Practica efectuată la o entitate economică (ROCONSULT PROIECT SRL) Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț Facultatea de… [609243]

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: [anonimizat] – Finanțe și Bănci

1

PROIECT DE PRACTICĂ

Practica efectuată la o entitate economică
(ROCONSULT PROIECT SRL)

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: [anonimizat] – Finanțe și Bănci

2

Cuprins
I. Cunoașterea reglementărilor legale care stau la baza organizării și funcționării întreprinderii
(paginile 4-35)
Principalele prevederi ale Legii nr. 31 din 16 noiembrie 1990 privind societățile
1. Generalități
2. Constituirea societăților
3. Funcționarea societăților
4. Societățile cu răspundere limitată
5. Modificarea actului constitutiv
6. Excluderea și retragerea asociaților
7. Dizolvarea, fuziunea și divizarea societățilorLichidarea societăților
8. Lichidarea societăților
9. Dispoziții finale și tranzitorii

II. Cunoașterea formei juridice de organizare, a obiectului de activitate, a structurii
organizatorice și atribuțiilor compartimentului în care se desfășoară practica (paginile 36-48)

1. Forma juridică de organizare a societății ROCONSULT PROIECT SRL
2. Obiectului de activitate al societății ROCONSULT PROIECT SRL
3. Structura organizatorică a societății ROCONSULT PROIECT SRL
4. Conducerea și administrarea societății ROCONSULT PROIECT SRL
5. Personalul de conducere al societății ROCONSULT PROIECT SRL
6. Personalul de execuție al societății ROCONSULT PROIECT SRL
7. Alte informații importante ale societății ROCONSULT PROIECT SRL

III. Analiza echilibrului financiar al întreprinderii pe baza bilanțului și situației fluxurilor de
numerar (trezorerie) (paginile 49-73)

1. Bilanțul contabil
2. Situatia fluxurilor de trezorerie (numerar)
3. Echilibrul Financiar
4. Indicatorii echilibrului financiar ai întreprinderii ROCONSULT PROIECT SRL

IV. Analiza rezultatelor financiare ale întreprinderii pe baza contului de profit și pierdere
stabilindu-se soldurile intermediare de gestiune, capacitatea de autofinanțare și principalele
rate de rentabilitate (paginile 74-91)

1. Capacitatea de autofinantare
2. Soldurile intermediare de gestiune
3. Principalele rate de rentabilitate

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: [anonimizat] – Finanțe și Bănci

3
V. Modul în care se realizează gestiunea financiară a stocurilor, creanțelor și disponibilităților
bănești la nivelul întreprinderii (paginile 92-105)

1. Gestiunea stocurilor
2. Gestiunea creanțelor
3. Gestiunea disponibilităților bănești

VI. Analiza surselor de finanțare a întreprinderii (paginile 106-125)

1. Surse de finanțare proprii
2. Autofinanțarea și cesiuni de active imobilizate
3. Finanțarea prin capitaluri proprii externe
4. Majorarea capitalului social prin încorporarea rezervelor
5. Majorarea capitalului social prin conversia datoriilor
6. Finanțarea prin emisiunea de acțiuni preferențiale
7. Finanțarea prin datorii pe termen mediu și lung
8. Împrumutul prin emisiune de obligațiuni
9. Credite bancare
10. Împrumutul pe termen mediu și lung este o sursă importantă de finanțare a firmelor
11. Leasingul financiar
12. Sursele de finanțare ale societății ROCONSULT PROIECT SRL
13. Tabel centralizator, depersonalizat, cu date rotunjite, ale principalelor contracte încheiate de
către Societatea ROCONSULT PROIECT SRL în perioada de funcționare

VII. Modul de fixare a prețurilor la nivelul întreprinderii (paginile 126-132)

1. Politica de preț
2. Factorii care influențează prețul
3. Strategii de preț
4. Modul de fixare a prețurilor la nivelul societății ROCONSULT PROIECT SRL

VIII. Analiza nivelul, dinamicii și structurii impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale
obligatorii și exemplificarea modului de calcul pentru două operațiuni fiscale (paginile 133-140)

1. Impozitele, taxele și contribuțiile sociale obligatorii
2. Operațiuni fiscale
A. Analiza nivelului, dinamicii și structurii impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale obligatorii a
societății ROCONSULT PROIECT SRL
B. Exemplificarea modului de calcul pentru câteva operațiuni fiscale

IX – Concluzii (paginile 141-144)

X – Bibliografie (ultima pagină, 145)

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

4

I. Cunoașterea reglementărilor legale care stau la baza organizării și
funcționării întreprinderii

Principalele prevederi ale Legii nr. 31 din 16 noiembrie 1990 privind societățile

Principala reglementare legală care stă la baza organizării și funcționării întreprinderilor cu
răspundere limitată este Legea nr. 31 din 16 noiembrie 1990 privind societățile, republicată, cu
modificările și completările ulterioare. Analizând acest act normativ, în mod special prevederile cu
privire la societățile cu răspundere limitată, întrucât am efectuat practica la o societate cu răspundere
limitată, am constatat următoarele:

1. Generalități

În vederea desfășurării de activități cu scop lucrativ, persoanele fizice și persoanele juridice se pot
asocia și pot constitui societăți cu personalitate juridică, cu respectarea dispozițiilor legii nr.
31/1990. Societățile respective, cu sediul în România, sunt persoane juridice române.

Dacă prin lege nu se prevede altfel, societățile cu personalitate juridică se constituie în una dintre
următoarele forme:
a) societate în nume colectiv;
b) societate în comandită simplă;
c) societate pe acțiuni;
d) societate în comandită pe acțiuni și
e) societate cu răspundere limitată.
Obligațiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social.

Acționarii, asociații comanditari, precum și asociații în societatea cu răspundere limitată răspund
numai până la concurența capitalului social subscris.

2. Constituirea societăților

a) Actul constitutiv al societății
Societatea în nume colectiv sau în comandită simplă se constituie prin contract de societate, iar
societatea pe acțiuni, în comandită pe acțiuni sau cu răspundere limitată se constituie prin contract
de societate și statut.
Societatea cu răspundere limitată se poate constitui și prin actul de voință al unei singure persoane.
În acest caz se întocmește numai statutul.
Contractul de societate și statutul pot fi încheiate sub forma unui înscris unic, denumit act
constitutiv.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

5
Când se încheie numai contract de societate sau numai statut, acestea pot fi denumite, de asemenea,
act constitutiv. Denumirea de act constitutiv desemnează atât înscrisul unic, cât și contractul de
societate și/sau statutul societății.
În cazurile în care contractul de societate și statutul constituie acte distincte, acesta din urmă va
cuprinde datele de identificare a asociaților și clauze reglementând organizarea, funcționarea și
desfășurarea activității societății.

Actul constitutiv se încheie sub semnătură privată, se semnează de toți asociații sau, în caz de
subscripție publică, de fondatori. Forma autentică a actului constitutiv este obligatorie atunci când:
a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se află un imobil;
b) se constituie o societate în nume colectiv sau în comandită simplă;
c) societatea pe acțiuni se constituie prin subscripție publică.
Actul constitutiv dobândește dată certă și prin depunerea la oficiul registrului comerțului.

Semnatarii actului constitutiv, precum și persoanele care au un rol determinant în constituirea
societății sunt considerați fondatori.

Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile ori cărora li s-a interzis prin
hotărâre judecătorească definitivă dreptul de a exercita calitatea de fondator ca pedeapsă
complementară a condamnării pentru infracțiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii,
infracțiuni de corupție, delapidare, infracțiuni de fals în înscrisuri, evaziune fiscală, infracțiuni
prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru
instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării terorismului, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, sau pentru infracțiunile prevăzute în legea nr. 31/1990.

Actul constitutiv al societății în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată va
cuprinde:
a) datele de identificare a asociaților; la societatea în comandită simplă se vor arăta și asociații
comanditați;
b) forma, denumirea și sediul social;
c) obiectul de activitate al societății, cu precizarea domeniului și a activității principale;
d) capitalul social, cu menționarea aportului fiecărui asociat, în numerar sau în natură, valoarea
aportului în natură și modul evaluării. La societățile cu răspundere limitată se vor preciza
numărul și valoarea nominală a părților sociale, precum și numărul părților sociale atribuite
fiecărui asociat pentru aportul său;
e) asociații care reprezintă și administrează societatea sau administratorii neasociați, datele lor
de identificare, puterile ce li s-au conferit și dacă ei urmează să le exercite împreună sau separat;
f) în cazul societăților cu răspundere limitată, dacă sunt numiți cenzori sau auditor financiar,
datele de identificare ale primilor cenzori, respectiv ale primului auditor financiar;
g) partea fiecărui asociat la beneficii și la pierderi;
h) sediile secundare – sucursale, agenții, reprezentanțe sau alte asemenea unități fără
personalitate juridică -, atunci când se înființează o dată cu societatea, sau condițiile pentru
înființarea lor ulterioară, dacă se are în vedere o atare înființare;
i) durata societății;
j) modul de dizolvare și de lichidare a societății.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

6
Datele de identificare prevăzute în lege includ:
a) pentru persoanele fizice: numele, prenumele, codul numeric personal și, dacă este cazul,
echivalentul acestuia, potrivit legislației naționale aplicabile, locul și data nașterii, domiciliul și
cetățenia;
b) pentru persoanele juridice: denumirea, sediul, naționalitatea, numărul de înregistrare în
registrul comerțului sau codul unic de înregistrare, potrivit legii naționale aplicabile.

Societatea în nume colectiv, societatea în comandită simplă și societatea cu răspundere limitată sunt
obligate să verse integral la data constituirii capitalul social subscris.

Capitalul social al unei societăți cu răspundere limitată nu poate fi mai mic de 200 lei și se divide
în părți sociale egale, care nu pot fi mai mici de 10 lei.
Părțile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile.

În societatea cu răspundere limitată, numărul asociaților nu poate fi mai mare de 50.
În cazul în care, într-o societate cu răspundere limitată, părțile sociale sunt ale unei singure
persoane, aceasta, în calitate de asociat unic, are drepturile și obligațiile ce revin, potrivit prezentei
legi, adunării generale a asociaților.

Dacă asociatul unic este administrator, îi revin și obligațiile prevăzute de lege pentru această
calitate.

În societatea care se înființează de către un asociat unic, valoarea aportului în natură va fi stabilită
pe baza unei expertize de specialitate.

O persoană fizică sau o persoană juridică nu poate fi asociat unic decât într-o singură societate cu
răspundere limitată.

O societate cu răspundere limitată nu poate avea ca asociat unic o altă societate cu răspundere
limitată, alcătuită dintr-o singură persoană.

În caz de încălcare a cel puțin uneia din aceste două prevederi, statul, prin Ministerul Finanțelor
Publice, precum și orice persoană interesată poate cere dizolvarea pe cale judecătorească a unei
societăți astfel constituită.

Pe baza hotărârii de dizolvare, lichidarea se va face în condițiile prevăzute de legea nr. 31/1990
pentru societățile cu răspundere limitată.

Contractele între societatea cu răspundere limitată și persoana fizică sau persoana juridică, asociat
unic al celei dintâi, se încheie în formă scrisă, sub sancțiunea nulității absolute.

Aporturile în numerar sunt obligatorii la constituirea oricărei forme de societate.

Aporturile în natură trebuie să fie evaluabile din punct de vedere economic.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

7
Ele sunt admise la toate formele de societate și sunt vărsate prin transferarea drepturilor
corespunzătoare și prin predarea efectivă către societate a bunurilor aflate în stare de utilizare.

Aporturile în creanțe au regimul juridic al aporturilor în natură, nefiind admise la societățile pe
acțiuni care se constituie prin subscripție publică și nici la societățile în comandită pe acțiuni și
societățile cu răspundere limitată.

Prestațiile în muncă sau servicii nu pot constitui aport la formarea ori la majorarea capitalului social.

La autentificarea actului constitutiv sau, după caz, la darea de dată certă a acestuia se va prezenta
dovada eliberată de oficiul registrului comerțului privind disponibilitatea și rezervarea societății și
declarația pe propria răspundere privind deținerea calității de asociat unic într-o singură societate
cu răspundere limitată.

Notarul public va refuza autentificarea actului constitutiv sau, după caz, persoana care dă dată certă
va refuza operațiunile solicitate, dacă din documentația prezentată rezultă că nu sunt îndeplinite
condițiile prevăzute mai sus.

La înmatricularea societății și la schimbarea sediului social se va prezenta la sediul oficiului
registrului comerțului:
a) documentul care atestă dreptul de folosință asupra spațiului cu destinație de sediu social
înregistrat la organul fiscal din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală în a cărui
circumscripție se situează imobilul cu destinație de sediu social;
b) un certificat emis de organul fiscal din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală în
a cărui circumscripție se situează imobilul cu destinație de sediu social, care certifică faptul că
pentru imobilul cu destinație de sediu social nu a fost înregistrat un alt document ce atestă
cedarea dreptului de folosință asupra aceluiași imobil, cu titlu oneros sau gratuit, ori existența
altor contracte prin care s-a cedat dreptul de folosință asupra aceluiași imobil, după caz;
c) în cazul în care din certificatul respectiv rezultă că sunt deja înregistrate la organul fiscal alte
documente care atestă cedarea dreptului de folosință asupra aceluiași imobil cu destinație de
sediu social, o declarație pe propria răspundere în formă autentică privind respectarea
următoarelor condiții referitoare la sediul social.

La același sediu vor putea funcționa mai multe societăți numai dacă imobilul, prin structura lui și
suprafața sa utilă, permite funcționarea mai multor societăți în încăperi diferite sau în spații distinct
partajate.

Numărul societăților ce funcționează într-un imobil nu poate depăși numărul de încăperi sau spații
distincte obținute prin partajare.

Informațiile privind calitatea de asociat unic și îndeplinirea condițiilor privind sediul social se
înregistrează în registrul comerțului pe cheltuiala solicitantului.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

8
b) Înmatricularea societății
În termen de 15 zile de la data încheierii actului constitutiv, fondatorii, primii administratori sau,
dacă este cazul, primii membri ai directoratului și ai consiliului de supraveghere ori un împuternicit
al acestora vor cere înmatricularea societății în registrul comerțului în a cărui rază teritorială își va
avea sediul societatea. Ei răspund în mod solidar pentru orice prejudiciu pe care îl cauzează prin
neîndeplinirea acestei obligații.

Cererea va fi însoțită de:
a) actul constitutiv al societății;
b) dovada efectuării vărsămintelor în condițiile actului constitutiv;
c) dovada sediului declarat și a disponibilității societății;
d) în cazul aporturilor în natură subscrise și vărsate la constituire, actele privind proprietatea, iar
în cazul în care printre ele figurează și imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt
grevate;
e) actele constatatoare ale operațiunilor încheiate în contul societății și aprobate de asociați;
f) declarația pe propria răspundere a fondatorilor, a primilor administratori și, după caz, a
primilor directori, respectiv a primilor membri ai directoratului și ai consiliului de supraveghere
și, dacă este cazul, a primilor cenzori, că îndeplinesc condițiile prevăzute de legea nr. 31/1990;
g) alte acte sau avize prevăzute de legi speciale în vederea constituirii.

Controlul legalității actelor sau faptelor care, potrivit legii, se înregistrează în registrul comerțului
se exercită de justiție printr-un judecător delegat.

La începutul fiecărui an judecătoresc, președintele tribunalului va delega la oficiul registrului
comerțului unul sau mai mulți judecători ai tribunalului.

Judecătorul delegat va putea dispune, prin încheiere motivată, efectuarea unei expertize, în contul
părților, precum și administrarea altor dovezi.

În cazul în care cerințele legale sunt îndeplinite, judecătorul delegat, prin încheiere, pronunțată în
termen de 5 zile de la îndeplinirea acestor cerințe, va autoriza constituirea societății și va dispune
înmatricularea ei în registrul comerțului, în condițiile prevăzute de legea privind acest registru.
Încheierea de înmatriculare va reda, după caz, mențiunile actului constitutiv pe care le-am prezentat
mai sus.

Societatea este persoană juridică de la data înmatriculării în registrul comerțului.
Înmatricularea se efectuează în termen de 24 de ore de la data pronunțării încheierii judecătorului
delegat prin care se autorizează înmatricularea societății.

Filialele sunt societăți cu personalitate juridică și se înființează în una dintre formele de societate
enumerate mai sus (societate în nume colectiv, societate în comandită simplă; societate pe acțiuni,
societate în comandită pe acțiuni sau societate cu răspundere limitată) și în condițiile prevăzute
pentru acea formă.

Ele vor avea regimul juridic al formei de societate în care s-au constituit.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

9
Sucursalele sunt dezmembrăminte fără personalitate juridică ale societăților și se înregistrează,
înainte de începerea activității lor, în registrul comerțului din județul în care vor funcționa.

Dacă sucursala este deschisă într-o localitate din același județ sau în aceeași localitate cu societatea,
ea se va înregistra în același registru al comerțului, însă distinct, ca înregistrare separată.

Celelalte sedii secundare – agenții, puncte de lucru sau alte asemenea sedii – sunt dezmembrăminte
fără personalitate juridică ale societăților și se menționează numai în cadrul înmatriculării societății
în registrul comerțului de la sediul principal.

Nu se pot înființa sedii secundare sub denumirea de filială.

Reprezentanții societății și/sau conducătorilor sucursalelor sunt obligați să depună la oficiul
registrului comerțului semnăturile lor, la data depunerii cererii de înregistrare, dacă au fost numiți
prin actul constitutiv, iar cei aleși în timpul funcționării societății, în termen de 15 zile de la alegere.

c) Efectele încălcării cerințelor legale de constituire a societății
Când actul constitutiv nu cuprinde mențiunile prevăzute de lege ori cuprinde clauze prin care se
încalcă o dispoziție imperativă a legii sau când nu s-a îndeplinit o cerință legală pentru constituirea
societății, judecătorul delegat, din oficiu sau la cererea oricăror persoane care formulează o cerere
de intervenție, va respinge, prin încheiere, motivat, cererea de înmatriculare, în afară de cazul în
care asociații înlătură asemenea neregularități. Judecătorul delegat va lua act în încheiere de
regularizările efectuate.

În cazul unor neregularități constatate după înmatriculare, societatea este obligată să ia măsuri
pentru înlăturarea lor, în cel mult 8 zile de la data constatării acelor neregularități.

Dacă societatea nu se conformează, orice persoană interesată poate cere tribunalului să oblige
organele societății să le regularizeze, sub sancțiunea plății de daune-interese potrivit dreptului
comun.

Dreptul la acțiunea de regularizare se prescrie prin trecerea unui termen de un an de la data
înmatriculării societății.

Fondatorii, reprezentanții societății, precum și primii membri ai organelor de conducere, de
administrare și de control ale societății răspund nelimitat și solidar pentru prejudiciul cauzat prin
neregularitățile menționate mai sus.
Actele sau faptele, pentru care nu s-a efectuat publicitatea prevăzută de lege, nu pot fi opuse terților,
în afară de cazul în care societatea face dovada că aceștia le cunoșteau.
Operațiunile efectuate de societate înainte de a 16-a zi de la data publicării în Monitorul Oficial al
României, Partea a IV-a, a încheierii judecătorului delegat nu sunt opozabile terților, care dovedesc
că au fost în imposibilitate de a lua cunoștință despre ele.

Terții pot invoca însă actele sau faptele cu privire la care nu s-a îndeplinit publicitatea, în afară de
cazul în care omisiunea publicității le lipsește de efecte.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

10
În caz de neconcordanță între textul depus la oficiul registrului comerțului și cel publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, sau în presă, societatea nu poate opune terților textul
publicat. Terții pot opune societății textul publicat, cu excepția situației în care societatea face
dovada că ei cunoșteau textul depus la oficiul registrului comerțului.

În cazul în care neconcordanța prevăzute mai sus, intervine din motive ce nu îi sunt imputabile
societății, oficiul registrului comerțului sau, după caz, Regia Autonomă "Monitorul Oficial", la
cererea societății, va corecta mențiunea din registru, respectiv va republica textul, pe cheltuiala sa.

Fondatorii, reprezentanții și alte persoane, care au lucrat în numele unei societăți în curs de
constituire, răspund solidar și nelimitat față de terți pentru actele juridice încheiate cu aceștia în
contul societății, în afară de cazul în care societatea, după ce a dobândit personalitate juridică, le-a
preluat asupra sa. Actele astfel preluate sunt considerate a fi fost ale societății încă de la data
încheierii lor.

În cazul în care societatea, datorită obiectului său de activitate, nu își poate începe activitatea fără
a fi autorizată în acest sens, prevederile de mai sus nu sunt aplicabile angajamentelor rezultate din
contracte încheiate de societate, sub condiția primirii acestei autorizații. În această situație,
răspunderea revine societății.

După efectuarea formalităților de publicitate în legătură cu persoanele care, ca organe ale societății,
sunt autorizate să o reprezinte, societatea nu poate opune terților nicio neregularitate la numirea
acestora, cu excepția cazului în care societatea face dovada că terții respectivi aveau cunoștință de
această neregularitate.

Societatea nu poate invoca față de terți numirile în funcțiile de organe ale soc ietății, autorizate să
o reprezinte, sau încetarea acestor funcții, dacă ele nu au fost publicate în conformitate cu legea.

În raporturile cu terții, societatea este angajată prin actele organelor sale, chiar dacă aceste acte
depășesc obiectul de activitate al societății, în afară de cazul în care ea dovedește că terții cunoșteau
sau, în împrejurările date, trebuiau să cunoască depășirea acestuia ori când actele astfel încheiate
depășesc limitele puterilor prevăzute de lege pentru organele respective. Publicarea actului
constitutiv nu poate constitui, singură, dovada cunoașterii.
Clauzele actului constitutiv ori hotărârile organelor statutare ale societăților, care limitează puterile
conferite de lege acestor organe, sunt inopozabile terților, chiar dacă au fost publicate.

Nulitatea unei societăți înmatriculate în registrul comerțului poate fi declarată de tribunal numai
atunci când:
a) lipsește actul constitutiv sau nu a fost încheiat în formă autentică, în situațiile prevăzute în
legea nr. 31/1990;
b) toți fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii societății;
c) obiectul de activitate al societății este ilicit sau contrar ordinii publice;
d) lipsește încheierea judecătorului delegat de înmatriculare a societății;
e) lipsește autorizarea legală administrativă de constituire a societății;

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

11
f) actul constitutiv nu prevede denumirea societății, obiectul său de activitate, aporturile
asociaților sau capitalul social subscris;
g) s-au încălcat dispozițiile legale privind capitalul social minim, subscris și vărsat;
h) nu s-a respectat numărul minim de asociați, prevăzut de lege.

Nulitatea nu poate fi declarată în cazul în care cauza ei, invocată în cererea de anulare, a fost
înlăturată înainte de a se pune concluzii în fond la tribunal.

La data la care hotărârea judecătorească de constatare sau declarare a nulității a devenit definitivă,
societatea încetează fără efect retroactiv și intră în lichidare. Dispozițiile legale privind lichidarea
societăților ca urmare a dizolvării se aplică în mod corespunzător.

Prin hotărârea judecătorească de declarare a nulității se vor numi și lichidatorii societății.

Tribunalul va comunica hotărârea judecătorească oficiului registrului comerțului, care, după
menționare, o va trimite Monitorului Oficial al României spre publicare în Partea a IV-a, în extras.
Asociații răspund pentru obligațiile sociale până la acoperirea acestora în conformitate cu hotărârea
judecătorească.

Declararea nulității societății nu aduce atingere actelor încheiate în numele său.
Nici societatea și nici asociații nu pot opune terților de bună-credință nulitatea societății.

d) Unele dispoziții procedurale
Încheierile judecătorului delegat privitoare la înmatriculare sau la orice alte înregistrări în registrul
comerțului sunt executorii și sunt supuse numai apelului.

Termenul de apel este de 15 zile și curge de la data pronunțării încheierii pentru părți și de la data
publicării încheierii sau a actului modificator al actului constitutiv în Monitorul Oficial al României,
Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate.

Apelul se depune și se menționează în registrul comerțului unde s-a făcut înregistrarea. În termen
de 3 zile de la data depunerii, oficiul registrului comerțului înaintează apelul curții de apel în a cărei
rază teritorială se află sediul societății, iar în cazul sucursalelor înființate în alt județ, curții de apel
în a cărei rază teritorială se află sediul sucursalei.

Dispozițiile Codului de procedură civilă cu privire la procedura scrisă prealabilă judecării apelului
se aplică în mod corespunzător.
În cazul admiterii apelului, decizia instanței de apel va fi menționată în registrul comerțului.

Creditorii sociali și orice alte persoane prejudiciate prin hotărârile asociaților privitoare la
modificarea actului constitutiv pot formula o cerere de opoziție prin care să solicite instanței
judecătorești să oblige, după caz, societatea sau asociații la repararea prejudiciului cauzat.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

12
În sensul legii nr. 31/1990, prin hotărârea asociaților se înțelege și hotărârea organelor statutare ale
societății, iar termenul asociați include și acționarii, în afară de cazul în care din context rezultă
altfel.

Opoziția se face în termen de 30 de zile de la data publicării hotărârii asociaților sau a actului
adițional modificator în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, dacă prezenta lege nu prevede
un alt termen. Ea se depune la oficiul registrului comerțului care, în termen de 3 zile de la data
depunerii, o va menționa în registru și o va înainta instanței judecătorești competente.
Hotărârea pronunțată asupra opoziției este supusă numai apelului.

Cererile și căile de atac prevăzute de legea nr. 31/1990, de competența instanțelor judecătorești, se
soluționează de tribunalul în a cărui circumscripție își are societatea sediul principal.
Citarea părților în fața judecătorului delegat și comunicarea actelor sale se fac, de către oficiul
registrului comerțului, prin poștă, cu scrisoare recomandată, atașându-se recipisa la dosar, sau prin
agenți ai oficiului registrului comerțului, ori în condițiile Codului de procedură civilă.

3. Funcționarea societăților

În lipsă de stipulație contrară, bunurile constituite ca aport în societate devin proprietatea acesteia
din momentul înmatriculării ei în registrul comerțului.

Asociatul care întârzie să depună aportul social este răspunzător de daunele pricinuite, iar dacă
aportul a fost stipulat în numerar este obligat și la plata dobânzilor legale din ziua în care trebuia să
facă vărsământul.

Pe durata societății, creditorii asociatului pot să-și exercite drepturile lor numai asupra părții din
beneficiile cuvenite asociatului după bilanțul contabil, iar după dizolvarea societății, asupra părții
ce i s-ar cuveni prin lichidare.

Creditorii pot totuși popri, în timpul duratei societății, părțile ce s-ar cuveni asociaților prin lichidare
sau pot sechestra și vinde acțiunile ori părțile sociale ale debitorului lor.

Ipoteca legal constituită asupra acțiunilor sau părților sociale poate fi executată potrivit legii.
Administratorii/Membrii directoratului sunt obligați să pună la dispoziția creditorului ipotecar sau
a organului de executare, la cererea acestora, situațiile financiare și orice alte înscrisuri ori
informații necesare evaluării acțiunilor sau părților sociale, precum și să faciliteze preluarea
acestora.

Cota-parte din profit ce se plătește fiecărui asociat constituie dividend.

Dividendele se distribuie asociaților proporțional cu cota de participare la capitalul social vărsat,
opțional trimestrial pe baza situațiilor financiare interimare și anual, după regularizarea efectuată
prin situațiile financiare anuale, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

13
Acestea se pot plăti în mod opțional trimestrial în termenul stabilit de adunarea generală a
asociaților sau, după caz, prin legile speciale, regularizarea diferențelor rezultate din distribuirea
dividendelor în timpul anului urmând să se facă prin situațiile financiare anuale. Plata diferențelor
rezultate din regularizare se face în termen de 60 de zile de la data aprobării situațiilor financiare
anuale aferente exercițiului financiar încheiat.

În caz contrar, societatea datorează, după acest termen, dobândă penalizatoare calculată conform
art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare
pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul
bancar, aprobată prin Legea nr. 43/2012, cu completările ulterioare, dacă prin actul constitutiv sau
prin hotărârea adunării generale a acționarilor care a aprobat situațiile financiare aferente
exercițiului financiar încheiat nu s-a stabilit o dobândă mai mare.

În cazul distribuirii parțiale a dividendelor între asociați sau acționari în cursul anului financiar,
situațiile financiare anuale vor evidenția dividendele atribuite parțial și vor regulariza diferențele
rezultate, în mod corespunzător.

În cazul în care asociații sau acționarii datorează restituiri de dividende, în urma regularizării
operate în situațiile financiare anuale, acestea se achită societății în termen de 60 de zile de la data
aprobării situațiilor financiare anuale.

În caz contrar, asociații sau acționarii datorează, după acest termen, dobândă penalizatoare.

Nu se vor putea distribui dividende decât din profituri determinate potrivit legii.

Dividendele plătite contrar dispozițiilor legii se restituie, dacă societatea dovedește că asociații au
cunoscut neregularitatea distribuirii sau, în împrejurările existente, trebuia să o cunoască.

Dreptul la acțiunea de restituire a dividendelor, plătite contrar prevederilor legii, se prescrie în
termen de 3 ani de la data distribuirii lor.

Dividendele care se cuvin după data transmiterii acțiunilor aparțin cesionarului, în afară de cazul în
care părțile au convenit altfel.

Aportul asociaților la capitalul social nu este purtător de dobânzi.

Dacă se constată o pierdere a activului net, capitalul social subscris va trebui reîntregit sau redus
înainte de a se putea face vreo repartizare sau distribuire de profit.

Administratorii pot face toate operațiunile cerute pentru aducerea la îndeplinire a obiectului de
activitate al societății, afară de restricțiile arătate în actul constitutiv.

Ei sunt obligați să ia parte la toate adunările societății, la consiliile de administrație și la organele
de conducere similare acestora.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

14
Actele de dispoziție asupra bunurilor unei societăți pot fi încheiate în temeiul puterilor conferite
reprezentanților legali ai societății, după caz, prin lege, actul constitutiv sau hotărârile organelor
statutare ale societății adoptate în conformitate cu prevederile prezentei legi și ale actului constitutiv
al societății, nefiind necesară o procură specială și în formă autentică în acest scop, chiar dacă actele
de dispoziție trebuie încheiate în formă autentică.

Administratorii care au dreptul de a reprezenta societatea nu îl pot transmite decât dacă această
facultate li s-a acordat în mod expres. În cazul încălcării acestei prevederi, societatea poate pretinde
de la cel substituit beneficiile rezultate din operațiune.

Administratorul care, fără drept, își substituie altă persoană răspunde solidar cu aceasta pentru
eventualele pagube produse societății.

Obligațiile și răspunderea administratorilor sunt reglementate de dispozițiile referitoare la mandat
și de cele special prevăzute în această lege.

Administratorii sunt solidar răspunzători față de societate pentru:
a) realitatea vărsămintelor efectuate de asociați;
b) existența reală a dividendelor plătite;
c) existența registrelor cerute de lege și corecta lor ținere;
d) exacta îndeplinire a hotărârilor adunărilor generale;
e) stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun.

Acțiunea în răspundere împotriva administratorilor aparține și creditorilor societății, care o vor
putea exercita numai în caz de deschidere a procedurii reglementate de Legea nr. 64/1995 privind
procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată.

Persoanele care, potrivit legii, nu pot fi fondatori, nu pot fi nici administratori, directori, membri ai
consiliului de supraveghere și ai directoratului, cenzori sau auditori financiari, iar dacă au fost alese,
sunt decăzute din drepturi.

În orice factură, ofertă, comandă, tarif, prospect și alte documente întrebuințate în comerț, emanând
de la o societate, trebuie să se menționeze denumirea, forma juridică, sediul social, numărul din
registrul comerțului și codul unic de înregistrare. Sunt exceptate bonurile fiscale emise de aparatele
de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevăzute de legislația din domeniu.

În documentele respective, dacă acestea provin de la o societate cu răspundere limitată, se va
menționa și capitalul social, iar dacă ele provin de la o societate pe acțiuni sau în comandită pe
acțiuni, se vor menționa atât capitalul social subscris, cât și cel vărsat.

În situația în care documentele sunt emise de o sucursală, acestea trebuie să menționeze și oficiul
registrului comerțului la care a fost înregistrată sucursala și numărul ei de înregistrare.

Dacă societatea deține o pagină de internet proprie, informațiile prevăzute de mai sus vor fi
publicate și pe pagina de internet a societății.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

15
4. Societățile cu răspundere limitată

Hotărârile asociaților se iau în adunarea generală.
Prin actul constitutiv se va putea stabili că votarea se poate face și prin corespondență.
Adunarea generală decide prin votul reprezentând majoritatea absolută a asociaților și a părților
sociale, în afară de cazul când în actul constitutiv se prevede altfel.
Pentru hotărârile având ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor
asociaților, în afară de cazul când legea sau actul constitutiv prevede altfel.
Fiecare parte socială dă dreptul la un vot.
Un asociat nu poate exercita dreptul său de vot în deliberările adunărilor asociaților referitoare la
aporturile sale în natură sau la actele juridice încheiate între ele și societate.
Dacă adunarea legal constituită nu poate lua o hotărâre valabilă din cauza neîntrunirii majorității
cerute, adunarea convocată din nou poate decide asupra ordinii de zi, oricare ar fi numărul de
asociați și partea din capitalul social reprezentată de asociații prezenți.

Adunarea generală a asociaților are următoarele obligații principale:
a) să aprobe situația financiară anuală și să stabilească repartizarea profitului net;
b) să desemneze administratorii și cenzorii, să îi revoce/demită și să le dea descărcare de
activitate, precum și să decidă contractarea auditului financiar, atunci când acesta nu are caracter
obligatoriu, potrivit legii;
c) să decidă urmărirea administratorilor și cenzorilor pentru daunele pricinuite societății,
desemnând și persoana însărcinată să o exercite;
d) să modifice actul constitutiv.
În acest din urmă caz, dacă în actul constitutiv se prevede dreptul de retragere a asociatului pentru
că nu este de acord cu modificările aduse acestuia, se aplică următoarele dispoziții:
– asociatul care se retrage răspunde de pierderi și are dreptul la beneficii până în ziua retragerii
sale, însă nu va putea cere lichidarea lor până ce acestea nu sunt repartizate conform prevederilor
actului constitutiv.
– asociatul care se retrage nu are dreptul la o parte proporțională din patrimoniul social, ci numai
la o sumă de bani care să reprezinte valoarea acesteia.
Administratorii sunt obligați să convoace adunarea asociaților la sediul social, cel puțin o dată pe
an sau de câte ori este necesar.
Un asociat sau un număr de asociați, ce reprezintă cel puțin o pătrime din capitalul social, va putea
cere convocarea adunării generale, arătând scopul acestei convocări.
Convocarea adunării se va face în forma prevăzută în actul constitutiv, iar în lipsa unei dispoziții
speciale, prin scrisoare recomandată, cu cel puțin 10 zile înainte de ziua fixată pentru ținerea
acesteia, arătându-se ordinea de zi.

Dispozițiile prevăzute pentru societățile pe acțiuni, în ce privește dreptul de a ataca hotărârile
adunării generale, se aplică și societăților cu răspundere limitată, termenul de 15 urmând să curgă
de la data la care asociatul a luat cunoștință de hotărârea adunării generale pe care o atacă.
În cazul societăților cu răspundere limitată cu asociat unic, acesta va exercita atribuțiile adunării
generale a asociaților societății. Asociatul unic va consemna de îndată, în scris, orice decizie
adoptată în acest sens.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

16
Asociatul unic poate avea calitatea de salariat al societății cu răspundere limitată al cărui asociat
unic este.

Societatea este administrată de unul sau mai mulți administratori, asociați sau neasociați, numiți
prin actul constitutiv sau de adunarea generală.

Administratorii nu pot primi, fără autorizarea adunării asociaților, mandatul de administrator în alte
societăți concurente sau având același obiect de activitate, nici să facă același fel de comerț ori altul
concurent pe cont propriu sau pe contul altei persoane fizice sau juridice, sub sancțiunea revocării
și răspunderii pentru daune.

Dreptul de a reprezenta societatea aparține fiecărui administrator, afară de stipulație contrară în
actul constitutiv.
Dacă actul constitutiv dispune ca administratorii să lucreze împreună, decizia trebuie luată în
unanimitate; în caz de divergență între administratori, vor decide asociații care reprezintă
majoritatea absolută a capitalului social.

Pentru actele urgente, a căror neîndeplinire ar cauza o pagubă mare societății, poate decide un singur
administrator în lipsa celorlalți, care se găsesc în imposibilitate, chiar momentană, de a lua parte la
administrație.
Asociații care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social pot alege unul sau mai mulți
administratori dintre ei, fixându-le puterile, durata însărcinării și eventuala lor remunerație, afară
numai dacă prin actul constitutiv nu se dispune altfel.

Asociatul care, într-o operațiune determinată, are, pe cont propriu sau pe contul altuia, interese
contrare acelora ale societății, nu poate lua parte la nici o deliberare sau decizie privind această
operațiune.

Asociatul care contravine acestor dispoziții este răspunzător de daunele cauzate societății, dacă,
fără votul său, nu s-ar fi obținut majoritatea cerută.

Dispozițiile privitoare la administrarea societăților pe acțiuni nu sunt aplicabile societăților cu
răspundere limitată, indiferent dacă sunt sau nu supuse obligației de auditare.

Societatea trebuie să țină, prin grija administratorilor, un registru al asociaților, în care se vor
înscrie, după caz, numele și prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul fiecărui asociat, partea
acestuia din capitalul social, transferul părților sociale sau orice altă modificare privitoare la acestea.
Administratorii răspund personal și solidar pentru orice daună pricinuită prin nerespectarea acestei
prevederi.
Registrul poate fi cercetat de asociați și creditori.
Dacă numărul asociaților trece de 15, numirea cenzorilor este obligatorie.
Dispozițiile prevăzute pentru cenzorii societăților pe acțiuni se aplică și cenzorilor din societățile
cu răspundere limitată.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

17
În lipsă de cenzori sau, după caz, de auditor financiar, fiecare dintre asociați, care nu este
administrator al societății, va exercita dreptul de control pe care asociații îl au în societățile în nume
colectiv.

Societatea cu răspundere limitată nu poate emite obligațiuni.

Situațiile financiare se întocmesc potrivit normelor prevăzute pentru societatea pe acțiuni.
În condițiile prevăzute de Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, societatea este obligată să
depună la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice, în format hârtie și în format
electronic sau numai în formă electronică, având atașată o semnătură electronică extinsă, situațiile
financiare anuale, raportul lor, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari, după caz.

Părțile sociale pot fi transmise între asociați.

Transmiterea către persoane din afara societății este permisă numai dacă a fost aprobată de asociați
reprezentând cel puțin trei pătrimi din capitalul social. În acest caz, hotărârea adunării asociaților
se depune în termen de 15 zile la oficiul registrului comerțului, spre a fi menționată în registru și
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. Oficiul registrului comerțului va
transmite de îndată, pe cale electronică, hotărârea respectivă Agenției Naționale de Administrare
Fiscală și direcțiilor generale ale finanțelor publice județene și a municipiului București.

Creditorii sociali și orice alte persoane prejudiciate prin hotărârea asociaților privitoare la
transmiterea părților sociale pot formula o cerere de opoziție prin care să solicite instanței
judecătorești să oblige, după caz, societatea sau asociații la repararea prejudiciului cauzat, precum
și, dacă este cazul, atragerea răspunderii civile a asociatului care intenționează să își cedeze părțile
sociale, în condițiile legii.

Transmiterea părților sociale va opera, în lipsa unei opoziții, la data expirării termenului de opoziție
prevăzut de legea nr. 31/1990, iar dacă a fost formulată o opoziție, la data comunicării hotărârii de
respingere a acesteia.

În cazul dobândirii unei părți sociale prin succesiune, transmiterea către persoane din afara societății
este permisă dacă prin actul constitutiv nu se dispune altfel; în acest din urmă caz, societatea este
obligată la plata părții sociale către succesori, conform ultimului bilanț contabil aprobat.
În cazul în care s-ar depăși maximul legal de asociați din cauza numărului succesorilor, aceștia vor
fi obligați să desemneze un număr de titulari ce nu va depăși maximul legal.

Transmiterea părților sociale trebuie înscrisă în registrul comerțului și în registrul de asociați al
societății.
Transmiterea are efect față de terți numai din momentul înscrierii ei în registrul comerțului.
Actul de transmitere a părților sociale și actul constitutiv actualizat cu datele de identificare a noilor
asociați vor fi depuse la oficiul registrului comerțului, fiind supuse înregistrării în registrul
comerțului.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

18
5. Modificarea actului constitutiv

a) Dispoziții generale
Actul constitutiv poate fi modificat prin hotărâre a adunării generale sau prin hotărârea instanței
judecătorești, în condițiile legii.
Forma autentică a actului modificator adoptat de asociați este obligatorie atunci când are ca obiect:
a) majorarea capitalului social prin subscrierea ca aport în natură a unui imobil;
b) modificarea formei juridice a societății într-o societate în nume colectiv sau în comandită
simplă;
c) majorarea capitalului social prin subscripție publică.

După fiecare modificare a actului constitutiv, administratorii vor depune la registrul comerțului
actul modificator și textul complet al actului constitutiv, actualizat cu toate modificările, care vor fi
înregistrate în temeiul încheierii judecătorului-delegat, cu excepția situațiilor în care înregistrarea
se efectuează pe baza hotărârii definitive de excludere sau de retragere.

Oficiul registrului comerțului va înainta din oficiu actul modificator astfel înregistrat și o notificare
asupra depunerii textului actualizat al actului constitutiv către Regia Autonomă «Monitorul
Oficial», spre a fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala societății.
În forma actualizată se pot omite numele sau denumirea și celelalte date de identificare a
fondatorilor și a primilor membri ai organelor societății.

Omisiunea este permisă numai dacă au trecut cel puțin 5 ani de la data înmatriculării societății și
numai dacă actul constitutiv nu prevede altfel.

Schimbarea formei societății, prelungirea duratei ei sau alte modificări ale actului constitutiv al
societății nu atrag crearea unei persoane juridice noi.

Creditorii particulari ai asociaților dintr-o societate în nume colectiv, în comandită simplă sau cu
răspundere limitată pot face opoziție, în condițiile legii, împotriva hotărârii adunării asociaților de
prelungire a duratei societății peste termenul fixat inițial, dacă au drepturi stabilite printr-un titlu
executoriu anterior hotărârii.

Când opoziția a fost admisă, asociații trebuie să decidă, în termen de o lună de la data la care
hotărârea a rămas definitivă, dacă înțeleg să renunțe la prelungire sau să îl excludă din societate pe
asociatul debitor al oponentului.

În acest din urmă caz, drepturile cuvenite asociatului debitor vor fi calculate pe baza ultimului bilanț
contabil aprobat.

b) Reducerea sau majorarea capitalului social
Capitalul social poate fi redus prin:
a) micșorarea numărului de acțiuni sau părți sociale;
b) reducerea valorii nominale a acțiunilor sau a părților sociale;
c) dobândirea propriilor acțiuni, urmată de anularea lor.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

19
Capitalul social mai poate fi redus, atunci când reducerea nu este motivată de pierderi, prin:
a) scutirea totală sau parțială a asociaților de vărsămintele datorate;
b) restituirea către acționari a unei cote-părți din aporturi, proporțională cu reducerea capitalului
social și calculată egal pentru fiecare acțiune sau parte socială;
c) alte procedee prevăzute de lege.

Reducerea capitalului social va putea fi făcută numai după trecerea a două luni din ziua în care
hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

Hotărârea va trebui să respecte minimul de capital social, atunci când legea îl fixează, să arate
motivele pentru care se face reducerea și procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei.

Creditorii societății, ale căror creanțe sunt anterioare publicării hotărârii, vor fi îndreptățiți să obțină
garanții pentru creanțele care nu au devenit scadente până la data respectivei publicări.

Aceștia au dreptul de a face opoziție împotriva acestei hotărâri, în conformitate cu prevederile legii
nr. 31/1990.

Reducerea capitalului social nu are efect și nu se fac plăți în beneficiul acționarilor până când
creditorii nu vor fi obținut realizarea creanțelor lor ori garanții adecvate sau până la data la care
instanța a respins cererea creditorilor ca inadmisibilă ori, apreciind că societatea a oferit creditorilor
garanții adecvate sau că, luându-se în considerare activul societății, garanțiile nu sunt necesare, a
respins cererea creditorilor ca neîntemeiată, iar hotărârea judecătorească a rămas definitivă.

La cererea creditorilor societății, ale căror creanțe sunt anterioare publicării hotărârii, instanța poate
obliga societatea la acordarea de garanții adecvate dacă, în mod rezonabil, se poate aprecia că
reducerea capitalului social afectează șansele de acoperire a creanțelor, iar societatea nu a acordat
garanții creditorilor, potrivit prevederilor legii.

Capitalul social se poate mări prin emisiunea de acțiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a
acțiunilor existente în schimbul unor noi aporturi în numerar și/sau în natură.

Diferențele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse în rezerve, fără a majora capitalul
social.

Mărirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a acțiunilor poate fi hotărâtă numai cu
votul tuturor acționarilor, în afară de cazul când este realizată prin încorporarea rezervelor,
beneficiilor sau primelor de emisiune.

Dacă majorarea capitalului social se face prin aporturi în natură, adunarea generală care a hotărât
aceasta va propune judecătorului-delegat numirea unuia sau mai multor experți pentru evaluarea
acestor aporturi.

Aporturi în creanțe nu sunt admise.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

20
După depunerea raportului de expertiză, adunarea generală extraordinară convocată din nou, având
în vedere concluziile experților, poate hotărî majorarea capitalului social.

Hotărârea adunării generale trebuie să cuprindă descrierea aporturilor în natură, numele persoanelor
ce le efectuează și numărul acțiunilor ce se vor emite în schimb.

Hotărârea adunării generale privind majorarea capitalului social produce efecte numai în măsura în
care este adusă la îndeplinire în termen de un an de la data adoptării.

Dacă majorarea de capital propusă nu este subscrisă integral, capitalul va fi majorat în cuantumul
subscrierilor primite doar dacă condițiile de emisiune prevăd această posibilitate.

Acțiunile emise în schimbul aporturilor în numerar vor trebui plătite, la data subscrierii, în proporție
de cel puțin 30% din valoarea lor nominală și, integral, în termen de cel mult 3 ani de la data
publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, a hotărârii adunării generale.

În același termen vor trebui plătite acțiunile emise în schimbul aporturilor în natură.

Societatea cu răspundere limitată își poate majora capitalul social, astfel:

– Capitalul social se poate mări prin emisiunea de acțiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a
acțiunilor existente în schimbul unor noi aporturi în numerar și/sau în natură.

– De asemenea, acțiunile noi sunt liberate prin încorporarea rezervelor, cu excepția rezervelor
legale, precum și a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creanțe
lichide și exigibile asupra societății cu acțiuni ale acesteia.

– Diferențele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse în rezerve, fără a majora
capitalul social.

– Mărirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a acțiunilor poate fi hotărâtă numai cu
votul tuturor acționarilor, în afară de cazul când este realizată prin încorporarea rezervelor,
beneficiilor sau primelor de emisiune.

6. Excluderea și retragerea asociaților

Poate fi exclus din societatea în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată:
a) asociatul care, pus în întârziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;
b) asociatul cu răspundere nelimitată în stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil;
c) asociatul cu răspundere nelimitată care se amestecă fără drept în administrație ori contravine
dispozițiilor corespunzătoare ale legii nr. 31/1990;
d) asociatul administrator care comite fraudă în dauna societății sau se servește de semnătura
socială sau de capitalul social în folosul lui sau al altora.

Excluderea se pronunță prin hotărâre judecătorească la cererea societății sau a oricărui asociat.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

21
Când excluderea se cere de către un asociat, se vor cita societatea și asociatul pârât.

Ca urmare a excluderii, instanța judecătorească va dispune, prin aceeași hotărâre, și cu privire la
structura participării la capitalul social a celorlalți asociați.

Hotărârea prin care instanța se pronunță asupra cererii de excludere este supusă numai apelului.
Hotărârea definitivă de excludere se depune, în termen de 15 zile, la oficiul registrului comerțului
pentru a fi înscrisă în registru, iar dispozitivul hotărârii se publică, la cererea societății, în Monitorul
Oficial al României, Partea a IV-a.

Asociatul exclus răspunde de pierderi și are dreptul la beneficii până în ziua excluderii sale, însă nu
va putea cere lichidarea lor până ce acestea nu sunt repartizate conform prevederilor actului
constitutiv.

Asociatul exclus nu are dreptul la o parte proporțională din patrimoniul social, ci numai la o sumă
de bani care să reprezinte valoarea acesteia.

Asociatul exclus rămâne obligat față de terți pentru operațiunile făcute de societate, până în ziua
rămânerii definitive a hotărârii de excludere.

Dacă, în momentul excluderii, sunt operațiuni în curs de executare, asociatul este obligat să suporte
consecințele și nu-și va putea retrage partea ce i se cuvine decât după terminarea acelor operațiuni.
Asociatul în societatea în nume colectiv, în comandită simplă sau în societatea cu răspundere
limitată se poate retrage din societate:
a) în cazurile prevăzute în actul constitutiv;
b) în alte cazuri prevăzute în legea nr. 31/1990;
c) cu acordul tuturor celorlalți asociați;
d) în lipsa unor prevederi în actul constitutiv sau când nu se realizează acordul unanim asociatul
se poate retrage pentru motive temeinice, în baza unei hotărâri a tribunalului, supusă numai
apelului.

Drepturile asociatului retras, cuvenite pentru părțile sale sociale, se stabilesc prin acordul asociaților
ori de un expert desemnat de aceștia sau, în caz de neînțelegere, de tribunal. Costurile de evaluare
vor fi suportate de societate.

7. Dizolvarea, fuziunea și divizarea societăților

a) Dizolvarea societăților
Societatea se dizolvă prin:
a) trecerea timpului stabilit pentru durata societății;
b) imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societății sau realizarea acestuia;
c) declararea nulității societății;
d) hotărârea adunării generale;
e) hotărârea tribunalului, la cererea oricărui asociat, pentru motive temeinice, precum
neînțelegerile grave dintre asociați, care împiedică funcționarea societății;

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

22
f) falimentul societății;
g) alte cauze prevăzute de lege sau de actul constitutiv al societății.

Societățile în nume colectiv sau cu răspundere limitată se dizolvă prin falimentul, incapacitatea,
excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociați, când, datorită acestor cauze, numărul
asociaților s-a redus la unul singur.
Se exceptează cazul când în actul constitutiv există clauză de continuare cu moștenitorii sau când
asociatul rămas hotărăște continuarea existenței societății sub forma societății cu răspundere
limitată cu asociat unic.

În caz de dizolvare a societății prin hotărâre a asociaților, aceștia vor putea reveni, cu majoritatea
cerută pentru modificarea actului constitutiv, asupra hotărârii luate, atât timp cât nu s-a făcut nici o
repartiție din activ.

Noua hotărâre se menționează în registrul comerțului, după care oficiul registrului comerțului o va
trimite Monitorului Oficial al României, spre publicare în Partea a IV-a, pe cheltuiala societății.
Creditorii și orice parte interesată pot face opoziție la tribunal împotriva hotărârii, în condițiile legii
nr. 31/1990.

Dizolvarea societății are ca efect deschiderea procedurii lichidării. Dizolvarea are loc fără lichidare,
în cazul fuziunii ori divizării totale a societății sau în alte cazuri prevăzute de lege.

Din momentul dizolvării, directorii, administratorii, respectiv directoratul, nu mai pot întreprinde
noi operațiuni. În caz contrar, aceștia sunt personal și solidar răspunzători pentru acțiunile
întreprinse.

Societatea își păstrează personalitatea juridică pentru operațiunile lichidării, până la terminarea
acesteia.

Dizolvarea societății înainte de expirarea termenului fixat pentru durata sa are efect față de terți
numai după trecerea unui termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României,
Partea a IV-a.

În societățile în nume colectiv, în comandită simplă și în cele cu răspundere limitată, asociații pot
hotărî, o dată cu dizolvarea, cu cvorumul și majoritatea prevăzute pentru modificarea actului
constitutiv, și modul de lichidare a societății, atunci când sunt de acord cu privire la repartizarea și
lichidarea patrimoniului societății și când asigură stingerea pasivului sau regularizarea lui în acord
cu creditorii.

Prin votul unanim al asociaților se poate hotărî și asupra modului în care activele rămase după plata
creditorilor vor fi împărțite între asociați. În lipsa acordului unanim privind împărțirea bunurilor,
va fi urmată procedura lichidării prevăzută de legea nr. 31/1990.

Transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor rămase după plata creditorilor are loc la data
radierii societății din registrul comerțului.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

23
Registrul va elibera fiecărui asociat un certificat constatator al dreptului de proprietate asupra
activelor distribuite, în baza căruia asociatul poate proceda la înscrierea bunurilor imobile în cartea
funciară.

La cererea oricărei persoane interesate, precum și a Oficiului Național al Registrului Comerțului,
tribunalul va putea pronunța dizolvarea societății în cazurile în care:
a) societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot întruni;
b) acționarii/asociații au dispărut ori nu au domiciliul cunoscut ori reședința cunoscută;
c) nu mai sunt îndeplinite condițiile referitoare la sediul social, inclusiv ca urmare a expirării
duratei actului care atestă dreptul de folosință asupra spațiului cu destinație de sediu social ori
transferului dreptului de folosință sau proprietate asupra spațiului cu destinație de sediu social;
d) a încetat activitatea societății sau nu a fost reluată activitatea după perioada de inactivitate
temporară, anunțată organelor fiscale și înscrisă în registrul comerțului, perioadă care nu poate
depăși 3 ani de la data înscrierii în registrul comerțului;
e) societatea nu și-a completat capitalul social, în condițiile legii;
f) societatea nu și-a depus situațiile financiare anuale și, după caz, situațiile financiare anuale
consolidate, precum și raportările contabile la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor
Publice, în termenul prevăzut de lege, dacă perioada de întârziere depășește 60 de zile lucrătoare;
g) societatea nu și-a depus la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice, în termenul
prevăzut de lege, declarația că nu a desfășurat activitate de la constituire, dacă perioada de
întârziere depășește 60 de zile lucrătoare.

Lista societăților pentru care Oficiul Național al Registrului Comerțului urmează să formuleze
acțiuni de dizolvare se afișează pe pagina sa de internet sau pe portalul de servicii on-line cu cel
puțin 15 zile calendaristice înainte și se transmite Ministerului Finanțelor Publice – Agenția
Națională de Administrare Fiscală.

Hotărârea tribunalului prin care s-a pronunțat dizolvarea se comunică societății, oficiului registrului
comerțului pentru înregistrarea mențiunii de dizolvare în registrul comerțului, Ministerului
Finanțelor Publice – Agenția Națională de Administrare Fiscală – administrația județeană a
finanțelor publice/administrația finanțelor publice a sectorului, se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea a IV-a, pe pagina de internet a Oficiului Național a Registrului Comerțului sau pe
portalul de servicii on-line al acestuia. În cazul mai multor hotărâri judecătorești de dizolvare,
publicitatea se va putea efectua în forma unui tabel cuprinzând: numărul de ordine în registrul
comerțului, codul unic de înregistrare, denumirea, forma juridică și sediul societății dizolvate,
instanța care a dispus dizolvarea, numărul dosarului, numărul și data hotărârii de dizolvare, caz în
care tarifele de publicare în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, se reduc cu 50%.

Publicarea hotărârii în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, se face pe cheltuiala titularului
cererii de dizolvare, care se poate îndrepta împotriva societății pentru recuperarea costurilor.

Orice persoană interesată poate face numai apel împotriva hotărârii de dizolvare, în termen de 30
de zile de la data publicării hotărârii în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. Apelantul va
depune o copie a apelului la oficiul registrului comerțului, pentru menționare în registrul
comerțului.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

24
După rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de dizolvare, persoana juridică intră în lichidare,
potrivit prevederilor prezentei legi. Oficiul Național al Registrului Comerțului, la cererea oricărei
persoane interesate, inclusiv a Ministerului Finanțelor Publice – Agenția Națională de Administrare
Fiscală, procedează la numirea unui lichidator înscris în Tabloul Practicienilor în Insolvență.
Remunerarea lichidatorului se face din averea societății dizolvate sau, în lipsă, din fondul de
lichidare, constituit potrivit legii. Remunerația lichidatorului este în cuantum fix de 1.000 lei,
decontul final al cheltuielilor efectuate de lichidator în legătură cu lichidarea societății urmând a se
face, pentru situația în care nu există bunuri în averea societății dizolvate, de către Uniunea
Națională a Practicienilor în Insolvență din România, la solicitarea lichidatorului.

Rezoluțiile pronunțate se comunică electronic lichidatorului numit, se publică pe pagina de internet
a Oficiului Național al Registrului Comerțului și pe portalul de servicii on-line al acestuia și se
înregistrează în registrul comerțului. În exercitarea atribuțiilor sale de lichidare, atunci când
lichidatorul este numit de către Oficiul Național al Registrului Comerțului, la cererea oricărei
persoane interesate, acesta este scutit de orice taxă, tarif, comision, taxă judiciară de timbru și altele
asemenea.

Dacă în termen de 3 luni de la data rămânerii definitivă a hotărârii de dizolvare nu s-a formulat
nicio cerere de numire a lichidatorului, Oficiul Național al Registrului Comerțului sau orice
persoană interesată poate solicita tribunalului radierea societății din registrul comerțului.
Lista societăților pentru care Oficiul Național al Registrului Comerțului urmează să formuleze
acțiuni de radiere, se afișează pe pagina de internet a Oficiului Național al Registrului Comerțului
sau pe portalul de servicii on-line al acestuia cu cel puțin 15 zile calendaristice înainte și se transmite
Ministerului Finanțelor Publice – Agenția Națională de Administrare Fiscală.

Hotărârea tribunalului prin care s-a pronunțat radierea se comunică societății, oficiului registrului
comerțului pentru radierea societății din registrul comerțului, Ministerului Finanțelor Publice –
Agenția Națională de Administrare Fiscală – administrația județeană a finanțelor
publice/administrația finanțelor publice a sectorului și se publică, cu titlu gratuit, pe pagina de
internet a Oficiului Național al Registrului Comerțului sau pe portalul de servicii on-line al acestuia.
În cazul mai multor hotărâri judecătorești de radiere, publicitatea se va putea efectua în forma unui
tabel cuprinzând: numărul de ordine în registrul comerțului, codul unic de înregistrare, denumirea,
forma juridică și sediul societății dizolvate, instanța care a dispus dizolvarea, numărul dosarului,
numărul și data hotărârii de dizolvare.

Orice persoană interesată poate face numai apel împotriva hotărârii de radiere, în termen de 30 de
zile de la efectuarea publicității. Apelantul va depune o copie a apelului la oficiul registrului
comerțului, pentru menționare în registrul comerțului.

Vizualizarea hotărârilor de dizolvare și radiere și a rezoluțiilor de numire a lichidatorului, publicate
pe pagina de internet a Oficiului Național al Registrului Comerțului sau pe portalul de servicii on-
line al acestuia, se face cu titlu gratuit.
Bunurile rămase din patrimoniul persoanei juridice radiate din registrul comerțului, , le revin
acționarilor/asociaților, potrivit prevederilor legii nr. 31/1990.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

25
Atunci când un asociat răspunde nelimitat pentru obligațiile societății pe durata funcționării
acesteia, răspunderea sa pentru aceste obligații va fi nelimitată și în faza dizolvării și, dacă este
cazul, a lichidării societății.

Atunci când, pe durata funcționării societății, un asociat răspunde pentru obligațiile acesteia în
limitele aportului la capitalul social, răspunderea sa va fi limitată la acest aport și în situația
dizolvării și, dacă este cazul, a lichidării societății.

Asociatul care, în frauda creditorilor, abuzează de caracterul limitat al răspunderii sale și de
personalitatea juridică distinctă a societății răspunde nelimitat pentru obligațiile neachitate ale
societății dizolvate, respectiv lichidate.

Răspunderea asociatului devine nelimitată în special atunci când acesta dispune de bunurile
societății ca și cum ar fi bunurile sale proprii sau dacă diminuează activul societății în beneficiul
personal ori al unor terți, cunoscând sau trebuind să cunoască faptul că în acest mod societatea nu
va mai fi în măsură să își execute obligațiile.

b) Fuziunea și divizarea societăților
Fuziunea este operațiunea prin care:
a) una sau mai multe societăți sunt dizolvate fără a intra în lichidare și transferă totalitatea
patrimoniului lor unei alte societăți în schimbul repartizării către acționarii societății sau
societăților absorbite de acțiuni la societatea absorbantă și, eventual, al unei plăți în numerar de
maximum 10% din valoarea nominală a acțiunilor astfel repartizate; sau
b) mai multe societăți sunt dizolvate fără a intra în lichidare și transferă totalitatea patrimoniului
lor unei societăți pe care o constituie, în schimbul repartizării către acționarii lor de acțiuni la
societatea nou-constituită și, eventual, al unei plăți în numerar de maximum 10% din valoarea
nominală a acțiunilor astfel repartizate.

Divizarea este operațiunea prin care:
a) o societate, după ce este dizolvată fără a intra în lichidare, transferă mai multor societăți
totalitatea patrimoniului său, în schimbul repartizării către acționarii societății divizate de acțiuni
la societățile beneficiare și, eventual, al unei plăți în numerar de maximum 10% din valoarea
nominală a acțiunilor astfel repartizate;
b) o societate, după ce este dizolvată fără a intra în lichidare, transferă totalitatea patrimoniului
său mai multor societăți nou-constituite, în schimbul repartizării către acționarii societății
divizate de acțiuni la societățile nou-constituite și, eventual, al unei plăți în numerar de maximum
10% din valoarea nominală a acțiunilor astfel repartizate.

Divizarea poate avea loc și prin transferul simultan al patrimoniului societății divizate către una sau
mai multe societăți existente și una sau mai multe societăți nou-constituite.

Fuziunea sau divizarea se poate face și între societăți de forme diferite.
Fuziunea sau divizarea, poate fi efectuată chiar dacă societățile dizolvate sunt în lichidare, cu
condiția ca acestea să nu fi început încă distribuirea între asociați a activelor ce li s-ar cuveni în
urma lichidării.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

26
Fuziunea sau divizarea se hotărăște de fiecare societate în parte, în condițiile stabilite pentru
modificarea actului constitutiv al societății.

Administratorii societăților care urmează a participa la fuziune sau la divizare vor întocmi un
proiect de fuziune sau de divizare, care va cuprinde:
a) forma, denumirea și sediul social ale tuturor societăților implicate în fuziune sau divizare;
b) fundamentarea și condițiile fuziunii sau ale divizării;
c) condițiile alocării de acțiuni la societatea absorbantă sau la societățile beneficiare;
d) data de la care acțiunile sau părțile sociale dau deținătorilor dreptul de a participa la beneficii
și orice condiții speciale care afectează acest drept;
e) rata de schimb a acțiunilor sau părților sociale și cuantumul eventualelor plăți în numerar;
f) cuantumul primei de fuziune sau de divizare;
g) drepturile conferite de către societatea absorbantă sau beneficiară deținătorilor de acțiuni care
conferă drepturi speciale și celor care dețin alte valori mobiliare în afară de acțiuni sau măsurile
propuse în privința acestora;
h) orice avantaj special acordat experților și membrilor organelor administrative sau de control
ale societăților implicate în fuziune sau în divizare;
i) data situațiilor financiare ale societăților participante, care au fost folosite pentru a se stabili
condițiile fuziunii sau ale divizării;
j) data de la care tranzacțiile societății absorbite sau divizate sunt considerate din punct de vedere
contabil ca aparținând societății absorbante sau uneia ori alteia dintre societățile beneficiare;
k) în cazul divizării:

– descrierea și repartizarea exactă a activelor și pasivelor care urmează a fi transferate fiecăreia
dintre societățile beneficiare;

– repartizarea către acționarii sau asociații societății divizate de acțiuni, respectiv părți sociale,
la societățile beneficiare și criteriul pe baza căruia se face repartizarea.

Proiectul de fuziune sau de divizare, semnat de reprezentanții societăților participante, se depune la
oficiul registrului comerțului unde este înmatriculată fiecare societate, însoțit de o declarație a
societății care încetează a exista în urma fuziunii sau divizării despre modul cum a hotărât să stingă
pasivul său, precum și de o declarație privitoare la modalitatea de publicare a proiectului de fuziune
sau de divizare.

Proiectul de fuziune sau de divizare, vizat de judecătorul delegat, se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea a IV-a, pe cheltuiala părților, integral sau în extras, potrivit dispoziției
judecătorului delegat sau cererii părților, cu cel puțin 30 de zile înaintea datelor ședințelor în care
adunările generale extraordinare urmează a hotărî asupra fuziunii/divizării.

În cazul în care deține o pagină proprie web, societatea poate înlocui publicarea în Monitorul Oficial
al României, Partea a IV-a cu publicitatea efectuată prin intermediul propriei pagini web, pe o
perioadă continuă de cel puțin o lună înaintea adunării generale extraordinare care urmează să
decidă cu privire la fuziune/divizare, perioadă care se încheie nu mai devreme de finalul adunării
generale respective.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

27
Societatea care a optat pentru efectuarea publicității proiectului de fuziune pe pagina proprie web,
trebuie să asigure condițiile tehnice pentru afișarea continuă și neîntreruptă și cu titlu gratuit a
documentelor prevăzute de lege pentru întreaga perioadă prevăzută în legea nr. 131/1990.
Societatea are sarcina de a dovedi continuitatea publicității și de a asigura securitatea propriei pagini
web și autenticitatea documentelor afișate.

În cazul efectuării publicității pe pagina web, oficiul registrului comerțului unde este înmatriculată
societatea va publica, cu titlu gratuit, pe propria sa pagină web, proiectul de fuziune sau divizare.
Oficiul Național al Registrului Comerțului va transmite Agenției Naționale de Administrare Fiscală,
în 3 zile de la depunerea proiectului de fuziune/divizare, un anunț cu privire la depunerea
proiectului.

Creditorii societăților care iau parte la fuziune sau la divizare au dreptul la o protecție adecvată a
intereselor lor. În vederea obținerii de garanții adecvate, orice creditor care deține o creanță certă,
lichidă și anterioară datei publicării proiectului de fuziune sau de divizare, în una dintre modalitățile
prevăzute în legea nr. 31/1990, nescadentă la data publicării, a cărei satisfacere este pusă în pericol
prin realizarea fuziunii/divizării, poate face opoziție, în condițiile prezentului articol.

Opoziția se face în termen de 30 de zile de la data publicării proiectului de fuziune sau de divizare
în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. Ea se depune la oficiul registrului comerțului, care,
în termen de 3 zile de la data depunerii, o va menționa în registru și o va înainta instanței
judecătorești competente. Hotărârea pronunțată asupra opoziției este supusă numai apelului.

Formularea unei opoziții nu are ca efect suspendarea executării fuziunii sau divizării și nu împiedică
realizarea fuziunii sau divizării.

În cazul în care creditorul nu dovedește că satisfacerea creanței sale este pusă în pericol prin
realizarea fuziunii sau dacă, din examinarea situației financiare și operațional-comerciale a
societății debitoare/societății succesoare în drepturile și obligațiile societății debitoare, rezultă că
nu este necesară acordarea de garanții adecvate ori, după caz, de noi garanții sau societatea debitoare
ori societatea succesoare în drepturile și obligațiile societății debitoare a făcut dovada plății
datoriilor sau părțile au încheiat un acord pentru plata datoriilor ori există deja garanții sau privilegii
adecvate pentru satisfacerea creanței, instanța respinge opoziția.

De asemenea, instanța respinge opoziția și în cazul în care este refuzată de către creditor
constituirea, în termenul stabilit de instanță prin încheiere, a garanțiilor oferite potrivit legii.

Dacă societatea debitoare sau, după caz, societatea succesoare în drepturile și obligațiile societății
debitoare a făcut în cursul procesului o ofertă pentru constituirea unor garanții sau privilegii
apreciate de instanță ca fiind necesare și adecvate pentru satisfacerea creanței creditorului, instanța
va pronunța o încheiere prin care va acorda părților un termen pentru constituirea acelor garanții.
Încheierea pronunțată de instanță este supusă apelului odată cu fondul.

Dacă societatea debitoare sau, după caz, societatea succesoare în drepturile și obligațiile societății
debitoare nu oferă garanții ori privilegii adecvate pentru satisfacerea creanței sau, chiar dacă oferă

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

28
garanții ori privilegii, nu le constituie, din cauze ce îi sunt imputabile, în termenul stabilit de instanță
prin încheiere, instanța admite opoziția și obligă societatea debitoare sau, după caz, societatea
succesoare în drepturile și obligațiile societății debitoare la plata creanței de îndată ori într-un
anumit termen stabilit în funcție de valoarea creanței și de pasivul societății debitoare sau, după caz,
al societății succesoare în drepturile și obligațiile societății debitoare. Hotărârea de admitere a
opoziției este executorie.

Opoziția formulată se judecă de urgență și cu precădere.
Creditorii societăților participante la divizare sau fuziune care îndeplinesc condițiile pentru a face
opoziție pot formula o cerere de opoziție împotriva hotărârii organului statutar al societății
privitoare la modificările actului constitutiv numai dacă acestea privesc alte modificări decât cele
care decurg din sau în legătură cu procesul de divizare sau fuziune.

În cazul unei fuziuni, deținătorilor de valori mobiliare, altele decât acțiuni, care conferă drepturi
speciale, trebuie să li se acorde în cadrul societății absorbante drepturi cel puțin echivalente cu cele
pe care le dețineau la societatea absorbită, cu excepția cazului în care modificarea drepturilor în
cauză este aprobată de o adunare a deținătorilor de astfel de titluri ori individual de către deținătorii
de astfel de titluri sau a cazului în care deținătorii au dreptul de a obține răscumpărarea titlurilor lor.
În cazul unei divizări, deținătorilor de valori mobiliare, altele decât acțiuni, care conferă drepturi
speciale, trebuie să li se acorde în cadrul societăților beneficiare cărora li se pot opune drepturile
decurgând din asemenea valori mobiliare, în conformitate cu proiectul de divizare, drepturi cel puțin
echivalente cu cele de care beneficiau în societatea divizată, cu excepția cazului în care modificarea
drepturilor în cauză este aprobată de o adunare a deținătorilor de astfel de valori mobiliare ori de
către aceștia în mod individual sau a cazului în care deținătorii au dreptul de a obține răscumpărarea
valorilor mobiliare deținute.

Administratorii societăților care participă la fuziune sau la divizare trebuie să întocmească un raport
scris, detaliat, în care să explice proiectul de fuziune sau de divizare și să precizeze fundamentul
său juridic și economic, în special cu privire la rata de schimb a acțiunilor. În cazul divizării, raportul
va include, de asemenea, criteriul de repartizare a acțiunilor.

Raportul trebuie să descrie, de asemenea, orice dificultăți speciale apărute în realizarea evaluării.
În cazul divizării, raportul administratorilor va include, dacă este cazul, și informații referitoare la
întocmirea raportului de evaluare a aporturilor, pentru societățile beneficiare, și registrul la care
acesta trebuie depus.

Administratorii societății divizate sau, după caz, ai fiecărei societăți implicate în fuziune trebuie să
informeze adunarea generală a societății lor, precum și administratorii celorlalte societăți implicate
în operațiune, astfel încât aceștia să poată informa, la rândul lor, adunările generale ale societăților
respective asupra oricărei modificări substanțiale a activelor și pasivelor intervenite între data
întocmirii proiectului de divizare/fuziune și data adunărilor generale care urmează să decidă asupra
acestui proiect. Obligația de informare față de acționari/asociați și față de administratorii celorlalte
societăți implicate în operațiunea de fuziune/divizare subzistă și în cazurile în care nu este
convocată adunarea generală a acționarilor/asociaților.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

29
Întocmirea raportului respectiv și comunicarea informațiilor prevăzute mai sus nu sunt necesare în
cazul în care decid astfel toți acționarii/asociații și toți deținătorii altor valori mobiliare care conferă
drepturi de vot la fiecare dintre societățile participante la fuziune sau la divizare.

Unul sau mai mulți experți, persoane fizice ori juridice, acționând pe seama fiecăreia dintre
societățile care participă la fuziune sau divizare, dar independent de acestea, vor fi desemnați de
către judecătorul-delegat pentru a examina proiectul de fuziune sau de divizare și a întocmi un
raport scris către acționari.

Acest raport va preciza dacă rata de schimb a acțiunilor sau părților sociale este corectă și
rezonabilă. Raportul va indica, de asemenea, metoda sau metodele folosite pentru a determina rata
de schimb propusă, va preciza dacă metoda sau metodele folosite sunt adecvate pentru cazul
respectiv, va indica valorile obținute prin aplicarea fiecăreia dintre aceste metode și va conține
opinia experților privind ponderea atribuită metodelor în cauză pentru obținerea valorii reținute în
final. Raportul va descrie, de asemenea, orice dificultăți deosebite în realizarea evaluării.

La cererea comună a societăților care participă la fuziune sau la divizare, judecătorul-delegat
desemnează unul sau mai mulți experți acționând pentru toate societățile implicate, dar independent
de acestea.

Fiecare dintre experții desemnați în conformitate cu prezentul articol are dreptul de a obține de la
oricare dintre societățile care participă la fuziune sau la divizare toate informațiile și documentele
relevante și de a face toate investigațiile necesare.

Examinarea proiectului de fuziune sau, după caz, de divizare și întocmirea raportului scris către
acționari nu vor fi necesare dacă toți acționarii/asociații sau toți deținătorii altor valori mobiliare
care conferă drepturi de vot la fiecare dintre societățile participante la fuziune sau la divizare decid
astfel.
În cazul unei fuziuni prin absorbție, prin care una sau mai multe societăți sunt dizolvate fără a intra
în lichidare și transferă toate activele și pasivele lor unei alte societăți care deține toate acțiunile lor
sau alte titluri conferind drepturi de vot în adunarea generală, se vor respecta prevederile legii nr.
31/1990.

Administratorii societății absorbite sau ai societății care este divizată răspund civil față de acționarii
sau asociații acelei societăți pentru neregularitățile comise în pregătirea și realizarea fuziunii sau
divizării.

Experții care întocmesc raportul pe seama societății absorbite sau divizate, răspund civil față de
acționarii/asociații acestor societăți pentru neregularitățile comise în îndeplinirea îndatoririlor lor.

În termen de 3 luni de la data publicării proiectului de fuziune sau de divizare, adunarea generală a
fiecărei societăți participante va hotărî asupra fuziunii sau divizării, cu respectarea condițiilor
privind convocarea ei.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

30
În cazul unei fuziuni prin înființarea unei noi societăți sau al unei divizări prin înființarea unor noi
societăți, proiectul de fuziune sau de divizare și, dacă sunt conținute într-un document separat, actul
constitutiv sau proiectul de act constitutiv al noii/noilor societăți vor fi aprobate de către adunarea
generală a fiecăreia dintre societățile care urmează să își înceteze existența.

Fuziunea/divizarea produce efecte:
a) în cazul constituirii uneia sau mai multor societăți noi, de la data înmatriculării în registrul
comerțului a noii societăți sau a ultimei dintre ele;
b) în alte cazuri, de la data înregistrării hotărârii ultimei adunări generale care a aprobat
operațiunea, cu excepția cazului în care, prin acordul părților, se stipulează că operațiunea va
avea efect la o altă dată, care nu poate fi însă ulterioară încheierii exercițiului financiar curent al
societății absorbante sau societăților beneficiare, nici anterioară încheierii ultimului exercițiu
financiar încheiat al societății sau societăților ce își transferă patrimoniul.

Fuziunea sau divizarea are următoarele consecințe:
a) transferul, atât în raporturile dintre societatea absorbită sau divizată și societatea
absorbantă/societățile beneficiare, cât și în raporturile cu terții, către societatea absorbantă sau
fiecare dintre societățile beneficiare al tuturor activelor și pasivelor societății absorbite/divizate;
acest transfer va fi efectuat în conformitate cu regulile de repartizare stabilite în proiectul de
fuziune/divizare;
b) acționarii sau asociații societății absorbite sau divizate devin acționari, respectiv asociați ai
societății absorbante, respectiv ai societăților beneficiare, în conformitate cu regulile de
repartizare stabilite în proiectul de fuziune/divizare;
c) societatea absorbită sau divizată încetează să existe.

Nicio acțiune sau parte socială la societatea absorbantă nu poate fi schimbată pentru acțiuni/părți
sociale emise de societatea absorbită și care sunt deținute:
a) de către societatea absorbantă, direct sau prin intermediul unei persoane acționând în nume
propriu, dar în contul societății; sau
b) de către societatea absorbită, direct sau prin intermediul unei persoane acționând în nume
propriu, dar în contul societății.
Nicio acțiune sau parte socială la una dintre societățile beneficiare nu poate fi schimbată pentru
acțiuni la societatea divizată, deținute:
a) de către societatea beneficiară în cauză, direct sau prin intermediul unei persoane acționând
în nume propriu, dar pe seama societății; sau
b) de către societatea divizată, direct sau prin intermediul unei persoane acționând în nume
propriu, dar pe seama societății.

Nulitatea unei fuziuni sau divizări poate fi declarată numai prin hotărâre judecătorească.

Procedurile de anulare și de declarare a nulității fuziunii sau divizării nu pot fi inițiate după
expirarea unui termen de 6 luni de la data la care fuziunea sau divizarea a devenit efectivă, sau dacă
situația a fost rectificată.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

31
Dacă neregularitatea ce poate conduce la declararea nulității unei fuziuni sau divizări poate fi
remediată, instanța competentă acordă societăților implicate un termen pentru rectificarea acesteia.
Hotărârea definitivă de declarare a nulității unei fuziuni sau divizări va fi înaintată din oficiu de
către instanță oficiilor registrului comerțului de la sediile societăților implicate în fuziunea sau
divizarea respectivă.

Hotărârea definitivă de declarare a nulității unei fuziuni ori divizări nu aduce atingere prin ea însăși
valabilității obligațiilor născute în sarcina sau în beneficiul societății absorbante ori societăților
beneficiare, angajate după ce fuziunea sau divizarea au devenit efective, și înainte ca hotărârea de
declarare a nulității să fie publicată.

În cazul declarării nulității unei fuziuni, societățile participante la fuziunea respectivă răspund
solidar pentru obligațiile societății absorbante.

8. Lichidarea societăților

a) Dispoziții generale
Pentru lichidarea și repartizarea patrimoniului social, chiar dacă în actul constitutiv se prevăd norme
în acest scop, sunt obligatorii următoarele reguli:
a) până la preluarea funcției de către lichidatori, administratorii și directorii, respectiv membrii
directoratului, continuă să-și exercite atribuțiile, cu excepția celor prevăzute în legea nr. 31/1990;
b) actul de numire a lichidatorilor, menționând puterile conferite acestora sau sentința care îi ține
locul, precum și orice act ulterior care ar aduce schimbări cu privire la persoana lor sau la puterile
conferite trebuie depuse, prin grija lichidatorilor, la oficiul registrului comerțului, pentru a fi
înscrise de îndată și publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
Numai după îndeplinirea formalităților de mai sus lichidatorii vor depune semnătura lor în registrul
comerțului și vor exercita această funcție.
Toate actele emanând de la societate trebuie să arate că aceasta este în lichidare.
Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau persoane juridice. Lichidatorii persoane fizice sau
reprezentanții permanenți – persoane fizice ale societății lichidatoare – trebuie să fie lichidatori
autorizați, în condițiile legii nr. 31/1990.
Lichidatorii au aceeași răspundere ca și administratorii, respectiv membrii directoratului.
Lichidatorii sunt datori, îndată după preluarea funcției, ca împreună cu directorii și administratorii,
respectiv cu membrii directoratului societății, să facă un inventar și să încheie un bilanț, care să
constate situația exactă a activului și pasivului societății, și să le semneze.

Lichidatorii sunt obligați să primească și să păstreze patrimoniul societății, registrele ce li s-au
încredințat de administratori, respectiv de membrii directoratului, și actele societății. De asemenea,
aceștia vor ține un registru cu toate operațiunile lichidării, în ordinea datei lor.

În afară de puterile conferite de asociați, cu aceeași majoritate cerută pentru numirea lor, lichidatorii
vor putea:
a) să stea în judecată în numele societății;
b) să execute și să termine operațiunile de comerț referitoare la lichidare;
c) să vândă, prin licitație publică, imobilele și orice avere mobiliară a societății;

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

32
d) să facă tranzacții;
e) să lichideze și să încaseze creanțele societății.
f) să contracteze obligații cambiale, să facă împrumuturi neipotecare și să îndeplinească orice
alte acte necesare.

În lipsa unor dispoziții speciale în actul constitutiv sau în actul lor de numire, lichidatorii nu pot să
constituie ipoteci asupra bunurilor societății, dacă nu sunt autorizați de instanță.

Lichidatorii care întreprind noi operațiuni comerciale ce nu sunt necesare scopului lichidării sunt
răspunzători personal și solidar de executarea lor.

Lichidatorii nu pot plăti asociaților nici o sumă în contul părților ce li s-ar cuveni din lichidare,
înaintea achitării creditorilor societății.

Asociații vor putea cere însă ca sumele reținute să fie depuse la Casa de Economii și Consemnațiuni
– C.E.C. – S.A. ori la o bancă sau la una dintre unitățile acestora și să se facă repartizarea asupra
acțiunilor sau părților sociale, chiar în timpul lichidării, dacă, în afară de ceea ce este necesar pentru
îndeplinirea tuturor obligațiilor societății, scadente sau care vor ajunge la scadență, mai rămâne un
disponibil de cel puțin 10% din cuantumul lor.

Împotriva deciziilor lichidatorilor creditorii societății pot face opoziție în condițiile legii nr.
31/1990.

Lichidatorii care probează, prin prezentarea situației financiare anuale, că fondurile de care dispune
societatea nu sunt suficiente să acopere pasivul exigibil trebuie să ceară sumele necesare asociaților
care răspund nelimitat sau celor care nu au efectuat integral vărsămintele, dacă aceștia sunt obligați,
potrivit formei societății, să le procure sau, dacă sunt debitori față de societate, pentru vărsămintele
neefectuate, la care erau obligați în calitate de asociat.

Lichidatorii care au achitat datoriile societății cu proprii lor bani nu vor putea să exercite împotriva
societății drepturi mai mari decât acelea ce aparțineau creditorilor plătiți.

Creditorii societății au dreptul de a exercita contra lichidatorilor acțiunile care decurg din creanțele
ajunse la termen, până la concurența bunurilor existente în patrimoniul societății, și numai după
aceea de a se îndrepta împotriva asociaților, pentru plata sumelor datorate din valoarea acțiunilor
subscrise sau din aceea a aporturilor la capitalul social.

Lichidarea societății trebuie terminată în cel mult un an de la data înregistrării în registrul
comerțului a mențiunii de dizolvare. Pentru motive temeinice, la cererea lichidatorului, oficiul
registrului comerțului poate prelungi acest termen cu încă un an, dar nu mai mult de două ori.

Lichidarea nu liberează pe acționari/asociați și nu împiedică deschiderea procedurii de insolvență a
societății.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

33
În termen de 60 de zile de la înregistrarea în registrul comerțului a mențiunii de dizolvare vor fi
numiți lichidatorii, în condițiile legii nr. 31/1990.

În termen de 60 de zile de la numire, lichidatorul trebuie să depună la oficiul registrului comerțului,
pentru menționare în registrul comerțului, un raport privind situația economică a societății.

Dacă, potrivit raportului, debitorul îndeplinește condițiile pentru deschiderea procedurii
simplificate de insolvență, lichidatorul are obligația de a solicita deschiderea acestei proceduri în
termen de 15 zile de la data depunerii raportului.

În termen de 15 zile de la terminarea lichidării, lichidatorii vor depune la registrul comerțului
cererea de radiere a societății din registrul comerțului, pe baza raportului final de lichidare și a
situațiilor financiare de lichidare prin care se prezintă situația patrimoniului, a creanțelor și
repartizarea activelor rămase, după caz, sub sancțiunea unei amenzi de 20 lei pe zi de întârziere,
care va fi aplicată, din oficiu sau la sesizarea oricărei părți interesate, de către persoana competentă
cu soluționarea cererilor de înregistrare în registrul comerțului.

Rezoluția prin care se dispune radierea societății din registrul comerțului se publică pe pagina de
internet a Oficiului Național al Registrului Comerțului și pe portalul de servicii on-line al acestuia.

Dacă în termen de 3 luni de la expirarea termenului prevăzut în legea nr. 31/1990, prelungit după
caz, oficiul registrului comerțului nu a fost sesizat cu nicio cerere de radiere, Oficiul Național al
Registrului Comerțului sau orice persoană interesată va solicita tribunalului radierea societății din
registrul comerțului.

Lista societăților pentru care Oficiul Național al Registrului Comerțului urmează să formuleze
acțiuni de radiere se afișează pe pagina de internet a Oficiului Național al Registrului Comerțului
sau pe portalul de servicii on-line al acestuia cu cel puțin 15 zile calendaristice înainte și se transmite
Ministerului Finanțelor Publice – Agenția Națională de Administrare Fiscală.

Hotărârea tribunalului prin care s-a pronunțat radierea se comunică societății, oficiului registrului
comerțului pentru radierea societății din registrul comerțului, Ministerului Finanțelor Publice –
Agenția Națională de Administrare Fiscală – administrația județeană a finanțelor
publice/administrația finanțelor publice a sectorului și se publică pe pagina de internet a Oficiului
Național al Registrului Comerțului și pe portalul de servicii on-line al acestuia. În cazul mai multor
hotărâri judecătorești de radiere, pentru situațiile prevăzute în legea nr. 31/1990, publicitatea se va
putea efectua în forma unui tabel cuprinzând: numărul de ordine în registrul comerțului, codul unic
de înregistrare, denumirea, forma juridică și sediul societății dizolvate, instanța care a dispus
radierea, numărul dosarului, numărul și data hotărârii de radiere.

Orice persoană interesată poate face apel împotriva hotărârii de radiere, în termen de 30 de zile de
la efectuarea publicității conform prevederilor legii nr. 31/1990. Apelantul va depune o copie a
apelului la oficiul registrului comerțului, pentru menționare în registrul comerțului.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

34
Bunurile rămase din patrimoniul societății radiate din registrul comerțului, în condițiile prezentului
articol, revin acționarilor/asociaților, în condițiile legii.

După aprobarea socotelilor și terminarea repartiției, registrele și actele societății în nume colectiv,
în comandită simplă sau cu răspundere limitată, ce nu vor fi necesare vreunuia dintre asociați, se
vor depune la asociatul desemnat de majoritate.

Registrele tuturor societăților vor fi păstrate timp de 5 ani.

b) Lichidarea societăților în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată
Numirea lichidatorilor în societățile în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere
limitată va fi făcută de toți asociații, dacă în contractul de societate nu se prevede altfel.

Dacă nu se va putea întruni unanimitatea voturilor, numirea lichidatorilor va fi făcută de instanță,
la cererea oricărui asociat ori administrator, cu ascultarea tuturor asociaților și administratorilor.

Împotriva sentinței se poate declara numai apel de către asociați sau administratori, în termen de 15
zile de la pronunțare.

După terminarea lichidării societății în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere
limitată, lichidatorii trebuie să întocmească situația financiară și să propună repartizarea activului
între asociați.

Situația financiară semnată de către lichidatori se înaintează spre a fi înregistrată și publicată pe
pagina de internet a oficiului registrului comerțului.

Asociatul nemulțumit poate face opoziție, în condițiile legii nr. 31/1990, în termen de 15 zile de la
notificarea situației financiare de lichidare și a proiectului de repartizare.

Pentru soluționarea opoziției, problemele referitoare la lichidare vor fi separate de acelea ale
repartizării, față de care lichidatorii pot rămâne străini.

După expirarea termenului de 15 zile prevăzut mai sus sau după ce hotărârea asupra opoziției a
rămas definitivă, situația financiară de lichidare și repartizare se consideră aprobată și lichidatorii
sunt liberați.

9. Dispoziții finale și tranzitorii

Încadrarea salariaților la societăți se face pe bază de contract individual de muncă, cu respectarea
legislației muncii și asigurărilor sociale.

Dacă asociatul unic dintr-o societate cu răspundere limitată este și administrator, poate beneficia de
pensie ca la asigurările sociale de stat, în măsura în care a vărsat contribuția la asigurările sociale și
pe aceea pentru pensia suplimentară.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

35
Activitățile care nu pot face obiectul unei societăți se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Pentru autentificarea actului constitutiv se vor plăti taxele de timbru și onorariile notariale legale.

După data de 7 iulie 2017, in certificatul de înmatriculare/înregistrare s-a inclus și identificatorului
unic la nivel european (EUID). În cuprinsul actelor normative în vigoare la data intrării în vigoare
a legii nr. 31/1990, referirile la numărul de ordine din registrul comerțului se consideră a include și
identificatorul unic la nivel european (EUID).

Prevederile din legea nr. 31/1990 se completează cu dispozițiile Codului civil și ale Codului de
procedură civilă.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

36

II. Cunoașterea formei juridice de organizare, a obiectului de
activitate, a structurii organizatorice și atribuțiilor
compartimentului în care se desfășoară practica

Menționez că practica și proiectul de practică s-au efectuat cu respectarea Legii nr. 190 din 18 iulie
2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului
European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește
prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a
Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor).

ROCONSULT PROIECT SRL, CUI 37121699, J15/194/2017, cu sediul în Târgoviște, str.
Luceafărului, nr. 2, jud. Dâmbovița, email roconsultproiect@gmail.com, tel. 0345 401 2902, a
informat studentul care face practică despre faptul că este interzisă prelucrarea datelor
dumneavoastră personale, în conformitate cu REGULAMENTUL (UE) 2016/679 al Parlamentului
European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește
prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a
Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (denumit în continuare
GDPR) și legislația națională privind protecția și securitatea datelor personale, în vigoare.

1. Forma juridică de organizare a societății ROCONSULT PROIECT SRL

Denumirea societății la care am făcut practică este ROCONSULT PROIECT S.R.L..
Forma juridică de organizare este societate cu răspundere limitată.

Conform actului constitutiv al societății, durata de funcționare a societății este nedeterminată (pe
termen nedeterminat) .

Firma S.C ROCONSULTPROIECT S.R.L a fost înființată în data de 28.02.2017 și funcționează
într-un sediu social închiriat pe 49 de ani, pe str. Luceafărului, nr. 20, mun. Târgoviște, jud.
Dâmbovița.

Codul Unic de Înregistrare: 37121699.

Societatea își desfășoară activitatea în sediul declarat și înregistrat la Oficiul Registrului Comerțului
de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, precum și la terți.

Sediul social al societății este situat în Municipiul Târgoviște, strada Luceafărului, nr. 20, județul
Dâmbovița, telefon: 0345 401 2902, e-mail: roconsultproiect@gmail.com.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

37
La constituire, capitalul social subscris și vărsat al societății a fost de 200 (două sute) lei, aport în
numerar, fiind împărțit într-un număr de 20 părți sociale, cu o valoare nominală de 10 lei/parte
socială.

Capitalul social este deținut de către un singur asociaț, participare la profit 100% și participare la
pierderi 100%;

Denumirea, forma juridică, sediul social, numărul de înregistrare în registrul comerțului, codul unic
de înregistrare și capitalul social sunt menționate în orice act care emană de la societate.

2. Obiectul de activitate al societății ROCONSULT PROIECT SRL

ROCONSULT PROIECT S.R.L. are ca obiect principal de activitate, conform Actului Constitutiv
și certificatului de înmatriculare eliberat de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul
Dâmbovița sub nr. J15/194/28.02.2017, Activități de consultanță în management, căruia îi
corespunde grupa CAEN 702:
– activitatea principală este: clasa CAEN 7022 – Activități de consultanță pentru afaceri și
management
– activități secundare sunt:
clasa CAEN 6202 – Activități de consultanță în tehnologia informației
clasa CAEN 6203 – Activități de management (gestiune și exploatare) a mijloacelor de calcul
clasa CAEN 6209 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației
clasa CAEN 6311 – Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web și activități conexe
clasa CAEN 6312 – Activități ale portalurilor web
clasa CAEN 7021 – Activități de consultanță în domeniul relațiilor publice și al comunicarii
clasa CAEN 7111 – Activități de arhitectură
clasa CAEN 7112 – Activităti de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea
clasa CAEN 7311 – Activități ale agențiilor de publicitate
clasa CAEN 7312 – Servicii de reprezentare media
clasa CAEN 7320 – Activități de studiere a pieței și de sondare a opiniei publice
clasa CAEN 7490 – Alte activități profesionale, științifice și tehnice nca
clasa CAEN 7810 – Activități ale agențiilor de plasare a forței de muncă
clasa CAEN 8211 – Activități combinate de secretariat
clasa CAEN 8219 – Activități de fotocopiere, de pregătire a documentelor și alte activități
specializate de secretariat
clasa CAEN 8230 – Activități de organizare a expozițiilor, târgurilor și congreselor
clasa CAEN 8552 – Invățământ în domeniul cultural (limbi străine, muzică, teatru, dans și arte
plastice)
clasa CAEN 8559 – Alte forme de învățământ n.c.a.

Activitățile autorizate sunt cele din clasele CAEN 7022, 7112, 7311, 7490 și 8559, atât la sediu, cât
și la terți.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

38
Cod CAEN 70 Activitati ale directiilor (centralelor), birourilor administrative centralizate; activitati
de management si de consultanta în management

Aceasta diviziune include acordarea de consultanta si asistenta firmelor si altor organizatii pe
probleme de management, cum ar fi:
– planificarea strategica si organizatorica;
– planificarea financiara si întocmirea bugetelor;
– obiective si strategii de marketing;
– planificarea si politici privind resursele umane; planificarea productiei si planificarea controlului.

De asemenea include supravegherea si managementul altor unitati apartinând aceleiasi companii
sau întreprinderi, de exemplu activitati ale birourilor de administratie centrala.

Subdiviziuni ale codului CAEN 70:
Cod CAEN 702 Activitati de consultanta în management

Subdiviziuni ale codului CAEN 702:
Cod CAEN 7022 Activitati de consultanta pentru afaceri si management (activitatea
principală a societății):

Aceasta clasa include acordarea de consultatii, îndrumare si asistenta operationala pentru firme si
alte organizatii pe probleme de management, cum ar fi: planificarea strategica si organizatorica,
procese de retehnologizare, managementul schimbarilor, reducerea costurilor si alte probleme
financiare; obiective si strategii de marketing; planificarea, si politici privind resursele umane;
strategii de compensare si pensionare; planificarea productiei si planificarea controlului.

Aceste servicii pentru afaceri pot include consultanta, îndrumare sau asistenta operationala pentru
firme si servicii publice cu privire la:
-proiectarea metodelor sau procedurilor contabile, programe de contabilizare a costurilor, proceduri
de control bugetar
-consultanta si asistenta acordata firmelor si serviciilor publice pentru planificare, organizare
eficienta si control, managementul informatiei etc.

Aceasta clasa exclude:
-proiectarea de software (programe) pentru sisteme de contabilitate
-consultanta si reprezentare juridica
-activitati de contabilitate si audit financiar, consultanta în domeniul fiscal
-activitati de consultanta legate de arhitectura si inginerie
-activitati de consultanta legate de mediul înconjurator, agronomie, securitate si similare
-activitati de consultanta privind selectia si plasarea fortei de munca
-activitati de consultanta în învatamânt

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

39

3. Structura organizatorică a societății ROCONSULT PROIECT SRL

Activitatea societății ROCONSULT PROIECT S.R.L. se bazează în principal pe:
1. Actul constitutiv
2. Regulamentul de Organizare și Funcționare
3. Regulamentul Intern

Conform actului constitutiv administrarea societății se face, de către asociatul unic, care este și
administrator, având puteri depline de reprezentare și administrare a societății, pe o perioadă
nelimitată.
Reprezentarea și administrarea societății se realizează de către administrator, în acord cu
dispozițiile Legii nr. 31/1990 privind societățile, republicată, cu modificările și completările
ulterioare.
Administratorul societății este împuternicit să deschidă, să efectueze operațiuni și să închidă
conturile bancare ale societății.

Scopul Regulamentului de Organizare și Funcționare al ROCONSULT PROIECT S.R.L. este
stabilirea modului de organizare a structurilor societății precum și atribuțiile principale ale acestora.
ROCONSULT PROIECT S.R.L. denumită în continuare „Societatea” își desfășoară activitatea în
conformitate cu dispozițiile Legii nr. 31/1990 privind societățile, republicată, cu modificările și
completările ulterioare.

Societatea își îndeplinește sarcinile specifice în domeniile de activitate folosind personal propriu
angajat și calificat.
Selecționarea personalului se face cu respectarea prevederilor Legii nr. 53/2003 Codul muncii, cu
modificările și completările ulterioare.

Societatea are următoarea structură organizatorică:
– personalul cu funcție de conducere (director general/administrator)
– personalul cu funcție de execuție (manager proiect, economist, alte funcții de execuție dacă
e cazul)

Având în vedere specificul activității societatea are următoarea organigramă:
– activitatea propriu-zisă este coordonată și aplicarea în practică a activității este efectuată de
către Directorul general al societății împreună cu angajații acesteia. Societatea este
reprezentată de către Directorul general.
– atribuțiile și responsabilitățile Directorului general și a celorlalți angajați provin atât din
Regulament, cât și din fișele posturilor aferente fiecărui angajat.
– orice angajat va avea una din formele legale de angajare – contract individual de muncă la
care este anexată fișa postului.

În prezent societatea are un singur acționar, care este și administrator unic, cu puteri depline, fiind
și salariat, cu funcția de director general.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

40
La înființare, în anul 2017, activitatea societății a pornit cu 2 salariați, angajați pe perioadă
nedeterminată, cu normă întreagă și 1 salariat cu normă parțială.

În ultima parte a anului 2017 a mai fost angajată pe perioadă nedeterminată încă o persoană cu
normă întreagă.

De la începutul anului 2018, a mai fost angajată pe perioadă nedeterminată încă o persoană cu
normă întreagă.

În această structură, 4 salariați cu normă întreagă, angajați pe perioadă nedeterminată și 1 salariat
cu normă parțială, angajat pe perioadă nedeterminată (economist), societatea a funcționat în anii
2018 și 2019, și parțial în anul 2020.

De la 1 aprilie 2020, societatea are următorii angajați, pe perioadă nedeterminată:
-1 director general, cu normă întreagă, cu 22 de ani experiență în domeniul fondurilor
nerambursabile și al achizițiilor publice și 11 ani experiență în funcții de conducere în domeniul
public și în domeniul privat;
-2 manageri proiect, cu normă întreagă, din care unul cu 14 ani, iar celălalt cu peste 5 ani experiență
în domeniul fondurilor nerambursabile și al achizițiilor publice, în domeniul public și în domeniul
privat;
-1 economist, cu normă parțială de 2 ore, cu muncă la domiciliu, cu 20 de ani experiență în
activitatea de finanțe-contabilitate din domeniul privat.

4. Conducerea și administrarea societății

Organele de conducere ale societății sunt următoarele:

1) Adunarea Generală a Asociaților (AGA ) este organul de deliberare și decizie al societății și are
următoarele obligații principale:

a. să aprobe situația financiară anuală și să stabilească repartizarea profitului net;
b. să desemneze administratorul societății (cu excepția primului administrator, care este
desemnat prin actul constitutiv) și să îl revoce;
c. să modifice actul constitutiv;
d. alte atribuții prevăzute de legislația în vigoare.

2) Administratorul este însărcinat cu îndeplinirea tuturor actelor necesare și utile pentru realizarea
obiectului de activitate al societății, cu excepția celor rezervate de lege pentru Adunarea Generală
a Asociaților. Administratorul este răspunzător față de societate pentru:

a. realitatea vărsămintelor efectuate de asociați;
b. existența reală a dividendelor plătite;
c. existența registrelor cerute de lege și corecta lor ținere;
d. exacta îndeplinire a hotărârilor adunării generale;
e. stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea și actul constitutiv le impun;

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

41
5. Personalul de conducere

Personalul de conducere: Directorul general al societății, care este Administratorul societății
ROCONSULT PROIECT S.R.L. și care are următoarele atribuții:
1. Îndeplinește obligațiile care revin administratorului societății ROCONSULT PROIECT
S.R.L., conform prevederilor legale și documentelor societății, pentru desfășurarea
activității acesteia;
2. Asigură îndeplinirea obligațiilor ce revin angajatorului în domeniul raporturilor de muncă,
al securității și sănătății în muncă, paza obiectivului și a bunurilor, în domeniul financiar-
fiscal și toate domeniile privind activitatea societății;
3. Colaborează cu organele de control pentru sprijinirea activității acestora și asigură aplicarea
măsurilor dispuse de acestea;
4. Reprezintă organizația în relațiile cu terțe persoane fizice sau juridice;
5. Respectă și asigură cunoașterea Regulamentului Intern și a Regulamentului de Organizare
și Funcționare de către subordonați;
6. Contribuie la asigurarea funcționării și dezvoltării societății, prin orice mijloace legale;
7. Asigură respectarea egalității de șanse în cadrul societății;
8. Răspunde de informarea salariaților asupra condițiilor de muncă și asupra elementelor care
privesc desfășurarea relațiilor de muncă;
9. Răspunde de asigurarea permanentă a condițiilor tehnice și organizatorice avute în vedere
la elaborarea normelor de muncă și condițiile corespunzătoare de muncă;
10. Răspunde de acordarea către salariați a tuturor drepturilor ce decurg din lege și din
contractele individuale de muncă;
11. Comunică anual salariaților situația economică și financiară a societății, cu excepția
informațiilor sensibile sau secrete, care, prin divulgare, sunt de natură să prejudicieze
activitatea societății;
12. Răspunde de plata tuturor contribuțiilor și impozitelor aflate în sarcina angajatorului,
precum și de reținerea și virarea contribuțiilor și impozitelor datorate de salariați, în
condițiile legii;
13. Răspunde de înființarea registrului general de evidență a salariaților și de operarea
înregistrărilor prevăzute de lege;
14. Răspunde de eliberarea, la cerere, a tuturor documentelor care atestă calitatea de salariat a
solicitantului;
15. Răspunde de asigurarea confidențialității datelor cu caracter personal ale salariaților;
16. Stabilește modul de organizare și funcționare a societății;
17. Stabilește atribuțiile corespunzătoare fiecărui salariat, în condițiile legii;
18. Dă dispoziții cu caracter obligatoriu pentru salariați, sub rezerva legalității lor;
19. Exercită controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu;
20. Constată săvârșirea abaterilor disciplinare și aplică sancțiunile corespunzătoare, potrivit
legii și regulamentului intern;
21. Stabilește obiectivele de performanță individuală și criteriile de evaluare a realizării
acestora;
22. Anterior încheierii sau modificării contractului individual de muncă, are obligația de a
informa persoana selectată în vederea angajării, respectiv salariatul, cu privire la

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

42
funcția/ocupația conform clasificației ocupațiilor din Romania sau a altor acte normative, și
despre atributiile postului;
23. Are obligația de a îndeplini atribuțiile ce îi revin conform fișei postului;
24. Are obligația de a respecta disciplina muncii;
25. Are obligația de a respecta prevederile cuprinse în regulamentul intern și în contractul
individual de muncă;
26. Are obligația de fidelitate față de angajator în executarea atribuțiilor de serviciu;
27. Are obligația de a respecta măsurile de securitate și sănătate a muncii în unitate;
28. Are obligația de a respecta secretul de serviciu;
29. Are obligația de a îndeplini toate celelalte obligații prevăzute de lege sau de documentele
interne ale societății;
30. Are obligația de a-și exercita temporar unele lucrări sau sarcini corespunzătoare atribuțiilor
de serviciu și în afara locului muncii;
31. Răspunde de modul în care utilizează bunurile pe care le folosește pentru a-și desfășura
activitatea;
32. Răspunde de asigurarea securității și sănătății lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă;
33. Răspunde de luarea măsurilor necesare pentru:
i) asigurarea securității și protecția sănătății lucrătorilor;
ii) prevenirea riscurilor profesionale;
iii) informarea și instruirea lucrătorilor;
iv) asigurarea cadrului organizatoric și a mijloacelor necesare securității și sănătății în
muncă.
34. Are obligația să utilizeze corect mașinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase,
echipamentele de transport și alte mijloace de producție;
35. Are obligația să utilizeze corect echipamentul individual de protecție acordat și, după
utilizare, să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare;
36. Are obligația să nu procedeze la scoaterea din funcțiune, la modificarea, schimbarea sau
înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale mașinilor, aparaturii,
uneltelor, instalațiilor tehnice și clădirilor, și să utilizeze corect aceste dispozitive;
37. Are obligația să comunice imediat angajatorului și/sau lucrătorilor desemnați orice situație
de muncă despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea și
sănătatea lucrătorilor, precum și orice deficiență a sistemelor de protecție;
38. Are obligația să aducă la cunostința conducătorului locului de muncă și/sau angajatorului
accidentele suferite de propria persoană;
39. Are obligația să coopereze cu angajatorul și/sau cu lucrătorii desemnați, atât timp cât este
necesar, pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerințe dispuse de către
inspectorii de muncă și inspectorii sanitari, pentru protecția sănătății și securității
lucrătorilor;
40. Are obligația să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul și/sau cu lucrătorii
desemnați, pentru a permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă și condițiile de
lucru sunt sigure și fără riscuri pentru securitate și sănătate, în domeniul său de activitate;
41. Are obligația să își însușească și să respecte prevederile legislației din domeniul securității
și sănătății în muncă și măsurile de aplicare a acestora;
42. Are obligația să dea relațiile solicitate de către inspectorii de muncă și inspectorii sanitari;

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

43
43. Urmărește necesitățile, previzionează și participă la aprovizionarea societății cu resurse
materiale;
44. Studiază legislația necesară pentru îndeplinirea sarcinilor;
45. Identifică programe de finanțare rambursabilă și nerambursabilă;
46. Identifică potențiali clienți;
47. Participă la întâlniri cu potențiali clienți;
48. Participă la scrierea de documentații pentru obținerea de finanțări de către clienți;
49. Participă la întocmirea de documentații necesare în desfășurarea activității societății,
inclusiv pentru îndeplinirea contractelor încheiate de societate;
50. Participă la implementarea proiectelor clienților societății, în conformitate cu contractele
încheiate de societate;
51. Asigură sau participă la asigurarea de consultanță în domeniul managementului de proiect;
52. Participă la asigurarea de consultanță în domeniul achizițiilor publice, pentru îndeplinirea
contractelor încheiate de societate;
53. Participă la asigurarea de consultanță în domeniul financiar-contabil, pentru îndeplinirea
contractelor încheiate de societate;
54. Participă la asigurarea de consultanță în domeniul informare și publicitate, pentru
îndeplinirea contractelor încheiate de societate
55. Efectuează deplasări pentru îndeplinirea atribuțiilor care îi revin, cu mijloacele societății sau
cu orice alte mijloace;
56. Participă la întocmirea, transmiterea și primirea corespondenței societății;
57. Stabilește relații de colaborare cu partenerii, clienții, beneficiarii și finanțatorii proiectelor;
58. Îndeplinește orice alte atribuții necesare pentru realizarea sarcinilor care îi revin, din proprie
inițiativă.

6. Personalul de execuție

Personalul de execuție al societății este următorul:
a) Economist
b) Manager proiect (una sau mai multe persoane).

Personalul de execuție al societății se poate completa, în funcție de necesități, cu alte persoane,
angajate pe perioadă determinată sau nedeterminată.

Tot personalul de execuție al societății este în subordinea directorului general al societății.

Economistul
1. Are obligația de a îndeplini atribuțiile ce îi revin conform fișei postului;
2. Are obligația de a respecta disciplina muncii;
3. Are obligația de a respecta prevederile cuprinse în regulamentul intern și în contractul
individual de muncă;
4. Are obligația de fidelitate față de angajator în executarea atribuțiilor de serviciu;
5. Are obligația de a respecta măsurile de securitate și sănătate a muncii în unitate;
6. Are obligația de a respecta secretul de serviciu;

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

44
7. Are obligația de a îndeplini toate celelalte obligații prevăzute de lege sau de documentele
interne ale societății;
8. Are obligația de a-și exercita temporar unele lucrări sau sarcini corespunzătoare atribuțiilor
de serviciu și în afara locului muncii, din dispozitia unilaterală a angajatorului;
9. Răspunde de modul în care utilizează bunurile pe care le folosește pentru a-și desfășura
activitatea;
10. Are obligația să comunice imediat angajatorului și/sau lucrătorilor desemnați orice situație de
muncă despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea și
sănătatea lucrătorilor, precum și orice deficiență a sistemelor de protecție;
11. Are obligația să aducă la cunostința conducătorului locului de muncă și/sau angajatorului
accidentele suferite de propria persoană;
12. Are obligația să coopereze cu angajatorul și/sau cu lucrătorii desemnați, atât timp cât este
necesar, pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerințe dispuse de către
inspectorii de muncă și inspectorii sanitari, pentru protecția sănătății și securității lucrătorilor;
13. Are obligația să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul și/sau cu lucrătorii
desemnați, pentru a permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă și condițiile de
lucru sunt sigure și fără riscuri pentru securitate și sănătate, în domeniul său de activitate;
14. Are obligația să își însușească și să respecte prevederile legislației din domeniul securității și
sănătății în muncă și măsurile de aplicare a acestora;
15. Are obligația să dea relațiile solicitate de către inspectorii de muncă și inspectorii sanitari;
16. Întocmește documente financiar-contabile;
17. Îndeplinește orice alte atribuții necesare pentru realizarea sarcinilor care îi revin, din proprie
inițiativă sau la dispoziția verbală sau scrisă a șefului direct.

Managerul proiect are următoarele atribuții:
1. Are obligația de a îndeplini atribuțiile ce îi revin conform fișei postului;
2. Are obligația de a respecta disciplina muncii;
3. Are obligația de a respecta prevederile cuprinse în regulamentul intern și în contractul
individual de muncă;
4. Are obligația de fidelitate față de angajator în executarea atribuțiilor de serviciu;
5. Are obligația de a respecta măsurile de securitate și sănătate a muncii în unitate;
6. Are obligația de a respecta secretul de serviciu;
7. Are obligația de a îndeplini toate celelalte obligații prevăzute de lege sau de documentele
interne ale societății;
8. Are obligația de a-și exercita temporar unele lucrări sau sarcini corespunzătoare atribuțiilor
de serviciu și în afara locului muncii, din dispozitia unilaterală a angajatorului;
9. Răspunde de modul în care utilizează bunurile pe care le folosește pentru a-și desfășura
activitatea;
10. Are obligația să utilizeze corect mașinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase,
echipamentele de transport și alte mijloace de producție;
11. Are obligația să utilizeze corect echipamentul individual de protecție acordat și, după
utilizare, să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare;
12. Are obligația să nu procedeze la scoaterea din funcțiune, la modificarea, schimbarea sau
înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale mașinilor, aparaturii,
uneltelor, instalațiilor tehnice și clădirilor, și să utilizeze corect aceste dispozitive;

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

45
13. Are obligația să comunice imediat angajatorului și/sau lucrătorilor desemnați orice situație de
muncă despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea și
sănătatea lucrătorilor, precum și orice deficiență a sistemelor de protecție;
14. Are obligația să aducă la cunostința conducătorului locului de muncă și/sau angajatorului
accidentele suferite de propria persoană;
15. Are obligația să coopereze cu angajatorul și/sau cu lucrătorii desemnați, atât timp cât este
necesar, pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerințe dispuse de către
inspectorii de muncă și inspectorii sanitari, pentru protecția sănătății și securității lucrătorilor;
16. Are obligația să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul și/sau cu lucrătorii
desemnați, pentru a permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă și condițiile de
lucru sunt sigure și fără riscuri pentru securitate și sănătate, în domeniul său de activitate;
17. Are obligația să își însușească și să respecte prevederile legislației din domeniul securității și
sănătății în muncă și măsurile de aplicare a acestora;
18. Are obligația să dea relațiile solicitate de către inspectorii de muncă și inspectorii sanitari;
19. Urmărește necesitățile și participă la aprovizionarea societății cu resurse materiale;
20. Studiază legislația necesară pentru îndeplinirea sarcinilor;
21. Identifică programe de finanțare rambursabilă și nerambursabilă;
22. Identifică potențiali clienți;
23. Participă la întâlniri cu potențiali clienți;
24. Participă la scrierea de documentații pentru obținerea de finanțări de către clienți;
25. Participă la întocmirea de documentații necesare în desfășurarea activității societății, inclusiv
pentru îndeplinirea contractelor încheiate de societate;
26. Participă la implementarea proiectelor clienților societății, în conformitate cu contractele
încheiate de societate;
27. Asigură sau participă la asigurarea de consultanță în domeniul managementului de proiect;
28. Participă la asigurarea de consultanță în domeniul achizițiilor publice, pentru îndeplinirea
contractelor încheiate de societate;
29. Participă la asigurarea de consultanță în domeniul financiar-contabil, pentru îndeplinirea
contractelor încheiate de societate;
30. Participă la asigurarea de consultanță în domeniul informare și publicitate, pentru îndeplinirea
contractelor încheiate de societate
31. Efectuează deplasări pentru îndeplinirea atribuțiilor care îi revin, cu mijloacele societății sau
cu orice alte mijloace;
32. Participă la întocmirea, transmiterea și primirea corespondenței societății;
33. Stabilește și întreține relații de colaborare cu partenerii, clienții, beneficiarii și finanțatorii
proiectelor;
34. Îndeplinește orice alte atribuții necesare pentru realizarea sarcinilor care îi revin, din proprie
inițiativă sau la dispoziția verbală sau scrisă a șefului direct.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

46
7. Alte informații importante ale societății ROCONSULT PROIECT SRL

Regulamentul intern concretizează regulile privind protecția, igiena și securitatea în muncă,
drepturile și obligațiile angajatorului și ale salariaților, procedura de soluționare a cererilor sau
reclamațiilor individuale ale salariaților, regulile privind disciplina muncii în societate, abaterile
disciplinare și sancțiunile aplicabile și modalitățile de aplicare a dispozițiilor legale sau contractuale
specifice, precum și alte aspecte specifice desfășurării activității societății.

Regulamentul intern se aplică tuturor salariaților ROCONSULT PROIECT S.R.L., indiferent de
durata contractului individual de muncă sau de tipul contractului, de atribuțiile pe care le
îndeplinesc și de funcția pe care o ocupă.

Relațiile de muncă se bazează pe principiul consensualității și al bunei-credințe.

Drepturile și obligațiile privind relațiile de muncă dintre angajator și salariat se stabilesc potrivit
legii, prin negociere, în cadrul contractului individual de muncă.

Salariații nu pot renunța la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege.

Orice tranzacție prin care se urmărește renunțarea la drepturile recunoscute de lege salariaților sau
limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate.
Pentru buna desfășurare a relațiilor de muncă, Angajatorul – ROCONSULT PROIECT S.R.L. și
salariații se vor informa și se vor consulta reciproc, în condițiile legii și ale contractelor individuale
de muncă.

Cunoașterea și respectarea Regulamentului intern este obligatorie pentru toate categoriile de
personal din cadrul ROCONSULT PROIECT S.R.L.

Regulamentul intern se afișează la sediul social al societății ROCONSULT PROIECT S.R.L. și
conținutul prezentului regulament intern se aduce la cunoștința fiecărui angajat, sub semnătură.

Societatea a fost înregistrată ca plătitoare de TVA de la data de 1 decembrie 2017. Tot de la această
dată, ROCONSULT PROIECT SRL figurează în Registrul persoanelor impozabile care aplică
sistemul TVA la încasare.

De la data de 05.10.2018 societatea este membru al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură
Dâmbovița.

Pentru a funcționa în condiții legale, au fost încheiate o serie de contracte cu diverși furnizori de
servicii:
1. Contract cu o firmă autorizată să ofere servicii de monitorizare și intervenție. Sediul este
monitorizat permanent prin intermediul mai multor camere video și a unui sistem de alarmare
2. Contract cu o firmă autorizată să ofere servicii SSM (sănătatea și securittea muncii). Astfel se
asigură verificarea și întocmirea documentației pentru organizarea activității de protecția muncii,

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

47
evaluarea facturilor de risc de accidentare sau de îmbolnăvire profesională, asistență și
supravegherea organizării activității de sănătate și securitate în muncă.

Pentru asigurarea condițiilor de funcționare optimă, societatea a încheiat câteva contracte:
1. Contract pentru programul informatic Legis. Astfel sunt asigurate servicii online pentru
consultarea produsului informatic legislativ „LEGIS Plus” din orice loc.
2. Contract cu RDS&RCS. Prin acesta s-a asigurat accesul la serivicii de comunicații electronice:
telefonie fixă, telefonie mobilă, TV, internet.

În afară de acestea, societatea are cont în SEAP- Sistemul electronic al achizițiilor publice, ofertele
de servicii ale societății fiind publicate pe această platformă electronică.

Societatea dispune de mai multe dotări, cum ar fi:
-1 autoturism 2×4
-1 autoturism 4×4
-4 birouri mari
-4 scaune directoriale
-5 scaune pentru vizitatori
-3 mese de lucru
-4 laptop-uri, cu licențe Windows (retail), Office (retail), Foxit PhantomPDF și ABBYY
FineReader plus alte programe informatice open-source sau gratuite pentru activități comerciale
-hard-disk-uri portabile și stick-uri pentru fiecare angajat;
-2 multifuncționale mari, color
-1 multifuncțională mică, alb-negru
-1 router
-1 switch
-1 sursă neîntreruptibilă
-2 prize cu comandă wi-fi
-rețea internă de calculatoare, cu server dedicat, pentru lucrul în rețea, și cu hard disk de backup
-2 telefoane fixe
-fișete asigurate cu cheie pentru documente
-aparatură electrocasnică: TV, cuptor cu microunde, expressor automat pentru cafea, aspirator
-1 aparat de fotografiat
-1 cameră video
-1 aparat de aer condiționat
-1 boiler pentru asigurarea de apă caldă
-2 stingătoare pentru incendii
-diverse alte dotări

Societatea dispune de rezerve de consumabile suficiente pentru a se asigura funcționarea pentru o
perioadă mai lungă de timp: hârtie A4 și A3, bibiorafturi de diverse dimensiuni, pixuri, creioane,
gume, markere, post-it-uri de diverse mărimi, folii transparente, separatoare bibliorafturi, ordine de
deplasare, foi de parcurs, scotch de viverse mărimi, dosare de plastic de mai multe culori, mape de
diverse tipuri, truse de scule, prelungitoare etc.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

48
Conform datelor din situațiile financiare anuale, ROCONSULT PROIECT SRL se încadrează în
categoria microîntreprinderilor.

Întrucât societatea ROCONSULT PROIECT SRL nu are mai multe compartimemnte, iar activitatea
se desfășoară într-un open-space, se poate considera că am efectuat practica în domeniul în care și-
au desfășurat activitatea cei mai mulți salariați ai societății: manager proiect.

Totuși pentru realizarea proiectului, am folosit și informațiile și documentele întocmite de către
directorul general și de către economist.

Mai întâi am desfășurat practica la sediul societății (prezență fizică), de pe data de 28.02.2020 până
pe data de 13.03.2020 (3 zile x 6 ore/zi = 18 ore).

În contextul pandemiei de Coronavirus, după declararea stării de urgență, nu am mai putut merge
la sediu, însă am desfășurat activitatea de acasă, în timp ce salariații societății și-au desfășurat
activitatea la sediu, deoarece principalele contracte ale societății constau în:

– scrierea de cereri de finanțare pentru proiecte cu finanțare nerambursabilă UE
– consultanță în management pe perioada implementării proiectelor cu finanțare nerambursabilă UE
– consultanță în domeniul achizițiilor publice (achiziții directe și proceduri), în calitate de furnizor
de servicii de achiziții
– întocmirea de strategii de dezvoltare locală ale unor orașe

Aceste activități implică o muncă în echipă și nu se puteau desfășura în regim de telemuncă.

De aceea, în perioada 16.03.2020-29.05.2020, am desfășurat activitatea timp de 14 zile, câte 6
ore/zi, astfel:
 prezența fizică la societatea ROCONSULT PROIECT SRL: 18 ore.
 contact telefonic sau online cu persoane din cadrul societății ROCONSULT PROIECT SRL:
permanent ;
 consultarea online a informațiilor necesare realizării raportului de practică, puse la
dispoziția mea de către administratorul societății, care a fost și tutorele meu pentru stagiul
de practică: 66 ore.

Total ore de practică: 14 zile x 6 ore/zi = 84 ore.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

49

III. Analiza echilibrului financiar al întreprinderii pe baza bilanțului
și situației fluxurilor de numerar (trezorerie)

1. Bilanțul contabil

Bilanțul contabil este un procedeu fundamental al contabilității, folosit în analiza și modelarea
financiară.
Bilanțul poate fi definit ca o sinteză a statutului financiar al unei companii la un moment dat, iar în
componenta acestuia intra:

o Activele – circulante/ imobilizate
o Pasive – curente/ pe termen lung
o Capitalul propriu – acțiuni comune / rezultat reportat

Atunci când se redă bilanțul contabil, trebuie avută în vedere următoarea ecuație:

Active = Pasive + Capitalul Acționarilor

Spre deosebire de declarația de venit, bilanțul este mult mai simplu și se prezintă ca o imagine de
ansamblu a statutului financiar al unei companii.

În vederea realizării foii de bilanț, crearea declarației de venit este absolut necesară, întrucât trebuie
cunoscute veniturile reținute.
Prin declarația de venit se poate stabili profitul net. Partea de profit net care nu este distribuită în
rândul acționarilor se numește „rezultat reportat”.

Funcțiile bilanțului:

– de generalizare a datelor oferite de contabilitate;
– de informare asupra desfășurării activității;
– previzională.

Structura bilanțului:

– în concepția economică:
– activul (modul de utilizare a capitalului)
– pasivul (modul de procurare a capitalului)
– în concepția juridică:
– activul (bunuri economice reale și creanțe)
– pasivul (datorii și capitaluri proprii)

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

50
Bilanțul contabil (prescurtat) al societății ROCONSULT PROIECT SRL pe anul 2019 este următorul:

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

51

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

52
2. Situatia fluxurilor de trezorerie (numerar)

Conform IFRS (International Financial Reporting Standards), Fluxurile de trezorerie reprezintă
intrările sau ieșirile de numerar și echivalente de numerar pe parcursul unui exercițiu financiar.
Numerarul cuprinde disponibilitățile bănești și depozitele la vedere. Echivalentele de numerar sunt
investițiile financiare pe termen scurt, extreme de lichide care sunt ușor convertibile în sume
cunoscute de numerar și care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.

3. Echilibrul Financiar

Conținutul economic și importanța echilibrului financiar

Echilibrul evocă, în general, ideea de armonie între diferitele elemente ale unui sistem, ceea ce în
domeniul financiar se traduce prin armonizarea resurselor cu nevoile. Astfel, echilibrul financiar
este o formă de manifestare a echilibrului economic și reflectă asigurarea resurselor pe de o parte
și respectarea obligațiilor de plată pe de altă parte.

Echilibrul financiar se realizează atunci când se recuperează integral mijloacele consumate,
respectiv atunci când veniturile sunt egale cu cheltuielile și necesită o sincronizare între ritmul
cheltuielilor de aprovizionare și producție și cel al încasărilor din activitatea de exploatare și
vânzării producției.

Existența echilibrului financiar reprezintă o dovadă că procesul de producție și de circulație din
întreprindere se desfășoară în condiții normale.

Analiza echilibrului financiar

Noțiunea de echilibru financiar poate fi analizată în funcție de două concepții de elaborare a
bilanțului: patrimonială și funcțională.

În concepția analizei patrimoniale, întreprinderea apare ca o entitate juridico-economică ce posedă
un patrimoniu, inventariat în activul (bunuri, creanțe) și pasivul bilanțului. Expresia cea mai simplă
a valorii patrimoniale a unei firme la data încheierii exercițiului financiar o reprezintă activul net
contabil, respectiv capitalurile proprii, calculate ca diferență între activul total, exclusiv elementele
de activ fictiv, și datoriile totale contractate, sau prin adăugarea la capitalul social a rezultatelor sau
rezervelor ce revin acționarilor.

Analiza lichiditate – exigibilitate, numită în practica țărilor occidentale analiză patrimonială,
prezintă avantajul că pune în evidență riscul de insolvabilitate al întreprinderii. Acesta constă în
incapacitatea întreprinderii de a-și onora angajamentele asumate față de terți.

Analiza lichiditate – exigibilitate se sprijină, pe de o parte, pe concepția patrimonială a întreprinderii,
iar, pe de altă parte, pe criteriile de clasificare a posturilor bilanțiere.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

53
Datele necesare analizei financiare patrimoniale sunt preluate din bilanțul financiar, pornind de la
construcția acestuia, respectiv de la elementele conținute în bilanțul contabil, elemente structurate
după criteriile de lichiditate – exigibilitate.

Elementele de activ sunt structurate în funcție de creșterea gradului de lichiditate, începând din
partea de sus a activului bilanțier. Lichiditatea reprezintă aptitudinea unui activ de a se transforma,
fără termen, în monedă, dar și fără pierdere de valoare.

Astfel, în activ se vor înscrie mai întâi elementele cele mai puțin lichide, respectiv imobilizările
(necorporale, corporale, financiare), numite și nevoi sau întrebuințări permanente datorită rotației
lente a capitalurilor investite.

Se înscriu apoi activele circulante, având un grad de lichiditate mult mai mare decât imobilizările,
motiv pentru care sunt și nevoi sau întrebuințări temporare.

Această grupare a posturilor de activ, presupune, niște riscuri de clasament arbitrar legate de:
– încadrarea imobilizărilor în afara exploatării în categoria nevoilor permanente, deși în realitate
sunt elemente ușor vandabile și în consecință mai lichide;
– încadrarea unor elemente mai puțin lichide în categoria stocurilor sau chiar a creanțelor (în cazul
creanțelor nesigure), deși în realitate pot fi asimilate imobilizărilor etc.

Elementele de pasiv sunt structurate după gradul crescător de exigibilitate, (însușirea acestora de
a deveni scadente la un anumit termen).

Astfel, se vor înscrie în bilanț mai întâi capitalurile proprii, provenite de la asociați, cât și din
reinvestiri ale acumulărilor anterioare (rezerve, profit nerepartizat), iar apoi capitalurile din surse
publice (subvenții, provizioane reglementate și alte fonduri).

Practic, aceste resurse nu au o anumită scadență deci, nu sunt exigibile (decât în situații extreme de
faliment) și de aceea pot fi numite și resurse permanente sau capitaluri permanente.

Datoriile pe termen lung înscrise în categoria resurselor permanente sunt împrumuturile pe termen
lung și mediu cu scadență mai mare de un an.

Datoriile pe termen scurt regrupează ansamblul datoriilor cu scadență mai mică de un an, numite și
resurse temporare.

Cele două părți ale bilanțului financiar, cuprinzând elemente de activ în strânsă corespondență cu
cele de pasiv, reflectă echilibrul financiar pe termen lung, partea de sus a bilanțului, respectiv
nevoile permanente (activul imobilizat net) și capitalurile permanente (capitalul social, rezervele,
profitul net nerepartizat, provizioane pentru riscuri și cheltuieli mai mari de un an, datoriile pe
termen lung, adică cu scadențe mai mari de un an), iar partea de jos, respectiv nevoile temporare
(activul circulant net, creanțe-clienți, titlurile de plasament, disponibilitățile) și resursele temporare
(datorii pe termen scurt, deci cu scadențe mai mici de un an, furnizori, salariați, creditori diverși,

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

54
bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat și de sănătate, bănci etc.) surprinde echilibrul
financiar pe termen scurt.

Analiza funcțională presupune o grupare prealabilă a diferitelor operații realizate de agentul
economic în raport cu natura, destinația sau funcția lor, de unde și originea expresiei “analiză
funcțională”.

Analiza funcțională implică, pe de o parte, o nouă concepție a întreprinderii, iar pe de altă parte, un
nou conținut pentru analiza financiară.

Prezentarea funcțională a bilanțului evidențiază aspectele financiare, structurale și legăturile cu
gestiunea previzională, adaptându-se mai bine cerințelor managerilor întreprinderii.

În centrul analizei funcționale se situează funcția de producție, respectiv ciclul de producție sau de
exploatare care are patru faze:
• faza de aprovizionare – achiziționarea și constituirea stocului fizic de materii prime și materiale;

• faza de fabricație – stocurile reale de materii prime și materiale alimentează stocurile de
producție în curs de fabricație, care în urma procesului de producție se transformă în semifabricate
și produse finite;

• faza de comercializare – fază în care întreprinderea trebuie să finanțeze stocajul produselor finite,
angajând și cheltuieli de comercializare până la vânzarea acestora; deci fluxurile de vânzări își au
originea în stocurile de produse finite destinate comercializării;

• faza încasărilor din vânzări sau faza de încasare a creditelor – clienți – dacă vânzarea se face în
numerar, fluxurile reale de ieșire sunt compensate imediat printr-un flux monetar de intrare. Dacă
vânzarea se face pe credit, decalajul fluxurilor dă naștere unui stoc financiar sub forma creanțelor
asupra clienților. Acest stoc financiar poate fi considerat o “rezervă de credit” și durata sa de
indisponibilitate creează o nevoie de finanțare până în momentul încasării creanței. În faza de
încasare a creditelor-clienți, banca poate facilita finanțarea creditului clienți, mobilizând sau
răscumpărând creanțele asupra clienților (scontare, mobilizarea creanțelor comerciale etc.).

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

55

4. Indicatorii echilibrului financiar ai întreprinderii
(ROCONSULT PROIECT SRL)

I – Activul net contabil/Situația netă:

Activul net mai numit și/sau situația netă este un indicator financiar care arată averea acționarilor
la un moment dat și se determină cu ajutorul relației:

ANC/SN = Total activ – Datorii totale

unde: ANC = Activul net contabil, iar SN = Situația netă
Acest indicator exprimă valoarea contabilă a averii proprietarilor afacerii, cu alte cuvinte, a
acționarilor/asociaților întreprinderii.

În condițiile în care societatea înregistrează și provizioane sau venituri în avans, la determinarea
situației nete se ia în considerare și scăderea acestora alături de datoriile totale.
Astfel, situația netă devine egală cu capitalurile proprii și exprimă valoarea activului realizabil la
un moment dat din perspectiva lichidării afacerii.

Activul net contabil/Situația netă se calculează folosind informațiile din bilanțul financiar.
(în cadrul datoriilor totale fiind incluse și veniturile în avans și provizioanele)

În bilanțul societății ROCONSULT PROIECT SRL, pe anul 2019 găsim următoarele date:
Active imobilizate 68.184
Active circulante 657.604
Cheltuieli în avans 0
Cu ajutorul datelor de mai sus am putut calcula Totalul pe Active:
Total Active 725.788
Venituri în avans 0
Provizioane 0
Datorii pe termen scurt 108.902
Cu ajutorul datelor de mai sus am putut calcula Datoriile totale:
Datorii totale (pe termen scurt, mediu si lung) 108.902

ANC/SN = 725.788 – 108.902 = 616.886 lei.

Valoarea pozitivă a situației nete scoate în evidență o gestiune economică eficientă. Acest indicator
constantă că o situație netă poate arăta o mărire a averii acționarilor, îndeplinindu-se astfel
obiectivul principal al managementului financiar.

În concluzie, din punct de vedere al Situației Nete/Activului net contabil , situația întreprinderii
analizate este una pozitivă, care evidențiează o gestiune economică eficientă.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

56
II – Fondul de rulment:

Din punct de vedere financiar, bilanțul reprezintă un echilibru între resursele atrase de societate
(capitaluri și datorii) și alocările realizate (active). Fondul de rulment este un indicator de echilibru
financiar pe termen lung care verifică finanțarea activelor cu durata mai mare de un an din resurse
cu scadența de peste un an. Cu alte cuvinte, acesta are în vedere confruntarea resurselor permanente
(capitalul propriu și datoriile pe termen lung) cu alocările permanente (activele imobilizate),
conform următoarei formule de calcul:

FR = Capitaluri permanente – Alocări permanente

unde:
Capitaluri permanente – Alocări permanente = Capital propriu + Datorii pe termen lung –
Active imobilizate nete

Fondul de rulment reprezintă partea din capitalurile permanente rămasă la dispoziția societății după
finanțarea imobilizărilor. Prin urmare, acesta este utilizat de societate la finanțarea elementelor de
activ pe termen scurt, elemente ce presupun o lichiditate ridicată.

În bilanțul societății ROCONSULT PROIECT SRL, pe anul 2019 găsim următoarele date:
Capital propriu 616.886
Datorii pe termen lung 0
Cu ajutorul datelor de mai sus am putut calcula Capitalurile permanente:
Capitaluri permanente 616.886
Active imobilizate nete 68.184
Cu ajutorul informației de mai sus am putut determina Alocările permanente:
Alocări permanente 68.184

FR = 616.886 – 68.184 = 548.702 lei.

Valoarea pozitivă a fondului de rulment reflectă o stare de echilibru pe termen lung la nivelul
agentului economic analizat, acesta având capacitatea de a suporta decalajul existent între termenul
de transformare a activelor în bani și durata medie în care datoriile societății devin exigibile.
Fondul de rulment poate fi determinat având în vedere echilibrul financiar dintre activele, pe de o
parte, și capitalurile și datoriile societății, pe de altă parte, și prin scăderea din activele curente (pe
termen scurt) a datoriilor curente (pe termen scurt):

În bilanțul societății ROCONSULT PROIECT SRL, pe anul 2019 găsim următoarele date:
Stocuri 0
Creanțe 0
Investiții financiare pe termen scurt 0
Casa și conturile la bănci 657.604
Cu ajutorul datelor de mai sus am putut calcula Activele curente:
Active curente (Necesar temporar) 657.604

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

57
Datorii: sume care trebuie plătite într-o perioadă
de până la un an 108.902
Cu ajutorul informației de mai sus am putut determina Datoriile curente:
Datorii curente (Resurse temporare) 108.902

FR = Necesar temporar (active curente) – Resurse temporare (datorii curente-pe termen scurt)

FR = 657.604 – 108.902 = 548.702 lei

În concluzie, din punct de vedere al indicatorului Fondului de rulment , situația întreprinderii
analizate este foarte bună.

Această metodă are în vedere modul în care sunt finanțate activele curente (circulante) pe seama
datoriilor curente.
Astfel, fondul de rulment financiar arată surplusul activelor circulante nete nefinanțate din datoriile
temporare, evidențiind un excedent de lichiditate potențială.

Un alt indicator de echilibru, parte din fondul de rulment, este fondul de rulment propriu (FRp).
Acesta pune în evidență structura de finanțare a societății și practic gradul de autonomie financiară
atunci când vine vorba despre finanțarea necesarului pe termen lung (active imobilizate):

FRp = Capitaluri proprii – Active imobilizate nete

În bilanțul societății ROCONSULT PROIECT SRL, pe anul 2019 găsim următoarele date:
Capital propriu 616.886
Active imobilizate nete 68.184

FRp = 616.886 – 68.184 = 548.702 lei.

În cazul în care indicatorul este pozitiv, societatea este independentă pe termen lung, reușind să își
finanțeze necesarul de active imobilizate din resursele proprii.
Dacă FRp este pozitiv, iar întreprinderea are contractate și credite pe termen lung, acestea
finanțează nevoi pe termen scurt, lucru care nu poate fi considerat o gestiune eficientă.

În concluzie, din punct de vedere al indicatorului Fondului de rulment propriu (FRp) , situația
întreprinderii analizate este una foarte bună.

III – Necesarul de fond de rulment

Necesarul de fond de rulment are în vedere echilibrul pe termen scurt, rreflectă relația ce ar trebui
să existe între nevoia de finanțare aferente ciclului de exploatare și resursele disponibile în acest
scop. Astfel, indicatorul prezintă situația necesităților financiare pe termen scurt ale întreprinderii
în comparație cu resursele atrase pe termen scurt. Analiza indicatorului se realizează pe baza
bilanțului financiar. Acesta se determină cu ajutorul relației:

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

58
NFR = Stocuri + Creanțe – Datorii din exploatare

În bilanțul societății ROCONSULT PROIECT SRL, pe anul 2019 găsim următoarele date:
Stocuri 0
Creanțe 0

Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mică
de 1 an 108.902
Credite pe termen scurt 0
Venituri înregistrate în avans 0
Cu ajutorul datelor de mai sus am putut calcula Datoriile din exploatare:
Datorii din exploatare 108.902

NFR = 0 – 0 – 108.902 = -108.902 lei

Se mai poate calcula și astfel:

NFR = (Active circulante – Disponibilități bănești) – (Datorii pe termen scurt – Credite
bancare curente + Venituri înregistrate în avans )

Disponibilități bănești = Investiții financiare pe termen scurt – Casa și conturi la bănci +
Cheltuieli în avans;
Datorii din exploatare = (Datorii pe termen scurt – Credite bancare curente + Cheltuieli în
avans);

În bilanțul societății ROCONSULT PROIECT SRL, pe anul 2019 găsim următoarele date:
Active circulante 657.604
Investiții financiare pe termen scurt 0
Casa și conturi la bănci 657.604
Cheltuieli în avans 0
Cu ajutorul datelor de mai sus am putut calcula Disponibilitățile bănești:
Disponibilități bănești 657.604

Datorii ce trebuie plătite într -o perioadă mai < 1 an 108.902
Credite pe termen scurt 0
Venituri înregistrate în avans 0
Cu ajutorul datelor de mai sus am putut calcula Datoriile din exploatare:
Datorii din exploatare 108.902

NFR = 657.604 – 657.604 – 108.902 = -108.902 lei

O valoare pozitivă și ridicată a acestui indicator arată că societatea are alocări suplimentare pe
termen scurt în comparație cu resursele atrase la același termen.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

59
Practic, finanțarea alocărilor (nevoilor) pe termen scurt se realizează fie pe seama fondului de
rulment, fie pe seama creditărilor pe termen scurt. O valoare negativă indică un surplus de resurse
pe termen scurt, adică un ciclu de afaceri rapid, ceea ce este de multe ori de dorit.
Dacă rezultă un NFR pozitiv atunci nevoile temporare (stocuri și creanțe) sunt mai mari decât
resursele temporare, iar daca NFR este negativ atunci există un surplus de resurse temporare în
raport cu nevoile temporare.

În concluzie, din punct de vedere al indicatorului Necesarul fondului de rulment (NFR) situația
întreprinderii analizate este una foarte bună, având NFR-ul negativ.

IV – Trezoreria netă

Trezoreria netă este indicatorul general de echilibru. Aceasta analizează echilibrul atât pe termen
lung, cât și pe termen scurt, formula de calcul fiind următoarea:

TN = Fondul de rulment (FR) – Necesarul de fond de rulment (NFR)

Pe baza informațiilor calculate mai sus, avem:
Fondul de rulment (FR) = 548.702 lei
Necesarul de fond de rulment (NFR) = – 108.902 lei

TN = 548.702 – (-108.902) = 657.604 lei

Un rezultat pozitiv arată o stare de echilibru financiar la nivelul întregii companii.

În concluzie, din punct de vedere al indicatorului Trezoreriei nete, situația întreprinderii analizate
arată o stare de echilibru financiar foarte bună.

Alți indicatori calculați care ajută la o analiză mai bună a întreprinderii:

I – Indicatori de lichiditate:

A) Lichiditatea curentă – acesta este indicatorul standard pentru măsurarea lichidității și reflectă
măsura în care activele curente oferă garanția acoperirii datoriilor curente din activele curente,
se poate calcula cu ajutorul relației:

Lc = 𝐀𝐜𝐭𝐢𝐯𝐞 𝐜𝐮𝐫𝐞𝐧𝐭𝐞
𝐃𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐜𝐮𝐫𝐞𝐧𝐭𝐞

Activul curent , cunoscut si ca activ circulant , este acel activ care cuprinde următoarele categorii:
 stocurile (inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost intocmita factura);
 creantele;
 investitiile financiare pe termen scurt;
 casa si conturile la banci.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

60
Datoriile pe termen scurt sunt reprezentate de unele care trebuie platite intr-o perioada de pana
la un an, acestea se mai numesc și Datorii Curente.

În bilanțul societății ROCONSULT PROIECT SRL, pe anul 2019 găsim următoarele date:
Stocuri 0
Creanțe 0
Investiții financiare pe termen scurt 0
Casa și conturile la bănci 657.604
Cu ajutorul datelor de mai sus am putut calcula Activele curente:
Active curente 657.604
Datorii: sume care trebuie plătite într-o perioadă
de până la un an 108.902
Cu ajutorul informației de mai sus am putut determina Datoriile curente:
Datorii curente 108.902

Pe baza acestor informații am putut calcula Lichiditatea curentă a întreprinderii analizate:

Lc = 𝟔𝟓𝟕.𝟔𝟎𝟒
𝟏𝟎𝟖.𝟗𝟎𝟐 = 6,03%

Indicatorul arată suma cu care activele circulante depașesc datoriile pe termen scurt și oferă garanția
acoperirii datoriilor curente din activele curente. O valoare bună este în jur de 2. Cu cât valoarea
indicatorului este mai mare, cu atât situația entității este mai bună.

În concluzie, din punct de vedere al indicatorului Lichidității curente , situația întreprinderii
analizate este una foarte bună.

B) Lichiditatea imediată – firmele nu pot converti toate activele lor curente in numerar foarte
repede. Exista tipuri de activități în care mișcarea stocurilor este foarte înceată, stocurile lor
nefiind foarte lichide datorită unui ciclu lung de fabricație. De aceea, în asemenea situații este
relevant calculul indicatorului lichidității imediate.

𝐋𝐢=𝐀𝐜𝐭𝐢𝐯𝐞 𝐜𝐮𝐫𝐞𝐧𝐭𝐞 ି 𝐒𝐭𝐨𝐜𝐮𝐫𝐢
𝐃𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐜𝐮𝐫𝐞𝐧𝐭𝐞

În bilanțul societății ROCONSULT PROIECT SRL, pe anul 2019 găsim următoarele date:
Stocuri 0
Creanțe 0
Investiții financiare pe termen scurt 0
Casa și conturile la bănci 657.604
Cu ajutorul datelor de mai sus am putut calcula Activele curente:
Active curente 657.604
Datorii: sume care trebuie plătite într-o perioadă
de până la un an 108.902

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

61
Cu ajutorul informației de mai sus am putut determina Datoriile curente:
Datorii curente 108.902

Pe baza informațiilor de mai sus am putut calcula Lichiditatea imediată a întreprinderii
analizate.
𝐋𝐢=𝟔𝟓𝟕.𝟔𝟎𝟒−𝟎
𝟏𝟎𝟖.𝟗𝟎𝟐 =𝟔,𝟎𝟑%

O valoare bună este în jur de 1. Cu cât valoarea indicatorului este mai mare, cu atât situația entității
este mai bună.

În concluzie, din punct de vedere al indicatorului Lichidității imediate , situația întreprinderii
analizate este una foarte bună.

II – Ratele de marjă calculul acestor rate se bazeză pe raportul dintre un indicator al rezultatului, la
numărător, și un indicator privind fluxul de activitate (exprimat prin venituri totale, cifra de afaceri)
sau mijloacele economice și financiare angajate de întreprindere pentru a obtține acest rezultat, la
numitor. De regulă, ratele de marjă și ratele de rentabilitate se exprimă în procente.

Ratele de marjă (Margin Ratios) exprimă capacitatea întreprinderii de a realiza profit (sau un
rezultat financiar egal cu o marjă de acumulare), și se calculează cu ajutorul acestei formule:

𝐑𝐦=𝐈𝐧𝐝𝐢𝐜𝐚𝐭𝐨𝐫 𝐚𝐥 𝐫𝐞𝐳𝐮𝐥𝐭𝐚𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢
𝐂𝐢𝐟𝐫𝐚 𝐝𝐞 𝐚𝐟𝐚𝐜𝐞𝐫𝐢 𝐱 𝟏𝟎𝟎

Am luat ca indicator al rezultatului ~ profitul net.

În bilanțul societății ROCONSULT PROIECT SRL, pe anul 2019 găsim următoarele date:
Profitul net 595.468
Cifra de afaceri 852.398

𝐑𝐦=𝟓𝟗𝟓.𝟒𝟔𝟖
𝟖𝟓𝟐.𝟑𝟗𝟖 𝐱 𝟏𝟎𝟎 = 0,6985 x 100 = 69,85%

Marja comercială realizată din fiecare vânzare trebuie sa aibă o valoare pozitivă; altfel înseamnă
pierderi. Marja comercială a oricarei vânzări trebuie să fie suficient de mare astfel încât să acopere
costurile directe de suport ale vânzării (cheltuieli cu personalul, cheltuieli materiale și cu servicii
terți pentru activitatile de promovare, stocare, distribuție etc) și costurile indirecte de suport ale
societății (management general, activitati administrative).

În concluzie, din punct de vedere al indicatorului Ratei de marjă , situația întreprinderii analizate
este una pozitivă, fiecare vânzare făcută fiind pozitivă.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

62
III – Indicatori de rentabilitate – exprimă eficiența unei întreprinderi în sensul capacității acestuia
de a produce profit.

Ratele de rentabilitate (Return Rations) se calculează prin raportarea unui indicator al
rezultatului la un indicator care măsoară nivelul mijloacelor economice și financiare
angajate/utilizate de întrepdinere pentru a obține acest rezultat (spre exemplu: total active, activul
economic, capitalul propriu).
În literatură și practica financiară există o multitudine de rate de rentabilitate, o mare diversitate de
denumiri și relații de calcul asociate acestora (uneori ratele de marjă sunt denumite rate de
rentabilitate). Din acest motiv, este necesar ca, alături de denumirea ratei, să se menționeze și relația
decalcul.
Rentabilitatea economică exprimă eficiența utilizării activelor întreprinderii. Rentabilitatea
economică exprimă eficiența utilizării fondurilor investite în activitatea întreprinderii atât de către
proprietari, cât și de către creditori.

A) Ratele de rentabilitate economice – reflectă nivelul eficienței mijloacelor materiale și financiare
alocate ciclurilor de funcționare.

𝐑𝐞𝐜=𝐑𝐞𝐳𝐮𝐥𝐭𝐚𝐭
𝐓𝐨𝐭𝐚𝐥 𝐚𝐜𝐭𝐢𝐯𝐞 𝐱 𝟏𝟎𝟎

Am luat ca indicator al rezultatului ~ Profitul din exploatare.

Profit din exploatare = Veniturile din exploatare – Cheltuielile de exploatare .
Activele totale se calculeaza ca active imobilizate + active circulante + cheltuieli in avans

În bilanțul societății ROCONSULT PROIECT SRL, pe anul 2019 găsim următoarele date:
Veniturile din exploatare 852.398
Cheltuieli de exploatare 248.445
Cu ajutorul datelor de mai sus am putut calcula Profitul din exploatare:
Profit din exploatare 603.953
Active imobilizate 68.184
Active circulante 657.604
Cheltuieli în avans 0
Cu ajutorul datelor de mai sus am putut calcula Activele totale:
Active totale 725.788

𝐑𝐞𝐜=𝟔𝟎𝟑.𝟗𝟓𝟑
𝟕𝟐𝟓.𝟕𝟖𝟖 𝐱 𝟏𝟎𝟎=𝟎,𝟖𝟑𝟐 𝐱 𝟏𝟎𝟎=𝟖𝟑,𝟐%

Exprimarea rentabilității relative se realizează printr-un sistem de rate ce exprimă capacitatea
întreprinderii de a asigura, cu ajutorul resurselor de care dispune, remunerarea capitalurilor
investite. Acest sistem de rate se determină ca raport între efectele economice și financiare obținute
de întreprindere și eforturile depuse pentru obținerea lor.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

63
În concluzie, din punct de vedere al indicatorului Ratei de marjă , situația întreprinderii analizate
este una pozitivivă, raportul dintre efectele economice și financiare obțiunute determinând acest
aspect.

B) Rentabilitatea financiară prezintă importanță pentru proprietari, deoarece măsoară randamentul
capitalului investit, în întreprindere de către acționari/asociați.

Ratele de rentabilitate financiară permit compararea rezultatului cu capitalul financiar pus la
dispoziția întreprinderii de către proprietari.

Rata rentabilității financiare sau rata rentabilității capitalurilor proprii este egală cu raportul
procentual dintre profitul net și capitalurile proprii:
𝐑𝐟=𝐏𝐫𝐨𝐟𝐢𝐭𝐮𝐥 𝐧𝐞𝐭
𝐂𝐚𝐩𝐢𝐭𝐚𝐥𝐮𝐫𝐢 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐫𝐢𝐢 𝐱 𝟏𝟎𝟎

În bilanțul societății ROCONSULT PROIECT SRL, pe anul 2019 găsim următoarele date:
Profitul net 595.468
Capitaluri proprii 616.886

𝐑𝐟=𝟓𝟗𝟓.𝟒𝟔𝟖
𝟔𝟏𝟔.𝟖𝟖𝟔 𝐱 𝟏𝟎𝟎=𝟎,𝟗𝟔𝟓 𝐱 𝟏𝟎𝟎=𝟗𝟔,𝟓%

O rentabilitate mare a capitalurilor proprii înseamnă că o investiție materială mică a acționarilor a
fost transformată într-un profit mare, iar asta este cel mai important pentru o afacere, să
maximizeze rezultatele resimțite de acționari ca urmare a investiției pe care au făcut-o.
În concluzie, din punct de vedere al indicatorului Ratei de rentabilitate financiara sau ratei de
rentabilitate a capitalurilor proprii , situația întreprinderii analizate arată o rentabilitate mare, una
cu un profit foarte bun , acesta fiind cel mai important aspect pentru o afacere.

IV – Indicatori de risc exprimă gradul în care întreprinderea poate acoperi cheltuielile cu dobânda
aferentă împrumuturilor.

A) Gradul de îndatorare raportul dintre totalul ratelor lunare aferente creditelor contractate și
venitul disponibil, exprimat sub forma procentuală

𝐆𝐫𝐚𝐝𝐮𝐥 𝐝𝐞 î𝐧𝐝𝐚𝐭𝐨𝐫𝐚𝐫𝐞 = 𝐂𝐚𝐩𝐢𝐭𝐚𝐥 î𝐦𝐩𝐫𝐮𝐦𝐮𝐭𝐚𝐭
𝐂𝐚𝐩𝐢𝐭𝐚𝐥 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐫𝐢𝐮 𝐱 𝟏𝟎𝟎

În bilanțul societății ROCONSULT PROIECT SRL, pe anul 2019 găsim următoarele date:
Capital împrumutat = credite de peste 1 an
Credite de peste 1 an 0
Cu ajutorul informației de mai sus am putut determina Capitalul împrumutat (propriu):
Capital împrumutat 0

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

64
Capital angajat (propriu) = capital social + rezerve + credite de peste 1 an
Capital social 200
Rezerve 0
Credite de peste 1 an 0
Cu ajutorul datelor de mai sus am putut calcula Capitalul angajat (propriu):
Capital angajat (propriu) 200

𝐆𝐫𝐚𝐝𝐮𝐥 𝐝𝐞 î𝐧𝐝𝐚𝐭𝐨𝐫𝐚𝐫𝐞 = 𝟎
𝟐𝟎𝟎 𝐱 𝟏𝟎𝟎=𝟎%

Indicatorul arată cât la sută din capitalurile proprii reprezintă creditele peste 1 an și posibilitatea
acoperirii acestora din rezerve si capitalul social. Riscul nu trebuie sa se ridice la mai mult de 30%.

În concluzie, în acest caz, gradul de îndatorare al întreprinderii este 0, adică în situația optimă.

B) Indicatorul privind acoperirea dobânzilor determină de câte ori entitatea poate achita cheltuielile
cu dobânda.

𝐀𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐝𝐨𝐛â𝐧𝐢𝐥𝐨𝐫= 𝐏𝐫𝐨𝐟𝐢𝐭𝐮𝐥 î𝐧𝐚𝐢𝐧𝐭𝐞𝐚 𝐩𝐥ăț𝐢𝐢 𝐝𝐨𝐛â𝐧𝐳𝐢𝐥𝐨𝐫 ș𝐢 𝐢𝐦𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐩𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐟𝐢𝐭
𝐂𝐡𝐞𝐥𝐭𝐮𝐢𝐞𝐥𝐢 𝐜𝐮 𝐝𝐨𝐛â𝐧𝐝𝐚

În bilanțul societății ROCONSULT PROIECT SRL, pe anul 2019 găsim următoarele date:
Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe
profit 603.996
Cheltuieli cu dobânda 0

𝐀𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐝𝐨𝐛â𝐧𝐢𝐥𝐨𝐫= 𝟔𝟎𝟑.𝟗𝟗𝟔
𝟎 =𝟎%

Cu cât valoarea indicatorului este mai mică, cu atât poziția entității este considerată mai riscantă.

În concluzie, în acest caz, indicatorul privind acoperirea dobânzilor este 0, adică în situație
optimă.

C) Rata de îndatorare globală rata de structură patrimonială din categoria ratelor de structură a
pasivului, se calculează ca un raport între totalul datoriilor și pasivul total, sub forma procentuală
sau de coeficient:
𝐑𝐢𝐠=𝐓𝐨𝐭𝐚𝐥 𝐝𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢𝐢
𝐓𝐨𝐭𝐚𝐥 𝐩𝐚𝐬𝐢𝐯𝐞

În bilanțul societății ROCONSULT PROIECT SRL, pe anul 2019 găsim următoarele date:
Datorii ce trebuie plătite într -o perioadă < 1 an 108.902
Datorii ce trebuie plătite într -o perioadă > 1 an 0

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

65
Venituri înregistrate în avans 0
Cu ajutorul datelor de mai sus am putut calcula Datoriile totale:
Datorii totale 108.902
Total pasive = datorii totale + venituri in avans + capital propriu + provizioane
Datorii totale 108.902
Venituri în avans 0
Capital propriu 616.886
Provizioane 0
Cu ajutorul datelor de mai sus am putut calcula Totalele pasive:
Totale pasive 725.788

Sub formă procentuală:

𝐑𝐢𝐠=𝐓𝐨𝐭𝐚𝐥 𝐝𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢𝐢
𝐓𝐨𝐭𝐚𝐥 𝐩𝐚𝐬𝐢𝐯𝐞=𝟏𝟎𝟖.𝟗𝟎𝟐
𝟕𝟐𝟓.𝟕𝟖𝟖=𝟎,𝟏𝟓

Sub formă de coeficient:

𝐑𝐢𝐠=𝐓𝐨𝐭𝐚𝐥 𝐝𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢𝐢
𝐓𝐨𝐭𝐚𝐥 𝐩𝐚𝐬𝐢𝐯𝐞 𝒙 𝟏𝟎𝟎=𝟏𝟎𝟖.𝟗𝟎𝟐
𝟕𝟐𝟓.𝟕𝟖𝟖 𝒙 𝟏𝟎𝟎=𝟎,𝟏𝟓𝟎 𝒙 𝟏𝟎𝟎=𝟏𝟓%

În concluzie, din punct de vedere al indicatorului privind Rata îndatorării globale , situația
întreprinderii analizate este una bună, privind datoriile curente pe care aceasta le are față de totalele
pasive.

D) Efectul de levier (EFL) exprimă creșterea ratei de renumerare a capitalurilor proprii
determinată de creșterea gradului de îndatorare.

Efectul de levier cu cât este mai mare, cu cât rentabilitatea economică este superioară ratei dobânzii
capitalurilor împrumutate, formule de calcul:

EFL = (REPB – RDEF ) x LF

unde:

𝐑𝐄𝐏𝐁=𝐏𝐁
𝐀𝐓 𝐱 𝟏𝟎𝟎

𝐑𝐃𝐄𝐅=𝐂𝐇𝐃
𝐃𝐀𝐓𝐅𝐈𝐍 𝐱 𝟏𝟎𝟎

RDEF = rata dobânzii efective

DATFIN = datorii financiare

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

66
În bilanțul societății ROCONSULT PROIECT SRL, pe anul 2019 găsim următoarele date:
PB = profit brut
Profit brut 603.996
AT= total active
Active imobilizate 68.184
Active circulante 657.604
Cheltuieli în avans 0
Cu ajutorul datelor de mai sus am putut calcula Totalele active:
Total active 725.788
CHD= cheltuială cu dobânda
Cheltuială cu dobânda 0
DATFIN = datorii financiare
Datorii financiare 108.902
DT= datorii totale
Datorii ce trebuie plătite într -o perioadă < 1 an 108.902
Datorii ce trebuie plătite într -o perioadă > 1 an 0
Venituri înregistrate în avans 0
Cu ajutorul datelor de mai sus am putut calcula Datoriile totale:
Datorii totale 108.902
CPR = capitaluri proprii
Capital propriu 616.886

Indicatorul care reflectă nivelul beneficiului suplimentar la capitalul propriu în dependența de
volumul întrebuințat de mijloace împrumutate se numește efectul de levier financiar (efectul de
îndatorare).
Efectul de levier financiar sau efectul de pârghie financiara scoate in evidenta influenta îndatorării
întreprinderii asupra rentabilității capitalului propriu al acesteia.
Rata generala a indatorarii (levierul financiar) mai este cunoscută și sub denumirea de "rata de
levier" și exprimă îndatorarea totală (pe termen scurt, mediu și lung) a întreprinderii în raport cu
capitalul propriu.
Levierul financiar se calculează după formula:

𝐋𝐟=𝐃𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐭𝐨𝐭𝐚𝐥𝐞
𝐂𝐚𝐩𝐢𝐭𝐚𝐥𝐮𝐫𝐢 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐫𝐢𝐢

În bilanțul societății ROCONSULT PROIECT SRL, pe anul 2019 găsim următoarele date:
DT = datorii totale
Datorii ce trebuie plătite într -o perioadă < 1 an 108.902
Datorii ce trebuie plătite într -o perioadă > 1 an 0
Venituri înregistrate în avans 0
Cu ajutorul datelor de mai sus am putut calcula Datoriile totale:
Datorii totale 108.902

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

67
CPR = capitaluri proprii
Capital propriu 616.886

Sub formă procentuală:

𝐋𝐟=𝟏𝟎𝟖.𝟗𝟎𝟐
𝟔𝟏𝟔.𝟖𝟖𝟔=𝟎,𝟏𝟕𝟔

Sub formă de coeficient:

𝐋𝐟=𝟏𝟎𝟖.𝟗𝟎𝟐
𝟔𝟏𝟔.𝟖𝟖𝟔 𝒙 𝟏𝟎𝟎=𝟎,𝟏𝟕𝟔 𝒙 𝟏𝟎𝟎=𝟏𝟕,𝟔%

Este important de reținut că efectul de levier poate acționa atât în favoarea cât și în detrimentul
investitorului, amplificând câștigurile sau pierderile.

𝐑𝐄𝐏𝐁=𝐏𝐁
𝐀𝐓 𝐱 𝟏𝟎𝟎= 𝟔𝟎𝟑.𝟗𝟗𝟔
𝟕𝟐𝟓.𝟕𝟖𝟖 𝐱 𝟏𝟎𝟎=𝟎,𝟖𝟑𝟐 𝐱 𝟏𝟎𝟎=𝟖𝟑,𝟐%

𝐑𝐃𝐄𝐅=𝐂𝐇𝐃
𝐃𝐀𝐓𝐅𝐈𝐍 𝐱 𝟏𝟎𝟎=𝟎
𝟏𝟎𝟖.𝟗𝟎𝟐 𝐱 𝟏𝟎𝟎=𝟎%

Sub formă procentuală:
𝐄𝐅𝐋=(𝐑𝐄𝐏𝐁−𝐑𝐃𝐄𝐅) 𝐱 𝐋𝐅=(𝟎,𝟖𝟑𝟐−𝟎) 𝒙 𝟎,𝟏𝟕𝟔= 𝟎,𝟖𝟑𝟐 𝒙 𝟎,𝟏𝟕𝟔= 0,146432

Sub formă de coeficient:
𝐄𝐅𝐋=(𝐑𝐄𝐏𝐁−𝐑𝐃𝐄𝐅) 𝐱 𝐋𝐅=(𝟖𝟑,𝟐−𝟎) 𝒙 𝟏𝟕,𝟔=𝟖𝟑,𝟐 𝒙 𝟏𝟕,𝟔=𝟏.𝟒𝟔𝟒,𝟑𝟐

Efectul de levier devine negativ dacă rata dobânzii devine prea ridicată sau dacă rata rentabilității
economice se diminuează, îndatorarea având un “efect de maciucă”. În formulă am utilizat rata
dobânzii efective și nu rata dobânzii de pe piața deoarece o valoarea medie nu este reprezentativă
pentru societate iar o valoarea contractuală nu este stabilă, deaorece băncile modifică rata
dobânzii la naumite perioada.
Rezultatul trebuie să fie subunitar, o valoare supraunitara însemnând un grad de indatorare ridicat.

În concluzie, din punct de vedere al Efectului de levier , situația întreprinderii analizate este una
foarte bună , având o rată a dobânzii de 0 iar sub formă procentuală un rezultat subunitar.

E) Rata solvabilitatii generale reflectă capacitatea unei întreprinderi de a face față tuturor
scadențelor sale, atât pe termen scurt cât și pe termen mediu și lung.

𝐑𝐒𝐆=𝐀𝐁
𝐃𝐓 𝐱 𝟏𝟎𝟎

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

68

În bilanțul societății ROCONSULT PROIECT SRL, pe anul 2019 găsim următoarele date:
DT = datorii totale
Datorii ce trebuie plătite într -o perioadă < 1 an 108.902
Datorii ce trebuie plătite într -o perioadă > 1 an 0
Cu ajutorul datelor de mai sus am putut calcula Datoriile totale:
Datorii totale 108.902
AB = Activ bilanțier (TOTAL ACTIVE)
Active imobilizate 68.184
Active circulante 657.604
Cheltuieli în avans 0
Cu ajutorul datelor de mai sus am putut calcula Activele totale:
Active totale 725.788

𝐑𝐒𝐆=𝐀𝐁
𝐃𝐓 𝐱 𝟏𝟎𝟎=𝟕𝟐𝟓.𝟕𝟖𝟖
𝟏𝟎𝟖.𝟗𝟎𝟐 𝐱 𝟏𝟎𝟎= 𝟔,𝟔𝟔% 𝐱 𝟏𝟎𝟎=𝟔𝟔𝟔%

(Intervalul de siguranță financiară: [150%-300%]; Tendința: (↑)

În concluzie, din punct de vedere al rezultatului Ratei solvabilității generale , situația întreprinderii
analizate își acoperă datoriile totale pe seama activelor totale în proporție de 666%, ceea ce ne
sugerează o situație foarte bună a întreprinderii.

V – Indicatorii de activitate (indicatori de gestiune) – furnizează informații cu privire la:
a) viteza de intrare sau de ieșire a fluxurilor de numerar ale întreprinderii;
b) capacitatea întreprinderii de a controla capitalul circulant și activitățile sale comerciale de
bază;
c) viteza de rotație a stocurilor (rulajul stocurilor) – aproximează de câte ori stocul a fost rulat
pe parcursul exercițiului financiar.

Am calculat următorii indicatori de activitate (gestiune):

A) Vitezea de rotatie aparține ratelor de gestiune iar cu ajutorul ei putem afla modalitatea în care
compartimentul de management al firmei gestionează resursele firmei și realizează eficiența
economico-financiară a acesteia.

Viteza de rotatie este un factor cheie în determinarea lichidității. O viteză de rotație mare permite
afacerii să facă mai multe operațiuni fără să își sporească activele. De ce? Deoarece viteza de rotație
a stocurilor mare semnifică faptul că suma de bani blocată în stocuri este mică, lucru care
îmbunătațește lichiditatea.

Firmele se împart și ele în două categorii: cele care lucrează fără stoc și cele cu stocuri.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

69
Dacă suntem o firmă care vindem sau lucrăm cu produse, presupunem că trebuie sa avem un stoc de
produse în depozit. Totuși, sunt și manageri care lucrează pe bază de comandă, ceea ce înseamnă că
ei primesc comandă, o dau mai departe la furnizor, iar acesta o livrează în timp util înapoi ca
managerul sa o poate vinde clientului. Deși acest sistem este mai rar din cauza deficientei de
colaborare si a altor factori, exista firme care fac asta, acest fapt însemnând ca firma să aibă stoc zero,
în unele industrii (automotive) sistemul acesta se cheamă “just in time”. Asta presupune că furnizorul
are stoc și că el nu lucrează pe același sistem.

Totuși, pe măsura ce afacerea va creste, iar comenzile vor creste si ele, sistemul nu va mai putea
funcționa, deși exista si companii mari care lucrează pe acest sistem. Proporția fiind foarte mica,
exemplele sunt aproape irelevante. In realitate este extrem de complicat sa gestionezi comenzile
primite cu furnizorii, deoarece la un moment dat furnizorii pot rămâne fără stoc exact când firma
primește comanda, iar din cauza neconcordanțelor, comenzile nu vor ajunge la timp si firma va începe
să piardă clienți. Sistemul “just in time” este avantajos pentru că nu blochează banii în stocuri și nici
nu trebuie să se facă managementul acestora, dar în același timp presupune multă energie și potrivire
perfectă cu stocurile furnizorilor.

𝐕𝐢𝐭𝐞𝐳𝐚 𝐝𝐞 𝐫𝐨𝐭𝐚𝐭𝐢𝐞= 𝐂𝐨𝐬𝐭𝐮𝐥 𝐯â𝐧𝐳ă𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫
𝐒𝐭𝐨𝐜𝐮𝐥 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐮=𝟖𝟓𝟐.𝟑𝟗𝟖
𝟎 =𝟎

În bilanțul societății ROCONSULT PROIECT SRL, pe anul 2019 găsim următoarele date:
Costul vânzărilor 852.398
Stocul mediu 0

Indicatorul arată de câte ori stocul a fost rulat de-a lungul exercițiului financiar.

În cazul nostru, având în vedere profilul societății, aceasta nu lucrează cu stocuri . Toate
consumabilele achiziționate intră direct în consum, nu putem trage o concluzie concretă.

B) Numărul de zile de stocare ( durata medie de vânzare), se calculează cu următoarea formulă:

𝐍𝐮𝐦ă𝐫𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐳𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐬𝐭𝐨𝐜𝐚𝐫𝐞 = 𝐒𝐭𝐨𝐜𝐮𝐥 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐮
𝐂𝐨𝐬𝐭𝐮𝐥 𝐯â𝐧𝐳ă𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐱 𝟑𝟔𝟎

În bilanțul societății ROCONSULT PROIECT SRL, pe anul 2019 găsim următoarele date:
Stocul mediu 0
Costul vânzărilor 852.398

𝐍𝐮𝐦ă𝐫𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐳𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐬𝐭𝐨𝐜𝐚𝐫𝐞 = 𝐒𝐭𝐨𝐜𝐮𝐥 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐮
𝐂𝐨𝐬𝐭𝐮𝐥 𝐯â𝐧𝐳ă𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐱 𝟑𝟔𝟎=𝟎
𝟖𝟓𝟐.𝟑𝟗𝟖 𝐱 𝟑𝟔𝟎=𝟎 𝐳𝐢𝐥𝐞

Indicatorul indică numărul de zile în care bunurile sunt stocate în unitate. Cu cât numărul de zile
este mai mic, cu atât situația este mai bună, în sensul că stocurile sunt utilizate în procesul de
producție, aprovizionările cu stocuri sunt ritmice și nu există riscul de a înregistra stocuri cu mișcare
lentă sau greu vândabile.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

70
În cazul nostru, având în vedere profilul societății, aceasta nu lucrează cu stocuri . Toate
consumabilele achiziționate intră direct în consum.

C) Viteza de rotatie a debitelor-clienti , se calculează cu următoarea formulă:

𝐕𝐢𝐭𝐞𝐳𝐚 𝐝𝐞 𝐫𝐨𝐭𝐚𝐭𝐢𝐞 𝐚 𝐝𝐞𝐛𝐢𝐭𝐞𝐥𝐨𝐫 −𝐜𝐥𝐢𝐞𝐧𝐭𝐢 = 𝐒𝐨𝐥𝐝 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐮 𝐜𝐥𝐢𝐞𝐧ț𝐢
𝐂𝐢𝐟𝐫𝐚 𝐝𝐞 𝐚𝐟𝐚𝐜𝐞𝐫𝐢𝐱 𝟑𝟔𝟎

În bilanțul societății ROCONSULT PROIECT SRL, pe anul 2019 găsim următoarele date:
Sold mediu clienți 0
Cifra de afaceri 852.398

𝐕𝐢𝐭𝐞𝐳𝐚 𝐝𝐞 𝐫𝐨𝐭𝐚𝐭𝐢𝐞 𝐚 𝐝𝐞𝐛𝐢𝐭𝐞𝐥𝐨𝐫 −𝐜𝐥𝐢𝐞𝐧𝐭𝐢 = 𝐒𝐨𝐥𝐝 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐮 𝐜𝐥𝐢𝐞𝐧ț𝐢
𝐂𝐢𝐟𝐫𝐚 𝐝𝐞 𝐚𝐟𝐚𝐜𝐞𝐫𝐢 𝐱 𝟑𝟔𝟎=𝟎
𝟖𝟓𝟐.𝟑𝟗𝟖 𝐱 𝟑𝟔𝟎=𝟎 𝐨𝐫𝐢

În general în cele mai multe cazuri, când valoarea indicatorului este mare, rezultă că în unitate sunt
probleme legate de controlul creditului acordat clienților și în consecință creanțele sunt mai greu de
încasat (clienți rău platnici), caz în care entitatea trebuie să ia măsurile care se impun pentru
urgentarea încasării acestora.

În cazul societății ROCONSULT PROIECT SRL, situația este foarte bună , întrucât viteza de
rotație a debitelor este egală cu zero (ori).

D) Viteza de rotație a creditelor-furnizori , se calculează cu următoarea formulă:

𝐕𝐢𝐭𝐞𝐳𝐚 𝐝𝐞 𝐫𝐨𝐭𝐚ț𝐢𝐞 𝐚 𝐜𝐫𝐞𝐝𝐢𝐭𝐞𝐥𝐨𝐫 −𝐟𝐮𝐫𝐧𝐢𝐳𝐨𝐫𝐢 = 𝐒𝐨𝐥𝐝 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐮 𝐟𝐮𝐫𝐧𝐢𝐳𝐨𝐫𝐢
𝐂𝐢𝐟𝐫𝐚 𝐝𝐞 𝐚𝐟𝐚𝐜𝐞𝐫𝐢 𝐱 𝟑𝟔𝟎

În bilanțul societății ROCONSULT PROIECT SRL, pe anul 2019 găsim următoarele date:
Sold mediu furnizori 0
Cifra de afaceri 852.398

𝐕𝐢𝐭𝐞𝐳𝐚 𝐝𝐞 𝐫𝐨𝐭𝐚ț𝐢𝐞 𝐚 𝐜𝐫𝐞𝐝𝐢𝐭𝐞𝐥𝐨𝐫 −𝐟𝐮𝐫𝐧𝐢𝐳𝐨𝐫𝐢 = 𝐒𝐨𝐥𝐝 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐮 𝐟𝐮𝐫𝐧𝐢𝐳𝐨𝐫𝐢
𝐂𝐢𝐟𝐫𝐚 𝐝𝐞 𝐚𝐟𝐚𝐜𝐞𝐫𝐢 𝐱 𝟑𝟔𝟎=𝟎
𝟖𝟓𝟐.𝟑𝟗𝟖 𝐱 𝟑𝟔𝟎=𝟎 𝐨𝐫𝐢

Indicatorul exprimă numărul de zile de creditare pe care entitatea îl obține de la furnizorii săi.

În cazul societății analizate, toate facturile sunt plătite la timp, conform contractelor încheiate,
motiv pentru care soldul mediu furnizori este 0, deci situația societății este foarte bună.

E) Viteza de rotație a activelor imobilizate , se calculează cu următoarea formulă:

𝐕𝐢𝐭𝐞𝐳𝐚 𝐝𝐞 𝐫𝐨𝐭𝐚ț𝐢𝐞 𝐚 𝐚𝐜𝐭𝐢𝐯𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐢𝐦𝐨𝐛𝐢𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭𝐞 = 𝐂𝐢𝐟𝐫𝐚 𝐝𝐞 𝐚𝐟𝐚𝐜𝐞𝐫𝐢
𝐀𝐜𝐭𝐢𝐯𝐞 𝐢𝐦𝐨𝐛𝐢𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭𝐞

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

71
În bilanțul societății ROCONSULT PROIECT SRL, pe anul 2019 găsim următoarele date:
Cifra de afaceri 852.398
Active imobilizate 68.184

𝐕𝐢𝐭𝐞𝐳𝐚 𝐝𝐞 𝐫𝐨𝐭𝐚ț𝐢𝐞 𝐚 𝐚𝐜𝐭𝐢𝐯𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐢𝐦𝐨𝐛𝐢𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭𝐞 = 𝐂𝐢𝐟𝐫𝐚 𝐝𝐞 𝐚𝐟𝐚𝐜𝐞𝐫𝐢
𝐀𝐜𝐭𝐢𝐯𝐞 𝐢𝐦𝐨𝐛𝐢𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭𝐞=𝟖𝟓𝟐.𝟑𝟗𝟖
𝟔𝟖.𝟏𝟖𝟒=𝟏𝟐,𝟓𝟎 𝐨𝐫𝐢

Indicatorul exprimă numărul de rotații efectuate de activele imobilizate pentru realizarea cifrei de
afaceri. De asemenea, se evaluează eficiența managementului activelor imobilizate prin examinarea
valorii cifrei de afaceri generate prin exploatarea acestora.

În concluzie, din punct de vedere al Vitezei de rotație a activelor imobilizate , situația
întreprinderii analizate arată o viteză de rotație de 12,50 ori la o cifră de afaceri mai mare cu mult
față de activele imobilizate.

F) Viteza de rotație a activelor totale , se calculează cu următoarea formulă:

𝐕𝐢𝐭𝐞𝐳𝐚 𝐝𝐞 𝐫𝐨𝐭𝐚𝐭𝐢𝐞 𝐚 𝐚𝐜𝐭𝐢𝐯𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐭𝐨𝐭𝐚𝐥𝐞 = 𝐂𝐢𝐟𝐫𝐚 𝐝𝐞 𝐚𝐟𝐚𝐜𝐞𝐫𝐢
𝐓𝐨𝐭𝐚𝐥 𝐚𝐜𝐭𝐢𝐯𝐞

În bilanțul societății ROCONSULT PROIECT SRL, pe anul 2019 găsim următoarele date:
Cifra de afaceri 852.398
Active imobilizate 68.184
Active circulante 657.604
Cheltuieli în avans 0
Total Active 725.788

𝐕𝐢𝐭𝐞𝐳𝐚 𝐝𝐞 𝐫𝐨𝐭𝐚𝐭𝐢𝐞 𝐚 𝐚𝐜𝐭𝐢𝐯𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐭𝐨𝐭𝐚𝐥𝐞 = 𝐂𝐢𝐟𝐫𝐚 𝐝𝐞 𝐚𝐟𝐚𝐜𝐞𝐫𝐢
𝐓𝐨𝐭𝐚𝐥 𝐚𝐜𝐭𝐢𝐯𝐞=𝟖𝟓𝟐.𝟑𝟗𝟖
𝟕𝟐𝟓.𝟕𝟖𝟖=𝟏,𝟏𝟕 𝐨𝐫𝐢

Indicatorul evaluează eficiența managementului activelor totale prin examinarea valorii cifrei de
afaceri generate de activele entității.

În concluzie, din punct de vedere al Vitezei de rotație a activelor totale , situația întreprinderii
analizate este bună, având în vedere faptul că aceasta este supraunitară.

VI – Indicatori de profitabilitate – exprimă eficiența întreprinderii în realizarea de profit din
resursele disponibile:

A) Rentabilitatea capitalului angajat este un indicator economico-financiar de profitabilitate, și
se calculează astfel:
𝐑𝐞𝐧𝐭𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐜𝐚𝐩𝐢𝐭𝐚𝐥𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐚𝐧𝐠𝐚𝐣𝐚𝐭 = 𝐏𝐫𝐨𝐟𝐢𝐭 î𝐧𝐚𝐢𝐧𝐭𝐞𝐚 𝐩𝐥ăț𝐢𝐢 𝐝𝐨𝐛â𝐧𝐳𝐢𝐢 ș𝐢 𝐢𝐦𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐩𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐟𝐢𝐭
𝐂𝐚𝐩𝐢𝐭𝐚𝐥 𝐚𝐧𝐠𝐚𝐣𝐚𝐭

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

72
În bilanțul societății ROCONSULT PROIECT SRL, pe anul 2019 găsim următoarele date:
Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit 603.996
Capital angajat 200

𝐑𝐞𝐧𝐭𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐜𝐚𝐩𝐢𝐭𝐚𝐥𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐚𝐧𝐠𝐚𝐣𝐚𝐭 = 𝟔𝟎𝟗.𝟗𝟗𝟔
𝟐𝟎𝟎=𝟑.𝟎𝟏𝟗,𝟗𝟖 𝐥𝐞𝐢

Indicatorul reprezintă profitul pe care îl obține entitatea din banii investiți în afacere.

În concluzie, din punct de vedere al Rentabilității capitalului angajat , situația întreprinderii
analizate obține un profit mare .

B) Marja brută din vânzări este un indicator economico-financiar de profitabilitate, și se
calculează astfel:

𝐌𝐚𝐫𝐣𝐚 𝐛𝐫𝐮𝐭𝐚 𝐝𝐢𝐧 𝐯𝐚𝐧𝐳𝐚𝐫𝐢 = 𝐏𝐫𝐨𝐟𝐢𝐭 𝐛𝐫𝐮𝐭 𝐝𝐢𝐧 𝐯𝐚𝐧𝐳𝐚𝐫𝐢
𝐂𝐢𝐟𝐫𝐚 𝐝𝐞 𝐚𝐟𝐚𝐜𝐞𝐫𝐢 𝐱 𝟏𝟎𝟎

În bilanțul societății ROCONSULT PROIECT SRL, pe anul 2019 găsim următoarele date:
Profit brut din vanzari 603.996
Cifra de afaceri 852.398

𝐌𝐚𝐫𝐣𝐚 𝐛𝐫𝐮𝐭𝐚 𝐝𝐢𝐧 𝐯𝐚𝐧𝐳𝐚𝐫𝐢 = 𝟔𝟎𝟗.𝟗𝟗𝟔
𝟖 𝐱 𝟏𝟎𝟎=𝟎,𝟕𝟎𝟖𝟓 𝐱 𝟏𝟎𝟎=𝟕𝟎,𝟖𝟓%

O scădere a procentului poate scoate în evidență faptul că entitatea nu este capabilă să își controleze
costurile de producțe sau sa obțină un preț optim de vânzare.

În concluzie, din punct de vedere al Marjei brute din vânzări , situația întreprinderii analizate arată
că entitatea este capabilă să controleze costurile de producție și să obțină un preț optim de vânzare,
procentul acesta fiind unul de 70,85%.

C) Profitabilitatea poate fi definită ca rezultatul pozitiv obținut de o entitate, care funcționează în
scopul obținerii de profit, prin utilizarea eficientă a resurselor materiale, financiare și umane, într-
o maniera care să-i permita desfașurarea activitații în condiții optime pentru fi nantațori, salariați și
parteneri de afaceri dar, mai ales să-i asigure performanțe viitoare. Există o corelație directă între
nivelul performanțelor entitaților economice dintr-o economie și bunăstarea acesteia. Profitul este
calculat dupa reguli fiscale stricte și, cel puțin teoretic, este expresia utilizării minime a resurselor
în scopul obținerii unor rezultate maxime. Profitabilitatea constantă pe termen lung, asigură o
recunoastere a valorii unei entități economice prin performanță și eficacitate și se calculează astfel:

𝐏𝐫𝐨𝐟𝐢𝐭𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 = 𝐏𝐫𝐨𝐟𝐢𝐭 𝐝𝐢𝐧 𝐞𝐱𝐩𝐥𝐨𝐚𝐭𝐚𝐫𝐞
𝐂𝐚𝐩𝐢𝐭𝐚𝐥 𝐚𝐧𝐠𝐚𝐣𝐚𝐭

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

73
În bilanțul societății ROCONSULT PROIECT SRL, pe anul 2019 găsim următoarele date:
Profit din exploatare 603.996
Capital angajat 200

𝐏𝐫𝐨𝐟𝐢𝐭𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 = 𝟔𝟎𝟑.𝟗𝟓𝟑
𝟐𝟎𝟎=𝟑.𝟎𝟏𝟗,𝟕𝟔 𝐥𝐞𝐢
Atunci când profitabilitatea este mai mică decât rata dobânzii de bază pe termen lung, conducerea
entității ar trebui să analizeze situația în sensul orientării activelor într-o altă direcție de utilizare
sau chiar să procedeze la lichidarea unității sau altă procedură de reorganizare, în cazul în care
profitabilitatea nu poate fi îmbunătățită.

În concluzie, din punct de vedere al Profitabilității și cu ajutorul celorlalți indicatori de mai sus,
situația întreprinderii analizate arată că entitatea are o profitabilitate mai mare decât rata dobânzii,
firma fiind profitabilă.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

74

IV. Analiza rezultatelor financiare ale întreprinderii pe baza contului de
profit și pierdere stabilindu-se soldurile intermediare de gestiune,
capacitatea de autofinanțare și principalele rate de rentabilitate

Contul de Profit și Pierdere

Contul de Profit și Pierdere face parte din lista situațiilor financiare anuale obligatorii conține
multe informații despre întreprindere și cum te ajută în activitatea ta.

Contul de profit și pierdere reflectă performanța companiei tale pentru o anumită perioadă. Acesta
cuprinde o listă a veniturilor și a cheltuielilor firmei tale împreună cu rezultatul final, care îți va
spune dacă firma ta generează profit sau este pe pierdere.

Indiferent de nivelul de complexitate a contului de profit și pierdere, acesta conține trei părți
importante pe care le poți analiza: venituri, cheltuieli și rezultatul final .

1. Veniturile sunt operațiuni financiare de creșterea a beneficiilor economice ale unei companii. În
analizarea unui cont de profit și pierdere vei observa că uneori există trei tipuri de venit:
 venituri din exploatare: de obicei venituri obținute din vânzarea produselor sau a serviciilor
companiei tale;
 venituri financiare: venituri obținute din participații, dobânzi, alte investiții pe termen scurt;
 venituri extraordinare: venituri neobișnuite pe care le poți primi, de exemplu, din subvenții.
Variația veniturilor depinde mult de tipul de companie și industria în care activezi, dar de cele mai
multe ori sursa cea mai importantă de venit vine din exploatare și este reprezentată de cifra de
afaceri.

2. Cheltuielile reprezintă diminuarea beneficiilor economice ale unei companii. Și aici, cheltuielile
sunt împărțite în:
 cheltuieli din exploatare: materia primă, consumabile, utilități, salariați, amortizări, etc.;
 cheltuieli financiare: dobânzi, diferențe de curs valutar, etc.;
 cheltuieli extraordinare: amenzi, pierderi din calamități.

3. Rezultatul final sau profitul/pierderea reprezintă diferența dintre venituri și cheltuieli pentru
perioada luată în calcul. Există mai multe tipuri de profit pe baza cărora poți lua decizii de business,
despre care vom vorbi în articolul următor.
Datele din contul de profit și pierdere te vor ajuta să verifici structura cheltuielilor pentru a le putea
ține sub control. S-ar putea să îți dai seama că plătești mai mult decât te-ai fi așteptat pe materia
primă și că ai putea cere o serie de reduceri sau că ar fi nevoie să investești mai mult în vânzări
pentru a crește cifra de afaceri.
Poți realiza și singur un cont de profit și pierdere oricând ai nevoie să știi care sunt costurile asociate
cu un anumit produs sau care este profitabilitatea acestuia. Cu astfel de informații poți lua decizii

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

75
precum oferirea de reduceri, investiția în marketing sau chiar decizii de HR. Dacă alegi să te
concentrezi pe gama de produs care performează cel mai bine, vei ști la ce specialiști va trebui să
apelezi în următoarea perioadă.

Important de reținut:
 Contul de profit și pierdere cuprinde informații cu privire la veniturile și cheltuielile unei
companii, deci valoarea facturilor, indiferent dacă acestea au fost sau nu închise
(plătite/încasate);
 Contul de profit și pierdere te va ajuta să își dai seama dacă produsele sau serviciile tale sunt
profitabile sau nu;
 Valoarea rezultatului final (profitul), nu reprezintă banii disponibili. Dacă ai nevoie de o
astfel de informație, poți verifica planul de cash flow.

Contul de profit și pierdere (prescurtat) al societății ROCONSULT PROIECT SRL este:

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

76
Cu ajutorul contului de profit și pierderi al societății ROCONSULT PROIECT SRL, am
putut analiza următoarele:

1. Capacitatea de autofinantare
2. Soldurilor intermediare de gestiune
3. Principalele rate de rentabilitate

1. Capacitatea de autofinantare
(ROCONSULT PROIECT SRL)

Capacitatea de autofinanțare (CAF) este un sold care constituie diferența dintre fluxurile de
intrare și cele de ieșire generate de operațiunile curente și prezintă resursele proprii ce rămân
disponibile pentru finanțarea diverselor necesități: rezultatul exercițiului după impozitare și
cheltuielile care nu au presupus plăți (cheltuieli nemonetare). Indicatorul reflectă așadar resursele
pentru finanțarea activității curente, investiționale și pentru remunerarea capitalurilor proprii (prin
dividende distribuite acționarilor).
Capacitatea de autofinanțare este, în principiu, egală cu profitul net plus aortizarea.
Capacitatea de autofinanțare permite:
– remunerarea asociaților/acționarilor;
– reînnoirea și creșterea investițiilor în active imobilizate;
– creșterea fondului de rulment;
– rambursarea datoriilor financiare;
– acoperirea pierderilor probabile și a riscurilor;
CAF reflectă capacitatea întreprinderii de a finanța creșterea sa.
Importanta Capacității de autofinanțare:
– determină posibilitatea de autofinanțare a întreprinderii, deoarece autofinanțarea este egală cu
diferența dintre capacitatea de autofinanțare și dividendele plătite;
– măreste posibilitățile de finanțare a întreprinderii, întrucât permite finanțarea investițiilor și/sau
rambursarea împrumuturilor, ceea ce duce la creșterea capacității de autofinanțare.

Există două metode de determinare a capacității de autofinanțare: metoda deductivă și cea aditivă.

A) Metoda deductivă pornește de la excedentul brut din exploatare:
CAF = EBE + Alte venituri din exploatare – Alte cheltuieli de exploatare (cheltuieli cu
despăgubiri, donații și activele cedate) + Venituri financiare – Cheltuieli financiare –
Impozitul pe profit

B) Metoda aditivă are în vedere capacitatea de autofinanțare văzută ca diferență între veniturile
monetare (încasabile) și cheltuielile monetare (plătibile). Astfel, CAF reprezintă expresia monetară
a profitului contabil. Pentru calculul efectiv al acesteia se poate apela la metoda aditivă, care
corectează rezultatul net prin eliminarea elementelor nemonetare:
CAF = RN + Cheltuieli nemonetare – Venituri nemonetare = RN + Ajustări de valoare privind
imobilizările corporale și necorporale + Ajustări de valoare privind activele circulante +
Ajustări privind provizioanele

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

77
Vom calcul capacitatera de autofinantare a societății ROCONSULT PROIECT SRL cu
ajutorul primei metode, Metoda deductiva, dar înainte de aceasta am calculat EBE:
Rd. Denumirea Indicatorilor Exercițiul
financiar
la începutul
anului 2019 Exercițiul
financiar
la sfârșitul
anului 2019
1. + Producția vândută 594.033 852.398
2. = Producția exercițiului (rd. 1) 594.033 852.398
3. + Cheltuieli cu materiile prime și materiale consumabile
+ Alte cheltuieli materiale
+ Alte cheltuieli externe (energie și apă)
– Reducerile comerciale primite
= Consumuri provenind de la terți 20.883
3.907
3.250
2.010
26.030 33.037
6.924
2.520
246
42.235
4. = Valoarea adăugată (rd. 2-3) 568.003 810.163
5. – Cheltuieli cu personalul 104.274 128.142
6. – Alte cheltuieli de exploatare 47.719 48.456
7. = EBE, excedentul brut din exploatare (rd. 4-5-6) 416.010 633.565
8. – Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor
(Ajustări de valoarea privind imobilizările corporale și necorporale) 15.799 29.612
9. = Rezultatul din exploatare (rd. 7-8) 400.211 603.953
10. – Cheltuieli financiar 0 0
11. + Venituri financiare 53 43
12. = Rezultatul curent înainte de impozitare (rd. 9-10+11) 400.264 603.996
13. – Cheltuieli cu impozitul pe veniturile microîntreprinderii
(Alte impozite neprevăzute la elementele de mai sus) 5.902 8.528
14. Rezultatul net al exercițiului (rd. 12-13) 394.362 595.468

Nr.
crt. CAF (metoda deductivă) Exercițiul financiar
La începutul
anului 2019 La sfârșitul
anului 2019
1. EBE (Excedentul brut din exploatare) 416.010 633.565
2. + Alte venituri din exploatare (rd. 13 din contul de profit și pierdere) 0
3. – Alte cheltuieli de exploatare 45.724 48.456
4. + Venituri financiare (rd. 52 din contul de profit și pierdere) 53 43
5. – Cheltuieli financiare (rd. 59 din contul de profit și pierdere) 0 0
6. – Impozitul pe profit (rd. 66 din contul de profit și pierdere) 0 0
7. CAF (1 + 2 – 3 + 4 – 5 – 6 ) 370.339 585.152
Capacitatea de autofinanțare (CAF) pentru începutul anului 2019 este de 370.339 lei.
Capacitatea de autofinanțare (CAF) pentru sfârșitul anului 2019 este de 585.152 lei.
În concluzie, din punct de vedere al Capacității de autofinațare , situația întreprinderii analizate
arată că entitatea are o profitabilitate mai mare decât rata dobânzii, firma este profitabilă.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

78
2. Soldurile intermediare de gestiune
(ROCONSULT PROIECT SRL)

Structura contului de profit și pierdere pe cele trei tipuri de activități permite degajarea unor solduri
de acumulări bănești potențiale, destinate să îndeplinească o anumită funcție de remunerare a
factorilor de producție și de finanțare a activității viitoare, denumite solduri intermediare de
gestiune (SIG). Realizarea acestui obiectiv presupune o tratare prealabilă a contului de profit și
pierdere pentru a pune în evidență: modul de funcționare și rentabilitatea întreprinderii ca marjă
comercială, producție a exercițiului, valoare adăugată, excedent brut de exploatare, rezultat al
exploatării, rezultat curent și rezultat net al exercițiului.
Tabloul soldurilor intermediare de gestiune reprezintă un element de analiză financiară util
managerului financiar, acesta putând să verifice în orice moment soldurile veniturilor și
cheltuielilor:
Nr.
Rd. Denumirea Indicatorilor Poziția în
CPP
1. Venituri din vânzarea mărfurilor 03
2. Cheltuieli privind mărfurile 13
3. Marja comercială (rd. 1-2)
4. Producția vândută 02
5. Variația stocurilor 05/06
6. Producția imobilizată 07
7. Producția exercițiului (rd. 4+5+6)
8. Consumuri intermediare inclusiv cheltuieli provenite de la ter ți 10+11+12+24
9. Valoarea adăugată (rd. 3+7-8)
10. Venituri din subven ții de exploatare
11. Cheltuieli cu impozitele și taxele 04
12. Cheltuieli cu personalul 25
13. EBE, excedentul brut din exploatare (rd. 9+10-11-12) 14
14. Alte venituri din exploatare și venituri din provizioane
15. Alte cheltuieli din exploatare 08+19+22+29
16. Cheltuieli cu amortizarea din exploatare 23+26
17. Rezultatul din exploatare (rd. 13+14-15-16) 18+21+28
18. Venituri financiare
19. Cheltuieli financiar 40
20. Rezultatul curent înainte de impozitare (rd. 17+18-19) 47
21. Venituri extraordinare
22. Cheltuieli extraordinare 52
23. Rezultatul extaordinar (rd. 21-22) 53
24. Rezultatul brut al exercițiului (rd. 20+23)
25. Impozitul pe profit 60
26. Rezultatul net al exercițiului (rd. 24-25)

Soldurile de gestiune reprezintă, de fapt, etape succesive în formarea rezultatului final. Construcția

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

79
indicatorilor se realizează în cascada pornind de la cel mai cuprinzător (producția exercițiului +
marja comerciala) și încheind cu cel mai sintetic (rezultatul net al exercițiului). Fiecare sold
intermediar de gestiune reflectă rezultatul gestiunii financiare la treaptărespectivă de acumulare.
Întocmirea tabloului soldurilor intermediare de gestiune are ca scop: aprecierea creșterii bogăției,
generate de activitatea întreprinderii; descrierea repartizării bogăției create de întreprindere între:
salariați și organismele sociale, stat, acționari, întreprindere; înțelegerea formării rezultatului net;
studiul structurii activității cu ajutorul unor rate care permit analiza evoluției în timp a acesteia (de
exemplu, rata marjei comerciale, rata valorii adăugate, ponderea exportului etc.); studiul
mijloacelor de exploatare, folosind rate precum randamentul forței de muncă, randamentul
echipamentului industrial etc.; analiza rentabilității; analiza evoluției în timp prin calcularea
variației procentuale a principalelor solduri intermediare de gestiune, identificarea cauzelor acestor
variații și stabilirea, dacă este cazul, de măsuri corectoare.Relațiile care stau la baza construirii
„Tabloului SIG” sunt următoarele:

1) Marja comercială (MC) este diferența dintre vânzările de mărfuri și costul de cumpărare al
acestora, fiind surplusul de valoare adus de activitatea comercială ca valoare adăugată:
MC = Venituri din vânzarea mărfurilor – Cheltuieli privind mărfurile vândute

În bilanțul societății ROCONSULT PROIECT SRL, pe anul 2019 găsim următoarele date:
Venituri din vânzarea mărfurilor 0
Cheltuieli privind mărfurile 0

MC = 0 – 0 = 0

În cazul nostru, având în vedere profilul societății , aceasta nu lucrează cu stocuri, creanțe. Toate
consumabilele achiziționate intră direct în consum, nu putem trage o concluzie concretă, producția
vândută este realizată prin servicii.

2) Producția exercițiului (PE) se compune din bunurile și serviciile produse de întreprindere,
indiferent de destinație (vânzare, stocare sau imobilizare), fiind apreciată ca producția globală a
exercițiului financiar.

Exprimând nivelul real de activitate al întreprinderii, acest sold intermediar de gestiune se
determină prin însumarea producției vândute (Pv) cu producția stocată (Ps) și cu cea imobilizată
(Pi), respectiv producția realizată de entitate pentru scopuri proprii și capitalizată:

PE = Producția vândută (Pv) + Variația producției scoate + Producția imobilizată

Producția vândută include produsele vândute și serviciile prestate.
Producția stocată cuprinde variația stocurilor finale (Sf) de produse finite, semifabricate, producție
în curs de execuție, mărfuri, materii prime și materiale consumabile, obiecte de inventar la finele
perioadei față de stocurile inițiale (Si) de la începutul perioadei.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

80
Producția imobilizată exprimă veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale și
constituie producția realizată de entitate pentru scopuri proprii și capitalizată, fără a fi destinată
pieței.
În bilanțul societății ROCONSULT PROIECT SRL, pe anul 2019 găsim următoarele date:
Producție vândută (Pv) 852.398
Variația producție stocată (Ps) 0
Producție imobiziliată (Pi) 0

PE = 852.398 + 0 + 0 = 852.398 lei.

În cazul nostru, având în vedere profilul societății, aceasta nu lucrează cu stocuri, creanțe. Toate
consumabilele achiziționate intră direct în consum, producția vândută este realizată prin serviciile
prestate, nu putem trage o concluzie concretă.

3) Valoarea adăugată (VA) reprezintă surplusul financiar format la nivelul societății, din care vor
fi remunerați stakeholderii (salariați, stat, acționari etc.).
Este necesar ca acest indicator să aibă o valoare pozitivă și cât mai mare, suficientă pentru
remunerarea tuturor persoanelor interesate. El se calculează ca diferență între marja comercială plus
producția exercițiului și consumurile intermediare de bunuri și servicii provenite de la terți:
VA = (Producția exercițiului + Marja comercială) – Consumuri intermediare (Cheltuieli cu
materii prime, materiale și cheltuieli cu lucrări și servicii executate de terți)

În bilanțul societății ROCONSULT PROIECT SRL, pe anul 2019 găsim următoarele date:
Marja comercială 0
Producția vândută 852.398
Producția exercițiului 852.398
+ Cheltuieli cu materiile prime și materiale consumabile
+ Alte cheltuieli materiale
+ Alte cheltuieli externe (energie și apă)
– Reducerile comerciale primite
= Consumuri provenind de la terți 33.037
6.924
2.520
246
42.235
Valoarea adăugată 810.163

VA = 0 + 852.398 – 42.235 = 810.163 lei.

În cazul nostru, conform indicatorului Valoarei adăugate (VA), întreprinderea are un surplus
financiar pozitiv format la nivelul sociețății.

4) (EBE) Rezultatul brut din exploatare (excedent sau deficit) profitul sau pierderea degajata in
urma realizarii activitatii de productie sau distributie. Diferenta dintre veniturile din exploatare si
cheltuielile de exploatare.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

81
Împreuna cu rezultatul financiar formeaza rezultatul curent al exercitiului.
Ca sold intermediar de gestiune reprezinta rezultatul degajat din activitatea de exploatare, normala
si curenta a intreprinderii. Constituie primul element de masura a rentabilitatii economice,
independent de politica financiara a intreprinderii si incidenta elementelor exceptionale.

Calculul rezultatului brut din exploatare se face după relația:

EBE = VA + Subvenții din exploatare – Impozite, taxe și vărsăminte asimilate – Cheltuieli
cu personalul

În bilanțul societății ROCONSULT PROIECT SRL, pe anul 2019 găsim următoarele date:
Marja comercială 0
Producția vândută 852.398
Producția exercițiului 852.398
+ Cheltuieli cu materiile prime și materiale consumabile
+ Alte cheltuieli materiale
+ Alte cheltuieli externe (energie și apă)
– Reducerile comerciale primite
= Consumuri provenind de la terți 33.037
6.924
2.520
246
42.235
Valoarea adăugată 810.163
Cheltuieli cu personalul 128.142
Impozite, taxe și vărsăminte asimilate 48.456
EBE (rezultatul brut din exploatare) 633.565

EBE = 810.163 – 128.142 – 48.456 = 633.565 lei

În cazul nostru, conform indicatorului Rezultatul brut din exploatare (excedent sau deficit),
întreprinderea are o situație foarte bună în urma realizării activităților de producție/distribuție.

5) Rezultatul exploatării măsoară performanța activității de exploatare a întreprinderii,
luând în considerare activitatea de investiții (ține cont de amortizări și provizioane), dar nu
are în vedere activitatea financiară. Acest indicator se determină astfel:

Rezultatul exploatării = EBE + Alte venituri din exploatare + Alte venituri din provizioane-
– Cheltuieli cu amortizările și provizioanele – Alte cheltuieli de exploatare.

Conform calculelor de mai sus efectuate cu ajutorul bilanțului societății analizate pe anul
2019 avem:
EBE (rezultatul brut din exploatare) 633.565
Alte venituri din exploatare 0
Alte venituri din provizioane 0
Cheltuieli cu amortizările și provizioanele 0
Alte cheltuieli de exploatare 29.612

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

82
Rezultatul exploatării = 633.565– 0 – 0 – 29.612 = 603.953 lei

În cazul nostru, conform indicatorului Rezultatul exploatării, întreprinderea are o situație foarte
bună în urma realizării activităților de exploatare.

5) Rezultatul curent ca sold intermediar de gestiune, acest rezultat este aferent operatiilor de
exploatare si financiare efectuate de intreprindere in cursul exercitiului, si se calculeaza
astfel:

Rezultatul curent = Rezultat din exploatare + Rezultat financiar ( Venituri financiar +
Venituri financiare din provizioane – Cheltuieli financiare – Cheltuieli financiare privind
amortizările și provizioanele)

Conform calculelor de mai sus efectuate cu ajutorul bilanțului avem:
Rezultatul exploatării = 633.565– 0 – 0 – 29.612 = 603.953 lei

În bilanțul societății ROCONSULT PROIECT SRL, pe anul 2019 găsim următoarele date:
Venituri financiare 43
Venituri financiare din provizioane 0
Cheltuieli financiare 0
Cheltuieli financiare privind amortizările și provizioanele 0

Rezultatul curent = 603.953 + 43 = 603.996 lei.

În cazul nostru, conform indicatorului Rezultatul curent, întreprinderea are o situație foarte bună
în urma realizării activităților de exploatare.

6) Rezultatul brut al exercițiului rezultat determinat din diferenta dintre veniturile si cheltuielile
realizate intre sfarsitul si inceputul exercitiului. Profit sau pierdere rezultata in urma exploatarii
capitalului.
Variatia situatiei nete a patrimoniului intreprinderii in cursul unui exercitiu financiar, determinat
prin activitatea intreprinderii. Ecuatia variatiei situatiei patrimoniului este: Rezultatul exercitiului
= situatia neta finala a patrimoniului la incheierea exercitiului financiar "N" – situatia neta initiala a
patrimoniului la deschiderea exercitiului financiar "N" + / – aportul proprietarului la capitalul
propriu in exercitiul "N".

Rezultatul brut al exercițiului = Rezultatul curent + Rezultatul extraordinar
Conform calculelor de mai sus efectuate cu ajutorul bilanțului societății analizate pe anul
2019, avem:

Rezultatul curent = 603.953 + 43 = 603.996 lei.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

83
În bilanțul societății ROCONSULT PROIECT SRL, pe anul 2019 găsim următoarea
informație:
Rezultatul extraordinar 0

Rezultatul brut al exercițiului = 603.953 + 0 = 603.996 lei.

În cazul nostru, conform indicatorului Rezultatul brut al exercițiului, întreprinderea are o situație
foarte bună, diferența dintre venituri și cheltuieli realizate, profitul care rezultă din urma
exploatării capitalului fiind foarte mare.

6) Rezultatul net al exercițiului este profitul rămas de repartizat pentru dividende și repartizare.
Partea din profitul neimpozabil obținut de către agentul economic și care revine întreprinzătorului
(acționar sau asociat).

Ca sold intermediar de gestiune, exprimă rezultatul degajat de intreaga activitate a întreprinderii, în
cursul unui exercițiu. Reprezintă variația situației nete a întreprinderii între deschiderea și
închiderea exercițiului ca urmare a activității economice, și se determină pe baza relației:

Rezultatul net al exercițiului = Rezultatul brut al exercițiului – Cheltuieli cu impozitul pe
veniturile microîntreprinderii

Conform calculelor de mai sus efectuate cu ajutorul bilanțului societății analizate pe anul
2019, avem:

Rezultatul brut al exercițiului = 603.953 + 0 = 603.996 lei.

În bilanțul societății ROCONSULT PROIECT SRL, pe anul 2019 găsim următoarea
informație:
Cheltuieli cu impozitul pe veniturile microîntreprinderii
(Alte impozite neprevăzute la elementele de mai sus) 8.528

Rezultatul net al exercițiului = 603.953 – 8.528 = 595.468 lei.

În cazul nostru, conform indicatorului Rezultatul net al exercițiului, întreprinderea are o situație
foarte bună deoarece acesta este profitul rămas de repartizat pentru dividente, partea de profit
neimpozabil obținut.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

84
3. Analiza rentabilității întreprinderii
(ROCONSULT PROIECT SRL)

Înainte de a ajunge la analiza efectivă a ratelor de rentabilitate voi prezenta ratele de marjă și ratele
de rotație de la nivelul unei întreprinderi.

I – Ratele de marjă calculul acestor rate se bazeză pe raportul dintre un indicator al rezultatului, la
numărător, și un indicator privind fluxul de activitate (exprimat prin venituri totale, cifra de afaceri)
sau mijloacele economice și financiare angajate de întreprindere pentru a obtține acest rezultat, la
numitor.

De regulă, ratele de marjă și ratele de rentabilitate se exprimă în procente.

Ratele de marjă se determină ca raport între diferite marje și cifra de afaceri (veniturile din
exploatare care au generat aceste marje).

Ratele de marjă(Rm, margin ratios) exprimă capacitatea întreprinderii de a realiza profit (sau un
rezultat financiar egal cu o marjă de acumulare), și se calculează cu ajutorul acestei formule:

𝐑𝐦=𝐈𝐧𝐝𝐢𝐜𝐚𝐭𝐨𝐫 𝐚𝐥 𝐫𝐞𝐳𝐮𝐥𝐭𝐚𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢
𝐂𝐢𝐟𝐫𝐚 𝐝𝐞 𝐚𝐟𝐚𝐜𝐞𝐫𝐢 𝐱 𝟏𝟎𝟎

Am luat ca indicator al rezultatului ~ Profitul net.

În bilanțul societății ROCONSULT PROIECT SRL, pe anul 2019 găsim următoarele date:
Profitul net 595.468
Cifra de afaceri 852.398

𝐑𝐦=𝟓𝟗𝟓.𝟒𝟔𝟖
𝟖𝟓𝟐.𝟑𝟗𝟖 𝐱 𝟏𝟎𝟎=𝟎,𝟔𝟗𝟖𝟓 𝐱 𝟏𝟎𝟎=𝟔𝟗,𝟖𝟓%

Marja comercială realizată din fiecare vânzare trebuie sa aibă o valoare pozitivă altfel înseamnă
pierderi.

Marja comercială a oricarei vânzări trebuie să fie suficient de mare astfel încât să acopere costurile
directe de suport ale vânzării (cheltuieli cu personalul, cheltuieli materiale si cu servicii terti pentru
activitatile de promovare, stocare, distributie etc) si costurile indirecte de suport ale societății
(management general, activitati administrative).

În concluzie, din punct de vedere al indicatorului Ratei de marjă , situația întreprinderii analizate
este una pozitivă, bună .

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

85
În cele ce urmează am prezentat principalele rate de marjă, calculate cu ajutorul bilanțului
societății ROCONSULT PROIECT SRL pe anul 2019:
Indicatori 2019
Venituri din vânzări 852.398
Cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile 33.037
Alte cheltulie externe (energie și apă) 2.520
Cheltuieli cu personalul 128.142
Cheltuieli cu chiria 2.817
Cu ajutorul datelor de mai sus am putut calcula EBITDA:
EBITDA 685.882
Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor 29.612
Cu ajutorul datelor de mai sus am putut calcula EBIT:
EBIT 656.270

A) Rata marjei profitului înainte de dobânzi, impozit, depreciere și amortizare (R EBITDA)
arată rentabilitatea activității de exploatare.

𝐑𝐄𝐁𝐈𝐓𝐃𝐀= 𝐄𝐁𝐈𝐓𝐃𝐀
𝐂𝐀

Am extras din bilanțul societății ROCONSULT PROIECT SRL pe anul 2019 următoarea
informație:
Indicatori 2019
Cifra de afaceri (CA) 852.398

𝐑𝐄𝐁𝐈𝐓𝐃𝐀= 𝐄𝐁𝐈𝐓𝐃𝐀
𝐂𝐀=𝟔𝟖𝟓.𝟖𝟖𝟐
𝟖𝟓𝟐.𝟑𝟗𝟖=𝟖𝟎%

O valoare ridicată a acestui indicator sugerează o gestiune eficientă a managementului financiar. O
valoare scăzută arată un cost al exploatării ridicat în raport cu vânzările.

În concluzie, având în vedere valoarea acestui indicator, foarte mare , se constată că firma are o
gestiune eficientă a managementului financiar.

B) Rata marjei nete de exploatare (R EBIT) evidențiază rentabilitatea exploatării.

Ea arată eficiența întreprinderii din punct de vedere industrial, administrativ și comercial.
Indicatorul ține cont de politica de amortizare a activelor și de eventualele deprecieri ale acestora.

𝐑𝐄𝐁𝐈𝐓= 𝐄𝐁𝐈𝐓
𝐂𝐀

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

86
Am extras din bilanțul societății ROCONSULT PROIECT SRL pe anul 2019 următoarea
informație:
Indicatori 2019
Cifra de afaceri (CA) 852.398

Aceasta rată exprimă capacitatea întreprinderii de a realiza profit și de a rezista concurentei.

𝐑𝐄𝐁𝐈𝐓= 𝐄𝐁𝐈𝐓
𝐂𝐀=𝟔𝟓𝟔.𝟐𝟕𝟎
𝟖𝟓𝟐.𝟑𝟗𝟖=𝟕𝟔%

În concluzie, având în vedere valoarea indicatorului Rata marjei nete de exploatare (REBIT) se
constată că firma are un procentaj pozitiv, ceea ce înseamnă că realizează profit și face față
concurenței.

C) Rata marjei nete (R PN) se mai numește și rentabilitate comercială și exprimă eficiența entității
în ansamblul său.
Acest indicator evidențiază capacitatea întreprinderii de a genera profit pe baza vânzărilor realizate
cuantificate prin cifra de afaceri.

𝐑𝐏𝐍=𝐏𝐍
𝐂𝐀

În bilanțul societății ROCONSULT PROIECT SRL, pe anul 2019 găsim următoarele date:
Profitul net (PN) 595.468
Cifra de afaceri (CA) 852.398

𝐑𝐏𝐍= 𝐏𝐍
𝐂𝐀=𝟓𝟗𝟓.𝟒𝟔𝟖
𝟖𝟓𝟐.𝟑𝟗𝟖=𝟎,𝟔𝟗%

În concluzie, Rata marjei nete (R PN) este de 0,69%, ceea ce arată că la fiecare 100 lei obținuți din
vânzarea produselor sau prestarea de servicii, 69 lei se vor regăsi în profitul net al societății și vor
fi disponibili pentru remunerarea acționarilor.

D) Rata marjei brute de autofinanțare (R CAF) măsoară surplusul monetar din care întreprinderea
ar trebui să își finanțeze atât activitatea de dezvoltare, cât și remunerarea acționarilor.

𝐑𝐂𝐀𝐅=𝐂𝐀𝐅
𝐂𝐀

Conform datelor calculate mai sus avem:
Capacitatea de autofinanțare (CAF) pentru sfârșitul anului 2019 este de 585.152 lei.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

87
În bilanțul societății ROCONSULT PROIECT SRL, pe anul 2019 găsim următoarea
informație:
Cifra de afaceri (CA) 852.398

𝐑𝐂𝐀𝐅=𝐂𝐀𝐅
𝐂𝐀=𝟓𝟖𝟓.𝟏𝟓𝟐
𝟖𝟓𝟐.𝟑𝟗𝟖=𝟎,𝟔𝟖%

În concluzie, Rata marjei brute de autofinanțare a societății este de 0,68% ceea ce indică
posibilitatea întreprinderii de a-și asigura dezolvatarea (întru-cât numărătorul CAF, înregistrează
valori pozitive ).

II – Ratele de rotație

Ratele de rotație se calculează pe baza contului de profit și pierdere prin raportare la
elementele bilanțiere . Acestea mai poartă denumirea de rate de rotație a capitalurilor prin cifra
de afaceri .

După cum vom vedea, ratele de rotație reprezintă un factor calitativ al rentabilității capitalurilor și
exprimă intensitatea exploatării activelor întreprinderii. Cu cât acestea sunt exploatate mai intens,
cu atât viteza de rotație este mai mare și durata unei rotații este mai redusă.
Ratele de rotație se pot exprima prin două modalități:
 prin viteza de rotație;
 prin durata de rotație.

A) Viteza de rotație evidențiază intensitatea exploatării activelor întreprinderii. Aceasta se
calculează la modul general astfel:

𝐕𝐢𝐭𝐞𝐳𝐚 𝐝𝐞 𝐫𝐨𝐭𝐚ț𝐢𝐞= 𝐂𝐀
𝐀𝐜𝐭𝐢𝐯 𝐜𝐢𝐫𝐜𝐮𝐥𝐚𝐧𝐭

În bilanțul societății ROCONSULT PROIECT SRL, pe anul 2019 găsim următoarele date:
Cifra de afaceri (CA) 852.398
Stocuri 0
Creanțe 0
Investiții financiare pe termen scurt 0
Casa și conturile la bănci 657.604
Cu ajutorul datelor de mai sus am putut calcula Activele circulante (curente):
Active circulante (curente) 657.604

𝐕𝐢𝐭𝐞𝐳𝐚 𝐝𝐞 𝐫𝐨𝐭𝐚ț𝐢𝐞= 𝟖𝟓𝟐.𝟑𝟗𝟖
𝟔𝟓𝟕.𝟔𝟎𝟒=𝟏,𝟐𝟗 𝐨𝐫𝐢

Indicatorul arată cât capital a fost investit pentru a obține un leu din cifra de afaceri anuală.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

88
În concluzie, din punct de vedere al indicatorului Vitezei de rotație , situația întreprinderii analizate
are o viteză de rotație de 1,29 ori pe baza acestei cifre de afaceri și al activului curent.
B) Durata de rotație (D rot) prin care se pot fundamenta ratele de rotație, care măsoară numărul de
zile în care se recuperează elementul de activ sau de capitaluri proprii și datorii. Aceasta este direct
proporțională cu durata de obținere a cifrei de afaceri, se calculează astfel:
𝐃𝐫𝐨𝐭= 𝐀𝐜𝐭𝐢𝐯 𝐜𝐮𝐫𝐞𝐧𝐭
𝐂𝐀 𝐱 𝟑𝟔𝟎

În bilanțul societății ROCONSULT PROIECT SRL, pe anul 2019 găsim următoarele date:
Cifra de afaceri (CA) 852.398
Stocuri 0
Creanțe 0
Investiții financiare pe termen scurt 0
Casa și conturile la bănci 657.604
Cu ajutorul datelor de mai sus am putut calcula Activele circulante (curente):
Active circulante (curente) 657.604

𝐃𝐫𝐨𝐭= 𝐀𝐜𝐭𝐢𝐯
𝐂𝐀 𝐱 𝟑𝟔𝟎= 𝟔𝟓𝟕.𝟔𝟎𝟒
𝟖𝟓𝟐.𝟑𝟗𝟖 𝐱 𝟑𝟔𝟎=𝟎,𝟕𝟕𝟕𝟑 𝐱 𝟑𝟔𝟎=𝟐𝟕𝟕,𝟕𝟑%

În concluzie, din punct de vedere al indicatorului Duratei de rotație , situația întreprinderii analizate
are un procent foarte bun pentru durata de obținere a cifrei de afaceri deținută .

III – Ratele de rentabilitate a capitalurilor – performanța unei întreprinderi este analizată prin
raportarea rezultatelor obținute de aceasta la capitalurile investite de investitori în afacere (acționari
sau creditori). Se mai numește și randament și măsoară practic efectul financiar raportat la efortul
investițional.

Se apreciază că ratele de rentabilitate a capitalurilor exprimă adevărata măsură a
performanței .

Pentru a asigura comparabilitatea lor cu alte rate din economie (care compară efectele de la sfârșitul
anului cu starea de la începutul anului), ratele de rentabilitate a capitalurilor se calculează ca raport
între rezultatele de la sfârșitul exercițiului și capitalurile investite la începutul exercițiului.

Având în vedere că analiza rentabilității vizează de multe ori companii mari care au un nivel stabil
al capitalurilor investite, în practică se consideră că nivelul capitalurilor la sfârșitul anului este
sensibil egal cu cel de la începutul anului, astfel încât rentabilitatea poate viza și raportul dintre
rezultatele de la sfârșitul exercițiului și capitalurile investite la același moment în timp.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

89
În cele ce urmează am prezentat principalele rate de rentabilitate a capitalurilor:

A) Rentabilitatea activelor (ROA – return on assets) măsoară eficiența capitalurilor alocate în
active fixe și în activele circulante ale întreprinderii. Aceasta nu ține cont de modalitatea de
procurare a capitalurilor (proprii sau împrumutate) și este independentă de politica de finanțare, se
calculează astfel:
𝐑𝐎𝐀= 𝐏𝐍
𝐀𝐓 𝐱 𝟏𝟎𝟎%

În bilanțul societății ROCONSULT PROIECT SRL, pe anul 2019 găsim următoarele date:
Profitul net (PN) 595.468
Active imobilizate 68.184
Active circulante 657.604
Cheltuieli în avans 0
Cu ajutorul datelor de mai sus am putut calcula Activele totale:
Total Active (AT) 725.788

𝐑𝐎𝐀= 𝐏𝐍
𝐀𝐓 𝐱 𝟏𝟎𝟎% =𝟓𝟗𝟓.𝟒𝟔𝟖
𝟕𝟐𝟓.𝟕𝟖𝟖𝐱 𝟏𝟎𝟎=𝟎,𝟖𝟐% 𝐱 𝟏𝟎𝟎=𝟖𝟐%

Este ideal ca indicatorul să fie pozitiv și cât mai mare. Un manager financiar trebuie să aibă în
vedere și alte date comparabile de pe piață pentru a urmări nivelul de eficiență al afacerii, cum ar fi
rata inflației, rata de rentabilitate medie pe sectorul de activitate, rata dobânzii la depozite etc.

În concluzie, din punct de vedere al indicatorului Rentabilității activelor (ROA – return on
assets), situația întreprinderii analizate este una pozitivă și foarte mare , având în vedere că
valoarea foarte mare a acestui indicator constată un nivel ridicat de eficiență al societății.

B) Rentabilitatea capitalurilor investite (ROIC – return on invested capital) evidențiază
capacitatea întreprinderii de a genera profit, prin care se asigură remunerarea investitorilor
(acționari și creditori). Rata exprimă performanța exploatării întregului activ economic al societății
raportând profitul global obținut de aceasta (net de impozit și economiile fiscale) la activul
economic, se poate calcula astfel:

𝐑𝐎𝐈𝐂= 𝐏𝐍+𝐃𝐨𝐛â𝐧𝐳𝐢
𝐀𝐄

În bilanțul societății ROCONSULT PROIECT SRL, pe anul 2019 găsim următoarele date:
Profitul net (PN) 595.468
Dobânzi 0
Active imobilizate 68.184
Active circulante nete 548.702
Activ economic (AE) 616.886

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

90
Capitaluri proprii 616.886
Datorii cu scaden ță > 1 an 0
Activ economic (AE) 616.886

𝐑𝐎𝐈𝐂= 𝐏𝐍+𝟎
𝐀𝐄=𝟓𝟗𝟓.𝟒𝟔𝟖+𝟎
𝟔𝟏𝟔.𝟖𝟖𝟔=𝟓𝟗𝟓.𝟒𝟔𝟖
𝟔𝟏𝟔.𝟖𝟖𝟔=𝟎,𝟗𝟔%

Rentabilitatea capitalurilor investite trebuie să fie superioară ratei inflației pentru ca întreprinderea
să își mențină activul economic nemodificat și să poată să își recupereze investițiile realizate
(efortul depus).

În concluzie, Rentabilitatea capitalurilor investite este de 0,96%, ceea ce arată că la fiecare 1.000
lei obținuți din vânzarea produselor sau prestarea de servicii, 960 lei se vor regăsi în profitul net al
societății și vor fi disponibili pentru remunerarea acționarilor.

C) Rentabilitatea financiară (ROE – return on equity) reprezintă randamentul utilizării
capitalurilor proprii, adică evidențiază capacitatea întreprinderii de a realiza profit prin folosirea
capitalurilor proprii de care dispune. Indicatorul arată rata de remunerare a capitalurilor investite
de acționari/asociați și se calculează cu formula:

𝐑𝐎𝐄= 𝐏𝐍
𝐂𝐏𝐑 𝐱 𝟏𝟎𝟎

În opinia multor economiști, ROE este cel mai important indicator de măsurare a
performanțelor unei companii . Indicatorul este calculat ca raport între profitul net obținut de
companie și capitalurile proprii, acestea din urmă reprezentând practic contribuția acționarilor la
finanțarea afacerii.

În bilanțul societății ROCONSULT PROIECT SRL, pe anul 2019 găsim următoarele date:
Profitul net (PN) 595.468
Capital propriu (CPR) 616.886

𝐑𝐎𝐄= 𝐏𝐍
𝐂𝐏𝐑𝐱 𝟏𝟎𝟎=𝟓𝟗𝟓.𝟒𝟔𝟖
𝟔𝟏𝟔.𝟖𝟖𝟔𝐱 𝟏𝟎𝟎=𝟎,𝟗𝟔𝟓% 𝐱 𝟏𝟎𝟎=𝟗𝟔,𝟓%

O rentabilitate mare a capitalurilor proprii înseamnă ca o investiție materială mică a acționarilor a
fost transformată într-un profit mare, iar asta este cel mai important pentru o afacere, sa maximizeze
rezultatele resimțite de acționari ca urmare a investiției pe care au făcut-o.

În concluzie, din punct de vedere al indicatorului Rentabilității financiare , situația întreprinderii
analizate este una foarte bună, atingând aproape procentul de 100%. După opiniile multor
economiști, acest indicator fiind cel mai important pentru măsurarea performanțelor întreprinderii,
cu un procent de 96,5% entitatea funcționează perfect.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

91
Într-o concluzie finală asupra analizei rentabilității societății avem:
 Rata de marjă a societății este de 69,85%, ceea ce indică un procent foarte bun, pozitiv.
 Rata marjei profitului înaintea de dobânzi, impozit, depreciere și amortizare a societății este
de 80%, ceea ce arată o gestiune eficientă a profitului societății.
 Rata marjei nete de exploatare a societății este de 76%, ceea ce indică rentabilitatea
exploatării, întreprindere arată o eficiență destul de mare, din punct de vedere industrial,
administrativ și comercial, întreprinderea aduce profit și face fată concurenței.
 Rata marjei nete a societății este de 0,69%, ceea ce arată că întreprinderea la fiecare 100 lei
obținuti din prestarea de servicii 69 lei se vor regăsi în profitul net al societății, care vor fi
disponibili pentru remunerarea acționarilor.
 Rata marjei brute de autofinanțare a societății este de 0,68% care măsoară surplusul monetar
din care întreprinderea își poate finanța atât activitatea de dezvoltare cât și remunerarea
acționarilor, ceea ce indică posibilitatea întreprinderii de a-și asigura dezolvatarea (întru-cât
numărătorul CAF, înregistrează valori pozitive).
 Viteza de rotație a societății este de 1,29 ori, ceea ce arăta cât capital a fost investit pentru a
obține un leu din cifra de afaceri anuală.
 Rentabilitatea activelor (ROA) a societății este de 82%, ceea ce indică un procentaj pozitiv
și mare, acest indicator arată un nivel ridicat al eficienței societății.
 Rentabilitatea capitalurilor investite (ROIC) a societății este de 0,96%, ceea ce măsoară o
performanță bună. a activului total, arătând eficiența în generarea profitului.
 Rentabilitatea financiară (ROE) a societății este de 96,5%, ceea ce înseamnă că o investiție
materială mică a acționarilor a fost transoformată într~un profit mare, acesta fiind cel mai
important lucru pentru o afaceri, să maximizeze rezultatele resimțite de acționari ca urmare
a investiției făcute.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

92

V. Modul în care se realizează gestiunea financiară a stocurilor,
creanțelor și disponibilităților bănești la nivelul întreprinderii

1. Gestiunea stocurilor
a întreprinderii ROCONSULT PROIECT SRL

Introducere în problematica stocurilor

Stocurile într-un sistem de producție
În activitatea curentă a agenților economici apar probleme operative de producție, de planificare
sau proiectare, care se cer rezolvate în așa fel încât ele să corespundă unui anumit scop, de exemplu:
un program de producție realizat cu beneficii cât mai mari, cu cheltuieli cât mai mici sau într-un
timp cât mai scurt etc.
Pornind de la anumite date cunoscute, caracteristice procesului economic, respectiv: beneficii
unitare, coeficienți tehnologici, disponibil de resurse, cheltuieli unitare, consumuri specifice etc.,
se pot formula probleme care să țină seama de scopul agenților economici atunci când pornește
procesul tehnologic.
Teoria stocurilor a apărut din necesitatea asigurării unei aprovizionări ritmice și cu cheltuieli
minime a stocurilor de materii prime și materiale în procesul de producție, sau a stocurilor de
produse finite și bunuri de larg consum în activitatea de desfacere a mărfurilor.
STOCURILE reprezintă cantități de resurse materiale sau produse (finite sau într-un stadiu
oarecare de fabricație) acumulate în depozitele de aprovizionare ale unităților economice într-un
anumit volum și o anumită structură, pe o perioadă de timp determinată, în vederea unei utilizări
ulterioare.
Pe perioada respectivă resursele materiale sunt disponibile, dar nu sunt utilizate, deci sunt neactive,
scoase din circuitul economic, sau care prelungesc acest circuit (aspect considerat negativ).
Stocul este o rezervă de material destinat să satisfacă cererea beneficiarilor, aceștia identificându-
se, după caz, fie unei clientele (stoc de produse finite), fie unui serviciu de fabricație (stocuri de
materii prime sau de semifabricate), fie unui serviciu de întreținere (articole de consum curent sau
piese de schimb), fie unui serviciu de după vânzare (piese detașate).
Tratarea procesului de stocare ca proces obiectiv necesar se impune, nu numai ca urmare a naturii
economice a acestuia, ci și pentru că realizarea lui atrage cheltuieli apreciabile, concretizate în
afectarea unor importante spații de depozitare-păstrare, de utilaje pentru transport-depozitare, de
fonduri financiare etc.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

93
Deși diferite, procesele de stocare au totuși o serie de caracteristici comune, dintre care esențială
este acumularea unor bunuri în scopul satisfacerii cererii viitoare. O problemă de teoria stocurilor
există doar atunci când cantitatea resurselor poate fi controlată și există cel puțin o componentă a
costului total care scade pe măsură ce cantitatea stocată crește.
Evoluția nivelului stocului este interesantă din două puncte de vedere:
a) din punctul de vedere al producătorului , care este preocupat de valoarea medie a nivelului
stocului, deoarece această valoare permite cunoașterea imobilizării totale a stocului și scopul
producătorului va fi reducerea imobilizării la valoarea sa minimă;
b) din punctul de vedere al beneficiarului , care dorind să fie satisfăcut imediat, apreciază că trebuie
să evite, în măsura posibilităților, rupturile de stoc. Obiectivul beneficiarului va fi reducerea la
minim a riscului de ruptură de stocuri.
Aceste două puncte de vedere sunt contradictorii: riscurile de ruptură de stocuri nu sunt reduse decât
dacă imobilizările sunt foarte mari. Este deci necesar să se stabilească un echilibru, obiectivul
conducerii stocului constând în căutarea acestui echilibru.
Importanța stocurilor în procesul de producție
Procesul de producție propriu-zis este supus în mod aleator unei sume de perturbații cum ar fi:
instabilitatea personalului, prezența rebuturilor, existența timpilor morți datorați defectării utilajelor
etc.
În felul acesta, producția devine un rezultat aleator al unei combinații de fenomene care au loc în
conformitate cu legile probabilității. Nici un proces de producție nu e fiabil dacă este supus direct
acțiunii perturbatoare a parametrilor ce apar în mod aleator. Este deci absolut necesar de a elimina
aceste influențe directe, adică să se deconecteze sistemul de la fluctuațiile externe. Elementul care
asigură deconectarea și care joacă rolul de tampon, de amortizor al variațiilor îl reprezintă stocurile.
Ca proces economic complex, gestiunea stocurilor are o sferă largă de cuprindere, aceasta incluzând
atât probleme de conducere, dimensionare, de optimizare a amplasării stocurilor în teritoriu, de
repartizare a lor pe deținători, de formare și evidentă a acestora, cât și probleme de recepție, de
depozitare și păstrare, de urmărire și control, de redistribuire și mod de utilizare.
Cu toate că stocurile sunt considerate resurse neactive, este necesar, în mod obiectiv, să se recurgă
la constituirea de stocuri (de resurse materiale) bine dimensionate, pentru a se asigura ritmicitatea
producției materiale și a consumului.
Obiectivitatea formării de stocuri este justificată de acțiunea mai multor factori care le
condiționează existența și nivelul de formare, le stabilizează funcția și scopul constituirii. Între
aceștia amintim:
– contradicția dintre specializarea producției și caracterul nespecializat al cererii;
– diferența spațială dintre producție și consum;
– caracterul sezonier al producției sau al consumului; pentru majoritatea produselor producția este
continuă, în timp ce consumul este sezonier; la produsele agricole situația este inversă;

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

94
– periodicitatea producției și consumului, a transportului;
– necesitatea condiționării materialelor înaintea intrării lor în consum;
– punerea la adăpost față de dereglările în procesul de aprovizionare-transport sau față de factorii
de forță majoră (stare de necesitate, calamității naturale, seisme, caracterul deficitar al resurselor);
– necesitatea executării unor operații specifice pentru a înlesni procesul de livrare sau consum al
materialelor (recepție, sortare, marcare, ambalare dezambalare, formarea loturilor de livrare,
pregătirea materialelor pentru consum ș.a.m.d.);

Ținând seama de această dublă influență a procesului de stocare, este necesară găsirea de modele
și metode în vederea formării unor stocuri, care prin volum și structură, să asigure desfășurarea
normală a activității din economie, dar în condițiile unor stocări minim necesare și a unor cheltuieli
cât mai mici.
Rolul determinant al stocurilor este evidențiat de faptul că acestea asigură certitudine, siguranță și
garanție în alimentarea continuă a producției și ritmicitatea desfacerii rezultatelor acesteia. Altfel
spus, procesul de stocare apare ca un regulator al ritmului aprovizionărilor cu cel al producției, iar
stocul reprezintă acel tampon inevitabil care asigură sincronizarea cererilor pentru consum cu
momentele de furnizare a resurselor materiale.
Alte motive pentru crearea stocurilor ar putea fi:
– investirea unei părți din capital în stocuri pentru a reduce cheltuielile de organizare;
– capitalul investit în stocuri e ușor de evidențiat;
– asigurarea desfășurării neîntrerupte a procesului de producție;
– asigurarea unor comenzi de aprovizionare la nivelul consumului imediat nu este întotdeauna
posibilă și eficientă din punct de vedere economic;
– comenzile onorate de către furnizorii din alte localități nu pot fi introduse imediat în procesul de
fabricație;
– anticiparea unei creșteri a prețurilor (exceptând speculațiile) etc.

Tipuri de stocuri, în cadrul gamei foarte largi de stocuri, se disting cu deosebire:
A. Din punct de vedere al producției stocurile pot fi de trei feluri:
a) cel de materii prime și materiale destinat consumului unităților de producție; este vorba de
stocul de producție, stoc în amonte;
b) cel de produse finite, destinate livrării către beneficiari; este vorba de stocul de desfacere, stoc
în aval;
c) cel destinat asigurării funcționării continue a unor mașini sau a unor linii de fabricație; este
vorba de stocul interoperațional.
Ponderea cea mai mare o deține stocul de producție.

B. Din punct de vedere al rolului jucat pe plan economic stocurile pot fi:
a) stocuri cu rol de regulator; au ca rol reglarea fluxurilor de intrare și de ieșire ale produselor
între două stadii succesive ale procesului tehnologic;
b) stocuri cu rol strategic; sunt formate din piese sau din subansamble folosite de serviciul de
întreținere necesare înlocuirii rapide a lor în caz de avarie la instalațiile vitale ale întreprinderii;
c) stocuri speculative; sunt mai puțin legate de activitatea agenților economici și se referă în
general la produse și materiale rare, a căror valoare nu este fluctuantă.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

95

C. Din punct de vedere al modului de depozitare, care ține seama și de unele proprietăți fizico-
chimice ale elementelor. Așa avem: produse periculoase, voluminoase, fragile etc .
D. Din punct de vedere al modului de gestionare avem:
a) stocuri cu gestiune normală;
b) stocuri cu afectare directă (comandate special pentru o anume comandă);
c) stocuri fără gestiune (din magaziile intermediare, cu o supraveghe-re globală);
d) stocuri de produse consumabile

E. Din punct de vedere al caracteristicilor formării și destinației lor stocurile pot fi:
a) stoc curent;
b) stoc de siguranță;
c) stoc de pregătire sau de condiționare;
d) stoc pentru transport intern;
e) stoc de iarnă;

Obiective și rezultate ale gestiunii științifice a stocurilor
Având în vedere particularitățile diferitelor procese de stocare, activitatea de conducere a acestora
are totuși unele trăsături comune; așa de pildă, orice proces de stocare necesită prevederea
desfășurării lui și a condițiilor în care urmează a se efectua.
Formarea stocurilor este predeterminată de o anumită comandă, iar desfășurarea procesului de
stocare poate avea loc în baza organizării sale raționale. Realizarea în condiții de eficiență
economică maximă și de utilitate impune o coordonare permanentă a procesului de stocare și un
control sistematic al modului de derulare al acestuia.
Obiectivele principale ale conducerii proceselor de stocare pot fi sintetizate astfel:
– asigurarea unor stocuri minim necesare, asortate, care să asigure desfășurarea normală a activității
economico-productive a agenților economici prin alimentarea continuă a punctelor de consum și în
condițiile unor cheltuieli cât mai mici;
– prevenirea formării de stocuri supranormative, cu mișcare lentă sau fără mișcare și valorificarea
operativă a celor existente (devenite disponibile);
– asigurarea unor condiții de depozitare-păstrare corespunzătoare în vederea prevenirii degradãrilor
de materiale existente în stocuri;
– folosirea unui sistem informațional simplu, operativ, eficient, util și cuprinzător care să
evidențieze în orice moment starea procesului de stocare;
– aplicarea unor metode eficiente de urmărire și control care să permită menținerea stocului în
anumite limite, să prevină imobilizările neraționale.

Soluționarea oricărei probleme de stoc trebuie să conducă la obținerea răspunsului pentru
următoarele două chestiuni (și care constituie de fapt obiectivele principale ale gestiunii):
1) determinarea mărimii optime a comenzii de aprovizionare;
2) determinarea momentului (sau frecvenței) optime de aprovizionare.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

96
Desigur, pentru unele probleme particulare (de exemplu cele statice) este suficient un singur
răspuns și anume la prima problemă.
Se realizează următoarele deziderate:
– reducerea frecvenței fenomenului de rupere a stocului și prin aceasta satisfacerea în mai bune
condiții a cererii către beneficiari;
– reducerea cheltuielilor de depozitare;
– mărirea vitezei de rotație a fondurilor circulante ale agenților economici;
– reducerea imobilizărilor de fonduri bănești;
– reducerea unor riscuri inerente oricărui proces de stocare;
– obținerea de economii la nivelul cheltuielilor generale ale întreprinderii (de exemplu, la produsele
cu o durată de depozitare a stocului de materii prime mai mare decât durata ciclului de fabricație);
– descoperirea și valorificarea rezervelor interne etc.

Elementele principale ale unui proces de stocare
Stabilirea politicii de gestiune a stocurilor este nemijlocit legată de cunoașterea elementelor prin
care se caracterizează procesele de stocare și care determină nivelul de formare al stocurilor:
I – CEREREA DE CONSUM , element de bază în funcție de care se determină nivelul și ritmul
ieșirilor, volumul și ritmul necesar pentru intrări și nivelul stocului. Cererea de consum reprezintă
numărul de produse solicitate în unitatea de timp. Acest număr nu coincide întotdeauna cu cantitatea
vândută deoarece unele cereri pot rămâne nesatisfăcute datorită deficitului în stoc sau întârzierilor
în livrare. Evident, dacă cererea poate fi satisfăcută în întregime, ea reprezintă cantitatea vândută.
După natura ei, cererea poate fi:
a) determinată – cererea pentru o perioadă e cunoscută și poate fi constantă pentru toate perioadele
sau variabilă pentru diferite perioade;
b) probabilistă – cererea e de mărime sau frecvență necunoscute, dar previzibile și reprezentată
printr-o repartiție de probabilitate dată. Caracteristicile și tipul cererii se stabilesc pe bază de
observații, prin studii asupra perioadelor trecute. Stabilirea caracteristicilor și tipului de cerere pe
baza observațiilor, prin studii asupra perioadelor trecute, nu este satisfăcătoare, din cel puțin două
motive:
– presupunând că și în viitor cererea ar urma aceeași repartiție de probabilitate ca în perioadele
trecute, parametrii ei nu se mențin întotdeauna;
– se exclude posibilitatea influenței unor fluctuații sezoniere asupra cererii.

Cererea probabilistă poate fi stabilă din punct de vedere statistic sau nestabilă din punct de vedere
statistic (sezonieră).
c) necunoscută – cererea pentru care nu dispunem nici de datele necesare stabilirii unei repartiții de
probabilitate (este cazul, de exemplu, al produselor noi).

II – COSTURILE reprezintă cheltuielile ce trebuie efectuate pentru derularea procesului de
aprovizionare-stocare (respectiv cele cu comandarea, contractarea, transportul, depozitarea,
stocarea materialelor etc.).
În calculul stocurilor se au în vedere:

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

97
a) Costurile de stocare care cuprind suma cheltuielilor ce trebuie efectuate pe timpul staționării
resurselor materiale în stoc și anume:
– cheltuieli cu primirea-recepția;
– cheltuieli de transport intern;
– cheltuieli de manipulare, care cuprind costul forței de muncă nece-sare pentru deplasarea
stocurilor, a macaralelor, cărucioarelor, elevatoarelor și a celorlalte utilaje necesare în acest scop;
– cheltuieli de depozitare propriu-zisă: chiria spațiului de depozitare sau amortizările, în cazul
unui spațiu propriu;
– cheltuieli de conservare;
– cheltuieli cu paza;
– cheltuieli de evidență care apar datorită faptului că stocurile sunt practic inutilizabile fără o
evidență bine pusă la punct, care să ne spună dacă produsul necesar se găsește sau nu în stoc;
– cheltuieli administrative;
– impozite și asigurări;
– cheltuieli datorate deprecierii, deteriorării, uzurii morale care sunt caracteristice pentru
produsele la modă sau pentru cele care se modifică chimic în timpul stocării (alimente, de
exemplu); la care se adaugă costul capitalului investit; acest cost reprezintă un anumit procent din
capitalul investit, însă determinarea cifrei exacte necesită o analiză atentă. Procentul exact
depinde, în primul rând de ce alte utilizări ce se pot găsi pentru capitalul imobilizat în stocuri.
Capitalul investit în stoc este neproductiv, costul său este dat de mărimea beneficiului ce s-ar putea
obține dacă acest capital ar fi fost investit într-un mod productiv sau de dobânda ce trebuie plătită
dacă ar fi fost împrumutat.
Costul stocării depinde de mărimea stocului și durata stocării. Aceste cheltuieli se pot grupa după
cum urmează:
– cheltuieli constante pentru durata totală a procesului de gestiune (amortismentul clădirii,
cheltuieli pentru întreținerea depozitului, iluminat, încălzit etc.;
– cheltuieli variabile proporționale cu cantitatea depozitată și cu durata depozitării (deci cu stocul
mediu), exprimate prin dobânda pentru fondurile imobilizate în stoc;
– cheltuieli variabile neproporționale cu mărimea lotului (salarii ale forței de muncă, pierderi
datorate uzurii reale și demodării, cheltuieli pentru chirie etc.) și cu durata de stocare.

La cheltuielile de existență a stocului în depozit, prezentate mai sus, se pot adăuga și cheltuielile
pentru surplus de stoc (excedent), care intervin atunci când, după satisfacerea cererii, rămâne o
anumită cantitate nevândută (de exemplu, desfacerea unor articole de sezon). În modelele dinamice
unde se lansează mai multe comenzi în timpul unui sezon, penalizarea pentru surplus se atașează
numai ultimei comenzi nedesfăcute complet.
b) Costul de penurie sau costul ruperii stocului este definit atunci când volumul cererii depășește
stocul existent. Referitor la acest stoc, există trei situații. Prima apare atunci când stocul (de materii
prime sau semifabricate) este nul la primirea comenzii și firma se reaprovizionează de urgență
pentru a produce cantitățile solicitate.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

98
Componentele cheltuielilor de penurie sunt, în acest caz, următoarele:
– cheltuieli suplimentare pentru satisfacerea cererii în condiții neobișnuite;
– penalizări primite de către firmă din partea beneficiarului, dacă termenele de livrare prevăzute
în contracte nu se respectă;
– cheltuieli suplimentare pentru manipulare, ambalare, expediție etc.

A doua situație are loc atunci când desfacerea nu se poate realiza (pierderea beneficiarului) din
cauza nelivrării imediate a unui articol. Estimarea cheltuielilor de penurie este aici destul de dificilă
și adesea imposibilă.
A treia, și cea mai dificilă, apare atunci când firma este în lipsă de materii prime (sau piese de
schimb) ce afectează întregul proces de producție, cu toate consecințele sale, reflectate în penali-
zări și uneori chiar în costul producției care ar fi rezultat în timpul stagnării.
c) Cheltuieli datorate variațiilor ritmului de producție. Din această categorie fac parte:
– cheltuielile fixe legate de creșterea ritmului de producție, de la nivelul zero, la un anumit nivel
dat. Dacă este vorba de achiziții, aici vor intra cheltuielile administrative legate de lansarea
comenzilor;
– cheltuieli de lansare care includ toate cheltuielile care se fac cu: întocmirea comenzii, trimiterea
acesteia la furnizor, pregătirea livrării unei partizi de materiale, cheltuieli de transport a lotului,
deplasării la furnizori, telefoane, poștă etc.; în general aceste cheltuieli sunt fixe pentru o comandă.
– cheltuieli legate de angajarea și instruirea unui personal suplimentar sau de concediere a unor
salariați.

d) Prețul de achiziție sau cheltuielile directe de producție . Prețurile pe unitatea de produs pot
depinde de cantitatea achiziționată, dacă se acordă anumite reduceri de preț în funcție de mărimea
comenzii. Cheltuielile de producție pe unitatea de produs pot fi și ele mai scăzute, datorită unei
eficiențe superioare a muncitorilor și mașinilor într-o producție de serie mare.
III – CANTITATEA DE REAPROVIZIONAT reprezintă necesarul de aprovizionat care se
stabilește în funcție de necesarul pentru consum pentru întreaga perioadă de gestiune.
Cantitatea de aprovizionat (cantitatea intrată în stoc) poate fi din producția proprie sau obținută prin
alte mijloace și se poate referii la fiecare resursă separat sau la ansamblul lor.
Această cantitate e limitată de capacitățile de depozitare.
IV – LOTUL reprezintă cantitatea cu care se face aprovizionarea la anumite intervale în cadrul
perioadei de gestiune stabilită (trimestru, semestru, an) și care este în funcție de caracterul cererii.
V – PARAMETRII TEMPORALI sunt specifici dinamicii proceselor de stocare. Aceștia sunt:
a) perioada de gestiune – determină și orizontul procesului de gestiune. De obicei se consideră a
fi un an;
b) intervalul de timp între două aprovizionări consecutive;

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

99
c) durata de reaprovizionare – reprezintă timpul ce se scurge din momentul calendaristic la care
s-a emis comanda de reaprovizionare până la sosirea în întreprindere a cantității de reaprovizionat;
d) momentul calendaristic la care se emit comenzile de reaprovi-zionare . (data de
reaprovizionare);
e) coeficientul de actualizare.

Dacă în modelele probabiliste folosirea tuturor parametrilor temporali este obligatorie, unii dintre
ei (de exemplu, durata de reaprovizionare sau data de reaprovizionare) nu prezintă nici o importanță
în modelele deterministe. De asemenea durata de aprovizionare poate fi o constantă sau o variabilă
aleatoare, determinând în baza legăturii pe care o are cu volumul și frecvența cererii, cheltuielile de
penurie.
VI – GRADUL DE PRELUCRARE A PRODUSELOR . Cu cât bunurile păstrate în stoc sunt
într-un stadiu mai avansat de finisare, cu atât mai repede pot fi satisfăcute comenzile, dar cu atât
mai mari vor fi cheltuielile de stocare. Cu cât produsele sunt mai puțin finisate (cazul limită îl
constituie materia primă), cu atât mai mici sunt cheltuielile de stocare, dar timpul necesar pentru
livrarea unei comenzi este mai mare. În plus, erorile de previziune tind să crească pe măsură ce
gradul de prelucrare a produselor este mai avansat; pentru a reduce influența factorilor nefavorabili
este necesar de aceea să crească și stocul tampon. Numărul tipurilor de produse ce trebuie stocate
crește rapid, pe măsură ce gradul de finisare este mai avansat.

Variabilele care influențează stocurile sunt de două feluri:
– variabile controlabile: cantitatea intrată în stoc, frecvența sau momentul achizițiilor, gradul de
prelucrare a produselor;
– variabile necontrolabile: costurile, cererea, durata de reaprovizionare, cantitatea livrată.

În cazul nostru, având în vedere modul de desfășurare a activității societății, aceasta nu
lucrează cu stocuri. Toate consumabilele și echipamentele achiziționate intră direct în
consum, deci nu există stocuri.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

100
2. Gestiunea creanțelor
a întreprinderii ROCONSULT PROIECT SRL

Activitatea oricărei întreprinderi generează un sistem complex și variat de relații economice și
juridice cu, cumpărătorii de produse și mărfuri livrate, beneficiarii de servicii prestate, personalul
angajat, bugetul de stat privind plata impozitelor și taxelor, alte persoane juridice și fizice.

Creanțele – reprezintă drepturi juridice ale întreprinderii ca creditor de a primii la scadența stabilită
de contractele întocmite, cambiile primite sau de alte documente o suma de bani, bunuri materiale
ori alte valori de la persoane juridice sau fizice numite debitori.
Creanțele întreprinderii se înregistrează în contabilitate la valoarea nominala, iar creanțele in valuta
străină se reflecta in rapoarte financiara in valuta naționala, prin aplicarea cursului de schimb valutar
la data întocmirii documentelor justificative, la finele perioadei de gestiune si la data achitării
acestora.

În funcție de proveniența sau conținutul economic deosebim:
Creanțele comerciale reprezintă aceea parte a creanțelor care apare în cazul când momentul
transmiterii către cumpărător a drepturilor de proveniența asupra produselor, mărfurilor si alte
active livrate, precum si cel al prestării de servicii nu coincide cu momentul achitării acestora.
Creanțele bugetului fata de întreprindere apar ca urmare a diferențelor dintre sumele calculate si
achitate la buget ale impozitelor si taxelor. Situațiile de apariție a creanțelor sunt in dependenta de
specificul operațiunilor economice si tipul impozitului.
Creanțele personalului reprezintă datorii ale angajaților fata de întreprindere și apar în urma:
– acordării avansului spre decontare (titularilor de avans);
– procurarea de către angajați a mărfurilor cu achitare in rate;
– recuperări de către gestionari a daunei materiale cauzate;
altor datorii privind pensiile alimentare si alte titluri executorii.
Întreprinderile pot sa presteze angajaților săi servicii de intermediere(in calitate de garant) in
vederea achitării mărfurilor procurate de către aceștia în rate. Achitare în astfel de cazuri poate fi
efectuată:
– pe seama creditelor bancare acordate angajaților întreprinderii;
– prin reținerea din salariile calculate angajaților a sumelor spre achitare.
Creanțe privind veniturile calculate reprezintă sumele datorate întreprinderii aferente veniturilor
care sunt determinate in baza contractelor încheiate sau legislației în vigoare. Veniturile calculate
ale întreprinderilor cuprind: venituri privind arenda, dobânzile si redevențele calculate, dividendele
calculate si privind alte venituri.
In afara creanțelor comerciale, creanțele personalului, parților legate, bugetului, in procesul
activității economice a întreprinderii apar alte creanțe cum ar fi: creanțe privind recuperarea
pierderilor, ale organelor de asigurări sociale, privind reclamațiile înaintate si recunoscute, creanțe
ale băncilor comerciale și creanțe privind alte operațiuni.
Formarea creanțelor este în legătură directă cu rotația capitalului, cu momentele pe care le parcurge
in procesul schimbării formei acestuia. Apariția creanțelor este determinata de relațiile care se
formează între firma, în calitate de furnizor și clienții săi.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

101
Analiza statistica a creanțelor presupune studiul dinamicii acestora pe total si pe categorii de
creanțe, pe o perioada cuprinsa intre un an si trei ani.
Creanțele se grupează astfel :
a) după natura lor calitativa
– creanțe normale – cele legate de desfășurarea normala a circuitului economic
– creanțe nenormale – debitorii din reclamații, clienți pentru livrări de produse refuzate, debitorii
pentru lipsuri, delapidări, furturi.
b) după gradul de certitudine a încasării
– creanțe certe – confirmate in scris de clienți solvabili
– creanțe incerte – cele neconfirmate ti cu probabilitate mica de încasare
c) după durata de întârziere la încasare
– creanțe realizabile pe termen scurt – sub 30 de zile
– creanțe realizabile pe termen mediu – 30-60 de zile
– creanțe realizabile pe termen lung – 60-90 de zile.
Încadrarea creanțelor pe cele trei categorii s-a realizat pe baza indicatorului
<< durata de imobilizare a creanțelor/termenul de încasare >>(Di) :

𝐃𝐢= 𝐒𝐌 𝐱 𝟑𝟔𝟎
𝐑𝐝

Analiza factorială a Di: ∆ Di = Di 1 – Di0

1. ∆𝑫𝒊𝑪𝑨= 𝐂𝐫𝟎 𝐱 𝟑𝟔𝟎
𝐂𝐀𝟏 − 𝐂𝐫𝟎 𝐱 𝟑𝟔𝟎
𝐂𝐀𝟎

𝟐.∆𝑫𝒊𝑪𝑨= 𝐂𝐫𝟏 𝐱 𝟑𝟔𝟎
𝐂𝐀𝟏 − 𝐂𝐫𝟎 𝐱 𝟑𝟔𝟎
𝐂𝐀𝟎
În bilanțul societății ROCONSULT PROIECT SRL, pe anul 2019 găsim următoarele date:
Soldul mediu al conturilor de creanțe (Sm) 0
Rulajul debitor al conturilor de creanțe (Rd) 0
Creanțe (1) 0
Creanțe (0) 0
Cifra de afaceri(1) (CA) 852.398
Cifra de afaceri(0) (CA) 588.255

1. 𝐃𝐢= 𝐒𝐌 𝐱 𝟑𝟔𝟎
𝐑𝐝 =𝟎 𝐱 𝟑𝟔𝟎
𝟎=𝟎.

2. ∆𝑫𝒊𝑪𝑨= 𝐂𝐫𝟎 𝐱 𝟑𝟔𝟎
𝐂𝐀𝟏 − 𝐂𝐫𝟎 𝐱 𝟑𝟔𝟎
𝐂𝐀𝟎= 𝟎 𝐱 𝟑𝟔𝟎
𝟖𝟓𝟐.𝟑𝟗𝟖 − 𝟎 𝐱 𝟑𝟔𝟎
𝟓𝟖𝟖.𝟐𝟓𝟓=𝟎

3. ∆𝑫𝒊𝑪𝑨= 𝐂𝐫𝟏 𝐱 𝟑𝟔𝟎
𝐂𝐀𝟏 − 𝐂𝐫𝟎 𝐱 𝟑𝟔𝟎
𝐂𝐀𝟎= 𝟎 𝐱 𝟑𝟔𝟎
𝟖𝟓𝟐.𝟑𝟗𝟖 − 𝟎 𝐱 𝟑𝟔𝟎
𝟓𝟖𝟖.𝟐𝟓𝟓=𝟎

În cazul nostru, având în vedere modul de desfășurare a activității societății, aceasta nu
lucrează cu creanțe, deci nu există creanțe.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

102
3. Gestiunea disponibilităților bănești
a întreprinderii ROCONSULT PROIECT SRL

Analiza dinamicii si structurii disponibilităților bănești
Disponibilitățile bănești, ca principal element de caracterizare a trezoreriei unui agent economic,
se analizează in dinamica si pe structura. Dinamica reflecta îmbunătățirea de la un an la altul a
stării de sănătate financiara a întreprinderii. In procesul analizei este necesar sa se stabilească
gradul net si brut de asigurare a întreprinderii cu disponibilități bănești si plasamente:

Analiza lichidității
O problema importanta pentru optimul investirii in active circulante o reprezintă structura si
calitatea acestora, in mod deosebit a stocurilor, posibilitatea vânzării si transformării lor rapide in
bani, adică gradul de lichiditate a stocurilor de mărfuri, ambalaje, si alte active.
Activele circulante sunt acoperite in mare parte prin credite bancare pe termen scurt, întreprinderea
trebuie sa poată face față în orice moment angajamentelor asumate față de bănci. Acest lucru este
posibil în măsura în care poate să-și desfacă operativ stocurile achiziționate.
Daca întreprinderea nu realizează cifra de afaceri prevăzută si nu poate sa-si onoreze la timp
obligațiile fata de terți (bănci, furnizori) ea intra in incapacitate de plata. De aici rezulta importanta
studierii lichidității prin compararea gradului de lichiditate a activelor cu gradul de exigibilitate a
datoriilor.

𝐆𝐫𝐚𝐝𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐥𝐢𝐜𝐢𝐡𝐢𝐝𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐠𝐞𝐧𝐞𝐫𝐚𝐥ă =𝐓𝐨𝐭𝐚𝐥 𝐚𝐜𝐭𝐢𝐯𝐞 𝐜𝐢𝐫𝐜𝐮𝐥𝐚𝐧𝐭𝐞
𝐓𝐨𝐭𝐚𝐥 𝐝𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐩𝐞 𝐭𝐞𝐫𝐦𝐞𝐧 𝐬𝐜𝐮𝐫𝐭

În bilanțul societății ROCONSULT PROIECT SRL, pe anul 2019 găsim următoarele date:
Active imobilizate 68.184
Active circulante 657.604
Cheltuieli în avans 0
Cu ajutorul datelor de mai sus am putut calcula Activele totale
Total active 725.788

Datorii pe termen scurt 108.902

𝐆𝐫𝐚𝐝𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐥𝐢𝐜𝐢𝐡𝐢𝐝𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐠𝐞𝐧𝐞𝐫𝐚𝐥ă =𝐓𝐨𝐭𝐚𝐥 𝐚𝐜𝐭𝐢𝐯𝐞 𝐜𝐢𝐫𝐜𝐮𝐥𝐚𝐧𝐭𝐞
𝐓𝐨𝐭𝐚𝐥 𝐝𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐩𝐞 𝐭𝐞𝐫𝐦𝐞𝐧 𝐬𝐜𝐮𝐫𝐭= 𝟔𝟓𝟕.𝟔𝟎𝟒
𝟏𝟎𝟖.𝟗𝟎𝟐=𝟔,𝟎𝟑%

În concluzie, din punct de vedere al Gradului de lichiditate generală , întreprinderea are o structură
și o calitate bună a investirii, având posibilitatea vânzării și transformării lor rapide în bani, cu un
procent de 6,03%.

Pentru efectuarea unor analize economice si financiare in vederea stabilirii diagnosticului financiar
si a masurilor de rentabilizare a activității se calculează o serie de alți indicatori:

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

103
A) Rata de finanțări a activelor circulante (R AC) se calculează ca raport procentual între fondul
de rulment (FR) și active circulante (AC), reflectând gradul de acoperire a activelor circulante
împotriva riscurilor.
𝐑𝐀𝐂 =𝐅𝐑
𝐀𝐂 𝐱 𝟏𝟎𝟎

În bilanțul societății ROCONSULT PROIECT SRL, pe anul 2019 găsim următoarea
informație:
Active circulante 657.604

Cu ajutorul calculelor de mai sus avem:
( FR = Capitaluri permanente – Alocări permanente

Unde:
Capitaluri permanente – Alocări permanente = Capital propriu + Datorii pe termen lung –
Active imobilizate nete

Fondul de rulment reprezintă partea din capitalurile permanente rămasă la dispoziția societății după
finanțarea imobilizărilor. Prin urmare, acesta este utilizat de societate la finanțarea elementelor de
activ pe termen scurt, elemente ce presupun o lichiditate ridicată.

În bilanțul societății ROCONSULT PROIECT SRL, pe anul 2019 găsim următoarele date:
Capital propriu 616.886
Datorii pe termen lung 0
Cu ajutorul datelor de mai sus am putut calcula Capitalurile permanente
Capitaluri permanente 616.886
Active imobilizate nete 68.184
Cu ajutorul informației de mai sus am putut determina Alocările permanente
Alocări permanente 68.184

FR = 616.886 – 68.184 = 548.702 lei. )

𝐑𝐀𝐂 =𝐅𝐑
𝐀𝐂 𝐱 𝟏𝟎𝟎= 𝟓𝟒𝟖.𝟕𝟎𝟐
𝟔𝟓𝟕.𝟔𝟎𝟒 𝐱 𝟏𝟎𝟎=𝟎,𝟖𝟑𝟒𝟑% 𝐱 𝟏𝟎𝟎=𝟖𝟑,𝟒𝟑%

O rată cu valori cuprinse între 20%-30% este considerată bună. Cu cât aceasta crește, rata este mult
mai bună.

În concluzie, din punct de vedere al Ratei de finanțare a activelor circulante (Rac) , întreprinderea
arată o valoare foarte bună , aceasta fiind de 83,43%.

B) Rata de acoperire a stocurilor (R S) se calculează ca raport procentual între fondul de rulment
(FR) și stocuri (S), reflectând în ce proporție stocurile sunt finanțate prin capitaluri permanente și
nu prin credite pe termen scurt, formula fiind următoarea:

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

104
𝐑𝐀𝐂 =𝐅𝐑
𝐒 𝐱 𝟏𝟎𝟎

Cu ajutorul calculelor de mai sus avem:
FR = 616.886 – 68.184 = 548.702 lei.

În bilanțul societății ROCONSULT PROIECT SRL, pe anul 2019 găsim următoarea
informație:
Stocuri 0

𝐑𝐀𝐂 =𝟓𝟒𝟖.𝟕𝟎𝟐
𝟎 𝐱 𝟏𝟎𝟎= 𝟓𝟒𝟖.𝟕𝟎𝟐
𝟎 𝐱 𝟏𝟎𝟎=𝟎

Este indicat ca această rată să ia valori cuprinse între 60%-70%.

În concluzie, deoarece firma nu lucrează cu stocuri, acestea fiind 0, nu putem trage o concluzie
concretă asupra Ratei de acoperire a stocurilor.

C) Rata solvabilității globale (RSG) se calculează ca raport între valoarea totală a activelor
(imobilizate și circulante) și datoriilor totale, formula fiind următoarea:

𝐑𝐒𝐆 =𝐀𝐈+𝐀𝐂
𝐃𝐓

În bilanțul societății ROCONSULT PROIECT SRL, pe anul 2019 găsim următoarele date:
Active imobilizate 68.184
Active circulante 657.604
Datorii totale 108.902

𝐑𝐒𝐆 =𝟔𝟖.𝟏𝟖𝟒+𝟔𝟓𝟕.𝟔𝟎𝟒
𝟏𝟎𝟖.𝟗𝟎𝟐=𝟔,𝟔𝟔%

Aceasta rată trebuie în mod obligatoriu să fie supraunitară.

În concluzie, din punct de vedere al Ratei solvabilității globale (RSG), întreprinderea își acoperă
datoriile totale pe seama activelor totale în proporție de 6,66%, ceea ce sugerează o situație bună a
entității, rata fiind supraunitară.

Un alt indicator al lichidității rezulta din formula fondului de rulment (diferența dintre total active
circulante și datorii pe termen scurt). Cu cât fondul de rulment este mai mare, cu atât mai scăzute
vor fi datoriile pe termen scurt în totalul activelor circulante; pentru firme este mai avantajos și mai
sigur sa-si acopere o parte cat mai mare prin capitalul permanent.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

105
D) Rata lichidității curente ( 𝐑𝐥𝐜) reflecta posibilitatea elementelor patrimoniale curente de a se
transforma în lichiditati pentru a se achita datoriile curente, formula fiind următoarea:

𝐑𝐥𝐜 =𝐀𝐜𝐫
𝐏𝐜𝐫

Unde, Arc = active curente iar Par = pasive curente
În bilanțul societății ROCONSULT PROIECT SRL, pe anul 2019 găsim următoarele date:
Active circulante 657.604
Pcr (pasive curente) = Furnizori + Datorii pe termen scurt
Datorii pe termen scurt 108.902
Furnizori 0
Cu ajutorul datelor de mai sus am putut calcula Capitalurile permanente
Pasive curente 108.902

𝐑𝐥𝐜 =𝐀𝐜𝐫
𝐏𝐜𝐫= 𝟔𝟓𝟕.𝟔𝟎𝟒
𝟏𝟎𝟖.𝟗𝟎𝟐=𝟔,𝟎𝟑%

În practică se întâlnesc următoarele cazuri:

𝐑𝐥𝐜 < 1; – o rata subunitară indică faptul că valoarea totală a pasivelor curente este mai mare decât
valoarea totală a activelor curente; ceea ce indică faptul că finanțarea pe termen scurt a fost folosită
pentru achiziționarea de active pe termen lung (fenomen considerat imprudent).
𝐑𝐥𝐜 ≈ -1.8; – sunt valori minime admisibile;
𝐑𝐥𝐜 ≈ 2; – este valoare recomandată (acceptabilă) pentru a oferi garanția acoperirii datoriilor curente
din active curente;
Cu cât 𝐑𝐥𝐜 >2, cu atât rata lichidității curente este mai bună, deci firma dispune de elemente
patrimoniale suficiente.

În concluzie, din punct de vedere al indicatorului Ratei lichidității curente (Rlc), situația societății
este foarte bună.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

106

VI. Analiza surselor de finanțare a întreprinderii

1. Surse de finanțare proprii

Capitalul propriu, la începutul activității întreprinderii, se formează prin aportul acționarilor sau
asociaților sub forma capitalului social. Pentru majorarea capitalurilor proprii, întreprinderea poate
utiliza autofinanțarea sau poate recurge la noi aporturi ale acționari sau asociaților.

2. Autofinanțarea și cesiuni de active imobilizate

Autofinanțarea este o sursă de finanțare (indicată pentru a finanța investițiile în active imobilizate
și variația nevoii de fond de rulment) generată de activitatea întreprinderii.
Ea se calculează, de regulă, fără câștigurile din cesiunea imobilizărilor, acestea figurând ca o sursă
de finanțare internă distinctă.
Autofinanțarea este o sursă proprie de finanțare internă, diferită de capitalurile proprii externe puse
la dispoziția întreprinderii de către asociați.

Autofinanțarea reprezintă un surplus monetar potențial egal cu diferența dintre capacitatea de
autofinanțare și dividendele plătite:

Autofinanțarea = Capacitatea de autofinanțare – Dividende plătite

Autofinanțarea are două componente:
▪ autofinanțarea de menținere , formată din amortizarea ce asigură reînnoirea activelor imobilizate
scoase din funcțiune, la care se adaugă ajustările pentru deprecierea sau pierderea de valoare a
elementelor de activ și provizioanele;
▪ autofinanțare de creștere, formată din profitul net reinvestit. Partea din profitul net rămasă la
dispoziția întreprinderii pentru autofinanțare se poate găsi în mai multe posturi ale bilanțului:
rezerve legale, rezerve statutare sau contractuale, alte rezerve. Altfel spus, adunarea generală a
acționarilor/asociaților decide repartizarea profitului net pentru constituirea sau majorarea rezervei
legale sau a altor rezerve.

Rezervele legale se constituie anual din profitul entității, în cotele și limitele prevăzute de lege, și
din alte surse prevăzute de lege. Potrivit Legii societăților comerciale „Din profitul societății se va
prelua, în fiecare an, cel puțin 5% pentru formarea fondului de rezervă, până ce acesta va atinge
minimum a cincea parte din capitalul social.

Dacă fondul de rezervă, după constituire, s-a micșorat din orice cauză, va fi completat. Rezervele
statutare sau contractuale se constituie anual din profitul net al entității, conform prevederilor din
actul constitutiv al acesteia.

Alte rezerve neprevăzute de lege sau de statut pot fi constituite facultativ pe seama profitului net,
potrivit hotărârii adunării generale a acționarilor sau asociaților, cu respectarea prevederilor legale.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

107
Dacă se înregistrează pierdere, autofinanțarea nu permite să se mențină constant nivelul fondurilor
angajate de întreprindere; deci capitalul propriu al întreprinderii se va reduce.

Autofinanțarea poate avea două destinații fundamentale: finanțarea investițiilor și rambursarea
împrumuturilor pe termen mediu și lung.

Din punct de vedere strict financiar, la nivelul întreprinderii, autofinanțarea:
– reprezintă o finanțare internă disponibilă pentru investiții de menținere a capitalului economic, cât
și de asigurare a creșterii întreprinderii;
– reprezintă o garanție a rambursării împrumuturilor, un element esențial al capacității de îndatorare
a întreprinderii.

Analiza și previziunea autofinanțării sunt indispensabile pentru a evalua capacitatea întreprinderii
de a contracta împrumuturi pe termen mediu și lung.

Atunci când autofinanțarea este insuficientă pentru a acoperi toate nevoile de fonduri, dacă nu se
recurge la împrumut, întreprinderea poate să eșaloneze cheltuielile pe o perioadă prea lungă sau să
aleagă investiții modeste ca mărime, pierzând din eficacitate.

Avantajele și limitele autofinanțării:
Pentru întreprindere, autofinanțarea constituie:
– un mijloc de finanțare avantajos;
– o finanțare indispensabilă, mai ales pentru întreprinderile mici și mijlocii ai căror proprietari se
tem să recurgă la împrumuturi pentru a nu pierde controlul asupra întreprinderii; – autofinanțarea
asigură independența financiară a întreprinderii (în măsura în care nu va apela la împrumuturi);
– autofinanțarea majorează capacitatea de îndatorare a întreprinderii, ceea ce va da posibilitatea
întreprinderii să obțină mai ușor credite de la bănci și alte instituții specializate;
– autofinanțarea reprezintă singura sursă de finanțare atunci când întreprinderea nu poate proceda
la o majorare a capitalului social și nu poate să recurgă la noi împrumuturi.

Limitele autofinanțării:
– diminuează mobilitatea capitalului, deoarece profitul net nu este distribuit acționarilor/ asociaților
sub formă de dividende, ci este reinvestit ;
– favorizează întreprinderile prospere, care realizează profituri importante.Cesiuni de active
imobilizate
Întrucât autofinanțarea nu include veniturile sau câștigurile din cesiuni de active imobilizate,
încasările din vânzări de active imobilizate constituie o altă sursă de finanțare internă a
întreprinderii.
Cesiunile de active imobilizate pot rezulta:
▪ cu ocazia reînnoirii normale a imobilizările care este însoțită, de fiecare dată când este posibil, de
vânzarea bunurilor ce vor fi înlocuite;
▪ din necesitatea utilizării acestui procedeu pentru a obține capitaluri. În unele situații, pentru a
menține echilibrul financiar, întreprinderea este constrânsă să cedeze unele active imobilizate
(terenuri, clădiri) care nu sunt strict necesare activității sale.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

108
Cu ajutorul bilanțului societății ROCONSULT PROIECT SRL am întocmit următorul tabel:
Rd. Denumirea Indicatorilor Exercițiul
financiar
la începutul
anului 2019 Exercițiul
financiar
la sfârșitul
anului 2019
1. + Cifra de afaceri netă 588.255 852.398
2. + Venituri din subvenții de exploatare 5.778 0
3. = Producția vândută 594.033 852.398
4. = Producția exercițiului (rd. 1) 594.033 852.398

5. + Cheltuieli cu materiile prime și materiale consumabile
+ Alte cheltuieli materiale
+ Alte cheltuieli externe (energie și apă)
– Reducerile comerciale primite
= Consumuri provenind de la terți 20.883
3.907
3.250
2.010
26.030 33.037
6.924
2.520
246
42.235
6. = Valoarea adăugată (rd. 2-3) 568.003 810.163
7. – Cheltuieli cu personalul 104.274 128.142
8. – Alte cheltuieli de exploatare 47.719 48.456
9. = EBE, excedentul brut din exploatare (rd. 4-5-6) 416.010 633.565
10. – Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor
(Ajustări de valoarea privind imobilizările corporale și necorporale) 15.799 29.612
11. = Rezultatul din exploatare (rd. 7-8) 400.211 603.953
12. – Cheltuieli financiar 0 0
13. + Venituri financiare 53 43
14. = Rezultatul curent înainte de impozitare (rd. 9-10+11) 400.264 603.996
15. – Cheltuieli cu impozitul pe veniturile microîntreprinderii
(Alte impozite neprevăzute la elementele de mai sus) 5.902 8.528
16. Rezultatul net al exercițiului (rd. 12-13) 394.362 595.468
Aplicând metoda aditivă, calculăm capacitatea de autofinanțare, în mii lei:
Rd. Denumirea Indicatorilor Exercițiul
financiar
la începutul
anului 2019 Exercițiul
financiar
la sfârșitul
anului 2019
1. Rezultatul net al exercițiului 394.362 595.468
2. Cheltuieli calculate (Ajustări de valoare privind imobilizările necorporale,
corporale, investițiile imobiliare – cheltuieli* ) 15.799 29.612
3. Capacitatea de autofinanțare (CAF) 410.161 625.080
Autofinanțarea = Capacitatea de autofinanțare (CAF) – Dividentele totale
La început anului 2019: Autofinanțarea = 410.161 – 394.362 = 15.799 din care 15.799 reprezintă
autofinanțarea de menținerile (egală cu cheltuielile privind amortizarea imobilizărilor corporale)
La sfârșitul anului 2019: Autofinanțarea = 625.080 – 595.468 = 29.612 mai mare decât amortizarea
imobilizărilor înregistrate la începutul anului 2019. La sfârșitul anului 2019, capitalul propriu crește
cu 212.217 lei, iar autofinanțarea cu 13.813 lei.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

109
3. Finanțarea prin capitaluri proprii externe

a) Aport în bani și în natură la capitalul social
Aportul extern la capitalul propriu corespunde fie fondurilor avansate inițial de proprietari pentru
constituirea întreprinderii, fie fondurilor adăugate cu ocazia majorării capitalului social.
Aporturile se efectuează fie în natură (cedarea către întreprindere de active necorporale, de active
corporale), fie în bani (în numerar).
În contrapartidă, aportorii de fonduri sunt recunoscuți ca participanți la capitalul întreprinderii,
adică sunt proprietari ai unei părți a capitalului, situație care le conferă statutul de asociați sau
acționari. Proprietarul unei fracțiuni a capitalului are recunoscute, în principal, următoarele drepturi
(este cazul acționarilor care dețin acțiuni ordinare/comune):
– beneficiază de un drept de participare la luarea deciziilor privind întreprinderea;
– beneficiază de un drept asupra unei cote-părți din eventualele beneficii;
– păstrează posibilitatea de a primi o parte din patrimoniul întreprinderii în cazul lichidării acesteia.
În virtutea dreptului de coproprietate, acționarii primesc o parte din profit sub forma dividendului.
Deținătorii acțiunilor ordinare încasează un dividend anual stabilit în funcție de mărimea profitului
și în conformitate cu politica de dividend adoptată. În practică, în Adunarea generală a
acționarilor/asociaților se decide modul de repartizare a profitului net. Distribuirea dividendelor
privează întreprinderea de o parte din finanțarea internă posibilă și de lichidități (are loc o ieșire de
numerar/lichidități, atunci când se plătesc dividende), dar asigură un venit acționarilor, care
determină creșterea randamentului plasamentului inițial al acestora. Decizia de distribuire a
dividendelor este legată de politica de finanțare și de structura de creștere a capitalului.
Parametrii deciziei de dividend sunt:
– rata de distribuire a dividendului, adică raportul dintre dividende și profitul net;
– rata de creștere a dividendului pe acțiune.
Decizia urmărește, în general, să atenueze fluctuația dividendului unitar, în cazul variațiilor
sensibile ale profitului de la o perioadă la alta. În practica financiară s-au structurat câteva tipuri de
politică de dividend, dintre care:
▪ politica reziduală, în cadrul căreia emitentul tratează dividendul ca o variabilă reziduală, acesta
depinzând de nevoia de reținere a profitului pentru autofinanțare;
▪ politica ratelor, în conformitate cu care emitentul distribuie anual un anumit procent din profitul
realizat;
▪ politica stabilizată, prin care nu se ajustează decât parțial creșterea dividendului la creșterea
profitului net și se evită diminuarea lui în cazul deteriorării situației financiare a emitentului.
Creșterea dividendelor relevă creșterea încrederii acționarilor în rezultatele pozitive ce vor urma.
Piața înțelege, astfel, că societatea în cauză dispune de multiple posibilități de investiții rentabile.

Capitalul social se poate majora prin emisiunea de acțiuni noi sau prin majorarea valorii nominale
a acțiunilor existente în schimbul unor noi aporturi în numerar și/sau în natură.
Acțiunea este un titlu financiar reprezentând o cotă parte din capitalul unei societăți și care
încorporează drepturi patrimoniale și nepatrimoniale.
Emisiunea de acțiuni se realizează atât la momentul înființării, cât și în timpul funcționării unei
societăți. La înființare, efectul pentru emitent îl constituie formarea capitalului social, iar pentru
investitor, efectul se manifestă în viitor, fiind dat de randamentul investiției în active financiare

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

110
(achiziția de acțiuni emise de societatea comercială): capacitatea de a produce dividende, precum
și posibilitatea de a obține un câștig din diferența de curs (preț).

4. Majorarea capitalului social prin încorporarea rezervelor

Fondurile proprii ale întreprinderii apar în diferite posturi din bilanț. La momentul constituirii
societății, capitalul acesteia este reprezentat de capitalul social, egal cu produsul dintre numărul de
acțiuni și valoarea nominală a fiecărei acțiuni.
Apoi, activitatea societății permite obținerea unui profit, din care o parte va fi repartizată pentru
constituirea rezervelor.
Atunci când nivelul rezervelor este foarte mare, întreprinderea procedează, adesea, la încorporarea
lor în capitalul social, creând noi acțiuni, care sunt distribuite gratuit acționarilor.
Majorarea capitalului social prin încorporarea rezervelor nu are ca efect o creștere a lichidităților
întreprinderii, întrucât se realizează printr-o înregistrare contabilă. În plus, operațiunea implică
cheltuieli cu distribuirea acțiunilor și alte cheltuieli.

5. Majorarea capitalului social prin conversia datoriilor

Se realizează în următoarele situații:
– conversia datoriilor atunci când întreprinderea are dificultăți în rambursarea acestora;
– conversia obligațiunilor convertibile în acțiuni.
În prima situație, creșterea capitalului social prin încorporarea datoriilor constă în emisiunea și
distribuirea de acțiuni noi către creditori. Se practică de către societățile comerciale bine plasate din
punct de vedere tehnic, dar care întâmpină dificultăți financiare ca urmare a unei creșteri rapide,
spre exemplu. În acest caz, acționarii vechi renunță la dreptul preferențial de subscriere.
La fel ca încorporarea de rezerve, creșterea capitalului prin conversia datoriilor, pare să nu aibă
incidență asupra finanțării întreprinderii, deoarece se înregistrează la capitaluri proprii o sumă care
figura anterior în conturile de datorii, fără a se modifica mărimea globală a resurselor, adică suma
pasivului. Operațiunea are totuși incidență asupra finanțării:
– în măsura în care datoriile sunt transformate în participare la capital, întreprinderea este eliberată
de o plată scadentă în viitor, crescând astfel stabilitatea finanțării sale; în schimb, li se recunoaște
vechilor creditori participarea la capital, cu toate consecințele se decurg dinaceasta (mai ales
influența asupra deciziilor întreprinderii
– altfel spus, creditorii devin proprietari/acționari/asociați);
– deoarece suma datoriilor se diminuează și cea a capitalurilor proprii crește, întreprinderea este mai
puțin îndatorată, își ameliorează structura financiară;
– întreprinderea își reconstituie capacitatea de îndatorare și va avea posibilitatea să solicite mai ușor
noi împrumuturi;
– dacă scadența datoriilor care fac obiectul conversiei este apropiată, operațiunea efectuată
micșorează presiunea exercitată asupra trezoreriei întreprinderii și se reduc astfel nevoile imediate
de finanțare.
Conversia obligațiunilor în acțiuni determină majorarea capitalului social al întreprinderii, creșterea
capitalului propriu și reducerea datoriilor, dar nu sporește volumul lichidităților (în conturile
întreprinderii nu se încasează nicio sumă de bani).

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

111
6. Finanțarea prin emisiunea de acțiuni preferențiale

Acțiunile preferențiale sunt titluri de capital care conferă deținătorilor drepturi diferite de cele ale
acționarilor care dețin acțiuni ordinare. În practica financiară există mai multe tipuri de acțiuni
preferențiale, dar, în general, ele conferă deținătorilor prioritate la încasarea dividendelor, dreptul
de a recupera capitalul investit, în cazul lichidării societății, înaintea acționarilor care dețin acțiuni
ordinare, însă nu conferă dreptul la vot. Deținătorii acțiunilor preferențiale au dreptul să încaseze
dividende, chiar dacă pentru acțiunile ordinare nu se distribuie dividende.
Acțiunile preferențiale pot avea o valoare de rambursare declarată, iar dividendul prioritar poate fi
anunțat în unități monetare pe acțiune.
Deși s-a avansat ideea că acțiunile preferențiale reprezintă datorii disimulate, deoarece deținătorii
acestora încasează un dividend a cărui sumă este fixată și li se rambursează o sumă determinată în
caz de lichidare, totuși, de regulă, dividendele prioritare nu sunt deductibile din baza impozitului
datorat de întreprindere. Comparativ cu dobânzile, plata dividendelor prioritare poate fi suspendată
pe mai multe exerciții, dividendele fiind reportate, fără ca întreprinderea să suporte dobânzi pentru
întârzierea plății dividendelor cumulate.

Potrivit reglementărilor aplicabile în România, în cazul societăților pe acțiuni:
(1) Se pot emite acțiuni preferențiale cu dividend prioritar fără drept de vot, ce conferă titularului:
a) dreptul la un dividend prioritar prelevat asupra beneficiului distribuibil al exercițiului financiar,
înaintea oricărei alte prelevări;
b) drepturile recunoscute acționarilor cu acțiuni ordinare, inclusiv dreptul de a participa la adunarea
generală, cu excepția dreptului de vot.
(2) Acțiunile cu dividend prioritar, fără drept de vot, nu pot depăși o pătrime din capitalul social și
vor avea aceeași valoare nominală ca și acțiunile ordinare.
(3) Administratorii, directorii, respectiv membrii directoratului și ai consiliului de supraveghere,
precum și cenzorii societății nu pot fi titulari de acțiuni cu dividend prioritar fără drept de vot.
(4) În caz de întârziere a plății dividendelor, acțiunile preferențiale vor dobândi drept de vot,
începând de la data scadenței obligației de plată a dividendelor ce urmează a fi distribuite în cursul
anului următor sau, dacă în anul următor adunarea generală hotărăște că nu vor fi distribuite
dividende, începând de la data publicării respectivei hotărâri a adunării generale, până la plata
efectivă a dividendelor restante.
(5) Acțiunile preferențiale și acțiunile ordinare vor putea fi convertite dintr-o categorie în cealaltă
prin hotărâre a adunării generale extraordinare a acționarilor

Societatea analizată nu a emis acțiuni preferențiale.

7. Finanțarea prin datorii pe termen mediu și lung

Politica de îndatorare constă în a alege o rată a îndatorării pentru anii următori. Fiind o decizie care
afectează situația financiară a întreprinderii pe termen lung, ea se bazează pe raportul: datorii la
termen/fonduri proprii, luând un calcul și creditele bancare pe termen scurt utilizate permanent.
Importanța acordată problemei structurii capitalului provine din influența îndatorării asupra
rentabilității capitalurilor proprii (efectul de levier al îndatorării sau efectul de levier financiar) și
din riscul financiar indus de îndatorare

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

112
8. Împrumutul prin emisiune de obligațiuni

Îndatorarea prin apel direct la economii constituie un mod de finanțare care vizează marile
întreprinderi publice și private. Emisiunea de obligațiuni (sau lansarea unui împrumut obligatar)
constituie forma principală de împrumut prin apel direct la economii, chiar dacă aceasta este
rezervată numai societăților pe acțiuni care îndeplinesc anumite condiții. Principiul acestui tip de
operațiune constă în fracționarea împrumutului într-un mare număr de părți, obligațiunile. Fiecare
obligațiune constituie pentru împrumutător un titlu de creanță și pentru împrumutat o recunoaștere
a datoriei.

Obligațiunile sunt valori mobiliare reprezentând creanța deținătorului asupra emitentului, rezultată
în urma unui împrumut, pe care acesta din urmă îl lansează pe piață, asumându-și obligația de a
răscumpăra titlul emis la o dată viitoare.

Ca și alte valori mobiliare, obligațiunile sunt transmisibile prin negociere (pot fi tranzacționate).

Rambursarea obligațiunilor de către societatea emitentă se efectuează în condițiile stabilite la
lansarea lor: fie integral la scadență, fie înainte de scadență prin tragere la sorți, fie nu se
rambursează niciodată (rentă perpetuă).

Un împrumut obligatar se caracterizează, în principal, prin valoarea sa de emisiune, dobânzile
plătite (cupoanele), modul de rambursare (amortismentul obligațiunilor) și prețul lor de rambursare.

Caracteristicile împrumuturilor obligatare sunt foarte diferite, fiind dificilă compararea costurilor
și avantajelor diverselor împrumuturi.

Obligațiunile pot avea forme diferite: obligațiuni de tip clasic, obligațiuni convertibile în acțiuni,
obligațiuni indexate etc.

Societatea analizată nu a emis obligațiuni.

9. Credite bancare

Băncile comerciale acordă împrumuturi pe termen mediu și lung.

De regulă, creditele bancare pe termen lung și mediu se acordă pentru achiziții de active imobilizate,
în completarea resurselor proprii de care dispune întreprinderea.

Dacă, în cazul împrumutului obligatar (finanțării directe), întreprinderea oferă investitorilor titluri
pe care urmărește să le vândă la un preț cât mai ridicat, în cazul împrumutului bancar (care
reprezintă o finanțare indirectă) întreprinderea solicită fonduri, pe care urmărește să le obțină la un
preț cât mai redus (cu o rată a dobânzii și comisioane cât mai avantajoase/reduse).

Băncile pun la dispoziția întreprinderilor o gamă largă de împrumuturi pe termen mediu și lung.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

113
Creditele pentru investiții acoperă o gamă largă de cheltuieli aferente proiectelor de investiții,
precum achiziția de terenuri, amenajarea de terenuri, achiziția de clădiri, utilaje etc. În vederea
obținerii creditelor, întreprinderile trebuie să prezinte băncilor o documentație care poate să
cuprindă: cererea de credit, în care sunt descrise și condițiilor creditului; situațiile financiare pe
ultimii ani; proiectul graficului de rambursare a creditului și de plată a dobânzilor; lista garanțiilor
propuse băncii pentru garantarea creditului și evaluarea acestora; proiecția surselor și a utilizării
acestora până la rambursarea integrală a creditelor și dobânzilor aferente, precum și situația
prognozată a fluxurilor de lichidități pentru întreaga perioadă de creditare; orice alte documente
necesare, solicitate de bancă.
De regulă, creditul acordat de bancă pentru investiții poate finanța numai o parte din valoarea totală
a investiției.

Creditul poate fi rambursat în mai multe rate/tranșe intermediare sau într-o singură rată finală.
Perioada de rambursare a creditelor pentru investiții pe termen mediu și lung, precum și cuantumul
ratelor/tranșelor se stabilesc în funcție de lichiditățile existente și de cele care urmează a fi realizate,
conform proiecției fluxurilor de lichidități/numerar.

La stabilirea duratei creditului se ține seama și de durata de viață a elementelor finanțate.

Rata dobânzii prevăzută în contractul de credit pe termen mediu sau lung poate fi fixă sau variabilă.

În condițiile unui mediu financiar instabil, banca poate să prevadă în contract o clauză de modificare
a dobânzii, pe parcursul utilizării creditului, în funcție de evoluția inflației și a costului resurselor
de creditare pe piața financiară.

Societatea analizată nu are credite bancare.

10. Împrumutul pe termen mediu și lung este o sursă importantă de finanțare a firmelor

Cel împrumutat poate obține un credit pe termen mediu sau lung, structurat în așa fel încât
scadența acestuia să coincidă cu viața economică a activului ce va fi finanțat.

Astfel, fluxurile de numerar ce vor fi generate de activul finanțat pot servi la rambursarea ratelor la
împrumut.

La angajarea unui împrumut pe termen mediu și lung, firma trebuie să ia în calcul trei
factori:
(1) costul cu dobânda;
(2) garanțiile cerute de creditor;
(3) modul și termenele de rambursare.

Societatea analizată nu are împrumuturi.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

114
11. Leasingul financiar

Leasingul este o metodă de finanțare a investițiilor potrivit căreia întreprinzătorul care utilizează
bunurile nu este proprietarul acestora, ci locatar în cadrul unei închirieri pe durată lungă. De regulă,
un contract de leasing se caracterizează prin:
– o perioadă de locație, care acoperă, în general, durata de amortizare fiscală a bunului;
– o clauză la finele contractului, presupunând mai multe opțiuni ale locatarului: fie de a restitui
bunul proprietarului, fie de a-l cumpăra în schimbul unei valori reziduale fixate în contract, fie de
a reînnoi contractul de leasing.
Deși bunurile care fac obiectul contractelor de leasing nu sunt în proprietatea
locatarului/beneficiarului, angajamentele determinate de leasingul financiar se încorporează în
ansamblul datoriilor pe termen mediu și lung. Într-adevăr, ca și pentru o finanțare prin împrumut
pe termen mediu sau lung, întreprinderea dobândește dreptul de a utiliza, apoi dreptul de proprietate
asupra unui activ imobilizat în schimbul unor plăți certe anuale, ratele de leasing anuale, în locul
anuităților împrumutului (dobânda + rambursări). Deci, riscul financiar se aseamănă cu cel
determinat de împrumut.
Din punct de vedere financiar, leasingul este, adesea, mai scump decât împrumutul, deoarece
necesită remunerarea unui intermediar financiar suplimentar, societatea de leasing. Sub aspect
fiscal, atunci când societatea de leasing sau locatarul/utilizatorul beneficiază de facilități fiscale,
acestea se reflectă în nivelul costul leasingului.
Totuși, leasingul financiar prezintă anumite avantaje importante, cum ar fi:
– leasingul permite finanțarea integrală a activelor imobilizate și poate fi obținut ușor și rapid;
– dă posibilitatea întreprinderilor de a obține finanțare fără garanții suplimentare;
– permite întreprinderilor mici și mijlocii care au o capacitate de îndatorare redusă, dar sunt
rentabile, să-și finanțeze dezvoltarea;
– în unele situații, leasingul constituie un mod de asigurare împotriva riscului tehnologic.

Din punct de vedere financiar, leasingul este o alternativă la finanțarea prin împrumuturi pe termen
lung cu garanții sigure, iar semnarea unui contract de leasing financiar echivalează cu semnarea
unui contract de împrumut garantat pentru a finanța achiziția bunului închiriat, opțiunea fiind de „a
închiria sau a împrumuta.

În România, operațiunile de leasing sunt reglementate prin Ordonanța Guvernului României nr. 51
din 28 august 1997, privind operațiunile de leasing și societățile de leasing, republicată, cu
modificările ulterioare, iar tratamentul fiscal al leasingului este prevăzut în Codul fiscal (Legea nr.
227/2015, cu completările și modificările ulterioare).
Potrivit OG. nr. 51/1997, această ordonanță se aplică „operațiunilor de leasing prin care o parte,
denumită locator/finanțator, transmite pentru o perioadă determinată dreptul de folosință asupra
unui bun, al cărui proprietar este, celeilalte părți, denumită locatar/utilizator, la solicitarea acesteia,
contra unei plăți periodice, denumită rată de leasing, iar la sfârșitul perioadei de leasing
locatorul/finanțatorul se obligă să respecte dreptul de opțiune al locatarului/ utilizatorului de a
cumpăra bunul, de a prelungi contractul de leasing fără a schimba natura leasingului ori de a înceta
raporturile contractuale.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

115
Locatarul/utilizatorul poate opta pentru cumpărarea bunului înainte de sfârșitul perioadei de leasing,
dar nu mai devreme de 12 luni, dacă părțile convin astfel și dacă achită toate obligațiile asumate
prin contract.”
În prezent, actul normativ menționat nu mai conține definițiile formelor de leasing, dar stipulează
că unul dintre elementele obligatorii ale contractului de leasing este „clauza privind definirea
contractului de leasing ca leasing financiar sau operațional”. Legea nr. 227/2015 privind Codul
fiscal delimitează cele două forme ale leasingului și definește contractul de leasing financiar.
În înțelesul OG nr. 51/1997, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
▪ valoare de intrare reprezintă valoarea la care a fost achiziționat bunul de către finanțator, respectiv
costul de achiziție;
▪ valoare totală reprezintă valoarea totală a ratelor de leasing la care se adaugă valoarea reziduală;
▪ valoare reziduală reprezintă valoarea la care, după achitarea de către utilizator a tuturor ratelor de
leasing prevăzute în contract, precum și a tuturor celorlalte sume datorate conform contractului, se
face transferul dreptului de proprietate asupra bunului către locatar/utilizator și este stabilită de
părțile contractante;
▪ rata de leasing reprezintă:
– în cazul leasingului financiar, cota-parte din valoarea de intrare a bunului și dobânda de leasing,
care se stabilește pe baza ratei dobânzii convenite prin acordul părților;
– în cazul leasingului operațional, chiria care se stabilește prin acordul părților.

Potrivit OG nr. 51/1997, pe lângă părțile contractante, contractul de leasing trebuie să cuprindă, cel
puțin următoarele elemente (fără a exclude alte clauze convenite de părți):
▪ clauza privind definirea contractului de leasing ca leasing financiar sau operațional;
▪ denumirea bunului care face obiectul contractului de leasing și caracteristicile de identificare a
acestuia;
▪ valoarea exactă a sumelor ratelor lunare de leasing și data exactă de plată a acestora;
▪ perioada de utilizare în sistem de leasing a bunului;
▪ clauza privind obligația asigurării bunului;
▪ valoarea totală a contractului de leasing.

Pe lângă elementele enumerate mai sus, contractul de leasing financiar trebuie să cuprindă,
următoarele:
▪ valoarea de intrare a bunului;
▪ valoarea reziduală a bunului convenită de părți, când este cazul;
▪ valoarea avansului;
▪ rata de leasing.

Societatea analizată nu a apelat la leasing financiar.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

116

Sursele de finanțare ale societății ROCONSULT PROIECT SRL

Societatea ROCONSULT PROIECT SRL are în vedere programele de finanțare externa, naționale
sau din bugetele locale ori din bugetul de stat care pot fi accesate de către unitățile administrativ-
teritoriale (județe, municipii, orașe, comune), instituții publice centrale sau locale, ONG-uri, agenți
economici etc., cum ar fi:
A) Programe cofinanțate de către Uniunea Europeană
B) Programe cofinanțate de către alte state europene
C) Programe naționale de finanțare

A) Programe cofinanțate de către Uniunea Europeană

Peste jumătate din finanțarea UE se acordă prin 5 fonduri structurale și de investiții europene
(fondurile ESI). Acestea sunt gestionate în comun de Comisia Europeană și de statele membre ale
UE.
Scopul fondurilor: mai multe locuri de muncă, o economie europeană solidă, un mediu sănătos.
Fondurile ESI se concentrează în principal pe 5 domenii:
 cercetare și inovare
 tehnologiile digitale
 sprijin pentru economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon
 gestionarea durabilă a resurselor naturale
 întreprinderile mici

Fondurile structurale și de investiții europene sunt:
1. Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) – promovează dezvoltarea echilibrată în
diversele regiuni ale Uniunii Europene.

2. Fondul social european (FSE) – sprijină proiectele legate de ocuparea forței de muncă în toată
Europa și investește în capitalul uman al UE (lucrători, tineri și persoane aflate în căutarea unui loc
de muncă).

3. Fondul de coeziune (FC) – finanțează proiecte de transport și mediu în țările în care venitul
național brut (VNB) pe cap de locuitor se situează sub 90 % din media UE. S-a stabilit că, pentru
perioada 2014-2020, aceste țări sunt Bulgaria, Croația, Cipru, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania,
Malta, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria.

4. Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) – se concentrează pe
soluționarea problemelor specifice cu care se confruntă zonele rurale din UE.

5. Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) – îi încurajează pe pescari să
adopte practici durabile și ajută comunitățile din zonele de coastă să își diversifice activitățile,
pentru un trai mai bun.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

117
Toate aceste fonduri sunt gestionate chiar de statele membre ale UE, prin intermediul unor acorduri
de parteneriat .

Fiecare țară pregătește un acord, în colaborare cu Comisia Europeană, stabilind modul în care vor
fi utilizate fondurile în cursul actualei perioade de finanțare 2014-2020.

Un program operațional este documentul strategic multianual (pe 7 ani) prezentat de un stat membru
și adoptat de Comisia Europeană, care definește o strategie de dezvoltare corespunzătoare
obiectivelor tematice și priorităților de investiții din cadrul Politicii de Coeziune a UE, asumate prin
Acordul de Parteneriat 2014-2020, și care se finanțează din FEDR, FC, FSE și FEPAM.
 Programele operaționale din actuala perioadă de programare sunt următoarele:
 Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM);
 Programul Operațional Regional (POR),
 Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA);
 Programul Operațional Capital Uman (POCU);
 Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAPD);
 Programul Operațional Competitivitate (POC);
 Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT);
 Programele Operaționale Cooperare Teritorială Europeană (POCTE);
 Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR);
 Programul Operațional Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM).
În cadrul fiecărui Program Operațional (aprobat de CE) sunt detaliate tipurile de sprijin care pot fi
finanțate din fonduri europene în perioada 2014 – 2020.

Pentru obținerea efectivă a fondurilor, sunt emise Ghiduri generale și Ghiduri specifice.

Societatea ROCONSULT PROIECT SRL este implicată în programele POR și POIM, întrucât
consideră că acestea sunt cele mai importante programe pentru dezvoltarea orașelor.

B) Programe cofinanțate de către alte state europene
 Granturile Norvegiene și Granturile SEE
Societatea ROCONSULT PROIECT SRL nu este implicată în aceste programe.

C) Programe naționale de finanțare
 Programul național de dezvoltare locală (PNDL)
 Programul de construcții de locuințe pentru tineri destinate închirierii
 Programul de construcții de locuințe prin credit ipotecar
 Programul național de construcții de interes public sau social
 Programul de reabilitare termică a blocurilor de locuințe
 Programul de reabilitare termică a clădirilor de locuit, cu finanțare prin credite bancare cu
garanție guvernamentală
 Programe finanțate din fondul pentru mediu

Societatea ROCONSULT PROIECT SRL nu este implicată în aceste programe.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

118
Societatea ROCONSULT PROIECT SRL, are ca surse de finanțare numai sumele obținute din
contractele încheiate, care au ca obiect în principal:
– scrierea de cereri de finanțare pentru proiecte cu finanțare nerambursabilă UE, în special pentru
Programul Operațional Regional 2007-2014;
– consultanță în management pe perioada implementării proiectelor cu finanțare nerambursabilă UE
(POR, POIM);
– consultanță în domeniul achizițiilor publice (achiziții directe și proceduri), în calitate de furnizor
de servicii de achiziție, inclusiv cu reprezentant în comisia de evaluare a ofertelor;
– întocmirea de strategii de dezvoltare la nivelul unor orașe, pentru perioada actuală de programare
(finalizate) pentru perioada viitoare de programare UE (2014-2020) (pentru ultimul caz fiind în
lucru).

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

119

13. Prezentăm un tabel centralizator, depersonalizat, cu date rotunjite, ale principalelor contracte încheiate de către
Societatea ROCONSULT PROIECT SRL de la înființare (29.02.2017) până la finalizarea perioadei de practică (29.05.2020)

Nr.
crt. Data
încheierii
contractului
de servicii Obiectul
contractului de
servicii Beneficiar Valoare
contract
(lei fără
TVA) Descrierea pe
scurt a
proiectului Stadiul la data de
29.05.2020 Valoare totală a
proiectului
(lei cu TVA) Valoare
eligibilă
proiect
(lei cu TVA) Valoare
neeligibilă
proiect
(lei cu TVA) Programul
operațional
care asigură
sursa
principală de
finanțare a
proiectului
1. 05.2017 Servicii de
consultanță în
domeniul
management pentru
elaborarea cererii de
finanțare Oraș 90.000,00 Modernizarea și
amenajarea
peisageră în
cadrul unei
stațiuni
balneoclimatice Contract finalizat,
finanțare obținută
(contract de
finanțare semnat) 22.478.322,30 21.727.395,46 750.926,84 POR 2014-
2020, Axa 7,
Prioritatea de
investiții 7.1
2. 05.2017 Servicii de
consultanță în
management pentru
elaborarea cererii de
finanțare Oraș 50.000,00 Eficiențarea
energetică a
unui liceu
teoretic Contract finalizat,
finanțare obținută
(contract de
finanțare semnat) 7.901.385,74 5.472.487,37 2.428.898,37 POR 2014-
2020, Axa 3,
Prioritatea de
investiții 3.1
3. 05.2017 Servicii de
consultanță în
mangament –
întocmire dosar de
finanțare Oraș 80.000,00 Creșterea
eficienței
energetice în
cadrul unui spital
orășenesc Contract finalizat,
finanțare obținută
(contract de
finanțare semnat) 32.270.838,22 32.188.937,15 81.901,07 POR 2014-
2020, Axa 3,
Prioritatea de
investiții 3.1
4. 06.2017 Servicii de întocmire
cerere de finanțare și
consultanță în
vederea depunerii
proiectului Societate
(SRL) 20.000,00 Reabilitarea
termică a unui
spital Contract finalizat,
finanțare obținută
(contract de
finanțare semnat) 5.885.786,03 4.561.507,00 1.324.279,03 POR 2014-
2020, Axa 3,
Prioritatea de
investiții 3.1
5. 07.2017 Servicii pentru
Reactualizarea
strategiei de
dezvoltare locală a
unui oraș Oraș 119.000,00 Reactualizarea
strategiei de
dezolvatare a
unui oraș Contract finalizat
(strategie
recepționată de
beneficiar) Contract finanțat
din bugetul local
N/A N/A N/A

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

120
6. 07.2017 Servicii de
consultanță în
management pentru
elaborarea cererii de
finanțare Oraș 50.000,00 Reabilitarea și
extinderea unui
liceu tehnologic Proiect în faza de
evaluare tehnică și
financiară 16.077.838,67 16.077.838,67 0,00 POR 2014-
2020, Axa 10,
Prioritatea de
investiții 10.1
7. 07.2017 Consultanță în
elaborarea Cererii de
finanțare Județ 90.000,00 Reabilitarea unor
clădiri în cadrul
unui spital
județean Contract finalizat,
finanțare obținută
(contract de
finanțare semnat) 12.829.541,35 10.163.240,38 2.666.300,97 POR 2014-
2020, Axa 3,
Prioritatea de
investiții 3.1
8. 07.2017 Servicii de
consultanță în
management –
întocmire cerere de
finanțare Oraș 80.000,00 Crearea unei
zone de
agrement în
cadrul unei
stațiuni
balneoclimatice Contract finalizat,
finanțare obținută
(contract de
finanțare semnat) 19.987.759,69 19.289.324,55 698.435,14 POR 2014-
2020, Axa 7,
Prioritatea de
investiții 7.1
9. 08.2017 Scriere cerere de
finanțare Oraș 50.000,00 Crearea unei
grădini publice
pentru
agreement și
recreere Contract finalizat,
finanțare obținută
(contract de
finanțare semnat) 919.705,95 618.262,29 301.443,66 POR 2014-
2020, Axa 5,
Prioritatea de
investiții 5.2
10. 10.2017 Scriere cerere de
finanțare Oraș 70.000,00 Amenajarea unei
zone de
agrement și de
petrecere a
timpului liber Contract finalizat,
finanțare obținută
(contract de
finanțare semnat) 12.229.790,79 11.837.958,78 391.832,01 POR 2014-
2020, Axa 5,
Prioritatea de
investiții 5.2
11. 12.2017 Servicii de
consultanță în
domeniul achizițiilor Oraș 75.310,00 Dezvoltarea
infrastructurii
turistice într-o
stațiune
balneoclimatică Contract în
implementare
(2 din 3 proceduri
simplificate,
finalizate) 21.429.171,23 20.533.641,49 895.529.74 POR 2014-
2020, Axa 7,
Prioritatea de
investiții 7.1
12. 12.2017 Servicii de
consultanță în
domeniul
managementului
proiectului Oraș 130.000,00 Dezvoltarea
infrastructurii
turistice într-o
stațiune
balneoclimatică Contract în
implementare
(proiect în
implementare) 21.429.171,23 20.533.641,49 895.529.74 POR 2014-
2020, Axa 7,
Prioritatea de
investiții 7.1

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

121
13. 03.2018 Servicii de
consultanță,
elaborare a Cererii de
finanțare Județ 56.000,00 Reabilitarea,
refuncționalizare
a și asigurarea
de dotări
necesare pentru
sporirea gradului
de confort
instituțional al
persoanelor cu
dizabilități la o
școală
gimnazială
specială Proiect în faza de
evaluare tehnică și
financiară
6.819.598,71 6.719.898,58 99.700,13 POR 2014-
2020, Axa 10,
Prioritatea de
investiții 10.1
14. 03.2018 Servicii de
consultanță,
elaborare a Cererii de
finanțare Județ 56.300,00 Extinderea și
dotarea unui
ambulatoriu din
cadrul unui spital
județean Contract finalizat,
finanțare obținută
(contract de
finanțare semnat) 10.842.794,01 10.695.874,50 146.919,51 POR 2014-
2020, Axa 8,
Prioritatea de
investiții 8.1
15. 04.2018 Servicii de
consultanță în
managament pentru
întocmire cerere de
finanțare Oraș 75.000,00 Reabilitarea,
modernizarea și
extinderea unui
liceu tehnologic Contract finalizat,
finanțare obținută
(contract de
finanțare semnat) 9.467.560,13 9.166.561,03 300.999,10 POR 2014-
2020, Axa 10,
Prioritatea de
investiții 10.1
16. 04.2018 Servicii de
consultanță Oraș 109.975,82 Reabilitarea și
modernizarea
unei grădini de
vară Contract în
implementare
(proiect în
implementare) 13.801.292,88 13.759.602,04 41.690,84 POR 2014-
2020, Axa 7,
Prioritatea de
investiții 7.1
17. 05.2018 Servicii de
consultanță pentru
întocmire cerere de
finanțare Oraș 75.600,00 Construirea și
dotarea unei
grădinițe și
îmbunătățirea
spațiilor publice
urbane din zonă Proiect în
contractare
17.973.870,33 17.943.164,73 30.705,57 POR 2014-
2020, Axa 13,
Prioritatea de
investiții 9B

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

122
18. 05.2018 Servicii de
consultanță pentru
întocmire dosar de
finanțare Oraș 75.600,00 Reabilitarea,
modernizarea și
dotarea
bibliotecii
orășenești și
reabilitarea,
modernizarea și
extinderea
sistemului de
supraveghere
video dintr-un
oraș Contract finalizat,
finanțare obținută
(contract de
finanțare semnat)
3.186.473,30 2.800.276,50 386.196,80 POR 2014-
2020, Axa 13,
Prioritatea de
investiții 9B
19. 05.2018 Servicii de
consultanță la
elaborarea cererii de
finanțare Oraș 75.600,00 Construirea a 3
blocuri cu
locuințe sociale
într-un oraș și
îmbunătățirea
spațiilor publice
urbane din zonă Contract finalizat,
finanțare obținută
(contract de
finanțare semnat) 20.252.517,32 20.252.517,32 0,00 POR 2014-
2020, Axa 13,
Prioritatea de
investiții 9B
20. 05.2018 Consultanță la
elaborarea Cererii de
finanțare Județ 70.585,00 Reabilitarea și
modernizarea
rutieră a 4
drumuri într-un
județ Contract finalizat,
finanțare obținută
(contract de
finanțare semnat) 13.637.377,02 13.637.377,02 0,00 POR 2014-
2020, Axa 6,
Prioritatea de
investiții 6.1
21. 07.2018 Servicii de
consultanță –
întocmire cerere de
finanțare Județ 45.000,00 Modernizarea a
2 drumuri într-un
județ Contract finalizat,
finanțare obținută
(contract de
finanțare semnat) 13.637.377,02 13.637.377,02 0,00 POR 2014-
2020, Axa 6,
Prioritatea de
investiții 6.1
22. 07.2018 Servicii de
consultanță în
management în
domeniul
managementului
proiectului Oraș 120.000,00 Eficiența
energetică în
cadrul unui liceu
teoretic Contract în
implementare
(proiect în
implementare) 7.901.385,74 5.472.487,37 2.428.898,37 POR 2014-
2020, Axa 3,
Prioritatea de
investiții 3.1
23. 08.2018 Servicii de
consultanță în
management pentru
întocmire cerere de
finanțare Oraș 75.600,00 Reabilitarea,
modernizarea,
extinderea și
dotarea unei
grădinițe și
îmbunătățirea
spațiilor publice
urbane din zonă Proiect în faza de
evaluare tehnică și
financiară
14.279.798,00 14.237.614,88 42.183,12 POR 2014-
2020, Axa 13,
Prioritatea de
investiții 9B

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

123
24. 10.2018 Servicii de
consultanță la
elaborarea cererii de
finanțare Oraș 75.600,00 Reabilitarea,
modernizarea și
dotarea unui
ambulatoriu din
cadrul unui spital
orășenesc Contract finalizat,
finanțare obținută
(contract de
finanțare semnat) 10.698.181,73 10.698.181,73 0,00 POR 2014-
2020, Axa 8,
Prioritatea de
investiții 8.1
25. 05.2019 Servicii de
consultanță în
domeniul
managementului
proiectului Județ 132.000,00 Modernizarea a
2 drumuri
județene Contract în
implementare
(proiect în
implementare) 17.287.472,36 17.287.472,36 0,00 POR 2014-
2020, Axa 6,
Prioritatea de
investiții 6.1
26. 05.2019 Servicii de
consultanță în
domeniul
managementului
proiectului Județ 132.000,00 Reabilitarea și
modernizarea a
4 drumuri
județene Contract în
implementare
(proiect în
implementare) 13.637.377,02 13.637.377,02 0,00 POR 2014-
2020, Axa 6,
Prioritatea de
investiții 6.1
27. 03.2019 Servicii de
consultanță în
domeniul achizițiilor Oraș 20.00,00 Creare grădină
publică pentru
agrement și
recreere Contract finalizat
(1 procedură
simplificată
finalizate) 919.705,95 618.262,29 301.443,66 POR 2014-
2020, Axa 5,
Prioritatea de
investiții 5.2
28. 03.2019 Servicii de
consultanță în
domeniul
managementului
proiectului Oraș 50.000,00 Creare grădină
publică pentru
agrement și
recreere Contract în
implementare
(proiect în
implementare) 919.705,95 618.262,29 301.443,66 POR 2014-
2020, Axa 5,
Prioritatea de
investiții 5.2
29. 04.2019 Servicii de
consultanță în
domeniul achizițiilor Oraș 50.000,00 Amenajarea unei
zone de
agrement și de
petrecere a
timpului liber Contract finalizat
(1 procedură
simplificată
finalizate) 12.229.790,79 11.837.958,78 391.832,01 POR 2014-
2020, Axa 5,
Prioritatea de
investiții 5.2
30. 04.2019 Servicii de
consultanță în
domeniul
managementului
proiectului Oraș 130.000,00 Amenajarea unei
zone de
agrement și de
petrecere a
timpului liber Contract în
implementare
(proiect în
implementare) 12.229.790,79 11.837.958,78 391.832,01 POR 2014-
2020, Axa 5,
Prioritatea de
investiții 5.2
31. 05.2019 Servicii de
consultanță în
domeniul
managementului
proiectului Județ 132.000,00 Extinderea și
dotarea unui
ambulatoriu din
cadrul unui spital
județean Contract în
implementare
(proiect în
implementare) 10.842.794,01 10.695.874,50 146.919,51 POR 2014-
2020, Axa 8,
Prioritatea de
investiții 8.1

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

124
32. 06.2019 Servicii de
consultanță în
domeniul
managementului
proiectului Oraș 132.000,00 Modernizarea și
amenajarea
peisageră a
zonei centrale
dintr-o stațiune
balneoclimatică Contract în
implementare
(proiect în
implementare) 22.478.322,30 21.727.395,46 750.926,84 POR 2014-
2020, Axa 7,
Prioritatea de
investiții 7.1
33. 06.2019 Servicii de
consultanță în
domeniul
managementului
proiectului Oraș 132.000,00 Creare zonă de
agrement într-o
stațiune
balneoclimatică Contract în
implementare
(proiect în
implementare) 19.987.759,69 19.289.324,55 698.435,14 POR 2014-
2020, Axa 7,
Prioritatea de
investiții 7.1
34. 06.2019 Servicii de
consultanță în
domeniul
managementul
proiectului Oraș 131.672,10 Dezvoltarea
infrastructurii de
turism prjn
amenajarea unei
plaje într-o
stațiune
balneară Contract în
implementare
(proiect în
implementare) 15.056.661,11 14.878.622,98 178.038,13 POR 2014-
2020, Axa 7,
Prioritatea de
investiții 7.1
35. 06.2019 Servicii de
consultanță în
domeniul
managementul
proiectului Oraș 131.672,10 Reabilitarea unei
zone cu o plajă
și complex
balnear, într-o
stațiune
balneară Contract în
implementare
(proiect în
implementare) 10.180.211,46 9.710.897,37 469.314,09 POR 2014-
2020, Axa 7,
Prioritatea de
investiții 7.1
36. 07.2019 Servicii de
consultanță în
domeniul
managementul
proiectului Oraș 132.500,00 Creșterea
eficienței
energetice a
unui spital
orășenesc Contract în
implementare
(proiect în
implementare) 32.270.838,22 32.188.937,15 81.901,07 POR 2014-
2020, Axa 3,
Prioritatea de
investiții 3.1
37. 11.2019 Servicii de
consultanță în
domeniul
managementul
proiectului Oraș 132.000,00 Reabilitarea și
modernizarea
unui ambulatoriu
din cadrul unui
spital oră șenesc Contract în
implementare
(proiect în
implementare) 10.698.181,73 10.698.181,73 0,00 POR 2014-
2020, Axa 8,
Prioritatea de
investiții 8.1
38. 12.2019 Servicii de elaborare
a unei cereri de
finanțare Oraș 67.200,00 Eficientizarea
energetică prin
modernizarea și
reabilitarea unei
grădinițe Proiect în faza de
evaluare tehnică și
financiară 5.888.484,34 4.645.135,12 1.243.349,22 POR 2014-
2020, Axa 3,
Prioritatea de
investiții 3.1

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

125
39. 05.2019 Servicii de
consultanță pentru
pregătirea și
elaborarea cererii de
finanțare Municipiu 63.025,00 Modernizarea și
reabilitarea unui
drum județean
de centură Proiect în faza de
evaluare a
conformității
administrative și a
eligibilită ții 114.804.131,71 57.827.530,31 56.976.601,4
0 POR 2014-
2020, Axa 6,
Prioritatea de
investiții 6.1
40. 12.2019 Servicii de elaborare
a Strategiei privind
dezvoltarea durabilă
a unui oraș Oraș 109.000,00 Elaborarea unei
strategii de
dezvoltarea
durabile a unui
oraș Contract în
implementare
Contract finanțat
din bugetul local
N/A N/A N/A
41. 03.2020 Servicii de
consultanță în
managementul
proiectului Oraș 50.000,00 Managementul
unui proiect
POIM privind
realizarea
planului de
management în
cadrul a unei arii
protejate Natura
2000 Contract în
implementare
(proiect în
implementare)
8.359.851,28 8.359.851,28 0,00 POIM, Axa
prioritară 1,
Obiectivul
specific 4.1
42. 05.2020 Servicii de
consultanță în
managementul
proiectului Oraș 132.000,00 Reabilitarea,
modernizarea și
extinderea unui
liceu tehnologic Contract în
implementare
(proiect în
implementare) 9.467.560,13 9.166.561,03 300.999,10 POR 2014-
2020, Axa 10,
Prioritatea de
investiții 10.1

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

126

VII. Modul de fixare a prețurilor la nivelul întreprinderii

1. Politica de preț

Prețul reprezintă o variabilă importantă a mixului de marketing, prin intermediul căreia pot fi
realizate anumite obiective strategice ale întreprinderii. El este componenta cea mai flexibilă și,
totuși, cea mai scumpă. Reducerea prețurilor este cea mai simplă modalitate de atragere a
consumatorilor, dar și un mod dificil de a obține performanță pe termen lung.
Prețul are un rol de o deosebită importanță în formarea și manifestarea comportamentului de
consum, fiind, în același timp, un instrument complex aflat la dispoziția decidenților, a
managementului întreprinderii.
În acest capitol sunt prezentate modalitățile de determinare a prețului, factorii care îl
influențează și strategiile utilizate de întreprindere în politica de preț.

Competențele dobândite de cursant
-fixarea prețurilor produselor, într-o optică de marketing, ținând cont simultan de cerere, costuri,
prețurile produselor concurente, dar și de timpul în care se dorește o anumită lucrare, după caz;
-alegerea strategiilor de preț cele mai potrivite pentru produsele întreprinderii.

2. Factorii care influențează prețul

Așa cum am văzut în paragrafele anterioare, prețul exercită o influență deosebită asupra diferitelor
variabile de marketing ale întreprinderii (și nu numai), însă, la rândul său, se află sub influența a
numeroși factori, care sunt clasificați, în literatura de specialitate, după numeroase criterii. Factorii
care își pun amprenta asupra stabilirii prețurilor, respectiv a deciziilor referitoare la preț au fost
grupați de profesorul Kotler în două categorii, și anume factori interni și externi întreprinderii:

• din categoria factorilor interni fac parte:
– obiective organizaționale și de marketing;
– obiective de preț; – strategia de marketing;
– costurile;
– alte variabile ale mixului de marketing.

• din categoria factorilor externi fac parte:
– cererea;
– concurența;
– percepția cumpărătorului;
– membrii canalului de marketing;
– alți factori ai mediului extern al întreprinderii.

O altă clasificare a factorilor ce își exercită influența asupra prețurilor este următoarea, care ia în
calcul un număr de trei categorii distincte, după cum urmează:
• factori interni ai pieței: cererea, oferta, caracteristicile pieței;

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

127
• factori externi ai pieței: conjunctura economică, politicile de marketing practicate la un moment
dat, conjunctura politică etc.;
• factori subiectivi: psihologia publicului, influențele exercitate de mediul social etc. Factorii de
mediu ce influențează prețul unui produs sunt, la rândul lor, extrem de numeroși:
• factorii economici: inflația, fazele ciclului economic, efectul Griffen (în perioadele de criză
cumpărătorii se orientează spre bunurile de folosință curentă, renunțând, mai ales, la bunurile de
folosință îndelungată) și alții;
• factorii politico-juridici: politica fiscală, reglementările legale referitoare la stabilirea prețurilor
și a reducerilor de preț;
• factorii tehnologici: sofisticarea modului de plată, variabilele de distribuție etc.;
• factorii socio-culturali: sistemul de valori ce guvernează societatea, efectul Veblen (un efect de
snobism, conform căruia un produs cu preț ridicat poate să certifice apartenența cumpărătorului /
consumatorului acestuia la un anumit grup social).

Așa cum produsul este definit ca un ansamblu de elemente corporale și acorporale, prețul, la rândul
său, se află sub influența a două categorii de factori: tangibili (calitatea, de exemplu) și intangibili
(marca, de exemplu).

Unii specialiști consideră că cei mai importanți factori ce influențează formarea prețurilor sunt
factorii economici, între care se remarcă: cererea pentru produsul respectiv, costul acestuia, nivelul
calitativ, etapa din ciclul de viață în care se află produsul, concurența, strategia de distribuție și cea
promoțională etc.

Dintr-o altă perspectivă de abordare, factorii care-și exercită influența asupra prețurilor pot fi
grupați în următoarele categorii:
• concurența;
• intermediarii;
• furnizorii;
• restricțiile guvernamentale

3. Strategii de preț

Politica de preț a întreprinderii poate fi transpusă în practică printr-o serie de strategii concrete,
adecvate specificului pieței pe care întreprinderea acționează.

Specialiștii inventariază în mod diferit aceste strategii de preț, iar în cele ce urmează vom încerca o
scurtă trecere în revistă a diverselor opinii și abordări existente în acest domeniu, în literatura de
specialitate.

Unii economiști consideră că întreprinderile pot face apel la una din următoarele strategii de preț:
• strategia prețului de stratificare este o strategie care se bazează pe stabilirea unui preț inițial foarte
mare și reducerea lui treptată, în timp; este o strategie indicată în cazurile în care se manifestă
inelasticitate a cererii, prețul riidcat inițial preluând segmentul sau segmentele insensibile la preț,
reducerile ulterioare contribuind la lărgirea pieței prin adăugarea unor segmente mai sensibile.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

128
Principalul avantaj al unei astfel de strategii este că generează profituri mari, iar principalul
dezavantaj acela că rentabilitatea mare atrage și alți concurenți, din aceeași ramură;
• strategia prețului de penetrare pe piață Prețul de penetrare pe piață este acel preț stabilit în
momentul lansării produsului, de regulă la un nivel scăzut, în scopul cuceririi unor segmente cât
mai largi. Această strategie se recomandă îndeosebi în următoarele situații: când nu există șanse de
menținere a superiorității produsului; când există puține bariere de intrare pe piață și se manifestă
o mobilitate mare a concurenței; când cererea este foarte elastică etc.;
• strategia prețului de vârf de sarcină este recomandată în cazul în care există o limitare a cantității
de produse pe care întreprinderea o poate aduce pe piață, iar cererea este variabilă în timp. Avantajul
startegiei rezultă din degrevarea intensității utilizării infrastructurii tehnice și tehnologice în
perioadele de vârf și stimularea consumului în celelalte perioade; este o metodă mai puțin utilizată;
• strategia prețului liniei de produse este un tip de strategie specific întreprinderilor care au mai
multe produse în cadrul aceleiași linii, iar prețul urmează a fi stabilit în scopul maximizării
vânzărilor sau profiturilor la nivelul întregii linii;
• strategia prețului discriminatoriu; Discriminarea prin preț se referă la oferirea aceluiași produs
unor cumpărători diferiți, la prețuri diferite, iar în practică pot fi întâlnite mai multe tipuri de
discriminare: discriminarea de rangul întâi sau perfectă, constând în solicitarea unor prețuri diferite
pe unitatea de produs, atât în funcție de cumpărător, cât și de cantitatea achiziționată; discriminarea
de rangul doi, care constă în oferirea produsului la prețuri diferite în funcție de cantitatea cumpărată,
dar nu și de cumpărători și discriminarea de rangul trei, ce presupune diferențierea prețului doar în
funcție de clienți;
• strategia prețului final, ce presupune ca întreprinderea să acționeze și după ce produsul a ieșit de
pe poarta sa, în acest fel ea având posibilitatea să controleze prețul plătit de consumatorul final;
• strategia prețului par-impar este o strategie specifică activității de comerț cu amănuntul, prin
intermediul căreia se încearcă influențarea consumatorului. Se consideră că un preț de 995 sau 999
lei este mai atractiv decât cel de 1000 lei.

Strategia de preț adoptată de întreprindere se află într-o strânsă relație cu ciclul de viață al
produsului, existând, din această perspectivă, strategii distincte, care se concretizează fie în
creșterea, fie în scăderea acestuia.

Desigur, modificarea prețului – într-un sens sau altul – ține seama și de obiectivele întreprinderii.
Astfel, strategia de reducere a prețurilor se adoptă în situațiile existenței unei capacități de producție
excedentare, a scăderii cotei de piață urmare a intensificării concurenței sau a existeneți unei
posibilități de reducere a costurilor, implicit a creșterii rentabilității. În ceea ce privește strategia
creșterii prețurilor, ea se adoptă, de regulă, atunci când inflația este mare, cererea este excedentară
sau inelastică.
Se consideră că principalele criterii care intervin în adoptarea strategiilor de prețuri se referă la
nivelul, diversitatea / diferențierea și stabilitatea acestora, din combinarea variantelor
corespunzătoare fiecărui criteriu, rezultând strategii de prețuri distincte.
Nivelul prețurilor poate fi considerat criteriul dominant al strategiei. În funcție de obiectivele pe
care întreprinderea le urmărește, la un moment dat, poate face apel la una din următoarele variante:
• strategia preturilor înalte (ridicate);
• strategia preturilor medii (moderate);
• strategia preturilor joase (scăzute). Strategia prețurilor înalte sau ridicate prezintă o serie de

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

129
avantaje, dintre care se remarcă următoarele:
– valorificarea caracterului distinct și unic al unui produs, care generează o cerere puțin elastică;
– segmentarea pieței în funcție de venit sau puterea de cumpărare;
– posibilitatea reducerii prețului, atunci când piața impune acest lucru;
– obținerea de profituri mari în primele faze ale dezvoltării pieței.

Strategia prețurilor reduse se recomandă, de regulă, atunci când cererea are o elasticitate ridicată
față de preț sau când, urmare a volumului mare al producției obținute, se pot opera reduceri ale
costurilor; este o strategie recomandată la pătrunderea pe piață cu un nou produs și de aceea mai
este cunoscută și sub denumirea de strategia penetrării pieței.

Gradul de diversificare / diferențiere a prețurilor este un alt criteriu de adoptare a strategiilor de
preț. În cazul unui singur produs, prețurile diferite practicate reflectă, de cele mai multe ori,
diferențierile de natură calitativă ce se manifestă între variantele acestuia.

Prețurile se pot diferenția în funcție de o serie de elemente, cum ar fi: specificul produsului, locul
de vânzare, momentul vânzării, imaginea produsului, condițiile concrete de negociere etc.

Diferențierile de preț se pot încadra într-una din următoarele categorii4: diferențiere în funcție de
solicitanți (sau segmente de piață); diferențiere în funcție de cantitate; diferențiere în funcție de
produs; diferențiere spațială.

Fiecare dintre formele de diferențiere enumerate anterior îmbracă forme diferite. Astfel,
principalele forme de diferențiere a prețurilor în funcție de solicitanți (sau segmente de piață) sunt:
• diferențierea spațială a prețurilor;
• diferențierea temporală a prețurilor;
• diferențierea prețurilor în funcție de caracteristicile clienților;
• diferențierea prețurilor în funcție de utilizarea instrumentelor de marketing.

Din punctul de vedere al diferențierii prețurilor în funcție de cantitate, este unanim recunoscut și
acceptat faptul că prețurile scad pe măsura creșterii cantității achiziționate, iar în ceea ce privește
diferențierea prețurilor în funcție de produse, se ține seama de interdependențele care se stabilesc
între vânzări și costuri. Diferențierea spațială vizează adaptarea prețurilor la prețurile naționale, de
exemplu.

Gradul de mobilitate a prețului reprezintă al treilea criteriu important de adoptare a prețurilor.
Mobilitatea prețului se află într-o strânsă legătură cu ciclul de viață al produsului.

Aceasta strategie poate viza modificarea prețurilor în proporții însemnate sau reduse, fie într-un
numar mai mic sau mai mare de etape, după caz. Întreprinderea poate apela, în funcție de specificul
obiectivelor urmărite, la variante strategice precum:
• strategia prețului lider – adoptată îndeosebi de marile întreprinderi, suficient de puternice pentru a
stabili un preț ce va fi urmat de concurență;

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

130
• strategia prețului urmăritor – adoptată de micile întreprinderi (dar și de cele mai mari, care nu se
pot impune pe piață). În mod concret, întreprinderea care adoptă un preț de urmărire urmărind prețul
liderului, poate obține profituri mari, dacă vânzările înregistrază un anumit nivel;
• strategia prețurilor reduse, care presupune reducerea prețurilor în scopul atragerii de clienți de la
întreprinderile concurente;
• strategia de luare a caimacului presupune fixarea, la lansarea unui produs pe piață, a unui preț cât
se poate de mare; este o strategie foarte utilizată în cazul bunurilor industriale, respectiv produselor
ce încorporează o tehnologie avansată;
• strategia prețului de penetrare – constă în cucerirea rapidă a unui segment de piață, prin practicarea
unui preț scăzut.

De asemenea, în funcție de „vechimea” produsului pe piață, strategiile de preț pot îmbrăca forme
diferite. În faza de „produs nou”, principalele strategii de preț recomandate sunt strategia de
„smântânire” și strategia de penetrare a pieței.

Strategia de „smântânire” se aplică îndeosebi în cazurile când cererea este inelastică față de preț,
existând un număr mare de consumatori dispuși să accepte un preț ridicat; strategia de penetrare a
pieței presupune lansarea produselor la prețuri mai mici decât prețurile medii practicate pe piața
respectivă.

Specificare Strategia de
smântânire Strategia de penetrare a pieței
Obiective Profit pe termen scurt Cifra de afaceri și dominarea pieței
Profit pe termen lung
Banalizarea produsului
Cerere Inelastică Elastică
Concurență Inexistentă Amenințătoare
Produs Protejat sau imitabil pe
termen mediu Puțin inovant și imitabil imediat
Durată de viață Scurtă Mai lungă
Costuri Puțin cunoscute Costuri unitare descrescătoare
Buget de marketing Slab Ridicat
Comunicare Focalizată De masă
Distribuție Selectivă De masă
Risc financiar Slab Ridicat
Risc de eșec Ridicat Slab
Strategii ulterioare Prețuri digestive Posibile creșteri de preț, dar dificil dea fi
acceptate

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

131
4. Modul de fixare a prețurilor la nivelul societății ROCONSULT PROIECT SRL

Având în vedere faptul că, în majoritatea cazurilor, societatea încheie contracte cu unități administrativ
teritoriale (orașe, județe) și mai puțin cu entități economice private, toate ofertele de preț sunt prezentate
în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Toate prețurile sunt însă negociabile, în funcție de
mai multe aspecte, pe care am reușit să le înțeleg în timpul practicii:
 dacă organizația respectivă este un client cunoscut (conducerea și o parte din salariați) de către
salariații societății, și se cunoaște capacitatea lor de a colabora într-un proiect, prețul este mai
mic, întrucât se va lucra mai ușor cu ei;
 dacă persoana care conduce autoritatea contractantă este cunoscută pe piața consultanților ca un
bun plătitor, acesta va prezenta garanția efectuării plăților la timp, deci se poate practica un preț
puțin mai scăzut;
 în funcție de distanța de la sediul societății și până la client, în funcție de numărul de drumuri
necesare, care depinde și de capacitatea salariaților clientului, prețul este variabil;
 dacă, la scrierea unor cereri de finanțare, un client solicită scrierea mai multor cereri de finanțare,
prețul solicitat per contract scade;
 dacă, la scrierea unor cereri de finanțare, un client solicită scrierea mai multor cereri de finanțare
pe aceeași axă prioritară;
 dacă, la scrierea unor cereri de finanțare, un client solicită scrierea mai multor cereri de finanțare
pe aceeași prioritate de finanțare, prețul este și mai mic, pentru că se lucrează pe același ghid de
finanțare;
 dacă societatea a mai scris cereri de finanțare pe aceeați axă sau pe aceeași prioritate de investiții,
prețul scade;
 condițiile de plată solicitate de societate pentru scrierea unei cereri de finanțare sunt avantajoase
pentru client, pentru că plățile se fac de obicei în mai multe tranșe: una la predarea cererii de
finanțare (după introducerea ei în platforma MySMIS), una după ce s-a finalizat cu succes etapa
de vrificare a conformității și eligibilității și una după etapa de verificare a conformității tehnice
(în general după semnarea contractului de finanțare);
 la scrierea cererilor de finanțare, prețul depinde foarte mult de apelul respectiv, adică de
complexitatea cererii;
 având în vedere faptul că majoritatea cererilor de finanțare implică lucrări, care sunt precedate
de documentații preliminare, prețul este mai scăzut atunci când se lucrează cu proiectanți mai
buni și flexibili, care înțeleg regulile suplimentare de la scrierea cererilor de finanțare;
 la implementarea proiectelor, dacă acestea sunt scrise de altă firmă, din experiența angajaților
ROCONSULT PROIECT SRL s-a constatat că vor fi necesare modificări în cererea de finanțare,
prețul solicitat va fi mai mare pentru consultanța în implementare; în aceste cazuri, societatea
acceptă contractul numai dacă beneficiarul are referințe foarte bune;
 la implementarea proiectelor, dacă perioada de implementare este mai mare, prețul crește;
 la implementarea proiectelor, prețul nu crește dacă perioada de implementare este mai mare,
aceasta fiind o mare problemă a societății, deoarece funcționarii publici, datorită faptului că
primesc un spor la salariu pe perioada de impelmentare, în general acționează foarte lent, pentru
ca perioada de impelmentare a proiectului să se prelungească, iar ei să primească sporurile un
timp mai mare;

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

132
 la consultanța în achiziții, se preferă să se lucreze de la întocmirea documentației de atribuire
până la transmiterea anunțului de atribuire, inclusiv răspunsurile la solicitările de clarificări ale
organizațiilor care le verifică; în funcție de ceea ce dorește autoritatea contractantă, prețul este
negociabil;
 în cazul strategiilor de dezvoltare locală, prețul depinde de mărimea și gradul de dezvoltare al
orașului;
 societatea nu încheie contracte de scriere de cereri de finanțare cu organizații ai căror
conducători nu înțeleg că dacă o cerere de finanțare nu este coordonată de un bun consultant încă
din faza de începere a proiectării, costurile finale pe care le va plăti vor fi mai mici. Din
nefericire, foarte mulți se uită la prețurile de contractare, mai ales la cele de dumping, și, neavând
cunoștințele necesare, nu înțeleg că un consultant fără experiență îi va face ca la finalul
proiectului să plătească o contribuție locală mult mai mare decât ar putea fi în mod normal.
Faptul că s-a semnat contractul de finanțare nu este decât începutul a ceea ce înseamnă cu
adevărat consultanță, întrucât, datorită evaluării cererilor de finanțare pe bază de grile rigide, se
finanțează foarte mult proiecte cu mari deficiențe, și ulterior se ajunge la prelungirea duratei de
implementare a lor, și la creșterea contribuției locale. Astfel, în cazul unor cheltuieli mici pentru
scrierea cererii de finanțare, de cele mai multe ori se ajunge la o plată suplimentară, care poate
fi de poate de zeci de ori mai mare decât diferența dintre prețul solicitat de un consultant cu
experiență și un consultant care se pretinde a fi consultant.
 societatea nu încheie contracte pentru consultanță în achiziții cu organizații ai căror conducători
nu înțeleg că dacă angajații furnizorului de servicii de achiziție au o mare experienă, evită
amenzile foarte mari în cazul unor contracte ale Agenției Naționale pentru Achiziții Publice. Din
nefericire, foarte mulți se uită la prețurile de contractare, mai ales la cele de dumping, și, neavând
cunoștințele necesare, nu înțeleg că un consultant fără experiență îi poate face să se încalce
legislația achizițiilor publice, care în România este extrem de interpretabilă. În cazul achizițiilor
aferente contractelor finanțate din fonduri nerambursabile, se pot aplica așa numitele corecții
financiare, adică reducerea finanțării cu un anumit procent, pentru un anumit contract, în funcție
de o grilă care este și ea la fel de interpretabilă ca legislația achizițiilor publice. Astfel, în cazul
unor cheltuieli mici pentru furnizarea serviciilor de achiziție, de cele mai multe ori se ajunge la
o plată suplimentară, care poate fi de poate de zeci de ori mai mare decât diferența dintre prețul
solicitat de un consultant cu experiență și un consultant care practică prețuri extrem de mici.
 am mai înțeles că fiecare persoană trebuie să fie conștientă care este ”valoarea ei de piață” și să
nu accepte o muncă neremunerată corespunzător.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

133

VIII. Analiza nivelului, dinamicii și structurii impozitelor, taxelor și
contribuțiilor sociale obligatorii și exemplificarea modului de calcul
pentru două operațiuni fiscale

1. Impozitele, taxele și contribuțiile sociale obligatorii

Conform Codului Fiscal, impozitele și taxele reglementate sunt următoarele:

a) impozitul pe profit;
b) impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;
c) impozitul pe venit;
d) impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți;
e) impozitul pe reprezentanțe;
f) taxa pe valoarea adăugată;
g) accizele;
h) impozitele și taxele locale;
i) impozitul pe construcții.

Contribuțiile sociale obligatorii reglementate prin codul fiscal sunt următoarele:

a) contribuțiile de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat;
b) contribuțiile de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului național unic de
asigurări sociale de sănătate;
c) contribuția pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate datorată de angajator
bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate;
d) contribuțiile asigurărilor pentru șomaj datorate bugetului asigurărilor pentru șomaj;
e) contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale datorată de angajator
bugetului asigurărilor sociale de stat;
f) contribuția la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, datorată de persoanele fizice
și juridice care au calitatea de angajator conform Legii nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea
Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, cu modificările ulterioare.

Conform Codului Fiscal – Operațiunile impozabile sunt:
Din punctul de vedere al taxei sunt operațiuni impozabile în România cele care îndeplinesc
cumulativ următoarele condiții:

a) operațiunile care constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, în
sfera taxei, efectuate cu plată;
b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România;
c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă;
d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activitățile economice;

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

134
Este, de asemenea, operațiune impozabilă și importul de bunuri efectuat în România de orice
persoană, dacă locul importului este în România.

Nu sunt considerate operațiuni impozabile în România:

a) achizițiile intracomunitare de bunuri a căror livrare în România ar fi scutită;
b) achiziția intracomunitară de bunuri, efectuată în cadrul unei operațiuni triunghiulare, pentru care
locul este în România, atunci când sunt îndeplinite următoarele condiții:
1. achiziția de bunuri este efectuată de către o persoană impozabilă, denumită cumpărător
revânzător, care nu este stabilită în România, dar este înregistrată în scopuri de TVA în alt stat
membru;
2. achiziția de bunuri este efectuată în scopul unei livrări ulterioare a bunurilor respective în
România, de către cumpărătorul revânzător prevăzute mai sus.
3. bunurile astfel achiziționate de către cumpărătorul revânzător sunt expediate sau transportate
direct în România, dintr-un alt stat membru decât cel în care cumpărătorul revânzător este înregistrat
în scopuri de TVA, către persoana căreia urmează să îi efectueze livrarea ulterioară, denumită
beneficiarul livrării ulterioare;
4. beneficiarul livrării ulterioare este o altă persoană impozabilă sau o persoană juridică
neimpozabilă, înregistrată în scopuri de TVA în România;
5. beneficiarul livrării ulterioare a fost desemnat ca persoană obligată la plata taxei pentru livrarea
efectuată de cumpărătorul revânzător prevăzute mai sus.
c) achizițiile intracomunitare de bunuri second-hand, opere de artă, obiecte de colecție și de
antichități, atunci când vânzătorul este o persoană impozabilă revânzătoare, care acționează în
această calitate, iar bunurile au fost taxate în statul membru de unde sunt furnizate, conform
regimului special pentru intermediarii persoane impozabile, sau vânzătorul este organizator de
vânzări prin licitație publică, care acționează în această calitate, iar bunurile au fost taxate în statul
membru furnizor,
d) achiziția intracomunitară de bunuri care urmează unei livrări de bunuri aflate în regim vamal
suspensiv sau sub o procedură de tranzit intern, dacă pe teritoriul României se încheie aceste
regimuri sau această procedură pentru respectivele bunuri.

2. Operațiunile impozabile pot fi:

a) operațiuni taxabile, pentru care se aplică cote;
b) operațiuni scutite de taxă cu drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa, dar este permisă
deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziții;
c) operațiuni scutite de taxă fără drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa și nu este
permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziții;
d) importuri și achiziții intracomunitare, scutite de taxă;
e) operațiuni prevăzute mai sus, care sunt scutite fără drept de deducere, fiind efectuate de
întreprinderile mici care aplică regimul special de scutire, pentru care nu se datorează taxa și nu
este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziții .

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

135
A. Analiza nivelului, dinamicii și structurii impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale obligatorii a societății
ROCONSULT PROIECT SRL

Pe baza balanțelor din situațiile financiare, am efectuat analiza nivelului, dinamicii și structurii impozitelor, taxelor și
contribuțiilor sociale obligatorii din anii 2017, 2018 și 2019, pentru societatea ROCONSULT PROIECT SRL:
-lei-
Nr.
crt. Natura
(impozitului,taxelor, contribu țiilor
sociale) Cheltuieli 2017 Cheltuieli 2018 Cheltuieli 2019 Dinamica
2017-2018 Dinamica
2018-2019 Dinamica
2017-2019
(%) Diferențe
(+/-) (%) Diferențe
(+/-) (%) Diferențe
(+/-)
0 1 2 3 4 5=(3/2)*100 5=3-2 6=(4/3)*100 6=4-3 7=(4/2)*100 7=4-2
A) IMPOZITE
1 Impozit pe venit microîntreprindere 0,00 1.528,00 5.338,00 0,00 1.528,00 349,35 3.810,00 0,00 5.338,00
2 Impozit pe profit 42.149,00 0,00 0,00 0,00 -42.149,00 0,00 0,00 0,00 0,00
3 Impozit pe mijloc de transport 0,00 0,00 132 0,00 0,00 0,00 132,00 0,00 132,00
4 Impozit pe dividende 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
5 Impozit pe salarii 731,00 296,00 504,00 40,49 -435,00 170,27 208,00 68,95 -227,00
6 CAM 0,00 188,00 238,00 0,00 188,00 126,60 50,00 0,00 238,00
B) TAXE
1 TVA 0,00 28.902,79 88.737,29 0,00 28.902,79 307,02 59,84 0,00 88.737,27
C) CONTRIBUȚII SOCIALE
1 CAS 1.673,00 2.084,00 2.647,00 124,57 411,00 127,02 563,00 158,22 974,00
2 CASS 681,00 834,00 1.059,00 122,47 153,00 126,98 225,00 155,51 378,00
TOTAL 45.234,00 33.842,79 98.655,29 287,53 -10.531,21 1.207,24 5.047,84 382,68 95.570,27

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

136
Principalele documente din care am extras informațiile din tabelul de mai sussunt balanțele de verificare 01.12. – 31.12:

Pentru anul 2017

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

137
Pentru anul 2018

Pentru anul 2019

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

138
B. Exemplificarea modului de calcul pentru câteva operațiuni fiscale

Având în vedere informațiile extrase din documentele puse la dispoziție de societatea
ROCONSULT PROIECT SRL de mai jos, am demonstrat în continuare cum s-au calculat anumite
operațiuni fiscale.

Am ales să calculez ca operațiuni fiscale: C.A.S, CASS (Contribuția de asigurări sociale de
sănătate), Venitul net, Deducerea personală, Venitul de bază, Impozitul și Salariul net al unui
angajat la societății ROCONSULT PROIECT SRL, precum și una din celelalte contribuții
ale angajatorului, Contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM), comparând rezultatele
obținute cu cele calculate cu programul SAGA, din care am prezentat mai jos un extras.

Date despre salariat:
Salariatul este angajat pe perioadă nedeterminată, cu norma de lucru de 8 ore/zi, pe funcția de
Manager proiect.
Salariul de bază lunar brut = 2.600,00 lei (conform contractului de muncă) și se plătește o singură
dată pe lună.
Nr. ore lucrătoare în luna luată în calcul: 160
Salariatul a lucrat toată luna, adică 20 zile x 8 ore/zi = 160 ore.
Salariatul nu are persoane în întreținere.

1. În prima etapă, am calculat VENITUL (SALARIUL) BRUT, prin adunarea la salariul de
încadrare (salariul realizat) a sumelor aferente sporurilor (pentru ore suplimentare, condiții
periculoase, vechime, etc.), a îndemnizației de conducere, a concediului de odihnă, etc.

În cazul studiat, angajatul nu beneficiază de spor vechime, ore suplimentare, etc.), astfel că,
SALARIUL DE ÎNCADRARE = SALARIUL (VENITUL) BRUT = 2.600 lei

2. În a doua etapă, am calculat SALARIUL (VENITUL) NET, prin deducerea din venitul
(salariul) brut a următoarelor contribuții:
– contribuția individuală de asigurări sociale;
– contribuția individuală de asigurări pentru șomaj;
– contribuția individuală pentru asigurări sociale de sănătate.

CAS angajat = Salariul de bază x 25%
Conform Art. 138 din Codul fiscal, Cotele de contribuții de asigurări sociale
(”Cotele de contribuții de asigurări sociale sunt următoarele:
– 25% datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există
obligațiaplățiicontribuției de asigurări sociale, potrivit prezentei legi;”)

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

139
ART. 139* din Codul fiscal
Baza de calcul al contribuției de asigurări sociale în cazul persoanelor fizice care realizează venituri
din salarii sau asimilate salariilor.
(1) Baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale, în cazul persoanelor fizice care
realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, o reprezintă câștigul brut realizat din salarii
și venituri asimilate salariilor, în țară și în alte state, cu respectarea prevederilor legislației europene
aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate
socială la care România este parte, care include:
a) veniturile din salarii, în bani și/sau în natură, obținute în baza unui contract individual de muncă,
a unui raport de serviciu sau a unui statut special prevăzut de lege”)

În cazul studiat, contribuția angajatului este:
CAS Angajat = 2.600 x 25% = 650 lei

CASS angajat (Contribuția de asigurări sociale de sănătate) = Salariul brut x 10%
(Conform Art. 156 din Codul fiscal, Cota de contribuție de asigurări sociale de sănătate:
”Cota de contribuție de asigurări sociale de sănătate este de 10% și se datorează de către persoanele
fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuției de asigurări
sociale de sănătate, potrivit prezentei legi.”)

Conform Art. 157 din Codul fiscal:
Baza de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate în cazul persoanelor fizice care
realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor
”(1) Baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate, în cazul persoanelor fizice
care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, în țară și în străinătate, cu respectarea
prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor
privind sistemele de securitate socială la care România este parte, o reprezintă câștigul brut care
include:
a) veniturile din salarii, în bani și/sau în natură, obținute în baza unui contract individual de muncă,
a unui raport de serviciu sau a unui statut special prevăzut de lege.”)

În cazul studiat, contribuția angajatului este:
CASS (Contribuția de asigurări sociale de sănătate) = 2.600 x 10% = 260 lei

VENITUL NET = Salariul brut – CAS – CASS
În cazul studiat, venitul net al angajatului este:
Venitul net = 2.600 – 650 – 260 = 1.690 lei

3. În a treia etapă, am calculat VENITUL (SALARIUL) IMPOZABIL, prin scăderea din
SALARIUL (VENITUL) NET a deducerilor personale.

Deducerea personală
Conform Art. 77 din Codul fiscal, Deducere personală:

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

140
(”(1) Persoanele fizice prevăzute la art. 59 alin. (1) lit. a) și alin. (2) au dreptul la deducerea din
venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare
lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcția de bază.
(2) Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la
1.950 lei inclusiv, astfel:
(i) pentru contribuabilii care nu au persoane în întreținere – 510 lei;
(ii) pentru contribuabilii care au o persoană în întreținere – 670 lei;
(iii) pentru contribuabilii care au două persoane în întreținere – 830 lei;
(iv) pentru contribuabilii care au trei persoane în întreținere – 990 lei;
(v) pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreținere – 1.310 lei.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.951 lei și 3.600
lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive față de cele de mai sus și se stabilesc potrivit
următorului tabel:

Venit lunar brut Persoane aflate în întreținere
de la ……. la fără 1 persoană 2 persoane 3 persoane 4 și peste 4 persoane
…….. ….. ……. ………. ………. ………. ……………..
2551 2600 315 475 635 795 1115
…….. ….. ……. ………. ………. ………. ………

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei nu se acordă
deducerea personală.
(3) Persoana în întreținere poate fi soția/soțul, copiii sau alți membri de familie, rudele
contribuabilului sau ale soțului/soției acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri,
impozabile și neimpozabile, nu depășesc 510 lei lunar, cu excepția veniturilor prevăzute la art. 62
lit. o), w) și x) și/sau a pensiilor de urmaș cuvenite conform legii, precum și a prestațiilor sociale
acordate potrivit art. 58 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor
persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare.”)

În cazul acestui salariat, deducerea personală este de 315 lei, la un venit de 2600 lei, conform
tabelului de mai sus, deoarece angajatul nu are persoane în întreținere.

Venitul impozabil (Venit bază calcul)= Venitul net – Deducere personală
În cazul studiat, venitul impozabil al angajatului este:
Venitul impozabil = 1.690 – 315 = 1.375 lei

4. În a patra etapă, am calculat IMPOZITUL PE VENITUL DIN SALARIU, având în vedere
prevederile legale în vigoare.
Conform Art. 78 din Codul fiscal, Determinarea impozitului pe veniturile din salarii și asimilate
salariilor:
(”(1) Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează și se
reține la sursă de către plătitorii de venituri.
(2) Impozitul lunar prevăzut la alin. (1) se determină astfel:

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

141
a) la locul unde se află funcția de bază, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul
determinată ca diferență între venitul net din salarii calculat prin deducerea din venitul brut a
contribuțiilor sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii în România sau în
conformitate cu instrumentele juridice internaționale la care România este parte, precum și, după
caz, a contribuției individuale la bugetul de stat datorată potrivit legii, și următoarele:”)

Impozitul pe venitul din salariu = Venitul impozabil (Venit bază calcul) x 10%
În cazul studiat, impozitul reținut este:
Impozitul = 1.375 x 10% = 138 lei

5. În a cincea etapă, am calculat TOTAL REȚINERI (Contribuțiile angajatorului), având în
vedere CAS + fond șomaj + CASS + impozitul pe salarii + avansul + popriri + debitele, etc.
În cazul studiat, vom avea total rețineri:
Total rețineri = 650 (CAS) + 260 (CASS) + 138 (impozit) = 1.048 lei

6. În a șasea etapă, am calculat SALARIUL NET DE PLATĂ (RESTUL DE PLATĂ) prin
deducerea din VENITUL (SALARIUL BRUT) a TOTALULUI REȚINERILOR.
Salariul net de plată = VENITUL (SALARIUL BRUT) – TOTAL REȚINERI
Salariul net de plată = 2.600 – 1.048 = 1.552 lei

7. Am mai calculat și Contribuția asiguratorie pentru muncă a angajatorului
Contribuția asiguratorie pentru muncă a angajatorului (CAM) = Salariul de bază x 2,25%
Conform Art. 220^3 din Codul fiscal, Cota contribuției asiguratorii pentru muncă:
”(1) Cota contribuției asiguratorii pentru muncă este de 2,25%.”).
(Art. 220^4 din Codul fiscal, Baza de calcul al contribuției asiguratorii pentru muncă
”(1) Baza lunară de calcul al contribuției asiguratorii pentru muncă o reprezintă suma câștigurilor
brute realizate din salarii și venituri asimilate salariilor, în țară și în străinătate, cu respectarea
prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor
privind sistemele de securitate socială la care România este parte, care include:
a) veniturile din salarii, în bani și/sau în natură, obținute în baza unui contract individual de muncă,
a unui raport de serviciu sau a unui statut special prevăzut de lege. În situația personalului român
trimis în misiune permanentă în străinătate, veniturile din salarii cuprind salariile de bază sau, după
caz, soldele de funcție/salariile de funcție corespunzătoare funcțiilor în care persoanele respective
sunt încadrate în țară, la care se adaugă, după caz, sporurile și adaosurile care se acordă potrivit
legii;”)

Contribuția asiguratorie pentru muncă a angajatorului (CAM) = 2.600 x 2,25% = 58,50 lei

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

142

IX. Concluzii

În urma practicii efectuate la firma ROCONSULT PROIECT SRL am învățat următoarele:

 Cum pot afla care sunt “fonduri europene nerambursabile”
 Cum pot afla ce investiții se pot finanța din fondurile europene;
 Faptul că un proiect finanțat din fonduri europene, reprezintă un set de activități,
desfășurate în diverse locuri, care se derulează potrivit unui plan de achizițiii și al unui
calendar al activităților, cu costuri curpinse într-un buget clar, pentru a realiza rezultate
bine determinate și pentru a atinge, într-o perioadă bine determinată de timp, un anumit
obiectiv general, unul sau mai multe obiective specifice și unul sau mai ulți indicatori, care
contribuie la soluționarea uneia sau mai multor probleme, definite în raport cu nevoiele
grupului țintă;
 Ce sunt Regulamentele europene care stabilesc cadrul procedural al fondurilor europene
 Care sunt programele operaționale și cum le pot găsi pe Internet;
 Ce înseamnă o Axă prioritară și o Prioritate de investiții în cadrul unui program
operațional și cum le pot găsi pe Internet;
 Ce este un apel de proiect;
 Nu am învățat în totalitate ce este un ghid general și un ghid specific, dar am învățat unde
se găsesc acestea și cum se interpretează;
 Ce înseamnă MySMIS 2014 și folosirea acestei platforme online, inclusiv introducerea
unor date în aceasta;
 Care este ciclul de viață al unui proiect (Programare->Identificare->Formulare-
>Finanțare->Implementare->Evaluare->Programare);
 Cum se întocmește un Grafic Gantt;
 Care sunt elementele principale ale cererii de finanțare:
a) Titlul proiectului, informații privind solicitantul, atribute ale proiectului, Responsabilul
proiectului, persoana de contact în cadrul proiectului, capacitatea solicitantului,
localizarea proiectului;
b) Descrierea proiectului, obiective proiect, rezultatele așteptate, grupul țintă,
sustenabilitatea, relevanța, riscurile, principiile orizonatale, egalitatea de șanse,
nediscriminare, accesibilitatea persoane cu dizabilități, schimbările demografice,
dezvoltarea durabilă, utilizarea eficientă a resurselor, atenuarea și adaptarea la
schimbările climatice, reziliența la dezastre, metodologia, descrierea investiției,
maturitatea proiectului, indicatorii prestabiliți, indicatorii suplimentari de proiect, planul
de achiziții, resursele umane implicate, resursele materiale implicate, activitățile
previzionate;
c) Bugetul proiectului, buget cu activități și cheltuieli, buget plan anual de cheltuieli, buget
amplasament, buget câmp de intervenție, buget formă de finanțare, buget tip teritoriu,
buget activitate economică, buget obiectiv tematic, buget macanisme aplicate teritoriale,
buget natura investiției, evaluarea;
d) Documente atașate pentru susținerea cererii de finanțare;

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

143
 Care sunt principalele tipurile de programe operaționale, mai ales programul operațional
regional (POR) mai în detaliu, deoarece întreprinderea analizată se axează cel mai mult pe
acest tip;
 Ce reprezintă cofinanțarea în cadrul proiectelor);
 Ce înseamnă termenul de „rambursare în cadrul proiectelor”;
 Ce înseamnă termenul „dezangajarea fondurilor europene”;
 Unde se depune un proiect;
 Ce înseamnă evaluarea unui proiect și cine o face;
 Cum se află dacă un proiect a fost sau nu admis într-una din etapele de evaluare sau în
contractare;
 Cum se primesc banii în cazul în care un proiect a fost admis;
 Care sunt cele 3 tipuri de cereri, cerere de rambursare (CR)/plată (CP) sau cerere de
rambursare aferentă unei cereri de plată (CR aferentă la CP);
 Cum se întocmește o cerere de rambursare/plată sau o cerere de rambursare aferentă unei
cereri de plată (excel);
 Cum se întocmește o identificare financiară, unde se înscriu conturile bancare ale
beneficiarilor;
 Ce documentele financiare (facturi, OP-uri, extrase de cont) se atașează la o cerere de
rambursare;
 Ca documentele financiare necesare cererii, am învățațat ce înseamnă un referat (privind
necesitatea achitării către Inspectorul de Stat în Construcții a sumei datorate);
 Ca documente contabile atașate cererii, am învățat cum arată o notă contabilă și cum se
citește;
 Ca documente contabile atașate cererii, am învățat cum arată o fișă de cont și cum se
citește;
 Ca documente contabile atașate cererii, am învățat cum arată o balanță de verificare
analitică și cum se citește;
 Ca documente contabile atașate cererii, am învățat cum arată un registru jurnal și cum se
citește;
 Cum se întocmește un formular numit cerere declarație privind nedeductibilitatea TVA
aferentă cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunii finanțate din FEDR, FSE și FC 2014
– 2020 cu facturile din cererea de plată/rabursare sau aferentă unei cereri de plată, pe baza
căruia se obține de la ANAF Certificatul privind nedeductibilitatea TVA aferentă
cheltuielilor cuprinse în cererea de rambursare/plată;
 Cum se întocmește o situație a achizițiilor, unde se înscriu contractele cererii respective,
necesară pentru cele 3 tipuri de cereri;
 Cum se întocmește o notificare de conflict de interese;
 Cum se întocmește o declarație privind conflictul de interese, prin care beneficiarul
finanțării declară pe propria răspundere cunoașterea prevederilor art. 10 din Conflictului
de interese și cunoaște faptul că falsificarea de documente se pedepsește penal;
 Cum se întocmește o declarație pe propria răspundere privind veniturile nete generate de
proiect în implementare, prin care beneficiarul finanțării declară cunoașterea faptului că

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

144
falsificarea de documente se pedepsește penal și că proiectul respectiv nu generează
venituri nete;
 Ca documente tehnice necesare cererii, am învățat cum arată un contract de servicii de
publicitate, audit, dirigenție de șantier, management, scriere cerere și de lucrări;
 Ca document tehnic necesar cererii, cum arată un o garanție de bună execuție pentru
contracte;
 Ca documente tehnice necesare cererii, am învățat cum arată un act adițional publicitate,
audit, dirigenție de șantier, management, scriere cerere și de lucrări;
 Ca document tehnic necesar cererii, am învățat cum arată un proces verbal de predare-
primire a unor documente sau a unui rapot de activitate;
 Ca document tehnic necesar cererii, am învățat cum arată un raport de activitate și rolul
acestuia;
 Ca document tehnic necesar cererii, am învățat cum arată un proces verbal de recepție și
rolul acestuia;
 Ca document tehnic necesar cererii, pentru contractele de lucrări cum arată un ordin de
sistare și de reîncepere și rolul acestuia;
 Cum se întocmește un raport de activitate trimestrial (de management), în care se găsesc
informații despre derularea proiectului pe perioada respectivă;
 Cum se întocmește un raport de progres trimestrial, în care se găsesc informații despre
derularea proiectului pe perioada respectivă;
 Cum arată o solicitare de clarificare asupra unei cereri de rambursare, de plată sau unei
cereri de rambursare aferente unei cereri de plată și cum se răspunde acesteia;
 Ce este un caiet de sarcini;
 Care sunt principalele documente care se atașează la o achiziție directă (notă justificativă,
extras din SEAP cu efectuarea achiziției, ofertă de preț (dacă e cazul) și contractul);
 Cum se întocmește o notificare asupra unui contract de finanțare, prin care se modifică
anumite secțiuni ale cererii cu ajutorul platformei MySmis;
 Cum arată o strategie de dezvoltare locală;
 Folosirea platformei SEAP (SICAP): cum se poate căuta o achiziție directă, un anunț de
participare, un anunț de atribuire;
 Cum se folosește semnătura electronică și cum se poate semna un document cu aceasta;
 Folosirea programului ABBYY FineReader 14;
 Dezvoltarea competențelor în folosirea programelor Microsoft Office (Word și Excel)
 Dezvoltarea competențelor în folosirea programului Acrobat Reader DC;
 Dezvoltarea competențelor în folosirea programului Foxit PhantomPDF;
 Folosirea platformei Legisplus cu toate beneficiile posibile (cont profesional) pentru
legislație;
 Dobândirea și a altor competențe privind domeniul consultanței în managementul
proiectelor cu finanțare nerambursabilă europeană.

Universitatea Valahia din Târgoviște Student: Olaru Cătălin Ionuț
Facultatea de Științe Economice Anul II
Departamentul Contabilitate – Finanțe și Bănci

145

X. Bibliografie

1. Curs și seminarii Gestiunea financiară a întreprinderii
2. Curs și seminarii Finanțele instituțiilor publice
3. Legea nr. 31 din 16 noiembrie 1990 privind societățile, republicată, cu modificările și
completările ulterioare
4. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare
5. Informații de pe Internet
6. Date din documentele societății ROCONSULT PROIECT SRL (actul constitutiv,
Certificatul de Înregistrare emis de Oficiul Registrului Comențului, Regulamentul de
Organizare și Funcționare, Regulamentul Intern, dosarele salariaților, situațiile financiare
pe anii 2017, 2018 și 2019, Certificat constatator emis de Oficiul Registrului Comențului,
ștate de plată, pontaje, contracte, diverse alte documente care se întocmesc în cadrul
activității curente a societății: scriere cerere de finanțare, întocmire rapoarte de progres,
întocmire rapoarte de activitate, întocmire cereri de rambursare, întocmire cereri de plată,
întocmire cereri de rambursare aferente cererilor de plată, întocmire notificări, întocmirea
altor documente ce însoțesc cererile menționate, extragerea de informații din SEAP etc.