Ipsh Portretul Unui Psiholog V.3 [609200]

Istoria Psihologiei
Tema Nr. 2 – Portretul unui psiholog
MELANIE KLEIN
Schiță biografic ă, Activitate, Contribu ții, Limite ale demersului științific
Strudent:
Strugariu C ătălin-Constantin
BRAȘOV, 2018

2Melanie Klein, n ăscută Reies, a fost o scriitoare austro-britanic ă și psihanalist ă renumit ă, cu origini
evreie ști, o personalitate care a r ămas în istorie l ăsând în urm ă elaborate lucr ări în domeniul psihanalizei
infantile.
Mezina unei familii de evrei ortodocsi, cel de-al patrulea copil a lui Moriz si Libussa, Melanie, s-a n ăscut la
data de 30 martie 1882 în Viena. Din nefericire, în copil ărie, dup ă cum afirm ă în notele autobiografice
(Apud Etherington, 2019, p. 6), a avut o rela ție rece cu mama sa. Tot acolo precizeaz ă că a fost singurul
copil al Libussei care nu a primit laptele matern. Dorin ța de a str ăluci a avut-o dintotdeauna iar repro șul
adus de propria-i mam ă precum c ă existen ța ei este o „gre șeală” nu va reprezenta motivul ce-i va spulbera
visul la o eventual ă carier ă de doctor în psihiatrie. Melanie avea doar 3 ani când Sigmund Freud (29 ani) se
afla la Paris pentru a studia isteria și hipnoza, sub mentoratul faimosului neurolog Charcot. Cercetarea lui
Freud va forma ulterior bazele teoriei psihanalitice, domeniu de care Melanie, urma s ă fie fascinat ă și chiar
să-l extind ă, ani mai târziu.
În 1898 se decide s ă urmeze gimnaziul iar în anul 1899 îl întâlne ște pe Arthur Klein, inginer chimist, cu
care se și căsătorește și va avea trei copii motive pentru care planurile ei de a studia medicina nu vor mai
reprezenta o prioritate. Grav bolnav: [anonimizat] ă, fratele ei Emanuel, se stinge din via ță în anul 1902. Pe
Sidonie (8 ani), sora ei protectiv ă, o pierduse când avea numai patru ani, în anul 1886.
Căsnicia nefericit ă, surmenajul psihic post-natal, în special cel de dup ă nașterea celui de-al treilea copil și
moartea fratelui peste care n-a trecut niciodat ă și pentru care s-a învinov ățit toat ă viața, o vor duce la
depresie. Se petrecea în perioada în care frontul masculin de psihanali ști își îndreptau aten ția către
traumele psihice ale solda ților și ale veteranilor Primului R ăzboi Mondial când starea psihic ă a Melaniei
începea s ă se agraveze.
Se mut ă la Budapesta, în 1910, împreun ă cu familia. În c ăutarea tratamentului pentru starea psihic ă precar ă,
Klein începe terapia cu Sandor Ferenczi , cel mai bun specialist de „nervi” din ora ș și unul dintre apropia ții
lui Freud. El este și cel care îi va descoperi „darul” ei de a în țelege și a lucra cu copiii. Întâlnirile cu
Ferenczi reprezent ă moment de cotitur ă în via ța acesteia. Sub îndrumarea lui, Melanie începe s ă analizeze
mai întâi comportamentele propriilor ei copii. Cum la vremea respectiv ă exista prea pu țină literatur ă de
specialitate în domeniul psihanalizei infantile, Klein vede oportunitatea în dezvoltarea unei noi direc ții în
psihologie și hotărăște să se dedice studiului și a extinderii teoriilor vremii. Operele lui Freud vor constitui
bază teoretic ă în demersurile ei, conturând școala Kleinian ă ani mai târziu, declarând c ă ea nu va putea fi ea
însăși o Kleinian ă, ci mai degrab ă o Freudian ă, însă nu o Anna Freudian ă (Apud Etherington, 2019, p. 18).
În anul 1920 s-a implicat împreun ă cu Karl Abraham la înfiin țatea primei „Poliklinik” de psihoanaliz ă în
Berlin unde s-a și remarcat prin inteligen ță, maniera excentric ă de a lucra, spiritul creativ dar și prin
vehemen ța cu care î și argumenta opiniile, impresionând-o pân ă și pe psihonalista britanic ă Alix Strachey –
membr ă a unor grupuri de intelectuali, aflat ă pe atunci la Berlin. În ciuda firilor diferite, în cele din urm ă
acestea dou ă se împrietenesc. Alix o prezint ă unor colegi din grupurile din care f ăcea parte și în Societatea
Psihoanalitic ă Britanic ă1 (BPS), prilej cu care va fi invitat ă la Londra s ă țină câteva prelegeri.
1 British Psychoanalytical Society – Societate înfiin țată de Ernest Jones în anul 1913. Mul ți dintre membrii acestei grup ări erau adep ții teoriei Jungiene cu toate
că Ernest era un apropiat a lui Freud. Dup ă prelegerile ținute de Melanie la Londra, societatea a crescut atr ăgând mul ți membri, adep ți ai teoriei Kleiniene, teorie
care a stârnit controvers ă în lumea psihanali știlor din Europa Continental ă.

3Odată ajuns ă la Londra, Iulie 1925, Melanie stabile ște în Anglia și va închiria un apartament în cartierul
Notting Hill. Dup ă trei luni și Erich, fiul ei, se va muta cu ea în apartamentul din 63 Linden Garden, ceilal ți
doi copii ai ei r ămânând s ă-și continue studiile în Berlin.
Într-un final, în anul 1926 Melanie divor țează de Arthur dup ă un exerci țiu eșuat de reconciliere.
În August 1927, fiica cea mare, proasp ăt absolvent ă cu distinc ții, a Universit ății de Medicin ă din Berlin, va
începe și ea s ă participe la întâlnirile organizate de Societatea Britanic ă. La început Melitta p ărea s ă
încurajeaze demersul și era o sus ținătoare a teoriei Kleiniene. Totul începe s ă ia o întors ătură neașteptat ă
când ea, dup ă ce va începe terapia cu Edward Glover, îi trimite o scrisoare mamei, învinov ățind-o de
legatura neurotic ă co-dependent ă cu parintele narcisist, aici reprezentat de Melanie. Spre sfâr șitul anului
1933 Melitta face front comun cu Glover, începând o campanie agresiv ă de denigrare a mamei sale iar
moartei fratelui ei Erich – care a alunecat și si-a sfâr șit viața într-un accident în Mun ții Tatra – este plasat ă
sub responsabilitatea Melaniei acuzând-o c ă ea ar fi de fapt cauza acestei presupuse sinucideri.
În anul 1939 în August, afl ă despre decesul fostului ei so ț Arthur iar pe 3 Septembrie când Marea Britanie
declar ă război Germaniei, Klein se mut ă în Nordul Londrei. Un an mai târziu sora ei Emilie va muri.
Ultima parte a vie ții si-o dedic ă revizuirii propriilor teorii iar în anul 1960, moare din cauza complica țiilor
cancerului de colon, l ăsând în urm ă un grup devotat de studen ți, colegi și nu în ultimul rând lucr ări
remarcabile ce vor influen ța gândirile pshihanali știlor de mai târziu.
Mediul competitiv dintre fra ți și răceala cu care a fost tratat ă de c ătre proprii p ărinți cu siguran ță au
constituit un atuu în a în țelege și a contura teorii cu referire la agresiunea din rândul copiilor și invidia
dintre fra ți. A avut un aport semnificativ în domeniul psihanalizei infantile, utilizând tehnica de asociere
liberă, folosit ă de Freud la adul ți însă ea la copii sub forma jocului.
Melanie este considerat ă figura reprezentativ ă în demersul dezvolt ăriiTeoriei rela țiilor obiectelor2, tehnica
ce reprezint ă mijloc de explorare a vie ții interioare a copilului utlizând simbolistica jocului. Dezvolt ăTeoria
identificării proiective3 –un progres la o mai bun ă înțelegere a contra-transferului în rândul psihanali știlor.
Preia conceptele – instinctul vie ții șiinstinctul mor ții – de la Freud, si-i extinde lucrarea acestuia prin
plasarea lor într-un conflict constant care va dura întreaga via ță și care provoac ă confuzie la nivelul
psihicului. Dup ă Klein, instictul vie ții este parte a incon știentului responsabil ă cu crea ția iar instinctul mor ții,
deasemenea parte a incon știentului, este responsabil ă cu distrugerea. Situa ția conflictual ă permanent ă în
care se afl ă cele dou ă insincte ofer ă ușurința acces ării sentimentelor de mânie sau de agresivitate în orice
situație s-ar afla individul fie ea favorabil ă sau nevaforabi ă.
Printre cele mai importante lucr ări ale ei se enumer ăPsihanaliza copiilor (1932), O contribu ție la
psihogeneza st ărilor maniaco-depresive (1955), Invidie și recunoștință(1955) , Povestea unei analize de
copil (1961).
2Termen utilizat de Melanie Klein pentru a face referire la imaginile mentale si emo ționale corespondente unui obiect exterior care a trecut în sinele individului,
aspectele acestora fiind „colorate” de c ătre însu și sinele și care au fost proiectate în el.Defini ție preluat ă și tradus ă de pe site-ul https://melanie-klein-
trust.org.uk/theory/internal-objects/
3Conform Melanie Klein Trust aceast ă teorie este definit ă ca o fantazie incon știentă în care aspecte ale sinelui sau ale unui obiect intern sunt separate și atribuite
unui obiect exterior.