Olanda ( Țările de Jos) [609205]

Olanda ( Țările de Jos)
(autor: Gheorghieș Mădălina -Elena)

1. Introducere

Țările de Jos sunt o monarhie consituțională, stat membru fondator al Beneluxului și al
Uniunii Europene, situat în nord -vestul Europei, în vecinătatea Mării Nordului, Belgiei și
Germaniei. Țările de Jos împreună cu câteva colonii de peste mări formează Re gatul Țărilor de
Jos.
Numele folosit în mod tradițional în limba română, Olanda, sub care sunt cunoscute
Țările de Jos, acoperă însă doar o parte din teritoriul țării, anume provinciile Olanda de Nord și
Olanda de Sud. Locuitorii Țărilor de Jos sunt numiți în engleză Dutch, adică german.
Un sfert din teritoriul Olandei se află sub nivelul mării, statul având cea mai joasă
altitudine din lume. De asemenea, este una dintre țările cele mai dens populate din lume.
Olanda are o lungă istorie de toleranță socială și este în general considerată ca fiind o țară
liberală, legalizând avortul, prostituția, eutanasia și menținând în aceelași timp o politică
progresivă în ceea ce privește regimul drogurilor. În anul 2001, a devenit prima țară din lume
care a legal izat căsătoriile între pesoane de același sex. Este membră NATO și UE. Pe teritoriul
său se află sediul Curții Penale Internaționale .

Imaginea 1. Harta Olandei
sursa: www.mfa.gov.md

Populația Olandei în 1998 era de 15.731.112 louitori, iar în 2000 era de 15.892.000
locuritori, înregistrându -se o creștere cu .02%. Densitatea populației în 1998 era de 379
locuitor/kmp, în 2000 natalitatea a rescut cu 12.1%, mortalitatea cu 8.7%, iar sporul natura cu
3.4%. Astăzi populația O lande i este de 15.878.000, înregistându -se o ușoară scădere. Structura
acesteia este următoarea: 0 -14 ani: 18,38%; 15 -64 ani: 67,9%; 65 ani și peste: 13, 72%.
Speranța de viață a populației Olandeze este de 75 ani – bărbați, 81 ani -femei.
Populația olandeză se clasifică după următoarele criterii:
 după vârstă: 0 -14 ani: 18,38%; 15 -64 ani: 67,9%; peste 65 ani: 13,72%;
 după etnie: olandezi (95,6%), marocani (0,9%), turci (0,3%), alții (2%);

 după religie: romano -catolici (34%), protestanți (25 %), musulmani (3% ), ații (2%).

Imaginea 2. Provinciile Olandei

Capitala Olandei este Amsterdam. În timp ce Amsterdam este capitala oficială a țării
conform Consituției, la Haga se află sediul guvernului, reședința regală, precum și ce mai mare
parte a ambasadelor.
Olanda nu are o istorie unificată până în secolul al XV -lea. Regiunea vestică a Rinului,
formată ca parte a provinciei romane a Germaniei de Jos, a fost locuită de către Batavi.
Aproape întreaga arie a fost cucerită in secolele XIV -XV de cătr e franci, care odată cu
destrămarea Imperiului Carolingian, au trecut, în majoritate, în regatul francez și, în acest fel, la
Marele Imperiu Roman. A devenit membră a Națiunilor Unite în 1945 și în 1957 a întrat într -o
alianță cu Belgia și Luxemburg, care a devenit în 1958 Uniunea Economică Benelux. Țara a
participat de asemena la crearea organizației ce a devenit mai târziu Uniunea Europeană.
Olanda are două limbi oficiale: olandeza pe întreg teritoiul și frizona de vest în Friesland.
Aporximativ 99% din p opulația Olandei cunoaște limba olandeză. În Olanda se vorbește și
engleza.
Amsterdam, capitala Olandei, este cel mai mare centru industrial și administrativ din
Olanda. Dezvoltaarea lui a început în secolul al XIII -lea în locul unde se vărsa râul Amstel î n
Zuiderzee. Orașul a început să se extindă pe insulele mlăștinoase invecinate, construcțiile sunt
ridicate pe piloni pentru a fi ferite de inundații.
Învățământul obligatoriu în Olanda începe de la vârsta de 5 ani, însă, cele mai multe cazuri,
școlile acc eptă și copii în vârstă de 4 ani.

Graficul 1. Cheltuieli cu e ducația (sursa:Trends in the Netherlands 2017 -CBS)
Graficul numărul 1 reprezintă cheltuielile cu educația din Olanda. După cum se poate
observa, Olanda este o țară cu nivelul educației foarte ridicat și totodată cu investiții foarte mari
în ceea ce privește acest subiect. Cele mai multe cheltuieli sunt evident pentru liceu, acestea
crescând de la peste 13 miliarde jumătate la 18 miliarde pe parcursul celor 10 ani. Se p oate
observa și creșterea cheltuielilor în ceea ce privește universitatea.
Olanda se află pe primul loc în lume la exportul de flori tăiate, pe locul doi la exportul de
brânzeturi și pe locul trei la produse agricole în general.
Agro -turismul este o formă de completare a veniturilor pentru peste 2.500 de ferme
olandeze, dinntre care, marea majoritate situate în provincia Zeeland. Ca urmare a restircțiilor
impuse de Uniunea Europeană la producția animalieră și din rațiuni ecologice, cotele alocate
Olandei a u devenit insuficiente, mulți fermieri fiind nevoiți să se îndepte către țări care nu se
confruntă cu aceste probleme.
Potrivit unu stiudiu realizat de Health Consumer Powerhouse (HCP), Olanda este țara cu
cel mai performant sistem sanitar din Europa.
Conf orm Economist Intelligence Unit, Olanda este una dintre cele mai sigure destinașii
de afaceri, bucurându -se de un climat p ost stabil, o bază macroeconomică puternică, un cadrul
legal clar și relații comerciale bine dezvoltate.
Economia olandeză se bazează în mare măsură pe comerțul exterior și se remarcă prin
relațiile industriale stbile, șomaj și inflație moderate, balanță comercială excedentară și rolul de
important hub european de transport.
Cea mai mare concentrare economică se înregistrează în partea d e vest a Olandei,
cunoscută sub numele de Randstat, unde își au sediul și își desfășoară activitatea peste 45% din
numărul total de companii. Partea de sud a țării, de asemenea bine dezvoltată, este în prezent o
zonă industrială în creștere, orientată în p rincipal spre export și cu o pondere de circa 25% în
economia națională. Provinciile din estul țării, la granița cu Germania, au din punct de vedere
economic p structură diversă, activitățile principale desfășurând -se în sectorul industriilor
manufacturier e, în cel al transporturilor și în sectorul comerțului cu ridicata.

Cel mai dezvoltat sector al economiei olandeze este cel al serviciilor. Sectorul
serviciilor furnizează aproximativ trei sferturi din Produsul Intern Brut, din care serviciile
comerciale reprezintă cu puțin sub jumătate din PIB. Cea mai mare concentrare economică se
înregistrează în partea de vest a Olandei, cunoscută sub numele de Randstat, unde își au sediul
și își desfășoară activitatea peste 45% din numărul total de companii.

Servicii comerciale 24%
Vânzări cu amănuntul 13%
Activități industriale 13%
Sănătate 12%
Vânzări angro 11%
Construcții 10%
Reparații auto 9%
Catering 8%
Tabelul 1. Distribuția pe sectoare de activitate
(Sursa: www. mfa.gov.md)

Olanda este cel mai mare producător și exportator de gaze naturale din UE. Între 15% și
20% din consumul total anual de gaze naturale al Uniunii Europene este produs în Olanda.
Producția de gaze naturale generează peste 2% din PIB -ul olandez ș i asigură aproximativ
11.000 de locuri de muncă, predominant în partea de nord a țării.
Activitățile industriale sunt concentrate în domenii de înaltă tehnologie: bitehnologie,
chimie fină, industrie farmaceutică, electronică, telematică, tehnologie medic ală, realizarea de
materiale noi, industria alimentară, imprimerie.
Regimul comerțul extern olandez este condiționat de apartenența Olandei la Uniunea
Europeană și Organizația Mondilă a Comerțului. Schimburile comerciale se desfășoară, în
general, pe baze libere, statul intervenind doar în situații de excepții. Pentru anumite produse,
importul se face pe baza de licență. În unele cazuri și exporturile sunt supuse sistemului de
licențiere.
Accesul pe piața Olandei este liber, cu excepția unor produse agric ole și a câtorva grupe
de produse sensibile stipulate în legislația comunitară în domeniul protecției pieței interne.
Turismul în Olanda este foarte dezvoltat, predominant cel cultural, marile atracții fiind
marile orașe Amsterdam și Rotterdam.
Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt înscrise următoarele obiective din
Olanda:
 Schokland și împrejurimile sale (1995);
 Linia de apărare fortificată din Amsterdam (1996);
 Lețeaua de mori din Kinderdijk -Elshout (1997);
 Stația de pompare Wouda (1998);
 Beemster (1999);
 Casa „ Rietveld -Schroder” din Utrecht (2000).

2. Dezvoltarea turismului și a ospitalității
2.1. Ospitalitatea și turismul

Turismul nu este principala sursă de venit în Olanda, însă olandezii nu -i dau mai puțină
importanță datorită acestui fapt. Având o rețea de transport extinsă, o rețea de telecomunicații
foarte bine pusă la punct și, desigur, o multitudine de obiective si de zone turistice, Olanda este
paradisul oricarui turist. Pe lângă a fi o destinație pentru cei ce doresc relaxare, Olanda se
promovează și pe planul turismului de afaceri, lucru datorat înfloritoarei industrii și mediului de
afaceri propice.
Rețeaua căilor de comunicație este densă, bine întreținută, poziția la gurile de vărsare
ale Rhinului în Marea Nordului transformând Olanda într -o adevărată poartă de acces a Europei
Occidentale. Aici se afllă al doilea port al lumii – Rotterdam.
Olanda e ste mult mai mult decât o țară plată unde se cultivă industrial flori și se ridică
mori de vânt, aceasta ascunde o bogăție culturală și istorică greu de egalat, fiind păstrată în
ciuda progreselor tehnologice ce au transformat -o într -o țară modernă, care a trage turiștii.
De-al lungul timpului, pe lângă rețeaua de transport, rețeaua de telecomunicații și pe
lângă multitudinea locurilor frumoase, și unitățile de cazare și alimentație, care sunt foarte
diversificate și în continuă creștere, au contribuit la d ezvoltarea turismului.
Un loc care a contribuit la dezvoltarea turismuui și la creșterea numărului de turiști este
însăși capitala țării, Amsterdam. Cu peste 1500 de clădiri -monument și cu aproape la fel de
multe poduri peste canale, de care turiștii sunt atrași, aceștia pot explora excentricitățile și
muzeele, traversa orașul pe bicicletă.
Tot la dezvoltarea turismului a contribuit și Haarlem – ORAȘUL FLORILOR. Acesta
fiind cunoscut pe plan internațional a atras mulți turiși. Centru districtului lalelelor, Haarlem,
este numit, neoficial Bloemesnstad – orașul florilor, și este un adevărad paradis pentru iubitorii
de frumos. Muzee, magazine și expoziții științifice se pot întâlni la tot pasul.

2.2. Importanța economică a turismului

Turismul este una dintre ce le mai importante activități ec onomice din lume, el
reprezintă un fenomen economico -social, un promotor al glbalizării și un factor al dezvoltării
durabile.
Multiplicarea formelor de turism din Olanda , derularea mai profundă și accelerată a
activităților turistice au ca efect valorificare a și promovarea zonelor turistice din țară , asta
însemnând atragerea turiștilor, și cu toții știm că atragerea turiștilor reprezintă un factor foarte
important în economia țării.
În Olanda, turismul reprezintă o care de v alorificare superioară a resurselor, în mod
special a celor naturale, altele decât cele tradiționale. Mai mult, comercializarea acestor resurse,
asigură un spor de venit pentru țară .
Un alt efect economic al turismului îl reprezintă contribuția sa la asigurarea unei
circulații bănești echilibrate realizată deopotrivă pe seama turismului intern și internațional din
Olanda . Astfel, în cazul turismului intern, prin cheltuielile faute de turiști pentru procurarea de
bunuri și servicii specifice, este redat ă circulației o parte din veniturile obținute de aceștia. În
privința turismului internațional, încasările valutare contribuie la atenuarea deficitului balanței
de plăți, la consolidarea monedei naționale și a liberei convertibilități.

Graficul 2. Contribuția turismului la PIB
(sursa: https://www.wttc.org Netherlands2017.pdf)
Graficul de mai sus reprezintă contribuția turismului la PIB -ul Olandei. Se observă că în
anul 2017 a avut o contribuție mai mare în comparație cu anul precedent. Este evident faptul că
turismul contribuie, în mare parte, într -un mod indirect , însă există bineînțeles și o contribuție
directă a acestuia. În graficul prezentat apare și o esti mare în ceea ce privește contribuția
turismului la PIB -ul Olandei pentru anul 2027.

3. Ospitalitatea și cererea turistică

Cererea de turism are un sens foarte larg. Poate fi asemănată cu cererea economică, care
este dorința de a plăti pentru un anumit bun sau serviciu pentru a -l poseda. Sunt câteva moduri
diferite cum poate fi măsurată cererea de turism de intrare. Sosirile turistice internaționale
reprezintă măsurătorile utilizate cel mai frecvent.
Cererea turismului este determinată de exemplu de activitatea a unei destinații turistice ,
care, la rândul ei, își are rădăcinile în imaginea destinației și în percepția acesteia, elemente
determinate de prestația turistică și de experiențele turistice efective, de raționamentul turistului
și de infomații le turistice existente sau oferite la nivelul destinației cu pivire la aceasta.
Olanda are nenumărate puncte de atracție turistică. Printre ele se numără și următoarele:
Amsterdam, Leiden, Delft, Haga, Rotterdam, Maastricht, Haarlem, Utrecht.
Turismul în Olanda include o gamă diversificată de servicii, de exemplu: servicii de
cazare, de alimentație, de informare, de publicitate și de promovare.
În Amsterdam, numărul turiștilor s e estima până la sfârșitul anului 2017 la 16 milioane.
În anul 2018 se așeaptă un flux al turiștilor de 18 milioane.
Indicele variației în timp a cererii turistice interne , emițătoare și receptoar e.
1. IVCi 2004 -2002= cererea turistică internă din anul 2004/ cererea turistică internă din anul
2002 x100 = 18.000.000/18.700.00 x100 = 96,25%
2. IVCe 2004 -2002 = cererea turistică emițătoare din anul 2004/ cererea turistică emițătoare
din anul 2002 x100 = 17.200.00/ 16.800.0 00 x100 = 102,38%
3. IVCr 2004 -2002 = cererea turistică receptoare din anul 2004/ cererea turistică receptoare
din anul 2002 x100 = 9.647.000/9.595.000 x100 = 100,54%

Graficul 3. Preferințele turiștilor în ceea ce privește cazarea și nr. lor 2010 -2017
(sursa:Trends in the Netherlands 2017 -CBS)
În graficul numărul 3 sunt prezentate preferințele turiștilor în ceea ce privește cazarea și
numărul acestora . Este absolut evident că majoritatea dintre turiștii care au vizitat Olanda în
perioada 2010 -2017 au preferat cazarea la hotel. Numărul turiștilor cazați la hotel a crestul
evident de -a lungul celor 7 ani, ajungând de la 8.727 la 14.200 milioane.

Grafi cul 4. Înnoptări turistice
(sursa:Trends in the Netherlands 2017 -CBS)
Graficul de mai sus prezintă înnoptările turiștilor în Olanda. Din graficul de mia sus reiese
că cea mai mare pondere o au înnoptările la hotel, acestea crescând puțin pe parcursul anilor
2012,2013,2014,2015și 2016.
4. Canale de distribuție a turi smului
4.1. Servicii turistice

 Transportul
În Olanda, transporturile joacă un rol mai important decât în alte țări, datorită situației sale
geografice care -i rezervă poziția unui punct de legătură al Europei cu restul lumii.

Există în Olanda 2200 de autostrăzi, 70% din rețeaua feroviară este electrificată și
măsoară 3200 km, rețeaua de transport fluvial măsoară 5046 km, din care 3500 km canale. În
domeniul transporturilor aeriene, prezența pe plan internațional se afirmă prin personalitatea
reputatului constructor de avioane Anthony Fokker.
Aeroporturi Olanda: Amsterdam Schipl, Rotterdam, Groningen, Eindhoven, Maastricht.

Graficul 5. Mijloace de transport
(sursa:Trends in the Netherlands 2017 -CBS)
Graficul 5 reprezintă mijloacele de transport folsite de Olandezi pentru vacanțe. Cea mai
mare pondere, în preferințele olandezilor, o are mașina. Se poate observa o mică creștere din anul
1992 până în anul 2010 în ceea ce privește numărul persoanelor car e călătoresc cu mașina. Din
anul 2010 până în 2016 este înregistrată o ușoară scădere. Următorul mijloc de transport folosit
de olandezi este avionul, numărul persoanelor care călătoresc cu avionul fiind într -o continuă
creștere de -a lungul anilor.
 Servici ile de cazare
În Olanda, serviciile de cazare sunt multe și foarte diversificate. Acestea sunt de la cele
care asigură strictul necesar până la cele mai de lux, de altfel fiind de la cele cu prețuri mai mici
până la cele cu prețuri mai mari.
Hotelurile din Olanda sunt la fel de variate cum este țara însăși. În oferta hotelieră se
regăsesc mii de hoteluri situate lângă numeroase repere turistice din Țările de Jos. Se pot găsi
hoteluri care domină un frumos canal, hoteluri care domină dune de ni sip de pe plajă și
numeroase hoteluri din modernul port Rotterdam.

Hoteluri,
pensiuni și
cămine pentru
tineri 1998 2000 2004 2005
Număr (total) 2.786 2.835 3.129 3.135
Locuri (x1000) 169 173 190 192
Gradul de
ocupare 44,77% 43,73% 40,12% 42,12%
Tabere și 1998 2000 2004 2005

campinguri
Număr (toal) 2.035 2.140 2.341 2.446
Locuri (x1000) 719 726 723 728
Înnoptări
(x1000) 20.507 20.934 22.509 22.213
Tabelul 2. Exemplu bază tehnico -materială 1998 -2005

Graficul 6. Numărul hotelurilor după categorie

 Serviciile de alimentație
În Olanda se găsesc aproximativ 10.000 de restaurante. Alimentația publică în Olanda un
este nimic mai puțin decât un tratament, cu bistrouri frumoase, restaurante feerice, cafenele
moderne și fabuloase și rafinate locuri pentru servit cina răspândite în j urul orașelor precum
Amsterdam, Haga, Utrecht.
Olanda dispune de o bucătărie bogată și considerată bazată pe valoarea comunităților
agricole.

4.2. Centre de informare turistică

În apropierea oricărui oraș sau municipiu, în Olanda există centre de informare t uristică.
Acestea pot fi recunoscute după silga lor VVV albă și albastră, și sunt de obicei în centrul
localelor.
Fiecare centru de informare turistică din Olanda are toate informațiile de care un turist are
nevoie în ceea ce privește destinația lui. De e xemplu, centrul de informare va ajuta turiștii în
legătură cu:
– informații specifice deste locație și regiune;
– hărții și planuri pentru mersul pe jos, cu bicicleta sau cu mașina;
– ghidaje turistice;
– sfaturi de cazare;
– bilete de intrare.
În cele mai vizitare orașe ale Olandei există cele mai multe centre de informare turistică
care, de altfel, se ocupă și cu vânzarea de suveniruri și haine de ploaie.

4.3. Pachete turistice

Agenția de turism este principalul distribuitor al produselor turistice. Ea poate fi definită
ca fiind întreprinderea care are ca scop: asigurarea tuturor prestărilor de servicii privind
transporturile, hotelurile sau acțiunile turistice de orice fel și organizarea de călătorii individuale
sau colective , cu un praogram fie stabilit de agen ție, fie la libera alegere a clientului.
În țările Uniunii Europene, există două tipuri de agenții de turism: tour -operatoare – are
ca obiect de activitate organizarea și vânzarea pe cont propriu a pachetelor turistice sau a
componentelor acestora, direct sau prin intermediari; detailistă – care vinde sau oferă spre
vânzare, în contul undei agenții de turism tour -operatoare, pachete de servicii sau componente,
contractate cu acestea.
O agenție de turism pentru funcționare are nevoie de documentul „Licenț a de turism” iar
directorul trebuie să dețină „Brevet de turism”.
Licența de turism este documentul prin care se atestă capacitatea titularului de a
comercializa servicii tuirstice în condiții de calitatea și posibilitatea de a înființa o agenție de
tuirsm .
Brevetul de turism este documentul prin care se atestă capacitatea profesională în
domeniul turismului a persoanelor fizice care asigură conducerea agențiilor de turism sau a
structurilor de primire turistice.

Studiu de caz.
În Olanda, o vacanță în co ncediul traditional annual începe să -și piardă ușor din
importanță. În anii trecuți s -a manifestat o creștere a cerinței pentru vacanțe de scurtă durată sau
pentru vacanțe în interiorul țării de reședință. Cauza: recesiunea economică – olandezii
înregistre ază o schimbare a preferințelor pentru destinațiile de vacanță. Astfel își pierd treptat din
importanță destinațiile pentru turismul de masa, făcând loc unor destinații precum Europa de Est,
destinațiile îndepărtate, destinațiile Islamite.
Se previzionează faptul că în următorii 5 ani cca 20% din numărul agenșiilor de turism
din Olanda vor dispărea din causa concurenței acebre, a crizei economice și a tarifelor din ce în
ce mai mici ale pachetelor de vacanță. Consumatorul olandez de produs t uristic are posibilitatea
alegerii unei game largi de pachete turistice de același fel, la tarife destul de scăzute. Tendința se
va accentua în următorii ani, ceea ce va conduce la falimentul multor agenții de turism, în special
a celor din categoria mici și mijlocii.

Total
populație
conform
CVOx1000 Număr
participanți la
vacanțe Total vacanțe Vacanțe în
Olanda
2000 14.982 11.894 30.545 16.649
2001 15.095 11.955 31.937 17.723
2002 15.204 12.288 35.467 18.710
2003 15.289 12.495 34.554 18.091
Tabelul 3. Participarea olandezilor la vacanțe în perioada 2000 -2003
(sursa datelor: CBS, Voorburg/Heerlen)

Medii de informare pentru planificarea călătoriei: pe primul loc de situează rețeaua
Internet, care deja este privită ca un dușman al agențiilor de turism olandeze; este urmată de
informarea la Biroul de promovare al țării respective în cazul existenței acestuia; de la televisor,
ziare, ghiduri de călătorie; olandezii se informează prin telefon, mail s au fax la Biroul din
Amsterdam.

5. Principalele tipuri de p rodus și destinații

Pe lângă orașel e precum Amsterdam, Rotterdam, Haga, cu atât de multe locuri frumoase
de vizitat, Olanda are mai multe de oferit, cum ar fi drumuri frumoase ce se intersectează cu
canale, panorame perfecte pentru ciclism, zone pline de lalele sau de mori de vânt, dar și zon e
istorice.
Amsterdam este capitala Olandei, un loc vibrant, o comoară de bogății artistice, un oraș
cu 900 de ani de istorie pe parcursul cărora a devenit centrul unui imens imperiu. Canalele
Amsterdamului reprezintă una dintre principalele atracții ale orașului. Herengracht este cel mai
impozant canal de pe Grachtengordel și este faimos pentru „Curba de aur”, întindere de case
impunătoare construite pentru negustorii bogați. Unele dintre cele mai frumoase atracții ale
orașului pot fi văzute în plimbările pe canal: Trezoreria, Podul Închisorii, Cel mai lat pot din
Amsterdam și Turnul Lacrimilor.
Maastricht Vrijthof este cea mai cunoscută piață din Maastricht, un oraș pitoresc aflat în
partea de sud a Olandei. Principalele atracții din piață sunt Biserica Sfântul Servatius și Catedrala
Sfântul Jan. Aici au loc periodic festivale.
Rijksmuseum este cel mai frumos muze u din Amsterdam, ce a reușit să adune, de -a
lungul timpului, peste 7 milioane de lucrări de artă și tezaur.
Kinderdijk : în Olanda există peste 1.000 de mori de vânt. Cel mai mare număr de mori
de vânt se găsește lângă satul Kinderdijk.
Parcul Național h oge Veluwe este una dintre cele mai mari rezervații naturale din
Olanda. În interiorul parcului se află muzeul Kroller -Muller unde este expusă o impresionantă
parte din lucrările lui Vincent van Gogh.
Gradinile Keukenhof sunt printre cele mai căutate și ap reciate destinații turistice din
Olanda. Numeroase specii de flori sunt așezate pe câmpuri largi, grădina fiind casă a peste 7
milioane de allele. Mândria gradinilor Keukenhof este laleaua rusescă neagră, Baba Yaga.
Gradinile sunt deschide din martie până la mijlocul lunii mai.
Primăria orașului Delft este o clădire în stilul renascentist, aflată în piața Markt. Planul
inițial al clădirii a fost cre at de arhitectul Hendrick de Kreyser, dar a suferit numeroase schimbări
de-a lungul secolelor.
Insulele Frisian de Vest reprezintă un lanț de insule aflate pe coasta Mării Nordului și
continuă spre este, transformându -se în Insulele Frisian de Est. Insulel e Frisian separă Marea
Nordului de Marea Wadden, prin niște munți noroioși.
Leiden este un oraș istoric din Olanda, cunoscut ca fiind locul în care s -a născut pictorul
Rembrandt, are cea mai veche universitate din Țara Lalelelor și a frumoaselor canale. Ce le două
brațe ale râului Rhine întră în Leiden prin est și se unesc în centru orașului, unde se află mai
multe canale mici.
Olanda este un amestec de tradiție, sub forma morilor de vânt și a lalelelor și ritmul rapid
al vieții europene modern, unde turișt ii pot practica diverse tipuri de turism printre care:
 turism litoral

 turism cultural;
 turism rural;
 agrement nautic;
 croaziere;
 turism religios;
 alte tipuri: de shopping. etc.

Graficul 7. Vizitatori muzee -Dutch
Graficul de mai sus reprezintă evoluția vizitelor la muzee în perioada 1999 -2015. După
cum se poate observa, vizitele ajung la 20 milioane în primul an (1999). În anii 2003 și 2005,
vizitele scad ușor sub 20 de milioane. Începând cu anul 2009, vizitele tur iștilor au început să
crească, astfel, în anul 2015 ajungând la peste 30 de milioane de vizitatori. Totodată observăm că
majoritatea vizitatorilor sunt rezidenți ai Olandei.
6. Resurse umane din domeniul turistic

Dezvoltarea industriei turistice în Olanda, este generate de locuri de muncă necalific ate
sau semicalificate. Ținând seama de diversitatea industriei turistice, este difícil de evaluat toate
efectele asupra forței de muncă pe care o antrenează într -o multitudine de activități: cazare,
restaurante, a grement, comerț, transport, gestiune, etc., la care se adaugă și forța de muncă ce
activează în sectoarele care aprovizionează întreprinderile turistice.

Natura activității Legătura cu turismul
TOTALĂ Legătura cu turismul
PARȚIALĂ Legătura cu turismul
EXCLUSĂ
Cazarea
Hotelărie *
Camping *
Inhiriere de camere *
Alimentație
Restaurant comercial *
Cantine *
Transporturi

Transport urban în
comun *
Taxiuri *
Transport
internațional de
persoane *
Agenții de voiaj *
Producția și
vânzarea
artizanatului *
Agrement
Spectacole *
Sport *
Excursii *
Muzee, monumente *
Tabelul 4 . Lista activităților incluse în sectorul turistic
(sursa: Cristureanu, C., Economia și política turismului internațional, Casa editorială pentru turism și culura
„ABEONA”, București 1992.)

În turism, pe lângă numărul de funcții ce necesită o calificare, există un număr important
de funcții ce un necesită o calificare profesională deosebită, așa numitele „bad Jobs” ( femeie de
serviciu, liftier, portar, bagajist, etc.; în afara acestora, munca din turism reclamă pe lângă
cunoștințele de ordin tehnic, specifice fiecărui sector (hotelărie, alimentație, transport) și un nivel
general de instruire și cultura ridicat.
Fluctuația mare a personalului – mai mult de jumătate din totalul angajaților sunt ocupați
sezonier – reduce nivelul satisfacției în muncă a lucrătorilor , încurajează migrația spre sectoarele
cu activitate permanentă.

Funcții Orar nr.1 Orar nr. 2 Orar nr.3
Recepționeri 6:30-10:00 14:30 -23:00 23:00 -6:30
Lucrători rezervări 9:00-17:30 10:30 -19:00 19:00 -22:00
Bgajiști 6:30-10:00 14:30 -23:00 23:00 -6:30
Portari 6:30-10:00 14:00 -23:00
Tabelul 5 . Orariile de lucru ale personalului serviciului front -office de la un hotel 5* – Olanda

În Olanda, programul de lucru pentru unele funcții poate fi: guverntanta de zi:8 -17,
guvernanta de seară:14 -23, cameristă de zi:8 -17, cameristă de seară: 14 -23, valet de cameră:7 -16.
Ponderea angajaților turistice în total anga jări reprezintă 30-50% și mai mult. Angajările
cele mai numeroase provin din activitatea de hotelărie și restaurant (75% din total), dar creșterea
cea mai dinamică a angajaților provine în special din partea serviciilor de transport. Conform
studiilor Biroului Internațional al Muncii, în sectorul hotelier și în restaurante lucrează astăzi în
întreaga lume aproape 50 de milioane de angajați.
În tabelul următor este prezentat numărul de salariați în cele domenii amintite, pentru o
serie de țări a căror industri e tuirstică diferă ca structură și grad de dezvoltare.

Țara Efectiv
SUA 6.100
Japonia 3.050
Spania 1.452
Olanda 110
Finlanda 54
Tunisia 31
Tabelul 6 . Forța de muncă angajată în hoteluri și restaurante
(sursa: Cristureanu, C., Economia și política turismului internațional, Casa editorială pentru turism și culura
„ABEONA”, București 1992.)
După cum se poate observa din tabelul prezentat mai sus, SUA se află pe primul loc, iar
Tunisia pe ultimul. Olanda, este undeva la mi jloc, cu un efectiv foarte mic față de țările de mai
sus, dar relativ mai mare față de țările de pe ultimele locuri .

Graficul 8. Contribuția turismului la ocuparea forței de muncă (sursa: https://www.wttc.org
Netherlands2017.pdf)
Graficul de mai sus prezintă contribuția turismului în ceea ce privește ocuparea forței de
muncă. Este evidentă contribuția directă a turismului, acesta având o mică creștere de la un an la
altul. De asemenea este prezentată estimarea contribuției turismului la ocuparea forței de muncă
pentru anul 2027.
7. Politici, marketing și management în turism

În prezent în Olanda nu există ca în alte țări un minister al turismului, organismal official
ce se ocupă de promovarea țării la nivel mondial este „ Netherlands Board of Turism and
Conventions (NBTC)”.
Netherlands Board of Turism and Conventions este responsabil ă pentru promovarea
turismului la nivel național și internațional, prin branduri precum „Lekker weg in eigen land” sau
„Holland”.
În present NBTC se concentrează pe atragerea turiștilor cu ocazia sărbătorilor, a
întâlnirilor de afaceri sau a convențiilor. Pentru aceasta NBTC primește fonduri de la Ministerul
Afacerilor Economice. Pe lânga fondurile primite de la guvern, NBTC este finanțată prin
veniturile aduse din parteneriate cu divere firme participante la campaniile lor de marketing.

NBTC lucrează la pr omovarea internațională a Olandei, în acest scop creând o rețea de
birouri în țări pe care le consideră importante pentru industria lor turistică însumând un total de
11 țări: Olanda, Germania, Marea Britanie, Belgia, Franța, America de Nord, Italia, Spani a,
Suedia, Japonia și China. Reprezentanți ai acestei organizații întâlnim și în Rusia, India sau
Elveția.

PLANUL STRATEGIC DE MANAGEMENT
DESTINAȚIA OLANDA
Netherlands B oard of Tourism and Conventions este responsabilă pentru promovarea
Olandei ca destinație turistică la nivel național și internațional . Își propune să creeze echilibru
perfect între numărul de vizitatori și suma cheltuită de fiecare pe durata șederii sale.

STRATEGIA DE MARKETING
Pentru a eficientiza procesul de marketing, NBTC a ales să se concentreze pe grpuri țintă,
au subliniat faptul că sunt o destinație propice pentru relaxare, distracție, vizitat, dar și oferă
modernismul necesar mediului de afacer i.
NBTC a dezvoltat un concept numit „Product -Market -Partner Combinations”, prin el
descoperind că trebuie să facă apel la emoțiile umane, în sensul că trebuie să facă apel la
motivele care au determinat o persoană să -și aleagă o anumită destinație.
După s electarea grupurilor țintă cărora să li se adreseze, NBTC a decis modul în care să
le atragă atenția.
De-a lungul timpului, NBTC a dezvoltat diverse campanii de atragere a turiștilor:
– Campania City Break în Belgia, Germania, Marea Britanie și Franța;
– Cam pania de atragere a familiilor de pe piața din Germania.
Algemeen Netherlands Verbond van Reisondernemingen (ANVR) – Asociația Agenților de
Turism și a Turoperatorilor din Olanda, reprezintă liderii de piață în industria tuirsmului dar, și
micile companii ce activează în domeniu.
Cu mai mult de 80 de membrii, reprezentanți de agenții IATA (International Air Transport
Association), care la rândul lor au o rețea puternică de birouri prin care distribuie produsele
turistice.
Alte organizații c e acționează în turismul Olandez și care ajută la promovarea lui:
– RECRON Vereniging van Recreatieondernemers Nederland;
– Kenniscentrum Recreatie;
– Koninklijke Horeca Nederland;
– ANVR: The Association of Travel Agents and Tour Operators in The Netherlands.

8. Impactul turismului

Unul dintre scopurile dezvoltării turismului într -o comunitate exte maximizarea
impacturilor pozitive și micș orarea celor negative posibile.

8.1. Impactul economic

Deși turismul nu este principala sursă de venit a Olandei, acesta acționează ca un factor
stimulator al sistemului economic al acesteia. Turismul este un factor al progresului economic și

care are largi și pozitive implicații asupra dezvoltării întregii so cietăți. Acesta introduce în
circuitul economic resursele turistice, patrimoniul cultural istoric.
Turismul a creat locuri de muncă cont ribuind la mărirea posibilităților de angajare.
Locurile de muncă în plus variind de la salarii modeste până la posturi specializate cu salarii
mari. În special la sate, diverisificarea creată de turism ajută comunitățile care astfel sunt
probabil dependente de o singura industrie. A implicat îmbunătățiri în serviciile utilitare precum
canalizarea, apa , iluminatul, etc. De aceste îmb unătățiri profită în egală măsură și turiștii și
populația. De asemenea, turismul a încurajat îmbunătățiri le în infrastructura transportului
rezultând în șosele mai bune, aeroport, transport în comun, etc.

Impacturi pozitive Impacturi negative
Contribuie la venit și la standarul de viață Crește prețul bunurilor și erviciilor
Împunătățește economia Crește chiriile
Crește posibilitatea de angajare Crește potențialul de forță de muncă străină
Crește investițiile, dezvoltările Costuri și chelu ieli pentru infrastructuri noi
Îmbunătățește infractructura serviciilor publice Aracterul sezonier al turismului creează
perioade de risc -șomaj
Îmbunătățește infrastrucura de transport Exportul profiturilor de către patronii străini
Crește posibilitatea de cumparare
Tabelul 7 . Impacturile economice

8.2. Impactul social și cultural

Impacturile sociale și cuturale merită o atenție deosebită deoare ce ele pot lucra fie înspre
îmbogățirea comunită ții, fie în detrimentrul ei.
Infuxul de turiști , în Olanda, aduce valori diverse și influențează comportamentul precum
și viața de familie. Înteracțiunile dintre localnici și turiști pot da naștere la noi oportunități de
exprimare sau pot impune anumite rigidități și restricții.

Impacturi pozitive Impacturi negative
Îmbunătățirea calității vieții Creșterea consumului de alcool la minori
Experiență educativă Creșterea activității de contrabandă
Schimbări pozitive în valori și obiceiuri Efecte asupra limbii și culturii
Promovarea schimbului cultural Schimbări nedorite ale modului de viață
Conservarea identității culturale a populației
gazdă Schimbări negative în valori și obiceiuri
Mărirea toleranței față de diferențele sociale Noile grupuri modifică structura socială
Tabelul 8 . Impacturile social culturale
Dezvoltarea turismului a condus la adoptarea unei noi conduite morale de exemplu:
îmbunătățirea înțelegerii între sexe, fapt evident poziti v, și la creșterea consumului de droguri,
lucru negativ. Turismul a îmbunătăți t calitatea vieții din diferi te zone prin creșterea numărului de
atracții, ocupații recreaționale și servicii. Acesta a oferit oamenilor posibilitatea de a întâlni
persoane noi, de a lega prietenii, de a învăța lucruri noi și posibilitatea de a descoperi.

Hotelurile, restaurantele și magazinele au împins dezvoltarea turistip până în zonele
rezidențiale, forțând schimbări în strcutura fizică a comunității.

8.3. Impactul asupra mediului înconjurător

Datorită resurelor naturale din Olanda precum marea, lacurile, zonele de munte, flora,
fauna , atrag turiști și rezidenți noi care caută legături spirituale cu natura.
Pentru că oamenii apreciază natura, mediile naturale sunt conservate , protejate si astfel
ferite de declinul ecologic. Terenurile care pot fi valorificate generează venituri prin g ăzduirea
activităților de recreere, festivaluri, etc. În multe cazuri, veniturile obținute din turism au facut
posibilă conservarea și reconstituirea clădirilor istorice și a monumentelor.
Turismul a contribuit însă și la degradarea mediului. Vizitatorii crează deșeuri și poluare.
Atracțiile naturale pot fi puse în pericol prin folosirea neadecvată sau îndelungată. Furnizarea
resurselor naturale modifică aspectul peisajului.

Impacturi pozitive Impacturi negative
Protejarea parcurilor, rezervațiilor naturale, etc. Poluare
Prevenirea declinului ecologic Pierderea spațiilor deschise
Conservarea clădirilor istorice și a
monumentelor Distrugerea florei sau faunei
Îmbunătățirea aspectului zonelor turistice Degradarea peisajelor
Industrie „curată” Defic it de apă
Tabelul 9 . Impacturile asupra mediului
8.4. Publicitatea și impactul turistic

Netherlands Board of Tourism and Conventions a realizat o campanie în care
poziționează Olanda dret locul de naștere a atitudinii cool, Sigur, Olanda rămâne în continuare
țara lalelelor, a morilor de vânt și a brânzei, însă campania pune accentul pe atitudinea foarte
degajată a olandezilor față de artă, design, arhitectură și sustenabilitate. Ceea ce uni numesc
mâncare organică, ei numesc simplu mâncare, ceea ce unii numesc mersul pe bicicletă exercițiu,
ei numesc stil de viață, ceea ce unii numesc energie sustenabilă, ei numesc tradiție. Și toată
lumea în Amsterdam vorbește engleză.

9. Educația în turism

Turismul și educația sunt două căi prin care se asigură cunosșterea, m ai mult sau mai
puțin concretă.
Turismul a jută la perfecționarea educaț iei, la dezvoltarea culturii, la vederea la fața
loculului lucruri despre care s -a citit. Educația turistică învață despre comport amentul în timpul
unei călători.
Educația acționează asupra mentalității omului care trebuie să conștientizeze că are
nevoie să -și schimbe mediul pentru a -și recăpăta energia fizică și psihică, pentru a trăi experiențe
noi, pentru a cunoaște lucruri noi. Cu se cunosc mai multe medii și ma i multe culturi, cu atât se
progresează mai mult. Educația turistică în sine este o educație interdisciplinară.

Contextul în care educața școlară se îmbină cel mai mult cu turismul este reprezentat de
activitățile extrașolare, ce constituie modalitatea ne instituționalizată de realizare a educației.
În trecut turismul educațional însemna excursii cu autocarul, astăzi în turismul educțional
găsim: servicii personalizate corespunzătoare nevoii clientului, respectiv tabere, programe de
dtudiu prelungit.
Mulți elevi olandezi, pleacă în tabre de câteva săptămâni, timp în care pot învăța limba
țării respective, desfășoară activități recreative, excursii, vizite la muzee, monumente, etc.

10. Concluzii

Turismul nu este principala sursă de venit în Olanda, însă olandezii nu -i dau mai puțină
importanță datorită acestui fapt.
Olanda este o țară cu o industrie înfloritoare și cu locuitori ce au o înclinație nativă de
antreprenori. Olandezii sunt cunoscuți pentru organizarea și curățenia lor prin care reușesc să=ți
atragă turiștii, prin varietatea culturală dinimportantele orașe: Amsterdam, Haga, Rotterdam,
Delft.
Potrivit unu stiudiu realizat de Health Consumer Powerhouse (HCP), Olanda este țara cu
cel mai performant sistem sanitar din Europa.
Având o rețea de transp ort extinsă și o reșea de telefomunicații foarte bine pusă la punct,
Olanda este paradisul oricărui turist dependent de GPS și de gadget -urile lumii moderne.
Cel mai dezvoltat sector al economiei olandeze este cel al serviciilor. Sectorul
serviciilor furni zează aproximativ trei sferturi din Produsul Intern Brut, din care serviciile
comerciale reprezintă cu puțin sub jumătate din PIB. Cea mai mare concentrare economică se
înregistrează în partea de vest a Olandei, cunoscută sub numele de Randstat, unde își au sediul
și își desfășoară activitatea peste 45% din numărul total de companii.
În principal, datorită faptului că Olanda este cunoscută ca Țara lalelelor, la dezvoltarea
turismului a contribuit și Haarlem – ORAȘUL FLORILOR. Acesta fiind cunoscut pe plan
internațional a atras mulți turiși. Centru districtului lalelelor, Haarlem, este numit, neoficial
Bloemesnstad – orașul florilor, și este un adevărad paradis pentru iubitorii de frumos.
Olanda are o gamă diversificată de atracții turistice și totodată de servicii.
În Olanda, turismul reprezintă o care de valorificare superioară a resurselor, în mod
special a celor naturale, altele decât cele tradiționale. Mai mult, comercializarea acestor resurse,
asigură un spor de venit pentru țară.
În prezent în Oland a nu există ca în alte țări un minister al turismului, organismal
official ce se ocupă de promovarea țării la nivel mondial este „ Netherlands Board of Turism
and Conventions (NBTC)”.
Netherlands Board of Tourism and Conventions este responsabilă pentru pr omovarea
Olandei ca destinație turistică la nivel național și internațional. Își propune să creeze echilibru
perfect între numărul de vizitatori și suma cheltuită de fiecare pe durata șederii sale.
Strategia de marketin g curenta a Olandei vrea să atragă o rganizarea pe teritoriul țării sale
a congreselor și convențiilor.
În momentul de față pe lângă a fi o destinație pentru cei ce doresc relaxare, Olanda se
promovează și pe planul turismului de afaceri, lucru datorat înfiorătoarei industrii și mediului de
afaceri propice.

Bibliografie

În jurul lumii, OLANDA, Ghid turistic, editura vremea, 2006.
Trends in the Netherlands 2017
Olanda – Ghid turistic, M. Cruceanu, C. Savulescu, Ed. Vremea XXI, Bucuresti, 2004
https://iteach.ro/experientedidactice/rolul -turismului -in-educatie
http://w ww.scritub.com/geografie/turism
www.ukessays.com
ttps://www.wttc.org /netherlands2017.pdf
https://ec.europa.eu/eurostat/statistics -explained/index.php/Employment_statistics/ro
https://edoc.site/olanda
https://vdocuments.mx
http://www.academia.edu
http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism
www.holland.com/global/tourism
https://vdocuments.mx/sistemul -de-educaie -din-olanda
https://ec.europa.eu/eurostat/statistics -explained
https://www.nbtc.nl/en/home/article/inbound -tourism -en.htm
https://www.quora.com
https://www.holland.com/global/tourism/plan -your-holiday/practical -inform ation/tourist –
information -offices.htm
http://www.portaldecomert.ro/Files/Olanda_ghid_de_afaceri_201034205323.pdf
https://en.wikipedia.org/wiki/Netherlands
http://ro.wikipedia.Olanda_info.php?country=Olanda