PROFESOR COORDONATOR – DOINA MAXIMILIAN ABSOLVENT TOMESCU – TOMESCU VALERIU MASTER ANUL II PRODUCȚIE DE FILM IUNIE 2018 Introducere MOTIVAȚ IA TEMEI… [609187]

UNIVERSITATEA NATIONALA DE ARTA TEATRALA SI CINEMATOGRAFICA
"I.L. CARAGIALE

MANAGEMENTUL RISCURILOR
IN
PRODUCȚIA DE FILM

PROFESOR COORDONATOR – DOINA MAXIMILIAN
ABSOLVENT: [anonimizat] 2018

Introducere
MOTIVAȚ IA TEMEI
(Concept călăuzitor)
CREATOR –CREAȚIE
Abordarea managementului riscurilor in producția de film este o temă incitantă, densă și
condensă, ce iși propune să țină și să susțină in limite acceptabile și realizabile, provocă rile ce
decurg prin acest demers de punere in evidență a unei potențiale valori , ce doar c reatorul
acesteia o conștien tizează ,o promovează și o elaborează spre concretizarea ei intr -un ,produs
cinematografic.
Producătorul de film este Creatorul care materializează invizibilul i n vizibil,abstractul in
concret și visarea in realitate.
Prin aceast ă tem ă se propune o madalitate de abordare a riscur ilor intalnite in producția de
film ,exprimand conceptual de la nedefinit la palpabi l ,de la nevă zut la observabil , precum si
de la intangibil la tangibil a unui potențial ,prin intermediul analizelor si s intezelor ,de la
simplu la complex ,de la universa l la general si particular in aș a fel incît să deschidă opțiuni
și, tendințe de lucru in gî ndire si in abordare practică ,a noi me tode de realizare a produsului
numit –film, in condiții de transbordare de noi concepte de bune practici deja existente in alte
domenii dar care se pot adopta și adapta pe industria cinematografiei.
Prezentarea acestui subiect dedicat riscurilor și gestionarii lor in producția de film se face intr –
o maniera de natură abortiv -schematică , specifică managementului și in special
managementului proiectelor prin prisma subsecvenței protocoalelo eliberate si elabotate ale
P.M.I și a Ghidului de cunos tințe PMBOK ,ediția 4 și 5 dar ș i a cunostinț elor generale de
management si specific e pe proiecte ,precum si prin tangența cu standardul ISOO 90001 –
2008.
De asemenea vor fi prezete si exemple de situații reale pe domeniul de interes al temei.
Traseul lucrarii intalnește trasă turi caracteristice și specifice riscurilor utiliz and domenii
conexe dar cu relevanță pentru temă făcand astfel o nouă deschidere inspre abordare si
intelegere a producției de film prin osmoză cu riscurile intalnite pe domeniul cinematografic.
Ca urmare, prin desfășorarea naturii conceptuale a temei se expun si se transpun pe un itinerar
delimitat aria de studiu propusă cu speranța de o mai bună ințelegere a riscurilor pe acest
domeniu in ideea de gasire a noi metode simplificat e sau de promovare in rez olvare a
problemelor filmului .
Pentr u inceput voi reliefa cum se poa te dobandi starea de Creat or și de Cretie urmand apoi
prezentarea poz itiei industriei cinematografice in peisajul unei econo mii ,succedată de tema
propriuzisă cu bibliografie și anexe.

Așadar, d acă la inceput ul acestei lumi i n care Omul trăiește, a fost Cuvantul si Cuvantul era
Divinitatea,Creatorul nostru Universal ne -a transmis și ne -a transpus atributele sale spre a fi
și noi Creatori și Co Creatori ,asemenea Lui ,insă, prin ,muncă , daruire și prin pasiune a a tot
ceea ce ne propunem să realizăm.
Această minune , denumită Om ș i prin care noi inșine ne recunoastem ca o Creație a
Crea torului nostru ,indiferent prin ce mijloace de apariție sau evoluție am ajuns pană astazi ,se
presupune că suntem un cumul de 60 de mii de miliarde d e celule care toate sunt guvernate
voit sau nevoit de legi știute si multe inc ă neștiute sau descoperite de că tre mintea umană.
Ce se presupune insa pană acum , de către cercetătorii din domeniul Geneticii, pe masură ce
creativitatea umană și inteligența no astră evoluează si se manifestă ,se pune in lumină, noi
taine revelate ale ființei noastre ,prin descifrarea genomului uman care coordoneaza aceste mii
de miliarde de celule prin intermediul celor 23 de perechi de cromozomi ce conțin toa te
genele Ființ ei Umane și care de altfel sunt responsabile de existența noastră, fară ca noi sa
conștientizăm cum funcționează incă și se manifestă acum și pe viitor prezența noastră și
persistența noastră pe aceasta planetă.Deocamdată.
Conectivitatea dintre viața cosmică și viața pă manteană a fost descoperită de către
cercetătorul francez Gaston Naessense ca fiind cea mai mică particulă din corpul uman
existentă și localizată in sistemul limfatic , ea fiind considerată esența vieții,intrucat ea are
capacitatea de polimor fism si nu poate fi distrusă,fiind responsabilă de procesele de
vindecareale organismului uman
.In consecință este nemuritoare ,fiind denumită somatoidă. Se considera că este convertirea
luminii cosmice in materie or ganică ,iar in corpul uman nu s -a putut constata ce o produce sau
de unde provine ,crezandu -se că este sufletul um an,care la sfarsitul ciclului să u se intoarce in
viata cosmica sub forma de lumina ca punte de legatura intre corpul uman ,existent in plan
fizic,spirit ș i suflet.
Prin gene le preyen te in ADN , noi ne manifestam ca entități in această lume transmițand
urmașilor noștri bag ajul genetic dobandit.
Ceea ce este interesant este faptul că, s -a constatat că, aceste gene pot fi modificate in timpul
vieții noastre prin stil de viață și factori d e mediu in așa fel i ncat z estrea genetica se poa te
imbunătații sau deprecia după cum fiecare doreste voluntar sau nu.
Aceasta ș țiintă a Epigeneticii pune in valoare capacitatea de Creator a ființei umane prin actul
de voință propriu și asumat la un moment dat după cum am mai spus mai sus , prin modulul
nostru de viață pe care il avem sau ni -l propunem să -l avem in anumite condiții de existență
puse in lumina de Psihologie prin instrumentele adecvate descoperite de catre A,Maslow Cu
piramida nevoilor si Dr. David R. Hawkins cu piramida constiinței.
Deci voința noastra de a deveni Creatori se manifestă in momentul in care noi ne dorim acest
lucru ,il asumăm si facem demersurile necesare prin trecerea la acțiune doar atunci cand
suntem conștienți noi insine și hotarați să facem acest lucru .Acela de a fi CREATORI.

Ca sa ne manifestam aceasta capacitate noi insine trebuie să ne cunoaștem poziția noastră față
de noi inșine și față de tot ce ne inconjoară.
In acest sens Psihologia a descoperi t că Omul trebuie să -si cunoasca propriile nevoi și să se
ințeleagă pe sine si pe cei din jur.Cele doaua instrumente care vin in sprijinul nostru de
Creatori ,sunt Piramida nevoilor umane care pune in evidență necesitațile noastre si ne
descoperă momentul din care noi devenim Creatori.
Ca sa ne ințelegem pe noi insine si sa ii intelegem si pe semenii nostrii in Actul de Creație Dr.
David R. Hawkins a identificat dupa mai bine de 30 de ani de cercetari piramida constiintei
umane.
Insa hai să le abordam pe ra nd spre a intelege firescul si succesiunea logica de a devenii
Creatori .
Ca sa existe CEVA trebuie imperios să existe o necesitate ,o nevoie ,care se manifesta din
anumite cauze.
Așadar NEVOIA este motorul inspre Creativitate si inspre capacitatea de a de venii
,CREATOR.
Nevoile umane au fost ierarhizate de catre A.Maslow si s -a observat că acestea se succed int –
o anumita ordine.
Nevoia fiziologica -a respira,a manca ,a bea , a te reproduce, Homeostazia.
Nevoia de securitate -fizică,a proprietății,a resurselor
Nevoia de aparteneță -la familie ,prieteni ,parteneri,categorii sociale
Nevoia de stimă -de sine ,de cei din jur
Nevoia de autocunoaștere -acceptarea stă rilor de fapt,lipsa prejudecăților,rezolvarea
problemelor,spontaneitate,creativitate,moralitate .
Odată o nevoie satisfacută se trece automat la satisfacerea unei alte nevoi prin actul de
necesitate manifestat prin satisfacție.Astfel se succede nevoie dupa nevoie si se ajunge in
poziția de Persoană ce manifestă procesul de Creație devenind astfel Cre ator.
Insă un Creator desăvarsit se manifesta doar atunci cand binele creat de el se poate transpune
si semenilor lui .Dar pentru aceast lucru el simte nevoia sa ii inteleaga pe cei din jur spre a isi
putea manifesta procesul sau de Creație asupra celorlal ti in asa fel incat el sa vrea sa fie
recunoscut ca un Creator pentru semenii lui.
Pentru satisfacerea acestei nevoi ,Kine siholog ia prin adeptul sau Dr. David R. Hawkins ne-a
revelat un instrument al intelegerii semenilor nostrii .Dupa cercetari de peste 30 de ani ,a
constatat că intelegerea constiintei umane iț i poate aduce cunoastrea semenilor si inclusiv a ta
in raport cu ei .

Astfel s -a constatat mai multe nivele de conștiință suprapuse pe diverse stari , fiecare stare
avand un set de sentimente alocate care se manifesta prin anumite frecvețe ,pornind de la stari
distructive fiintei umane la cele constructive și ajungand la cele de manifestare a potențialului
divin existent in fiecare dintre noi prin procesul de Creație,dupa cum urme ază –
Starea de de inerție cu sentimentele –Rușine,vină,apatie,amăraciune ,frică
Hiperactivitate , cu sentimentele -Dorință,furie ,mandrie.
Productivitate , cu sentimentele -Curaj,incredere,optimism ,iertare.
Performanță , cu sentimentele -Ințelegere
Sincronicit ăți, cu sentimentele -Iubire ,Recunosținșă,Fericire
Pace
Iluminare
Fiecare sentiment uman se produce doar cand noi ne manifestam o nevoie sau o influenta din
mediul inconjurator si prin actul de Creație transpunem indeplinirea acelei nevoi.Acest
mecanism d e Creatie este pus in miscare de dorința noastră care se manifesta prin intermediul
creie rului si a celulei nuronale.Fiecare celulă din corpul nostru este pusa in miscare de o
energie.
Mitocondria , reprezintă uzina energetica a celulei care transformă nutr ienții cu care noi ne
hranim in schimburi de electroni,protoni si neutroni, la nivel atomic
.Cand vorbim de aceast schimb de energie se pleca aș adar de la nivelul celular prin
intermediul mitocondriilor care sunt grupate in condriozomi unde se metabolizează nutrienții
ingerați de noi,si schimbul de energie de la nivel subatomic se manifesta orin cuantă -vibrație –
frecvență -undă.
.Astfel fiecare sentiment si stare umana are o zonă de manifestare,bine delimitate,iar trecerea
de la o stare la alta se face prin vo ita proprie sau i nfluenta exterioara a mediului ce poate fi
masurabila prin instrumentele frecvenței.
Asadar m ediul si vointa proprie generează procesul de creatie datorita unei nevoi sau influente
iar starea de Creator se manifesta doar atunci cand noi do rim ace st lucru dupa ce ne -am
pozitionat corect faț ă de noi si față de cei din jurul nostru .
Abia atunci putem spune ca suntem generatori al procesului de CREATIE si recu ntoasterea
acestui proces de catre cei din jurul nostru de care si ei beneficiaza ne aduce titulatura de
CREATOR. Pana atunci suntem in devenire.
Conform cercetătorului in biologie ,geneticianul Bruce Lipton omenirea in proportie de 78%
se manifesta prin sentim ente de vibratie joasă.

.Dovada fiind starile conflict uale inca prez enta in toat e societatile de pe toate meridianele
lumii.Cu cat vibratia oamenilor se ridica se trece la starea de productivitate ,performantă,de
sincronicitate de pace si se dorește la cea de iluminare unde nivelul de dez voltare si de
perceptie este ne neimaginat inca pentru majoritatea oamenilor dar nu imposibil de realizat .
Pentru a ne imagina evolutiile viitoare insă trebuie sa ne oprim la intelegerea luarii deciziilor
de catre Om si creierul uman.
Omul poseda două emisfere ,stanga ,dreapta care au aceeasi funcție d ar caracteristici distincte .
Emisfera dreapta este emisfera care este a sociata cu gandirea plastica,vizuală,artistică a
deciziil or umane pe cand emisfera stangă este axată pe partea logică,matematică, precisa a
deciziilor despre lucrur i bine determinate.
In manifestarea Creativitatii ,Cre atorul v -a predomina catre o emisfera sau a lta si asta se va
vedea prin rez ultatele obținute de catre acesta in viața lui.
Acum ș tiind cum se iau deciziile , Crea torul de produs cinematografic observand cum
functionează mecanismul Creației , are nevoie de un instrument pentru a ajunge la semenii lui
ca sa fie recunoscut drept Creator.
Acest instrument ne este dat de neu ro marketing si care este story telling.Spunerea unei
povesti spre a ajunge in mintea semenilor să se regaseasca in povestea spusa de noi care este
de fapt vehicolul care ne proclamă Creator.
In cazul de față –CREATOR DE PRODUS CINEMATOGRAFIC –
Cunoscand asadar mecanismul de functionare al coneptului care n e+a călauyit pana in acest
moment impreuna cu cele două instrumente repreyentate de piramida nevoilor și a conștiinței
putem concepe si elabora harți emoționale dedicate produsului nostru cinematografic .In acest
fel cunoscand traseul emotiv pe care vrem sa il punem in valoare CREATORUL –
PRODUCĂTORUL –paote ajunge prin Actul de CREAȚIE la publicul său țintă prin
intermediul unui anumit gen de film cu o tema bine delimitata suprapusă pe un subiect
relevant si cu o durata capabilă sa satisfaca nevoile și asteptarile PUBLICULUI SĂU.

PARTE TEORETICĂ

POZIȚIA INDUSTRIEI CINEMATOGRAFICE
IN PEISAJUL ECONOMIEI

Delimitand pană in acest moment influența CREATORULUI și ale CREAȚIEI, asupra valorii
de la nivelul individual și de grup ,este timpul să le punem și să le transpunem la nivel de
industrie in contextul integrativ ale unei economii , unde fiecare domeniu de activitate etalon
din cadrul ansamblului unei economii poate purta și suporta noi și inovative modele de
dezvoltare pentru poporul și țara in cadrul căruia și căreia funcționează , precum și pentru
păstrarea și conservarea valorilor existente .
In peisajul bogat și diversificatat al economi ei unui stat ,industria cinematografiei are un rol
bine centrat și conturat ,rolul ei primordial determinant fiind acela de a crea politici ,programe
si proie cte care sa sprijine prin valoare adăugată buna funcționare la nivel cultural a acelei
societăți.
Intrucăt industria cinematografiei fiind in mare parte dependen tă de finanțările acordate de
către entitatea supremă in stat precum si dependenț a de alte meca nisme de finanțare proprii ea
trebuie sa răspundă unor nevoi și așteptari bine delimitate și subliniate de populați a acelei țări.
Prin urmare , fiecare segment economic folosește niște resurse proprii sau atrase asupra cărora
capitalul uman prin forța lui d e muncă, prin creativitate ,invenție și inovație reușește să creeze
plus valoare care din preaplinul ei poate prin intermediul ramurei de activitate reprezentate să
contribuie și la finanțarea segmentului cultural și in special cinematografic, al acelei ță ri.
Așadar,industria cinematografiei avand f inanțare atrasă sau dobandită prin forț e proprii , este
datoare și ea la randul ei sa creze plus valoare care sa genereze populației țării respect ive o
evoluție culturala net superioară stării anterioare obțineri i finanțarii și nu numai.
Chiar dacă plus valoarea industriei cî nematografice nu se poate manifesta in plan economic
prin profituri sau randamente mari,ea poate obține această plus valoare, printr -o componentă
nonmaterială,reprez entată din formarea sau menținerea unor sentimente ,stări sau atitudini
prin care propria populație să se regăsească sau la care aspira de la nivel de individ
,grup,societate.

1.PRINCIPII DE MANAGEMENT IN ABORDAREA RISCULUI PROIECTELOR
CINEMATOGRAFICE
In procesul de creație ,creatorul se folosește de abilitațile lui dobandite pan ă in acel moment
de a pune intr -o lumină favorabil,avantjoasă proie ctul său cinematografic,in aș a fel incat toate
aptitudinile și capacitățile sale conve rg spre potențatarea situațiilor intalnite spre a se indeplini
conform specificațiilor , proiectului.
In asemenea context vom stabili ca termenul de creație se folose ște cu ințelesul de
management și termenul de CREATOR, se regăseș te in noțiunea de manager sp re conturarea
imaginii de ansamblu pe care o definim proiect ,și in mod special proiect cinematografic.
Pentru inceput insa este imperios necesar să vedem care este plaja de de sfașurare a noastră in
noțiuni și concepte spre o m ai bună abordare și ințeleger e a zonei noastre de interes.
Ca borne de delimitare se disting
Cadrul de desfășurare al proiectului
Zona de intergrare cu procese ,etape,faze de lucru
Părțile implicate
Stablirea scopului,timpului ,costurilor ,calității
Resursele umane implicate
Modalități de comunicare
Realizarea achizițiilor necesare proiectului
Zona de riscuri
Ca parte creativă intr -un proiect poți avea multiple competențe .Una dintre aceste competențe
poate fi și aceea de manager de proiect prin care poți intelege și aborda lucrurile i n așa fel
incat să ai un randament mare in eficiență și eficacitate in satisfacerea cerințelor imp use de
catre piață,organizație și clienți.
Ca maneger de proiect este bine daca esti certificat de catre Progect Management
Institute,i ntrucat această capabil itate ii asigura pe clienții tai ca poți aborda pro iectul lor intr -o
maniera profesional trasabilă pentru ei ,insa nu este obligatouie aceasta capabilitate sa fie
certificata .Ea iti aduce un plus de beneficiu.

Zona noastra de interes profesionala se desf așoara pe domeniul managementului.
Conform definiției date de Dicționarului Eplicativ Roman , managementul este definit
ca,activitatea și arta de a conduce. Se mai poate spune ca prin intermediul manaementului se
obține un rezultat eficient și eficace prin i ntermediul oamenilordin subordine.

Ca nivele de management se disting,
Linia de varf a managementului -stabilește viziunea de afaceri
Linia de mijloc -Coordonează prima linie de management -stabilește obiective conforme cu
viziunea
Prima linie de management -Coordonează activitățile angajaților
Angajații -execută sarcinile trasate
Managerul de proiect
Standardul român SR 13465:2007 [5]conține o definiție cuprinzătoare a managementului
proiectelor: "Managementul proiectelor reprezintă planificarea, organizarea, monitorizarea și
controlul tuturor aspectelor proiectului, precum și managementul și leadership -ul tuturor celor
implicați pentr u a realiza în siguranță obiectivele proiectului în cadrul criteriilor agreate de
timp, costuri, domeniu de aplicare și performanțe/calitate."
PLANIFICĂ
ORGANIZEAZĂ
COORDONEAZĂ
CONTROLEAZA
EVALUEAZĂ
Rolul managerului
Facilitator interpersonal -conducator,lider, de legatură.
Informațional -monitorizeaza informația ,o disemineaza și are rol de purtător de cuvant .
Decizional -este antreprenor,consilierr de crize,alocator de resurse,negociator
Organizator -a resurselor a activitaților a r ezultatelor ,a partenerilor
Abilități ale managerului
Strategice – are viziune
Conceptuale -analitează și diagnostichează situații complexe
Profesionale – are competențe pe domeniul de activitate abordat

Principii de management
Realizarea de profit

Eficiență economică
Conducerii și răspunderii
Competenței
Flexibilității
Factorii care influențează managementul
Inovarea tehnologică
Concurența
Politicile Macroeconomice
Folosirea tehnicii de varf
Accesul la resurse
Procese de management
De execuție
De m anagement
Funcții de management
Planificare
Organizeazare
Coordonare
Control
Evaluare
Organizația -Reprezintă o entitate econom ica din punct de vedere juridic, in care se
concentreaza mai multe resurse umane și resurse capabile sa raspundă la niste nevoi ale
pieței.
Ce este un proiect?
Un proiect este un efort intreprins la un moment dat de către o organizație care satisface o
nevoie a unui client printr -un produs sau serviciu ,unic realizat cu resurse bine delimitate in
timp c alitate și scop.

Ce este o operațiune?
Este reprezențată de o acțiune repetitivă aflată in curs de desfășurare.

Constrangerile proiectului.
Timp
Cost
Calitate
Ce este un program?
O multitudine de proiecte care indeplinesc un scop comun
Ce este un porto foliu?
O multitudine de programe si proiecte care au strategie comună
Ce organizații implementează proiecte?
Funcționale -au șefi de departamente
,Mixte -au șefi de departamente și manageri de proiect cu variante de mici ,mijlocii și mari.
, Proiectabilizate -au manageri de proiect
Capitalul de procese organizaționale
Fiecare organizație posedă procese specifice domeniului său de activitate
In domeniul de productie al filmului distingem mai multe procese,de dezvoltare de productie
de post productie de marcketing de distribuție ,de exploatare al produsului cinematografic.
Factorii de mediu
Organizaționali interni,cultura ,credințe,obiceiuri ,cutume aspirații
Externi -Reglementări guvernamentale,nationale ,de domeniu de activitate ,reglementări sau
standarde pe domenii conexe cu care interferează.
Reglementări de produs de procese
Infrastructură,resurse umane
Personal administrativ ,condiții de piață
Părți implicate ,riscuri.

Ce este un proces?

Este un ansamblu de activitați care transforma o resur sa prin mijloace specifice de valorificare
a acesteia intr -un produs sau un serviciu dar si intr -un rezultat care poate fi folosit ca materie
prima sau resursă in alt proces . Se compune din

RISCURI IN MANAGEMENTUL INTEGRĂRII PROCESELOR
PROIECTELOR

Elementele de intrare in procesul de intergrare este reprez entat de procesele de mai jos care
ele insele vor reprezenta elemente de intrare pentru alte procese.
Dezvoltarea hărții proiectului
Dezvoltarea planului de management
Conducerea și organizarea mu ncii in procesul de execuție
Monitorizarea și controlul muncii în proiect
Executarea controlului integrat al schimbărilor
Organizarea domeniilor de cunoștiințe ale proiectului
Închiderea proiectului sau a fazei.
Dezvoltarea hărții proiectului – are ca eleme nte de intrare următoarele elemente,
Documentul de descriere a livrabilelor proiectului
Analiza economica -stabilește obiectivele de afacere reprezentate de scop,timp ,bani,calitate
,beneficii ,parteneri,riscuri.Prin aceasta analiza se definesc nevoile afa cerii si problemele ei cu
3 C’,Costuri,Clienți,Conformitate.
Contracte
Factorii de mediu
ELEMENTE DE INTRARE
-CUNOȘTINȚE –
ELEMENTE DE IEȘIRE
INIȚIERE
PLANIFICARE
EXECUȚIE
MONITORIZARE
ȘI CONTROL
INCHIDERE

Capitalul de procese organizaționale
-Asupra acestor elemente de intrare se acționeaza prin analiza de expertiza și tehnici de
facilitare in urma carora rezultă elementul de iesire numit Harta proiectului
Harta proiectului -stabileste scopul proiectului,obiectivele lui si participanții cu rolurile si
responsabilitațile lor si in special ale managerului de proiect,care semneaza formal acceptarea
implicarii lui și a utoritatea sub care iși desfașoară activitatea.
DEZVOLTAREA PLANULUI DE MANAGEMENT
Reprezinta integrarea tururor planurilor proiectului in vederea definirii conceptului general
dupa care se lucreaza si care va fi referential pentru proiect
Ca elemente de intrare se disting,
Harta proiectului
Alte ieșiri de la alte procese care de regula sunt planuri de proces de cost ,timp ,calitate,etc
Factorii de mediu intern și extern
Capitalui de procese organizationale
Asupra acestora prin tehnici de facilitare si exp ertiză se intocmește pl anul de management al
proiectului.Acest plan este compus din
Planul de schimbare
Planul de configurare
Planul de comunicare
Planul de costuri ale proiectului si ale procesului de planificare
Planul de resurse umane
Planul de imbuna tățire
Planul de referință al proiectului pe scopul stabilit cu structura defalcata a lucrarilor și
dictionarul de termeni.
Planul de calitate de cerințe,de riscuri de timp de scop de parti implicate
De asemenea sunt prezente documente ale proiectului cum ar fi
-denumirea activităților
-estimarea costurilor si timpului activitaților,lista tuturor activitaților
Lista cu cerintele activitatilor, contracte ,referinte de estimare ,cereri de schimbare ,previziuni
de costuri si de timp,jurnal de rezeultate,etape,d ocumente de achiziții.

CONDUCEREA ȘI ORGANIZAREA MUNCII PROIECTULUI
Acest proces presupune efectuarea activitaților stabilite si urmarirea rezultatelor convenite in
asa fel incat sa itrunească specifiicațiile partilor implicate in proiect
Ca elemente de in trare se disting
Planul de management
Aprobarea cererilor de schimbare
Factorii de mediu si ansamblul de procese organizaționale
Asupra acestor elemente intervenind managerul de proiect prin stabilirea intalnirilor cu
expertiza sa precum si prin suportul sistemului informati c rezulta ca elemente de
ieșire,livrabilele sau rezultatele,care se supun unor estimari si criterii de evaluare de
performanță.
Daca apar schimbari ,documentele proiectului se reactualizează.
Intalnirile care se pot face pot avea urmato rul caracter.
De informare asupra situațiilor existente
De creativitate+in aflarea celor mai bune soluții ce ar fi implementate
Decizionale –cand deja s -a stabilit o solutie si se doreste implementarea ei
Actiunile pe care un manager de proiect sau produc ator de film le ia in timp ce conduce o
echipa de filmare pot fi
-actiuni preventive
-actiuni corective
-de identificare a repararii defectelor
MONITORIZAREA ȘI CONTROLUL MUNCII PROIECTULUI
Presupune urmarirea si controlul activităților efectuate pana in acel moment precum si
necesitatea executarii unor previziuni pentru a ce urmenază.
Ca elemnte de intrare se disting,
Producătorul de film urmarind planul de management poate face o evaluare prin intermediul
analizei pe care o conșidera pertinentă pe situa ția respectiva .
Astfel el confruntă planul sau de organizare al zilelor de filmare și ale secventelor cu timpul
consumat si cu resursele consumate facand o estimare a supra celor ce urmenaza sa fie
consumate.

Dupa aceasta evaluare el daca mai constata ca ceva nu merge conform planului face
modificarile necesare de schimbare le supune unor dezbateri cu partile interesate si
participante in proiect si dispune implementarea lor dupa care se remonitorizeaza.Se fac
evaluari de performanta si se cinstata rezulta tele.In urma modificarilor aparute se actualizeauă
documentele proiectului.

EXECUTAREA CONTROLULUI INTEGRAT AL SCHIMBARILOR
Este procesul care reviz uiește toate cererile de schimbare ale proiectului și il reașează pe noi
fundamente datorită unor schimbari de paradigma care doar la un moment dat s+au manifestat
Ca elemente de intrare se disting
Planul de management
Rapoarte de performanță
Cereri de schimbare
Factorii de mediu si Capitalul de procese organizationale
Producatorul de film prin analiza datelor prezentate contribuie la urmatoarele elemente de
iesire,
Cereri de schimbare aprobate
Jurnalul schimbarilor
Planul de management actualizat
In procesul de schimbare apar urmatoarele situații
Actiuni preventive,corective de reparare a defectelor sau de actualizare a schimbarilor.

PROCESUL DE INCHIDERE AL FAZEI SAU PROCESULUI
Are la bază cateva elemente de intrare
Planul de management
Acceptarea rezultatelor
Factorii de mediu
Ca elemente de ieșire se constată aparitia produselor sau serviciilor finale pr ecum si a
actiualizarii capitalului de procese ale proiectului .
RISCURILE PROCESULUI SCOPULUI PROIECTULUI

Pentru abordarea riscurilor in stabilirea si conturarea scopului proiectului nostru este
importanta ca de altfel la toate procesele care sunt elemen tele de intrare si elementele de
iesire ale procesului dar si cu ce instrumente tehnici si abilitati manageriale se intervine pentru
a definii cat mai clar scopul proiectului
Așadar scopul proiectului se refera la stabilirea cat mai exacta a continutului proiectului dar si
care sunt limitele acestuia pentru a nu se divaga in cheltuirea de resurse pe activitati conexe
scopului proiectului nostru.
De asemenea este important sa stabilim care sunt caracteristicile proiec tului si caracteristicile
produ sului sau serviciului asteptat sa fie livrat ca rezultat .In acest fel suntem foarte bine
concentrati pe nevoile reale si așteptarile corespunzatoare cerintelor și parților interesate și
implicate.
Ca elemente de intrare distingem
Planul de organizare al s copului
Colectarea cerințelor
Definirea scopului
Crearea structurii defalcate a lucrarilor
Validarea scopului
Controlul scopului
Pentru a avea un plan bun de organizare a scopului mai intai este necesar sa cunoaștem planul
de management al proiectului,har ta proiectului precum si mediul organizational incare
proiectul se desfasoara,conturat de capitalul proceselor de management.
Asupra acestor elemente managementul intervine cu expertiza sa si emite planul organizarii
scopului si planul organizarii cerintel or care conturează ce cuprinde și ce se exclude in
realizarea lucrarilor.
In cazul colectarii cerințelor ca elemnte de intrare distingem,
Planul scopului,planul colectarii cerințelor,planul partilor implicate,harta poriectului si
registrul tuturor particip antilor la proiect ,
Aceste planuri sunt analizate de componenta managerială prindiverse tehnici si instrumente
printre care se pot regasi urmatoarele ,
Interviuri,focus grupuri,ateliere de facilitare decizionale,tehnici de creativitate de grup sau de
solutionare a unor probleme,chestionare de supraveghere,sau de observare
După ce aceste elemente manageriale au fost supuse analizarii de componenta decizională se
emite elementul de iesire al acestui proces reprezentat printr -un document reprezentand

adunarea cerințelor și matricea de trasabilitatea a acestora.De unde se pleaca practic si unde se
ajunge ,prin intermendiul a unor mijloace.
In procesul de definire a scopului se tine cont in componentele incipiente de ,
Planul scopului
Colectarea cerințelor
Harta proectului
Capitalul de procese de management
Prin tehnici de analiză sau expertiza a produsului,generand alternative in ateliere decizionale
se ajunge la esenta definitiva a procesului,prin emiterea solutiei acestuia care este reprezentata
de ,
Declarați a scopului proiectului si actualizarea documentelor proiectului.
In cadrul declarației de scop a proiectului se specifică ce trebuie sa cuprindă proiectul si care
sunt criteriile de accepțanță și de performanță așteptate,ce se exclude și ce se include ,precum
și care sunt constrangerile si presupunerile de care este bine să se țină seama.
Un alt proces care identifica riscurile si normalitățile scopului proiectului il
reprezintă,structura defalcată a lucrarilor.
Acest proces descompune in ce le mai mici part i componente rez ultatele asteptate pana la acel
nivel in care nu se mai pot descompune.
Astfel distingem ca elemente de intrare,
Planul de organizare a scopului
Declarația scopului proiectului
Documentarea cerințelor
Factorii de mediu ai proiectului și cap italul de procese organizationale care prin tehnici de
decompunere a rezultatelor asteptate se ajunge la emiterea rezultatului procesului care este
reprezentat de scopul de referință a proiectului cu partea sa de documentație la zi la acel
moment.
O alta c omponenta a procesului o reprezinta dicționarul cu termene de care ne folosim pentru
a localiza componentele defalcate ale proiectului si pentru a ințelege funcționalitățile lor.
Validarea scopului proiectului reprezinta acceptarea unor criterii de comun a cord discutate si
adoptate ca fiind in conformitate cu interesul partilor participante la proiect.
Ca elemente de intrare ale acestui proces se disting,
Planul de management al proiectului

Documentarea cerințelor si matricea trasabilitații acestora,verifi carea rezultatelor și informații
despre performanța rezultatelor.
In urma unor inspecții sau unor ședințe de grup se stabilește ,acceptarea rezultatelor,sau se pot
face cereri de schimbare precum si se stabilesc gradul de performanță al proiectului pana in
acel moment.
Ca element de supremație intr -un proces este componenta de control a acelui proces.
In cazul nostru controlul scopului distingem ca elemente de intrare ,
Planul de management al proiectului
Planul de documentare a cerințelor
Matricea de tras abilitate
Capitalul proceselor de management
In urma analizelor și variațiilor scopului ca elemente de ieșire se disting,informațiile cu
performanțele proiectului,cereri de schimbare si actualizari ale documentelor
proiectului,precum si actualizari ale tu turor proceselor proiectului.

RISCURI IN MANAGEMENTUL PARȚILOR IMPLICATE IN PROIECTUL
CINEMATOGRAFIC
Distingerea parților implicate intr -un proiect cinematografic reprezintă un mijloc necesar
,foarte important de a controla riscurile ce au potențial de a influnența desfășurarea lucrurilor.
Totalitatea parților implicate fiind identificate putem organiza implinirea așteptărilor acestora
in proiect dar in același timp vedem care se manifesta și care au o influență diminuată asupra
nevoilor și așteptarilor pr oiectului nostru ,filmul .
Pentru a vedea gradul de implicare și influența acestora in filmul nostru este important in
primul rand sa le identificam ,să le organizăm intr+un pland de desfasurare a intentiilor ,sa le
urmarim așteptatile și nivelul de implic are insa cel mai important este să le controlăm această
implicare și influență a lor in activitățile filmului nostru.
Ca elemnete de intrare așadar este necesar identificarea lor care se poate face prin consultarea
harții proiectului,prin consultarea docu mentelor de achiziție ale proiectului intrucat acolo se
află toate contractele pe care noi le avem cu furnizorii și partenerii noștri inca dein etapa de
dezvoltare pană la punereape piață a filmului ,urmarind factorii ce influențează percum și
procesele de management implicate.
Pe masura ce sunt analizate de componenta de management se emite documentul care
stabilește registrul tututror partenerilor noștri.

Planul de organizare al parterilor noștri, ete in masura să ne identifice momentul cand un
partener i ntră in scenă si ce nivel de implicare are și cu ce impact el se manifestă.
Ca elemente de potențare a acestui proces este important sa urmarim planul de management al
proiectului care cuprinde toate etapele filmului,
Registrul cu toți partenerii
Factorii de mediu ai proiectului
Capitalul de procese organizaționale
O alta componenta de in trare importanta in organizarea partenerilor implicați il reprezintă,
Planul de organizare al așteptărilor părtilor implicate este implementat prin urmatoarele
elemente de intrare,
Planul de organizare al partenerilor,
Planul de comunicare
Jurnalul schimbărilor
Urmarirea factorior de mediu ale proiectului
Prin intermediul metodelor de comunicare de care se dispune pe specificul situației prin și
prin abilitațile interpersona le de comunicare și de management se contureaza elementele de
ieșire ale acestui proces reprezentate prin
Jurnalul de rezultate
Cererile de schimbare
Actualizarea planului de management și a documentelor proiectului toate aceste in cadrul
factorilor medi ului proiectului.
In definitiv controlul așteptărilor parților implicate este reprezentat ca fiind cel mai important
datorită faptului ca el concretizează esența activităților și rezultatelor
Ca elemente de intrare in acest proces distingem,
Planul de mana gement al proiectului
Jurnalul rezultatelor
Actualizari ale performanței activităților și ale documentelor proiectului.
Toate acestea stau sub jurisdicția intalnirilor efectuate atunci cănd se manifesta o necesitate
,consultandu -se sistemul de date informa tice reprezentate de unul sau mai multe soft -uri de
lucru .
Ca elemente de ieșire se disting,

Infomații despre performanța activităților concretizate prin gradul de indeplinire al unui
rezultat, cereri de schimbare care s -au impus la un anumit moment dat datorita manifestării
factorilor in care proiectul nostru cinematografic ființează, precum și actualizarile
documentelor proiectului si a proceselor oraganizaționale.
RISCURI ALE PLANULUI DE PLANIFICARE A TIMPULUI PROIECTELOR
CINEMATOGRAFICE

Timpul reprezi ntă in cadrul manifestarii proiectului cinematografic o componentă care daca
este lăsată la intamplare ,poate deveni u factor de constrangere pentru filmul nostru generand
cresteri mari de resurse ,oameni și echipamente care este posibil sa nu se poată fur niza atunci
cand sunt necesare.
Ca elemnete de intrare se disting,
Managementul planificarii timpului in filmul nostru
Identificarea activităților
Succesiunea acestora
Estimarea resurselor pe fiecare activitate
Estimare de timp pe fiecare activitate
Constr uirea planului de desfăsurare a etapelor si activitaților filmului
Controlul planului de desfășurare a etapelor și activităților filmului.
Managemetul planificarii timpului in cadrul proiectului ne asigura ca parcurgem toate etapele
procesuale de identificare a tuturor elementelor componente care ne influențeaza desfășurarea
etapelor filmului ,activitățile și rezultatele planificate de noi pentru parțile interesate conform
așteptărilor acestora.
Ca elemnente de consultare urmarim planul de manageme nt al proiectului și harta acestuia cu
influențele manifestate de mediul intern și extern ,conturate de procesele de management
organizațional. Toate acestea dezbatute analitic si supuse expertizei componentei de
management contureaza documentul de planific are sau de organizare a planificării
proiectului,pe etape de desfașurare,derulare de activități și rezultate așteptate.
Stabilirea activităților proiectului reprezintă bza formala care da impulsul necesar
destructurarii ,etapelor de execuție și rezultatelo r așteptate.Identificarea activităților este
foarte importantă in planificare intrucat daca ceva nu este marcat el nu are corespondent in
rezultatul pe care noi sau partenerii noștrii il intuiesc să se manifeste.
Ca elemnente de intrare distingem,

Planul d e organizare al planificării,Scopul de referință al proiectului la care ne
raportăm,suprapuse pe factorii de mediu și procesele organizaționale .Asupra acestora
componenta de management se aplica metode repetitive de expertiză și destructurare pana se
ajung e la forma optimă de abordare a rezultatelorcontand in liste de activitați su atributele lor
fiecare precum si rezultate parțiale sau totale.
Succesiunea activităților.
Acest proces identifica ordinea fireasca a activitaților imprimand o eficiență sporita derularii
proiectului in funcție de riscurile aparute sau viitoare ale proiectului
Distingem elemente importante de intrare cu ar fi
Planul de management ,lista activitaților si atributele lor,lista rezultatelor ,partilor sau
subansamlelor care trebuie cre ate,scopul proiectului imprimat de factorii de mediu si capitalul
de procese organizationale.Intre aceste activități se stablilte o succesiune fireasca de catre
componenta de management prin stabilirea precedențelor activitaților care pot intarzia si care
nu,rezultand in finalul procesului,rețeau planificativă a tuturor activităților proiectului.
Estimarea resurselor pe activități
In acest proces se aloca precis resurse umane ,echipamente ,materiale sau furnițori in maniera
cea mai coerent economică,distingandu -se clar ce tipuri de resurse și ce cantități sunt necesare
pentru obșinerea rezultatelor planificate in acord cu cerințele proiectului.
Ca elemente de intrare distingem,
Planul de management
Lista cu activitățile și atributele lor
Calendarul resurselor
Registrul riscurilor
Estimarea costurilor pe activițăți
Factorii de mediu ai proiectului și capitalul de procese organizaționale.
Componenta de management prin intermediul analizelor de jos in sus și de sus in jos,a datetor
proiectulu i ,a alternativelor repetitive precum și a soluțiil or de soft folosite stabilesc
componenta de ieșiere a procesului reprezentată de ,
Cerințele de resurse pe activități
Structura defalcată a resurselor
Documentele proiectului actualizate.
ESTIMAREA DURATEI ACTIVITĂȚILOR

Acest proces contribuie la stabilirea precisă a perioadelor de timp necesare indelpinirii
fiecarei activități care la randul lui,acest proces este element de intrare in procesul de
organizare a planificarii.
Ca elemente de intrare se disting
Managementul planului de planificare
Lista activităților cu atributele lor
Cerințele de resurse pe activități
Calendarul de resurse Declararea scopului proiectului
Registrul riscurilor
Structura defalcată a resurselor
Factorii de men diu ai proectului
Capitalul de procese organizaționale.
Componenta de management aplicand e stimări analogice ,parametrice si in trei puncte prin
intermediul expertizei in timpul grupurilor de tehnica luării deciziilor și rezerv elor,estimeaza
durata activităților.
Un procedeu tehnic deosebit il reprezintă estimarea in trei puncte.Putem vorbi de o activitate
ca are o varianta de lucru optimista una pesimista si una probabilă.
Estimarea in 3 puncte. tE= ( tO + Tp + tMP ) / 3
Estimarea in 6 puncte. tE = (tO + 4tM + tP) / 6
DEZVOLTAREA PLANULUI LUCRU AL PROIECTULUI
Cunoscand succesiunea activităților,durata lor resursele necesare și constrangerile implicite
putem deyvolta un plan de desfasurare a activităților proiectului in modul cel mai coerent si
eficient.
Prin intermediul elemetelor de intrare distingem,
planului de organizare a planificarii,
lista activităților cu atributele lor,
diagrama de retea a activitatilor,
resursele necesare lor ,calendarului resurselor ,
durata de intindere a fiecarei activități,
declarația de scop
registrul de riscuri
atribuirea de pesronal proiectului
structura defalcata a resurselor
Factorii de mediu ai proiectului

Capitalul de procese organizațional e
Componenta de management prin analiza planificarii de rețea a activitaților prin analiza
drumului critic, a tehnicilor de optimizare a resurselor,prin intarzierea sau nu a unor
activități,prin compr imarea planificarii reuseste să eficientizeze component ele planului de
organizare a timpului pe proiect creând ,
O structura de referință a proiectului , a planificarii lui, și a calendarului de proiect.
RISCURILE PROIECTULUI IN FUNCȚIE DE COSTURI
Riscurile aflate in Zona costurilor proiectelor sunt generate de planificare ,estimare,bugetare,
finanțare sau strangere de fonduri,organizare ți controlare a costurilor in așa mod ca proiectul
să se desfașoare in condiții de normalitate a bugetului aprobat.
Riscurile aflate in zona costurilor sunt reprezentate de patr u procese definitorii pe componenta
de cost.
Riscuri generate de planificarea costurilor
Riscuri generate de estimarea costurilor
Riscuri de stabilire a bugetuli cu rezervele aferente
Riscuri generate de controlul costurilor pe tot bugetul proiectului.
Riscurile generate de planificarea costurilor
Se remarca elementele de intrare in acest proces ca,
Plnul de management
Harta proiectului
Factorii de mediu ai proiectului
Capitalul de procese organizationale.
Ca element de ieșire din acest proces rezulta pl anul de organizare a costurilor făcut de
componenta de management prin intermediul intalnirilor si a analizelor de expertiza tehnica
specifice situațiilor intalnite.
Riscuri generate de estimarea costurilor
In acest proce o importanță deosebita in identificarea riscurilor o au,
Planul de organizare a costurilor
Planul de organizare a resurselor umane
Scopul de referință al proiectului

Planul de desfasurare a lucrarilor
Registrul de riscuri
Factorii mediului proiectului
Capitalul de procese organizat ionale.
Componenta de management prin intermediul uneltelor și instrumentelor de management de
mai jos reuseste sa stabileasca i lista de estimare a costurilor cu o baza de referință pe
estimare.
Estimarile se ajuta de estimarile analogice ,de jos in sus , paramentrice, precum si de anlizele
de estimare in trei sau șase puncte de rezervele de analize ,de asemenea.
Un instrument deosebit de important il reprezinta programul de calculator folosit,componenta
de cost a calitații ,licitațiile precum si grupuril e intrunite pentru tehnici de luari de decizii.
Riscuri de stabilire a bugetului cu rezervele aferente
In stabilirea bugetului riscurile se manifesta prin stabilirea si cunoasterea partilor componente
ale acestui proces reprezentat din,
Planul de organizar ea a costurilor
Scopul de referință a proiectului
Activitatea de estimare a costurilor
Baze de estimare
Planul de derulare a activităților proiectului
Calendarul de resurse
Registrul de riscuri
Contracte
Capitalul de procese orgnizaționale.
Componenta de m anagement prin tehnici de agregarea costurilor de analizare a resurselor
stabileste reyultatul final al acestui proces reprezentat de costul de referință al proiectului in
funcție de necesitatile de finantare ale acestuia.
Riscuri generate de controlul cos turilor pe tot bugetul proiectului
Riscurile implicate in controlu l costurilor se stabiles in fuctie de următoarele componente,
Planul de organizare al proiectului
Necesitățile de finanțare

Datele de performanță ale proiectului
Capitalul de procese organizationale
Managementul ia decizii bazate pe tehnici de acumulare de valoare,previziuni,indexuri de
performanță programul folosit ,analiza rezervelor,ajungand la informatii despre performanta
activitatilor indeplinite,,constatand previziuni de costuri, cereri de schimbariacolo unde se
impune aceasta situație,actualizand datele proiectului si capitalul de procese organizationale.
Cunoscand bine situatia existenta se poate previziona o situație viitoare eliminand sau
diminuand riscurile intalnite.

RISCURI LEGATE DE CALITATEA PROIECTULUI
Pentru o bună cunoaștere a riscurilor ce decurg din procesele de calitate ale unui proiect este
imperios necesar sa ne concentrăm pe viziunea stabilită a se aborda prin proiectul nostru care
sunt obiectivele ,activit ățile și rezultatele planificate a se reliefa in așa fel incat ele să
corespunda nevoilor și așteptărilor clienților proiectului dar și a celorlati parteneri si parati
implicate care sunt impactate fie in sens bun cat si in acoperirea partilor dezavantajoa se sau
depreciative satisfacute prin diverse intelegeri și compensări.
Ca procese determinante in controlarea riscurilor distingem trei procese,
Planificarea calității
Executarea calități in activitășile proiectului și rezultatelor acestuia.
Controlul cal itații tuturor componentelor atribuite proiectului indiferent de marimea si aria de
manifestare sau de domeniul aparținator.
Ca elemente de planificare ale calității se disting cateva componente definitorii cum ar fi,
Cunoaștere planului de organizare a pr oiectului
Registrul tuturor partenerilor implicați
Registrul de riscruri adaptat la cazul specific al scenariului nostru abordat la un anumit
moment dat,distingand care sunt particularitațile genului de film ,,tema filmului in comparație
cu ce exista pe pi ata la acel moment,publicul tinta caruia i se adreseaya un anumit scenariu .
Documentarea cerintelor partilor implicate in realizarea filmului nostru,
Factorii de mediu ai proiectului la momentul investițional ,precum si capitalui de procese de
management ale proiectului si organizatiei.
Componenta de management are datoria sa analizeze prin instrumentele de management de
care dispune analiza de costuri și beneficii ale investiției urmarite,ce costuri de calitate se

estimează,facand comparatii si analogii cu alte proiecte din categorii asemanatoare sau
identice realizate anterior.
Ca elemente de ieșire in urma acestor analize si luari de decizii se stbilește care este planul de
organizare a calitații proiectului, cum planificam și organizam necesitatea unor planuri de
implementare a schimbarilor care se preconizeaza a avea loc,Cum se cuantifică elementele de
calitate ale rezultatelor proiectului,prin verificarile care au loc si cum se actualizeaza noile
coordonate de calitate si se integrează in proiectul fi nal.
Execuatarea asigurării calitații proiectului
Acest proeces identifica si se asigura ca ceea ce s -a stabilit in planul de calitate se și
respecta.In acest moment au loc audituri de calitate pe diverse componente de interes sau pe
rezultate ,constatandu -se indeplinirea cerințelor parților implicate in acord cu nevoile și
asteptările acestora.
Ca elemente definitorii se impune sa avem
Planul de organizare a calității
Planul de organizare al schimbarilor
Indici si instrumente de masurare a calitații ,acti vitaților,proceselor,rezultatelor,planificate
Componenta de management se ajuta de procesul de auditare,analizand toate dimensiunile
proiectului sprea se constata conformitatea cu cele planificate.
Ca elemente de ieșire distingem in urma procesului de audi t al calității,cererile de schimbare
care necesită a fi aplicate.
A treia componenta de identificare a riscurilor pe calitate este executarea controlului
calitații .in acest proces se distinge monitorizarea rezultatelor de executarea calitații si de
evalua re a performantelor acestora. Acum se identifica anumite cauze care au produs
neconformitati precum si validarea rezultatelor proiectului,propunandu -se masuri de eliminare
a cauzelor declanșatoare.
Ca elemente de intrare acest proces se distinge prin cunoastere
Planului de organizare a proiectului
Indicii de calitate ți liste de urmarire a calitatii.
Gradul de indeplinire a activitatilor proiectului,
Aprobarea cererilor de schimbare solicitate
Rezul tatele
Comparatii ,statistici,inspectii aplicate la fata locului.

Capitalul de procese de management
Componenta de management masoara si evalueaza indicii de calitate stabiliti, aproba
rezultatele realizate iar daca exista neconformitati propune si execut ă schimbarile necesare si
le implementeaza pana ce se ajunge lșa conformitatea stabilita inițial.La finalul evaluarilor se
constata conformitatea cu cele stabilite de partenerii proiectului.

RISCURI LEGATE DE RESURSELE UMANE ALE PROIECTULUI
In cadrul acestui proces se identifica acele categorii profesionale de care proeictul are nevoie
atribuindu -le roluri ,sarcini și responsabilități pentru o buna functionare la paramentrii stabiliti
de catre partenerii implicati .
Acest proces este reprezentat distin ct de catre alte patru procese,
Planul de organizare a resurselor umane
Obținerea echipei de proiect
Dezvolatrea echipei de proiect
Organizarea echipei de proiect

Pentru a cunoaș te riscurile ce se impun resurselor unmane trebuie sa fim pusi in tema cu
planul de organirare al acestor resurse ,ce fel de categorii profesionale ne sunt necesare care
sunt disponibilitățile acestor resurse in funcție de necesitațile proiectului in acurd cu
rezultatele proconnizate a se obșține.
Pentru a realiz a o dispunere cores punzatoare de resurse umane necesare noua pe capabilitațile
avute și date de proiect mai inati n oi trebuie sa facem un plan de organizare al acestor resurse
un funcție de filmul nostru de etapele lui de dezvoltare precum si in funție de eșalonarea
rezultat elor antamate.

Componenta managerial decizională a filmului nostru prin intermediul abilitaților sale
profesionale stabilesc acest lucru in funtie de ,
Planul de organizare al activitaților proiectului
Necesarului de resurse estimat peactivitați și rezult ate.
Toate acetea se fac ținand cont de factorii de mediu ai proiectului atat interni cat mai ales
externi preconizati existenți sau in curs de aparitie.

Riscurile care derivă din o bșinerea echipei de proiect se face ținand cont de urmatoarele
elemente,
Planul de organizare al resurselor umane
Factorii de mediu ai proiectului
Capitalul proceselor organizaționale
Prin tehnici de preasigurare și negociere precum si prin achișiții sau stabilirea unor echipe
virtuale in cașul in care lucram la distante cu alte teritorii componenta de management a
filmului nostru elaborează,
Calendarul de resurse
Asigura cu personal calificat corespunzator conducerea departamentelor sau desemneaza
subcontractori abilitați sa rezolve anumite sarcini specifice,actualizand mer eu planurile de
organizare ale proiectului in funcție de obținerea rezultatelor stabilite.
Riscurile ce decurg din obținerea echipei de proiect sunt repartizate in așa maniera ca noi
trebuie să le distingemin mod eficient cand vrem sa obșinem disponibilit atea categoriilor
profesionale de care avem nevoie.
Componenta de management in momentul alocarii de resurse pe departamentele din subordine
precum si pentru crearea unui calendar de resurse in funcție de necesitati trebuie sa cunoastem
planul de organizar e al resurselor umane precum si de influențele mediului de desfașurare a
proiectului ,intern si extern. A
Astfel prin tehnici de preasigurare cu personal calificat sau nu ,pentru activitatile noastre,
componenta decizionala negociaza sau intermediaza intel egeri necesare acoperirii cu resursa
umana capabila sa satisfaca necesitatile proiectului nostru.
Riscurile generate de dezvoltarea echipei de proiect se concentreaza pe cresterea eficienței
echipei prin ridicarea gradului de profesionalizare de care dispu ne la acel moment.
Evaluarea gradului de performanta al echipei se face de criteriile stabilite in proiect ca fiid
determinante.Aceste pot fi in funștie de timp ,cost calitate sau un cumul l acestora si
suplimentar se pot aplica si alte criterii dupa care se poate evalua performanta unei echiepe de
proiect.
Important este ca latura decizionala a proiectului sa tina cont de
Planul de organizare al resursei umane
Calendarul de resurse umane necesare si disponibile
Atribuirea de personal calificat pe departam ente
Tote aceste decizii inlatura riscurile inerente prin tehnici de cresterea gradului de
profesionalizare prin cursuri ,sesiuni de informari,cresterea ablitaților,grupuri de analiza

decizională facand posibil in acest fel instaurarea normalitații de lucr u pe proiect,acordand
acolo unde se remarca rezultate deosebite ,recunoașteri ,premieri si recompense ca stimulente
de performanță.
Riscurile ce derivă din organizarea echipei de proiect sunt riscuri care atunci cand sunt
acoperite duce la marirea gradului de eficienta a echipei conducand la respectara și
indeplinirea nevoilor si asteptărilor partilor implicate si interesat din proiect
Prin tehnici de observare prin intermediul abilitatilor profesionale ale componentei
decizionale si evaluind in permanemță performantele proiectului este necesar să cunoastem
Planul de organizare al resurselor umane
Atribuirea de personal
Evaluari de performanta ale echipei
Jurnalul de rezultate
Performanta proiectului
Capitalul de procese organizationale
Cunoscand aceste el emente mangeriale putem sa facem si sa obținem
Cereri de schimbari cand constatăm devieri de la cursul normal al proiectului
O actualizare a planului de organizare a proiectului
Actualizari ale factorilor de mediu ți ale capitallului de procese organizațio nale.

Punand acesti indici in actualitatea proiectului nostru riscurile inerente se vor estompa si vom
obține ceea ce proiectul are nevoie conform specificațiilor partilor implicate si interesate.
RISCURILE CE DERIVĂ DIN COMPONENTA DE COMUNICARE
Riscurile ce acopera zona de comunicare se manifesta atuci cand nu sunt cunoscute sau daca
sunt stiute nu se intervine cu eficienta asupra lor
Distingem trei zone de dispunere a riscurilor
Planul de organizare a comunicarii
Organizarea e xecuția comunicarii
Controlu l comunicarii.

Riscurile disipate in planul de organizare a comunicarii sunt imperios necesar a fi cunoscute
spre a avea o imagine concreta de ansamblu asupra membrilor implicati in comunicare
precum si asupra cailor prin care comunicare se face catre ace stia .
Componenta decizională, pentru a materializa un plan de organiza a comunicarii proiectului
prin tehnici ,tehnologii si modele de comunicare trebuie sa țina cont de,
Planul de organizare al proiectului
Registrul parternerilor
Factorii de mediu ai pro iectului
Riscurile din organizarea execuția comunicarii stabileste intr -un mod care mareste eficienta si
eficacitatea comunicarii proiectului prin cunoasterea celor implicati in comunicare si canalele
pe care acestia le au sau dispun in a se afla in contac t eficient unii cu ceilalți.
Inlaturarea sau diminuarea riscurilor se face tinand cont de,
Planul de organizare a comunicării
Rapoartete de performantă ale proiectului
Factorii mediului proiectului
Prin tehnicile de comunicare ,metode ,modele,sisteme infor matice ale rapoartelor de
performanță se obtine
Planul de comunicare al proiectului cu actualizarile de date aferente proiectului conform cu
factorii mediului acestuia care se manifesta la acel moment de constatare.
Riscurile care deriva din controlul com unicarii si monitorizarea acesteia stabileste si asigura
ca toți partenerii proiectului sunt in raporturile de comunicare necesare si suficiente pentru a –
și indeplini sarcinile stabilite contractual sau formal in cadrul proiectului.
Pentru a etompa aceste riscuri componenta de management tine cont de .
Planul de management al proiectului
Planul de comunicare
Jurnalul de rezultate
Date cu performanța activităților proiectului
Capitalul de procese organizaționale
Printehnici puse la dispozitie de componenta informatizatămprin intalniri si expertize
componenta decizionala din proiect Obține,
Cereri de schimbari necesare

Actualizari ale planului de organizare a proiectului și a documentelor acestuia precum si a
capitalului de procese organizationale ale proiectului.
Toate aceste procese diminuiaza si inlatură riscurile din procesele de comunicare facand sa se
onatample exact ce s -a dorit la momentul respectiv respectandu -se parametrii desemnati pe
parteneri.

RISCURI COMPONENTEI DE ACHIZIȚII ALE PROIECTULUI

Componenta de risc dezvoltă de procesul de achiziții intr -un proiect se menține atata timp cat
se mentin schimurile de bunuri ,servicii sau marfuri intre partenerii proiectului pentru
rezultataele convenite la final investițional.
Riscurile d in cadrul achiziționarilor se desfașoara pe patru coomponente,

Organizarea planului de achiziții
Derularea achizițiilor
Controlul achizițiilor
Inchiderea achițiilor
In cadrul planului de organizare a achizițiilor se identifica acei vanzatori de bunuri si servicii
de care proiectul are nevoie si se stabilesc contactele cu ei.
Printr -o analiza interna daca acel bun sau serviciu il cumparam sau il prestam noi sau il
realizam noi daca este un produs,componenta decizionala a proiectului prin experiza sa
hotaras te in acest sens tinand cont de ,
Planul de management al proiectului
Documentarea cerințelor
Registrul de riscuri conform scenariului abordat de noi pe un anumit produs cinematografic
Cerintele de resurse pe activități
Planul de calendaristic de desfasura re al proiectului
Registrul partilor interesate
Factorii de mediu si capitalul de procese organizationale.
Dupa oexpertiză amanunțita asadar se obtin constientizari ale riscurilor pe urmatoarele
componente ,

Planul de achiziții
Situații de derulare a achiz ițiilor
Surse și criterii de selecție
Cereri de schimbari
Actualizari ale documentelor.
Riscurile desprinse din d erularea achizițiilor urmaresc acest proces de identificare a
vanzatorilor ,obținerea de cereri de oferte și incheierea de contracte cu ei.
Componenta decizionala stabilește in funcție de licitațiile propuse,evaluările specificațiilor
tehnice,estimarilor ,reclmelor si solicitarilor primite ca sa se obțină prin intermediul ,
Planului de managemen,documentele proiectului prin criteriile de sele ctie aplicate ,
Listele cu vanzatori
Contracte
Analiza tehnice
Esalonare a resurselor pe durata de derulare a conractelor cu acei furnizori.
Cunoscand toate aceste date riscurile se diminuiaza si se inlătura facad se se instaleze un
mediu prielnic desfasu rarii proiectului.
Riscurile care derivă din controlul achizițiilor,face posibil monitorizarea acestora impunand in
momentele dificile masuri preventive sau corective dupa cum este cazul
Prin intermediul contractelor ,revizuirilor,inspectiilor si proceselo r de audit se urmareste
planul de management
Documentele de achiziții
Contracte
Cereri de schimbare aprobate,o actualizare a datelor proiectului,constatandu -se cereri de
schimbare percum si actualizari ale datelor proiectului in general
Riscurile care sun t prezente in procesul de inchidere a achizitiilor se manifesta prin definirea
unei baze de date du furnizori menite sa marcheze incheierea procesului de achiziții pe
proiectul in curs cst si utilizarea acestei baze de date pentru proiectele urmatoare.

MANAGEMENTUL RISCURILOR IN PRODUCTIA PROIECTELOR
CINEMATOGRAFICE

In momentul cand intenționăm să abordăm riscurile inr Ut-un proiect cinematografic avem
oportunitatea de a ifentifica o introspectie mai larga a fenomenului riscurilor suprapusă pe
filmul nostru.
Astfel identifi căm cateva modalitați de localiZ are ale riscurilor ,ale efectelor lor precum si ale
modalității de abordare.
In acest proces de abordare ale riscurilor putem localiza mai multe etape ce trebuie parcurse
spre o bună expunere a complex ității riscurilor pe filmul nostru.
Astfel se disting urmatoarele –

-PLANIFICAREA RISCURILOR –
-IDENTIFICAREA RISCURILOR –
-ANALIZA CALITATIVĂ A RISCURILOR –
-ANALIZA CANTITATIVĂ A RISCURILOR –
-PLANUL ABORDĂRILOR RISCURILOR –
-IMPLEMENTAREA SOLUȚIILOR DE ABORDARE –
-CONTROLUL RISCURILOR

RISCUL -reprezintă o manifestare de fapte sau situații la un moment dat capabile sa
intervină asupra, timpului ,costului,calității sau obiectivelor stabilite de noi pentru filmul
nostru in așa fel incat să inducă crește rea efectelor pozitive manifestandu -se sub forma
imbunătățirii oportunităților sau creșterea efectelor negative ,manifestandu -se prin creșterea
efectelor negative sub forma sporirii amenințărilor proiectului nostru.

3.1.Planificarea riscurilor

Acest proc es ca de altfel toate procesele, se caracterizează prin acele elemente de intrare
asupra cărora intervin tehnicile și instrumentele de management avand ca rezultantă produsul
final al procesului care poate fi reprezentat de o solutie ,documentată sau deciz ie precum și un
subansamblu sau o componentă ce contureaya proiectul nostru final ,filmul. CONTROLUL
RISCURILOR
IN PRODUCȚIA DE
FILMPLANIFICARE
IDENTIFICARE
ANALIZĂ
CANTITATIVĂ
ANALIZĂ
CALITATIVĂPLANUL DE
ABORDAREIMPLEMENTA
REA
SOLUȚIILOR

Așadar ca elemnete de intrarea avem ,
-planul de management
-harta proiectului
-registrul partiipanților la proiect
-factorii care influențează proiectul
-capitalul proceselor de management
Asupra acestor elemente de intrare se utilizează tehnici și instrumente de management cum ar
fi ,intalnirile , analizele și expertizele,in urma carora reyultatul acestora se conturează in
planul si urganizarea riscurilor care și el la randul lui devine element de intrare in alte procese
in funcție de necesitațile proiectului nostru cinematografic.

Conținulul planului de management al riscului

Acesta se refera la metodologia folosită in abordarea riscurilor.Putem distinge astfel o
identificare a categoriilor de risc in funcție de etapa in care se află proiectul sau in funcție de
procesul care se deruleaya intr+un anumit moment pe un anumit departament chiar.
Se defineșțe probabilitatea de apariție a unui risc precum și impactul acestuia asupra
proiectului sau procesului.
Se idetifică toleranța la risc a tuturor factorilor implicați in proiect sau in proces in sensul că
unii au apetit pentru risc si trebuie stabilite limite de acceptabilitate de risc ,alții se pot
manifesta printr -un anumit grad de toleranță față de risc iar alții pot avea praguri de
abordabilitate ale riscului pe anumite situații existente sau potențial existente.
O alta componentă a planului de management al riscului o reprezință, rolurile si
responsabilitățile c are sunt in contact sau potențial contact cu riscurile.
De asemenea se bugetează riscurile existente si potențiale in funcție de probabilitatea lor de
apariție ,impactul lor asupra proiectului sau procesului precum si in funcție de modalitatea de
abordare in soluționarea acestuia.
O alta componentă importantă a planului de management al riscurilor o reprezintă incadrarea
in timp a riscurilor prin identificarea lor cat mai exact de apariție și de desfășurare.Pentru
acest lucru este important să repreyentăm schematic o structura a riscurilor pe etape de
deyvoltare a proiectului și odesfășurare pe procese.
Cunoscand această structura defalcată a riscurilor practic noi avem o harta a riscurilor si stim
intocmai și la timp aparitia ,desfăsurarea si impactul unui risc precum si cum intervenim in a -l
aborda.

3.2.IDENTIFICAREA RISCURILOR
Procesesul de identificare a riscurilor in cadrul unui proiect cinematografic de asemenea
include elemente de intrare asupra cărora se pot aplica unelte și instrumente manageriale
avand ca reyultat un element de ieșire sau un reyultat care și el poate fi utiliyat la randul său
ca element de intrare in alt proces.
Procesele de management sunt procese iterative care aduc o imbunătățire continuă proiectului.
Procesul de identificare a riscurilor face in așa fel incat se parcurge toate etapele proiectului
incă din faza lui incipientă și se analizează toate procesele si rezultatele in așa fel incăt să se
localizeze toate potențialele generatoare de riscuri ce se incadrează in limitele de desfășurare
ale proiectului nostru.
Ca elemente de intrare in cadrul procesului de identificare ale riscurilor se disting ,
-Planul de organizare al riscurilor
-Planul organizării costurilor
-Planul organizarii timpului –
-Planul organizării resurselor
-Scop ul proiectului referențial
-Estimarea costurilor activităților
-Estimarea timpului activităților
-Registrul factorilor participanți
-Documentele proiectului
-Documentele de achiziții
-Factorii de mediu
-Capitalul proceselor organizationale
Tehnicile și ins trumentele de management aplicate asupra acestor elemente de intrare sunt
reprezentate de,
-Revizuirea documentației proiectului
-Tehnici de colectare de informație despre proiectul nostru
-Analiza listelor efectuate
-Analiza presupunerilor
-Thenica de rep rezentare prin diagrame

-Analiza SWOT
-Analiza expertizată
Ca element de ieșire sau rez ultat se concret izează prin registrul riscurlor,care poate cuprinde –
-O lista de identificare a riscurilor care se poate referi la evenimente –
-care se pot intampla și pot furniza un impact, o pagubă.
-care pot furniza dacă există o cauză, un efect,o activitate.
-O lista de potențiale răspunsuri la riscurile identificate.
Definirea riscurilor –
-negative , ce se transformă in amenințăr i.
-pozitive , ce devin oportunițăți

3.3.ANALIZA CALITATIVĂ A RISCURILOR

Focalizarea pe calitatea riscurilor face ca producătorul de film să se concentreye pe riscurile
care necesită atenție intrucat aici sunt cele mai mari vulnerabilităși ale filmului.
Ca elemente de intrare in construirea unui proces de analiza bine conturat se remarcă,
-Planul de organizare al riscurilor
– Scopul proiectului referențial
-Factorii de mediu
-Capitalul proceselor organizationale
Ca instrumente și tehnici de management aplicate asupra proceselor de inrare se disting,
-Probabilitatea de apariție a riscului și evalarea impactului
-Matricea probabilității și a impactului
-Evaluarea calitativă a impactului riscurilor
-Clasificarea riscurilor
-Evaluarea urgenței riscurilor
-Expertizarea

Ca element de ieșire din procesul de evaluare a calității riscurilor rezultă o actualizare a
datelor proiectului care poate reconfigura filmul nostru in funcție de noile coordonate in așa
fel incat să se raspundă la aceste riscuri pastrandu -se neschimbate obiectivel stabilite ale
proiectului.

Există
-riscuri care se pot declanșa
-riscuri care se pot tolera
-riscuri care nu se pot accepta
-riscuri care pot fi in expectativă
-riscuri care por fi inevitabile
-riscuri urmarite dar care au o prioritate mica

3.4.ANALIZA CATITATIVĂ A RISCURILOR

Acest proces se concentreaza in special pe frecvențaa de apariție a riscurilor in așa fel incat
elementele definitorii ale proectului nostru sa se pastreye in specificațiile stabilite de catre
toate par țile implicate.
Ca elemente de intrare in acest proces se disting,
–Planul de organizare al riscurilor
– Scopul proiectului referențial
-Registrul riscurilor
-Factorii de mediu
-Capitalul proceselor organizationale
Ca instrumente și tehnici de management se folosesc urmatoarele,
-Evaluarea probabilităților de apariție și de impact a riscurilor
-Matricea probabilității și a impactului
-Evaluarea datelor de calitate a riscurilor

-Clasificarea riscurilor
-Evaluarea urge nței riscurilor
-Experti za
Ca element de ieșire se distinge ,documentul de actualizare a datelor proiectului ,care date pot
influența ccadrul acestuia de desfășurare in limitele stabilite.Dacă există un risc ce
semanifesta in așa fel incat să necesite modificarea fundamentală a proiectlui aceast a
schimbare se face in urma unor evaluări de situație cu cei mai importanți factori de decizie
ținand cont de toate părțile implicate in proiect.

3.5.PLANUL DE RĂSPUNS LA RISCURI

Acest proces stabilește modalitatea de abordare a ricurilor in așa fel incat să se diminueze
parțile care influențeză deficișar proiectul și incercand să maximizeze ,parțile ce aduc beneficii
,in așa fel incat să ae indeplinească cerințele inițial stabilite.
Ca elemente de intrare se intalnesc
-Planul de organizare a riscurilor
-Registrul riscurilor
Asupra acestor elemente se intervine cu tehnici și instrumente de management cum ar fi,
-Strategiile stabilite pentru riscurile negative și amenințări
-Strategiile pentru riscurile pozitive și oportunități
-Strategii pentru răspunsuri la riscuri neprevăzute
-Expertize
Ca element de ieșire se constată un document de actualizare a datelor proiectului.
Strategiile pentru raspun la risc se pot adresa atat oportunităților cat și amenințărilor.
ABORDARE PENTRU RISCURI NEGATIVE -AME NINȚĂRI
-Se evită
-Se transferă
-Se diminui ază
-Se acceptă

ABORDARE PENTRU RISCURI POZITIVE -OPORTUNITĂȚI
-Se exploateză
-Se imbunătățesc
-Se impart
-Se acceptă
RISCURI REZIDUALE
Existente după ce s -a răspuns la riscuri.
RISCURI SECUNDARE
Apar după ce s -a aplicat planul de raspuns la riscuri
RISCURI EXISTENTE IN JUR
Riscuri neplanificate ce apar in noile situații dupa raspunsul la riscuri
PROPRIETARUL DE RISC
Cel ce deține răspunsul la risc.

3.6.CONTROLUL RISCURILOR
Acest proces se concentrează pe monitorizarea tuturor proceselor subsecvente de la apariția
lor la planul de raspuns la riscuri fiind cel mai important proces.
Ca elemente de intrare se disting,
–Planul de organizare a riscurilor
-Registrul riscurilor –
-Date de evaluare a performanței
-Date de raportare
Ca instrumente și tehnici aplicate elementelor de intrare se disting
-Evaluarea riscurilor
-Audituri de risc
-Analize de tendințe și variații
-Masurători și tehnici de performanță

-Analiză ale rezervelor
-Intălniri
Ca elemente de ieșire s e disting
-Informații despre performanțe
-Cereri de schimbări
-Actualizări ale planului de management
-Actualizări ale datelor proiectului

PARTEA APLICATIVĂ
-INTERVIURI CU PRODUCĂ TORI DE FILM

INTERVIUL NR 1
INTERVIUL NR 2
INTERVIUL NR 3
INTERVIUL NR 4
INTERVIUL NR 5
CONCLUZI I
BIBLIOGRAFIE
ANEXE