Conceptul de valoare a reprezentat obiectul de studiu a mai multor discipline, în vaste [609216]

Capitolul I
Valori

Conceptul de "valoare" a reprezentat obiectul de studiu a mai multor discipline, în vaste
domenii de activitate. A fost si este o adversitate explicarea conceptului de valoare, deoarce
cuvantul capata sensuri diferite, in functie de aria in care este utilizat. In domenii precum
filosofie sau etica, termenul a dobandit o conotatie canonica, iar valorile reprezinta principii cu
ajutorul carora se realizeaza deosebirea Ceea ce este bine si ceea ce este rau, ceea ce este frumos
si ceea ce este urat .1 Valorile sunt realitati subiective , launtrice, ce iau nastere in interiorul fiintei
umane si ies la iveala prin internediul atitudinilor.
Spre exemplu, din prisma psihologului Milton Rokeach, cuvântul valoare este văzut
drept fiind un concept capabil să omogenizeze interesele aparent variate ale științelor preocupate
de comportamentul uman. Prin această scurtă descriere, psihologul Rokeach reușește să
proclame caracterul central (nucleic) al acestui concept. Antropologul Clyde Kluckhohn și
sociologul Simon Williams se numără printre cei care au rezonat cu punctul de vedere al
Rokeach, în lucrările lor evidențiind ideea că valorile sunt un criteriu, un filtru prin care oamenii
evaluează lucrurile din jurul lor: evenimente, acțiuni, oameni.
Term enul valoare are un caracter personal, deoarece capătă anumite semnificații în
funcție de fiecare dintre noi, de viețile pe care le ducem, de mediul în care trăim șa. Fiecare
persoană are o listă mai mare sau mai mică de valori, ierarhizate în mod propriu, în funcție de
dorințele, credințele sau gândirea fiecăruia. Este de reținut faptul că anumite valori pot fi extrem
de importante pentru o persoană, în timp ce pentru altcineva ar putea fi lipsite de însemnătate.

1 A se vedea M. Voicu, B. Voicu Proiectul de Cercetare Internațională Privind Studiul Valorilor
Europene , p. 3

În studiul numit Toward A Universal Psych ological Structure of Human Values este
realizată o paralelă între valori și reprezentările cognitive, stabilită de 3 nevoi universale: nevoi
biologice, dorințe interacționale întru coordonarea interpersonală și solicitări societale ce
articulează bunăstar ea și supraviețuirea in grup.
Conform antropologului Clyde Kluckhohn, orice om își definește, la un moment dat,
propriile valori sau se conformează anumitor valori ce caracterizează fie alți oameni, fie alte
grupuri de oameni. Termenului valoare i se ad augă sensul de dezirabil , influențând modul în
care oamenii aleg sa se comporte sau felul în care apreciază întâmplările din jurul lor.
Cuvântul valoare a obținut numeroase definiții, sensuri și explicații. Înglobând aceste
definiții (ale unor autori/per sonalități precum Milton Rokeach, Levy & Guttman, Clyde
Kluckhohn sau Simon Williams) se conturează cinci caracteristici esențiale ale valorilor,
conform cărora valorile sunt credințe sau concepte referitoare la forma cea din urmă a
caracterului ce depășes c anumite situații, influențează modul în care facem selecții sau modul în
care evaluăm comportamentul altor persoane/ acțiunile altor persoane, importanța lor fiind
relativă (depind de ilustrarea fiecărei persoane a țelurilor, a lucrurilor și a trebuințel or).
Antropologul Clyde Kluckhohn definește valoarea ca reprezentind „o concepție explicita sau
implicita despre ceea ce este dezirabil, distinctiva pentru individ sau grup, care influențeaza
alegerea modurilor, mijloacelor și scopurilor acțiunii”2.
Valor ile au anumite caracteristici, printre care se numara:
 variatia : fiecăr ei arii îi sunt caracteristice sisteme de valori specifice: valorile
vitale, economice, politice, juridice, morale, științifice, artistice, filosofice,
religioase etc,
 istoricitatea : Dezvoltarea si schimbarea lumii valorilor accentueaza durabilitatea
si caracterul istoric al valo rilor. Astfel, valorile au un c aracter general -uman, fiind
legate de om, de istorie si de evolutia sa

2 A se vedea M. Voicu, B. Voicu Proiectul de Cercetare Internațională Privin d Studiul Valorilor
Europene , p. 4

 clasificarea : considerând că lumea valorilor nu este ha otică, „un conglomerat
amorf”, ci un sistem deschis, T. Vianu sustine existența unei ierarhii a valorilor,
pornind de la criteriul „gradualității valorilor”, prin care el desemnează situația în
care existând valori mai mult sau mai puțin importante „ele sun t cuprinse, prin
actele deziderative ale conștiinței pe una sau alta din treptele unei ierarhii”,
 normativitatea : valorile joacă rolul de reguli ale vieții sociale; multe valori devin
idealuri (de exemplu, libertatea, justiția, dreptatea etc. au devenit d e-a lungul
timpului adevărate idealuri ale comunității umane),
 polaritatea : opțiunea valorică impune acceptarea sau neacceptarea, aprobarea sau
dezaprobarea; binele apare în raport cu răul; frumosul în raport cu urâtul; adevărul
în raport cu falsul; utilu l în raport cu inutilul; se vorbește de valori pozitive și
valori negative. 3
Definiția cuvântului valoare rămâne, însă, destul de greu de stabilit. Din acest punct de
vedere se remarcă factura polisemantică a cuvântului în sine: se poate vorbi despre val oarea unui
bun (reprezentată de preț), despre sensul matematic acordat acestui cuvânt (spre exemplu,
valoarea lui π) sau însușirea unor lucruri, fapte, idei, fenomene de a corespunde necesităților
sociale și idealurilor generate de acestea; suma calitățilo r care dau preț unui obiect, unei ființe,
unui fenomen etc.; importanță, însemnătate, preț, merit (DEX, 1998).4
În domeniul filosofiei, valoarea apare ca termen antitetic: este un dat ce există prin sine
însuși, asemenea unui adevăr absolut, în același ti mp conturându -se drept o răsfrângere a
realității fiecăruia dintre noi. Pentru filosoful Friedrich Nietzsche, valorile dobândesc sensul de
iluzii. Acesta descrie valorile ca fiind înfățișarea unei realități conturate de propriile interese,
această înfățișa re având loc în mod instinctiv, inconștient.

3 A se vedea “Obiectul si Problematica Filozofiei”:
http://www.un ibuc.ro/depts/limbi/literatura_germana/sued/docs/2014/mai/18_18_38_27Criterii_Redactar
e_Licenta_LIMBA_SI_LITERATURA_SUEDEZA.pdf (visitas 12.05.2017)
4A se vedea https://dexonline.ro/definitie/valoare (visitas 12.05.2017)

În domeniul psihologiei, termenul de valoare reprezintă factorii în funcție de care
oamenii își desfășoară activitățile, o călăuză în lumea înconjurătoare.
Din aceeași sferă a psihologiei se distinge o clasi ficare a valorilor, realizată de Milton
Rokeach. Acesta susține c ă valorile sunt de două tipuri: valori instrumentale și valori terminale .
5Prin valori instrumentale se înțelege totalitatea demersurilor, activităților, pe care un individ le
realizează înt ru atingerea unui anumit scop,în cadrul unui anumit context social. Ele sunt, așadar,
aspecte ale conduitei umane. Valorile terminale, pe de alta parte, sunt totalitatea idealurilor,
obiectivelor pe care un individ urmărește să le realizeze în timpul vieți i sale.
Din punctul de vedere al lui Milton Rokeach este favorabil ca între cele două tipuri de
valori să existe o anumită relație, deoarece în funcție de valorile instrumentale se formează o
conduită ce ajută individul să obțină valorile terminale. De as emenea, acesta sustine ideea de
sistem de valori – necesitatea ca valorile sa alcatuiasca un sistem in alcatuirea caruia valorile
sunt postate prioritar in functie de celelalte valori. In momentul in care un individ isi schimba
ierarhizarea valorilor, auto mat isi schimba si isi reorganizeaza prioritatile la nivel individual. In
urma acestor prioritizari individuale se contureaza personalitatea fiecarui ins.
De mentionat este si faptul ca, desi sistemul de valori are un caracter personal si
subiectiv, este suficient de schimbator pentru a ingadui schimbari in ierarhizare influentate de
societate, cultura, mentalitate.
Ronald Inglehart, avand la baza sistemul de valori, a studiat modalitatea in care acesta se
schimba in cadrul unei societati, aducand informat ii si despre factorii ce provoaca aceasta
schimbare. Acesta sustine ca apar schimbari ale sistemului de valori intr -o societate in momentul
in care colectivitatea tanara, partea cruda a societatii, substituie partea batrana – inlocuirea vechii
generatii cu o noua generatie provoaca o modificare valorica.
Valorile au drept subordonate atitudinile, insa este necesara diferentierea celor doi
termeni, astfel incat valorile au o mare stabilitate in timp, in timp ce atitudinile difera in functie
de situatie, cont ext si circumstante. De asemenea, este de retinut si faptul ca atitudinile nu sunt

5 A se vedea Stephen Harding, “ Values and the Nature of Psychological Well -being ”, “Values and Social
Change in Britain ”, 1985, p. 231

intotdeauna dovada existentei unor valori aparte, idee extrem de importanta in cadrul unor
cercetari comparative, unde o singura atitudine poate semnala existenta unor valor i complet
diferite in contexte sociale distincte.
Relevant pentru aceasta cercetare este Studiul Valorilor Europene . In cadrul acestui
studiu, cativa cercetatori au studiat legaturile, asemanarile si deosebirile dintre anumite tari ce
faceau parte la momen tul respectiv din Comunitatea Europeana. Studiul s -a dezvoltat pe doua
ramuri: o directie a fost confruntarea intre tari, respectiv o confruntare intre sistemele de valori
ale tarilor ce au participat, cealalta a referindu -se la comparatia evolutiei, a tra nsformarii lor de -a
lungul timpului. Ca modalitate de analiza s -a folosit chestionarul, in urma caruia au fost realizate
sondaje, iar aceste informatii pot fi accesate in arhiva de date sociale din Amsterdam.
Studiul a inceput sa capete contur incepand cu anul 1980, si odata cu trecerea timpului s -a
extins catre mai multe tari. Dupa anul 1990, dupa caderea comunismului, aria de cercetare s -a
intins si catre partea de est a Europei, lucru care a dus la studii comparative intre Europa de Est si
cea de Vest. In tara noastra, spre exemplu, primele studii au avut loc in anul 1993, iar pe parcurs
s-au acumulat informatii referitoare la sistemul de valori intr -o perioada in care tara noastra era
in tranzitie.
Principala ipoteza ce sta la baza EVS sustine ca pe m asura ce o societate se dezvolta din
punct de vedere tehnologic si economic, se resimte un proces de individualizare in urma caruia
apare urmatoarea schimbare: grupul social respectiv isi muta valorile catre specificului cultural
individualist. Procesul de individualizare reprezinta aici cresterea autonomiei fiecarui individ
din societate ce ingreuneaza relatiile pe care le are cu diferite insititutii. O consecinta a
individualizarii este reprezentata de aparitia unor tipuri de valori subiectiv reprezenta te, valori ce
se diferentiaza de sistemul de valori institutionalizat. In centrul acestui proces se afla obtinerea
unei imbunatatiri si reimprospatari personale la nivel psihologic si obtinerea fericirii prin
intermediul etosului individualist.
In urma ac estor chestionare si sondaje, EVS a ajuns a fi, la nivel European, cea mai
importanta sursa ce ofera informatii comparative privind sistemele valorice. Intregul studiu
contine informatii referitoare la valorile din aria muncii si a organizarii sale, a viet ii de familie, a
religiei, a increderii si a tolerantei.

Valorile au o puternica influenta si in sfera religioasa. Exista o legatura intre valori,
ideea de moralitate si religie. Religia conditioneaza valorile, intre cele doua existand o relatie de
reciprocitate.
Aria religioasa a lumii propune un anumit sistem de valori ce conduce la o conduita
morala si la stabilirea unor principii morale. Chiar mai mult, religia ridică sistemul său de valori
la rangul de virtuți considerand că omul nu se naște cu a ceste virtuți ci ele reprezintă un obiectiv
la care acesta trebuie să ajungă prin voință proprie dar și prin “har” de la Dumnezeu.
Supranumit ,,profetul sensului vieții ” Victor Frankl consideră că trei tipuri de evenimente
determină existența a trei tipu ri de valori in viață :
 evenimentele ce survin in viata unei persoane , modul de pastrare si
procurare a nevoilor de trai determina nasterea unor valori existentiale
 contributia pe care o aduce o persoana in societatea din care face parte
determina nasterea de valori creative ,
 raspunsul pe care il da o persoana evenimentelor din viata sa determina
nasterea de valori ale atitudinii.
Doctor in neurologie si filozofie,Victor Frankl considera ca vointa de a gasi si de a da
sens vietii este forta motrice primor diala a omului.6
Valorile sunt, asadar, esentiale si nelipsite oricarui cadru, context si domeniu, fiind legate
de fiinta umana. Prin intermediul valorilor recunoastem ce este bun si ce este rau, ce este moral
si ce este imoral.
In cadrul locurilor de mu nca, este necesara existenta unui sistem de valori in functie de
care o organizatie sa isi ghideze activitatea. Valorile reprezinta esenta identitatii firmei, iar in
functie de aceste valori, o firma isi structureaza principile, fi losofia si convingerile. Putem
considera ca angajatii sunt motorul unei firme, iar valorile reprezinta combustibilul cu ajutorul
caruia isi desfasoara activitatea.

6 A se vedea Don Corina “Viktor Frankl si logoterapia ” in: “ Revista de Psihoterapie Integrativa ”, vol. 2,
nr. 2, Septembrie 2013, p. 33

O organizatie nu poate functiona la capacitate maxima si nu poate obtine rezultate optime
doar prin conturarea unor aspecte tehnice, indiferent de cat de bine structurate ar fi acestea, ci
prin imbinarea acestor aspecte tehnice cu valorile ce o reprezinta. Imbinarea celor doua elemente
este benefica deoarece aduce avantaje atat pe plan intern, cat si pe plan extern. In plus, valorile
reprezinta baza pe care sunt fundamentate misiun ea si viziunea unei organizatii, iar o organizatie
nu poate functiona daca nu are o cultura organizationala configurata corespunzator.
Valorile au un rol extrem de important in ceea ce priveste procesele decizionale, astfel
incat in functie de valorile alese sa reprezinte, o firma produce anumite servicii sau produse ce
reflecta valorile respective. Spre exemplu, daca una dintre valorile unei companii este redata de
calitate, vor produce numai p roduse sau servicii ce reflecta calitatea, iar prod usele ce nu se
incadreaza in acest standard vor fi eliminate.
La nivel extern, prin intermediul valorilor, o companie reuseste sa isi educe publicul in
ceea ce priveste structura sa identitara. Tot prin i ntermediul valorilor o companie poate surclasa
o alta companie sau se poate face remarcata mai repede datorita unui set de valori bine structurat.
De asemenea, un sistem de valori organizat in concordanta cu organizatia confera autenticitate,
insa conditia este ca valorile respective sa se regaseasca atat in angajati, cat si in produsele si
serviciile firmei, sa fie adaptate la realitatea organizatiei.
La nivel managerial, valorile sustin normele de conduita interna si sprijina procesul de
luare a deciziil or. In acest fel, ele influenteaza comportamentul angajatilor ce interactioneaza
intre ei si comportamentul angajatilor cu actualii sau potentialii clienti. Astfel, influenta valorilor
se resimte in doua sensuri: au o influenta directa – reflectata in natu ra afacerii; si o influenta
indirecta – reflectata in modul in care firma este vazuta pe piata.
In cadrul unei organizatii exista doua tipuri de valori, intre care este necesar sa se faca
intotdeauna distinctia: exista valori reale, de baza, si valori as pirationale. Valorile reale sunt cele
ale caror prezenta se face intotdeauna simtita in momentul in care angajatii interactioneaza in
mediul inter, extern, publicul si clientii. Valorile aspirationale sunt acele valori ce se doresc a fi
dobandite, ce urmea za a fi puse in practica. Valorile aspirationale sunt necesare deoarece ajuta in
stabilirea prioritatilor si in atingerea unor noi obiective, insa nu trebuie confundate cu valorile
reale ale organizatiei.

O alta clasificare a valorilor ce se regasesc in c adrul unei organizatii a fost realizata de
scriitorul Patrick M. Lencioni intr -un articol de la Harvard Business Review. Lencioni a
identificat patru tipuri de valori: valori fundamentale, valori aspirationale, valori de bun simt si
valori accidentale.7
Valorile fundamentale sunt, in viziunea lui Lencioni, acele principii care indruma toate
activitatile realizate de o companie. Ele reprezinta pentru angajati rolul de indrumator si fiecarui
angajat trebuie sa ii fie cunoscute aceste valori.
Valorile aspira tionale reprezinta valorile pe care compania doreste sa le dobandeasca,
deoarece ajuta c ompania sa reuseasca in viitor, nefiind existente in prezent. Aceste valori
aspirationale apar in urma unor schimbari in cadrul organizatiei – necesitatea implementarii unei
noi strategii.
Valorile de bun simt sunt un minimum al standardului de comportament pe care orice
angajat trebuie sa il aiba.
Valorile accidentale sunt cele care apar spontat. Aceste valori nu au fost integrate de
conducerea organizatiei, ci repre zinta interesele comune ale angajatilor sau trasaturile
personalitatilor lor. In urma existentei acestor valori pot aparea atat efecte pozitive, cat si efecte
negative. Valorile accidentale au, spre exemplu, efectul de a -i determina pe angajati sa se
ident ifice cu locul de munca si cu mediul in care lucreaza, insa aspectul negativ este redat de
caracterul lor neprevazut.
Intr-o organizatie, valorile sunt la baza codurilor etice si morale ce ghideaza activitatea
institutionala. In acest fel, necesitatea uno r valori ce trebuie respectate au dat nastere codurilor
etice ale organizatiilor, alaturi de misiuni, principii si standarde, vizand compania, angajatii
acesteia si stakeholderii.
De cel putin sase milenii indivizii practica afacerile si schimburile de pr oduse si servicii,
iar drept dovada exista numeroase documente lasate in urma de marile civilizatii. Spre exemplu,
Samuel Kramer prezinta in cartea Istoria incepe cu Sumerul considerente convingatoare intru

7 A se vedea Patrick M. Lencioni , “Make your Values Mean Something” in “Harvard Business Review” :
https://hbr.org/2002/07/make -your-values -mean -something (visitas 19.05.2017)

sustinerea ideii ca schimbul de produse sau servi cii depinde, inca din cele mai vechi timpuri, de
respectarea unor reguli de conduita intre cei care iau parte la acest schimb. 8
Schimbul de bunuri si servicii are loc datorita existentei motivatiei pentru profit. Tinand
cont de faptul ca acest schimb se r ealizeaza de sute de ani, este de mentionat faptul ca succesul
este strans legat de calitatea bunurilor oferite si de capacitatea de adaptarea la trebuintele
comunitatii.
Sistemul prin care functioneaza acest schimb pe piata s -a schimbat si a evoluat, fii nd in
permanenta adaptat la colectivitate. De asemenea, acest proces este sustinut de tehnologie si de
evolutia acesteia. Schimbul de bunuri si servicii din cadrul civilizatiilor antice a ajuns in ziua de
astazi sa se raporteze la organizatii, la marile co rporatii care detin o functie extrem de importanta
in societatea moderna.
Organizatiile au, in ziua de astazi, rol de baza in economie deoarece transforma materia
bruta in bunuri de consum si raspund nevoilor indivizilor. In acest fel, se folosesc de res ursele
comune, fiind necesara asumarea unei responsabilitati. In contextul eticii afacerilor, se manifesta
o necesitate a acestei responsabilitati (atat a organizatiei in sine, cat si a fiecarui individ ce
participa la activitatea organizatiei).
Responsab ilitatea sociala reprezinta un ansamblu de insusiri caracteristice ce se nasc in
acest cadru al vietii, cum ar fi sinceritatea, mutualitatea, trebuinta, imbinate cu activitatile pe care
o companie le realizeaza intru implicarea in societate si intru rezolv area problemelor pe care
societatea respectiva le intalneste. Prin responsabilitatea sociala, o companie aduce beneficii
societatii, sustine dezvoltarea acesteia si produce un impact pozitiv. Trebuie vazuta drept o
obligatie pe care orice organizatie o are fata de comunitatea in care isi deruleaza activitatea.
Termenul de responsabilitate a fost analizat si interpretat de nenumarate ori, importanta
acestuia fiind subliniata inca de pe vremea grecilor antici. Platon sustine ideea ca
responsabilitatea depind e de hotararea pe care o ia fiecare individ in parte si asociaza aceasta
hotarare de vigilenta, adica de preintampinarea raului, de orientarea actiunii catre bine. Aristotel,
in urma clasificarii actiunilor omenesti in voluntare si involuntare, sustine ide ea ca actiunile

8 A se vedea Vasile Morar, “ Etica și afacerile ”, Ed. Universitatii din Bucuresti, 2006, p. 14

noastre depind de fiecare in parte. Astfel, omul este responsabil in privinta alegerii facute, iar
nimeni altcineva nu poate fi facut raspunzator pentru actiunile noastre. In acest fel, Aristotel
sustine ideea ca faptele si actiunile rele p ot fi evitate, deoarece ele depind intru totul de inclinatia
omului de a le comite. In acest context apare o legatura intre responsabilitate si libertate, iar
aceasta legatura a fost, de asemenea, indelung dezbatuta.
Kant in Intemeierea metafizicii moravu rilor dezbate ideea de libertate a omului prin
vointa de actiona.9 El nu trateaza numai ideea de a actiona sau nu, ci si ideea de vointa de a
actiona, sustinand ca vointa individului este in totalitate libera. Kant stabileste doua forme ale
responsabilitat ii: responsabilitate juridica si responsabilitate morala. Cea din urma se raporteaza
la ideea de a vrea ceea ce este bun in sine, iar prima se detaseaza de liberul cuget al individului,
referindu -se la natura dreapta sau nedreapta a actelor savarsite de in divid.
Ideea responsabilitatii este analizata si in cadrul filosofiei contemporane si se introduce
ideea de Celalalt ( de a corespunde Celuilalt), fapt ce atribuie un caracter omniprezent termenului
de responsabilitate, deoarece ajunge sa fie o indatorire esentiala pentru fiecare individ in parte.
Filosoful francez Jean -Paul Sartre a emis teorii cu privire la responsabilitate ce sunt
extrem de relevante in sfera afacerilor deoarece aduc in prim plan conexiunea dintre
responsabilitatea individuala si respo nsabilitatea colectiva: individul este responsabil de sine
insusi (“Omul este condamnat sa fie liber”), dar, in acelasi timp, este responsabil si de ceilalti
oameni. Responsabilitatea devine, in viziunea lui Sartre, un angajament deoarece se raporteaza
atat la ceea ce trebuie sa faca fiecare, cat si la ceea ce nu trebuie sa ingaduie sa fie facut.
In contextul formarii responsabilitatii sociale este relevanta si responsabilitatea colectiva
(mai pot adauga informatii).
Grosso -modo, ideea de responsabilitate sociala este asociata ideii de autoritate si putere
pe care organizatia le poseda. Vietile multor indivizi sunt influentate de puterea pe care o detin
organizatiile. Tocmai de aceea, trebuie cunoscut faptul ca organizatiile nu sunt entitati libere, ci

9 A se vedea Immanuel Kant, “ Întemeierea metafizicii moravurilor ” (1785) apud Vasile Morar “Etica și
afacerile ”, Ed. Universitatii d in Bucuresti, 2006, p. 129

ele sunt datoare societii. De asemenea, activitatile pe care le desfasoara organizatiile nu sunt in
intregime benefice, iar ceea ce este contraproductiv trebuie rectificat sau ponderat.
Constientizarea importantei responsabilitatii sociale impune existenta uno r valori intr -o
organizatie. Pentru a intelege lumea afacerilor dintr -o perspectiva etica, trebuie sa intelegem
existenta si rolul valorilor si pe cel al normelor.
Valorile si normele sunt elemente ale unui univers in care noi traim, univers ce a fost
structurat cu mult inaintea noastra. De la Aristotel, care a studiat omul drept zoon politikon,
individul si -a pastrat aceasta natura analitica ce apreciaza, prin intermediul ratiunii, ce este bine,
ce este rau, ce este drept si ce este nedrept.
Omul judeca un lucru drept fiind frumos sau urat, o fraza drept fiind adevarata sau falsa
si chiar si atunci cand omul spune ca un lucru ii este indiferent este vorba despre aceeasi judecata
de apreciere. Prin aceasta reactie pe care individul o are cu privire la lucrur ile din jurul sau,
individul valorizeaza, iar in functie de acest gest, individul creeaza predilectii proprii.
Axiologia, disciplina filosofica ce se preocupa de studiul valorilor, si -a propus sa aduca
raspunsuri la urmatoarele intrebari:
• Caracterul valo ros al faptelor este unul intrinsec sau noi, ca indivizi, atribuim
faptelor acest atribut?
• Noi, ca indivizi, determinam valorile prin prisma preferintelor si a agrementului
nostru sau exista anumite standarde suprapersonale ce arata caracterul lor valabil?
• Prin ce anume se diferentiaza valorile de fapte sau de lucruri?
• Cum putem ajunge la o norma (cee ce trebuie sa fie) plecand de la o judcata de
fapt (cee ce este)?
In domeniu axiologiei s -au remarcat diferite puncte de vedere cu privire la natura si
caract erul valorilor. Valorile au fost analizate din punct de vere subiectiv (valori individuale),
obiectiv, relativ si chiar absolut.

Subiectivistii au legat existenta si natura valorilor de procesele psihice interne, sustinand
ca una nu exista fara cealalta.10 Din aceasta perspectiva, se formeaza o legatura intre actul de
apreciere si valoare. Sursa valorilor este reprezentata de subiectivitate, de individualitate, ceea ce
conduce la ideea ca insasi autenticitatea acestora este conturata de aceeasi subiectivita te.
In contextul acestei abordari ia nastere urmatoarea problema: ce se intampla in situatia in
care predilectia individuala a unui om dauneaza altui om, provocand chin, inconfort sau chin?
Spre exemplu, preferinta sexuala a unui pedofil este vazuta drept fiind o valoare de catre ceilalti
indivizi? Aceasta problema ridica suficient de multe semne de intrebare necesare compromiterii
subiectivismului axiologic.
Cea mai pasabila interpretare a subiectivismului axiologic propune acceptarea ideii ca nu
toate v alorile au o factura subiectiva, ci una supraindividuala, care sa ii cuprinda si pe ceilalti.
Tocmai de aceea nu trebuie sa provocam niciodata celorlalti suferinta prin placerile noastre.
Viziunea subiectivista nu poate, asadar, sa contureze judecati solid e in ceea ce priveste natura
binelui sau natura raului, deoarece depinde de varii factori individuali.
In aceste circumstante, Alfred J. Ayer si Charles Leslie Stevenson au conturat termenul
de emotivism etic care accentueaza influenta sentimentelor in con textul valorilor. Conform celor
doi filosofi, la baza anumitor valori se afla sentimentele noastre si tocmai de aceea se estompeaza
termenii corect si incorect. Astfel, cand nu suntem de acord cu un fapt savarsit de un alt individ,
ne exprimam sentimente d e reprobare, insa sentimentele nu au capacitatea de a fi adevarate sau
false, ci reprezinta starea.
Au existat si contraargumente in ceea ce priveste subiectivismul. Filosoful american
James Rachels a presentat cateva considerente impotriva naturii subiect ive a valorilor:11
 Plecand de la premisa ca subiectivismul etic este corect, ajungem la concluzia ca
fiecare individ are judecati morale certe, insa in urma unei analize rationale va
rezulta ca este imposibil ca toate judecatile morale sa fie certe.

10 A se citi James Rachels, “ Introducere în etic ă”, Editura Punct, Bucure ști, 2000, cap. “ Subiectivismul în
etică” p. 32 -45 apud Vasile Morar “Etica și afacerile ”, Ed. Universitatii din Bucuresti, 2006 , p. 41
11 A se citi James Rac hels op. cit. p. 18 apud Vasile Morar “Etica și afacerile ”, Ed. Universitatii din
Bucuresti, 2006 , p. 43

 Simtami ntele si atitudinile diferite ale oamenilor dau nastere neintelegerilor dintre
ei, insa temeiul acestor neintelegeri poate fi identificat doar prin intermediul
rationamentului.
 Subiectivismul conduce, in final, la incongruenta: X savarseste o fapta. Y sust ine
ca fapta savarsita de X este buna, in timp ce Z sustine ca fapta savarsita de X este
rea. Conform subiectivismului, si Y si Z spun adevarul, insa fapta savarsita de X
nu are cum sa fie si buna si rea in acelasi timp.
Teoriile subiectiviste au avut drep t reactie teoriile obiectiviste. Obiectivismul propune
urmatorul model: valoarea apartine anumitor lucruri, obiecte, fapte exact asa cum unei substante
ii sunt atribuite elementele chimice din alcatuirea ei.12 Conform acestei teorii, valorile depind in
mod intrinsec de lucruri, sunt independen te de subiectul ce valorizeaza.
Spre deosebire de teoriile subiectiviste, unde era acceptata ideea ca fiecare individ are un
sistem propriu de valori, obiectivismul divizeaza oamenii in doua grupari: potrivit
obiectivis mului, exista indivizi care identifica si apreciaza adevaratele valori si exista indivizi
care cred in valori eronate.
O alta teorie in ceea ce priveste valorile introduce ideea de relativitate a valorilor. De la
Protagoras, care afirma ca omul este masur a tuturor lucrurilor, pana in ziua de astazi exista
numeroase aprecieri ale valorilor drept depinzand de relativa alcatuire a omului. Relevanta este si
istorisirea lui Herodot despre Darius, regele persilor. In aceasta poveste este evidentiata o
diferenta de traditii si etnie: calatenii, un trib de indieni, obisnuiau ca atunci cand tatii lor
decedau, sa se hraneasca din corpurile lor. Comparativ, este prezentat si obiceiul funerar al
grecilor, care practicau incinerarea. Darius a propus fiecarei comunitati etnice sa practice
obiceiul funerar al celeilalte, iar propunerea sa a avut reactii negative. Aceasta istorisire, in
simplitatea sa, evidentiaza ideea ca valorile si codurile morale sunt diferite in functie de fiecare
cultura.

12 A se citi Dan Craciun “ Etica in afaceri ”, Editura ASE, Bucuresti, 2005, p. 78 apud Vasile Morar
“Etica și afacerile ”, Ed. Universitatii din Bucurest i, 2006 , p. 44

De asemenea, in epoca post -moderna, filosoful german Friedrich Nietzsche sustine
modelul relativist, descriind in cartea Asa grait -a Zarathustra viziunea fiecarui popor in ceea ce
priveste binele si raul, intr -o limba proprie.
Diferentele dintre culturi dau nastere si unor sisteme dif erite de valori si tocmai de aceea este
inadecvat sa afirmam ca anumite obiceiuri sunt cinstite sau eronate. Filosoful american James
Rachels propune cateva afirmatii ce concentreaza intreaga esenta relativista:
• Fiecare societate are propriul cod moral
• In ceea ce priveste codurile sociale, acestea nu pot fi diferentiate sau clasificate
deoarece nu exista un criteriu obiectiv pe baza caruia sa se realizeaza aceasta
diferentiere
• Este imposibilia existenta unui adevar universal in cadrul eticii, deoarece nu
exista principii morale aplicabile tuturor oamenilor
• In cadrul unei anumite societati, exista un cod moral ce determina ce este just sau
injust
• Trebuie sa manifestam o atitudine de toleranta fata de diversitatea culturala si sa
incercam sa renuntam la prejud ecati.13
Intreaga clasificare a valorilor se gaseste a fi relevanta in toate sferele vietii: viata privata,
viata profesionala, viata publica si in domeniul afacerilor. Rationamentele etice se rasfrang in
toate ariile. S -a realizat o anumita asociere intre conceptul de bine si valorile morale. Daca etica
propune modele referitoare la modalitatea in care trebuie sa traim, valorile morale aduc in prim –
plan un filtru prin care judecam cum suntem si cum ar trebui sa fim.
Existenta valorilor morale implica exist enta unor norme, si implicit supunerea noastra
acestora. Normele este o regulă, dispoziție etc. obligatorie, fixată prin lege sau prin uz; ordine
recunoscută ca obligatorie sau recomandabilă, Exista: Normă morală (sau etică) = model sau
recomandare privind respectarea principiilor, îndeplinirea datoriilor și regulilor morale. Normă

13 A se citi James Rachels op. cit. p. 21 -22 apud Vasile Morar “Etica și afacerile ”, Ed. Universitatii din
Bucuresti, 2006 , p. 47

juridică = regulă de conduită cu caracter general și impersonal, emisă de organele de stat
competente, a cărei aplicare poate fi asigurată prin constrângere. ; Totalitatea condiț iilor
minimale pe care trebuie să le îndeplinească un sportiv pentru a putea obț ine un titlu, o calificare
etc.14
Exista numeroase clasificari ale normelor. Conform lui Tudor Catineanu, normele se
impart in norme generale, norme speciale si norme particular e. Din prima categorie fac parte
acele norme care se substituie unui continut permanent valabil in permanenta conditiei umane –
fii darnic! Fii corect! Fii bun! Etc. Cea de -a doua categorie include norme valabile in anumite
comunitati (cum ar fi familia) s i au un caracter instabil, fiind fluctuante in timp. Normele
speciale apar in contextul unor situatii mai neuzuale sau vizeaza grupuri mai deosebite, cum ar fi
normele din cadrul manierelor elegante.
In cazul clasificarii normelor in functie de organizarea lor, autorul Dan Craciun a realizat o
lista de elemente in functie de care ar trebui realizata aceasta clasificare:
• Expresia normelor, referindu -se aici la continutul si forma lor
• Autoritate/Putere
• Subiectul normelor
• Domeniul in care sunt aplicate
• Modalit atea de sanctionare
Pentru o buna functionare a unei organizatii si pentru a atinge succesul in randul
publicului, aceasta trebuie inainte de toate sa detina o buna comunicare in interior si sa existe un
minimum moral in comportamentul angajatilor. Necesit atea de codificare a ceea ce inseamna
acest minimum moral este din ce in ce mai pregnanta, cu cat numarul angajatilor din cadrul
organizatiei creste si cu cat ia nastere o indoiala in ceea ce priveste esenta aprecierii morale.
Apare, astfel, codul etic – un document scris care insiruie si formuleaza anumite valori,
norme sau conduite pe care organizatia doreste sa le vada puse in practica, nu numai in interiorul

14 A se citi https://dexonline.ro/definitie/Norm%C4% 83%20 (visitas 19.05.2017)

organizatiei, ci si in exteriorul acesteia. Rolul codului etic este acela de a atrage interesul
oamenilor care fac parte din firma, dar si atentia partilor care manifesta interes fata de ideea ca
performanta economica nu se obtine cu orice pret.
Primele coduri etice au originea in cultura nipona si au aparut in jurul secolului XVII,
fiind urmate de tari precum America si Franta. In ceea ce priveste structura lor, aceasta este
oarecum diferita deoarece codurile etice s -au realizat in functie de structura juridica existenta in
fiecare tara, fiind in acelasi timp dependente de atitudinile comunitare.
Comparativ, comunitatea nipona este diferita de cea americana in ceea ce priveste
structura etica a organizatiilor. Diferenta este redata de influentele de ordin traditional si de
sistemul filosofic abordat de japonezi: desi acestia si -au insusit trasaturi occidentale, in cadrul
etosului traditional se regasesc si trasaturi ale budismului si ale confucianismului. Printre valorile
morale promovate de cultura japoneza se remarca devotare, fidelitate si cautarea fericirii. Pentru
aceasta cultura, munca in sine este vazuta drept un act sfant, iar acest fapt determina deschiderea
japonezilor catre adoptarea codurilor etice.
Regasit fie sub denumirea de charta, cod deontologic sau cod etic, acest document
serveste drept o incercare a organizatiei de a reactiona ata t la tensiunile din interiorul organizatiei
cat si la cele din exteriorul ei, ajutand organizatia sa depaseasca evenimentele care ii pot
ameninta integritatea si moralitatea.
Exista numeroase motive pentru care o organizatie opteaza intru construirea unui cod
etic. Printre acestea regasim:
• Constrangerea actionarilor
• Inclinatia catre automodelare
• Aspiratia colectivitatii de a se incadra intr -o tipologie morala
• Mentinerea unei ambiante sociale in cadrul firmei
• Ameliorarea autoritatii firmei
• Dezvoltarea in ca drul mai multor segmente de piata

• Deosebirea fata de celelalte firme existente pe piata
• Dobandirea unui segment de public fidel
• Recrutarea unor angajati cinstiti
• Indrumarea si supravegherea angajatilor
In societatea actuala, colectivitatea este cea care of era organizatiilor factorii necesari
pentru a exista, ingaduindu -le sa utilizeze resursele naturale. Organizatiile, la randul lor, au
datoria de a face trecerea de la materie bruta in bunuri de consum, fara a starni prejudicii
ireversibile. In acelasi timp , corporatiile trebuie sa fie constiente de faptul ca au o capacitate mai
mare de a promova binele comun decat o au oamenii singuri sau micile intreprinderi.
Pentru a reusi in promovarea acestui bine comun, organizatiile trebuie sa aiba, inainte de
toate, o ambianta etica dezvoltata in mediul intern. Organizatiile trebuie sa fie constiente de
faptul ca este imperativ ca activitatea lor pe piata sa fie incadrata de norme morale. Pe langa asta,
angajatii ar trebui sa primeasca un sprijin in ceea ce priveste dobandirea unor responsabilitati
morale. Comportamentul etic intr -o organizatie este cel care ofera stabilitate pe plan economic,
deoarece ajuta la construirea imaginii si la dobandirea credibilitatii, elemente extrem de
importante in acest context.

Capitolul 2
Declara țiile de principii

Succesul unei organizații este strâns legat de existența și conținutul declarației de
principii existente. Declarațiile de principii ajută o organizație să își stabilească țelurile, iar în
conformitate cu acestea se ajustează strategia.
O declarație de principii este reprezentată de o frază sau un paragraf prin intermediul
căruia o organizație explică succint si concis scopul existenței sale. Aceste declarații au o dublă
întrebuințare: sunt eficiente în cadrul interior al organizației, ajutând angajații să rămână
concentrați pe îndatoririle lor, determinându -i în același timp să contribuie la dezvoltarea
companiei prin descoperirea unor modalități inovati ve de a -și derula activitățile.
O declarație de principii corect și corespunzător structurată acțione ază ca un filtru pentru
o companie, stabilind ce este important și ce nu, pe ce segmente de piață să acționeze, în ce
manieră să acționeze și contribuie la eficientizarea comunicării în ceea ce privește obiectivele
organizației.
Declarația de principii a unei organizații este diferită de viziunea organizației, întrucât
viziunea reprezintă cauza, iar declarația de principii reprezintă efectul. O declarație este un
obiectiv ce trebuie atins, un nivel la care trebuie să se ajungă, iar viziunea este modalitat ea prin
care se ajunge la nivelul respectiv.

O declaratie de principii corespunzatoare trebuie sa raspunda la intrebari precum:
 De ce te afli in aceasta afacere?
 Care sunt clientii tai?
 Ce poti face pentru clientii tai?
 Ce imagine iti doresti sa prezinti?
 Cum planuiesti sa realizezi aceasta imagine?
 Ce factori determina pretul si calitatea produselor/serviciilor oferite de tine?
 Prin ce se remarca produsele/serviciile tale de celelalte?
 Care este rolul organizatiei?
 Care este rolul angajatilor?
 Cum te difer entiezi de competitiori?
 Poti sa transformi slabiciunile competitorilor in avantaje pentru tine?
 Cum vei utiliza tehnologia, capitalul, produsele si serviciile sa iti atingi
obiectivele?15
Unele companii optează și pentru anumite declarații de principii in dividuale ale căror
efecte se resimt în aspectele financiare, spirituale, profesionale și relaționale ale angajaților.
Odată create, ele susțin echilibrul între muncă și viață, deci ajută individul să crească numărul
realizărilor personale în domeniile enu merate mai sus.
Aceste declarații individuale sunt realizate în același fel în care sunt înfăptuite și cele
organizaționale și reprezintă un sumar al activităților pe care trebuie să se bazeze un angajat. În
funcție de aceste activități, individul stabile ște ceea ce vrea să devină, fiind o modalitate de a
ghida energia angajatului astfel încât acesta să realizeze cele mai importante scopuri ale sale.
Declarația de principii trebuie să fie bine configurată, să aibă conținut și în elaborarea sa
trebuie să s e evite confuzia și obscuritatea. Conținutul său trebuie să lămurească ce face
compania pentru clienți, pentru angajați și pentru deținător într -o manieră ce denota claritate,
unicitate și concizie. O declarație de principii extrem de bună susține ce face o companie pentru
comunitate sau chiar pentru întreaga lume.

15 A se citi Cristina Coman “ Relatii Publice: Principii si Strategii” , Editura Polirom, Iasi, 2006, p. 39

Există anumite întrebări la care trebuie să răspundă o organizație în declarația de
principii. Inițial, o organizație trebuie să își prezinte motivele: de ce s -a înființat? de ce a scos pe
piață anumite produse/servicii? ce problemă se încearcă a soluționa și care este soluția? De
asemenea, declarația trebuie să informeze cu privire la ce oferă organizația clientului și trebuie să
denote prin ce este această organizație diferită de celelalte.
Unul dintre avantajele declarației de principii este acela că ajută la evoluția organizației
în direcția potrivită, având un rol important în ceea ce privește luarea deciziilor. Este, așadar, un
punct de echilibru pentru o organizație, un punct stabil, o ba ză pe care se fundamentează întregul
viitor. Declarația de principii poate avea un rol motivațional în rândul angajaților: aceștia
lucrează în echipă pentru a îndeplini un țel comun, iar din acest lucru în echipă rezultă câștiguri
și pentru organizație, și pentru angajații ei.
Deși sunt, în mare parte, beneficii în ceea ce privește existența unei declarații de principii
într-o organizație, există anumite situații în care o declarație de principii poate afecta o
organizație. Această situație apare în momen tul în care declarația de principii este lipsită de fond,
de înțeles, este ambiguă sau neverosimilă.
In conformitate cu Business Dictionary, o declaratie de principii este ”O descriere
aspirationala vizand ceea ce o companie isi doreste sa obtina si sa rea lizeze in viitor. Are rolul de
a ghida actiunile curente si viitoare”16
Avand o influenta majora in crearea imaginii unei organizatii si in construirea
credibilitatii, declaratia de principii trebuie sa fie intotdeauna realista. De cele mai multe ori, o
declaratie de principii se prezinta a fi mult prea optimista. In acest caz, se anuleaza caracterul
realist al declaratiei, conducand la efecte precum reducerea performantelor angajatilor, deoarece
se regasesc in imposibilitatea de a atinge standardele. Astfel de situatii dau nastere unor
declaratii lipsite de sens, fara niciun scop.
O declaratie de principii este un element -cheie in dezvoltarea unei organizatii si necesita
planificare, timp si efort din partea conducerii organizatiei. Daca declaratia nu este structurata
corespunzator, ea este o irosire de timp si de resurse.

16 A se citi http://www.businessdictionar y.com/definition/mission -statement.html (visitas 24.05.2017)