Grigore BOTEZATU =i Andrei H}NCU Colec\ie ini\iat[ =i coordonat[ de Anatol Vidra=cu =i Dan Vidra=cu Concep\ia grafic[ a colec\iei: Vladimir Zmeev… [609186]

Licență

Grigore BOTEZATU =i Andrei H}NCU Colec\ie ini\iat[ =i coordonat[ de Anatol Vidra=cu =i Dan Vidra=cu Concep\ia grafic[ a colec\iei: Vladimir Zmeev… [609186]

Byadmin ianuarie 1, 2024

DIC|IONAR DE PROVERBE
+I ZIC{TORI ROM~NE+TI
Alc[tuire, prefa\[
Grigore BOTEZATU =i Andrei H}NCU

Colec\ie ini\iat[ =i coordonat[ de Anatol Vidra=cu =i Dan Vidra=cu
Concep\ia grafic[ a colec\iei: Vladimir Zmeev
Coperta: Isai Cârmu
REFERIN|E ISTORICO-LITERARE:
Mihai Eminescu, Marin Buga,
George Co=buc, Ion Constantin Chi\imia,
Valeriu Ciobanu, Pavel Rux[ndoiu,
Efim Junghietu, Vasile Coroban,
Nicolae Dabija, T amara Ursu.

Editura „Litera Interna\ional“
O.P . 33; C.P . 63, sector 1, Bucure=ti, România
tel./fax (01) 3303502; e-mail: [anonimizat]
Grupul Editorial „Litera“
str. B. P . Hasdeu, mun. Chi=in[u, MD-2005, Republica Moldova
tel./fax +(3732) 29 29 32, 29 41 10, fax 29 40 61;
e-mail: [anonimizat]
Difuzare:
S.C. David D.V . Comprod SRL
O.P . 33; C.P . 63, sector 1, Bucure=ti, România
tel./fax +(01) 3206009
Libr[ria „Scripta“
str. +tefan cel Mare 83, mun. Chi=in[u, MD-2012,
Republica Moldova, tel./fax: +(3732) 221987
Prezenta edi\ie a ap[rut în anul 2001 în versiune tip[rit[
=i electronic[ la Editura „Litera Interna\ional“
=i Grupul Editorial „Litera“.
Toate drepturile rezervate.
Editori: Anatol =i Dan Vidra=cu
Redactor: Petru Ghencea
Tehnoredactare: Tatiana Chilimaru, Valentin Banaru
Tiparul executat la Combinatul Poligrafic din Chi=in[u
Comanda nr. 11055
CZU 398.9(038)
D 39
ISBN 973 -99869 -2-7 © LITERA INTERNA|IONAL, 2001
ISBN 9975 -74-334-X © LITERA, 2001Descrierea CIP a Camerei Na\ionale a C[r\ii
Dic\ionar de proverbe =i zic[tori române=ti/ alc[t., pref. de Grigore Botezatu
=i Andrei Hâncu; col. ini\. =i coord. de Anatol =i Dan Vidra=cu. – Bucure=ti;Ch.: Litera, 2001 (Combinatul Poligrafic). – 272 p – (Bibl. =colarului, serie nou[,
nr. 204)ISBN 973 -99869 -2-7
ISBN 9975 -74-334-X
398.9(038)

CUPRINS
Prefa\[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
UNIVERSUL, NATURA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
Spa\iul cosmic, corpuri cere=ti . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
Cerul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12Soarele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
Stelele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
P[m`ntul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
Spa\iul ordinar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
Timpul, anotimurile, vremea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
Fenomene atmosferice, geografice, climatice etc. . . . . 20Roci, metale, minerale.=.a. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23Flor[, faun[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
Arbori, arbu=ti, erbacee etc. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
Plante de cultur[. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25Animale, p[s[ri, etc. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
OMUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
Omul ]n general, b[rbatul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
Lumea, societatea (tematic[ unitar[ =i mixt[, combinat[ cu alte elemente) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
Femeia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
Fizicul uman (p[r\ile corpului — tematic[ unitar[) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49P[r\ile corpului (tematic[ complex[) . . . . . . . . . . . . . 51Cinste, onestitate (tematic[ unitar[ =i mixt[, combinat[ cu alte elemente) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
}nv[\[tur[, =tiin\[ de carte (tematic[ unitar[

=i mixt[,combinat[ cu alte elemente). . . . . . . . . . . 56
}n\elepciune, socoteal[, minte (tematic[ uni- tar[ =i mixt[) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
Frumuse\ea fizic[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
Vorb[ bun[, chibzuin\[, t[cere (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat[ cu alte elemente) . . . . . . . . . . 60S`rguin\[, h[rnicie (tematic[ complex[) . . . . . . . . . . 61Vitejie, t[rie, vrednicie, d`rzenie (tematic[ pur[ =i combinat[ cu alte elemente) . . . . . . . . . . . . . . . 61
Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat[
cu alte elemente) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61St[p`nire de sine, r[bdare, cump[tare (tematic[ simpl[ =i combinat[ cu alte elemente) . . . . . . . . . . 63Calit[\i pozitive (tematic[ diferit[) . . . . . . . . . . . . . . . 64Calit[\i negative — vicii, cusururi
(tematic[ unitar[) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
Be\ia (tematic[ simpl[ =i combinat[ cu alte elemente) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66Lene, tr`nd[vie (tematic[ direct[ =i indirect[) . . . . . . 69Fric[, la=itate, sl[biciune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73Grab[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74
}nd[r[tnicie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74
}ng`mfare, fal[, l[ud[ro=enie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75L[comie, poft[ f[r[ m[sur[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75
Lingu=ire, viclenie, =iretenie, slug[rnicie . . . . . . . . . . 77Obr[znicie, neobr[zare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77A fi de ru=ine, de r`s. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77
S[r[cie spiritual[ (a duhului) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78
Surzenie, orbie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78
Tr[dare, v`nzare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78
Uitucie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78
Minciun[, neadev[r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78
Nechibzuin\[, nepricepere, nesocotin\[, ne=tiin\[
(tematic[ direct[ =i indirect[) . . . . . . . . . . . . . . . . 81
Nebunie, prostie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
Risip[, iroseal[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89
R[utate, ur[, g`lceav[, zaviste, invidie. . . . . . . . . . . . 90
Vorb[rie, flec[real[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92
T`lh[rie, ho\ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94

Zg`rcenie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96
Calit[\i negative (tematic[ diferit[) . . . . . . . . . . . . . . 97
Calit[\i negative =i pozitive (tematic[ mixt[) . . . . . . . 97
ACTIVIT{|ILE OMULUI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100
Munc[, meserii, ]ndeletniiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100
Fenomenologie artificial[
(creat[ prin munc[) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105
Locuin\a (casa), p[r\ile ei (tematic[ unitar[ =i mixt[) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112}mbr[c[mintea (tematic[ unitar[ =i mixt[) . . . . . . . 113Aimenta\ia, masa (tematic[ unitar[ =i mixt[) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115
St[ri psiho-fiziologice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119
M`nie, sup[rare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119
Fric[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119Foame, sete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120S[n[tate, boal[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120
Via\a (tematic[ unitar[ =i mixt[) . . . . . . . . . . . . . . . 125
Moartea (tematic[ unitar[ =i mixt[) . . . . . . . . . . . . . 126
Via\[, moarte (tematic[ mixt[) . . . . . . . . . . . . . . . . 129Rela\ii de rudenie (tematic[ simpl[ =i complex[ etc.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130Istorice, istorico-sociale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136
Patriotice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138
Juridice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138Dreptate, nedreptate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140Adev[r, neadev[r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140Filozofice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142
Apartenen\[ etnic[, rela\ii etnice . . . . . . . . . . . . . . . 145
Rela\ii sociale de clas[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 146
S[r[cie .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149Bog[\ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 153S[r[cie, bog[\ie (melanj) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155
FILOZOFIE, RELIGIE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157
Credin\e, supersti\ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157

Norocul, partea, soarta etc. (nediferen\iate) . . . . . . . 157
P[catul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160
Mitologie precre=tin[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160
Mitologie ebraico-cre[tin[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160
S[rb[tori religioase (cre=tine, musulmane, =. a.) . . . 160
Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160
Sfin\i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162
}ngeri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163Rai, iad . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163
Cele sfinte (tematic[ mixt[) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163
Dracul (diavolul) (tematic[ nediferen\iat[) . . . . . . . 164Biserica, cele biserice=ti. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 167
Cele umane ]n tangen\[ cu credin\a
(jurispruden\[, lege dogmatic[) . . . . . . . . . . . . . . . 170

RELA|II, SITUA|II . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172
Posibile, imposibile, probabile, improbabile. . . . . . 228
Pove\e, sfaturi, ]ndemnuri =. a.. . . . . . . . . . . . . . . . . 229
Concluzii, sentin\e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 235
Referin\e istorico-literare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 242
Bibliografie selectiv[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 266

7— Prefa\[ —
Colec\ii consacrate paremiilor sunt destul de numeroase. Începând
cu cele ale lui Timotei Cipariu, Iordache Golescu, Petre Ispirescu,
I. C. Hin\escu =i continuând cu cea capital[, în 10 volume, a lui IuliuZanne, urmate de altele ale lui C.B[rbulescu =i Gh. Ghi\[, Monica
Rahmil, I.- A. Candrea, Tudor Vianu =i, în fine (ca s[ nu le enumer[mpe toate), cele ale lui Efim Junghietu, George Muntean =. a. (vezi lista
bibliografic[). Majoritatea ]ns[ sunt destinate cititorului de mas[,„pentru to\i“, mai rar num[r`ndu-se printre ele ni=te voluma=e destinateelevilor =colii de cultur[ general[. F[r[ ]ndoial[, este un merit mare alalc[tuitorilor, mai ales al celor care s-au str[duit s[ cuprind[ exhaustiv
materialul paremiologic.
Dar, uneori, c`nd e vorba de nivelul =i interesele =colii, str[duin\a de
a cuprinde totul este adesea ]n detrimentul procesului educa\ional,
didactic. Aici, ca s[ folosim =i mai la figurat ni=te paremii de felul „A
trece (]ntrece) m[sura“, „L[comia stric[ omenia“ =. a., are loc pe ici, pecolo =i ]nc[lcarea normelor bunului-sim\ . Mai concret vorbind, colec\iile
mari includ =i unit[\ile textologice, variantele paremice licen\ioase, cu
sensuri indecente ori confuze etc., ce sunt greu de ]n\eles, sau nu sunt
]n favoarea bunei educa\ii a elevilor.
Scopul edi\iei de fa\[, limitat[ ca volum (cuprinde doar lamura
paremistic[), este tocmai de a da =colarului o lectur[ bun[, moral =i etics[n[toas[. Deci, s-a urmat principiul proverbului „Mai bine mai pu\in,dar mai bun“.
Paremiile sunt aprecieri universal morale, etice care reflect[, legife-
reaz[ nescris morala, etica uman[, ]n general uman itatea. Dar,
obiectul lor este nu numai omul cu calit[\ile sale fizice, lumea sainterioar[, spiritual[ etc., ci =i lumea ]nconjur[toare (fenomenologianatural[) =i uman[, social[, pe care creatorul popular o reprezint[
obiectiv (realist) sau/=i imaginar. Acesta este specificul axiologic al
paremiilor. }n epoca preistoric[ omul nu se concepea ca ceva aparte de
Natur[, de fenomenologia ei ]nsufle\it[ =i ne]nsufle\it[ (neanimat[).
Totul era, la nivelul prereligiei, personalizat (personificarea ini\ial[ce nu este ]nc[ o religie). Omul vedea fenomenele din jur ca pe sinePREFA|{CUPRINS

8— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
]nsu=i (pentru el copacii, animalele etc. vorbeau, sim\eau, doreau =. a. m. d.).
A=a se face c[ agen\ii paremiilor sunt adesea anume fenomenele Naturii,
iar omul se raporteaz[ la aceste fenomene, la calit[\ile lor, ca =i la celecreate artificial prin munc[; orice paremie se refer[ ]ns[ figurativ laspiritualitatea uman[. De aceea se disting urm[toarele nivel uri ale
reflect[rii ]n paremii: Natura cu spa\iul mare (cosmosul, corpurilecere=ti — Soarele, P[m`ntul, Luna etc.) =i spa\iul ordinar
(dimensiunile mici spa\iale ale activit[\ii animale, umane etc.); timpul
mare (ve=nicia, anul, anotimpul, ziua, noaptea =. a.) =i timpul ordinar
(c`t se f[cea o ac\iune ordinar[ etc.) cu clasele interne: anima —animal, organism vegetal — organism vegetal, om — animal, om —organism vegetal, fenomen ne]nsufle\it — fenomen ]nsufle\it, om —fenomen ne]nsufle\it =. a., om — om (=i om — societatea uman[ —
comunitatea) — rela\iile umane acute =i ordinare, om — fenomen
(spiritual sau material) creat de om, fenomene imaginare mitice,mistice (credin\e, supersti\ii, spirite, idoli, zei, religii =. a.), cele sfinte
(biseric[, preo\i, di aconi, dasc[li, preotese etc.).
}n sferele creativit[\ii etnofolclorice formele mixte
— de tranzi\ie,
sintetice sunt, adesea, mai numeroase dec`t cele unitare ca tematic[,
sens. Depinde =i de alt factor: este proverbul dat sau altul ]n proces de
afirmare, cre=tere sau declin (e un rest, o reminiscen\[ =. a.). S[
zicem, forma „De c`nd H`ncu =i P[m`ntu“, „La moara H`ncului“(zic[tori) au un singur sens (sunt monovalente: arat[ un raport detimp ]n trecut), pe c`nd proverbul „Vod[ da, iar H`ncu ba“ este bivalent— are dou[ nuclee tematice =i dou[ valori semantice: istoric[ =i social[
— doi agen\i isotrici neordinari se v[d implica\i ]n colizie la cele dou[
niveluri — temporal (fondalul istoric) =i social (conflictul dintre Vod[=i boierul r[sculat la 1672 Mihalcea H`ncu cu tovar[=ii s[i de lupt[).
Pornind de la principiul naturalului, paremistica se refer[ ]n liniile
cele mai mari la urm[toarele sfere: Natura — Natura (fenomenele ei)nemistificat[, omul — Natura vie =i ne]nsufle\it[, nemistificat[, omul
— omul =i societatea uman[, omul =i fenomenele create de el (lumea
uman[ creat[ prin munc[ =. a.) — raporturi, ac\iuni, lucruri etc.,
omul — divinitatea (cele sfinte cu fenomenele specifice sociale), aiciimpun`ndu-se coraportate la fenomenologie rela\iile, preocup[rile =icalit[\ile moral-etice umane . }n acest plan se deosebesc o serie de teme
obiectuale, naturale ce \in de fenomenologia natural[ (tematica
fenomenal[): „Pe=tele mare ]l ]nghite pe cel mic“, „R`urile mari le
]nghit pe cele mici“ etc., ca =i alt[ serie de nuclee tematice „sociale“ ]nsensul larg al cuv`ntului): erotice, istorice, juridice, filozofice, familiale=i propriu-zis sociale (]n sensul ]ngust al cuv`ntului: despre lupta de

9— Prefa\[ —
clas[, inegalitatea social[ — s[r[cie, bog[\ie etc., apartenen\a de clas[,
lupta iobagilor, =erbilor, haiducilor, r[zmeri\e, r[scoale, r[zboaie etc.;
tot aici la sfera rela\iilor-atitudinilor sociale ]n sens larg se al[tur[tematica „personal[“ (c`nd pricina metehnei moral-etice depinde de]ns[=i persoana vizat[) ca =i tematica cea numenal[ (apocrific[) — unaspect al activit[\ii umane proiectate ]n ascendent — eshatologic (evorba de toate cele sfinte: deiste, antideiste, credin\e, supersti\ii, mitologii,
religii, clericale, anticlericale).
O alt[ sfer[ o alc[tuie=te tematica calit[\ilor fenomenelor naturale
umane: pozitive, negative, corporale, spirituale. De regul[, aceast[tematic[ =i semantic[ circul[ mai rar ]n forme unitematice,unisemantice, de=i chiar acestea sunt numeroase, ]n temei fiindpolitematice — polisemantice.
Dup[ apartenen\a etnic[ deosebim paremii: a) rom`ne=ti; b) de
]mprumut, adaptate din fondul popoarelor vecine, din cel interna\ional;c) zonale (locale) rom`ne=ti; d) generale rom`ne=ti etc.; e) zonal-interna\ionale;
f) general umane.
Termenul parimie (paremie), parimii (paremii) vine de la elenul
vechi paroimia , adic[ proverb, av`nd derivatele paremiologie —
=tiin\[ despre paremii, paremistica — totalitatea paremiilor, uneori
]ns[ aceast[ form[ fiind =i cu sensul de paremiologie . Termenul proverb
vine din latinescul proverbium =i este de baz[, d`nd =i derivate locale
rom`ne=ti: proverbial etc. Termenul zic[toare vine de la verbul a
zice (lat. dicere , fiind =i el de baz[). De baz[ este =i termenul zical[ ,
zicale ce consemneaz[ la un nivel mai general proverbele, zic[torile =.
a. ca specii luate ]mpreun[ (cu sens de zicere ).
Exist[ =i o cantitate de termeni colaterali (laterali) =i care-s secundari
de origine popular[: vorbe, voroave (orig. necunoscut[), vorbe vechi
(vorbe + lat. veclus), vorbe cu t`lc (vorbe + v. slav ÒÀLKÚ ), vorbe
proaste , adic[ simple, din popor (verb + v. sl. ÏÐÎÑÒÚ ), cuvinte
adev[rate (lat. conventum + ad. deverum); este cam echivoc[
sintagma povestea vorbei aplicat[ de Anton Pann, ea nedesemn`nd
strict expresia adev[rat[ „vorba ceea“, deoarece termenul poveste aici
e arhaic ca sens =i de uz local.
Alt[ serie de termeni desemneaz[ ni=te structuri apropiate de proverb:
maxim[, aforizm, sentin\[, adagiu, pov[\uire, asem[nare,idiotism ce au respectiv urm[toarele origini (fr. maxime , gr .
¡for¯xw¡for¯xw¡for¯xw¡for¯xw¡for¯xw
+ suf. –c¨m¨s+ suf. –c¨m¨s+ suf. –c¨m¨s+ suf. –c¨m¨s+ suf. –c¨m¨s ; polon. powodca — conduc[tor; lat. sententia ; lat.
adagium ; lat. assimilare ); fr. idiotisme , toate ]nsemn`nd contexte,
exprim[ri scurte, compacte cu sens figurat (ales), destinat conduiteietice, morale. }n mare parte ace=ti termeni sunt sinonimi. Maxim[

10— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
]nseamn[ =i aforism, sentin\[, ca =i pova\[. La fel e =i cu alte nume:
pova\[, idiotism. Asem[narea este o compara\ie =. a.
Mai sus s-a vorbit doar ]n treac[t despre structura proverbului =i
zic[torii. Proverbul este o structur[ bimembr[, const`nd dintr-oconstatare („cine se scoal[ de diminea\[“) =i o concluzie-apreciere(„departe ajunge“). Proverbul este un ra\ionament complet, av`ndsubiect =i predicat, zic[toarea este o concluzie-apreciere, un ra\ionament
axiomatic („I-a c`ntat cucul“) dat f[r[ constatarea expus[ aparte.
Zic[toarea este totul: =i constatarea =i concluzia date ]ntr-un membru=i nu ]n doi (mai concis).
La fel formele compozite maxima, sentin\a, pova\a = . a. au o
structur[ complex[ ca =i proverbul . Se apropie adesea de zic[toare
asem[narea.
Proverbele, zic[torile (zicalele) sentin\ele, pove\ele, maximele, oricare
ar fi originile lor (populare sau culte, c[rtur[re=ti) sunt specii morali-zatoare-etice (]n ultim[ instan\[). De aici pe prim plan se plaseaz[esen\ele calitative spirituale — (moral-etice) =i aprecierile date direct(mai rar) =i mai adesea figurativ, exprimate poetic cu ajutorul unorfiguri cum este alegoria, simbolul, compara\ia, metafora etc.
Alc[tuitorii

11— Prefa\[ —
Proverbul l-a n[scut omul priceput

12— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
SPA|IUL COSMIC,
CORPURI CERE+TI
CERUL
C`nd s-a lipi cerul de p[-
m`nt.
Cerul curat de tr[snet nu se
teme.
Cerul limpede tr[snete nu
aduce.
Doar[ nu s-a f[cut gaur[ ]n
cer.
SOARELE
A apuca luna cu m`na =i
soarele cu picioarele.A c[uta pete ]n soare.
A se uita ca la soare.
Astup[ soarele cu degetul.
A-=i lep[da soarele cojocul.
A trecut soarele de amiaz[.
Dup[ ce apune soarele, laud[
ziua.E loc sub soare pentru to\i.
}i mai cald soarele c`nd
r[sare, dec`t c`nd asfin\e=te.R[sare soarele ]n toat[ ziua,
dar nu se =i vede ]ntotdeauna.S[ n-ating luna
Cu m`na,
Nici soareleCu picioarele!
Se uit[ soarele ]nd[r[t, se
stric[ vremea.Soare cu din\i.
Soarele, c[-i soare, =i nu
poate ]nc[lzi toat[ lumea.Soarele, de e soare, =i tot nu
poate lumina toate v[ile.Soarele ]nc[lze=te =i pe buni
=i pe r[i.Soarele nu r[sare numai
pentru un om.Soarele nu st[ ziua la amiezi.
Soarele r[sare, chiar dac[ nu
c`nt[ cuco=ii.+i tina luce=te c`nd soarele o
izbe=te.
Unde nu intr[ soarele, intr[
boalele.
Va r[s[ri soarele =i pe uli\a
noastr[.
STELELE
C`te-n lun[ =i ]n stele.
Sus stele, jos stele,
S[r[cu\a piele.UNIVERSUL, NATURACUPRINS

13— Universul, natura —
P{M~NTUL
A mo=teni p[m`ntul.
Ca de la cer la p[m`nt.
C`t e lumea =i p[m`ntul.
De c`nd ]i lumea asta =i
p[m`ntul.
}n p[m`ntul negru se face
p`inea alb[.
Numai p[m`ntul astup[ gura
flecarului.P[m`ntul bun roade bune
aduce.P[m`ntul te na=te, p[m`ntul
te cre=te, p[m`ntul te mis-
tuie=te.
P[m`ntului bun pu\in[ ap[ ]i
trebuie.
S[ nu simt[ nici p[m`ntul.
SPA|IUL ORDINAR
A apuca calea.
A apuca c`mpii.
A ie=i la liman.
A-i fi peste m`n[.
A lua c`mpii.
A se duce unde a dus surdul
roata =i mutul iapa.
A se duce unde a ]n\[rcat
dracul copiii.
A-=i lua valea.
A umbla =apte hotare.
Bate toba ]n Moldova
+i s-aude la Craiova.Calea b[tut[ este cea mai
scump[.
Calea de mijloc e cea mai
bun[.
C`nd aveam locul, n-aveam
mijlocul; acum c[ am mijlo-
cul, ]mi lipse=te locul.
C`t ai da cu pra=tia.
C`t ajungi (dai) cu pra=tia.
C`t bate pu=ca.
De o po=t[.
De unde a ]ngenuncheat racul
=i a b[ut ap[.
De unde alergi, d-acolo m[-
n`nci.
Drumul cunoscut pare c[-i mai
scurt.}ncetul cu ]ncetul departe
ajungi.
Nici la deal, nici la vale.
Nu-i cap[tul p[m`ntului
aici!P`n[ ]n p`nzele albe.
Peste nou[ m[ri =i nou[ \[ri.
Se f[cuse dealul vale =i valea
=es.
Strig[ de la munte s[-l aud[
de la Dun[re.
Unde dai =i unde crap[!
Unde e a\a mai sub\ire, acolo
se rupe.Unde e hoitul, acolo se adun[
corbii.CUPRINS

14— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Unde g`nde=ti =i unde ni-
mere=ti.
Unde-i c[p[strul, acolo-i =i
calul.
Unde ]mbl[ c`inii cu covrigi
]n coad[.Unde ]nsereaz[, acolo doarme.
Unde nu-i lac, nu-s broa=te.
Unde nu te doare, nu te legi.
Unde o m[n`nc[, acolo o
scarpin[.
Unde scuip[ un sat, umbl[ o
moar[, dar unde un om, se
usuc[.
Unde =i-a ]n\[rcat dracu
copiii.Unde topor nu taie.
TIMPUL, ANOTIMPURILE,
VREMEA
A ajunge (veni) la spartul
t`rgului.A c[dea o iarn[ grea.
A c[uta ce n-a pierdut (ziua
de ieri).A c[uta ziua de ieri.
Acu’ nu c`nt[ cucul, ci url[
lupul.Adun[ vara, ca s[ ai iarna.
A face din iarn[ var[.
A fi de o sam[ cu t[tuca
t[tuc[i.A intrat Alba ]n sat.
A intrat Murga ]n sat.
Ai sc[pat vremea, ai sc[pat
roada.
A ]mbla ziua cu lum`narea.
A ]nsera f[r[ vreme.
Am`narea e ho\ul timpului.
An s-a ars =i estimp sufla.
A nu fi de ieri-alalt[ieri.
Anul cu zilele nu intr[ ]n
desagi.Are s[ ne ]ntrebe iarna ce am
f[cut vara.
A se culca o dat[ cu g[inile.
A se l[sa o iarn[ mosc[-
leasc[.
A se scula cu noaptea ]n cap.
A t[cut cucu, a trecut vara.
A trecut Alba dealul.
A-\i p[rea ziua ceas =i ceasul
clip[.A veni la sp[latul str[chi-
nilor.A venit luna r[pciuni,
S-a=az[ \iganii pe t[ciuni.Azi aici, m`ine-n Foc=ani.
Bun[ ziua-n toat[ ziua.
Ca vremea nici un dasc[l mai
bun.C`nd a c`ntat cioc`rlia, s[ fie
plugul ]n brazd[.C`nd a cre=te iarb[-n barb[.CUPRINS

15— Universul, natura —
C`nd a cre=te p[r ]n palm[.
C`nd a da lapte din piatr[.
C`nd a face plopul mere =i
r[chita vi=inele.
C`nd a fi bunica fat[ mare.
C`nd a ninge =i-a tuna.
C`nd a pica frunza de pe
brad.
C`nd a ploua cu covrigi.
C`nd a prinde m`\a pe=te.
C`nd arde moara, =i =oarecii
se pr[p[desc.
C`nd a sta oul ]n cui.
C`nd c`nt[ coco=ul, se scoal[
mo=ul.
C`nd corabia se ]neac[, =oa-
recii fug.
C`nd dai, c`nd nu iei.
C`nd doarme =i p[m`ntul sub
om.
C`nd e minte, nu se vinde .
C`nd e br`nz[, nu-i b[rb`n\[.
C`nd este ]n sac, este =i pe
mas[.
C`nd gr[iesc femeile la izvor,
s[ =tii c[-i drept.
C`nd iese urzica, se las[
furca.
C`nd ]i bine de tr[it, atunci
am ]mb[tr`nit.
C`nd ]nfloresc salc`mii, nu
mai bate bruma.
C`nd ]nflore=te m[rul, atunci
s[ ]ncepi a ara.C`nd la str`ns ]i vreme bun[,
p`ine mult[ se adun[.
C`nd mai bine, c`nd mai
r[u,
P`n’ ajungi ]n pop`rn[u.
C`nd mi-o cre=te iarb[-n
barb[.
C`nd mi-o cre=te p[r ]n c[l-
c`ie.
C`nd moare ciobanul, se
]mpr[=tie oile.
C`nd nici nu g`nde=ti, atunci
te tr`nte=te.
C`nd o face salcia mere =i
r[chita p[tl[gele.
C`nd o fi o boab[ de mei
=apte lei,
Atunci se satur[ copiii t[i.
C`nd o prinde m`\a pe=te,
+i coada de urs o cre=te.
C`nd or ]nflori c[p=unile
iarna.
C`nd or zbura porcii.
C`nd pleci la drum, =tii, dar
c`nd ai s[ te ]ntorci, nu po\i
chiti.
C`nd plou[ ]n luna mai,
plugul ]i de aur.
C`nd puterea se sf`r=e=te,
Inima la ce sluje=te?
C`nd seac[ lacul, se vede
pe=tele.
C`nd se b[teau oamenii cu
lipii peste gur[.

16— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
C`nd se culc[ gr`ul, se scoal[
st[p`nul.
C`nd se ]nsoar[, nu-i de
moar[.
C`nd se las[ cea\a jos,
Este semn de timp frumos.
C`nd se rupe o verig[, tot
lan\ul se desface.
C`nd se va putea face bort[ ]n
ap[.
C`nd se vede satul, nu mai
trebuie c[ru\a.
C`nd s-o ]ntoarce Oltu ]na-
poi.
C`nd s-o mai face mama fat[
mare.
C`nd s-o mai ]mpreuna malul
[sta cu cel[lalt.
C`nd s-or roade furcile p[-
m`ntului.
C`nd =i apele dorm.
C`nd te doare p`n’ la os, ui\i
s[ mai vorbe=ti frumos.
C`nd tragi clopotele la Hotin,
s-aude la Ismail.
C`nd untdelemnul se ispr[-
ve=te, candela se istove=te.
C`nd va cre=te la cai coarne.
C`nd va ]nverzi t`njala.
C`nd va ]nvia bunica.
C`nd vine apa la gur[,
Toate trec peste m[sur[.
C`nd vor ]nvia mor\ii.C`t ai aprinde un chibrit.
C`t ai sc[p[ra din amnar.
C`t (cum) ar bea o lingur[ de
ap[.
Ce-am fost ieri nu sunt azi.
Ceasul dimine\ii e aurul
vie\ii.
Ceasul pierdut nu-l ]ntoarce
anul.
Ce e ast[zi, m`ine nu e.
Ce e ]nt`i, nu e pe urm[.
Cine are vreme, s[ n-o piarz[.
Cine ast[zi r`de, m`ine pl`n-
ge, c[ vremea e nestatornic[.
Cine caut[ vreme, pierde
vremea.
Cine-i vara la ogor, iarna este
la obor..
Cine se scoal[ mai de di-
minea\[ (acela) ajunge mai
departe.
Cine =tie ce aduce noaptea =i
ziua?
Cioc`rlia ne preveste=te pri-
m[vara.
Cum te-ai gr[bi, dar vremea
trece.
Cump[r[ la timp =i vei avea
la nevoie.
Cu o floare nu se face prim[-
vara.
Cu o r`ndunic[ nu se face
prim[vara.

17— Universul, natura —
Cu vremea toate se fac bune.
Cu vreme =i cu r[bdare =i
frunza de dud se face m[tase.
Dac[ nu semeni p[pu=oii la
vreme, pune melesteul pe foc.
Dac[ nu \i se pleac[ \ie
vremea, pleac[-te tu vremii.
De c`nd cu potopul lui Noe.
De c`nd cu moa=a Eva.
De c`nd era lupul c[\el =i
m[garul vi\el.
De c`nd lumea =i Ardealul.
De c`nd mun\ii ca mu=u-
roaiele =i copacii ca iarba.
De c`nd ploua cu c`rna\i.
De c`nd s-au l[rgit uli\ele,
Au pierit credin\ele.
De c`nd se b[teau ur=ii ]n
coad[.
De c`nd se potcoveau pu-
ricii.
Dec`t la anul un bou, mai
bine ast[zi un ou.
Dec`t niciodat[, mai bine mai
t`rziu.
Dec`t o mie de ani r[i, mai
bine unul bun.
Dec`t un an nicoval[, mai
bine trei zile ciocan.
Decembrie m`ntuie anul, dar
]ncepe iarna.
De joi p`n[ mai apoi.
Diminea\a poart[ aur ]n
gur[.Dup[ furtun[ vine =i vreme
bun[.
Dup[ vreme rea, =i senin.
E anevoie a nimeri vremea la
vremea ei.
Fata p`n[-i m[rita,
Zile negre vei noda.
F[urar cu frigul scoate din l[zi
c`=tigul.
Fie iarna c`t de rece, numai
M[r\i=or de-ar trece.
Fie iarn[, ori nu fie, numai
F[urar nu vie.
Fie ori=ic`t de rece, numai
F[urar de-ar trece.
Fie trei zile, cu cea de alal-
t[ieri.
G`nde=te de azi ce vei m`nca
m`ine.
Gre=eala unei clipe stric[
bucuria zilelor de apoi.
Ianuarie ]ncepe anul, dar ]i
mijlocul iernii.
Iarna-i col\ de iad =i vara-i col\
de rai.
Iarna-i grea, om[tul mare, vai
de omul care n-are.
Iarna lui Sucil[ (+iu=il[).
Iarna nu-i bun[ cu s[racii.
Iarna se ]ndulcesc perele
acre.
Iarna tot sperie vara, dar se
tope=te afar[.
I-a venit vremea, dar nu i-a
venit ceasu(l).

18— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
}i cald de casc[ m`\ele.
}i frig de crap[ oul corbului.
}i ger de ]nghea\[ =i cenu=a ]n
vatr[.
}n august se v[d lunile de peste
an.
}nghea\[ =i apa-n cioc.
}n luna lui R[pciuni vin copiii
la t[ciuni.
}ncet-]ncet departe ajungi.
}ncetul cu ]ncetul pierzi tim-
pul.
}n noiembrie ]=i cump[r[ =i
soarele cojoc.
}ntoarce cojocul dup[ vreme.
}ntru zadar te munce=ti noap-
tea ziu[ s[ o faci.
}n vremea cea mai bun[ ia
mantaua cu tine.
}n vremea ninsorii se bucur[
lupii.
}\i ]nghea\[ (str`nge) c[ma=a
]n spinare.
La anul, c`nd a f[ta c`r-
lanul.
La b[tr`ne\e nu se mai prinde
minte.
La b[tr`ne\e se simte cine nu
s-a cru\at la tinere\e.
La Cr[ciun se vede dac[-i
bun[ nuca.
La pa=tele calului.
La sf`ntul a=teapt[.
Lucrul de ast[zi nu se las[ pe
m`ine.Lucrul la timp f[cut pre\uie=te
]ndoit.
Lunge=te-i, Doamne, boala
p`n[ s-o coace poama.
Mai bine tr[ie=ti pu\in =i bine
dec`t mult =i prost.
Maiul alege, dac[ p[pu=oi
vom culege.
Maiul e luna de primblare
pentru cel ce-n pung[ n-are.
Maiul este luna lui Traist[-n
b[\.
Martie uscat, prier ud, maiul
potrivit, fericit \[ranul care a
sem[nat.
Mic=uneaua c`t de frumoas[,
dar p`n[ ]n var[ nu \ine.
Mult[ ap[ a trecut de-atunci.
Mult[ z[pad[ — va fi road[.
Nici c`t ai da ]n amnar.
Nici c`t s[ orbeasc[ un =oa-
rece.
Noaptea toat[ vaca-i nea-
gr[.
Noapte cu soare nu s-a po-
menit.
Nu aduce anul c`t aduce cea-
sul.
Nu e praznic ]n toat[ s`m-
b[ta.
Nu-i toat[ ziua duminic[.
Nu pierde vremea, ca s[ nu te
piarz[ =i ea pe tine.
Nu se mai ]ngra=[ porcul ]n
ziua lui Ignat.

19— Universul, natura —
Nu-s vremurile sub c`rma
omului, da-i bietul om sub
c`rma vremii.
Nu =tii diminea\a ce te a=-
teapt[ seara.Om[tul, oprit iarna, d[ mul\i
snopi vara.Orice lucru ]i bun la vremea
lui.O zi de prim[var[ hr[ne=te un
an.
P`n[ nu te love=ti cu capul de
pragul cel de sus, nu-l vezi pe
cel de jos.
P`n[ nu vine prim[vara, nu
se face var[.
P[rul, c`nd albe=te,
Inima se tope=te.Pe c`nd ploua cu c`rna\i =i
lipii calde.Pe iarn[ n-o m[n`nc[ lupul.
Pe secet[ mare ]i bun[ =i
grindina.Prier f[r[ ploaie, cheful
\[ranului moaie.Prier prie=te, dar =i jupe=te.
Prim[vara-i mama noastr[.
Prim[vara nu vine cu colaci
]n coad[.Rabd[ un ceas =i vei tr[i un
an.Rev[rsatul zorilor nu \ine
toat[ ziua.S[ vii pe la noi c`nd a fi
pa=tele joi.Scoal[-te de diminea\[, dac[
vrei s[-\i lunge=ti via\a.
+i-a g[sit vremea a \ese
p`nza.+i cea mai frumoas[ dimi-
nea\[ are sear[ ]ntunecoas[.
+i cu o floare =i cu zece
Prim[vara tot se trece.
Te-o ]ntreba iarna ce-ai lucrat
vara.Te vei la c`nd a ploua, te vei
unge c`nd a ninge.Timpul care a trecut nu se mai
]ntoarce.
Timpul cump[r[ paiele =i
nevoia le vinde.
Timpul face =i desface.
Timpul ]nva\[ pe aceia ce n-au
=coal[.Timpul pierdut nu se mai
]ntoarce.Toamna se num[r[ bobocii.
Toat[ ziua bun[ partea-=i
adun[.Toate ]=i au vremea lor.
Toate lucrurile trebuie s[ vie
la vremea lor.Toate-s cu timp =i cu soroc
+i ru=inea la al ei loc.Toate-s numai p`n[ la o
vreme.
Trei zile treap[dul =i un ceas
praznicul.
Un ceas diminea\a ]i c`t trei
dup[ amiaz[.

20— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Un ceas la vreme face c`t o
mie la nevreme.
Unde ]nsereaz[, nu ziueaz[, =i
unde ziueaz[, nu ]nsereaz[.
Un om nu-i o \ar[, o zi nu face
o var[.Va fi bine =i la var[ cald.
Vara cine ]=i c`=tig[,
Iarna nu se ]nc`rlig[.Vara-i str`ng[toare, iarna-i
m`nc[toare.Vara la umbr[ doarme.
Vara-=i r`de ]n nas, iarna-=i
pl`nge ]n gur[.Veacul ca un r`u, mereu
curge la vale, da ]nd[r[t
niciodat[.
Vine toamna cea bogat[,
de toat[ lumea l[udat[.Vine vara, te-nc[lze=te,
Vine iarna, te r[ce=te.Vremea anevoie vine =i fuge
numaidec`t.Vremea arat[ pe cel drept,
precum =i pe cel nedrept.Vremea a tuturor dasc[l =i
]nv[\[tor este.Vremea de vineri nu \ine.
Vremea frumoas[ nu \ine
mult[ vreme.Vremea ru=inii nu e trecut[.
Vremea str`nsului hot[r[=te
soarta anului.Vremea toate le g[se=te =i
toate le tope=te.
Vremea pe toate le rostuie=te.
Vremea vine, vremea trece.
Vremea vremuie=te,
Floarea se p[le=te.Vremea vremuie=te =i omul
]mb[tr`ne=te.Vreme e a r`de,
Vreme e a pl`nge.
Z[pada ]ngra=[ p[m`ntul.
Zilele nu intr[ ]n sac.
Ziua bun[ mult[ vreme nu
\ine.
Ziua bun[ se cunoa=te de
diminea\[.
Ziua de azi n-o afli m`ine.
Ziua mare, lum`nare nu
trebuie.
FENOMENE ATMOSFERICE,
GEOGRAFICE,
CLIMATICE ETC.
Apa c`nd se umfl[ =i pe mun\i
]i cufund[.Apa c`t de mare vine, piatra
tot ]n vad r[m`ne.Apa, c`t de tulbure, tot stinge
focul.Apa lin[ face mult noroi, iar
cea repede =i pietrele le spal[.Apa lin[ mult te-n=al[.
Apa lin[ rupe malul.
Apa st[tut[ miroase.CUPRINS

21— Universul, natura —
Apa trage la matca ei =i omul
la teapa lui.
Apa trece, pietrele r[m`n.
Apa tulbure e bucuria pes-
carilor.
Apa, v`ntu =i gura lumii nu o
po\i opri.
Apa vine la matca ei.
Ap[ limpede p`n’ nu vei vedea,
Cea tulbure n-o lep[da.
Apele line sunt ad`nci.
Apele line sunt am[gitoare.
Apele mari ]nghit pe cele
mici.
Apele mici fac r`urile mari.
Are s[ curg[ mult[ ap[ pe
g`rl[.
Are s[ treac[ mult[ ap[ pe
Dun[re.
A se da dup[ v`nt.
A se sparge ghea\a.
A turna (ploua) cu g[leata.
C`nd apa se umfl[, =i dealuri
afund[.
C`nd plou[, nimeni nu v`n-
tur[.
C`t de mic[ pic[tura, =i tot
g[ure=te piatra.
Ceea ce v`ntul ne-aduce,
cur`nd de la noi se duce.
Ce v`nt te aduce pe la noi?
Cine cade ]n g`rl[, de ploaie
nu se mai fere=te.Cine seam[n[ v`nt, culege
furtun[.
Cine se teme de brum[, s[ nu
s[deasc[ vie.
Cu o pic[tur[ (stropitur[) de
ploaie p[m`ntul nu se moaie.
Dac[ nu e ploaie, fie =i nin-
soare.
Dac[ nu plou[ ]n mai,
Nu se m[n`nc[ m[lai.
Dac[ nu =tii ce-i apa, nu te sui
]n luntre.
D`mbovi\a ap[ dulce,
Cine-o bea nu se mai duce.
D`mbovi\a, ap[ rece,
Cine-o bea de dor ]i trece.
De nu plou[, m[car picur[.
De ploaie repede s[ nu te
sperii.
Dup[ furtun[ vine vreme
bun[.
Din p`r[ie se face r`ul.
Din v`nt a venit, ]n v`nt s-a
dus.
Dup[ ploaie, =i c[ciul[ de
oaie.
Dup[ ploaie vine soare.
Frig (ger) de crap[ pietrele.
G`rla se ceart[ cu marea.
Gerul Bobotezei.
}n apa ]n care te scalzi, ]n
aceea te vei ]neca.
}n ap[ lin[ te ]neci u=or.

22— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
}i bate v`ntul ]n traist[.
}i f[g[duie=te ce nu curge pe
ap[.
}i ger de crap[ pietrele.
}l sufl[ v`ntul.
}ntre doi mun\i este o vale.
La p[m`ntul ud nu trebuie ap[
mult[.
La vale, =i-un firi=or de ap[
vad ]=i sap[.
Mai curge apa pe unde a mai
curs.
Munte cu munte se ]nt`l-
ne=te,
Dar om cu om c`nd nici
g`nde=te.
Muntele nu se teme de om[t.
Norul, p`n[ nu se-ngroa=[,
furtun[ nu aduce.
Parc[ a tunat =i i-a adunat.
Parc[ tot ]i plou[ =i ]i ninge.
P`n[ nu plou[ nu se fac
ciupercile.
Pic[tura cea mai de pe urm[
vasul g[ure=te.
Pic[tura mic[ roade piatra
mare.
Pic[tur[ cu pic[tur[ face lacul
mare.
Ploaia care vine cu putere
mare nu dureaz[ mult.
Ploaia de diminea\[ e ca hora
de babe.Ploaia din august r[core=te
p[durea.
Ploaia m[run\ic[ mult[ vreme
\ine.
R`ul cel mic c`nd se vars[ ]n
cel mare ]=i pierde numele.
R`ul lin are ap[ afund[.
R`ul lin te ]neac[ cur`nd.
+i v`nturile la vremea lor sunt
foarte trebuincioase.
Toate apele ]n mare se vars[
=i marea nu se mai umple.
Tot o ap[.
Trecui balta, luai alta.
Tun[ =i fulger[.
Umbl[ gonind v`nturile
+i m[sur`nd c`mpurile.
Unde vede g`rl[, ]nchide
ochii.
Va veni apa =i la moara mea.
V`nt seam[n[ =i abur va
secera.
V`ntul aduce, v`ntul duce.
V`ntul adun[ norii =i tot
v`ntul ]i risipe=te.
V`ntul aprinde focul =i tot el
]l stinge.
V`ntul arunc[ =i pe cei mai
mari copaci la p[m`nt.
V`ntul a\`\[ focul =i vorba
a\`\[ vrajba.
V`ntul bate, c`inii latr[.

23— Universul, natura —
V`ntul la p[m`nt n-arunc[
buruieni, ci pe cei mai mari
copaci.
V`rtejul de v`nt adun[ ]m-
prejur orice ]nainte g[se=te.Vijelia culc[ =i trestia, =i
stejarul.Vremea vine, vremea trece, azi
e cald =i m`ine rece.
Udul de ploaie nu se teme.
ROCI, METALE,
MINERALE +. A.
A nu se alege praful de…
Aurul =i ]n glod str[luce=te.
Aurul =i ]n gunoi, tot aur
r[m`ne.
De fierul r[u nici rugina nu se
lipe=te.Diamantul se taie cu dia-
mantul.
Fier pe fier ascute.
Fieru-i fier =i tot ]l m[n`nc[
rugina.
Fierul c`t de tare tot se moaie
la foc.Focul, c`nd se-ncinge, greu se
stinge.
Nu e aur tot ce str[luce=te.
Nu tot ce str[luce=te ]i aur.
Pe o\elul v`rtos rugina ]l
tope=te.
Piatra care se rostogole=te
din loc ]n loc nu prinde
mu=chi.Piatra c`nd se rostogole=te,
multe alte pietre trage
dup[ ea.
Piatr[ moale anevoie g[-
se=ti.
Rugina moale roade fierul
tare.+i aurul, c`t de cinstit, mur-
dal`c ]ntr-]nsul tot s-a g[sit.
+i fierul spuze=te ]n fa\a
soarelui.
FLOR{, FAUN{
ARBORI, ARBU+TI,
ERBACEE ETC.
A alege neghina din gr`u.
A avea iarba fierului.
A drege busuiocul cuiva.
A fi busuioc de pus la icoa-
ne.
A fi ca m[tr[guna l`ng[
trandafir.A fi lemn de tuf[.
A pune floricele.
A tr[i c`t trosne=te frunza ]n
fag.A umbla frunza fr[sinelului.
Auzi cum cre=te iarba.
Buruiana cre=te =i ]n piatr[.
Buruiana proast[ cre=te =i pe
pietre.CUPRINS

24— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Buruienile din sem[n[tur[ ]\i
iau p`inea de la gur[.
Ca iarba de leac.
C`nd e un singur pelin pe ima=,
de departe se vede.
C`nd r[d[cina se usuc[,
ramur[ verde pe copac nu se
mai urc[.
C`te flori sunt pe p[m`nt,
Toate se duc ]n morm`nt.
Cei mai frumo=i ghiocei prin
m[r[cini se g[sesc.
Cine culege trandafiri trebuie
s[ se-nghimpe.
Cine leap[d[ floarea nu simte
mirosul ei.
Copacul care sc`r\`ie nu cade
degrab[.
Copacul c`nd se sf[r`m[,
+i p-al\ii mici cu el d[r`m[.
Copacul cu r[d[cini ad`nci nu
se teme de furtun[.
Copacul din v`rful muntelui
de orice v`nt se clatin[.
Copacul dac[ ]nfrunze=te,
umbre=te =i pe al\ii.
Copacul mare nu se taie din-
tr-o lovitur[ (a=chie).
Copacul t[iat iar[ odr[s-
le=te.
Cu gogo=i de tuf[ nu se-negresc
spr`ncenile.
Cu un copac nu faci p[dure.
Dac[ floarea \i-o p[ze=ti,
Rod bun dob`nde=ti.Dac[ p[durea n-ar da coad[
securei, p[durea n-ar putea fit[iat[.
De departe trandafir, de ap-
roape bor= cu =tir.
De flori de cuc.
De la copacul c[zut =i babele
adun[ cr[cile.
Din orice lemn nu se face
bucium.
Din stejar stejar r[sare.
Dintr-un m[r[cine iese un
trandafir =i adesea dintr-untrandafir iese un m[r[cine.
F[r[ r[d[cini nici pelinul nu
cre=te.
Fiecare pai are umbra lui.
Floarea cea mai frumoas[,
dac[ nu e c[utat[, se s[lb[-tice=te.
Floarea, cum se deschide, se
vede ce rod d[.
Floarea, p`n[ n-o pui la nas,
n-o cuno=ti ce miros are.
Floare la ureche.
Flori frumoase sunt multe, dar
nu toate au miros dulce.
Florile trandafirului se scutur[,
dar spinii r[m`n.
Iarba ]n ograd[ e s[r[cie-n
cas[.
Iarba rea nu piere.
}n cea mai bun[ gr[din[
g[se=ti buruieni.

25— Universul, natura —
}n copacul f[r[ road[ nimeni
nu zv`rle cu pietre.
Lemnul care se ]ndoie=te e mai
bun dec`t cel care se rupe.
Lemnul str`mb focul ]l ]n-
dreapt[.
Mai mul\i m[r[cini dec`t
trandafiri.Nici salcia cerc de bute, nici
nerodul om de frunte.
Nici salcia pom, nici dez-
m[\atul om.
Nu e p[dure f[r[ usc[turi.
Nu e trandafir f[r[ spini.
Oric`t de nalt s[ fie copacul,
frunzele cad tot pe p[m`nt.
Orice lemn ]=i are viermele
s[u.
P[durea-i mare, dar securea-i
tare.
P[durea nu se sperie de cel
care pune multe lemne ]n
c[ru\[.
Pe l`ng[ lemnul uscat arde =i
cel verde.
Plopul ]i ]nalt, dar umbr[ nu
face.
Plopul mare are =i crengi
uscate.
Pomul p[dure\ p[dure\e poa-
me scoate.
Pomul se cunoa=te din road[
=i omul din minte neroad[.
R[d[cina \ine crengile.Salcia, c`t s[ c[zne=ti,
Pom nu po\i s-o altoie=ti.Salcia nu se face pe dealuri..
Sub copacul frumos mul\i se
ad[postesc.Sub frunza cea mai proast[,
se g[se=te poam[ coapt[.+i stejarul ]i mare, dar ghinda
la porci o d[m.+i plopul e ]nalt, dar ]l spurc[
ciorile.Tot copacul de la r[d[cin[ se
usuc[.To\i copacii ]nfrunzesc, dar nu
to\i dau roade.Trestia care se pleac[ v`n-
tului, niciodat[ nu se fr`nge.
PLANTE DE CULTUR{
Adesea para cea mai bun[
pic[-n gura porcului.
Altoiul face pomul pom =i
=coala omul om.Bobi\[ cu bobi\[ se umple
sacul.Bob num[rat.
Cire=ele trec, da’ obrazul
r[m`ne.
De m[rul cel copt se bucur[
to\i.Din pomul bun road[ bun[ se
face.
Doar n-am m`ncat ceapa-
cioarei.CUPRINS

26— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Fiecare gr[unte are f[in[, dar
are =i t[r`\[.
Fructul, dac[ se desprinde de
pom, ]napoi nu se mai ]n-toarce.
Fructul nu cade departe de
pom.
La pomul l[udat s[ nu te duci
cu sacul.
Mai to\i copacii ]nfloresc, dar
nu to\i rodesc.
Mare pagub[-n ciuperci.
M[rul nu cade departe de
r[d[cin[.
M[lura din gr`u se alege la
r`u.
M[rul cel frumos ]l m[n`nc[
porcii.
Merele putrede stric[ pe cele
bune.
Merele se stric[ unul de la
altul.
Nu e gr`u f[r[ neghin[.
Nu o dat[ se altoie=te pomul
=i se culege roada.
Oric`t de nalt s[ fie copacul,
frunzele tot pe p[m`nt cad.
Para dup[ ce se coace trebuie
s[ caz[ (cad[).
Para bun[ pic[-n gura scroa-
fei.
P[cat de floare c[-i ]n spini.
Pe deasupra m[r frumos,
da-n[untru vierm[nos.Pentru frag[ =i frunza \i-e
drag[.
P-]ntre gr`u m[lura cre=te.
Plopul c`t ]i de ]nalt =i tot ]l
clatin[ v`ntul.
Plopul e destul de mare, dar
pe d`nsul poame n-are.
Plopu-i pomu-[l mai voinic,
dar nu-i bun nici d-un otic!
Plopul nu face pere, nici
r[chita vi=inele.
Poama coapt[ nu se caut[
dup[ fa\[, ci dup[ dulcea\[.
Pomii cu mult rod ramurile
=i le pierd.
Pomul dup[ road[ se cu-
noa=te.
Pomul neroditor se taie =i ]n
foc s-arunc[.
Se m[rit[ pom[tul cu gr[-
dina.
Spicul plin st[ aplecat.
Spicu-nc[rcat e aplecat, [l gol
e ridicat.
Spun nucile c[ din rodul lor
sunt migdalele.
Strici orzul pe g`=te.
Tot bostanul cu s`mburii lui
merge devale.
Varza nu se ]nvoalve cu o
foaie.
Via cere sap[ ad`nc[ =i dea-
s[, ca s[ ne dea nou[ leac devia\[.

27— Universul, natura —
Via zice: „Vezi-m[, c[ s[ te v[d
=i eu pe tine.“
Vi\a de vie tot ]nvie, cea de boz
pic[ jos.
Vi\a ce n-aduce rod se taie.
ANIMALE, P{S{RI ETC.
A ajunge nici cal, nici m[gar.
A ajuns lupul de jocul c`i-
nilor.A ajuns oul mai cuminte ca
g[ina.A avea apuc[turi de vulpe =i
suflet de lup.A avea burt[ de vi\el s[rac.
A avea curaj de curc[ beat[.
A avea casa cucului.
A avea ]mbletul c`inelui.
A avea ochi de lup.
A b[ga musca-n lapte.
A c[lca =arpele pe coad[.
A c[uta iepuri ]n biseric[.
A cere lapte de la o vac[
stearp[.A cre=te pui de n[p`rc[.
Acu din alt[ parte c`nt[
cucul.A cui e iapa, e =i m`nzul.
A cui e vaca s[-=i \ie vi\elul.
A da iepurele la ima=.
A da n[val[ ca porcul.
A da oile ]n paza lupului.
A da strechea ]n cineva.A dat peste mierea ursului.
A da vrabia din m`n[ pe
cioara din par.
A dormi iepure=te.
A duce c`inii la ap[.
A face br`nz[ de pup[z[.
A face din iepure leu.
A face din \`n\ar arm[sar.
A f[cut puiul aripi.
A fi cal de b[taie.
A fi cal de d`rval[.
A fi (a ajunge) cal de po=te.
A fi cap de cuc.
A fi c`ine cu oala-n cap.
A fi c`ine de u=i multe.
A fi c`ine plouat.
A fi coad[ la (de) c`ine.
A fi cuc.
A fi cuc =i alt[ pas[re.
A fi cu g[rg[uni ]n cap.
A fi cu g`sca-n barb[.
A fi cu musca pe c[ciul[.
A fi cu ochi de lup =i urechi de
vulpe.A fi g`sc[ de jumulit.
A fi iepure de hotar.
A fi iepure de nou[zeci de
hotare.
A fi lup b[tr`n.
A fi m`\[ bl`nd[.
A fi oaie ]ntre lupi.CUPRINS

28— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
A fi o g[rg[ri\[.
A fi rugumat de vac[.
A fi =iret ca oaia.
A fi vrabie b[tr`n[.
A fi vulpe b[tr`n[.
A fi vac[ de muls.
A fugi de c`ini =i a da peste
lupi.
A fugi de lup =i a da peste urs.
A fugi iepure=te.
A g[si g`sc[ de jumulit.
A ]mp[ca (a p[stra) capra =i
varza.
A intra m`nzul ]n cineva.
A intrat ]n borta =arpelui.
A intrat lupul ]n co=ar.
A intrat vulpea ]n sac.
A i se n[z[ri cai verzi pe
pere\i.
A-i veni cuiva musca la nas.A ]nc[leca pe la coada ca-
lului.
A ]nc[lzi =arpele la s`n.
A ]nchide lupul ]n staulul
oilor.
A ]nv[\a g`sca s[ ]noate.
A ]nv[\a vulturul s[ zboare.
Albina are =i miere, are =i
fiere.
Albina cea bun[ nu se pune pe
o floare ve=tejit[.
Albina e cuminte c`t ai minte.Albina te duce la miere =i
musca la sc`rn[.
A lua dou[ piei de pe un
c`rlan.
A lua purcica de coad[.
A m`na porcii la jir.
A m`ncat cucul cire=i.
A murit boul =-a r[pus jugul.
A murit g`sca care f[cea ou[le
mari.
A nu face purici ]ntr-un loc.
A nu fi bun nici de ciori.
A nu mai face boi b[l\a\i.
A pa=te bobocii.
Ap[r[-m[ de g[ini, c[ de c`ini
nu m[ tem.
A poruncit c`inelui =i c`inele
pisicii =i pisica =oarecelui, iar
=oarecele de coad[ =i-a at`rnat
porunca.
A prinde cu m`\a-n sac.
A prinde prepeli\a de coad[.
A prins cioc`rlanul de coa-
d[.
A prins lupul (vulpea) la
ran[.
Apuc[-l pe porc de urechi, c[
mai tare va \ipa.
A r[m`ne ca c`inele de-a
nim[nui.
A r[m`ne vi\el ]ntreg.
Arde casa =i =oarecii-=i iau
masa.

29— Universul, natura —
Are v[z de lup =i auz de
vulpe.
Are gustul mu=telor.
Are ochi de vultur.
Are =i el omenie ca c[\eaua lui
Ilie.
Ariciul cu me=te=ug se prinde,
=i vrabia cu mei.
Ar ]mpu=ca iepurele, dar n-are
cine i-l presura cu sare pecoad[.
Arm[sarul c`nd ]mb[tr`ne=te,
ajunge la r`=ni\[.
A sc[pa porcii ]n p[pu=oi.
A sc[pa porcii ]n \arin[.
A scoate (oaia) din gura
lupului.
Ascult[ cucul p`n[ ]\i c`n-
t[.
A se aduna ca albinele la
miere.
A se arunca ]n gura lupilor.
A se ascunde ]n bort[ de
=arpe.
A se pune musca cu m[garul.
A se uita ca la urs.
A se v`r] ca musca la ran[.
A se zbate ca m`\a ]n sac.
A speria lupul cu pielea oii.
Asta-i alt[ g`sc[ (zeam[,
br`nz[, c[ciul[).
A strica orzul pe g`=te.A tr`ntorilor urlete a albinelor
sunete astup[.
A=a ia =i ursu(l) ca=u(l).
A =edea ca c`inele ]n t`rg.
A =edea clo=c[.
A =edea cuc.
A t[cea chitic.
A tr[i ca broasca sub roat[.
A tr[i ca m`\a cu =oarecele.
A tr[i ca pe=tele ]n ap[.
A tr[i ca viermele ]n r[d[cina
hreanului.
A trece ca g`sca prin ap[.
A \ine lupul de urechi.
A \ine prepeli\a de coad[.
A \ine ursul de coad[.
A umbla calea m`nzului.
A umbla cu m`\a-n sac.
A umbla dup[ cai mor\i.
A umbla dup[ cai mor\i s[ le
iei potcoavele.
Ba e ra\[, ba-i r[\oi.
Bat[-l cucul!
Bate hloaba s[ priceap[
iapa.
Bate =aua s[ se priceap[
iapa.
Belciug de aur la r`tul por-
cului.
Bivoli\a este neagr[, dar
laptele ei este alb.

30— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Bivolul nu se teme de purice.
Bobocii ]nva\[ g`=tele a
]nota.
Bobocii vor s[ duc[ g`=tele la
p[scut.
Boii ar[ =i caii m[n`nc[.
Boii b[tr`ni fac brazda drea-
pt[.
Boii uni\i la p[=une, lupul nu-i
poate r[pune.
Boul are limb[ mare, dar nu
gr[ie=te.
Boul cu bivolul anevoie trag
la jug.
Boul hr[nit nu se culc[ pe
brazd[.
Bou la bou rage, prost la prost
trage.
Boul nu treier[ cu gura le-
gat[.
Boul se leag[ de coarne =i
omul de limb[.
Br`nza de capr[ stric[ =i pe
cea de oaie.
Br`nz[ de iepure.
Broasca mic[ face gur[
mare.
Broasca s-a m`niat pe balt[.
Bufni\a nu cloce=te privi-
ghetori.
Cal de b[taie.
Calu-i bun =i ]nv[\at, r[u
c[l[re\ l-a ]nc[lecat.
Calu-i g`ndul omului.Calul bun se cunoa=te ]n mers,
omul bun se cunoa=te ]nprietenie.
Calul bun se vinde din grajd.
Calul de dar nu se caut[ ]n
gur[.
Calul e cu patru picioare =i tot
se-mpiedic[.
Calul este aripa omului.
Calul merge la iesle, nu ieslea
la cal.
Calul potcovit niciodat[ nu
lunec[ pe ghea\[.
Calul r`ios g[se=te copacul
scor\os.
Calul se cat[ de din\i =i omul
se cat[ de p[rin\i.
Calul singur nu =tie s[-=i
aleag[ drumul.
Calul trage la traista cu ov[s
=i omul la cr`=ma cu vin
ales.
Calului s[-i dai m`ncare cu
sacul =i s[-l m`i ca pe dracul.
Calul unde se tr`nte=te, acolo
bate-l.
Ca m[garul celor trei fra\i.
Capra care zbiar[ o m`nc[
lupul.
Capra c`t de b[tr`n[, vrea s[
ling[ =i ea sare.
Capra, c`t de r`ioas[, tot \ine
coada sus.
Capra e vaca s[racului.

31— Universul, natura —
Capra nu merge de bun[ voie
la iarmaroc.
Capra roade unde o legi.
Capra sare masa, iada sare
casa.
Capra face, oaia trage.
Caprei ]i pic[ coada de r`ie =i
ea tot sus o \ine.
Capul m[garului nu albe=te
niciodat[.
Ca s[ ard[ =oarecii, nu da foc
morii.
Cat`rii cu mult mai buni dec`t
m[garii cei mai buni.
Ca ursul la prisac[.
C[mila, cerc`nd coarne, ure-
chile =i-a pierdut.
C[prioara, orice frunz[ g[-
se=te, cu aceea se hr[ne=te.
C`ine de dou[ u=i.
C`inele b[tr`n de nimic nu-i
bun.
C`inele care latr[ nu mu=c[.
C`inele care latr[ nu mu=c[
pe furi=.
C`inele care s-a ]n\eles cu
lupii, nu p[ze=te turma.
C`inele, c[-i c`ine, dar =i el
]=i ia lumea ]n cap de la o
vreme.
C`inele c`nd are s[ turbeze
]ncepe s[ urle cu o s[pt[m`n[
]nainte.
C`inele c`nd e mai s[tul
turb[.C`inele ce st[ la buc[t[rie nu
e pentru v`n[torie.
C`inele, de este c`ine,
+i tot opre=te pe m`ine.
C`inele de st`rvuri nu moare.
C`inele fl[m`nd viseaz[
oase.
C`inele flocos numai lui ]=i
\ine cald.
C`inele fuge nu de-mbuc[tur[,
ci de zbur[tur[.
C`inele ]mb[tr`ne=te de drum
=i (iar) nebunul de grijaaltora.
C`inele latr[, ho\ul tace =i
fur[.
C`inele latr[, iar lupul tace =i
face.
C`inele latr[, ursul merge.
C`inele mic p`n[ la b[tr`ne-
\e-i c[\elu=.
C`inele mort nu mai mu=c[.
C`inele neam\ului m[n`nc[ =i
mere p[dure\e.
C`inele nu fuge de colac, dar
de ciomag.
C`inele nu intr[ dac[ nu-i u=a
deschis[.
C`inele op[rit fuge =i de ap[
rece.
C`inele pe lup de g`t l-apuc[,
iar pe porc de ureche.
C`inele s[tul nu degeaba fuge
de la u=a st[p`nului.

32— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
C`inele toat[ iarna ]=i face
cas[, iar vara se duce la
umbr[.
C`inelui care zace nici m[-
m[ligu\a nu-i place.
C`ine pe c`ine latr[ =i nici
unul nu aude.
C`inii latr[, ursul joac[.
C`inii latr[, v`ntul bate.
C`nd ai pisic[ b[tr`n[, =oa-
recii-n cas[-\i fac st`n[.
C`nd ai vreo grab[, atuncea
se sperie calul.
C`nd ar face toate mu=tele
miere, ar fi pe to\i pere\iifaguri.
C`nd ar fi dup[ corbi, to\i caii
ar fi mor\i.
C`nd ar fi pe pofta c`inilor,
n-ar r[m`ne vite-n sat.
C`nd avem ]n cas[ sm`nt`n[,
s[ ne p[zim de m`\a b[-tr`n[.
C`nd c`inii vegheaz[, lupii nu
cuteaz[.
C`nd e bolnav leul, iepurii ]i
sar ]n spinare.
C`nd g`=tele (g[inile) p[zesc
stratul, pu\in r[m`ne gr[di-narului.
C`nd joac[ m[gari ]mpre-
un[ ,
Se stric[ vremea cea bun[.
C`nd mor vitele de boal[,
toate javrele se ]ngra=[.C`nd pisica nu-i acas[, =oa-
recii joac[ pe mas[.
C`nd seac[ lacul, se vede
pe=tele.
C`nd se bat cap ]n cap ber-
becii, numai oaie s[ nu fii!
C`nd se cose=te calul de
picioarele de dinapoi, s[-i dai
]n cap potcovarului; c`nd secose=te de picioarele de dina-
inte, s[-i dai ]n cap calului.
C`nd se ive=te lupul, vulpea ]=i
caut[ gaura.
C`nd se tund oile, tremur[
mieii.
C`nd taurii se bat ]n balt[,
broa=tele pe mal salt[.
C`nd vezi doi iepuri, uit[ de
unul; c`nd vezi trei, uit[ de
doi.
C`nd zburd[ m[garii, se stric[
vremea.
C`t de bl`nd s[ fie motanul,
tot zg`rie c`nd se m`nie.
Ce a m`ncat lupul, e bun
m`ncat.
Ce ar mai fi dac[ ar juca ursu
de bun[ voie.
Cei din neam =oricesc tot saci
ciuruiesc.
Ce intr[ ]n gura lupului, ane-
voie iese.
Ce na=te din m`\[, =oareci
m[n`nc[.

33— Universul, natura —
Ce na=te din ogar, tot iepuri
prinde.
Ce vierme te roade la inim[?
Cine c`inele =i-l iube=te, n-are
fric[ de t`lhari.
Cine e mu=cat de =arpe, se
p[ze=te =i de =op`rl[.
Cine-i azi purcel, porc se face
m`ine.
Cine ]ncalec[ m[garul, trebuie
s[-i sufere =i n[ravul.
Cine n-are g[ini, de vulpe nu
se p[ze=te.
Cine purcei hr[ne=te, porci va
avea.
Cine se face oaie, ]l m[n`nc[
lupii.
Cine se ia dup[ musc[, ajun-
ge la b[legar.
Cine se simte cu musca pe
c[ciul[, n-are hodin[ lini=tit[.
Cine tr[ie=te la un loc cu
porcii, miroase r[u la to\i
c`inii.
Cine umbl[ dup[ doi iepuri,
nu prinde nici unul.
Cine vrea s[ se fac[ oaie, se
g[se=te cine s[-l despoaie.
Cine vrea s[ miluiasc[ un
c`ine, g[se=te c`teva f[r`-mituri ]n cas[.
Cioc`rlia cu prim[vara =i
r`ndunica cu vara.
Cioar[ alb[ nu se poate.Cioara e tot cioar[, ia pruna
=i zboar[.
Cioara ]n loc de privighetoare
nu se poate vinde.
Cioar[ la cioar[ trage.
Cioar[ m`ndr[ =i fl[m`nd[.
Clo=ca cu ou[ multe nici un
pui nu scoate.
Coco=easc[-se g[ina unde a
vrea, numai s[ se ou[ acas[.
Coco=ul care c`nt[ toat[
noaptea, ]l m[n`nc[ vulpea.
Coco=ul c`nt[ =i sub covat[.
Corbii simt hoitul de departe.
Corb la corb nu scoate ochii.
Corbul niciodat[ nu aduce
veste bun[.
Corbul numai la oameni mor\i
scoate ochii, iar lingu=itorii la
cei vii.
Cucul c`nt[, iar lene=ul st[ =i
num[r[.
Cucul c`nt[, te-asurze=te,
Vrabia ou[le cloce=te.
Cucul ]=i c`nt[ numele.
Cucul, p`n[ nu vede mugur,
nu c`nt[..
Cu fuga nu prinzi iepurele.
Cu miere se prind mu=tele.
Cu o r`ndunic[ nu se face
prim[var[.
Cu o vac[ singur[ nu faci
ciread[.

34— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Cu papuci ]n picioare nu
prinde pisica =oarecele.
Cu pui =i cu ou[ =i cu clo=c[
gras[ nu po\i fi.
Cu r`ma mic[ se prinde pe=-
tele mare.
Curc[ plouat[.
Cu un chitic, tot calic.
Cu un gr[unte nu se ]ngra=[
g[ina.
Cu un rac, tot s[rac.
Dac[ ar cre=te mintea pe toate
c[r[rile, ar pa=te-o =i m[-
garii.
Dac[ ar face coco=ul ou[, ar
fi g[in[.
Dac[ ar face toate mu=tele
miere, s-ar g[si faguri =i sub
coada calului.
Dac[ c`inele se ]nva\[ vara
dup[ c[ru\[, se ia =i iarna
dup[ sanie.
Dac[ g[ina ar c`nta „cu-
curigu”, ar fi cuco=.
Dac[ lupul s-ar teme de ploaie,
ar purta manta.
D-aia n-are ursu coad[ =i
vulpea d-abia o duce.
D[ voie porcului ]mprejurul
stogului c[ el se suie deasupra.
De aceea ursul n-are coad[.
Dec`t o s[pt[m`n[ vrabie,
mai bine o zi =oim.
Dec`t un an cioar[, mai bine
=oim o var[.De lupul b[tr`n c`inii ]=i bat
joc.
De multe ori dintr-o iap[ bun[
iese un cat`r.
Departe coteiul de iepure.
De pe un bou nu po\i lua dou[
piei.
De s-ar teme lumea de vr[bii,
n-ar sem[na m[lai.
De te latr[ vreun c`ine, astu-
p[-i gura cu p`ine.
De unde nu g`nde=ti, d-acolo
sare iepurele.
Din coad[ de c`ine sit[ de
m[tase nu faci.
Doi c`ini nu se-mpac[ la un
os.
Dou[ m`\e-n sac nu ]ncap.
Dup[ c`ntec se cunoa=te
pas[rea cea mai dulce.
Dup[ ce leul moare, mul\i se
g[sesc s[-l jupoaie.
Dup[ gheare se cunoa=te leul.
E c`t un \`n\ar =i se crede
arm[sar.
E mai mare porcul dec`t
cote\ul.
Fiecare m[gar cu povara lui.
Fiecare oaie ]=i duce l`na ei.
Fiecare pas[re cu pana ei se
laud[.
Fiecare vierme g[se=te bor-
ticica lui.
Floare la ureche.

35— Universul, natura —
Foamea gone=te pe lup din
p[dure.
Fur[ oul de sub g[in[ =i vi\elul
din vac[.
Furnica, c`nd ]i vine moartea,
scoate aripi =i zboar[.
Furnica, c`t e de mic[, dac[
o calci pe picior se ]ntoarce =i
ea s[ te mu=te.
Furnic[ cu furnic[, fie c`t de
mic[, face mare mu=uroi.
Furnica ]=i str`nge hran[ de
cu var[ pentru iarn[.
G[ina b[tr`n[ face zama bun[.
G[ina b[tr`n[ face zama
bun[, dar =i zama de pui
proast[ nu-i.
G[ina care c`nt[ nu ou[.
G[ina care c`r`ie de cu sar[,
nu face ou a doua zi.
G[ina care cloce=te niciodat[
nu e gras[.
G[ina care cotcodoce=te mult
nu face ou[.
G[ina c`nd va oua, aude o
mahala.
G[ina cu gr[untele umple
gu=a de bucate.
G[ina, cum face oul, la clocit
g`nde=te.
G[ina cur[tur[ viseaz[ =i
vrabia mei.
G[ina ]naintea coco=ului nu
c`nt[.G[ina, nu se poate cu dou[ —
=i cu pui =i cu ou[.
G[ina p`n’ nu scurm[ nu se
\ine s[tul[.
G[ina p-un ou face at`ta
zgomot, c`t o aude vulpea.
G[ina se hr[ne=te de unde
scurm[.
G[ina vecinului totdeauna-i
curc[.
Ghici, boule, pricepe-te, m[-
garule.
Glasul m[garului nu se aude
]n cer.
Greierele ]n vremea agoniselei
c`nt[ =i iarna cere s[ se ]mpru-mute.
Greu ]i s[ ]mpaci oaia cu
lupul.
Hr[ne=te-l pe lup c`t l-ai
hr[ni, el tot la p[dure se trage.
I-a c`ntat cucul ]n fa\[.
I-a ie=it lupul ]nainte.
I-a ie=it ursu-n cale =i-i pare
c[ pu=ca-i moale.
I-a m`ncat cioara colacul.
I-a ouat g[ina-n c[ciul[.
Iapa fl[m`nd[ ]=i uit[ de
m`nzi.
Iepura=ul nu-i fricos, numai c[
se cam d[ la dos.
Iepurele, de unde sare, urm[
n-are.

36— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Iepurele din frigare e mai bun
dec`t gliganul din p[dure.
Iepurele ]n culcu=ul s[u se-nve-
sele=te.
Iepuroaica fat[ =i iepurele de
inim[ se vaiet[.
Iese ca =arpele la drum.
}i ca =i c`inele ]n carul cu
spini.
}i ca un c`ine \inut ]n lan\.
}i c`nt[ puricele ]n ureche.
}i mai ]nv[\at puiul dec`t
cioara.
}i mai h`tru oul dec`t g[ina.
}i m[n`nc[ ra\ele din bu-
zunar.
}i pare m`\a c`t ursul.
}i url[ c`inii la cas[.
}nchide lupul ]n st`n[.
}n co=ul gol nu-=i fac =oarecii
cuib.
}ncuie grajdul, dup[ ce i-a
m`ncat lupii boii.
}ntr-un sat f[r[ c`ini buni de
paz[, mul\i musafiri nepofti\i
s-ar plimba.
Jivinelor le st[ bine ]n p[dure
=i oamenilor ]ntre oameni.
Joac[ ursul prin vecini.
La b[tr`ne\e s-a c[lug[rit
motanul.
La calul n[r[vit, pinten as-
cu\it.Lac de ar fi, broa=te sunt
destule.
La f`n mai mult dec`t la aur
pofte=te m[garul.
La lupul mort c`inii nu latr[.
La m`ncare lup =i la treab[
iepure.
La m`ncare lup =i la treab[
vulpe.
La munte m[garul e mai bun
ca arm[sarul.
L-a mu=cat albina de limb[.
L-a mu=cat =arpele de ini-
m[.
Lapte de cuc.
La t`rg nu se vinde pe=tele
r[mas ]n ap[.
L[custa-i mititic[, dar tare
mult stric[.
L[custe nes[tule sunt ]n \ar[
destule.
L`na cea bun[ prin spini
r[m`ne.
Leag[ prietenie cu c`inele,
numai nu l[sa b`ta din m`n[.
Legea — ca p`nza de p[ianjen:
t[unul o sparge, iar musca seprinde.
Leoaica numai un pui face, =i
bun.
Leul nu prinde mu=te.
Leul nu se uit[ c`nd ]l latr[
un c[\el.

37— Universul, natura —
Leului nu i-a fost ciud[ c[ l-a
lovit v`n[torul, ci c[ l-a lovit
m[garul.
Limba boului e mare, dar nu
poate gr[i.
Lipsa pisicilor, bucuria =oa-
recilor.
Lup ]mbr[cat ]n piele de
oaie.
Lupii nu se m[n`nc[ ]ntre
d`n=ii.
Lupii se \in dup[ oi =i corbii
dup[ hoit.
Lupul, c`nd ]i fl[m`nd, =i din
ochi ]i fur[ oaia ciobanului.
Lupul, c`nd ]mb[tr`ne=te, ]l
latr[ =i c`inii.
Lupul, c`nd ]mb[tr`ne=te, =i
=oarecii ]ncalec[ pe el.
Lupul, c`nd vrea s[ se apro-
pie de turm[, latr[ ca c`inii,
p`n[ prinde oaia.
Lupul cioban =i capra gr[-
dinar.
Lupul cu mielul nu pot pa=te
]mpreun[.
Lupul cu slugi nu face g`tul
gros.
Lupul ]=i pierde m[selele, dar
nu obiceiurile.
Lupul ]=i schimb[ p[rul, dar
n[ravul ba.
Lupul moare de b[tr`n =i de
rele tot e bun.Lupul nu caut[ c[ oile sunt
num[rate.
Lupul nu m[n`nc[, c`t stri-
c[.
Lupul pl[te=te cu pielea lui
oaia m`ncat[.
Lupul s-ascunde de multe ori
sub piele de oaie.
Lupul s[tul =i oaia cu doi
miei.
Lupului b[tr`n ]i plac mieii
tineri.
Lupului d-aceea ]i este ceafa
groas[, pentru c[ singur ]=i
g[te=te de mas[.
Lupul, unde a m`ncat mielul,
nou[ ani cearc[ a-=i g[si
hrana.
Lupul, unde a m`ncat oaia, a
trep[dat nou[ ani.
Mai bine o zi coco=, dec`t o
var[ g[in[.
Mai bine un m[gar care te
poart[ dec`t un cal care te
tr`nte=te.
Maimu\ei fes ]i lipse=te.
Mare-i puterea boului, dar =i
un copil ]i pune funia-n coa-
rne.
M[garul c`nd bole=te, atunci
numai nu-\i munce=te.
M[garul duce povara altuia.
M[gar s-a dus, m[gar s-a
]ntors.

38— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
M[n`nci, calule, orz?
M`\a bl`nd[ zg`rie r[u.
M`\a c`nd ]mb[tr`ne=te,
=oareci mititei dore=te.
M`\a cu clopo\ei nu prinde
=oareci.
M`\a, dac[ nu ajunge la
sl[nin[, zice c[ pute.
M`\a ]ngr[=at[ nu prinde
=oareci.
Mielul bl`nd suge la dou[
oi.
Miluie=te c`inele, de vrei s[ nu
te mu=te.
Moartea lupului — s[n[tatea
oilor.
Moartea pisicilor — bucuria
=oarecilor.
Molia pe t[cute roade chi-
limul.
Motanului b[tr`n ]i plac puii
de =oareci.
Mul\i c`ini latr[ pe urs, dar
nici unul nu-l mu=c[.
Musca c`nd ]=i v`r[ capul ]n
miere, acolo =i-l las[.
Musca, de=i nu mu=c[ tare, tot
\i-aduce sup[rare.
Musca trece prin flori =i se
pune pe toate sc`rnele..
Nici cal, nici m[gar.
Nici curc[, nici curcan.
Nici din c`ine sl[nin[, nici din
c[\ea sm`nt`n[.Nici oaia cu doi miei, nici
lupul fl[m`nd.
Nici oaie ]ntre lupi, nici lup
]ntre oi (s[ nu fii).
Nici o fric[ de furnic[, de
\`n\ar — nici habar.
Nu bea porcul ap[ din ul-
cior.
Nu crede capra c[ nu va roade
pomul.
Nu-i numai un c`ine scurt de
coad[.
Nu-i place m`\ei pe=tele.
Nu ]i sunt to\i boii acas[.
Nu ]mbia c`inele cu colaci!
Nu ]nt[r`ta viesparul, c[ te
mu=c[ mai r[u dec`t albinele.
Nu se ]ntov[r[=e=te albina cu
tr`ntorul.
Nu se mai v`r[ g[ina ]n oul
din care a ie=it.
Nu te speria de c`inele care
latr[, ci de cel care se apropie
pe furi=.
Nu tot ce zboar[ se m[n`n-
c[.
Nu trezi =arpele care doar-
me.
Oaia care nu poate s[-=i \ie
l`na trebuie t[iat[.
Oaia care r[m`ne de turm[,
o m[n`nc[ lupii.
Oaia, c`t de hoa\[ ar fi, nime
n-o va b[nui.

39— Universul, natura —
Oaia se duce la scai, nu scaiul
la oaie.
Oaia unde pa=te, acolo ]=i
pierde l`na.
Oare ce musc[ te-a mu=cat?
Ochii de oaie, da inima de
lup.
Oile gr[mad[ merg, iar capre-
le se aleg.
Omul la tinere\e ca calul f[r[
fr`u.
O oaie r`ioas[ stric[ toat[
turma.
Oric`t[ ap[ bea un pe=te,
toat[ o scoate pe urechi.
Orice cal ajunge gloab[.
Osul gol nici c`inii nu-l rod.
Parc[ are orbul g[inilor.
Parc[ gr[iesc g`=tele.
Pas[rea ]n cuibul s[u nu
piere.
Pas[rea-n aer, c`rti\a-n p[-
m`nt =i lene=ul ]n rugin[tr[ie=te.
Pas[rea se cunoa=te dup[
c`ntec, =i omul dup[ vorb[.
Pas[rea se prinde cu gr[un\e,
omul cu minciunile.
Pas[rea viclean[ d[ singur[ ]n
la\.
P[duchele le=inat mai tare
pi=c[.
P[s[rile fripte nu se g[sesc ]n
parii gardului.P[ze=te g`=tele c`nd se spo-
vede=te vulpea.
P`n[ treci g`rla, spui m[-
garului =i „mo=ule”.
Pe cal s[ nu-l crezi c[ nu te-a
tr`nti, pe c`ine — c[ nu te-amu=ca.
Pe caii cei buni ]i m[n`nc[
hamul.
Pe dinafar[ miel se vede, pe
din[untru lup ]ntreg.
Pe lup mul\i c`ini ]l latr[, dar
pu\ini ]l ]ncol\esc.
Pe lup nu-l crede nimeni c[-i
fl[m`nd.
Pe lup picioarele-l hr[nesc.
Pentru be-he-he ]i pr[p[di =i
pe me-he-he.
Pe m[gar unde-l legi, acolo
r[m`ne.
Pentru capr[ o p[\e=te oaia.
Pentru carnea lupului trebuie
din\i de c`ine.
Pentru o musc[ ]=i d[ palme.
Pentru pizma= g[ina vecinului
totdeauna e curc[.
Pentru un purice nu azv`rli
plapuma ]n foc.
Pe leul mort =i =oarecii se
ca\[r[.
Pe unde sunt turme bl`nzi,
sunt =i lupi mereu fl[m`nzi.
Pe unde trece lupul, i se
cunoa=te urma.

40— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Pe=tele caut[ unde-i mai ad`nc,
iar omul — unde-i mai bine.
Pe=tele cel mare ]nghite pe cel
mic.
Pe=tele cu ap[ nu se pr[je=te.
Pe=tele de la cap se-mpute.
Pe=tele mare cu ]mbuc[tur[
mic[ se prinde.
Pe=te, pe=te, m[m[liga pr[-
p[de=te.
Pic[, par[ m[l[ia\[, ]n gura
lui N[t[flea\[.
Pisica, cum o dai, tot ]n
picioare cade.
Pisica r`zg`iat[ nu prinde
=oareci niciodat[.
Porc la porc cel mai curat se
pare, =i m[gar la m[gar cel
cu glas mai frumos.
Porcul, dac[ se satur[, r[s-
toarn[ treuca.
Porcul ]l ba\i =i el zice c[-l
scarpini.
Porcul, ori ]ncotro face, lui tot
noroiul ]i place; din ce e nu-l
po\i preface.
Porcul str`nge untur[ pentru
al\ii.
Porcul tot str`nge, se-ngra=[
bine, dar pentru al\ii, nu
pentru sine.
Porcului, dac[-i pui s`rm[-n
bot, nu r`m[.
Porcului ]i place ]n glod, iar
be\ivului ]n cr`=m[.Porumbeii nu zboar[ frip\i ]n
gur[.
Puica se cunoa=te dup[
creast[.
Puii care vor s[ zboare ]nain-
te de vreme, cad =i se pr[p[-desc.
Puricele c`t de mic, dar sare
c`t o c[prioar[.
Racul ]nainte nicicum se-nva-
\[ a merge.
Racul nu-=i schimb[ mersul.
Ra\[ de=elat[.
R[u i-a c`ntat cucul.
R`de ra\a de balt[ =i baba de
fat[.
Roiul care matca p[r[se=te
u=or se pr[p[de=te.
S-a dus bou =i s-a ]ntors vac[.
S-a dus c`ine surd la v`nat.
S-a dus lupul s[ ]ngr[deasc[
st`na =i vulpea s[ ]ngrijeasc[g[in[ria.
Se ceart[ pe umbra m[ga-
rului.
Se pune \`n\arul cu m[ga-
rul.
Se risipesc ca puii de po-
t`rniche.
Se scoate miere din orice
floare.
Se sf[desc ca vr[biile pe
m[laiul altora.

41— Universul, natura —
Se str`nge ca melcul ]n coaja
lui.
+ade pielea ursului ]n t`rg =i
ursul ]n p[dure.
+arpele, c`nd ]l doare capul,
iese la drum.
+arpele c`t de mult ]l vei
m`ng`ia, el tot te va mu=ca.
+arpele nu-=i arat[ niciodat[
coada ]nainte.
+arpele p`n[ nu-l calci, nu te
mu=c[.
+arpele p`n[ nu-l calci pe
coad[, nu se-ntoarce s[ temu=te.
+arpele se prinde cu m`na
nebunului.
+i c`inele iese din iarn[, dar
numai pielea lui =tie cum.
+i cel mai tare stejar la topor
se pleac[.
+i cu oile toate =i cu lupii
prieteni nu se poate.
+i cu porcul gras ]n b[t[tur[
=i cu sl[nina-n pod nu se
poate.
+i dintr-o iap[ urs[reasc[
poate ie=i o dat[ un arm[sarboieresc.
+i lupul s[tul =i mielul ]ntreg
nu se poate.
+i lupul s[tul =i oaia ]n-
treag[.+i m[garul are patru picioare,
dar nu e cal.
+i m[garul c`teodat[ bini=or
=i el se poart[.
+i m[garul se vinde tot ]n
oborul arm[sarilor.
+i o g[in[ chioar[ scurm`nd
g[se=te c`teodat[ m[rg[-
ritare.
+i p[ianjenul \ese p`nz[, dar
din p`nza lui nu se fac haine.
+i pentru calul =chiop se
g[se=te surugiu.
+i pisicii ]i place pe=tele, dar
c`nd trece puntea ]nchide
ochii.
+i porcul m`nc[ jirul, da nu
se poate sui ]n fag dup[ el.
+i r`ma, c`nd o calci, ridic[
capul s[ te mu=te.
+oarecelui nu-i lipse=te,
C[ din vreme-=i gr[m[de=te.
+oarecii, c`nd au pace cu
pisica, se primejduiesc bu-catele.
+oarecii =i fierul ]l rod.
Toat[ fiara-=i are lupul ei.
Toat[ pas[rea pe limba ei
piere.
Toat[ vaca vi\elul ]=i linge.
Tot boul l-am m`ncat =i la
coad[ ne-am ostenit.
Tot coco=ul pe gunoiul lui
c`nt[.

42— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Tot un cuc nu ne c`nt[ ]n toat[
vremea.
To\i c`inii bat, iar el =ede-n
pat.
Trage ca =i calul la iesle.
Trage n[dejde ca ursul de
coad[.
Tr[ie=te, murgule, p`n[ la
Pa=ti,
Ca s[-\i dau iarb[ verde s[
pa=ti.
Tr[ie=ti cu lupii, urli ca lupii.
|ara-i plin[ de nevoi =i vultu-
rii — furi la miei.
|`n\arul crede c[ el duce
carul.
|`n\arul cu c`nt[ri te s[-
rut[.
|`n\arul pi=c[ arm[sarul.
|ine capra de coarne =i jur[
c[-i =ut[.
Unde a s[rit capra, sare =i
iada.
Unde c`nt[ coco=i mul\i, acolo
]nt`rzie a se face ziu[.
Unde lipse=te p[unul, cioara
se pare pas[rea cea mai
frumoas[.
Unde nu e iarb[ verde, nu pasc
oile.
Unde nu e pisic[, =oarecii steag
ridic[.
Unde nu sunt boi, ieslele sunt
curate.Unde umbl[ c`rti\a, i se cunosc
urmele.
Unde vulpea nu ajunge, zice
c[-i ajunge.
Ur`t[ pas[re este aceea care
]=i spurc[ cuibul.
Urma lupului de a c`inelui
pu\in se osebe=te.
Ursu-i ]n p[dure =i-i vinde
pielea ]n t`rg.
Ursul, c`nd n-are de m`ncare,
]=i mu=c[ din labe.
Ursul nu joac[ de bun[ voie.
Vaca bun[ din ocol se vinde.
Vaca care d[ cu piciorul ]n
doni\[ poate s[ nu fie l[p-toas[.
Vaca rea d[ cu piciorul c`nd
umple ciub[ru(l).
Vac[ la cas[ — laptele-i pe
mas[.
Vac[ pe vac[ se linge =i porc
pe porc se scarpin[.
Vaci n-avem, br`nz[ m`n-
c[m.
Vai de dobitoc c`nd nu-l vede
st[p`nul.
Vai de oaia ce nu-=i poate duce
l`na!
Vai de pas[rea ce scap[ din
colivie =i cade ]n la\!
Vai de t`rla f[r[ c`ini =i de
casa f[r[ st[p`ni.

43— Universul, natura —
Vierme se g[se=te =i-n mor-
m`nt de piatr[.
Viespea dup[ ce miere nu face,
mai =i ]mpunge.
Vita se culc[ cu un ban =i se
scoal[ cu doi.
Vitei care treier[ nu i se leag[
gura.
Vitele se adap[ cu ap[ =i
oamenii cu vorbe ad`nci.
Vi\el s-a n[scut, bou a murit.
Vorbe=ti de lup =i lupu-i la
u=[.
Vrabia-i tot pui, dar dracul o
=tie de c`nd este.
Vrabia ]i pui toat[ via\a ei.
Vrabia m[lai viseaz[ =i lene-
=ul praznic.
Vulpea a m`ncat mierea, iar
lupul trage durerea.
Vulpea b[tr`n[ nu se prinde
cu p[s[ruicile mici.Vulpea care doarme nu prinde
g[ini.
Vulpea c`nd n-ajunge la stru-
guri zice c[ sunt acri.
Vulpea c`nd n-ajunge la g[ini
zice c[ sunt sp`nzurate.
Vulpea c`nd se prinde, se
prinde de c`te patru picioare.
Vulpea, dup[ ce a ]mb[tr`nit,
s-a f[cut g[in[ri\[.
Vulpea dup[ moarte de cojo-
cari are parte.
Vulpea g[ini viseaz[.
Vulpea moart[-n cale o vezi =i
tot parc[ nu o crezi.
Vulpea nu se teme de v`n[torul
care se laud[ seara.
Vulpea putere ca leul nu are,
dar cu vicleniile ei ]ntreceputerea leului.
Vulturul c`nd ]i tai penele
r[m`ne de batjocur[.
Z[bala de argint nu face mai
bun calul.

44— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Mai bine s[ fii o dat[ om,
dec`t de dou[ ori nimic.
Nu averea face pe om, ci omul
averea.
Nu ]ntotdeauna ]i a=a cum vrea
omul.
Numai omul r[u la inim[
poate vorbi pe al\ii de r[u.
Nu se cump[r[ omul pe c[-
ciul[.Nu tot omul e om.
Oamenii buni te ]nva\[ s[ duci
ap[ =i cu ciurul.
Oamenii ]n sat nu ]ntreab[ de
casa frumosului, da de-a
mintiosului.
Oamenii se cunosc dup[
ochi.Om bun, dar cu n[ravul
dracului.Om cu dare de m`n[.
Om de cuv`nt.
Om de paie.
Om drept cu funia-n traist[.
Om ]n trup destul de mare
=i minte de copil are.
Om la om trage n[dejde.
Omul alunec[ lesne la vale.OMUL }N GENERAL,
B{RBATUL
A fi o dat[ om.
A fi un om =i jum[tate
A vorbit =i nea Ion, c[ este =i
el om.
Bine c[ nu a dat Dumnezeu
omului mai multe guri.
Ce drac mai mare, mai r[u =i
mai f[r[ inim[ dec`t omul?Chipul omului e oglinda
sufletului.
Dac[ omul cade, ]i piere =i
umbra.
De-ar =ti omul ce-ar p[\i, nici
din cas[ n-ar ie=i.
De la omul cinstit e destul un
cuv`nt.
Dup[ poam[ se cunoa=te
pomul, =i dup[ fapt[ omul.Fapta bun[ laud[ pe om.
Fereasc[ Dumnezeu pe om de
gura satului.Fericit omul care se mul\u-
me=te cu ceva mai pu\in dec`t
are.
G[si om me=te=ugos a-i ciopli
obrazul gros.
La voie bun[ oamenii s-adun[.OMULCUPRINS

45— Omul —
Omul are dou[ urechi =i o
limb[: de dou[ ori mai multes[ auzim dec`t s[ vorbim.
Omul are un dulce =i un
amar.
Omul ast[zi este, m`ine
nu-i.
Omul b[tr`n =i nebun, leag[-l
de gard =i-i d[ f`n.
Omul bl`nd ca apa lin[.
Omul bl`nd fuge de g`l-
ceav[.
Omul bl`nd ]ncape oriunde.
Omul bun e ca p`inea cea de
gr`u.
Omul bun nu are du=mani.
Omul calic =i fudul =i lui
Dumnezeu i-i ur`t.
Omul calic =i obraznic merge
nepoftit la praznic.
Omul ca lum`narea, c`nd
lumineaz[, atunci se sf`r=e=te.
Omul ca oul, cum ]l atingi
]ndat[ se sparge.
Omul care este harnic tot-
deauna are praznic.
Omul care-i prost n-are nici un
rost.
Omul caut[ leac unde simte
c[-l doare.
Omul, c`nd e s[ se ]nece, se
aga\[ =i de un pai.
Omul, c`nd ]mb[tr`ne=te,
copil[re=te.
Omul, c`nd ]=i pierde drumul,
nu g[se=te nici c[rarea.Omul, c`nd n-are ce lucra, ]=i
face de lucru.
Omul, c`nd n-are ce s[ m[-
n`nce, m[n`nc[ =i pui frip\i.
Omul, c`nd se boln[ve=te, cel
mai mic ]i porunce=te.
Omul, c`nd se porne=te, =tie,
da c`nd a veni — ba.
Omul, c`nd se pricopse=te, la
ai s[i nu se g`nde=te.
Omul, c`t ]l la=i, at`ta se
]ntinde.
Omul, c`t tr[ie=te, du=manii-i
spore=te.
Omul cel mai iscusit uneori e
p[c[lit.
Omul cu me=te=ug nu piere.
Omul cu me=te=ug tr[ie=te din
bel=ug.
Omul cuminte ]=i vede de
treab[.
Omul cuminte lini=te aduce.
Omul cu n[dejde ]i tare ca
o\elul.
Omul cu pagub[ e =i cu
p[cate.
Omul cu =tiin\[ are po-
c[in\[.
Omul cu toate se deprinde,
numai s[ vreie.
Omul dac[ se p[ze=te =i
Dumnezeu ]l grije=te.
Omul dator de multe ori
trebuie s[ mint[.

46— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Omul, d`nd peste nevoie,
multe face f[r[ voie.
Omul de ce-i place, de aceea
se ]ngra=[.
Omul de n-ar ofta, cu totul s-ar
venina.
Omul de nimic nu se teme ca
de b[taie.
Omul de omenie crede omu-
lui de omenie.
Omul de omenie se afl[ la
greu.
Omul de=tept cump[r[ vara
sanie =i iarna c[ru\[.
Omul dup[ grai, ca clopotul
dup[ sunet, ]ndat[ se cunoa=te.
Omul e ca un pu\ cu ap[: cu
c`t face mai mult bine, cu at`t
mai mult ]i vine.
Omul e dator c`nd nu e dator
nimic.
Omul e dator s[ cerce =i bune
=i rele.
Omul e dator s[ munceasc[,
s[ nu-l g[seasc[ moartea
=ez`nd.
Omul e dator s[-=i m[soare
lungul nasului.
Omul e n[scut s[ umble, =i
pas[rea — s[ zboare.
Omul este ca oaia, lesne se ia
dup[ altul.
Omul este mai slab ca o floare
=i mai tare ca o piatr[.Omul este nes[\ios: cu c`t are,
tot ar vrea s[ mai aib[.
Omul este tare ca fierul =i slab
ca oul.
Omul face banii, nu banii pe
om.
Omul f[r[ amici e ca st`nga
f[r[ dreapta.
Omul f[r[ boi e ca robul legat
de m`ini.
Omul f[r[ du=mani, ca r`ul
f[r[ bolovani.
Omul f[r[ muiere, ca un om
f[r[ c[ma=[.
Omul f[r[ noroc e ca t[m`ia
f[r[ foc.
Omul f[r[ so\ie, ca o cas[
pustie.
Omul fricos totdeauna umbl[
cu gheata ]n s`n.
Omul harnic caut[ a aduna
la bog[\ii ca furnica la mu-
=uroi.
Omul harnic n-are praznic.
Omul harnic pl`nge nu de
s[r[cie, ci de s[n[tate, ea e
avu\ie.
Omul inimos ca un pom
frumos: el te umbre=te, el te
hr[ne=te, el te ]nc[lze=te.
Omul inimos e ca un pom
frumos.
Omul ]n copil[rie lesne-nva\[
orice fie.

47— Omul —
Omul ]n lume c`t tr[ie=te ca
fusul se ]nv`rte=te, de aceea
orice gre=eal[ lesne de el selipe=te.
Omul ]=i schimb[ mintea ca o
hain[-n toate zilele.
Omul la m`nie cade-n ne-
bunie.
Omul la nevoie se cunoa=te.
Omul la nevoie se prinde =i de
ascu\i=ul s[biei.
Omul la r[u alearg[ cu arm[-
sarul =i la bine merge cu carul.
Omul lung e rar la carne.
Omul moare, dar faptele sale
se pomenesc ]n veci.
Omul muncitor e ca un pom
roditor.
Omul nebun g[se=te de luc-
ru.
Omul nep[\it chiar v[z`nd nu
vede.
Omul nevoia= se ]neac[ pe
uscat.
Omul nu caut[ ce-i ]n inim[,
ci ce-i ]n gur[.
Omul nu iese cu dosul la
oameni, ci cu obrazul.
Omul numai o dat[-n via\[ d[
cu norocul fa\[.
Omul nu se pricopse=te p`n[
nu munce=te.
Omul nu tr[ie=te s[ m[-
n`nce, ci m[n`nc[ s[ tr[-iasc[.Omul oric`t tr[ie=te, ]nv[\`nd
se folose=te.
Omul poate pov[\ui pe altul,
dar pe sine niciodat[.
Omul prea bun e nebun.
Omul prost bun odor la cas[
a fost.
Omul prost crede tot.
Omul prost, dac[ nu e fudul,
nu are nici un haz.
Omul prost tot de necaz a fost
=i va fi c`t va tr[i.
Omul r[u \i-e frate la cr`=m[
=i str[in la pagub[.
Omul s[ poarte n[dragii =i
femeiea — fustele.
Omul s[rac are oglind[ mic[,
dar se vede tot ]n ea.
Omul s[rac e tot de r`s.
Omul s[rac tot de necaz a
fost.
Omul seam[n[ cu apa – dac[
st[ mult, se stric[.
Omul se culc[ unde-i moale.
Omul se deprinde cu r[ul ca
viermele ]n hrean.
Omul se ]ndreapt[ dup[ oa-
meni.
Omul se \ine de cuv`nt =i boul
de coarne.
Omul sfin\e=te locul, nu locul
pe om.
Omul =ade l`ng[ un gard =i
tot m[tur[ ]mprejur.

48— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Omul trage la om =i dobitocul
la dobitoc.
Omul trage la teap[ =i apoi la
matc[.Omul tr[ie=te cu speran\a.
Omului cu st[ruin\[ toate ]i
sunt cu putin\[.Omului doar coarne-i lip-
sesc.
Omului ]i plac toate, dar s[ le
road[ nu poate.
Omului ]n\elept sfaturile-i sunt
zadarnice.P[catele-s pe oameni, nu pe
butuci.Pe om ]n via\[ p[\aniile-l
]nva\[.
Pe omul bun ]l calc[ =i va-
cile.
Pe omul bun nici c`inii nu-l
latr[.Scump ]i omul, ieftin ]i
omul.Tot omul bun prinde carne.
Tot omul, c`nd e t`n[r, e
frumos.Tot omul e dator s[ \ie o dat[
satul de vorb[.
Tot omul e ]mp[rat ]n casa
lui.
Tot omul gre=e=te.
Tot omul tr[ie=te pentru
sine.Una spune omul =i alta face
Domnul.LUMEA , SOCIETATEA
(tematic[ unitar[ =i mixt[,
combinat[ cu alte
elemente)
Dac[ n-ar fi pove=ti ]n lume,
cum ar tr[i biata lume?
De c`nd ]i lumea.
Gura lumii =i borta v`ntului
nu po\i astupa.Lumea-i mare =i cap[t n-are.
Lumea nu-i c`t se vede prin
fereastr[.Lumea nu-i numai c`t se vede
cu ochii.Lumea nu s-a f[cut ]ntr-o zi.
FEMEIA
Bine este s[ ascul\i =i sfatul
unei neveste.
Casa e cas[, c`nd ai o gos-
podin[ ]n cas[.Cur[\enia este darul de c[-
petenie al femeii.Femeia bun[ e plug de aur ]n
casa omului.
Femeia cinstit[ e soarele
casei.
Muierea cu ochi frumo=i pe
to\i ]i face voio=i.Muierea curat[ de miros
te-mbat[.Muierea ]n\eleapt[, coroana
b[rbatului.CUPRINS

49— Omul —
Muierea t`n[r[, ca vinul nou
fierbe.
Nevasta nu e c`rp[ s[ o
desco=i =i s[ o lepezi.Nu toate femeile cu cheile ]n
br`u sunt gospodine.
FIZICUL UMAN
(p[r\ile corpului —
tematic[ unitar[)
A avea gura slobod[.
A avea urechi lungi.
A c[dea ]n palm[.
A cr[pa fierea ]n cineva.
A da din coad[.
A dat urechile la p[scut.
A duce de nas.
A fi bra\ul drept al cuiva.
A fi cap sec.
A fi cu dou[ fe\e.
A fi cu inima ]mp[cat[.
A fi cu ochii ]n patru.
A fierbe s`ngele ]n cineva.
A fi tare de cap.
A fi u=or de cap.
A freca chelia cuiva.
A-i l[sa cuiva gura ap[.
A-i r`de musta\a.
A-i s[ri inima din loc.
A-i veni cuiva inima la loc.
Ales pe spr`ncean[.A-l lua gura pe dinainte.
A lua (cam) peste picior.
A m`nca capul cuiva.
A m`nca palma pe cineva.
A muri de inim[ rea.
A nu avea la inim[ pe cineva.
A o lua la mustea\[.
A o lua la picior.
A pune um[rul.
A r[m`ne cu buzele umflate.
A s[ri din piele.
A sc[pa cu fa\a curat[.
A se duce cu c[lc`iele ]nainte.
A se l[sa pe-o ureche.
A se sui ]n capul cuiva.
A se =terge pe bot.
A i se t[ia cuiva picioarele.
A se topi d-a-n-picioarele.
A se uita ]n gura cuiva.
A sta cu bra\ele ]ncruci=ate.
A sta ]n capul oaselor.
A suci capul cuiva.
A-=i bate picioarele.
A-=i c[lca pe inim[.
A-=i cunoa=te lungul nasului.
A-=i face de cap.
A-=i lega capul.
A-=i linge degetele.
A-=i lua ]n cap.
A-=i pierde capul.
A-=i pl`nge ]n pumn.CUPRINS

50— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
A-=i r[ci gura degeaba.
A t[ia ca din\ii babei.
A trage cu urechea.
A trage de limb[.
A umbla cu nasul pe sus.
A unge ochii cuiva.
A vorbi cu dou[ guri.
A vorbi cu jum[tate de gur[.
Bun de gur[.
Buzele cele mute vorbesc pe
t[cute.
Capul face, capul trage.
Casc[ gura c`t po\i ]nghi\i.
C`nd va face sp`nul barb[.
C`t ai clipi din ochi.
Chelul lesne se tunde.
Cine are urechi, s[ aud[!
Cine n-are cap, nu-l doare.
Cine n-are cap, s[ aib[ pi-
cioare.
Cu ochii ]n patru.
Cu obrazul curat.
Cu un g`nd s[ se duc[, cu
zece nu.
D[ din m`ini s[ nu te ]neci.
Din b[ierile inimii.
Doi ochi v[d mai bine dec`t
unul.
Du=manul cel mai aproape
omului este limba, =i prietenul
cel mai dulce tot ea.
E numai gura de el.Este tare de urechi c[ n-are
dou[ perechi.
Fiecare este st[p`n pe capul
lui.
Fiecare =tie unde-l doare
m[seaua.
Fugi\i, c[lc`ie, c[ v[ calc!
Gura ]ndulce=te, gura am[-
r[=te.
Gura lumii nu o po\i opri.
Gura mereu cur[\at[, de
dureri este cru\at[.
Gura nu cere chirie, poate
vorbi orice fie.
Gura t[cut[ nu umbl[ b[-
tut[.
I s-au aprins c[lc`iele.
}i mai mare urechea cea pe
care iese, dec`t aceea pe care
intr[.
}ntre patru ochi.
L-a luat gura pe dinainte.
Limba c`nd gre=e=te, adev[rul
gr[ie=te.
Limba dulce mult aduce.
Limba ]ndulce=te, limba am[-
re=te.
Limba lung[ u=or se scurt[.
Limba nu asud[.
Limba tocme=te, limba stri-
c[.
Mai bine cu capul netuns dec`t
cu el t[iat.

51— Omul —
M`na care d[ nu se mu=c[.
M`na omului tot c[tre el
trage.
Nici c`t ]i negru sub unghie.
Nici ]n coate nu m[ doare.
Nici ]n ruptul capului.
Nu dorm to\i c`\i au ochii
]nchi=i.
Ochii care nu se v[d se uit[.
Ochii ]n\eleptului v[d mai
departe.Parc[ umbl[ cu ochii lega\i.
Patru ochi v[d mai bine dec`t
doi.Pe-o ureche intr[ =i pe alta
iese.Pe sub m`n[.
Pe urechea cu care aude s-a
culcat, c[-n aialalt[ de auzit
s-a l[sat.
Pielea groas[ greu se du-
be=te.
Pielea rea =i r[p[noas[ ori o
bate ori o las[.
Rabd[ inim[ =i taci, c[ tu
toate mi le faci.Rabd[ inim[ =i taci, ce-ai
f[cut s[ nu mai faci.
Stomacul plin nu ]nva\[ bu-
curos.
+i-a f[cut nasul m[tur[.
+i f[r[ cap =i f[r[ picioare.P{R|ILE CORPULUI
(tematic[ complex[)
Barba las[ s[ se duc[, capul
s[ tr[iasc[.
Barb[ lung[, minte scurt[.
Bine zice mo= Arvinte: vai de
cap unde nu-i minte.
Bra\e multe aduc mai mult[
road[.
Bucate noi ]n gur[ veche.
Burta omului n-are fereastr[
s[ se vad[ ce e ]n ea.Cap ai, minte ce-\i mai tre-
buie.Capul cel t`mpit hodoroge=te
ca un butoi dogit.Capul face, trupul trage.
Capul f[r[ griji c`t un bostan
cre=te.Capul iscusit la vreme de
nevoie se cunoa=te.Capul s[ fie s[n[tos, c[ bele-
lele curg g`rl[.
Ce are ]n m`n[ are =i-n gur[.
Ce intr[-n gur[ nu e p[cat, ci
ceea ce iese din gur[, aceea e
mare p[cat.
Ce spui la ureche, ]n p[dure
se aude.Chelului nu-i trebuie ap[
mult[.Chip frumos la un cap prost.
Cinci degete la o m`n[ =i nu
seam[n[ unul cu altul.CUPRINS

52— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Cine are barb[, s[-=i cumpere
=i pieptene.
Cine nu deschide ochii, des-
chide punga.
Cine scuip[ ]n v`nt, ]=i scuip[
barba.
Cire=ele trec, dar obrazul
r[m`ne.
Coada cap c`nd ajunge crede
c[ poate ]mpunge.
Cu capul nu spargi zidul.
Cu limba po\i face r[ul cel
mai mare.
C-un picior ]n groap[ =i cu
altul afar[.
Cu obrazul gros =i seme\ =i cu
gur[ de orbe\.
Cu o falc[ ]n cer =i alta ]n
p[m`nt.
Dac[ ai picioare, cat[-le =i
]nc[l\are.
Dai un deget =i-\i ia m`na
toat[.
Degetele s[-mi tr[iasc[, inele
se g[sesc.
De multe ori ai gur[ =i n-ai
limb[.
De multe ori limba taie mai
r[u dec`t sabia.
De nu era nasul beleai obra-
zul.
Din gur[ te unge, =i din inim[
te frige.
Din inim[ rea, r[u g`nd
purcede.Dintele c`nd te doare, cu
cle=tele se domoale.
Din\ii i-au ie=it, mai sunt
ochii.
Doar nu-s tuns, nici ras pe
cap.
Dup[ ce-\i deger[ urechea
degeaba mai pui c[ciul[.
Dup[ gur[, lingur[.
E b[tut la cap, tocmai ca un
\ap.
Fierbe s`ngele ]n el, ca ]ntr-un
rac mort.
G`ndul nebunului — la ca-
p[tul p[m`ntului.
Gura aduce ura.
Gura de om =i de c`ine caut[
aceea=i p`ine.
Gura desfr`nat[ mai tare
alearg[ dec`t piatra din dealr[sturnat[.
Gura e ca apa =i v`ntul: greu
se opre=te.
Gura nu cere chirie, poate
vorbi orice fie.
Gura omului numai p[m`ntul
o astup[.
Gura omului sparge cet[\i.
Gura pripone=te m`na.
Gura rea, inim[ rea.
Gura sacului o legi, da a
satului niciodat[.
Gura se satur[, dar ochii
niciodat[.
Gura taie mai mult dec`t
sabia.

53— Omul —
Gura vorbe=te adev[rul =i
minciuna.
Gura zice, v`ntul duce.
Gur[ mult[, treab[ pu\in[.
I-a c[zut inima ]n c[lc`i.
I-a f[cut capul oboroac[.
I-a s[rit \and[ra-n nas.
Inima c`nd se-nvesele=te, fa\a
]nflore=te.
Inima s[n[toas[ este via\a
trupului.
Inima =i limba sunt de o palm[
una de alta.
I se bate limba-n gur[ ca (=i)
calicii la poman[.
I se face gura pung[.
}i cere =i lui inima mere
acre.
}i crap[ pielea de al dracului
ce-i.
}i e gura pus[ la loc r[u.
}i joac[ =oarecii-n c[lc`ie.
}i merge gura ca meli\a.
}i merge gura ca o moar[
hodorogit[.
}i tremur[ m`inile de mult ce
a dat de poman[.
}i umbl[ gura ca o moar[
(stricat[).
}ncearc[ marea cu degetul.
}nt`i capul s[ g`ndeasc[
=-apoi limba s[ vorbeasc[.
}=i pune gura ]n pod.
La a=a cap, a=a c[ciul[.La a=a obraz, a=a brici.
Lacrimile moaie de multe ori
=i pietrele.
La m[seaua care te doare, te
love=te limba mai des.
Laud[-m[ gur[, c[ \i-oi da
friptur[, c[ de nu m[-i l[uda,
nici m`ncare nu \i-oi da.
Laud[-te gur[, c[ al\ii nu se-
ndur[.
La urechi mari nu trebuie
cercei.
Lesne a at`rna tigva de coad[,
dar anevoie a o purta.
Limba e dulce ca mierea =i
amar[ ca fierea.
Limba-i lucreaz[ ]naintea
capului.
Limba nebunului este o moar[
f[r[ gr[un\e.
Limba nu are oase, se ]ndoaie
dup[ g`nd.
Limba oase n-are, dar oase
sf[r`m[.
Limba oase n-are, dar unde
atinge, doare.
Limba rea este cu\it cu dou[
t[i=uri.
Limba scap[-n gur[, spatele
r[m`ne la m[sur[.
Limba ta e capul t[u.
Limba taie mai r[u ca sabia.
Lui ]i cre=te barba =i sub
d`nsul iarba.

54— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Lung ]n m`n[, scurt ]n
v`n[.
Mai aproape-i pielea dec`t
c[ma=a.
Mai bine s[ cred ochii dec`t
urechile.
Mai bine s[ pierzi un deget
dec`t m`na toat[.
Mai credincio=i ochii dec`t
urechile.
Marea c[ e mare =i ]nc[ are
fund, dar inima omului!
M`na altuia nu te scarpin[
cum ]\i place.
M`na care nu =tie s[ scrie d[
vina pe condei.
M`na delicat[ sapa nu poa-
rt[.
Mintea nu se cump[r[ cu
bani.
Multe m`ini fac sarcina mai
u=oar[.
Mur[ ]n gur[.
Noaptea ochi n-are.
Nu ceea ce intr[-n gur[ spurc[
pe om, ci ceea ce iese dingur[.
Nu e carne f[r[ oase.
Nu pune degetul ]ntre ciocan
=i nicoval[.
Obrazului f[r[ nas ]i st[ r[u.
Ochii sperie, picioarele bu-
cur[.
Ochii sunt oglinda inimii.Ochii sunt oglinda sufle-
tului.
Ochii v[d, inima cere, dar e
r[u c`nd n-ai putere.
Ochi pentru ochi =i dinte
pentru dinte.
Ochiul omului e rupt din
mare.
O m`n[ spal[ pe alta =i
am`ndou[ — obrazul.
Orice fir de p[r ]=i are umbra
lui.
Parc[ se bat calicii la gura
lui.
P[rul c`nd albe=te, inima se
tope=te.
P`ntecele se satur[, dar ochii
— niciodat[.
P`ntecele se umple =i cu paie
=i cu f`n.
Pe cap bun st[ bine =i o c[ciul[
rupt[.
Pere\ii au urechi =i str[zile
ochi.
Pe unde iese graiul, ias[ =i
sufletul.
Plini de barb[ =i goi de
minte.
Se obloje=te la nas, ca s[-i
treac[ de deget.
Stomacul cel tare =i pietre
mistuie=te.
Sub m[nu=[ st[ ascuns[ =i cea
mai ur`t[ m`n[.

55— Omul —
+ede cu capul pe tipsie.
+i-a f[cut nasul m[tur[.
+i capul de ]mp[rat tot cu
sabia e t[iat.
+i nasul miroase florile cele
mai frumoase =i din el iese
zeama cea mai ur`t[.
Taci, limb[, c[ nu te doare
capul.Tot obrazul ]=i are necazul.
|ine capul jos, da inima sus.
Unde nu-i cap, vai de pi-
cioare.Un picior s[n[tos e mai cu
putin\[ dec`t dou[ catalige.Vai de cap, c`nd talpa-i
m`ncat[ p`n’ la os.Vai de picioarele care poart[
cap nebun.Zic`nd numai: „miere”, gura
nu se face dulce.
CINSTE, ONESTITATE
(tematic[ unitar[ =i mixt[,
combinat[ cu alte
elemente)
Bani au mul\i, ]ns[ cinste n-au
to\i.Cinstea cu ru=inea nu pot sta
]mpreun[.Cinstea e cea mai mare avere
a omului.Cinstea f[r[ bani e s[r[cie
goal[.Cinstea-i cum =i-o face omul.
Cinstea-i mai scump[ dec`t
toate.
Cinstea-i pas[re s[lbatic[ —
dac[ o scapi, n-o mai prinzi.
Cinstea ]i r[splata muncii.
Cinstea nu se cump[r[, nici nu
se vinde.Cinstea odat[ pierdut[, greu
se cap[t[ iar[.
Cinstea pre\ n-are, fericit e cel
ce-o are.
Cinstea se adun[ greu, dar se
risipe=te u=or.Cinstea se c`=tig[ prin munc[
=i fapte bune.
Cinstea =i h[rnicia — iat[
omenia.
Cinste dai, cinste ai.
Cinste dai, cinste g[se=ti.
Ho\ul ]=i bate joc de cinste, dar
la nevoie o cer=e=te.
Lucrul cel mai scump e cins-
tea, dar ce folos — unii o v`nd
prea ieftin.
Pe omul cinstit nici capul nu-l
doare.CUPRINS

56— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
}NV{|{TUR{,
+TIIN|{ DE CARTE
(tematic[ unitar[ =i mixt[,
combinat[ cu alte
elemente)
A avea patru clase =i un
coridor.
Acela-i mai s[rac, care n-are
]nv[\[tur[.A da (cuiva) o =coal[ bun[.
A fi cu buche.
A fi om cu carte.
A fi plin de carte.
Ai carte, ai parte; n-ai carte,
n-ai parte.A ]nv[\a ce-au uitat al\ii.
A ]nv[\a ]nseamn[ a munci.
A ]nv[\a niciodat[ nu e t`rziu.
A lega cartea de gard.
A m`nca c[r\ile cu m[m[-
lig[.A nu se l[sa dat la =coal[ (de
c[tre cineva).A nu =ti o boab[ de carte.
A scrie pe ap[.
A se \ine de buchia c[r\ii.
A se uita ]n carte ca pe ap[.
A spune ca de pe carte.
A =ti c`te ]n lun[ =i ]n stele.
A =ti =i la deal =i la vale.
A =ti =i toaca din cer.
A te ]nv[\a minte.
Banii nu aduc ]nv[\[tur[, ci
]nv[\[tura aduce bani.Cel ce caut[ =tiin\a caut[
via\a.
Cel mai bun ]nv[\[tor este
p[\ania.
Ce n-a ]nv[\at Ioni\[, nu mai
]nva\[ Ion.Ce =tii, nu duci ]n spate.
Cine are carte, are-n via\[
parte.Cine ]nva\[ la tinere\e, se
odihne=te la b[tr`ne\e.Cine munce=te =i ]nva\[, devine
om de=tept ]n via\[.Cine nu ]nva\[ la tinere\e, va
pl`nge la b[tr`ne\e.Cine =tie carte, ajunge de-
parte.Cine =tie carte, are patru
ochi.Cu c`t mai multe vezi, cu at`t
mai multe ]nve\i.Cu ]nv[\[tura omul nu moare
de foame.Cuno=tin\ele multe cu r[bdare
se adun[.Dac[-i mai =ti de toate, ]m-
b[tr`ne=ti f[r[ vreme.D[sc[li\a s[r[cie ]nva\[ pe om
meserie.Dec`t ar fi un sac de carte =i-o
m`n[ de minte, mai bine o
m`n[ de carte =i un sac deminte.
De cine nu ]nva\[, relele se
aga\[.CUPRINS

57— Omul —
Degeaba ai tr[it, dac[ nimic
n-ai citit.
Doftorul bun =tiin\a ]n cap, iar
ierbile ]n c`mp le are.
E bine s[ fii ]nv[\at, dar =i
umblat.
E bine s[ ]nve\i chiar de la
du=mani.
F[r[ silin\[ nu-i =tiin\[.
}nva\[ de mititel, c[ \i-a fi mai
u=urel.
}nv[\[tura dat[ r[u se sparge
]n capul t[u.
}nv[\[tura e cea mai bun[
avu\ie.
}nv[\[tura e lumin[ ce-\i face
via\a mai senin[.
}nv[\[tura mintea ]mbog[-
\e=te, iar ne=tiin\a o s[r[ce=te.
}nv[\[tura nu se c`=tig[ cu
bani, dar se c`=tig[ cu ani.
}nv[\ul are =i dezv[\.
}nve\i ]nv[\`nd pe al\ii.
La un car de ]nv[\[tur[ e bun[
=i o lingur[ de minte.
La un car de ]nv[\[tur[ trebuie
zece care de minte.
Lesne e a ]nv[\a, greu a
face.
Mai multe =tie Stan P[\itul,
dec`t to\i c[rturarii.
M`na care nu =tie s[ scrie d[
vina pe creion.
Me=te=ugul cere vreme =i
]nv[\[tura r[bdare.Me=te=ugul vreme cere, nu
se-nva\[ din vedere.
Multe gre=e=ti, multe ]nve\i.
Mult umbli — mult ]nve\i.
N-am ]nv[\at carte, =i tot am
m`ncat s[rat.
Nevoia ]nva\[ pe om =i nuiaua
pe copil.
Nimenea nu poate s[ zic[:
„acum le =tiu pe toate“.
Nimeni nu se na=te ]nv[\at.
Nu c`te =tii, ci cum le =tii.
Nu cine tr[ie=te =tie multe, da’
cine ]nva\[.
Nu e ]nv[\at cel ce cite=te, ci
cel ce =tie ce cite=te.
Nu e omul niciodat[ b[tr`n,
c`nd e vorba de ]nv[\[tur[.
Nu e orfan cel f[r[ tat[ =i
f[r[ mam[, ci cel f[r[ ]n-
v[\[tur[.
Nu e r[u omul s[ =tie.
Nu ]nv[\[m pentru =coal[, dar
]nv[\[m pentru via\[.
Nu s[ gr[ie=ti, ci cum s[
gr[ie=ti s[ te sile=ti a ]nv[\a.
Oamenii cei buni te-or ]nv[\a
s[ duci ap[ =i cu ciurul.
O carte aleas[ e un bun
prieten.
Om cu carte.
Omul care =tie carte, de toate
are parte.
Omul c`t tr[ie=te ]nva\[ =i tot
ne]nv[\at moare .

58— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Omul f[r[ ]nv[\[tur[ e ca
p[m`ntul f[r[ ud[tur[.
Omul ]nv[\at are stea ]n
frunte.
Omul ]nv[\at, dar nep[\it, e
ca pu=ca f[r[ praf.
Omul ]nv[\at poart[ ]ntot-
deauna averea cu d`nsul.Omul ne]nv[\at e ca un copac
ne]ngrijit.
Omului cu ]nv[\[tur[ ]i curge
miere din gur[.
P`n[ nu dai cu capul de to\i
pere\ii, nu te ]ndrep\i.
Poart[ condei la ureche, ca s[
se ar[te ]nv[\at.
Practica bate gramatica.
Precum apa inima \i-o r[-
core=te, a=a =i ]nv[\[tura
mintea \i-o limpeze=te.
R[d[cina ]nv[\[turii e amar[,
dar rodul ei e dulce.S[ ]nve\i pentru tine, dar s[
=tii =i pentru al\ii.S[ nu te ru=inezi a ]nv[\a ceva
=i de la cel mai mic.+coala este locul unde ]\i \e=i
norocul.+coala face omul om =-altoiul
pomul pom.+i cel ]nv[\at moare ne]n-
v[\at.+tie carte p`n[ la genunchiul
broa=tei.+tie multe, dar m[runte.
+tie =i el o m`n[ de carte =-un
sac de minciuni.+tiin\a este hrana sufletului.
+tiin\a f[clia adev[rului
este.Toat[ lumea este o =coal[.
Toat[ lumea s[ te ]nve\e, dar
din minte s[ nu-\i ie=i.Ucenicul vrea s[ ]nve\e pe
dasc[l.Unde =coala se ive=te, p[-
m`ntul se-mbog[\e=te.Vorbele pl[cute ]nmul\esc
]nv[\[tura.
Vremea ]nva\[ pe cei ce n-au
]nv[\[tur[.
}N|ELEPCIUNE,
SOCOTEAL{, MINTE
(tematic[ unitar[ =i mixt[,
combinat[ cu alte
elemente)
A avea clavir la cap.
A avea glagore ]n cap.
A avea gr[un\e ]n dohotni\[.
A avea mintea lui Solomon.
A avea un car de minte.
A avea un ochi dup[ ceaf[.
A fi ascu\it la minte.
A fi copt la minte.
A fi cu scaun la cap.CUPRINS

59— Omul —
A fi cu stea ]n frunte.
A fi ]n toat[ mintea.
A fi om cu bour ]n frunte.
Capul iscusit la vreme de
nevoie se cunoa=te.
Cel ]n\elept ]nva\[ din ]n=e-
l[ciunea cea dint`i.Chibzuin\a e sor[ cu iscu-
sin\a.Cine are minte, nu se ames-
tec[ ]n g`lceava altora.Cine p[gube=te, se ]n\elep-
\e=te.Cugetul bun e cea mai moale
pern[.Cugetul curat nici se d[, nici
se ia.Foaie verde-a bobului, scum-
p[-i mintea omului.Gura ]n\eleptului c`nd se
deschide, tu ]nchide pe a ta.Inima ]n\eleptului e ]n limb[
=i a nebunului ]n gur[.
}n\eleptul adun[ =i prostul
risipe=te.
}n\eleptul f[g[duie=te =i nebu-
nul trage n[dejde.}n\eleptul ]nv`rte=te de =apte
ori limba ]n gur[ ]nainte de a
vorbi.
}n\eleptul tace =i face.
La un car de minte e bine s[
fie =i un dram de noroc.Mai mult[ ]n\elepciune g[se=ti
]n fe\ele cele ur`te, dec`t ]n
cele frumoase.
Mintea domne=te, mintea ’mp[-
r[\e=te.
Mintea nu-i dat[ tuturor.
Ochii ]n\eleptului v[d mai
departe.
Omul ]n\elept face ce poate,
nu ce vrea.Omul ]n\elept ]=i cump[r[
vara sanie =i iarna c[ru\[.Omul p`n’ nu p[time=te, nu se
mai ]n\elep\e=te.P[\ita mult e priceput[.
Pe omul umblat nu-l po\i
am[gi.Prea mult[ minte stric[; prea
pu\in[ nu-i bun[ de nimic[.Socoteala deas[ e fr[\ie-
aleas[.
Un om de=tept face c`t doi.
FRUMUSE|EA FIZIC{
A avea (fi cu) obraz sub\ire.
A avea pe (a fi plin de) vino-n-
coace.
A fi ca o rohm[ncu\[.
A fi ca o z`n[.
A fi coz de frumoas[.
A fi frumoas[ de s-o sorbi
]ntr-un pahar de ap[.CUPRINS

60— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
A fi frumos ca un crai.
A fi frumos ca un irod.
A fi frumos ca un p[un.
A fi frumos ca un soare.
A fi pl[cut ca o gr[din[.
A fi rupt din soare.
A fi sc[ldat ]n lapte dulce.
A fi =i frumoas[, =i h[zoas[.
Are fa\a scris[ ]n icoane.
Ce e frumos poart[ =i ponos.
Ce e gras e =i frumos.
Chipul cel frumos tare-i drag
=i lipicios.
Cine-i frumos ]i tot frumos =i
din fa\[, =i din dos.Cu frumuse\ea nu \ii casa.
Dec`t un car de frumuse\e,
mai bine un dram de minte.De s-ar m`nca frumuse\ea cu
lingura =i tot nu s-ar s[tura
nimeni de ea.
Fete ur`te la =aptesprezece ani
nu sunt.Fe\i=oara m[rit[ feti=oara.
Fie=tecare pizmuie=te ce-i mai
frumos dec`t el.Frumosul la frumos trage, dar
noi slu\ii ce vom face?Frumuse\ea cui nu-i place? Dar
nu =tii ]n ea ce zace!Frumuse\ea f[r[ ]n\elepciune
este ca o floare ]n tin[.Frumuse\ea la om, ca floarea
la pom.
Frumuse\ea nu se m[n`nc[ cu
lingura.
Frumuse\ea nu se pune pe
mas[.Frumuse\ea vesteje=te, dar
]n\elepciunea cre=te.La soare te po\i uita, da la
d`nsa ba.Nu-i frumos ce-i frumos, da-i
frumos ce-mi place mie.Nu-i frumos cine se \ine, ]i
frumos cui ]i st[ bine.
Puiu, chiar de drac, =i tot e
frumos.
VORB{ BUN{,
CHIBZUIN|{, T{CERE
(tematic[ pur[ =i mixt[,
combinat[ cu alte
elemente)
A avea limba de aur.
A avea scaun la vorb[.
A avea slov[ frumoas[.
A fi cu lipici la vorb[.
A-i curge miere din gur[.
A sta drept =i a vorbi str`mb.
A unge la inim[ cu miere.
Cine vorbe=te seam[n[, cine
ascult[ culege.
De gr[ie=ti pu\ine =i bune,
ar[\i ]n\elepciune.CUPRINS

61— Omul —
De vorb[ bun[ nu te doare
gura.
O vorb[ ]n\eleapt[ e un bun
prieten la vreme de nevoie.
R[spunsul bl`nd ]nl[tur[
m`nia.
T[cerea e de aur.
Vorba unui om cinstit face mai
mult dec`t un zapis.Vorbele cele ferite, ]n pia\[ =i-n
moar[-s vorbite.
S~RGUIN|{, H{RNICIE
(tematic[ complex[
)
A se da ]n v`nt dup[ trebi.
Cu r[bdare =i cu s`rguin\[ la
om toate-s cu putin\[.
Gospodarul bun de la poart[
se cunoa=te.
S`rguin\a e muma noro-
cului.
VITEJIE, T{RIE,
VREDNICIE, D~RZENIE
(tematic[ pur[ =i combi-
nat[ cu alte elemente)
A da prin foc =i prin ap[.
A fi copt la oase.
A fi tare de fire.
A fi tare de ]nger.
A nu se pierde cu firea.
A nu-=i pierde curajul.A se face Dun[re.
Cine e viteaz, ]n urma r[z-
boiului se cunoa=te.
Cu curaj =i cu silin\[, izbute=ti
la orice te ]ndeletnice=ti.Cu voin\[ de o\el, totdeauna
ajungi la \el.Nici de Vod[ nu-i pas[.
O mie de frico=i nu fac c`t un
viteaz.
Omul vrednic se face luntre =i
punte =i iese la mal.
Se hr[ne=te =i ]n piatr[
seac[.Voinicul g[se=te unde fricosul
pr[p[de=te.Voin\a inimii d[ aripi picioa-
relor.Vrednic este muncitorul de
plata sa.Vrednicia f[r[ ]n\elepciune e
ca o frumuse\e f[r[ ochi.Vrednicia omului se cunoa=te
dup[ port.
DRAGOSTE
(tematic[ pur[ =i mixt[,
combinat[ cu alte
elemente)
A c[dea cu tronc la inim[.
A da peste mierea ursului.
A fi cu lipici.
A-i fi drag ca sufletul.
A-i mirosi (cuiva) a catrin\[.CUPRINS

62— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
A i se lipi de inim[.
Am`ndoi m[n`nc[ dintr-un
blid.
A purta (pe cineva) ]n bra\e.
A tr[i ca doi huluba=i.
A v[zut-o ]nt`ia oar[ =i-a dat
]n s[pt[m`na chioar[.
C`nd iube=ti, s[ ai r[bdare.
C`nd n-ai ochi negri, s[ru\i =i
alba=tri.
C`t e baba de b[tr`n[, tot
dore=te voie bun[.
Ce folos de chip frumos, dac[
nu e lipicios?
Cine iube=te, iart[.
Cine se iube=te, ]n tot locul
se-nt`lne=te.
Cine te iube=te, acela te
lecuie=te.
Cu dragostea nu-i de glu-
mit.
Degeaba ai tr[it, dac[ pe
nimeni n-ai iubit.
Dep[rtarea dragostei nu ames-
tec[.
Dragoste chioar[ pe rogojin[
goal[.
Dragoste cu sila nu se poa-
te.
Dragostele ]n=elate strig[-n
veci dup[ dreptate.
Dragoste pe-nnoite ca bu-
catele-nc[lzite.
Dragostea are un dar — c`nd
e dulce, c`nd amar.Dragostea cea veche ]\i =op-
te=te la ureche.
Dragostea de apoi e mai dulce
dec`t cea dint`i.
Dragostea de nevast[ — ca
garoafa din fereastr[.
Dragostea de un’ se-ncepe? De
la ochi, de la spr`ncene, de las`n cu dr[g[nele.
Dragostea e oarb[.
Dragostea e treaba celor f[r[
de treab[.
Dragostea ]i oarb[, dac[
c[s[toria ]i g[se=te leacul.
Dragostea ]n\elege toate lim-
bile.
Dragostea n-are r[bdare.
Dragostea n-are re\ete.
Dragostea nu are ochi.
Dragostea nu e o mo=ie, ca s[
o iei cu chirie.
Dragostea nu se face cu si-
la.
Dragostea nu se vinde la kilo-
gram.
Dragostea scurt[ e cu suspin
lung.
Dragostea seac[ cui dracu’ s[
plac[?
Dragostea trebuie cucerit[ =i
nu cer=it[.
Dragu-mi-e b[di\a sp`n, c[-i
=i t`n[r =i b[tr`n.

63— Omul —
Iube=te c`t e=ti t`n[r, c[
dac[-i muri, nimeni nu te va
iubi.
Iubirea-i ca =i focul: se aprinde
=i se stinge.
Iubirea nu-i pojar, dar c`nd
se aprinde, n-o mai po\i
stinge.
Iubirea nu se cump[r[, ea vine
de la sine.
Iubirea peste m[sur[ aduce la
ur[.}n dorul amorului, s[ru\i gura
cuptorului.}=i face de dragoste cu bu-
ruiene de ur`t.
Mai bine legum[ pu\in[ =i
dragoste mult[.
Nu-mi place c[-i frumos,
da-mi place c[-mi place.Ochii v[d, inima cere.
Parc[ are n[valnic.
S-a g[sit dor cu dor.
T`n[r l`ng[ t`n[r[, ca paiele
l`ng[ foc.
Toat[ lumea are dor.
Unde e dragoste mult[ e =i
ur`ciune mult[.Unde-i dragoste, e =i cear-
t[.
Unde-i dragoste pu\in[, lesne-i
a g[si pricin[.ST{P~NIRE DE SINE,
R{BDARE, CUMP{TARE
(tematic[ simpl[
=i combinat[ cu alte
elemente)
A-=i \ine inima cu din\ii.
Ca r[bdarea la necaz, nici un
leac mai bun.Cine nu poate r[bda, nu
m[n`nc[ poam[ coapt[.Cump[tul nu stric[ umble-
tul.Cump[tul \ine s[n[tatea omu-
lui =i h[rnicia — averea.
Cu r[bdare =i cu t[cere se face
agurida miere.
Cu r[bdarea treci =i marea,
dar cu r[ul nici p`r[ul.Doftorul cel mai bun este
cump[tul.R[bdarea are =i ea marginile
ei.
R[bdarea e cea mai bun[
doctorie.
R[bdarea-i din rai.
R[bdarea la locul ei ]i bun[.
R[bdarea nu ]nseamn[ z[-
bav[.
Unde-i minte mult[, e =i
r[bdare mult[.CUPRINS

64— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
CALIT{|I POZITIVE
(tematic[ diferit[)
A avea ferestre =i prin v`rful
casei.
A arde locul sub ei.
A avea cap.
A avea cap de fier.
A avea gur[ de aur.
A avea m`na curat[.
A avea obraz.
A avea obraz sub\ire.
A avea obraz (urechi) de
saftian.A despica (a t[ia) firu-n
patru.
A fi ajuns de cap.
A fi ca argintul viu.
A fi c[tan[ b[tr`n[.
A fi cu cap pe umere.
A fi miez de om.
A fi numai ochi =i urechi.
A fi om cu cheag.
A fi om cu scaun la cap.
A fi om de n[dejde.
A fi om de zah[r.
A fi om dintr-o bucat[.
A fi om, nu tureatc[.
A fi P[cal[ ]ntreg.
A fi spornic ca sarea.
A fi stup de bani.
A fi tare de cap.
A fi tare ]n co=.A fi un fagure de miere.
A fi un stup neretezat.
A fi u=or de m`n[.
A fi ve=nic cu c[ciula pe
cap.
A g[si capac la toate.
A-i curge din m`n[ numai
mirozn[.
A-i fierbe (cuiva) capul.
A nu fi om de lep[dat.
Are casa sub c[ciul[.
Aude cum cre=te iarba.
Aurul se ]ncearc[ ]n foc =i
prietenul la nevoie.Averea cea mai de pre\ a
omului e bun[tatea =i omenia.
Binele de r[u te scap[, s[-l
arunci chiar =i ]n ap[.
Binele ]ntotdeauna ]mpac[
r[ul.
Binele nu se ]neac[.
Binele te scap[ de foc =i de
ap[.Bl`ndul mo=tene=te p[m`n-
tul.Bog[\ia cea mai mare a
omului este modestia.Bucuria mare ]i cea mai
scurt[.
Bun[tatea e mai pre\uit[ dec`t
bog[\ia.
Ceea ce e curat, n-are trebuin\[
de sp[lat.CUPRINS

65— Omul —
Cel t`rziu la m`nie e mai
mare dec`t un viteaz.
Celui cu economie suta ]i este
o mie.
Cine nu este dator, este foarte
bogat.
Cine trage a mare, mare ajun-
ge.Este mai scump[ omenia dec`t
avu\ia.
Darea umple marea.
D[-i cu cinstea s[ piar[ ru-
=inea.Dec`t un car de frumuse\e,
mai bine o c[ru\[ de minte.
E b[rbat la gur[.
Fapta bun[ laud[ pe om.
Fapta bun[ vorbe=te de la
sine.
La fapta bun[ pu\ini s-adu-
n[.
Nimeni nu ]ntreab[ de om
frumos, dar de om ]n\elept =i
harnic.
Nimeni nu ]ntreab[ ]n sat de
casa frumosului, dar de casa
harnicului =i ]n\eleptului.
Nu c[uta ce am fost, ci vezi
acum ce sunt.
Nu orice adev[r e bun de
spus.
Omenia, omenie cere, =i
cinstea — cinste.Ru=inos, dar s[n[tos.S-a n[scut ]n zodia veseliei.
+i cu sl[nina-n pod, =i cu
curechiul uns.
Unde este n[dejde mult[, acolo
este =i de=ert[ciune.Unde-i fric[, ]i =i ru=ine.
Unde-i minte, ]i =i noroc.
Unirea biruie=te pe cel mai
tare du=man.Voie=te =i vei putea.
CALIT{|I NEGATIVE —
VICII, CUSURURI
(tematic[ unitar[)
A face (pe cineva) albie de
porci.A fi bun de trimis cu g`=tele.
A fi cu ca= la gur[.
A fi cu lapte.
A fi fecior de ghind[ f[tat ]n
tind[.A fi m`\[ bl`nd[.
A fi nes[rat.
A fi obial[.
A fi un foc de paie.
A nu fi nici Tanda, nici
Manda.A pierdut c[rarea, c[ s-a
]nt`lnit cu desfr`narea.
A =edea os.
De sp[lat[ ce-i, o ling m`-
\ele.CUPRINS

66— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Ca necinstea — nici o pe-
deaps[ mai grea.
Capul ca maiul, g`tul c`t ]i
paiul.
Chelului scufie de m[rg[ritar
]i trebuie.
De obiceiurile rele greu te
dezbari.E om frumos, dar n[ravul ]l
stric[.
E foarte cinstit c`nd doarme.
Eu am ajuns de r`s =i tu de
ocar[.}i cioplit numai din bard[.
}n vas spurcat orice-ai pune,
ca vasul se spurc[.Minciun[ cu coarne.
N-are nici cap, nici coad[.
N[ravul din fire n-are le-
cuire.
N[ravul din n[scare leac
n-are.
Nu este om f[r[ cusur.
Nu face parale.
Nu-l speli cu tot Prutul.
Pocitului oglind[-i lipse=te.
Un n[rav r[u trage dup[ sine
un altul mai r[u.
BE|IA
(tematic[ simpl[ =i com-
binat[ cu alte elemente)
A bea c`t =apte.
A bea la botul calului.A bea la botul resteului.
A bea pe credin\[.
A cerca vinu pe-o ureche.
A da paharul peste cap.
A face g`tul leic[ =i p`ntecele
balerc[.
A fi afumat.
A fi aghesmuit.
A fi beat cri\[.
A fi beat lemn.
A fi beat turt[.
A fi cioc`rlan de beat.
A fi clei.
A fi cu chef.
A fi cu drojdii ]n cap.
A fi ]nfr[\it cu p[h[relul.
A i se ]mpletici limba.
A lua un cap de vin.
A merge pe dou[ c[r[ri.
Arama omului la be\ie se
arat[.
A se aghesmui.
A se face cuc.
A se ]mb[ta ciatl[u.
A se ]mb[ta =i cu ap[.
A se pili.
A se pune pe cinste.
A se trece cu cinstea.
A suge ca un burete.
A=a-i omul — dac[ moare, nu
mai bea.CUPRINS

67— Omul —
A-=i bea min\ile.
A-=i bea =i c[ciula din cap.
A-=i bea =i c[ma=a.
A-=i ]neca amarul.
A trage la musta\[
A trage (suge) la m[sea.
A zace de boala suptului.
B[utura cine-o iube=te, la
sf`r=it se prea c[ie=te.
B[utura e mai bun[ la c`r-
cium[ dec`t acas[.
B[utura e s[m`n\[ de vorb[.
Bea cu oala s[ fug[ boala =i
cu ploschi\a s[-=i ude guri-
\a.
Bea de zv`nt[.
Bea p`n[ cade ]n =an\.
Bea p`n[-=i ]neac[ pipota.
Be\ia e ]ntotdeauna nebunie.
Be\ia e mare s[r[cie pe capul
omului.
Be\ia e nebunie cu voie.
Be\ia e s[r[cie grozav[.
Be\ia este mai rea dec`t
moartea.
Be\ia este u=a tuturor r[u-
t[\ilor.
Be\ia ]i mama relelor.
Be\ia nu e frumoas[ =i nici
s[n[toas[.
Be\ia o vindec[ sapa =i lo-
pata.Be\ia pierde omenia.
Be\ia tinere\ii ]ntrece pe a
vinului.
Be\ivanul c`nd merge pe
punte, ]nchide ochii s[ nu
cad[.
Be\ivul cu un g`nd =i c`r-
ciumarul cu alt g`nd.
Be\ivul ]=i bea =i straiele, =i
min\ile.
Be\ivul se ]nva\[ cu be\ia, ca
t`lharul cu ho\ia.
Be\ivului =i dracul ]i iese cu
ocaua ]nainte.
Be\ivului tot la vin ]i e g`n-
dul.
C`nd doi spun c[ e=ti beat,
du-te =i te culc[.
C`nd v[d vinul ]n balerc[,
umblu eu ca o suveic[.
C`rciuma te pune pe dru-
muri.
Ce-a c`=tigat ]ntr-o var[, a
b[ut ]ntr-o sear[.
Ce e ]n inima treazului, st[
]n gura beatului.
Ce face la be\ie, se c[ie=te la
trezie.
Cine bea, ]=i bea banii, mintea
=i s[n[tatea.
Cine bea p`n’ la-mb[tare,
nume bun ]n lume n-are.
Cine bea vin, ]=i bea punga,
=i mintea, =i s[n[tatea.

68— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Cine intr[ ]n c`rcium[, nu
intr[ s[ se ]nchine.
Cr`=ma cui ]i place, boi ]n jug
nu face.
Cu b[rbatul b[utor, nu faci
pit[ ]n cuptor.
Cu be\ia vine singur[ s[r[-
cia.
Darul be\iei este cel mai r[u.
De beau la b[utur[, m[ toc-
mesc la c[t[tur[.
De ce beau la b[utur[, de ce
am inim[ bun[.
De fiecare pahar plin, be\ivul
trage c`te-un suspin.
De la p`ine — putere, de la
spirt — durere.
De te potrive=ti paharului, nu
e=ti om.
Fericit este acel ce nu bea, c[ci
din vin f[r[ vin[ iese cap[t depricin[.
}i cat[ must[\ile spre fundul
oalei.
}=i ]noat[ gura ]n vin p`n[ d[
dintr-]nsul.
La ap[ cu m[sura, la vin f[r[
m[sur[.
La be\ie omul este pisic[,
maimu\[ =i la urm[ porc.
La cel beat ce-i ]n inim[ e =i
pe limb[.
Mai mul\i se ]neac[ ]n b[utur[
dec`t ]n ap[.M`ndra bea =i chefuie=te,
m`ndrul tace =i pl[te=te.
Nu e be\iv cine bea, ci cel ce
se ]mbat[.
Nu-i be\iv, dar setea ]l omoa-
r[.
Nu-i place b[utura, ca la
c[\elu= untura.
Nu vorbe=te el, ci tescovina.
Omul beat nu =tie ce face.
Omul beat se treze=te, dar
prostul niciodat[.
Omul be\iv la be\ie scoate din
gur[ ceea ce are la trezie.
Omul, c`nd e beat, se crede
]mp[rat.
Omul de-ar fi c`t de bun, vinul
]l face nebun.
Omul la be\ie cade-n nebu-
nie.
Omul la be\ie uit[ de s[r[-
cie.
Omul se ]mbat[ =i de inim[
rea =i de inim[ bun[.
Pe be\iv to\i ]l arat[ cu de-
getul.
Pentru b[utur[ d[ =i calul, =i
tr[sura.
Picioarele nu-l mai \in, =i el
strig[: „Ad[ vin!“
Rachiul nu te ]nt[re=te, dar te
calice=te.
Rug[ciunea be\ivului nu mult
ajunge.

69— Omul —
S-a ]mb[tat c[ciula mea, =i
capul de-abia, de-abia.
S-a jurat pe vin s[ nu mai bea
rachiu.Salt[, be\ive, =i te vesele=te,
]mbat[-te =i te t[v[le=te.
S[ bea omul vin p`n[ va \ine
leul de ureche, nu p`n[-i va
scoate ciorile ochii.
S[ bei vinul, dar s[ nu te bea.
+-am s[ beau, =-am s[ m[-m-
b[t, =-am s[ spun la lume tot.+i-a b[ut mintea.
+i-a b[ut =i c[ciula din cap.
Te spune nasul c[-\i place
vinarsul.Tot cu glaja =i paharul st`m-
peri flac[ra =i jarul.Trezia pe om ]l ]nt[re=te, iar
be\ia ]l sl[be=te.
|ara moare de t[tari =i el bea
cu l[utari.
Umbl[ noaptea pe drum beat,
ca un c`ine turbat.Unde intr[ vinul, ru=inea iese
d-acolo.Vinu-i bun =i dulci=or, dar te
v`r[-n iarn[ gol.
Vinu-i cap[tul min\ii: ]mbat[
=i sfin\ii.
Vinul ai ]ndr[git — casa \i-ai
pr[p[dit.Vinul dulce r[u te-aduce.
Vinul ]l bei de bun =i el te face
nebun.Vinul ]nt`i te ]nvesele=te, iar
pe urm[ te nebune=te.
Vinul ]\i iese pe nas.
Vinul, \uica cui ]i place, n-are
cu ce s[ se ]mbrace.Vin, vinarsul cui ]i place, om
de treab[ nu se face.
LENE, TR~ND{VIE
(tematic[ direct[ =i indi-
rect[)
A aduna surcele unde altul a
t[iat lemne.A ajuta pe cineva la somn.
A a=tepta s[-i cad[ mere
m[l[ie\e ]n gur[.A bate apa ]n piu[.
A bate c`inii prin sat.
A bate c`mpii.
A bate drumurile.
A bate l[turile.
A bate \urca.
A c[ra v`nt cu sita.
A c[sca gura.
A fi bun de trimis dup[ moarte.
A fi pierde-var[.
A fi un cioflingar.
A fi v`ntur[-lume.
A ]mbla huciu-marginea.
A ]nnoda coada la c`ini.
A l[sa lucrul balt[.CUPRINS

70— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
A l[tra la lun[.
Am`narea e ho\ul timpului.
A merge cu pa=i de melc.
A nu da din pas.
A nu face nici o br`nz[.
A nu face nici o ceap[ de-
gerat[.
A nu fi bun de nici o br`nz[.
A nu fi bun de nici o treab[.
A num[ra pietrele.
A o lua h[isa.
A pa=te bobocii.
A pa=te v`ntul.
A scuipa ]n v`nt.
A se culca pe-o ureche.
A se duce la pr[=it f[r[ sa-
p[.
A se l[sa pe-o ureche.
A se l[sa pe t`njal[
A se lua cu luleaua.
A se muta de pe vatr[ pe
cuptor.
A se uita cu un ochi la gaie =i
cu altul la tigaie.
A sta cu burta la soare.
A sta cu m`inile ]n buzunar.
A sta cu m`inile ]ncruci-
=ate.
Asud[ m`nc`nd =i ]nghea\[
lucr`nd.
A =edea ]n coada sapei.
A tot cerne =i a nu mai fr[-
m`nta.A trage chiulul.
A turna s[u ]n carne gras[.
A umbla b[t`nd c`inii.
A umbla brambura.
A umbla creanga.
A umbla cu =oalda.
A umbla de-a nimica.
A umbla de-a zbranca.
A umbla de flori de cuc.
A umbla de florile m[rului.
A umbla de frunza fr[si-
nelului.
A umbla dup[ borta v`ntului.
A umbla dup[ cai verzi.
A umbla gonind v`nturile =i
m[sur`nd c`mpurile.
A umbla handral[u.A umbla harhageaua.
A umbla ]n bobote.
A umbla ]n dorul lelii.
A umbla ]nt[r`t`nd c`inii prin
mahala.
A umbla lela.
A umbla pe urla\i.
A umbla =apte hotare.
A umbla teleleu T[nase.
A umbla terchea-berchea.
A umbla tralea-valea.
A umbla v`j-margina.
A vorbi de clac[.
Bate laturile.

71— Omul —
C[ile celor ce =ed f[r[ lucru
sunt acoperite cu spini.
C`nd aud de zi de lucru, mi se
]ngreleaz[ trupul.
C`nd cei, n-are, c`nd dai,
n-are.
C`nd ]l cuprinde pe om
lenea, s[r[cia i se suie-n
spate.
Cel ce doarme r[m`ne cu
din\ii la stele.
Cine cerne toat[ ziua nu
m[n`nc[ m[m[lig[.
Cine e ]nt`i la mas[ e pe urm[
la lucru.
Cine-i lene= =i tot doarme,
c`nd ]l ca\i moare de foame.
Cine la tinere\e e lene=, sufer[
la b[tr`ne\e.
Cine se code=te mult, face
pu\in.
Cine vara petrece c`nt`nd,
iarna r[m`ne fl[m`nd.
Cine ziua e lene=, s[ m`ne
fl[m`nd pe noapte.
Cucul c`nt[, iar lene=ul st[ =i
num[r[.
Cu lene=ul nu te pricopse=ti.
Cum se culc[, iar adoarme,
cum se scoal[, iar i-i foame.
Cu omul lene= mori de foa-
me.
Dac[ =ade el degeaba, g`n-
de=te c[ to\i n-au treab[.D-alde terchea-berchea, trei
lei perechea.
De fus sari ]n sus; de furc[ ]\i
faci n[luc[.
De la sob[ p`n’ la foc pentru
lene= e mult loc.
De la u=[ p`n’ la prag, ]napoi
obielele m[ trag.
De lene ochi-=i ]nchide =i
buzele-=i deschide.
De lene= ce este, nici nu poate
m`nca.
De lucru e lenoas[, la joc nu
are soa\[.
Din tr`nd[vie se nasc toate
relele.
Face groap[ sub el.
Hodor, hodor, =i ]n pod ni-
mica.
I-i a lucra ca =i c`inelui a linge
sare.
}i e lene s[ =i vorbeasc[, dar
]nc[ s[ mai =i munceasc[.
}n casa lene=ului totdeauna e
s[rb[toare.
}n casa tr`ndavului e s[r[cie
lucie.
}nconjur[ lucrul =i cearc[
m`ncarea.
}ntreab[ pe lene=, s[ te ]nve\e
minte.
}n ziua lucrului vine boala
trupului.
La casa cu dou[ fete mor
pisicile de sete.

72— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
La c`ntare e vestit[, ]ns[ nu
=ti face pit[.
La cel ce joac[ bine, coasa nu
taie.
La cum[trul l[udat =ede f`nul
ne-adunat.
La hor[ m[ ]ndes, iar de furc[
fug c`t pot.
La joc e ca focu, la lucru ca
butucu.
La leli\a juc[u=[ st[ gunoiul
dup[ u=[.
La o treab[ c`nd se scoal[
parc[ are ou[ ]n poal[.
Lenea doarme =i s[r[cia o
ap[r[ de mu=te.
Lenea e cucoan[ mare care
n-are de m`ncare.
Lenea e ]nceputul r[ut[\ilor.
Lenea e la om ca =i rugina la
fier.
Lenea face pe bogatul a i se
ur] =i pe s[racul ]n nevoie a se
t`r].
Lenea-i ]nceputul s[r[ciei.
Lenea ]ncet p[=e=te, dar s[-
r[cia degrab[ o ajunge.
Lenea pierde vremea.
Lenea scurteaz[ via\a, iar
munca o lunge=te.
Lenea te las[ muritor de
foame.
Lene=a c`nd se scoal[, pare c[
are ou[ ]n poal[.Lene=ii se ]n\eleg ]ntre ei.
Lene=ul are gura-mpiedi-
cat[, dar o tain[ o spune
]ndat[.
Lene=ul cat[ de lucru, dar nu
dore=te s[-l g[seasc[.
Lene=ul, c`nd ]i este lene,
viseaz[ c[ s-a ]n\epat.
Lene=ul e frate cu cer=etorul.
Lene=ul la toate zice c[ nu
poate.
Lene=ul m[n`nc[ pu\ini co-
laci.
Lene=ul nici nu s-a sculat =i iar
trage la pat.
Lene=ul nu =tie dec`t a boli.
Lene=ului i-i greu s[ se apuce
de lucru, c[ci de l[sat se las[
oric`nd.
Lene=ului orice treab[ ]i pare
grea.
Lenosul mult vorbe=te, dar
pu\in lucreaz[.
Lucr[ de-nghea\[ =i m[n`nc[
de-asud[.
Muie\i ]s posmagii?
Multe =tie, multe croie=te =i
nici una nu ispr[ve=te.
N-ai o para chioar[ =i lenea
te omoar[.
Ne ]nva\[ a nu judeca dup[
]nf[\i=are.
Nici nu pune, nici nu ia.
Nu poate ]nchide u=a de
gunoi.

73— Omul —
Nu =tii s[ torci, nici s[ \e=i,
numai la hor[ te-nde=i.
Omul lene= e bou la m`ncare
=i vulpe la treab[.
P`n[ calc[, seac[ balta.
P`n’ se-ncal\[, soarele se-nal\[.
P`n’ se g[te=te, soarele-asfin-
\e=te.
P`n[ soarele se-nal\[, Ioni\[
abia se-ncal\[; de la u=[ p`n’
la pat, obielele toate cad.
Presoar[ gunoiul cu sare, ca
s[ nu se ]mput[.Pute locul pe unde umbl[.
S`rguin\a \ese p`nza, iar[
lenea pierde vremea.Se culc[ devreme, ca s[ se
scoale t`rziu.Somnul pentru lene= e p`inea
cea de toate zilele.+apte fete, nou[ vedre =i le
arde g`tul de sete.+ederea-i neaverea, odihna-i
rugina.+ezi azi, =ezi m`ine, lucrul tot
’napoi r[m`ne.Toat[ ziua doarme =i noaptea
spune c[-i trudit.Trage m`\a de coad[.
Tr`nd[via e muma tuturor
r[ut[\ilor.Tr`ntorul m[n`nc[ miere de-a
gata.Vara-ntins la umbr[ doarme =i
iarna moare de foame.
V[t[=el de mahala a plecat a
colinda.
Vede arz`nd pe el casa =i i-e
lene ca s[ ias[.
Viermii te m[n`nc[ de viu.
FRIC{, LA+ITATE,
SL{BICIUNE
A avea curaj de curc[ beat[.
A avea curaj de p`sl[.
A avea inim[ de cear[.
A avea inim[ verde.
A da bir cu fugi\ii.
A fi o bab[.
A fi o m[m[lig[.
A fi slab de ]nger.
A fi un fricos =i jum[tate.
A fugi iepure=te.
A-i intra frigul ]n oase.
A-i ]nghe\a m[duva ]n cio-
lane.A-i tremura balamalele.
A-i \`\`i vinele.
A nu fi bun de nici o br`nz[.
A o lua la papuc.
A pune coada pe spinare.
A purta fric[ de furnic[.
Are har\ag la m[m[lig[
rece.CUPRINS

74— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
A se teme (a-i fi fric[) =i de
umbra lui.
A-=i lua c[lc`iele de-a ume-
re.
A =terge putina.
A umbla cu frica-n s`n.
C`nd s[ fug[ =i el, s-a terminat
p[m`ntul.
Cel fricos ]i ]nfrico=eaz[ =i pe
al\ii.
Cine mai mult se teme, acela
uit[ u=a deschis[.Cine se tot teme, nimica nu
face.Dup[ b[t[lie (r[zboi), mul\i
viteji se arat[.
Frica are ochi mari.
Frica mai mare dec`t spai-
ma.Frica totdeauna aduce pri-
mejdie.
Fricosu’ se teme =i de umbra
lui.Fuga-i ru=inoas[, da-i s[-
n[toas[.La pl[cinte ]nainte =i la r[zboi
]napoi.
La poman[ n[val[, =i la
r[zboi ]napoi.
La r[zboi coad[ =i la fug[
fruntea.Leac de fric[ nu-i.Nu merge la soare de fric[ s[
nu i se topeasc[ nasul.O mie de frico=i nu fac c`t un
viteaz.
P`n[ la lupt[ face gur[ =i-a-
poi se teme de-mpu=c[tur[.Poart[ c[ciul[ degeaba.
S-ar duce ]n p[dure, dar se
teme de =arpe.Se face viteaz, c`nd ]l bat al-
\ii.Se teme de toate buruienile.
Sufl[ =i ]n lapte acru.
Taie m[m[liga-n dou[ de
viteaz ce e.Toat[ lumea e voinic[ c`nd
du=manul fuge.Voinic la dan\ =i la r[zboi ]n
=an\.Voinicos, dar cam fricos.
GRAB{
Cine se gr[be=te, se poticne=te.
Graba stric[ treaba.
}ND{R{TNICIE
A fi ]nd[r[tnic ca un cat`r.
Omul ]nd[r[tnic =i pizma= ca
racul ]=i m[n`nc[ carnea
singur.
Omul ]nd[r[tnic toate le face
pe dos.CUPRINS

75— Omul —
}NG~MFARE, FAL{,
L{UD{RO+ENIE
A avea cea\[ (fum) ]n creieri.
A avea fumuri ]n cap.
A da bani de ciubot[.
A fi buricul p[m`ntului.
A fi mare br`nz[.
A fi tare (fudul) de urechi.
A-i pl[ti ciubote ro=ii.
A nu-=i ]nc[pea ]n piele.
A se ]mbr[ca cu pene de
p[un.
A se ]nfla ]n pene.
A se ]nfoia ca varza.
A se l[uda cu pielea lupului
din p[dure.A-=i ]nfla n[rile.
A-=i lua nasul la purtare.
At`t l-au l[udat, p`n[ i-au
crescut coarne.A \ine nasul sus.
A umbla cu capul mare.
A umbla cu ciubote ro=ii.
A umbla cu nasul pe sus.
Cine pe sine se laud[, acela
mai tare se-njose=te.
Cine se laud[ c[ nu e minci-
nos, trebuie crezut pe jum[-
tate.
Fala mare traist[ n-are.
Fal[ goal[, traist[ u=oar[.Fudulia mare m[m[lig[ n-are.
Lauda aduce pagub[.
Lauda de sine nu miroase a
bine.
Lauda nu-i cu bani.
Laud[ mare, =i-n traist[
n-are.
Laud[-m[, gur[, c[ \i-oi da
friptur[.L[ud[rosul trage adesea ru-
=ine.
L[ud[rosului ]i pute gura de
minciuni.M`ndrului ]i st[ Dumnezeu
]mpotriv[.Nu-i ajungi cu pr[jina la nas.
Omul fudul face toate numai
de ochii lumii.
S-a ales cu fudulia goal[.
Umbl[ cu capul pe sus, ca
spicul cel gol.
L{COMIE, POFT{ F{R{
M{SUR{
A avea burt[ de iap[.
A dori c`te-n lun[ =i-n stele.
A face burta butie =i gura
p`lnie.A fi cu un ochi la f[in[ =i cu
altul la sl[nin[.A fi sac f[r[ fund.CUPRINS

76— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
A lins p`n[ a pus vasul cu
fundul ]n sus.
A m`nca banii cu lingura.
A m`ncat pit[ din nou[ cup-
toare.
A m`ncat =i mielul, =i pur-
celul, =i pe=tele c[lug[rului, =i
tot mai vrea.
A pune lumea ]n p`ntece.
Are s[ zic[ p`ntecele c-a-nne-
bunit gura.
A scoate dou[ piei de pe o
oaie.
Azi ai m`nca un cal, m`ine
doi.
Buc[\ica mare trece cu ’ne-
care.
Cic[ m[laiul nu-i copt, =i el
]nfulec[ c`t opt.
Cine apuc[ multe, pu\in are.
Cine are m`n[ lung[, pierde
=i ce are-n pung[.
Cine ia o brazd[ lat[, r[m`ne
cu ea nearat[.
Cine ]mbr[\i=az[ multe, pu\ine
gr[m[de=te.
Cine l[come=te, nu se pri-
copse=te.
Cine m[n`nc[ lacom, nu-i
ticne=te.
Cine mu=c[ bucata mare,
singur se-neac[.
D[ cu o m`n[ =i ia cu am`n-
dou[.Dec`t s[ r[m`ie br`nza, mai
bine s[ crape r`nza.
De ce are, de ce mai vrea s[
aib[.
Dob`nda lung[ rupe ciochi-
na.
}l doare ]n burt[ =i m[n`nc[
o turt[.
}l scurm[ paralele ]n pung[.
Lacomii sunt de unde n-are
m[rul coaj[ =i cirea=a s`m-
bure.
Lacomul mai mult pierde =i
lene=ul mai mult alearg[.
Lacomul nici sie, nici altuia
nu e de folos
Lacomul se pl`nge de gur[, c[
n-are m[sur[.
Lacomul, =i s[tul, fl[m`nd
este.
Lacomului, c`t s[-i dai, el nu
zice ba.
L[comia de la aur la gunoi =i
de la diamant p`n[ la sticl[se ]ntinde.
L[comia este rea =i p[gu-
bitoare boal[.
L[comia pierde omenia.
L[comia sparge sacul.
L[comia stric[ omenia.
M[n`nc[ =i buc[\ica calicu-
lui.
P`ntecele se satur[, dar ochii
niciodat[.

77— Omul —
Poftele omului n-au hotar.
S[ curg[ ca Dun[rea =i tot nu-i
ajunge.
Se ]nchin[ p`ntecelui.
Vrea s[ fie =i cu pui, =i cu ou[,
=i cu g[ina gras[.
LINGU+IRE, VICLENIE,
+IRETENIE, SLUG{RNICIE
A avea c[t[tur[ de vulpe.
A avea suflet pestri\.
A fi cu dou[ fe\e.
A fi ]n doi peri.
A fi taler cu dou[ fe\e.
A fi un linge-blide.
A linge cizmele cuiva.
C[\el de dou[ u=i.
F[\arnicul e ca un c[rbune
acoperit care pe ne=tiute te
arde.
Linge melesteul.
Linge talere.
Lingu=eala dulce mult adu-
ce.
Lingu=itorul adoarme cu g`n-
dul numai la sine.
Lingu=itorul este izvorul min-
ciunilor.
Lingu=itorul ]=i ap[r[ numai
pielea lui.
Lingu=itorul ]\i unge buzele cu
miere =i-\i sf`=ie inima cu
ghearele.Lingu=itorul numai la ]m-
bog[\irea lui se g`nde=te.
Lingu=itorul nu se prip[=e=te
pe l`ng[ cei s[raci.Omul viclean se ]mbrac[ c`nd
]n piele de oaie, c`nd ]n piele
de vulpe.
+iret pe =iret cunoa=te.
Viclenie pentru viclenie.
OBR{ZNICIE,
NEOBR{ZARE
A avea obraz de scoar\[.
A fi gros de obraz.
A fi neobr[zat (cu dou[ obra-
ze, cu alt obraz).
A-i cr[pa (plesni) obrazul de
ru=ine.A se sui ]n capul (cuiva).
E obraznic, nu-i ca porcul.
Musafirul obraznic scoate
gazda din cas[.Nepoftitul scaun n-are.
Obrazul gros aduce p`ntecelui
folos.
Omul obraznic merge nepoftit
la praznic.
A FI DE RU+INE, DE R~S
A ajunge de r`sul curcilor
(g[inior).
A-i arde (cuiva) obrazul.
A intra ]n p[m`nt de ru=ine.CUPRINS

78— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
A pune nasul ]n p[m`nt.
A se da de ru=ine.
A-=i p[ta numele.
A umbla cu dangaua pe frun-
te.
E ru=ine pentru acel ce linge
unde a scuipat.
I-a cr[pat obrazul, dar ru=inea
tot nu i-a pierit.R`de ciob de oal[ spart[.
Ru=inosul linge osul.
Ru=inosul roade osul.
S{R{CIE SPIRITUAL{
(A DUHULUI)
A fi mic la suflet.
A fi s[rac cu duhul.
SURZENIE, ORBIE
A avea ap[ (bumbac) ]n
urechi.
A avea perdea la ochi.
A face pe surdul.
Dup[ ce c[ e surd, nici
n-aude.
Pe o ureche-i intr[ =i pe alta-i
iese.Po\i da cu tunul la urechea
surdului.TR{DARE, V~NZARE
Inima de v`nz[tor e venin
otr[vitor.
UITUCIE
A uita de la m`n[ p`n[ la
gur[.
A uitat ce-a m`ncat asear[.
Nu \ine minte de la gur[ p`n’
la nas.
MINCIUN{, NEADEV{R
A despica firu-n patru.
A dezlega sacul cu minciuni.
A face orz din gr`u.
A fi cusut cu a\[ alb[.
A fi sacul cu minciunile.
A ]nghi\it un ac =i a scos (o s[
scoat[) un fier de plug.
Am[ge=te de usuc[ p[m`n-
tul.
A o coase cu gherghef, s[
mearg[ c[lare pe s`rm[.
A pierdut cinstea ]n ocolul cu
minciuni.A spune c[ laptele-i negru.
A spune minciuni gogonate.
A t[ia la chiroane.
A umbla cu cioara vopsit[.
A umbla cu gura c[scat[ dup[
minciuni.CUPRINS

79— Omul —
A umbla cu minciuna-n
din\i.
A umbla cu traista cu min-
ciuni.
C`nd se ]nte\esc minciunile, se
apropie na=terea.
C`nd spui minciuna, s[ o crezi
pe jum[tate.
C`nd spui o minciun[, tre-
buie singur pe jum[tate s-ocrezi.
Cel ce ascult[ la minciuni e
ca =i cel ce pa=te v`nt.
Cine a min\it o dat[, nu se mai
crede nici c`nd spune ade-v[rul.
Cine a min\it o dat[ =i-a
m`ncat credin\a toat[.
Cine ]n=al[ o dat[, ]n=al[ =i a
doua oar[.
Cine min\e=te, lumea de el se
fere=te.
Cine poart[ burluiul cu min-
ciuni, i se sparge odat[-ndrum.
Cine se laud[ c[ nu-i minci-
nos, trebuie crezut pe jum[-tate.
Cine se-nva\[ mincinos, c`nd
spune adev[rul se boln[ve=te.
Cine spune minciuna, e ca =i
cel care fur[.
Cine spune minciun[, ]nt`i
obrazul ]=i ru=ineaz[, iar maipe urm[ sufletul ]=i ucide.Cine umbl[ dup[ minciuni,
nu m[n`nc[ nici gras, nicidulce.
Cu cartea-n m`n[ =i cu min-
ciuna-n gur[.
Cu minciuna ]\i merge p`n[
la un timp.
Cu minciuna pr`nze=ti, de
cinat nu cinezi.
Cu-o minciun[ boiereasc[ treci
]n \ara ungureasc[.
D[ cu negru peste verde, c[
st[p`nul nu ne vede.
De la adev[r p`n[ la minciun[
e un lat de palm[.
De multe ori din \`n\ar lumea
face arm[sar.
Din gura mincinosului nici
adev[rul nu se crede.
E un mincinos de n-are mar-
gini.
E un v`n[tor c[-\i nimere=te
musca ]n ochiul st`ng.
Face din l`n[ laie, l`n[ alb[.
Face noaptea zi =i ziua noapte.
Frumoas[ poveste, dar mare
minciun[.
}i ]ntrebi de bob =i-\i r[spund
maz[re.
}i merge minciuna ]n pi-
cioare.
}ncheag[ apa ]n f`nt`ni.
Lauda mincinosului, bucuria
nebunului.

80— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Mincinos pe mincinos greu
]n=al[.
Mincinos pe mincinos nu
poate ]n=ela.
Mincinosul c`nd spune, ade-
v[rul se boln[ve=te.
Mincinosul, cu d-a sila, face
musca c`t c[mila.
Mincinosul face ziua noapte =i
noaptea zi.
Mincinosul ]ncornoreaz[ \`n-
\arul =i-l m[re=te c`t m[garul.
Mincinosul ]ncoroneaz[ \`n-
\arul, de \i-l face c`t m[-
garul.
Mincinosul mult pierde.
Mincinosul se cunoa=te pe
fa\[.
Mincinosul se ]mboln[ve=te
dac[ nu spune minciuni.
Minciuna are picioare scur-
te.
Minciuna are =i ea loc pe unde
se trece.
Minciuna are =i ea m[sur[.
Minciuna a umblat c`t a
umblat, p`n[ i s-a ]nfundat.
Minciuna, ca glon\ul, ]n ap[
se afund[.
Minciuna m[gulitoare place
celui r[u.
Minciuna nu te duce la bi-
ne.
Minciuna se afund[ ca plum-
bul.Minciuna se afund[ ca plum-
bul =i iese ca frunza.
Minciuna sparge case de
piatr[, dar alteori pre\uie=te
mai mult ca un adev[r nespusla locul lui.
Minciuna sparge =i case de
piatr[.
Minciuna uneori ]i bun[.
Minciuna zboar[ ca glon-
tele.
Minciun[ cu coad[.
Minciun[ cu coarne.
Minciunile una pe alta se
ajung.
Minte de se-ncheag[ apa.
Minte ca din carte.
Minte de ]nghea\[ apele.
Minte de se-ncheag[ apa.
Minte de st[ soarele ]n loc.
O minciun[ bine ticluit[ face
mai mult dec`t un adev[r.
O minciun[ mic[ poate da
na=tere la o primejdie mare.
O minciun[ spus[ cere alte
=apte, ca s[ fie acoperit[.
O s[ se m`ntuie el odat[ sacul
cu minciuni.
Pentru o minciun[ se face
moarte de om.
+i minciuna-i vorb[.
+i minciuna prinde loc.
+i-o dezlegat sacul minciu-
nilor.

81— Omul —
Toarn[ la minciuni de merg
cu picioarele.
|ine capra de coarne =i jur[
c[-i =ut[.
Umbl[ cu plosca cu min-
ciuni.Vede colac =i zice m[lai.
NECHIBZUIN|{,
NEPRICEPERE,
NESOCOTIN|{, NE+TIIN|{
(tematic[ direct[ =i indi-
rect[)
A aduce ap[ dup[ ce s-a stins
focul.A ajunge slug[ la m[gar.
A aluneca cu mintea.
A apuca cu din\ii.
A bate apa s[ se aleag[ unt.
A b[ga funia navei prin ure-
chea acului.A c[ra apa cu ciurul.
A c[ra ap[ la f`nt`n[.
A c[ra ap[ la r`u.
A c[ra lemne ]n p[dure.
A c[uta acul ]n carul cu f`n.
A c[uta ou cu toart[.
A c[uta peri ]n palm[.
A c[uta pete-n Soare.
A c[uta potcoave de cai
mor\i.A c`nta surzilor.
A cere l`n[ de la broasc[.
A cl[di pe nisip.A culege pere din prun.
A da cal =i a lua m[gar.
A da cu b`ta-n balt[.
A da cu botu-n balt[.
A da cu c[ciula-n c`ini.
A da cu m[ciuca-n balt[.
A da cu oi=tea-n gard.
A da cu roata ]n pod.
A dat burduful de br`nz[ ]n
sama c`inilor.
A face chiroane.
A face din cal m[gar.
A face din teie curmeie.
A face gaur[ ]n ap[.
A face gaur[ ]n cer.
A fi bun s[ ]nc`lceasc[ fu-
ioare.A fi cu luna-n cap.
A fi un calc[-n str[chini.
A fugit ]n pod s[ nu-i cad[ casa
pe cap.Ai priceput =i tu c`t a priceput
ciomagu’ lui mo= Neagu.A-i zbura min\ile pe dealuri.
A ]nc[leca pe la coada calu-
lui.A ]nv[\at carte p`n[ la glez-
ne.A ]nv[\at ce au uitat al\ii.
Ajunge din vl[dic[ pop[.
Alearg[ la lauda mare.
A lega calul de coada ciu-
percii.CUPRINS

82— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
A lega cartea de gard.
A-l pa=te pe cineva bobocii.
A merge al[turi cu drumul.
A merge cu pu=ca goal[ la
v`nat.
A merge la Bucure=ti pe
Lotru.
A mi=cat orice piatr[, ne=tiind
sub care este pe=te.
A nu avea nici cap, nici coa-
d[.
A nu mai =ti unde-i st[ capul
=i picioarele.
A nu pricepe nici o boab[.
A nu spune nici laie, nici
b[laie.
A nu =ti nici bechi.
A nu vedea mai departe de
lungul nasului.
A o apuca h[isa.
A pleca la v`nat cu pu=ca
goal[.
A plecat c[lare =i se ]ntoarce
cu =aua ]n spinare.
A pofti urd[ de curc[.
A pornit cu coasa s[ taie
v`ntoasa.
A prinde c[sc[uni.
A prinde mu=te.
A prinde pe=te cu cu=ma.
A pune carul ]naintea boilor.
A pune c[p[stru ]n coada
calului.A purta chiua-n spate.
A pus oala cu m[nu=a c[tre
foc.
Ar pu=ca iepurele, dar n-are
cine i-l pres[ra cu sare pecoad[.
Ar vrea s[ fac[ ceva =i el, dar
nu =tie ]n ce fel.
A s[rit din ap[ ]n ciub[r.
A scoate luna din f`nt`n[.
A scrie cai verzi pe pere\i.
Ascute coasa cu a\a m[-
m[ligii.
A se arunca ]n gura lupului.
A se arunca ]n urma trenului.
A se duce f[r[ pu=c[ la r[z-
boi.
A se juca cu coada ursului.
A se pune ]n buza trenului.
A-=i lua inima ]n din\i.
A t[ia frunze la c`ini.
A tr[i cu capu-n sob[.
A turna gaz ]n foc.
A turna iaurt peste sm`n-
t`n[.
A umbla ca c[scatul din om
]n om.
A umbla cu c`ine surd la
v`nat.
A umbla dup[ icre verzi.
A umbla ]n dodii.
A umbla s[ dezgroape (]nno-
iasc[, ]nvie) mor\ii.

83— Omul —
A v`ntura f[in[.
A vinde castrave\i la gr[di-
nar.
A vinde pe=tele ]n balt[.
Baba b[tr`n[ are =apte vineri
pe s[pt[m`n[.
Baba c[l[toare n-are s[r-
b[toare.
Bate apa s[ ias[ unt.
Bate cr`ngu’ s[ sar[ iepurii.
Bele=te boul p`n[ a nu-l
t[ia.
Bor=ul la foc =i pe=tele ]n iaz.
Car[ ap[-n Dun[re.
Cat[ Nanea iapa, c[lare pe ea.
Caut[ luleaua =i ea e ]n din\i.
Caut[ s[ ]mpleteasc[ l`na pe
sub m[tase.
C`nd de multe te apuci, mai
pe toate le ]ncurci.
C`nd se duce, parc[ vine.
C`nd \i-a spune c[ plou[,
crap[ lumea de sete.
C`te fete se ridic[, nu pot face
o m[m[lig[.
Cel ce ]ncepe multe, nu ispr[-
ve=te nimic.
Cel ce tot alege, pe urm[
culege.
Cine deschide ochii dup[ ce
cump[r[, cumpar[ totdeauna
marf[ proast[.
Cine nu =tie c[rarea, nu =tie
nici drumul.Cine umbl[ pe drum cu g`n-
dul acas[, ]=i pierde c[ciula
]n t`rg.
Cump[r[ =a =i calu-i ]n t`rg.
Cunoa=te la cai breji.
D[ br`nza pe pe=te.
D[ bun[ diminea\a g`=telor.
D[ cu barda ]n lun[.
Dintr-un fus de moar[ face o
coad[ de tesl[.
Duce p[m`nt din vale-n
deal.
Duce soarele ]n cas[ cu obo-
rocul.
Dup[ fete tot alergi =i nasul
nu =tii s[ \i-l =tergi.
Dup[ ploaie, c[ciul[ de oaie.
E gata s[ deie pentru un ban
=i opincile din picioare.
Eu ]l trimit la foc =i el ]mi
aduce busuioc.
F[-m[, mam[, cu noroc
+i m-azv`rle-apoi =i-n foc.
Fr[m`nt[ f[ina cu picioarele
=i lutul cu m`inile.
Fuge la deal cu plinul ca’ n
vale cu de=ertul.
I-a dat Dumnezeu bog[\ie,
numai nu i-a dat minte.
I-au crescut ciuperci ]n urechi.
I se pare dealul vale.
}mpiedic[ la deal =i despiedic[
la vale.

84— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
}ncearc[ marea cu degetul.
}n m`n[ ce-i pic[, sparge tot
=i stric[.
}n ziua de Pa=ti s-a dus s[
v`nz[ fasole.
}=i caut[ umbra lui.
L-a l[udat de l-a pricopsit.
Le crede pe toate l[ptoase.
Loc de cas[ ]n curtea biseri-
cii.
M[soar[ marea cu degetul.
M`nzu-i ]n iap[, dar c[p[s-
tru-i gata.
Mi=c[ toate pietrele.
Mul\i nerozi pasc v`ntul.
N-are dup[ ce bea ap[ =i el se
scobe=te ]n m[sele.
Nesocotitul g[se=te bucurie ]n
a face rele.
Nu =tie a face deosebire ]ntre
oaie =i berbec.
Nu =tie ]nc[ cum se m[n`nc[
m[m[liga.
Nu =tie s[ ]ncurce dou[ paie.
Nu =tie s[ lege dou[ paie.
Nu =tie s[-=i numere dege-
tele.
Nu te pricepi s[ ]mpar\i un pai
la doi boi.
Oala la foc =i iepurele ]n
p[dure.
Omul neslujit e ca lemnul
necioplit.
Pe carte nu prea poate, pe de
rost =tie cam prost.Pentr-un petic de mo=ie se
stric[ un sac de h`rtie.
Pentru un lucru de nimic[
joac[ baba de se stric[.
Pe o ureche ]i intr[ =i pe alta
]i iese.
Pl`nge r`sul de-ast[ var[.
Pune c[p[strul ]n coada ca-
lului.
Pune pu=ca jos =i prinde
iepurele.
Pune straj[ m`\a la lapte.
R`de ca mirele cel surd.
R`de v`r=a de v`r=og.
R`de v`r=a de balt[ =i nu vede
c[-i putreze=te coada ]n-
tr-]nsa.
S-a dus la p[scut cu vi\ei =i a
venit cu bobocei.
Satul arde =i baba se piap-
t[n[.
S[rb[torile le face zile de
lucru =i zilele de lucru s[r-
b[tori.
Seam[n[ bob pe sob[ =i
maz[re sub lai\[.
Seam[n[ castrave\i pe p[-
re\i.
Se culc[ ]n tind[ ca s[-=i
scurteze din cale.
Se duce la f`nt`n[ f[r[ c[l-
dare.
Se duce la vie cu struguri ]n
poal[.

85— Omul —
Stinge focul cu paie.
+ede pe m[gar =i caut[ m[-
garul.
+tie c`t au uitat ceilal\i.
Toarn[ foc peste par[.
Toate pe dos =i nunta mar-
\ea.Tot alege, p`n ’culege.
To\i sap[, da el duce c`inii la
ap[.
Trage targa pe uscat.
Una spune =i alta face.
Vinde mo=ia =i cump[r[
sanie.Vinde via pe stafide.
Vr`nd s[-=i fac[ spr`ncenele,
=i-a scos ochii.
Vrea s[ fac[ f`nt`n[ ]n pod.
NEBUNIE, PROSTIE
A ajunge ]n mintea copiilor.
A asculta cu o ureche.
A avea cap de cuc.
A avea cap de fag.
A avea cap de g`sc[.
A avea cap de ]ntors furci.
A avea cap f[r[ hart[.
A avea capul ca dovleacul.
A avea fluturi ]n cap.
A avea fumuri ]n cap.
A avea greieru=i la cap.A avea minte de cimpoia=.
A avea orbul g[inilor.
A avea p[s[rele.
A c[lca prin str[chini.
A c[ra ap[ cu ciurul.
A c[ra ap[ la pu\.
A c[ra lemne la p[dure.
A cere l`n[ de la broasc[.
A da ]n gropi.
A da ]n gropi ziua ]n amiaza
mare.
A da prin b[\.
A da sabia ]n m`na celui
nebun.
A fi b[l\at.
A fi b[tut cu lopata.
A fi b[tut de brum[.
A fi bou ]nc[l\at.
A fi bun de dus la balamuc.
A fi bun de dus de c[p[stru.
A fi bun de pus ]n c`nep[.
A fi ca apucat.
A fi (cam) ]ntr-o parte.
A fi cam s[rit din gr[un\e.
A fi cam zurliu la minte.
A fi cap de bou.
A fi c[lcat de ciread[.
A fi ciocnit.
A fi de d`rloag[.
A fi f[cut din topor.
A fi gur[-casc[.CUPRINS

86— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
A fi hop pe-o parte.
A fi ]ntors de la \`\[.
A fi ]ntr-o doag[.
A fi ]ntr-o dung[.
A fi ]ntr-o ureche.
A fi lovit cu leuca.
A fi p[lit din n[scare.
A fi prost ca propca.
A fi s[rit din balamale.
A fi s[rit din \`\`ni.
A fi smucit din botez.
A fi stricat la cap.
A fi T[nase.
A fi tidv[ goal[.
A fi tr[snit.
A fi tulbur la cap.
A fi verde la cap.
A fluiera ]n biseric[.
A-i cre=te cuiva coarne.
A intrat vi\el =i a ie=it de nu-i
]ncap coarnele pe u=[.
A-i lipsi o doag[.
A-i r[s[ri cuiva luna ]n cap.
A ]ncerca vadul cu nebunul.
A-l linge iepurii.
A-l r`de (pe cineva) =i cioa-
rele.
A m`ncat ceapa-ciorii.
A nu avea gr[un\e ]n cap.
A nu fi dat la rindea.
A schimba calul pe m[gar.A se face de basm.
A se face ]ntr-o ureche.
A se face T[nase.
A-=i pierde capul.
A umbla cu capul ]n traist[.
A umbla cu capul ]ntre urechi.
Au pierdut de=tep\ii mintea =i
pro=tii au g[sit-o.
Barb[ mare, minte n-are.
Cap ai, minte ce-\i mai tre-
buie?
Cap de crap, creieri de iepure.
Cap la tine, minte la al\ii.
Cap mare, minte pu\in[.
Capul lui a mai fost la o cioat[
de r[chit[.
C`nd te iei dup[ un prost, mai
mare prost e=ti.
Ce face un prost nu pot desface
zece ]n\elep\i.
Ce folos de noi ve=m`nte, dac[
deloc nu ai minte?
Ce po\i face, dac[ ai bani =i
n-ai minte?
Chiar prostul, t[c`nd, de
]n\elept to\i ]l cred.
Chip frumos la un cap prost.
Cine nu cunoa=te pe prost, e
mai prost dec`t el.
Cine se na=te breaz, breaz
moare.
Cite=te ]n stele =i d[ ]n gropi.

87— Omul —
Copilul r`de =i c`nd nu e de
r`s.
Crede c[ tot ce zboar[ se
m[n`nc[.
Cu alifia nu se lecuie=te
prostia.
Cu omul prost n-o mai sco\i
la cap[t.
Cu omul prost s[ nu ai a face
nici ]n clin, nici ]n m`nec[.
D[ dou[ jum[t[\i pe una
]ntreag[.
D[ foc casei ca s[ arz[ =oa-
recii.
De mare, mare, dar minte
n-are.
De omul prost r`d =i c`inii.
Din nebunia str[in[ te ]nve\i
minte.
Dup[ ce c[ e prost (s[rac, slut)
]l mai cheam[ =i Vlad.
E greu c`nd ajungi s[ cumperi
orz de la g`=te.
E smintit din botez =i lovit cu
capul de cristelni\[.
Fiecare nebun =tie s[ c`=ti-
ge bani, dar nu =tie s[-ip[streze.
Frunz[ verde solz de pe=te,
apa-n vale nu cotle=te, omul
prost nu-mb[tr`ne=te.
G`nduri multe f[r[ treab[,
dovede=te minte slab[.
Gur[-casc[ — minte proast[.I-a fugit un iepure din cap.
I=licul e mare, dar capul e
mic.
Iu\eala la m`nie cade-n ne-
bunie.
}i curg mucii pe nas =i el zice
c[-i untur[.
}i cu v`nt ]n cap.
}i lipse=te o doag[.
}i m[n`nc[ c`inii din trai-
st[.
}i zboar[ min\ile pe dealuri.
}nalt ca bradul =i prost ca
gardul.
La a=a cap, a=a chiulaf.
La orice ]i sare glasul =i r`de
nebun cu ceasul.
Lovit (b[tut) ]n cap cu leuca.
Mintea de-ar cre=te pe toate
c[r[rile, ar pa=te-o =i m[garii.
Mintea prostului se c`nt[re=te
cu prostia de=teptului.
Minte la nebun, c`t glas la un
pe=te.
N-are obezile toate.
Nebunia din n[scare leac
n-are.
Nebunii tulbur[ apa =i ]n\e-
lep\ii pescuiesc.
Nebunul bate balta =i tot pe el
se strope=te.
Nebunul nu asud[ nici la deal,
nici la vale.

88— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Nebunul nu r`de de ce vede,
ci de ce-=i aduce aminte.
Nebunul nu =tie =apte.
Nebunul se laud[ cu nebunia
lui.
Nebunului nici s[-i faci, nici
s[-\i fac[.
Nerodul fr[m`nt[ f[ina cu
picioarele =i lutul cu m`na.
Nerodul ]nt`i o croie=te, apoi
se g`nde=te.
Nerodul la orice fie pe loc zice
c[ =tie.
Nici bleg, nici om ]ntreg.
Nu e botezat cu toat[ apa.
Nu e nebun cine e nebun, ci e
mai nebun cine se pune cu
nebunul.
Nu-i ajunge o s`mb[t[.
Nu-i nevoie c[-i nalt, bine c[-i
prost.
Numai prostul se sup[r[ de
adev[r.
Numai pro=tii se tem de moar-
te.
Nu vede mai departe dec`t
lungul nasului.
Omul prost bun argat la cas-a
fost.
Omul prost crede tot.
Omul prost nu vede p[durea
din cauza copacilor.
Omul prost se m`nie repede.
Ori gur[, ori v[g[un[, pros-
tului ]i e totuna.Parc[ a m`ncat m[tr[gun[
(m[s[lar).
Parc[ are mintea ]n c[lc`ie.
Parc[ e=ti f[cut la meli\[.
Parc[-i aruncat din furc[.
Pe c`t ]i de prost, pe at`ta-i =i
de fudul.
Pe cel prost bate-l cu toat[
p[durea, c[ tot prost r[m`ne.
Pentr-un bo\ de m[m[lig[,
r`de prostu de se stric[.
Pe proast[ mintea n-o doare;
ea se pl`nge de picioare.
Pe prost nu-l po\i aduce la
adev[r.
Po\i s[ despici lemne pe capul
lui.
Pr[p[de=te un bou pentru un
ou.
Proasta se duce la moar[ =i
se-ntoarce cu gr[un\ele-npoal[.
Prost cu prost c`nd tr[ie=te
lesne se ]ng[duie=te.
Prostia din n[scare leac nu
mai are.
Prostia e boierie mare.
Prostia =i nerozia se rudesc cu
nebunia.
Prost se na=te, prost cre=te,
prost moare.
Prostu-i prost =i ]n ziua de
Pa=ti.
Prostul c`nd ]l bagi ]n sea-
m[, se ]nal\[ ]n sus de-opalm[.

89— Omul —
Prostul c`nd s-a f[cut ]m-
p[rat, mai ]nt`i pe tat[-s[u
l-a sp`nzurat.
Prostul cearc[ g`rla-n glum[
=i se-neac[ ]nadins.Prostul crede pe oricine mai
prost dec`t d`nsul.
Prostul este ca orbul c`nd d[
de p[rete.
Prostul face ce vede =i ce aude
crede.
Prostul intr[ r`z`nd =i iese
pl`ng`nd.
Prostul ]mb[tr`ne=te de grija
altuia.
Prostul ]ncearc[ g`rla ]n
glum[ =i se ]neac[ ]nadins.
Prostul ]nt`i vorbe=te =-apoi se
g`nde=te.Prostul nici s[-i faci, nici s[-\i
fac[.
Prostul nu r`de de ceea ce
vede, da’ de ce-=i aminte=te.
Prostul prost r[m`ne.
Prostul r`de f[r[ s[ =tie de
ce.
Prostul r`de singur de prostia
lui.
Prostul se bag[-n frunte,
cumintele st[ de-o parte.
Prostul se cunoa=te dup[ r`s
=i mers.
Prostul se cunoa=te dup[ vorb[
=i =iretul dup[ ochi.
Prostul socote=te c[ le =tie pe
toate.Prostul spune tot ce =tie.
Prostul taie copacul ca s[-i
m[n`nce rodul.
Prostului nu-i st[ bine dac[
nu-i =i fudul.
Pro=tii nu se seam[n[, dar
r[sar singuri.R`de ca prostul la poman[.
S-a dus la p[scut vi\ei =i s-a
]ntors cu bobocei.
Se face prost =i-i prinde bine.
Se pricepe ca m[garul la
c`ntar.
+arpele se prinde cu m`na
nebunului.+i-a b[tut un cui ]n cap.
Taie t[ie\ei cu barda.
Tare e de=tept, c`nd tace.
Tontul nu =tie ce-i contul.
To\i pro=tii r[stoarn[ p[-
m`ntul.
Un nebun arunc[ piatra ]n
balt[ =i zece cumin\i n-o pot
scoate.
Zv`rle nucile-n pod cu furca.
RISIP{, IROSEAL{
A arunca banii ]n v`nt.
A fi m`n[ spart[.
A fi sac spart.
A risipi poate, a aduna —
ba.CUPRINS

90— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Averea str`ng[torului trece ]n
m`na cheltuitorului.
Banii str`ng[torului intr[ ]n
m`na cheltuitorului.C`=tig[ opt =i m[n`nc[ zece.
Ce-a str`ns ]ntr-o var[ a
cheltuit ]ntr-o sear[.Cine cheltuie peste ce c`=-
tig[, nare-n cas[ m[m[-
lig[.
Cine nu cru\[ paraua, nu cru\[
nici galbenul.Cine nu se ]ndur[ de un cui,
pierde =i potcoava.Str`nge cu acul =i risipe=te cu
lopata.Ver=i cu pumnul =i aduni
(culegi) c`te unul.Vinde cu toptanul s[ ia banii
la anul.
R{UTATE, UR{, G~LCEAV{,
ZAVISTE, INVIDIE
A arunca cuiva =perl[ ]n
ochi.A ascunde ac ]n miere.
A avea inim[ de c`ine.
A avea inim[ de piatr[.
A avea nag`\.
A avea peri r[i ]n ochi.
A bruftui pe cineva.
A c[ta cap[t de g`lceav[.A c[uta ceart[ cu lum`narea
aprins[.
A c[uta peri ]n palm[.
A da (a zv`rli) cu barda-n
lun[.A face de mascara (pe ci-
neva).
A fi (a avea) ma\e-negre.
A fi bun[ buc[\ic[.
A fi bun[ poam[.
A fi cu col\ii lungi.
A fi cu draci.
A fi de cei ce pu=c[-n lun[.
A fi de r`s p`n[-n pr`nz =i de
ocar[ p`n[-n sar[.A fi lup ]n piele de oaie.
A fi negru la inim[.
A fi poam[ bun[ (rea).
A intra dracii ]n cineva.
A lua ]n balon (pe cineva).
A lua la rost (pe cineva).
A m`nca lut =i p[m`nt.
A nu fi prea mers la biseric[.
Apuc[ luna cu din\ii.
A pune ochiul pe ceva.
A scoate cuiva peri albi.
A se face foc =i par[.
A se mesteca ]n toate, ca sarea
]n bucate.A se sparge toate str[chinile
]n capul cuiva.
A stoarce lapte din piatr[.CUPRINS

91— Omul —
A =edea cu buza pe dos.
A-=i ar[ta unghiile.
A-=i da arama pe fa\[.
A-=i face de cap.
A-=i lua piper ]n n[ri.
A-=i pune carul ]n pietre.
A tuna =i fulgera de m`nie.
Bea ap[ clocotit[ =i m[n`nc[
foc.
Ce apuc[ se usuc[.
Ce au c[utat pe la nas le-a
dat.
Cine-i de treab[ cu cei r[i nu
se adun[.
E bun numai c`nd doarme.
Fapta cea rea, c`ndva, se
pedepse=te.
I-a ie=it cu\itul prin sac.
Iute la minte, r[u la fire.
}i crap[ pielea de al dracului
ce-i.
}i ies ghearele prin sac.
}i p`rjol pe unde trece.
}n care c[ma=[ s-a m`niat,
]ntr-aceea s-a desm`nia.
Lucrul r[u piere greu.
Lucru’ r[u nu piere cu una cu
dou[.
M[n`nc[ p[m`ntul.
M`nia de cu sar[ s-o la=i pe
diminea\[.
Ochii zavistnicului v[d =i ceea
ce nu este.Omul la m`nie cade-n ne-
bunie.
Omul r[u se cunoa=te de la o
po=t[.
Omului r[u d[-i =i c[ma=a =i
fugi.
Pe oamenii r[i nu-i iube=te
nimeni.
Pe tot ce pune m`na se usuc[.
Pielea rea =i r[p[noas[ ori o
bate ori o las[.
Pizma este ca (=i) cariul ]n
inima copacului.
R[ul ce =i-l face omul singur,
nimenea altul n-ar putea s[ i-l
fac[.
R[ul ]ntotdeauna ]=i prime=te
pedeapsa.
R[ul nu r[m`ne nepedepsit.
R[ul nu trebuie r[spl[tit cu
r[u.
R[ul se ]nva\[ lesne.
Rupe m`\a-n dou[.
S-a m`niat Neagu pe sat =i trei
zile n-a m`ncat.
Sfada =i g`lceava aduc neno-
rociri.
Te vorbe=te de bine =i d[ cu
barda-n tine!
Ura na=te ur[.
Ura, zavistea =i frica nasc
vicle=ugul.
Zace de inim[ de bun ce este.

92— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Zavistea muma tuturor r[-
ut[\ilor ]n lumea aceasta
este.
VORB{RIE, FLEC{REAL{
A apuca cu gura ]nainte.
A arunca praf ]n ochi.
A asculta la gura cuiva ca la
o carte.
A avea ap[ ]n gur[.
A avea g`dilici la limb[.
A avea gura ]mpu\it[.
A avea gura slobod[.
A avea limba lat[.
A avea m`nc[rici la limb[.
A avea peri pe limb[.
A bate apa-n piu[.
A bate gura de clac[.
A face slova cu piciorul de
furnic[.A face spume la gur[.
A fi bun de gur[ =i r[u de
lucru.A fi buruienos la gur[.
A fi cu limba lung[.
A fi gur[ (limb[) de clopot.
A fi gur[-spart[.
A fi r[u de gur[.
A fi scump la vorb[.
A fi talanca t`rgului.
A gr[i cam peste deal.A gr[i pleav[.
A-i cre=te p[r pe limb[.
A-i ie=i limba de-un cot.
A-i face (cuiva) capul calen-
dar (oboroac[).
A-i ]nghe\a limba-n gur[.
A-i r[m`ne vorba ]n v`nt.
A-i umbla gura moart[.
A ]ndruga (spune, t[ia, vorbi)
verzi =i uscate.
A jurui cerul =i p[m`ntul.
A le spune calde.
A lua piatr[ ]n gur[.
A lucra cu limba.
A o lua razna.
A o \ine mor\i=.
A pr[p[dit cheia de la gur[.
A purta po=ta (=tafeturile).
Are limb[ lung[ =i minte
scurt[.Ascult[-l, dac[ ai vreme.
A spune bra=oave.
A spune gogo=i.
A spune povestea cu coco=ul
ro=u.
A spune pove=ti.
A spune toate din fir ]n p[r.
A spune vorb[ din torb[.
A sta la pove=ti.
A-=i da drumul la gur[.
A t[cea ca pe=tele.
A umbla ]nt[r`t`nd c`inii prin
sat.CUPRINS

93— Omul —
A vorbi cai verzi pe pere\i.
A vorbi c`te-n lun[ =i-n
stele.
A vorbi ]n dodii.
A vorbi p`n[ \i s-a str`mba
gura la ceaf[.
A vorbi prin ]ntuneric.
A vorbi tam-nisam.
A vorbit =i nea Ion, c[ =i el e
om.
A vorbi una de la R[s[rit =i
alta de la Apus.
Bate toba la Moldova c[-=i
m[rit[ Stroe fata.
Bolnavul multe zice, doftorul
face ce =tie.
Bun[ ziua, c[ciul[, c[ st[-
p`nul n-are gur[.
Butoiul de=ert sun[ mai tare.
C`nd sfetnicii se iau cu lim-
bu\ia, pr[bu=esc ]mp[r[\ia.
Cel care vorbe=te mult, face
treab[ pu\in[.
Ce mai at`ta vorb[ pentru un
c[u= de t[r`\e.
Cine spune multe, spune mai
pu\in dec`t cel ce tace.
Cine vorbe=te multe, ori =tie
multe ori minte multe.
Cine vorbe=te mult, vorbe=te =i
prostii.
Cu cuv`ntul te m`ng`ie, dar
cu g`ndul te sfredele=te.Cu limbutul e=ti ]n v`nt, cu
mutul ]n morm`nt.
Dac[ limba femeii ar fi mai
scurt[, zilele b[rbatului ar fimai lungi.
Dac[ multe gr[ie=ti — flecar
te nume=ti.
De vorb[ bun[ nu te doare
gura.
Din gur[ ]n gur[ are s[
ajung[ p`n[ la urechile luivod[.
Din ochi miere, din gur[
fiere.
Din vorb[ ]n vorb[ iese ade-
v[rul.
Din vorb[-n vorb[ ]\i aprinzi
paie-n cap.
Dulce la limb[, amar la
inim[.
Grabnic la auzire, z[bavnic la
gr[ire.
Gr[ie=te gura f[r[ d`nsul.
Gr[ie=te p`n[ ]i ajunge gura
la ureche.
Gura aduce ura.
Gura care singur[ pe sine se
laud[, pute.
Gur[ are de vorbit, dar cap
n-are de tr[it.
Haide\i s[ vorbim degeaba, c[
tot n-avem nici o treab[.
I-i drag a gr[i.

94— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
}i toac[ gura meli\oiul.
}i umbl[ gura f[r[ el.
}n fa\[ te linge, ]n dos te
frige.
}n fa\[ te unge =i ]n dos te
frige.Latr[ la lun[.
L-au mu=cat albinele de
limb[.
Leag[ tei de curmei =i vorbe
f[r[ temei.
Limba lung[ — treab[ scur-
t[.Lumea o vede c`t oul =i o face
c`t boul.Nici somn lung f[r[ visuri,
nici vorb[ mult[ f[r[ min-
ciun[.
Nu-i sco\i vorba nici cu c`r-
ligul.Numai cu vorba nu se face
ciorba.
Numai gura-i de el.
Nu spun nim[nui, numai ]n
pia\[ =i la moar[.Nu =tie s[ lege dou[ cuvinte.
Omul care e flecar hodo-
roge=te ca un car.Parc[-i surd =i mut.
Parc[ se bat calicii la gura
lui.Pe =leau.Spune multe =i m[runte.
Tot ]n=ir[ la gogo=i, spun`nd
despre mo=i, str[mo=i.
Una vorbe=te =i alta g`n-
de=te.Unde auzi vorb[ mult[, acolo-i
spor pu\in, c[ =iretlicul o
]neac[.
Unde-i vorb[ mult[, acolo
ne=tiin\[ cu mult mai mult[.
Vorba de r[u mai lesne se
crede.Vorba dulce mult aduce.
Vorba goal[ nu umple sa-
cul.
Vorba mult[ nu e f[r[ min-
ciuni.
Vorba mult[ o rubl[ nu face.
Vorba spus[ n-o mai po\i
prinde.Vorb[ de clac[.
Vorb[ mult[, s[r[cia omu-
lui.Zice =i el c`nd =i c`nd c`te
un cuv`nt, s[ nu-i fie de
ur`t.
T~LH{RIE, HO|IE
A avea clei la m`n[.
A avea degete lungi.
A avea m`na lung[.
A cump[ra un lucru cu cinci
degete =i o c[t[tur[ rea.CUPRINS

95— Omul —
A fi cu m`na ]n buzunar.
A fi t`lhar cu funia ]n sac.
A se face mort ]n p[pu=oi.
A se face mort ]n p[pu=oi cu
sacul legat la gur[.
A trage la st`nga.
A-\i fura ceva din ochi.
Azi o ceap[, m`ine o iap[,
poim`ine herghelia toat[.
Azi un ou =i m`ine un bou.
Bag[-l ]n cas[ — te fur[, d[-l
afar[ — te ]njur[.
Bani =i t`lharii au, cinste
n-au.
Cei ce fur[, aceia mai tare
jur[.
Cine fur[ azi o ceap[, m`ine
fur[ =i o iap[.
Cine fur[ azi un ac, m`ine fur[
un g`nsac.
Cine fur[ azi un ou, m`ine fur[
(=i) un bou.
Cine fur[ ]=i ia r[splata.
Cine fur[, nu cump[r[, dar
nici cinste nu are.
De c`nd s-a ]nv[\at a fura, i-i
ru=ine a cump[ra.
Din furat — tot s[rac.
Fur[ clo=ca de pe ou[.
Fur[ oul de sub g[in[ =i vi\elul
din vac[.
Fur[ =i jur[.
Fur[ =i se d[ de p[guba=.Ho\ de ho\ se teme.
Ho\ul de la ho\ ]nva\[.
Ho\ul jur[ =i iar fur[.
Ho\ul nu se g`nde=te la
p[cat.
Ho\ul prinde pe p[guba=.
Ho\ul zice c-a glumit c`nd
vede c[ l-a z[rit.
I se cam lipe=te de m`n[.
Lucrul furat nu ]nc[lze=te.
Lui tetea curca nu-i place, dar
nici ]n gard n-o las[.
Noaptea fur[, ziua jur[.
Ori fur[, ori \ine sacul, e tot
lotru.
Ori fur[, ori \ine sacul, tot
ho\ e.
Pentru ho\ul cel mare =i ziua
=i noaptea-s lucr[toare.
Pentru un ban furat pierzi o
mie din cei munci\i.
T`lhar pe t`lhar nu fur[.
T`lharul cel mic se sp`nzur[
=i cel mare scap[.
T`lharul din cas[ nu-l vei p[zi
niciodat[.
T`lharul niciodat[ nu se
procopse=te.
Te fur[ ziua ]n amiaza
mare.
Toate i se prind de m`n[.
Tot ce se fur[ iese la soare.

96— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
ZG~RCENIE
A fi cu br`nza ]n garaf[.
A fi cu ma\ele pestri\e.
A fi dintr-acei ce coc cartoafe
]n cenu=[ ud[.
A fi zg`rie-br`nz[.
A lega paraua cu zece no-
duri.
A m`nca mucul lum`n[rii.
Are nou[ baiere la pung[.
A-=i m`nca negrul de sub
unghie.
Calc[ de dou[ ori ]ntr-o
urm[.
C`nd ]i dai, ]i fat[ iapa, c`nd
]i ceri, ]i moare m`nzul.
Cel ce are avere e mai zg`rcit
ca cel ce n-are.Cel zg`rcit moare cu p`inea-n
traist[.Cu br`nza ]n =ip =i cu m[-
m[liga de-mprejur.E scump la t[r`\e =i ieftin la
f[in[.Face m[m[lig[ ]n burlui =i o
scoate cu fusul.}n casa zg`rcitului nici =oare-
cii nu se duc.}n loc de inim[ zg`rcitul are
o pung[ mare.}=i m[n`nc[ buc[\ica de sub
d`nsul.
}=i m[n`nc[ de sub t[lpi.}=i m[n`nc[ de sub unghii.
Mai degrab[ o vac[ stear-
p[ \i-ar da lapte dec`t zg`r-
citul vreun ban.
M[n`nc[ numai vinerea, =i
atunci de post.Pentru o perj[ alung[ cioara
trei hotare, =i dac[ n-o prinde,
o d[ de sufletu’ taic[-s[u.
Pentru un cui pierzi o pot-
coav[.Pentru un urcior de zar[ pune
pisica ]n fiar[.Pune br`nza ]n sticl[ =i ]ntinge
pe dinafar[.Pune br`nza, laptele ]n stra-
chin[ =i ]ntinge aiurea.Pune pisica-n fiare c`nd mulge
vaca.Sacul zg`rcitului gur[ n-are =i
al risipitorului fund n-are.Scump la t[r`\e =i ieftin la
f[in[.Scumpii laolalt[ nicic`nd nu
se pot ]n\elege.Scumpul, ]n vis c`nd chel-
tuie=te, toat[ ziua se t`n-
guie=te.
Scumpul mai mult p[gube=-
te =i lene=ul mai mult alear-
g[.
Scumpul nu e st[p`n pe banii
lui, ci banii ]l st[p`nesc pe
d`nsul.CUPRINS

97— Omul —
Scumpul pentru bani ar lua =i
pe fata dracului.
+i-o m`ncat lum`narea cu
fe=til[ cu tot.
Vrea s[ fie =i gr`ul scump =i
f[ina ieftin[.
Zg`rcitul are dou[ m`ini: una
lung[, cu care vrea s[ ia, =i
alta scurt[, cu care ar vrea s[dea.
Zg`rcitul cump[r[ scump, r[u
=i prost.
Zg`rcitul e totdeauna s[rac.
Zg`rcitul mai mult pr[p[de=-
te =i lene=ul mai mult alear-
g[.
Zg`rcitul n-are prieteni.
Zg`rcitul numai st`ng[ are,
dreapta ]i e uscat[.Zg`rcitul orice apuc[ se
usuc[.
Zg`rcitul se bucur[ lu`nd, iar
darnicul se m`ng`ie d`nd.
Zg`rie-br`nz[.
CALIT{|I NEGATIVE
(tematic[ diferit[)
Ce mi-e prostul, ce mi-e
nebunul.De la nebun =i de la beat
adev[rul e greu de aflat.
Fala =i be\ia aduc s[r[cia.La m`ncare — lup, la lucru
— vulpe.
La toate porc de c`ine, numai
la treab[ dobitoc.Lauda minciunosului — bu-
curia nebunului.
Obraznicul trage folosul =i
fricosul ponosul.
Ocara cu necinstea ]i totuna.
Prostia are de mam[ fudu-
lia.R`sul are trei fra\i: pe nebun,
pe nerod =i pe tine ]nsu\i.Sup[rarea aduce boli rele.
Unde nu-i fric[, ru=inea nu
se-ncurc[.Viclenia, r[utatea =i nebunia
surori sunt.
CALIT{|I POZITIVE
+I NEGATIVE
(tematic[ mixt[)
A avea venin la inim[.
A dat cinstea pe ru=ine.
Adun[rile rele stric[ deprin-
derile bune.A fi croit r[u =i cusut bine.
A fi cu suflet viteaz =i cu trup
lene=.A fi ho\ul ho\ilor.
A fi ]mbr[cat ca domn =i a nu
avea minte de om.A-i c[dea cuiva bucuria ]n
sc`rb[.CUPRINS

98— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
A m`nca cinstea cu lingura =i
ru=inea cu pumnii.
A min\i c`te-n lun[ =i ]n
soare.
A pierdut cinstea ]n ocolul cu
minciuni.
A prinde orbul g[inilor.
A se ]nt`lni cu sc`rba-n
drum.
A-=i pierde ru=inea =i obra-
zul.
Barb[ lung[ p`n[-n burt[, =i
minte p`n[-n g`t scurt[.
Bucuria de s`rg se ]ntoarce
]n sc`rb[ =i sc`rba ]n bu-curie.
Bucuria =i sc`rba sunt dou[
surori care una dup[ altaalearg[.
Ca femeia biat[, nici o vedere
mai de pl`ns.
Calic =i fudul.
Cap ai, minte ce-\i mai tre-
buie.
Cartea cum o la=i, te las[ =i
ea ]ndat[.
Ce e drept nu-i p[cat.
Ce e frumos la to\i place, dar
nu =tie ]n el ce zace.
Ce folos c[ e=ti frumos, dac[
e=ti c[p[\`nos.
Ce folos de statul t[u, dac[
\i-e n[ravul r[u?Cel ]n\elept ca albina: din
toate alege ce e mai de folos.
Cu cump[na dreapt[, dar ]n
m`na st`ng[.
Cu ochii pe la icoane =i cu
g`ndul la cucoane.
De-ar fi Oltu’ c`t de ad`nc, tot
o s[ trec s[ m[ duc.
De departe — trandafir, de
aproape — bor= cu =tir.
Dobitocului ]i este fric[ de bici,
omului de cuv`nt, iar ]nd[-
r[tnicului nici de una, nici de
alta.
E om frumos, dar n[ravul ]l
stric[.
Face pe prostul, da-i prinde
bine.
Face treab[ c`t o gheab[.
F[\arnicul, ca o s[tan[, te
cump[r[ de poman[ =i te
vinde cu poft[ avan[.
Fericirea =i s[r[cia nu pot sta
]mpreun[.
Frumuse\ea gr[ie=te =i c`nd
tace.
Fudulia e sor[ bun[ cu pros-
tia.
Fudulul are doi tovar[=i:
prostia =i s[r[cia.
Gur[ are de vorbit, dar cap
n-are de tr[it.
Ho\ul ]nva\[ la ho\ie =i be\ivul
la be\ie.

99— Omul —
}n\eleptul adun[ =i prostul
risipe=te.
}=i face de dragoste cu buruine
de ur`t.
Jocul ]i e pl[cut, dar de luc-
ru-i cam uituc.
La Ilie-n pr[v[lie, joac[ =oa-
recii-n c[lc`ie, joac[ =i m[r-
turisesc c[ nici m[lai nug[sesc.
La joc foc, la lucru ioc.
La m`ncare lup =i la ]nv[-
\[tur[ butuc.
M[n`nc[ cinstea cu lingura =i
ru=inea cu pumnul.
Minciuna, ho\ia =i dragos-
tea nu se pot ascunde nicio-
dat[.Murd[ria pierde omenia.
Nu-i frumos cine-i frumos, da-i
frumos cine-i dr[cos.
Obraznicu’ m[n`nc[ praz-
nicu’, ru=inosu’ roade osu’.
Omul =mecher nu-i niciodat[
om de=tept.
Silin\a taie p`nza, iar lenea
pierde vremea.
+i ur`tul =ade unora frumos.
Unde-ai v[zut copii buni =i
babe frumoase!
Un nebun arunc[ o piatr[ ]n
ap[ =i zece ]n\elep\i nu o pot
scoate.
Vicleanul f[g[duie=te, nebunul
trage n[dejde.

100— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
MUNC{, MESERII,
}NDELETNICIRI
A aduce =i lapte de cuc.
A ajuns un papugiu, \ip[ ca un
surugiu.
A alerga ]n sus =i-n jos.
A avea condei bun.
A avea de lucru p`n[ ]n g`t.
A avea m`ini de aur.
A avea meserie ]n s`nge.A avea putere ciob[neasc[.
A c[dea ]n br`nci.
A da din m`ini =i din pi-
cioare.A fi caimacan la trebi.
A fi cioban f[r[ oi.
A fi de la coarnele plugului.
A fi doctor de ap[ dulce.
A fi foc.
A fi harnic nevoie mare.
A fi n[scut ]n zi de lucru.
A gre=it croitorul =i s-a sp`n-
zurat dulgherul.A-i arde (cuiva) c[lc`iele de
lucru.Ai lucrat bine vara, ai =i gr`u
=i secar[.A ]nv[\a b[rbieria pe capul
altuia.
A luat me=terul il[ul, stric[
bun =i face r[ul.A lucra c`t patru.
A lucra din noapte ]n noapte.
A lucra ]n sudoarea frun\ii.
A merge treaba strun[.
Am eu me=te=ug s[ ]mbl`nzesc
=i pe dracul.A munci ca un hamal.
A nu m`nca p`inea degea-
ba.A nu se prea omor] muncind.
A plecat la munc[ c[lare pe
piu[.A prinde iepurele.
A pune (pe cineva) la plug.
A pune um[rul la roat[.
A r[sturna dealuri.
A r[sturna mun\i.
Ar[tura bun[ pururea ]\i d[ ]n
gur[.A scoate (ap[, bani, lapte) din
piatr[ seac[.A se rupe la ma\e muncind.
A se sc[lda ]n sudoare.
A se scula cu noaptea ]n cap.ACTIVIT{|ILE OMULUICUPRINS

101— Activit[\ile omului —
A =edea degeaba e p[cat.
A-=i ]ndoi spinarea.
A-=i pune osu’ la munc[.
A trage la sap[.
A tr[i din bra\ele sale.
Averea cr`=marului ]n fundul
paharului.
Banul muncit nu se pierde.
C`nd omul se sile=te, =i Dumne-
zeu ]l ajut[.
C`rciumarului ]i place be-
\ivul, dar fata dup[ d`nsul
n-o m[rit[.
C`rmaciul bun scap[ din
furtun[.
C`t[ p`nz[ ai lucrat, apusul
soarelui \i-o arat[.
C`te sate a umblat, at`tea
me=te=uguri a ]nv[\at.
Ceasul e bun, p`n[ n-a fost pe
m`na ceasornicarului.
Cel ce la seceri= nu se le-
neve=te, p`inea din gur[ nu-i
lipse=te.
Cel ce lucreaz[ la p[m`nt,
]nal\[ stoguri pe p[m`nt.
Cel ce munce=te, acela tre-
buie s[ guste mai ]nt`i din
munc[.
Cel ce nu lucreaz[ ziua,
fl[m`nze=te noaptea.
Celui cu meserii multe casa-i
este f[r[ curte.
Chiria de=teapt[ pe c[r[u=.
Chiria face pe chirigiu.Cine adun[ la tinere\e, are la
b[tr`ne\e.
Cine alearg[ mult, m[n`nc[
unt.
Cine are o meserie, are o
mo=ie.
Cine are-un me=te=ug, nu trage
ca vita-n jug.
Cine lucr[, are, cine =ede,
rabd[.
Cine lucreaz[ =i tace, mai
mult[ treab[ face.
Cine mai ad`nc ar[, mai mult
car[.
Cine munce=te, hran[ ago-
nise=te.
Cine munce=te la tinere\e, are
la b[tr`ne\e.
Cine munce=te =i ]nva\[, om
de=tept devine-n via\[.
Cine nu lucreaz[ vara, n-are
ce m`nca iarna.
Cine nu munce=te, nu =tie ce-i
odihna.
Cine nu =tie nici o meserie, e
ca ursul ]n vizunie.
Cine nu vrea s[ lucreze vara,
n-are ce m`nca iarna.Cine se scoal[ mai diminea\[,
se scobe=te ]n din\i, cine t`rziu— se scarpin[ ]n cap.
Cine =ede, coada-i cade, cine
mi=c[, tot mai pi=c[.
Cine toamna munce=te, iarna
huzure=te.

102— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Cine tr[ie=te din munc[, nu
duce lips[.
Cine treap[d[, cap[t[.
Cine vara a lucrat, are totul
de iernat.
Cine voie=te s[ se ]mbog[-
\easc[ din plug trebuie s[-l
poarte de coarne.
Cinste=te munca c`mpului, ca
s[ nu pieri de foame.
Ciobanul bun p[ze=te turma =i
noaptea.
Ciubotarul nu umbl[ cu ]nc[l-
\[minte bun[.
Cizmarul pentru cizme r[s-
punde, iar nu =i pentru n[d-
ragi.
Cizmarul umbl[ cu cizmele
sparte.
Cosa=ul mai mult face cu
cutea, dec`t cu virtutea.
Croitorul bun nu buc[\e=te
materialul.
Croitorul bun nu leap[d[ nici
un petec.
Croitorul umbl[ cu haina
descusut[.
Croitorul umbl[ rupt =i ciubo-
tarul descul\.
Cu dou[ buc[t[rese iese cior-
ba prea s[rat[ (nes[rat[).
Cu h[rnicia se alung[ s[-
r[cia.
Cum e marfa, =i mu=teriul.Cum ]i ciobanul, a=a-i =i
turma.
Cu me=te=ugul nu mori de
foame.
Cu p[curarul c`nd tr[ie=ti,
trebuie s[ te m`nje=ti.
Cu =ederea nu faci averea.
De-ar fi dup[ gura cioba-
nului, toate oile le-ar m`nca
lupul.
De c`=tigi, de p[gube=ti, tot
negustor te nume=ti.
Dec`t zece trebi =i rele, mai
bine una =i bun[.
De mocanul care face multe
m[t[nii fere=te-\i calul.
De muncit nu cade coada
nim[nui.
De=i trude=te, pe v`nt nu-l
]ntrece.
Din buc[\ele cojocarul blan[
mare face.
Dintr-o meserie c`t de mic[,
dac[ nu curge tot pic[.
Doctorul cu o buruian[ cea
mai mare boal[ o scoateafar[.
Doctorul scurteaz[ boala.
Dou[sprezece meserii — trei-
sprezece s[r[cii.
F[r[ topor nu-i t`mplar, f[r[
lopat[ nu-i gr[dinar.
Femeia harnic[ \ine casa cu
fusul.

103— Activit[\ile omului —
H[rnicia poart[ gospod[ria.
}n casa l[utarului fiecare
joac[.
La omul harnic s[r[cia se uit[
pe fereastr[, dar nu ]ndr[z-
ne=te s[ intre ]n cas[.
La o treab[ c`nd se scoal[,
parc[ are ou[-n poal[.
La treab[ se vede omul ce
poate.
La v`n[tori s[r[cia le roade
opincile.
L[utarul c`nt[ mai bine c`nd
]=i c`nt[ lui.
L[utarul coarde vede, coarde
viseaz[.
Lucru din topor.
Lucrul are r[d[cini amare, dar
fructe dulci.
Lucrul bine ]nceput e pe
jum[tate f[cut.
Lucrul bun nu se face iute.
Lucrul bun nu se ]ntreab[ ]n
c`t timp e f[cut.
Lucrul de azi s[-l faci azi, da’
m`ncarea de azi po\i s-o la=i
pe m`ine.
Lucrul de diminea\[ ]\i face
fa\[.
Lucrul de tov[r[=ie miroase a
s[r[cie.
Lucrul f[cut ]n grab[ nu-i de
nici o treab[.
Lucrul f[cut nu se mai poate
desface.Lucrul la timp d[ruit pre\uie=te
]ndoit.
Lucrul l[sat de azi pe m`ine
a=a r[m`ne.
Lucrul lunge=te via\a, iar lenea
o scurteaz[.
Lucrul merge g[itan (strun[).
Lunea, mar\ea n-am lucrat
mai de c`nd m-am m[ritat.
Lunge=te, Doamne, boala, p`n’
s-a m`ntui lucrul.
Mai bine cu sapa-n m`n[,
dec`t cu m`na-ntins[ lamil[.
M[rg[ritarul ]l cunoa=te giu-
vaiergiul, nu fierarul.
M`ini multe fac sarcina u=oa-
r[.
Meseria-i br[\ar[ de aur.
Meseria nu cere de m`nca-
re.
Me=terul cel bun umbl[ ca
banul din m`n[ ]n m`n[.
Me=terul e totdeauna cu banul
]n m`n[.
Me=terul r[u niciodat[ nu-=i
g[se=te scule bune.
Me=terul stric[ =i drege de
fric[.
Me=te=ugul e br[\ar[ de aur =i
g`tul p`lnie de argint.
Me=te=ugul vreme cere, nu se-
nva\[ din vedere.
Morarul, c`nd are ap[ la
moar[, bea vin, =i c`nd n-are
ap[, nu bea nici ap[.

104— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Munca aduce bog[\ie, iar
lenea — s[r[cie.
Munca arat[ destoinicia omu-
lui, ca focul mirosul t[m`iei.
Munca, c`nd \i-o cau\i bine, e
=i Dumnezeu cu tine.
Munca, cinstea =i economia
sunt izvor de bog[\ie.
Munca e blagoslovit[— c`nd
te \ii de ea, ai pit[.
Munca este mama s[raci-
lor.
Munca ]l ]ncoroneaz[ pe cel
ce o cinste=te.
Munca ]nal\[ pe om.
Munca ne scap[ de trei mari
rele: de ur`t, de fapte rele =ide neavere.
Munca nu e de ru=ine.
Munca pe om ]l hr[ne=te, iar
lenea ]l p[gube=te.
Munca sfin\e=te locul.
Munca =i cru\area sunt izvoa-
rele bog[\iei.
Munca =i economia izgonesc
s[r[cia.
Munca te ]nt[re=te, iar lenea
te ofile=te.
Munca te ridic[, lenea te
stric[.
Munce=ti ast[zi ca s[ m[n`nci
m`ine.
Muncitor cu gura.N-are s[-mi ieie meseria din
m`n[.
N[dejdea f[r[ munc[ ]i ca
f`nt`na f[r[ ap[.
Negustorul fricos nu face
c`=tig.
Nici o munc[ nu-i mai grea,
ca vara cu coasa rea.
Nici p`ine f[r[ munc[, nici
munc[ f[r[ p`ine.
Nici un lucru nu-i greu, c`nd
]l faci din cheful t[u.
Nici un zugrav mai bun ca
oglinda.
Nimenea nu se na=te me=ter.
Nu e me=ter cel care g[te=te,
ci cel care pune sarea.
Numai cine se fere=te de trud[
nu asud[.
Nu munca, ci necazurile ]l
]mb[tr`nesc pe om.
Olarul pune toarta unde-i
vine.
O meserie pl[te=te c`t o mo=ie
=i g`tul c`t o vie.
Omul care munce=te m[n`nc[
=i gras =i dulci=or.
Omul care munce=te mult are
=i noroc mult.
Omul deprins a face un lucru
bun, nu =tie a lucra prost.
Omul harnic merge la lucru
=i c`nd plou[, =i c`nd spul-ber[.

105— Activit[\ile omului —
Omul harnic n-are praznic.
Orice fel de meserie nu-i r[u
omul ca s-o =tie.
Orice slujb[ cere cinstea ei.
P`n[ nu tragi r`=ni\a, nu-\i
ungi g`ti\a.Plugul c`nd taie ad`nc, p[-
m`ntul ]=i deschide s`nul.
Rana dogarului ]n capul
ciocanului.
S-a deocheat munca.
Silin\a \ese p`nza, iar lenea
pierde vremea.Str`nge omul ca furnica, c`nd
moare, nu ia nimica.+apte lei suta de raci =i pescarii
tot s[raci.+tie ciobanul ce ]nseamn[
banul.+i cel mai bun c[r[u= r[s-
toarn[ carul pe cel mai bun
drum.
Tot ce-mi place, fac cum se
cade; tot ce nu — din m`ini
]mi cade.
Unul adun[, altul risipe=te.
Ur`t me=ter a croit-o, r[u
ciocan a cioc[nit-o.Vai de turma f[r[ p[stori.
V`n[tor cu punga lung[ =i f[r[
parale ]n pung[.V`n[torul, dac[ ar =ti unde-i
iepurele, nu l-ar c[uta.V`n[torul ]=i preg[te=te arma
de cu sear[.
Vizitiul prost bate calul bun.
FENOMENOLOGIE
ARTIFICIAL{
(creat[ prin munc[)
A alege br`nza de z[r.
A arunca banii (]n balt[, pe
fereastr[) ]n v`nt.A arunca la co=.
A avea multe coarde la arc.
A c[lca din pod.
A c[uta acul ]n carul cu f`n.
Ac de cojoc.
Acesta mi-i plugul.
A cheltui mult =i f[r[ nici o
socoteal[.Acul este mic, dar scumpe
haine coase.
A da de fundul sacului.
A destupa o alt[ putin[.
A face cuie.
A face din c[ma=[ izmene.
A fi (se face) coad[ de topor.
A fost o dat[ la moar[ =i de
dou[ ori la r`=ni\[.A-i da oala ]n foc.
A ie=i cuiva p[rul prin c[ciu-
l[.A-i pune perdea la ochi.
A-i sta cuiva plugul.CUPRINS

106— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
A ]ncresta ]n grind[.
A ]ncropi din tei curmei.
A ]ncurca i\ele.
Ajunge un ciomag la un car
de oale.
A lega tei de curmei.
Alta f[cut[ cu dalta.
Alt[ f[in[ se macin[ acum la
moar[.
A luat cheia, dar l[cata a
r[mas.
Aluatul c`t de mic, toat[
fr[m`nt[tura o dospe=te.
Am v[zut mai multe ciocane
fr`nte dec`t nicovale sparte.
A noua spi\[ la roat[.
A nu avea nici ]n clin, nici ]n
m`nec[.
A nu-i sparge cuiva banii
buzunarul.
A nu-i t[ia coasa cuiva.
A pica coasa ]n marmur[.
A prinde m[m[liga coaj[.
A pune potcapu(l) ]n cap.
A pune sub saltea.
A purta portul cuiva.
A r[m`ne (ca) scris pe pe-
rete.
A r[m`ne tablou.
Arde focu-n paie ude.
Are stof[ (bun[).
Arvuna te leag[ =i plata te
scap[.A s[ri p`rleazu(l).
A sc[pat p[l[ria pe ap[.
A se afla ]ntre ciocan =i
nicoval[.
A se da dup[ perdea.
A se ]ntoarce roata.
A se juca cu banii.
A se sim\i (cineva) ]n apele
sale.
A strica banii pe ceva.
A=chia nu cade departe de
trunchi.
A-=i cump[ra cineva a doua
lingur[ la cas[.
A-=i pune sacii ]n car.
A turna ulei ]n foc.
A\a lung[ face noduri.
A umbla cu opinci de fier.
A venit obada cea rea dea-
supra.
Averea e ca o balt[, cum ]i
faci un =[n\ule\, toat[ se
scurge.
A vinde moara pe f[in[.
A vorbi ]ntre patru pere\i.
Bani ai, parale ce-\i mai
trebuie?
Bani che=.
Bani ghea\[.
Banii fac bani.
Banii ]i g[se=ti ]n drum =i tot
trebuie s[-i numeri.

107— Activit[\ile omului —
Banii ]n=al[ ochii.
Banii ]nvie mor\ii.
Banii mei =i ai t[i stau ]n cui.
Banii nu aduc ]nv[\[tur[, dar
]nv[\[tura aduce bani.
Banii nu cer de m`ncare.
Banii nu se culeg de la trunchi
ca surcelele.
Banii pe om ]l ]nva\[ ce s[
fac[-n via\[.
Bani\a nu se umple cu vor-
be.
Banul ascuns ]n p[m`nt nici
cre=te, nici rode=te.
Banul deschide u=ile f[r[
chei.
Banul e o mic[ roat[, ce-
nv`rte=te lumea toat[.
Banul este ochiul dracului.
Banul face omenia, banul face
ru=inea.
Banul ]i cu dou[ fe\e.
Banul ]ntunec[ =i cea mai
ager[ minte.
Banul la ban trage.
Banul muncit nu se pr[p[-
de=te.
Banul n-are miros.
Banul =i pe prieteni ]i face
vr[jma=i.
Bate ap[ ]n piu[ s[ se aleag[
unt.
B[\ul scurt se rupe greu.Blidul gol se ia la b[taie cu
lingura.
Br`nza de capr[ stric[ =i pe
cea de oaie.
Br`nz[ bun[ ]n burduf de
c`ine.
Bun[ cu=m[, dar nu-i nimeni
sub d`nsa.
Bun ciocan te-a cioc[nit, c[
frumos te-a potrivit.
Butea ]\i d[ vinul ce are ]n-
tr-]nsa.
Butoiul cu paharul se de-
=art[.
Butoiul plin nu hodoroge=te.
Buturuga mic[ r[stoarn[
carul mare.
Bu\ile goale mai mult zgomot
fac.
Calea b[tut[ este cea mai
scurt[.
Carboava nu-i carboav[ f[r[
c`teva copeici.
Car cu dou[ pro\apuri.
Carul care sc`r\`ie, acela \ine
mai mult.
Carul gol hodoroge=te.
Carul plin merge ]ncet, cel
de=ert alearg[ =uchiet.
C[ma=a c`t de proast[, aco-
per[ ru=inea.
C[rbunele, ca s[ tr[iasc[, ]n
cenu=[ se-nvele=te.

108— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
C`nd clopotul cel mai mare
se trage, celelalte nu se mai
aud.
C`nd ]\i intr[ paraua ]n m`n[,
leag-o cu zece noduri.
C`nd se ridic[ =aua, se v[d
coastele.
C`=tigul =i paguba — fra\i de
cruce.
Ce e ]n gu=[ — =i dup[ u=[.
Cei mai r[i bani sunt cei
ne]ntrebuin\a\i.
Ce-i scris cu peni\a nu se taie
cu b[rdi\a.
Cheia umblat[ nu rugi-
ne=te.
Cine are piper mult, pune =i
]n m[m[lig[.
Cine bate fierul rece, nimic nu
folose=te.
Cine se amestec[ ]n l[turi, ]l
m[n`nc[ porcii.
Cine va s[ m[n`nce miezul,
trebuie mai ]nt`i s[ sparg[
coaja.
Ciocanul f[r[ g[l[gie nici un
lucru nu s[v`r=e=te.
Coasa rea, cosa=ul r[u, bate-
rea lui Dumnezeu.
C-o pic[tur[ ce cur[ butea se
umple p`n[-n gur[.
Corabia cu doi c`rmaci se
]neac[.
Corabia mare, =i valuri mari
o bat.Cot de-un ort =i a\[ de-un
zlot.
Cu acul le str`nge =i cu lopata
le risipe=te.
Cu bani g[se=ti =i lapte de
pas[re.
Cu ciocanul se face banul.
Cu doba nu prinzi iepuri.
Cui cu cui se scoate.
Cuiul lui Pepelea.
Cu izmenele pe b[\.
Cu o sc`nteie casa nu vei lu-
mina.
Cu resteu la br`u nu se poate
face nimic.
Cutea v`rtoas[ nu se teme de
coas[.
Dac[ e s[ te frigi, apoi s[ te
frigi m[car cu o ciorb[ bun[.
Dac[ se taie hrinca de la p`ine,
]napoi n-o mai lipe=ti.
D-aia nu-mi fierbe mie oala ]n
vatr[.
Dai cu bani\a =i sco\i cu
lingura.
D-ar fi plugul ca grapa, =i
grapa ca ogorul =i ogorul cam[m[liga, ar fi =i \iganulgospodar.
De-a fir-a-p[r.
De c`nd n-am v[zut paraua,
am uitat cum i-i turaua.
Dec`t doi saci de=er\i, mai
bine unul plin.

109— Activit[\ile omului —
De haram a venit, de haram
s-a dus.
De la cinci p`ini miezul =i de
la nou[ coaja.
De securea f[r[ coad[ n-are
fric[ p[durea.
Dezlega-voi sacul, vedea-vei
pe dracul.
Din bun — =i bun =i r[u, ca
dintr-un lemn — =i cruce =i
m[ciuc[.
Din codin[ rea f[in[.
Din doi t[ciuni nu se fac
c[rbuni.
Din lipsa unui cui se desface
c[ru\a.
Din pagub[ nu se poate scoate
dob`nd[.
Dintr-un lemn nu se face
bucium.
Doni\a se umple cu \`r`itul,
fusul cu sf`r`itul.
Dou[ ou[ c`nd se tot cioc-
nesc, unul trebuie s[ se spar-
g[.
Dou[ pietre tari nu macin[
bine.
Drumul bun face carul mai
u=or.
Dup[ arc, =i s[geat[.
Dup[ ce r[stoarn[ carul,
atunci vede drumul cel bun.
Dup[ oal[, =i capac.
Dup[ ploaie vine =i el cu
ipingeaua.Dup[ sac — =i petec.
E lesne a zice pl[cint[, dar ]i
mult p`n[ se face.
Face v`nt carului la vale.
F`n bun din iarb[ proast[ ]i
anevoie a c[p[ta.
Ferestrele au ochi, iar pere\ii
— urechi.
Fiecare p`ine are f[r[miturile
ei.
Fiecare pune bucuros =aua pe
iapa vecinului.
Fiecare sac ]=i g[se=te pe-
tecul.
Fierul ne]ntrebuin\at rugi-
ne=te.
Fierul r[u, de ce-l ba\i, de ce
crap[ mai r[u.
Firele c`nd se ]ncurc[, anevoie
se descurc[.
Focul acoperit arde ]n[bu=it.
Focul ]n p[dure din sc`nteie
mic[ s-aprinde.
Focul scormolit mai mult[
par[ d[.
Fr`nele de aur nu fac calul mai
bun.
Gardul cu poprele cade pe
v`nturi grele.
Gardul r[u ]nva\[ vita vi-
clean[.
Halal de marf[, dar p[cat de
parale.

110— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Hambarul gol nu are =oa-
reci.
H`rbului gol to\i ]i dau cu
piciorul.
H`rtia multe rabd[.
Hora nu \ine tot balul, mai
sunt =i alte jocuri.
}i pare gardu’ p`rleaz[.
}l bag[ sub pat =i-l pune s[
c`nte coco=e=te.
}n co=ul gol nu-=i fac cuib
=oarecii.
}ncotro-i acul, ]ntr-acolo-i =i
a\a.
}n dorul scrobului lingi coada
tig[ii.
}n oala acoperit[ nimene nu
=tie ce fierbe.
}ntre ciocan =i nicoval[.
}ntre doi saci goi alegi p-[l cu
paie.
Lac[tul nu se pune la u=[
pentru ho\i, ci pentru oameni
cinsti\i.
La fa\[ veche nu trebuie
c[ptu=eal[ nou[.
L`na cea bun[ prin spini
r[m`ne.
Lesne-i a face c`rlig, dar s[ ai
ce ag[\a de el.
Lingura mare stric[ gura, dar
drege fa\a.
Lopata gr[m[de=te =i sapa
risipe=te.Lum`narea se aprinde pen-
tru cei ce v[d, nu pentru ceiorbi.
Mai bine s[-\i spargi papucii
dec`t s[-i \ii ]nveli\i.
Mai mare daraua dec`t oca-
ua.
Marfa gat[ bani a=teapt[.
M-a= duce =i-mi st[ calea
cruce.
M[tura veche ajunge la
grajd.
M`n[ apa la moara lui.
Mergi pe c[rare lin[ =i dai
drept ]n tin[.
Nodul u=or se face, dar greu
se desface.
Nu e bun[ coada care a mai
slujit la un topor.
Nu e c`=tig f[r[ pagub[.
Nu e mai grea boal[ dec`t
punga goal[.
Nu e vin f[r[ drojdie.
Nu face pielea c`t dubala.
Nu po\i ascunde sula-n sac.
Nu sun[ banul c`nd e unul
singur ]n pung[.
Oala =i \ucalul tot dintr-un lut
am`ndou[.
O nuc[ singur[ nu sun[ ]n
sac.
Opinci rupte =i zile pierdute.
Osia neuns[ sc`r\`ie.
O\etul tare ]=i sparge singur
vasul.

111— Activit[\ile omului —
Papucii de lac m[n`nc[ p[-
pu=oii din s`iac.
P[durea de coada toporului
moare.
P`n[ nu faci foc, nu iese
fum.
P`n[ nu te love=ti cu capul de
pragul de sus, nu vezi pe celde jos.
Pe c[rarea b[tut[ nu cre=te
iarb[.
Pentru bani ]=i vinde sufletul.
Pentru un cui pierzi o pot-
coav[.
Pe unde t[iam lemne, acum
adun[m surcele.
Pilda rea stric[ obiceiurile
cele bune.
Plosca nu se cat[ pe din-
afar[.
Printr-o cr[p[tur[ mic[ str[-
bate apa ]n corabia cea mare.
Punga mic[ tot ]n cea mare
ajunge.
Punga-n care banii nu sun[
nici de petice nu-i bun[.
R`de ciob ( h`rb) de oal[
spart[.
R`de ciocanul de nicoval[.
R`de cofa de c[ldare, da ea
]nt`i se pr[vale.
R`de oala de ceaun, dar
singur[-i neagr[ ]mprejur.Rufele murdare se spal[ acas[.
Sabia de aur taie mai tare
dec`t cea de fier.
Sacul cu dou[ guri nu-l po\i
umple.
Sacul gol nu st[ ]n picioare.
Sacul plin ]n cur`nd se vars[.
Sarea nu e bun[ ]n toate
bucatele.
S-a str`ns funia de par.
Se laud[ oala c[ va sparge
c[ldarea.
Se m[rit[ casa cu via.
Se-nvele=te cu ipingeaua =i se
scarpin[ cu surceaua.
Sita c`t e nou[ st[ ]n cui; la
urm[ umbl[ =i pe sub pat.
Surcica nu sare departe de la
trunchi.
+i-a nimerit coasa gresia.
+i coada securii face r[u
p[durii.
+i la cuptorul mic se face foc
mare.
Toporul f[r[ coad[ nu taie.
Tot cuiul ]=i afl[ gaura lui.
Tot dou[ oale-mi fierb: una
seac[ =i alta goal[.
Tot sacul ]=i g[se=te petecul.
Trei cor[bii ]nc[rcate n-a=-
teapt[ pe una de=art[.
Ulciorul nu merge de multe
ori la ap[.

112— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Unde se gr[m[desc banii, vin
=i grijile.
Vasul de=ert mai mult[ g[l[gie
face.Vasul gol c`nt[ a foame.
Vasul plin se cearc[ des.
Vasului gol to\i ]i dau cu
piciorul.Voind s[ poarte cercei mai
buni, ]=i pierde urechile.
LOCUIN|A (CASA),
P{R|ILE EI
(tematic[ unitar[ =i mixt[)
Acela strig[, c[ruia ]i arde
casa.
A face bordei cu cineva.
A face cas[ cu cineva.
A fi ca acas[.
A nu face cas[ bun[ cu ci-
neva.A-=i avea casa sub cu=m[.
A sparge (strica) casa cuiva.
A=a mai vii de-acas[.
A tr[i pe cuptor.
Bordeiul ]i r[u, da-i al meu!
Ca acas[ la tine nu-i nic[ieri
bine.Ca buna or`nduial[ ]n casa
omului nu-i nimic mai de
folos.
Casa lor este cu u=a prin pod
=i cu ferestrele pe sub pat.Casa f[r[ conduri, ca o cas[
pustie.
Casa f[r[ perdele, ca femeia
f[r[ spr`ncene.Casa nem[turat[ oaspe\i
a=teapt[.
Cas[ cu dou[ r`nduri: sus
c`inii, jos st[p`nii.
C`te sate =i bordeie, at`tea
obiceie.Ce-i afar[ ]i =i ]n c[mar[.
Ce =tie satul, nu =tie b[rba-
tul.De c`nd lumea =i p[m`ntul,
pe cuptor nu bate v`ntul.Ferestrele au ochi, iar gardul
=i pere\ii
— urechi.
Iarb[ ]n ograd[ — s[r[cie-n
cas[.}n casa unde e ]n\elegere =i
dragoste, chiar cele ce lipsesc
prisosesc.
}n vatra ta =i cenu=a arde.
La satul ce se vede c[l[uz[ nu
trebuie.La toat[ casa bate coasa,
numai la mine n-are cine.
Nici acas[ n-am de coas[.
Nimenea nu ]ntreab[ de casa
frumosului, ci de casa vred-
nicului.
Nu mai sc`r\`ie u=a degeaba.
Om cinstit ]n casa goal[.
Pe-afar[ pere\i-s noi, ]n cas[
nu po\i intra de gunoi.CUPRINS

113— Activit[\ile omului —
Primi\i-m[ ]n cas[, p`n[ ce
ve\i g[si dumneavoastr[
alta.
S-au aprins paiele de pe cas[
=i lui nici nu-i pas[.Uli\a te face f[r[ cas[.
Un bordei s[ ai, numai s[ fie
al t[u.
Unde iese fum, g[se=ti =i
m`ncare, =i foc pentru lulea.
U=a deschis[ pe oricine pri-
me=te.Vai de casa cu mul\i st[p`ni.
Vai de casa omului, c`nd
dracul ]=i v`r[ coada.
Vai de casa unde cotcod[cesc
g[inile =i coco=ul tace.
Vara toat[ tufa d[ s[la=.
}MBR{C{MINTEA
(tematic[ unitar[ =i mixt[)
A coase petic la petic.
Acul ]mbrac[ casa.
A fi ]mbr[cat ca o p[pu=[.
A fi ]mpodobit[ ca o floare.
A fi manta de vreme rea.
A fi scos din cutie.
A ]mbr[cat c[ma=a dracu-
lui.A r[mas badea f[r[ suman, c[
l-a dat pe suliman.
A umbla rupt ca croitorul =i
descul\ ca ciubotarul.C[ma=a b[rbatului e cinstea
femeii.
Cel dezbr[cat e gata s[ deie
zece ierni pe o var[.
Cine hainele =i le p[streaz[,
le are pe jum[tate.
Cine m[n`nc[ s[m`n\a de
c`nep[, ]=i m[n`nc[ c[ma=a.Cine nu c`rpe=te sp[rtura
mic[, are necaz s[ dreag[
borta mare.
Cine-=i \ine hainele ne-mbr[-
cate, ale lui sunt numai pe
jum[tate.
Cine umbl[ c`rpindu-se, mai
r[u se rupe.Cu tortul se \ine portul.
Cu ciubotele dintr-o vac[ =i cu
t[lpile din alta.Cum ai da, ]i tot cu ruptura la
c[lc`i.
Dac[ n-ai papuci, sunt bune
=i opincile.
Despuiatului m[nu=i ]i lipsesc.
Dup[ coaj[ se vede pomul,
dup[ hain[ se cunoa=te omul.Dup[ ploaie nu mai trebuie
c[ciul[.
E croit r[u =i cusut bine.
Fie-opinca c`t de bun[, ca
ciubota nu mai sun[.Gata ca o c[ma=[ de soacr[.
Gol de haine, puturos, a=a-i
omul cel lenos.CUPRINS

114— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Goliciunea ]nconjur[, da
foamea d[ de-a dreptul.
Goliciunea te v`r[ ]n cas[, da’
foamea te scoate.
Haina asta str[in[ a ta este?
Haina deschide u=a, da’ banul
vorbe=te.
Haina face pe om.
Haina nu face pe medic.
Haina nu face pe om, da omul
pe hain[.
Haina s[-\i fie cum e sacul =i
peticul.
Haina str[in[ nu ]nc[lze=te.
Haine de Anglie, petice o mie.
Hainele ]mprumutate nu \in de
cald.
Hainele nu fac pe om mai de
treab[.
Hainele proaspete nu se bo\esc
de diminea\[.
Haine scumpe pe spinare bag[
omu-n lips[ mare.
}i str`mt[ ]n =ale =i larg[ ]n
poale.
}mbr[cat pistol.
}mbr[cat sub\ire =i tremur[
gros.
Mai bine un suman periat =i
c`rpit dec`t un beni= zdren-
\uros =i t[v[lit.
Mai mult a\[ dec`t fa\[.M`na m`nec[ singur[-=i coase,
toporul coad[ singur ]=i face.
Nu da c[ma=a pentru altu’,
ca tu s[ r[m`i ]n pieleagoal[.
Nu dup[ sucman trebuie ju-
decat omul.
Nu face fa\a c`t a\a.
Nu face omul c`t haina.
Nu se caut[ haina, ci cel din
hain[.
Nu te uita ce-i pe cap, da’ ce-i
]n cap.
Om ur`t cu haine bune ca =i
gr`ul cu t[ciune.
Pantalonii vechi ]i fac pe cei
noi.
Paralele ]l ]nva\[ pe om a
gr[i, da’ hainele — a mergepe drum.
Pe deasupra spoial[, pe de
desubt — c[ma=[ nesp[lat[.
Pe fa\[ numai a\[; pe dos tei
pucios.
Pe unde sco\i c[ma=a?
Pune-\i petic dup[ gaur[.
R`de ruptul de c`rpit, c[ el e
mai potrivit.
Straiul vechi, unde-l dregi,
al[turea se rupe.
+i p[ianjenul \ese, dar din
p`nza lui nu se fac haine.

115— Activit[\ile omului —
Te-au cam str`ns ]n chingi
bietele opinci.
Toat[ fa\a-i bun[, dac[ c[p-
tu=eala-i c[lduroas[.Unul taie =i croie=te, =-altul st[
=i potrive=te.Ve=m`ntul bun face pe om.
Voind s[ te c`rpe=ti, mai r[u
te rupi.
ALIMENTA|IA, MASA
(tematic[ unitar[ =i mixt[)
A bea ceai cu m[m[lig[
rece.
A bea vin de unde c`nt[
broasca.
A boteza vinul.
A c[dea lipc[ pe m`ncare.
A face m[m[liga cu ciomege.
A fi ]n capul bucatelor.
A fi trecut cu paharul.
A-i fi tare soacra.
A ]nghi\i cu noduri.
Am avut noroc cu terciul, c[
m`ncam m[m[liga goal[.A m`nca ca cu gura altuia.
A m`nca ca un cosa=.
A m`nca c`t =apte.
A m`nca p`inea degeaba.
A m`nca p`ine amar[.
A m`nca p`inea =i sarea
cuiva.A m`ncat p`ine din mai multe
cuptoare.
A m`nca p`n[ ce te faci
cimpoi.
A m`nca praj.
A m`ncat ru=inea cu m[-
m[lig[.
A m`nca scrob cu polonicul.
Am m`ncat de parc[ m-am
dat pe ghea\[.
A nu avea cu ce s[tura un
=oarece.
A nu duce la ureche.
A nu pune nafur[ ]n gur[.
A pune la inim[.
A pune numai pe un dinte.
Are =i cu\itu(l), =i p`inea ]n
m`n[.
A se c[uta (vinde) ceva ca
p`inea cald[.A strica m`ncarea degeaba.
A-=i pune gura la cale.
Azima mai coapt[ mai buni
oaspe\i a=teapt[.Baba b[tr`n[ nu se teme de
p`inea moale.B[utura cere m`ncare, =i
m`ncarea b[utur[.Bucatele fur[ bune, dar n-a
=tiut na=a a le pune.
Buc[\ica \ine vi\ica.
Bucur[-te, p`ntece, c[ \i-oi da
pl[cinte.CUPRINS

116— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Bun ]i vinul, nu-i ca apa, nici
friptura nu-i ca ceapa.
Ca dorul de m[m[lig[ nici un
dor nu te stric[.
Carnea de l`ng[ os e cea mai
dulce.
C`nd e br`nz[, nu-i b[r-
b`n\[.
C`nd e=ti poftit la vreo mas[,
pleac[ s[tul de acas[.
C`nd m[n`nci numai fasole,
ai vrea s[ m[n`nci =i cu-
rechi.
C`te ]mbuc[turi, at`tea ]n-
ghi\ituri.
C`\i se spal[, to\i la mas[ vor
s[ =ad[.
Cel cu masa e dator s[ pof-
teasc[, cel str[in s[ nu ]n-
dr[zneasc[.
Cel s[tul de dulce vrea =i amar
c`teodat[.
Cic[ m[laiul nu-i copt =i el
]nfulec[ c`t opt.
Cine are piper mult, pune =i-n
cova=[.
Cine e ]nt`i la mas[ e pe urm[
la lucru.
Cine m[n`nc[ pu\in, m[n`nc[
mai de multe ori.
Cine n-are ce m`nca =tie c`nd
e post.
Cine n-are vara minte, iarna
nu m[n`nc[ pl[cinte.Cine s-a ars cu ciorb[, sufl[ =i
]n iaurt.
Cine se culc[ nem`ncat se
scoal[ f[r[ vreme.
Cine socoate c`te foi intr[ ]n
pl[cint[, niciodat[ nu m[-
n`nc[.
Cine-=i m[n`nc[ s[m`n\a de
c`nep[, r[m`ne gol.
Cine \ine p`inea ]n s`nul
altuia, de multe ori rabd[ de
foame.
Cu m`ncarea nu pr[p[de=ti
c[rarea, dar cu berea-\i pr[-
p[de=ti averea.
Dac[ nu e colac, e bun[ =i
p`inea.
De ai venituri mititele, mai
opre=te din m[sele.
Dec`t bucate stricate, mai bine
ma\e sparte.
De la o vreme numai miezul
p`inii ]\i place.
De pl[cinte gura r`de, de
v[rzare =i mai tare.
De ru=ine a= mai m`nca o
p`ine.
Din pumni str[ini nu te saturi
c`nd bei ap[.
Dou[ m`nc[ri nu stric[, ci nici
una stric[.
Dup[ cum \i-e gura, s[-\i fie
=i ]mbuc[tura.
E pe duc[ =i tot ]mbuc[.

117— Activit[\ile omului —
Eu umblu cu p`inea dup[ el
=i el cu ciomagu’ dup[ mine.
F[ buc[tura c`t \i-e gura.
Friptura bun[ nu se face la
fum.
Halal de ce m[n`nc[, p[cat
de ce poart[.
I-a c[zut lapte (miere) ]n
p[sat.
}i b[iat hr[naciu, p`ntecele
ca co=u’.
}i dai p`ine =i el te blestem[.
}l a=teapt[ cu pl[cinte calde.
}mbuc[ de pare c[ se bat lupii
la gura lui.
}mbuc[tura cea mare se ]n-
ghite cu-necare.
}mbuc[tura mare s-o v`ri ]n
gur[, da’ vorba mare s[ n-oscapi din gur[.
}\i d[ — m[n`nc[, te bate —
fugi.
La altu-n cas[ nu te-nghesui
la mas[.
La lucru cu priponele, la
m`ncare cu opintele.
La lucru uituc, la m`ncare
numai lup.
La masa gata se adun[ mul\i
mu=terii.
La m[m[liga mare vin multe
haimanale.
La m`ncare ca lupul =i la lucru
ca butucul.La m`ncare leu =i la lucru
bou.
La m`ncare lup, la treab[
vulpe =i la somn butuc.
La m`ncare s[ ai cump[ta-
re =i la b[utur[ s[ fii cu m[-
sur[.
Lapte acru-n c[limar, chiu =i
vai prin buzunar.
Laptele tinerilor e vinul b[tr`-
nilor.
Lesne-i a zice: pl[cint[! da
anevoie se face.
Mai bine dou[ m`nc[ri dec`t
o b[taie.
Mai bine m`ncare pu\in[
dec`t boal[ lung[.
Mai bucuros ar m`nca dec`t
ar sta.
Mai mult[ p`ine m[n`nci cu
miere dec`t cu o\et.
Mal de m[m[lig[ =i p`r[u de
lapte nu s-a v[zut.
Masa nu-i pentru cine se
g[te=te, da’ pentru cine se
nimere=te.
M[m[liga-i st`lpul casei,
p`inea-i cinstea mesei.
M[m[liga nes[rat[ e ca nunta
f[r[ l[utari.
M[n`nc[ br`nz[ cu m[m[lig[
goal[.
M[n`nc[ r[bd[ri pr[jite.
M[n`nci linte, cre=ti la
minte.
M`ncarea de diminea\[ lun-
ge=te via\a.

118— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
M`ncarea de diminea\[ =i
]nsur[toarea de t`n[r nicio-
dat[ nu stric[.
M`ncarea str[in[ ]ntotdeauna
]i mai bun[.
N-are baba nici un bai, are
pit[ =i m[lai.
Nici ou copt s[ nu-i m[-
n`nci.
Nimic nu e mai scump dec`t
p`inea.
Nu bea omul s[ se-mbete, dar
bea s[-=i fac[ prieteni.
Numai cu ap[ =i cu sare nu se
fac v[rzare.
Nu netezi calul cu biciul, da’
neteze=te-l cu ov[sul.
Nu se m[n`nc[ ]n toate zilele
pl[cinte.
Nu stau colacii pe garduri.
Nu =tie ce a m`ncat asear[.
Nu vasul, dar ce pui ]n el
miroase.
Oaspetele nu m[n`nc[ ce
g`nde=te, ci m[n`nc[ ce
g[se=te.
Omul tr[ie=te cu ce bag[ ]n
gur[.
Pahar f[r[ fund la mas[ nu se
pune.
P`inea coapt[ buni oaspe\i
a=teapt[.
P`inea nu vine singur[ la
tine.P`inea te ]nt[re=te, vinul te
]nvesele=te.
P`inea uscat[ satur[ casa.
P`ine cu sare e gata m`n-
care.
P`ine peste p`ine nu stric[.
P`n[ nu m[n`nci usturoi, nu-\i
miroase gura.
Pe c`t poate, p`inea-=i
scoate.
Pe=te — m[m[liga pr[p[-
de=te.
Pe om m`ncarea ]l \ine.
Pilda-i pl[cinta, da-i mai bun[
]nv`rtita.
Pocalele des ardicate, te fac
f[r[ bucate.
Poftim la mas[ cu m`ncarea
de acas[.
R[u m`ncai, bine m[ s[turai;
nici nu fuse, nici n-ajunse; dac[mai era tot nu strica.
R[u te hr[ne=ti cu m`ncarea
]n traista altuia.
R`nza mare face pr`nzul
mic.
S-alege urda din z[r.
S-a osp[tat p`n[ a cr[pat.
S[tulul nu crede celui fl[-
m`nd.
Stomacul ca moara, c`nd
n-are ce m[cina, atunci sestric[.

119— Activit[\ile omului —
+i s[tul, =i cu punga plin[ nu
se poate.
Tare-ar mai m`nca, dac[ i-ar
da cineva.
Tot el la masa altuia =i la masa
lui nimenea.Tu ]l tragi la mas[ =i el se v`r[
sub mas[.Unde m[n`nc[ doi, m[n`nc[
=i al treilea.Unde-s mas[ =i pahare, acolo
=i Stan c[lare.Unul m[n`nc[ agurid[ =i
altuia i se strepezesc din\ii.
Vai de acela ce are p`ine =i
n-are din\i s-o m[n`nce.V`ntul alege gunoaiele din
bucate.Vinul alege pe om.
Vinul din bobi\[ merge bine
la guri\[.
Vinul din vi\[ de vie te ]nvie.
Vinul e toiagul b[tr`ne\elor =i
nebunia tinere\elor.
Zece feluri de bucate, tot fasole
mestecate.
ST{RI
PSIHO – FIZIOLOGICE
M~NIE, SUP{RARE
A avea spr`ncene posomor`te.
A nu fi ]n du=i buni.A nu-i fi cuiva boii acas[.
A se face negru de m`nie.
A-=i ie=i din fire.
A-=i ie=i din pepeni.
A-=i ie=i din r[boj.
Ciuda te orbe=te.
Fierbe s`ngele ]ntr-]nsul.
M`nia ma\e vars[.
Nu i-s boii acas[.
Parc[ tot ]i plou[ =i-i ninge.
FRIC{
A fi cu frica-n s`n.
A fi cu ghea\a ]n spinare.
A i se sui p[rul ]n v`rful
capului.
A r[m`ne ca lovit de tr[s-
net.A r[m`ne lemn (a ]nlemni).
A se pierde cu firea.
A-=i pierde inima.
Cine mai mult se teme, acela
uit[ u=a deschis[.C`nd ajunge furca aproape de
ochi, anevoie mintea s[ \i-o ai
la loc.
De fric[ ]i pare cu=ma pi-
sic[.De fric[ nu vede lumea.
Frica-i din rai.
Leac de fric[ nu-i.
Nu m[ tem, dar tot mi-i
fric[.CUPRINS

120— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
FOAME, SETE
A avea (a fi cu) inima aproape
de gur[.
A da fl[m`ndului scobitoare.
A fi fl[m`nd ca un lup.
A fl[m`nzi dormind.
A-i c`nta (cuiva) =oarecii ]n
p`ntece.A-i chior[i ma\ele de foame.
Aici =i-a rupt foamea g`tul.
A-i juca mazurca ]n p`ntece.
A i se lipi p`ntecele de
spinare.A-i sp`nzura inima de foa-
me.
A-i sta soarele drept inim[.
A-l roade (pe cineva) la ini-
m[.Ar m`nca =i cu ochii.
A se usca de sete ca gaia.
A sta cu din\ii la stele.
C`nd \i-e foame, nu ca\i c[
m[laiul e ]n cuptor.C`t trece cioara peste gard,
copilul fl[m`nze=te.
Cel fl[m`nd n-are urechi de
ascultat.
Cel fl[m`nd se viseaz[ m`n-
c`nd.
Cu bun[tatea mori de foa-
me.
Cui e fl[m`nd, pita-i e ]n
g`nd.De foame i se lungesc ure-
chile.
E mare necaz c`nd foamea
nu-\i d[ r[gaz.Fl[m`nd ca un lup.
Fl[m`ndul codri viseaz[.
Fl[m`ndului =i o bucat[ de
m[m[lig[ rece i se pare
pl[cint[.
Foamea e cel mai bun buc[-
tar.
Foamea e sor[ bun[ cu setea.
Foamea face bucatele bune.
I-a mas =oareci ]n burt[.
Mi-e foame de nu te v[d.
Nasul sfor, iar ma\ul gol.
S-a ]nt`lnit foamea cu setea.
Setosul bea ap[ din orice
lac.
S{N{TATE, BOAL{
A apuca r[corile pe cineva.
A avea brag[ ]n s`nge.
A avea c[ldur[ la cap.
A avea din\i de papur[.
A avea inim[ verde.
A avea m[tr[gun[ ]n creier.
A avea o piatr[ pe inim[.
A dormi butuc.
A dormi ca mielul.
A dormi dus.
A dormi iepure=te.CUPRINS

121— Activit[\ile omului —
A face ochi mari.
A face z]mbre.
A fi b[tut de brum[.
A fi bub[ coapt[.
A fi cu grija-n spate.
A fi cu inima c`rcel.
A fi cu inima de petic[.
A fi cu sufletul ]n palm[.
A fi galben ca ceara.
A fi mai mult mort.
A fi numai o gearb[.
A fi numai osul =i pielea (oase
]n=irate, copt la os, cu oasele
pestri\e).
A fi numai piele =i oase.
A fi parc[ fiert ]n oal[.
A fi rupt ]n co=.
A fi s[n[tos ca un cal.
A fi trecut (a se ]ntrece) cu
dedeochiul.
A-i c`nta cuiva puricele ]n
ureche.
A-i fluiera v`ntul prin oase
cuiva.
A-i intra cuiva boala pe gur[.
A-i luci (cuiva) ochii ca la
m`\[.
A-i s[ri (cuiva) inima din
loc.
A i se duce (cuiva) inima-n
c[lc`i.A i se lua (cuiva) picioarele.
A i se rupe (cuiva) b[ierile
inimii.
A i se t[ia cuiva picioarele.
A-i sf`r=i inima (cuiva).
A-i sl[bi cuiva balamalele.
A-i sta inima ]n loc cuiva.
A-i suna cuiva doagele.
A-i trece (cuiva) ciolan prin
ciolan.
A-i veni (cuiva) inima la loc.
A-i veni (cuiva) le= la inim[.
A ]mpleti coad[ alb[.
A-l apuca damblaua (pe ci-
neva).
A-l apuca (pe cineva) n[b[-
d[icile.
A l[sa cu inima ars[.
A lua (a pune) la inim[.
A lupta cu cei fl[m`nzi.
A nimerit orbul Br[ila.
A nu fi ]n toate apele.
A nu fi ]n toate min\ile.
A nu fi nici de zeama ou[lor.
A nu fi nici viu, nici mort.
A nu-i trece (cuiva) nici prin
vis.
A nu mai avea scuipat ]n
gur[.
A nu se \ine dec`t de un fir de
a\[.
A nu vedea ]naintea ochilor.

122— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
A obosi ca un cal.
A r[m`ne cu gura c[scat[.
A r[m`ne cu inima fript[.
A r[m`ne ]ncremenit.
A r[m`ne numai sufletul ]n
cineva.
A r[m`ne numai umbra (cui-
va).
Are =i-ar mai avea, c-a-nc[put
la boal[ grea.
A scormoni o ran[ veche.
A se bate cu g`ndurile.
A se face covrig.
A se face dob[ de pl`ns.
A se lega ca boala de om s[-
rac.
A se umple de suflet.
A sim\i ghea\[ ]n spate.
A-=i mu=ca buzele.
A-=i r[cori inima.
A-=i rupe p[rul din cap.
A-=i uita anii.
A= pl`nge da’ nu pot de r`s.
A trage la aghioase.
A trage un somn la opt sute.
A trece un =arpe rece prin
corp.
A vedea verde ]naintea ochi-
lor.
A veni cu sufletul la gur[.
B[tr`ne\ele nu aduc nim[nui
frumuse\e.B[tr`nii ajung ]n mintea
copiilor.
Boala cunoscut[ e pe jum[tate
vindecat[.
Boala de om se leag[ ca vi\a
de par.
Boala din fire n-are lecuire.
Boala intr[ cu carul =i iese pe
urechea acului.
Boala lui ca s[n[tatea mea.
Boala niciodat[ nu se d[
vinovat[.
Boala nu ]ngra=[ pe om.
Boal[ lung[ — moarte si-
gur[.
Boli de-ar fi, c[ leacuri se
g[sesc destule.
Bolnavii de friguri de var[ —
galbeni ca turta de cear[.
Bolnavul multe zice =i s[-
n[tosul face ce =tie.
Bolnavul nu se ]ntreab[.
Bucura\i-v[ cu cei ce se bucur[
=i pl`nge\i cu cei ce pl`ng.
Capul c`nd te doare, tot trupul
bole=te.
C[scarea cea dint`i cere
c[p[t`i.
C`nd ]mb[tr`ne=ti, nu-\i tre-
buie nimic.
C`rna f[r[ nas moare de
necaz.
Ce folose=te bolnavului patul
de aur?

123— Activit[\ile omului —
Cel bolnav nu e bucuros nici
de pat de aur.
Cel s[n[tos n-are nevoie de
doctor.
Celui bolnav =i mierea i se pare
amar[.
Celui fl[m`nd p`inea-i ]n
g`nd.
Chiorul ]ntre orbi este ]mp[rat
(rege).
Cine doarme ]n asfin\it de
soare, capul ]l doare.
Cine doarme mult, tr[ie=te
pu\in.
Cine-i s[n[tos e destul de
bogat.
Cine se culc[ t`rziu =i doar-
me diminea\a, ]=i scurteaz[via\a.
Cine se gr[be=te, ostene=te.
Cin’ va m`nca mult[ miere, o
s[ verse =i fiere.
Cu toat[ gem[tura duce lin-
gura la gur[.
Dac[ nu e=ti s[n[tos, nim[nui
nu-i e=ti de folos.
Dec`t s[ r[m`n[-n h`rg[u,
mai bine s[-mi fie r[u.
De o umbr[, de-o n[luc[
frigurile ]l apuc[.
De multe ori necazul ]m-
bat[ mai r[u dec`t oriceb[utur[.
Din sg[ibuli\a (cea) mic[,
bub[ mare se ridic[.Doctoria babelor: nici nu-l
scap[ de boal[, nici nu-l las[
s[ moar[.
Dou[ be\e ]n pantalon —
imita\ie de om.
Durerile mari sunt mute.
E bolnav: dintr-o p`ine numai
cu\itul ]i r[m`ne.
E gras de-i numeri coastele.
E ]ntr-o doag[.
E slab de-l bate v`ntul (d[
v`ntul jos).
Fiecare boal[ ]=i are leacul ei.
Fiecare se leag[ acolo unde-l
doare.
Galben de gras, de-i curge
untura pe nas.
Haina b[tr`nului ]i grea.
I-au obosit papucii.
Iapa fl[m`nd[ ]=i uit[ de
m`nz.
I s-au ]nc[lzit urechile.
}i trage cu oala, ca s[ treac[
boala.
}i \ine sa\ ca calului; trec`nd
drumul iar fl[m`nze=te.
}l doare un deget, dar nu =tie
care.
}n trup s[n[tos, minte vo-
ioas[.
La b[tr`ne\e m[ tem de poale
cre\e.
La b[tr`ne\e mintea se stric[.

124— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
La b[tr`ne\e nu se mai prinde
minte.
La b[tr`ne\e se simte cine nu
s-a cru\at la tinere\e.
L-a lovit damblaua.
La lucr[torul r[u toamna
inima pl`nge.
Leac s[ fie, s[ nu fie, plata
babei se =tie.
Leacul ]i c`teodat[ mai r[u
dec`t rana.
Mai tare =i mai vr[jma=[
jiganie dec`t foamea nu este.
M[n`nc[ =i mere p[dure\e.
N[du=ala scoate boala.
Nici o boal[ mai grea ca boala
b[tr`ne\elor.
Nici somn lung f[r[ visuri,
nici vorb[ lung[ f[r[ min-ciuni.
Nici viu printre vii, nici mort
printre mor\i.
Nu-i boal[ f[r[ leac.
Numai acel de sufer[ =tie ce-i
durerea.
Nu m[ doare nici capul.
Nu te ]ntrece cu dedeochiul.
O boal[ vindec[ pe alta, c`nd
vine una dup[ alta.
Obrinteala r[nii de pe margini
se cunoa=te.
Omul caut[ leac unde simte
c[-l doare.Omul, c`nd ]i s[n[tos, ]=i
caut[ singur boala.
Omul dac[ ]mb[tr`ne=te, f[-i
sicriu de odihnit.
Omul de chinuri =i necazuri
]mb[tr`ne=te.
Omul la m`nie cade-n ne-
bunie.
Orbul c`nd d[ de perete
socote=te c[ s-a ispr[vit lu-
mea.
Orbul cu ]ntrebarea a nimerit
Br[ila.
Orbului degeaba ]i spui c[ s-a
f[cut ziu[.
Parc[ a tras ]n plug.
Parc[ i-au luat p`nza de pe
obraz.
Pe durerea mare alta mai mare
o t[m[duie=te.
Rana c`t de mic[, dac[ nu-
ngrije=ti de ea, cur`nd se face
mai rea.
Rana dac[ se deschide, ane-
voie se ]nchide.
Rana obrintindu-se =i patima
]nvechindu-se, a se vindeca cu
nevoie va fi.
Rana se vindec[, dar semnul
r[m`ne.
Rana veche u=or s`nge-
reaz[.
Sara te culci pl`ng`nd =i
diminea\a te scoli r`z`nd.
S[n[tatea e cea mai bun[
avu\ie.

125— Activit[\ile omului —
S[n[tatea e mai bun[ ca
toate.
S[n[tatea face banii =i banii
s[n[tatea.S[n[tatea goal[, ca o oal[
goal[.
Sc`rba e boala cea mai greu
de lecuit.
Sc`rba pe om mai tare ]l
]mboln[ve=te dec`t boala.Slab de-l bate v`ntul.
Somnu-i rupt din moarte.
Somnul dulce nimic n-aduce.
Somnul dulce via\[ ne-adu-
ce.
Somnul e (oglinda) pilda
mor\ii.
Stomacul c`nd chior[ie=te, la
dem`ncare g`nde=te.Surdul nu aude, dar o (le)
potrive=te.+i-a uitat anii.
+i-a uitat =i zilele.
Tacu-i leacul!
Tare-i bine =i frumos, c`nd e
omul s[n[tos.Te g[se=te boala g[lbinarei =i
frigurile pungii.Toat[ boala are leacul ei.
Tusa =i junghiul ]s surori.
Uit[-te la obraz =i m[-ntreab[
de necaz, uit[-te la fa\[ =i m[-
ntreab[ de via\[…Umbl[ dup[ somn ca =erpii
dup[ lapte.
Voinic, s[n[tos, numai galben
de v`rtos.
Vorbele nu potolesc foamea.
VIA|A
(tematic[ unitar[ =i mixt[)
A avea nou[ vie\i (suflete).
A avea zile c`te buruiene.
A avea zile cu carul.
A c[lca iarb[ verde.
A fi cu zilele ]n m`n[.
A fi v[zut de Soare.
A se \ine ]ntr-un fir de a\[.
A tr[i ani ]mprumuta\i.
Cine se gr[be=te, pu\in tr[-
ie=te.
Dup[ via\[ — =i m`ndrea\[.
}i st[ via\a ]ntr-un fir de a\[.
Via\a e scump[ ori=icui.
Via\a f[r[ n[dejde ]i ca noap-
tea f[r[ zori.
Via\a-i din buc[\i.
Via\a ]\i petreci, cu n[dejdile
seci.Via\[ c`rpit[ cu a\[, de toate
zilele ]\i vine grea\[.
Via\[ legat[ cu a\[.CUPRINS

126— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
MOARTEA
(tematic[ unitar[ =i mixt[)
A avea leac numai zama de
h`rle\.
A avea moarte ]ntunecat[.
A avea oase moarte.
A b[ga pe cineva ]n mor-
m`nt.A bea paharul mor\ii.
A da colac =i lum`nare.
A da gene-n gene.
A da (l[sa) ortu popii.
A da m`na cu moartea.
A da ochii cu moartea.
A da ochii peste cap.
A f[cut larg ]n cas[.
A fi cu un picior ]n groap[ =i
cu unul pe mal.A fi dus cu sania.
A fi dus cu \olul.
A fi dus pe n[s[lii.
A fi ]n gura mor\ii.
A fi ]n m`na mor\ii.
A fi mort de viu.
A fi oale =i ulcioare.
A fi pe duc[.
A fi pe lumea cealalt[.
A fi pe patul de moarte.
A fi uitat de moarte.
A-i c`nta aleluia.A-i c`nta aghiosul.
A-i c`nta cucul ]n spate.
A-i c`nta cucul r[u.
A-i c`nta popa.
A-i c[dea steaua.
A-i cunoa=te (cuiva) moar-
tea.
A-i da colac =i lum`nare.
A ie=i cu t[lpile ]nainte.
A-i intra zilele ]n sac.
A-i m`nca cioara colacul.
A-i m`nca coliva (cuiva).
A-i muri cuiva moartea.
A intra ]n anul mor\ii.
A-i pune crucea la cap.
A-i putrezi ciolanele (cuiva).
A i se apropia (cuiva) funia de
par.A i se curma firul vie\ii.
A i se ]ntuneca steaua.
A i se m`ntui a\a de pe ghem.
A i se n[z[ri sania.
A i se rupe calea-n cruce.
A i se trece becul.
A-i suna ceasul.
A-i suna coliva ]n piept.
A-i suna sc`ndura.
A-i veni doctor dup[ moarte.
A ]nceta din via\[.
A ]nchide ochii.
A ]nchide ochii sub cei patru
co\i de p[m`nt.CUPRINS

127— Activit[\ile omului —
A ]nchina steagul.
A ]ntinde picioarele.
A l[sa ceva cu limb[ de
moarte.
A lep[da potcoavele.
A-l lua dracul pe cineva.
A-l pupa pe cineva h`rca.
A m`nca colacul (cuiva).
A merge cu picioarele ]n sus.
A mo=teni p[m`ntul.
A muri cu zile.
A muri f[r[ lum`nare.
A murit ]nghesuit la poma-
n[.
A murit =i a putrezit foarte de
mult, de s-a f[cut curat p[-
m`nt.
A nu-l mai durea din\ii.
A nu-l mai vedea Soarele.
A nu mai avea zile.
A nu mai bea ap[ rece.
A nu mai vedea Soarele.
A nu se alege nici cenu=a din
cineva.
A pune coasta la p[m`nt =i
fa\a la r[s[rit.
A pune corpul ]n p[m`nt.
A pune m`inile pe piept.
A pune ochii ]n grind[.
A pupa p[m`ntul rece.
A se ag[\a ca moartea de om
s[n[tos.
A se bate cu moartea.A se da de ceasul mor\ii.
A se duce cu c[lc`iele ]na-
inte.
A se duce cu zile ]n mor-
m`nt.
A se duce de veci.
A se duce la zarz[ri.
A se duce pe apa s`mbetei.
A se duce pe ceea lume.
A se duce pe drumul ne]n-
tors.
A se duce s-o vad[ pe bunica.
A se ]nsura cu =ase sc`nduri
de brad.
A se sf`r=i.
A se trece.
A sta cu \[r`na ]n gur[.
A-=i da duhul.
A-=i da rada.
A-=i ]ncheia catastihul.
A-=i juca ultima carte.
A-=i pune cap[t zilelor.
A-=i trage sufletul.
A tr[it =i a vecuit, nu e p[cat
s[ moar[.
A tr[i un trai =i jum[tate.
A trece drumul ]n cealalt[
]mp[r[\ie.
A vedea moartea cu ochii.
A veni cu m`inile pe piept.
Bun om, p[cat c[ mor al\ii
]naintea lui.

128— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Ce apuc[ p[m`ntul, lesne se
uit[.
Cel de se teme de moarte,
alearg[ dup[ ea.
Cine a murit an, an s-a ]n-
gropat.
Cine moare, groapa lui =i-o
astup[.
Cine moare, nu mai vine.
Cine se ]nva\[, moartea ]l
dezva\[.
Co=ciugul acoper[ gre=elile
doctorilor.
Cu limb[ de moarte.
Cu n[dejdea te duci =i-n
groap[.
Cu pl`nsul nu se ]nviaz[
mor\ii.
Dac[ moare nevasta mea, se
duce lumea jum[tate; dac[
mor =i eu, se ispr[ve=te lu-mea.
D-aci ]nainte ciobu’ =i lu-
m`narea.
De-aici ]nainte sapa =i lo-
pata.
De ar muri omul de c`te ori
se boln[ve=te, n-ar mai fi
oameni pe p[m`nt.
De-ar =ti omul c`nd are s[
moar[, =i-ar s[pa groapasingur.
De moarte nimeni nu e gata
c`nd sose=te ceasul.De omul viteaz =i moartea face
haz.
Dup[ moarte, poc[in\[.
Dup[ ultima baie, scapi de
toate grijile.
Era s[-l ieie buha.
Fiecare-i dator c-o moarte.
Fiecare moare pentru el.
Gol ai venit, gol te duci, cu
tine d-aici nimic duci.
I-a apus steaua.
I-a c`ntat ve=nica pomenire.
I-a m`ncat sc`ndurile fa\a.
I-a suflat ]n lum`nare.
I-a venit doctorul dup[ moarte.
I-a zis popa cu cadelni\a la
cap.
Ie=i\i, mor\i, din gropi, s[
intr[m noi viii.
I s-a curmat firul vie\ii.
}l caut[ moartea pe acas[ =i
el umbl[ prin vecini (sat).
}=i aprinde lum`nare d-am`n-
dou[ c[p[t`iele.
Lacrimile nu s-ar mai usca,
dac[ mor\ii nu s-ar uita.
La groapa altuia e u=or s[
c`n\i aleluia.
Mai bine s[ mori m`ine, nu
azi.
M`ng`ierea s[racului e moar-
tea.

129— Activit[\ile omului —
Moare calul, ]i r[m`ne =aua,
moare omul, ]i r[m`ne nu-
mele.
Moartea ]i ]mpac[ pe to\i.
Moartea le ]nchide gura la
to\i.Moartea nu alege.
Moartea nu mai are moarte
c`t o fi p[m`ntul.Moartea nu spune c`nd vi-
ne.Moartea nu va s[ =tie de averi,
de bog[\ie.Moartea nu vine la noi c`nd o
chem[m.Moartea ocole=te pe cel vi-
teaz.Moartea totdeauna ]=i caut[
pricin[.Mortul nu se (mai) ]ntoarce de
la groap[.Mor\ii cu mor\ii, viii cu viii.
Mor\ii nu se vorbesc de r[u.
Nimenea n-o s[ tr[iasc[ lumea
s[ o mo=teneasc[.Nu fac viii ce zic mor\ii.
Numai c`nd moare omul se
cunoa=te ce-a fost.Numai de nu i-ar muri mul\i
]nainte.Numai moartea-i f[r[ leac.
Numai mortul nu-=i mai schim-
b[ portul.Numai pro=tii se tem de moarte.O dat[ moare omul.
O moarte are omul.
Omu-i cu moartea dup[ cap.
Parc[ i-a luat p`nza de pe
obraz.Parc[ i-a luat umbra.
P`n[ la moarte sunt toate.
S-a dus baba cu colacii.
S-a dus ]nainte de a-i bate
ceasul.S-a dus s[-=i vad[ moartea cu
ochii.Somnul cu moartea fra\i
gemeni s-au n[scut.Somnul peste m[sur[ este
fratele mor\ii.+i-a dat mult de poman[.
+i-a m`ncat norocul ca \iganul
biserica.+i-a tr[it traiul, =i-a m`ncat
m[laiul.Treci zi, treci noapte, apropie-
te moarte.
VIA|{, MOARTE
(tematic[ mixt[)
A muri =i a ]nvia.
A tr[i un trai =i cu al mor\ii,
dou[.Azi tare, m`ine mare, poi-
m`ine pe spinare.C`t de r[u s[ tr[iasc[ omul,
tot nu se ]ndur[ s[ moar[.CUPRINS

130— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
C`te-n lume se nasc, mor
toate.
Ce ]nghite p[m`ntul, via\[ nu
mai are.
Ce se na=te, moare.
Cine se teme de moarte, =i-a
pierdut via\a.Cine vede na=terea, vede =i
moartea.Dec`t via\[ cu necaz, mai bine
moarte ]ntr-un ceas.De moarte nu te teme =i de
via\[ nu fii cu grij[.De moarte =i de nunt[ ni-
meni, niciodat[, nu poate fi
gata.
La ]nsur[toare =i la moarte nu
se poate s[ n-ai parale.Mai bine moarte cinstit[,
dec`t via\[ pricopsit[.Mai bine s[ te ]nsori de dou[
ori dec`t s[ mori o dat[.Moartea unora este via\a
altora.Moartea voinicului — din
m`na calicului.
Na=terea omului e pentru al\ii;
moartea e a lui.
Nici cu viii, nici cu mor\ii.
Nici n-am la ce muri, nici la
ce tr[i.
Nu-i via\[ f[r[ vin[ =i moarte
f[r[ pricin[.
Nunt[ f[r[ r`s =i moarte f[r[
pl`ns nu se poate.Nunt[ f[r[ vorbe =i moarte
f[r[ b[nuial[ nu se poate.
Nu se =tie cine moare =i cine
tr[ie=te.Omul, c`t de b[tr`n s[ fie, tot
nu vrea s[ moar[.Omul c`t s[-mb[tr`neasc[ tot
cere s[ mai tr[iasc[.
Omul =i din nec[tare moare,
=i zile c`nd are.
Omului mare ]i sun[ clopotul
=i la via\[ =i la moarte.Vai de moarte f[r[ r`s =i de
nunt[ f[r[ pl`ns!Via\a-i scurt[, moartea-i
ve=nic[.
Via\a ur[=te, iar moartea
]mpac[.
RELA|II DE RUDENIE
(tematic[ simpl[ =i com-
plex[ etc.)
A c[utat c`t a c[utat, dar
soacr[ bun[ =i-a c[p[tat.Aduci nora cu scripca =i n-o
po\i scoate nici cu sapa.
A fi (cuiva) =i mam[, =i tat[.
A fi cu=m[ ]n cas[.
A fi dintr-un aluat.
A fi pentru unii mum[ =i pentru
al\ii cium[.A fi piatr[ de moar[ ]n cas[.CUPRINS

131— Activit[\ile omului —
A fi st`lpul casei.
A fi un suflet ]n dou[ trupuri.
Ai copii, ai griji mii, iar cel ce
nu are cu dorul lor moare.
Ai copii, ai =i necaz.
A intrat nora-n blide.
Ai =tiut a s[ruta, trebuie s[ =tii
=i a leg[na.
A nu cunoa=te neamurile.
A nu-i fi jale nici de ma-
m[-sa.
Argintu’ =ede-n lad[ =i ur`tu’
jos pe vatr[.
Ascult[ ]nv[\[tura tat[lui t[u
=i nu uita pove\ele maicii tale.
A se ]mp[ca ca fra\ii.
A se lua (a fi) fra\i de cruce.
Ast[zi copilul te vinde ]ntr-o
lingur[ de ap[.
A-=i c[uta cal de mire.
A-=i c[uta soacr[.
Azi joac[ na=u(l) la mine,
m`ine la tine.
B[rbat bun =i usturoi dulce nu
se poate.
B[rbatul are ochi s[ vad[,
femeia are ochi s[ fie v[zut[.
B[rbatul duce greul, dar
femeia e temeiul.
B[rbatul m`n[ boii =i ar[,
nevasta doarme-n c[mar[.
B[rbatul poart[ p[l[ria =i
nevasta gospod[ria.B[rbatul s[ aduc[ cu sacul,
muierea s[ scoat[ cu acul.
Binecuv`ntarea p[rin\ilor
]nt[re=te casa fiilor.
Blestemul de mum[, ca ghea-
ra de cium[.
Blestemul de tat[, ca stana de
piatr[.
Blestemul p[rin\ilor e ca
piatra mun\ilor.
Bog[\ia =ede-n lad[ =i toanta
=ede pe vatr[.
Care o fi, tot un b[rb[\el mi-o
fi.
Casa f[r[ femeie ]i pustie pe
din[untru, casa f[r[ b[rbat ]i
pustie pe dinafar[.
Cat[ nevast[ s[-\i plac[ \ie, nu
altora.
C[ma=a copilului arat[ ce
mam[ are.
C`nd eram la mama, =i eu
=tiam s[ cos, c[ mama ]mpun-gea, =i eu tr[geam cu acul.
C`nd se na=te b[iatul, r`d
pere\ii; c`nd se na=te fata,pl`ng pere\ii.
C`nd se-nsoar[, nu i-i de
moar[.
C`nd te ]nsori, s[ te ]nsori, iar
nu s[ te m[ri\i.
Ce a f[cut mama =i tata, o s[
fac[ fiul =i fata.
Ce na=te din pisic[, =oareci
m[n`nc[.

132— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Cinci degete sunt la o m`n[ =i
nu seam[n[ unul cu altul.
Cine are b[tr`n, s[-l v`nd[, =i
cine n-are — s[-l cumpere.
Cine are fete multe, adun[
nebunii de pe drumuri.
Cine are fete multe, se ]nchin[
la oricine.
Cine caut[ nevast[ f[r[ cusur,
ne]nsurat r[m`ne.
Cine nu se ]ndur[ de varg[,
pierde copilul.
Cine se bucur[ la avere, ia f[r[
pl[cere.
Cioarei i se par puii ei de
p[un.
Coco=ul nici mum[, nici sor[
are.
Copiii ]s cinstea p[rin\ilor, iar
p[rin\ii — lauda copiilor.
Copii mici — griji mici, copii
mari — griji mari.
Copilul cu moa=e multe r[-
m`ne cu buricul net[iat.
Copilul nepedepsit ajunge
neprocopsit.
Copilul spune c[-i b[tut, dar
nu spune de ce.
Cre=te puii t[i, c[ de ei ai s[
piei.
Cu bani g[se=ti =i tat[ =i
mam[.
Cui i-e mil[ de copil, nu-l
iube=te.Cu l[uta =i cu toabe adusei ]n
cas[ gloabe.
Cum e tata, a=a-i =i fiul.
Cu neamurile s[ m[n`nci, s[
bei, daraveri s[ n-ai cu ei.
Dac[ badea ar avea cosi\e, i
s-ar zice lele.
Dac[ limba femeii ar fi mai
scurt[, zilele b[rbatului ar fi
mai lungi.
Dac[ moare finul, se pierde
cumetria.
De ar muri socru’, ca s[-i apuc
locu’!
De r[m`neai, ]mi erai ca un
frate, iar de nu, ]mi e=ti ca doi.
Din fata cea hain[ nu mai
faci gospodin[; iar din una
s[r[cu\[ faci bun[ gospo-
dinu\[.
Din p[rin\i se trag =i copii r[i,
=i copii cumin\i.
Ea poate \ese sub pat, c-are
mil[ de b[rbat.
E tat[-s[u ]n picioare.
Eu ]i sunt na=u(l).
Fata care-alege mult, se m[rit[
dup[ mut.
Fata cea mai mare m[rit[ pe
cea mai mic[.
F[-m[, mam[, =i pe mine, s[
m[ fac frumos ca tine.
F[-mi, mam[, o cu=m[ bun[,
s[-\i aduc o nor[ strun[.

133— Activit[\ile omului —
F[r[ b[rbat ]i pustie ograda,
f[r[ femeie — casa.
Fecior de dup[ gard.
Femeia bun[ e b[rbatului
cunun[.
Femeia bun[ e plug de aur la
casa omului.
Femeia care-i cuminte ]i mai
mare dec`t un b[rbat.
Femeia cine-=i love=te, norocul
]=i oropse=te.
Femeia cinstit[ — piatr[
nepre\uit[.
Femeia curat[ te ]ndeamn[ la
via\[.
Femeia ]n\eleapt[ ]=i zide=te
casa.
Femeile nem[ritate, ca bu-
catele nes[rate.
Fericit este b[rbatul care are
o femeie bun[.
Fie ca o naib[, numai bani s[
aib[.
Fiecare na= ]=i are na=ul.
Fiec[ruia i se pare c[ copilul
s[u e mai frumos, de-ar fi c`tde ur`cios.
Fie un b[\ descojat, tot se
nume=te b[rbat.
Fine, fine, dar porc de c`ine.
Fl[c[ul care se \ine, ia fata
care r[m`ne.
Frate, frate, dar p`n[ unde se
poate.Fratele de cruce, c`nd te vede,
fuge.
Fratele ]\i scoate ochii.
Frumoas[ nor[ dob`ndi=i, dar
se uit[ cam piezi=.
H`rtoapele m[rit[ toantele,
ponoarele m[rit[ chioarele.
Ieri se juca ]ntre fete =-ast[zi
=ade-ntre neveste.
}l trag copiii de poal[.
}l trage vi\a.
}mpreun[ cu apa zv`rle =i
copilul.
}n fa\[ mum[ =i ]n dos ciu-
m[.
}ntre ai mei am fost =i ai mei
nu m-au cunoscut.
}=i cunoa=te mo=ul nepo\ii.
Jup`neasa \ine casa, dar
jup`nul \ine drumul.
L-a b[gat mum[-sa ]n lad[ =i
l-au m`ncat moliile.
La culcare, fat[ mare, las[
nora s[ mai toarc[, s[ fac[c[me=i de soacr[.
L-a ]mbrobodit femeia.
La unii mum[ =i la al\ii ciu-
m[.
Lelea joac[ p`n[-n noapte, iar
b[rbatu-i e pe moarte.
Lesne a se ]nsura =i greu a se
dessura.
Mai aproape din\ii dec`t
p[rin\ii.

134— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Mai bun este prietenul cel de
aproape, dec`t fratele dedeparte.
Mai mul\i ]ntreab[ de mama
dec`t de tata.
Mai mul\i se uit[ la mireas[
dec`t la mire.
Mama bate, mama pup[.
Mama bun[ ]=i ceart[ b[ia-
tul.
Mama, c`nd m-a dat, tot m-a
]nv[\at.
M[riti=ul te leag[ de m`ini =i
de picioare.
M`ng`ie copilul numai c`nd
doarme.
Mi-i ca =i un tat[.
Mireasa vede masa.
Mo=iile m[rit[ mom`ile,
sutele m[rit[ slutele.
Muierea c`nd lipse=te, casa se
risipe=te.
Mul\i alearg[ la nunt[, dar
numai mirele se folose=te.
Mul\imea copiilor — averea
omului.
Muma cea bun[ nu ]ntreab[
pe copii de le este foame.
N-are taica (tetea) c[ \i-ar
da.
Na=ul boteaz[, na=ul cutea-
z[.
Nevasta cu mintea bun[ e
b[rbatului cunun[.Nevasta nu-i un petic, s[-l co=i
=i pe urm[ s[-l desco=i.
Nevast[ mai po\i g[si, dar
mam[ ba.
Nici un p[rinte nu-=i ]neac[
copiii.
Numai tat[ =i mam[ nu po\i
cump[ra pe bani.
Nu pomeni pe tat[l t[u cu
coliva altuia.
Nu s-a ]nsurat cu fata, ci cu
banii.
O dat[ vede na=ul buricul
finului.
Omul cu rude nu piere.
Palma de la neam te ustur[
mai r[u dec`t cea de la str[in.
Parc[ am omor`t pe mama.
P[catele p[rin\ilor — pe-
deapsa pruncilor.
P[rintele cu un copil numai,
ca orbul cu un ochi.
P`inea c`t de proasp[t[, vinul
c`t de vechi =i nevasta c`t det`n[r[.
P`n[ nu m-oi vedea cununa-
t[, nu m[ \iu c[ sunt m[ri-
tat[.
Pentru bani ia =i pe fata
dracului.
Podoaba la p[rin\i — copiii
cei mul\i.
Pui de lele.
Puiul cel bun se cunoa=te dup[
creast[.

135— Activit[\ile omului —
R[u e c`nd pl`ng p[rin\ii.
Rubedenie la rubedenie tra-
ge.
Ruda la vreme de nevoie se
cunoa=te.
S-a s[turat soacra de poam[
acr[.
S[race b[rbate, c[ asear[
muri=i =i nu te mai putui uita.
S[rmanul b[rbatul prost, bun
odor la cas[-a fost.
S[-\i iei nevast[ de cas[, nici
ur`t[, nici frumoas[.
S`ngele ap[ nu se face.
S`ngele nevinovat cere r[z-
bunare.
Se leap[d[ =i de tat[-s[u.
Se pl`ng cele m[ritate c[ nu
au de b[rba\i parte, dar celev[duve ce s[ zic[ c`nd lainim[ le pi=c[.
Se scald[ ]n zestrea muierii.
Soacr[, soacr[, poam[ acr[!
De te-ai coace, c`t te-ai
coace, tot dulce nu te-ai mai
face.
Sor[ de scoar\[.
Spune-mi cine-i mam[-sa, ca
s[-\i spun cine-i fiic[-sa.
Sunt rude dup[ iapa cea
alb[.
Sunt rude, pentru c[ au uscat
c[m[=ile la un soare.
+apte fra\i pe un copac.+i cioara-=i laud[ puii.
+i fiara cea mai crud[ cinste=-
te neamul s[u.
+tiu c[ m[-nsor la var[, dar
mie-mi trebuie disear[.
Tat[l adun[ paiele ca aurul,
fiul risipe=te aurul ca paiele.
Te iube=te soacr[-ta.
Tineric[ o luai, de-o sut[
cincizeci de ai.
Toat[ a lui nerozie e de la
p[rin\i mo=ie.
Toat[ pas[rea ]=i ap[r[
puii.
Toat[ vaca vi\elul ]=i linge.
Tot cam dup[ neam merg
toate, din ce este nu-l po\iscoate.
Tot na=u-=i are na=.
Tr[iesc ca fra\ii =i se iubesc ca
dracii.
Uit[-te la mum[-sa =i cunoa=te
pe fie-sa.
Umbla cu m[m[liga-n traist[
=i nu-=i g[sea mireas[.
Unde d[ mama, carnea cre=te.
Unde nu-i b[rbat ]n cas[, nu e
nici p`ine pe mas[.
Un tat[ poate s[ hr[neasc[
zece fii, dar zece fii nu pot s[hr[neasc[ un tat[.
Vai de nunt[, c`nd lipse=te
mirele!

136— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Vecine, s-a dus b[rbatu-meu la
moar[; nu =tiu, s[ m[ m[rit
sau s[-l mai a=tept.
Vezi mama, apoi ia fata.
Via =i mo=ia m[rit[ urgia.
Via\a nec[s[torit[, la b[-
tr`ne\e e cea mai ur`t[.
Vinde =i pe tat[-s[u.
Vorbesc soacrei, s[ priceap[
nora.
Zestrea =ade ]n lad[ =i el cu
sluta ]n vatr[.Zestrea toate le astup[; ea =i
pe dracu-l pup[.Zi c[ nu \i-e mam[.
ISTORICE,
ISTORICO –SOCIALE
A da bir cu fugi\ii.
A da sfar[ ]n \ar[.
A fi Alexandru Macedon.
A fi be=leag[.
A fi c`rjaliu.
A fi de pe vremea lui Ciub[r-
vod[.
A fi Ducipal.
A fi dup[ legea lui Carage
*.
A fi joimir.
A fi Novac.A fi oastea lui Papuc-Hogea-
Hogegarul.A-i trage cuiva ca la Se-
vastopol.
A ]nc[lecat pe breazu’, ca un
Mihai Viteazu’.A lua un lucru pe r[boj.
A m`nca pita lui vod[.
A pune pe vod[ ]n scaun.
A scoate (vinde) la mezat.
A se deprinde cu toate ca
ogarul turcului cu mere p[-
dure\e.
A spune dup[ r[bu=.
A-=i aprinde paie ]n cap.
A-=i aprinde rogojina ]n cap.
A-=i pune cenu=[ pe cap.
A =terge de pe r[boj.
At`ta pagub[-n |ara Moldovei!
A tr[i ca Bimba=a-Sava.
A vedea pe B`cu.
A veni cu brazda ]n cap.
A veni cu jalba ]n pro\ap.
Bate toba la Craiova, de
s-aude ]n Moldova.Bate v`ntul din Balcani de o
mul\ime de ani.Belu bele=te, Golescu gole=te,
Manu jupuie=te
*.
* Aluzie la boierii cu acest
nume care, fiind mari demnitari
în timpul lui Caragea-vod[,
jefuiau poporul . Prin extensiu-
ne, satir[ la adresa spoliatorilor.* Aluzie la codul de legi
instaurat de domnitorul Cara-gea; prin extinderea sensului, a
fi de lege veche, om învechit.CUPRINS

137— Activit[\ile omului —
Binele l-a luat turcu’.
Ca ]n codrul Vl[siei.
Ca ]n \ara lui Papuc.
Ca pe vremea lui L[cust[-
vod[.
Ca pe vremea lui Pazvante.
Ca pe vremea turcului.
Ca =i c`nd au trecut turcii.
C`nd era Cuza, ardea focul =i
spuza.
C`nd tragi clopotele la Hotin,
se-aude la Izmail.
C`t H`ncu =i p[m`ntul!
Cum e turcul, =i pistolul.
Cum ]i arcul, a=a-i =i t[ta-
rul.
De c`nd cu zavera.
De pe vremea lui Ciub[r-
vod[.De pe vremea lui Papur[-
vod[.
Din gur[ ]n gur[, are s[
ajung[ p`n[ la urechile lui
vod[.
Din vremea lui Han-t[tar.
Doar nu-i \ara-n jac!
Dreptatea a luat-o turcul.
Dreptate turceasc[.
Fuge, de parc[-l m`n[ turcii
din urm[.
Gerul lui Marcoci.
Ho! stai, c[ nu dau turcii.I-a crescut nasul cel t[iat
*
}n urma zaverei mul\i viteji se
arat[.
La moara H`ncului.
Nici turc, nici turlac.
Numai Dun[rea =tia c`te \ara
suferea.
Nu mai e timpul turcului.
O iarn[ de-a lui Han-t[tar.
Parc[-i ]n \ara lui Han-t[tar.
Parc[-i ]n \ara lui Papur[-
vod[.
Parc[-i pa=a din Rusciuc.
Sara ghigar, diminea\a sp[-
tar.
Schimbarea domnilor — bu-
curia nebunilor.
Se bat turcii la gura lui.
Se fur[ ca ]n (pe) vremea lui
Caragea**.
Se las[ ]n n[dejde ca turcu(l)
]n sabie.
Se trage de la Ciub[r-vod[, pe
care l-au m`ncat guzganii.
* Aluzie la obiceiul de a se
cresta conspiratorilor preten-
den\i la domnie nasul . Prin
aceasta ei erau sco=i pentru
totdeauna din competi\ie.
** Aluzie la boierii cu acest
nume care, fiind mari demnitari
în timpul lui Caragea-vod[,
jefuiau poporul . Prin extensiu-
ne, satir[ la adresa spoliatorilor.

138— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Turcii gonesc iepurele cu
carul.
Turcul, de e turc, =i tot te las[
]nt`i s[ mai m[n`nci =i apoi
te omoar[.
Turcul pl[te=te!
Turcul te bate, turcul te ju-
dec[.
Turcul te taie, turcul te ju-
poaie.Turcului s[-i dai bani =i s[-i
sco\i ochii.|ara moare de t[tari, Sdroan-
\a pune l[utari.|ara piere de t[tari, Stanca
bea cu l[utari.
Vinovatul pl[te=e din\ii (ju-
decata) turcului.
Vod[ da, H`ncu ba.
Vod[ vrea =i H`ncu ba.
PATRIOTICE
Ajut[-\i \ara, precum =i ea te
ajut[.
Bine sau r[u, dar e pe locul
t[u.
Cine caut[ spre str[in, ]n-
str[inat va r[m`ne.
Cine patria nu-=i iube=te,
du=manul ei se nume=te.
E mai bine ]n coliba ta, dec`t
]n palatul altuia.
Fie p`inea c`t de bun[, nu-i
bun[-n \ar[ str[in[.Fie p`inea c`t de proast[, tot
se cheam[ \ara noastr[.
Locul natal \i-i mam[ dra-
g[.Mai bine ]n satul t[u cu
m[laiul c`t de r[u.Mai bine p`inea mai proast[,
s[ se zic[-n \ara noastr[.
Mai bun[ hula din satul t[u,
dec`t lauda din satul str[in.
Pe du=manii \[rii tale s[-i
soco\i ca pe ai t[i.Prin str[ini s[ fie miere =i
zah[r, c[ tot ]i amar.
JURIDICE
A b[ga la ap[ (pe cineva).
A pune pravil[.
A-=i face lege.
Ca s[ ne bucur[m de libertate,
trebuie s[ =tim s[ ne supunem
legilor.
C`nd ai vreo judecat[, pre-
g[te=te-te de plat[.C`te bordeie, at`tea obiceie.
Cea mai bun[ judecat[ ]i
]mp[c[ciunea.
Cel ce pl`nge ]naintea ju-
dec[torului ]=i pierde lacri-
mile.
Cerul, p[m`ntul, focul =i apa
n-au judecat[.Chiar omul cu judecat[ gre-
=e=te c`teodat[.CUPRINS

139— Activit[\ile omului —
Cine fuge de judecat[, dreptate
nu are.
Cine legea nu-=i cinste=te, f[r[
lege se nume=te.
Cine se judec[ adesea, ori
pierde un bou, ori c`=tig[ opisic[.
Cine umbl[ dup[ judecat[, s[
nu crezi c[ moare la el acas[.
Cum e \ara, =i obiceiul.
Dac[ n-ai treab[, f[-te mar-
tor.
D[-i cu judecata, nu cu lo-
pata.
De atunci se-nmul\esc lotrii de
c`nd se-nmul\esc =i legile.
Dec`t o judecat[ dreapt[, mai
bine o ]nvoial[ str`mb[.
Din judecat[-n judecat[, a
r[mas f[r[ o postat[.
El judec[, el sp`nzur[.
}nt`i judec[-te pe tine =i apoi
judec[ pe altul.
}\i judec[ pe dracul =i \i-l
scoate =i dator.
Judecata e ca o tr[sur[ cu
dou[ oi=ti — c`nd ]nainte,c`nd ]napoi o po\i m`na.
Judecata e ]n capul omului.
Judecata-i cu nasul de cear[.
Judecata lui Papuc.
Judecata nu o po\i face cu
lopata.
Judecat[ dup[ spr`ncean[.Judec[torul c`nd ]\i e potriv-
nic, cu cine o s[ te judeci?
Judec[ ]nt`i pe om =i apoi ]l
sp`nzur[.
Judec[-m[ drept =i bate-m[
str`mb.
Judec[torii m[n`nc[ miezul =i
]mpricina\ii coaja nucii.
Judec[torul ca osia carului:
cum o ungi, nu mai sc`r\`ie.
Judec[torul e ca =arpele,
niciodat[ nu umbl[ drept.
Judec[\ile =tii c`nd le por-
ne=ti, dar nu =i c`nd le opre=ti.
Justi\ia e oarb[.
Legea — ca p`nza de p[ianjen:
t[unul o sparge, iar musca se
prinde.
Legea-i lege.
Legile le fac oamenii.
Lesne-i a judeca pe altul.
Lipsa fr`nge legea.
Lupul te p`r[=te, lupul te
judec[.
Mai bun[-i o pace dec`t o sut[
de procese.
Nevoia schimb[ legea.
Nu-i cu barda, ci-i cu jude-
cata.
Nu-i cu lopata, ci cu jude-
cata.
Nu judeca, ca s[ nu fii jude-
cat.

140— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Nu judeca dup[ cuvinte, jude-
c[ dup[ fapte.
Nu mi-e c[ m-a chior`t cio-
c`rlia, dar mi-e c[ m-a judecat
corbul.
Nu se judec[ omul de la prima
vedere.Nu te v`r] ]n judec[\i.
Obiceiul legii are putere.
Obiceiul sluje=te ca lege.
O s[ m[ judec p`n[-n p`nzele
albe.S[ n-ajungi pe u=a tribu-
nalului.S[ =edem str`mb =i s[ ju-
dec[m drept.Uit[-te ]n fa\[ =i judec[-i
via\a.
U=or te-ncurci ]ntr-o judecat[,
dar greu scapi de ea.
DREPTATE, NEDREPTATE
A fi om drept la vorb[.
Ai dreptate, dar n-ai s-o iei.
Ai dreptate, numai nu \i-o
cau\i.
Cel ce iube=te nedreptatea,
ur[=te sufletul s[u.
Cel ce sufer[ pe nedreptate, se
]nt[re=te.
Cine nu are dreptate, acela
\ip[ mai tare.Dreptatea a pierit din lume.Dreptatea, cinstea =i cugetul
curat sunt cele mai bune
calit[\i ale omului.
Dreptatea n-are nevoie de
laud[.Dreptatea nu moare nicio-
dat[.Dreptatea pe toate le biruie=te
=i adev[rul dec`t toate mai
tare este.
Dreptatea trebuie s[ \i-o faci
singur.Mai bine pu\in cu dreptate
dec`t mult cu str`mb[tate.Nedreptatea r[stoarn[ sca-
unele puternicilor.Omul nedrept se teme de
to\i.Pentru dreptate se arunc[ ]n
foc.Rar are numai unul dreptatea
=i atunci greu =i-o c`=tig[.Umbl[ pe calea drept[\ii, dac[
vrei s[ te nume=ti drept.
ADEV{R, NEADEV{R
Adev[ru-i mai luminos dec`t
soarele.
Adev[rul a gr[i s[ nu te sfie=ti,
m[car c[ de prea pu\ini vei fi
ascultat.
Adev[rul c`nd cercetezi, p[r-
tinirea s-o ]ndep[rtezi.CUPRINS

141— Activit[\ile omului —
Adev[rul de minciun[ se
desparte, c[ nu-i place ]n spate
s-o poarte.
Adev[rul de multe ori doare.
Adev[rul e dulce ca mierea,
iar neadev[rul e amar capelinul.
Adev[rul e frumos ca pri-
m[vara.
Adev[rul e mai bun dec`t orice
jur[m`nt.
Adev[rul e mai scump dec`t
aurul.
Adev[rul este cum te v[d =i
cum m[ vezi.
Adev[rul este iubit de to\i, dar
nu to\i ]l primesc.
Adev[rul e urma drept[\ii.
Adev[rul iese deasupra ca
untdelemnul.
Adev[rul ]n de=ert =i nedovedit
a r[m`ne nu poate.
Adev[rul ]ntr-un cuv`nt, iar
minciuna ]n mii =i sute.
Adev[rul n-are nevoie de
judecat[.
Adev[rul n-are team[ de
judecat[.
Adev[rul nu-l po\i ascunde ]n
sac.
Adev[rul nu-=i schimb[ fa\a
niciodat[.
Adev[rul r[ne=te.
Adev[rul =i dreptatea locuiesc]mpreun[: de dai de unul, dai
=i de cel[lalt.
Adev[rul =i dreptatea nu se
ve=tezesc niciodat[.
Adev[rul =i dreptatea sunt fra\i
de cruce.
Adev[ru-l =tie satul, dar nu-l
=tie ]mp[ratul!
Adev[rul umbl[ cu capu’
spart.
A pune m`na pe inim[.
A scoate adev[rul din piatr[
seac[.
At`tea drumuri a b[tut dup[
adev[r, c[ n-are pe cap at`teafire de p[r.
Cel mai drept pe lume este
adev[rul.
Cine ascunde adev[rul, acela
vinde minciuna.
Cu c`t adev[rul e mai amar,
cu at`t e mai dulce.
De la adev[r p`n[ la minciun[
e un lat de palm[.
Din vorb[ ]n vorb[ iese ade-
v[rul.
Iube=te adev[rul, dar iart[
gre=eala.
Lucrul cel mai cinstit este
adev[rul.
Nu c[lca adev[rul ]n picioare,
dac[ vrei s[ ai trecere laoameni.
S[ nu te pui ]n poar[ cu
adev[rul =i dreptatea.

142— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
FILOZOFICE
A alege din dou[.
A cunoa=te unde te doare
buba.
Adesea, una ad[st[m =i alta
]nt`mpin[m.A face bort[ ]n ap[.
A face umbr[ p[m`ntului
degeaba.A fi bun de pus la bub[.
A-i da de fund.
Alb[, neagr[ — asta e!
A nu c[dea nu se poate, dar
cinste ]\i face, c`nd cazi, s[ te
scoli.
Asta nu-i nici cea dint`i, nici
cea din urm[.Ast[zi e=ti, m`ine nu e=ti.
A-=i vedea visul cu ochii.
A\a, unde-i mai slab[, acolo
se rupe.
A zg`nd[r] focul.
Ba c[-i teac[, ba c[-i pun-
g[.
Ba e alb[, ba e neagr[.
Binele a=teapt[ =i r[u.
Binele cu bine se r[spl[te=te.
Binele se uit[ mai lesne dec`t
r[ul.Bine peste bine nu stric[.
Calea b[tut[ este cea mai
scurt[.Carnea f[r[ ciolan nu se
poate.
Ca s[ te aperi de fum deseori
te arunci ]n foc.
C`nd te g[se=te una, te g[sesc
mai multe.C`te capete, at`tea p[reri.
C`\i oameni, at`tea n[ra-
vuri.Ce-a fost, a trecut, ce-o mai
fi, o mai veni.Ce-a fost verde s-a uscat, ce-a
fost copt s-a scuturat.Ce-ai spus, s-a dus.
Ce e ]nt`i, nu e pe urm[.
Ce-i prea mult, nu-i s[n[tos.
Chelului scufie de m[rg[ritar
]i trebuie.Chipul omului e oglinda
sufletului.Cine nu suie dealul, nu co-
boar[ coastele.Cu binele se face totul, da cu
de-a sila — nimic.Cu nimic nu faci nimic.
Cu pe=tele mic prinzi pe cel
mare.Dac[ nu curge, tot pic[.
Dec`t o sut[ de ani =i r[i, mai
bine zece, da buni.
Dec`t s[ tr[ie=ti murind, mai
bine s[ mori tr[ind.Dec`t un filozof ofticos, mai
bine un m[gar s[n[tos.CUPRINS

143— Activit[\ile omului —
Dec`t un ]n\elept mort, mai
bine un m[gar viu.
De ce fugi, nu scapi.
De ce te teni, de aceea nu
scapi.
De haram a venit, de haram
s-a dus.
De t[ceai, filozof r[m`neai.
De unde iei, nu pui.
De unde nu-i, de acolo nu se
vars[.
De unde tot iei =i nu pui,
cur`nd se ispr[ve=te.
Dou[ =i cu dou[ fac patru.
Dou[ =i cu trei fac =apte.
Dup[ bine vine r[u.
Dup[ noapte vine ziu[.
Este scar[ de suit, dar este =i
de cobor`t.
Este =i via\[, este =i moarte.
Face albul negru =i negrul
alb.
Ferice de cel ce se mul\ume=te
cu pu\inul ce-l are.
Fiecare gr[unte are f[in[, dar
are =i t[r`\[.
Firea, dec`t deprinderea, mai
veche este.
Foc dup[ foc, r[u dup[ r[u.
}nc[lze=te-te c`t arde focul.
}n cea mai frumoas[ gr[din[
g[se=ti =i buruieni.
}nceputu-i anevoie; urma vine
de la sine.}n dar a venit, ]n dar s-a dus.
La deal greu, la vale r[u.
Las[ s[ fie, bine c[ nu-i.
Las’ c[-i bine, cu toate c[-i
r[u.
La toate urma alege.
La tot r[ul este =i un bine.
La vale lesne aluneci, iar ]n
sus anevoie te urci.
Mai bine ceva dec`t nimic.
Mai bine s[ ]ntreac[ dec`t s[
nu ajung[.
Mintea de-ar cre=te pe toate
c[r[rile, ar pa=te-o =i m[-
garii.
N[dejdea este m`ng`ierea
oamenilor.
Negru pe alb.
Nenorocirea, c`nd vine pe
capul omului, nu vine sin-
gur[, ci mai trage =i alteledup[ ea.
Nici alb[, nici neagr[.
Nici carnea cu oase, nici
frigarea ars[.
Nici carne f[r[ oase, nici
p[dure f[r[ usc[turi.
Nici c[lare, nici pe jos.
Nici h[isa, nici cial[.
Nici ]n car, nici ]n c[ru\[.
Nici ]n ciur, nici ]n ve=c[.
Nici laie, nici b[laie.
Nici ploaia ]l ud[, nici focul
]l arde.

144— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Nici una, nici alta,
Nu se face cu una cu dou[.
Nimenea nu poate =ti c`t e de
ad`nc[ borta =arpelui.
Nimeni nu =tie ce-i ]n sacul
legat.
Nimeni nu =tie zilele omului.
Nu-i cum trebuie, ]i bun cum
este.
Nu-i deal f[r[ vale.
Nu-i r[u f[r[ bine.
Nu-i sui= f[r[ cobor`=.
Nu-i totdeauna cum se chite=te,
ci-i cum se nimere=te.
Nu sunt vremile sub c`rma
omului, ci bietul om sub
vremi.
Omul are multe valuri ]n
via\[.
Omul azi este, m`ine nu-i.
Omul, c`t are zile, nu se
pierde.
Omul nu tr[ie=te c`t lumea.
Ori la unul, ori la o sut[, tot o
lum`nare lumineaz[.
Pe l`ng[ cele uscate ard =i cele
verzi.
Piatra care nu se mi=c[ prinde
mu=chi.
R[u cu r[u, dar mai r[u f[r[
r[u.
R[ul cu r[u se alung[.
R[ul vine iute, binele ]ncet.R`de bine cine r`de la urm[.
Scrie pe lum`nare pentru
neuitare.
Sub piatra cea mai frumoas[,
scorpia ascuns[ zace.
+ezi str`mb =i gr[ie=te
drept.
+i azi =i m`ine, ]n urm[ nimic[
r[m`ne.
+i r[ul c`teodat[ prinde bine
la ceva.
Te las[ una =i te g[sesc altele
zece.
Toat[ gre=eala are iertarea
ei.
Toate ]=i au leacul.
Toate ]=i au vremea lor.
Tot ce e prea mult nu e s[-
n[tos.
Tot ]nceputul are =i sf`r=it.
Tot vine =i cel ce ]nt`rzie.
Totu-i nou =i totu-i vechi.
|[r`n[ e=ti =i ]n \[r`n[ te vei
]ntoarce.
Una dreapt[ =i zece str`mbe.
Unde a fost, are s[ mai fie.
Unde dai =i unde crap[!
Unde e a\a mai sub\ire, acolo
se rupe.
Unde e calabal`c, e =i bucluc.
Unu-i una, =i dou[-s mai
multe.
Unul trage s[ moar[ =-altul
joac[, se-nsoar[.

145— Activit[\ile omului —
Vorba-i de argint, t[cerea-i de
aur.
Vor veni b[tr`ne\ile s[-l ]ntre-
be unde sunt tinere\ile.
Vremea vremuie=te =i omul
]mb[tr`ne=te.Zilele omului sunt ca floarea
c`mpului.
APARTENEN|{ ETNIC{,
RELA|II ETNICE
A brodit-o ca \iganul mier-
curea la st`n[.A c[dea (a =edea) muscal pe
capul cuiva.A fi cazac.
A fi deprins cu nevoile, ca
\iganul cu sc`nteile.A fi rom`n nu glum[.
A-i fi mil[ ca \iganului de
pil[.A m`nca c`t un turc de cei
s[raci.A nimerit (brodit) ca \iganul
miercurea la st`n[.A nimerit ca \iganul la ]m-
p[rat.A o p[\i ca \iganul cu iapa.
A p[\i ca \iganu’ c`nd s-a
culcat ]n tind[ ca s[ scurteze
din cale.
Arapul de n-ar vedea pe tat[l
s[u =i pe mo=u-s[u negru, s-ar
omor].A se schimba (]n ceva) ca
\iganul ]n cai.
Ca ]n traista \iganului.
C[ bietul rom`n, s[racul,
]nd[r[t tot ca racul.Crap[ pietrele de frig =i \iganii
]n ilic.
Cum e \iganul, a=a =i cioca-
nul.
De-a valma ca \iganii toamna.
Dumnezeu s[ te fereasc[ de
rom`n ciocoit =i de \igan
boierit.
Dumnezeu s[ te p[zeasc[ de
\iganul turcit =i de mojicul
grecit.
Mintea moldoveanului ( rom`-
nului) cea de pe urm[.
Mun\ii no=tri aur poart[,
noi cer=im din poart[-n
poart[.
Mun\ii no=tri cu aur plini =i noi
slugi pe la str[ini.
Nu da obraz lui Ivan, c[ se suie
pe divan.
O dat[ au vrut ovreii s[ plece
la secer[ =i s-a ]nt`mplat s[
fie s`mb[t[.
Parc[ e=ti turc.
Parc[ se bat turcii la gura
lui.Rom`nul e t[cut, dar e de
temut.
Rom`nul nu piere.
Rom`nul =tie multe-a suferi,
dar nu uit[.CUPRINS

146— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Rom`nul tace =i face.
Rom`nului po\i s[-i iei cu
de-a sila, dar s[-i dai nu.
Stai cu \iganul, ]nve\i \i-
g[ne=te, cu turcul turce=te, cu
neam\ul nem\e=te.
Tata rus, mama rus, iar Ivan
moldovan.— Tat[, am prins un t[tar!
— Las[-l =i vino-ncoace!
Tot \iganul ]=i laud[ ciocanul,
dar eu barosul meu, c[ e mai
greu.
Tot \iganul ]=i laud[ ciocanul
=i \iganca nicovala.
Turcul te bate, turcul te ju-
dec[.Turcului s[-i dai bani =i s[-i
sco\i ochii.
|iganul a cerut =i el la pop[
un sf`nt ca s[-l poat[ pr[z-
nui.
|iganul c`nd a ajuns la mal,
atunci s-a ]necat.
|iganul c`nd s-a v[zut ]m-
p[rat, ]nt`i pe taic[-s[u l-a
sp`nzurat.
|iganul c`nt[ de foame.
|iganul d[ cu ciocanul =i
cap[t[ banul.
|iganul dup[ ce =i-a dat
c[ciula pe ap[ a zis: s[ fie de
sufletul tatii!|iganul m[n`nc[ c`nd are,
rom`nul c`nd ]i e foame.
Unguru-i l[ud[ros, numai
c[-i fricos.
Urma str[inului s-o arzi cu
nou[ care de lemne.— Vai, s[race neam\ule, cum
]\i cur[ zdren\ele!
— Las’ s[ cure, c[-s destule.
RELA|II SOCIALE DE
CLAS{
Abia am sc[pat de coas[ =i
ne-a pus la secer[.Acela-i mare, care-i tare.
Ac =i a\[, c-a venit zapciul ]n
sat!Adormi duman =i te treze=ti
mare ban.A fi vit[ de beilic.
A-i lua (cuiva) =i l`na, =i
pielea.A-i lua cuiva =i lemnul de pe
foc.Ai r[mas crai pe balt[.
A-i scoate =i bucata din gur[.
A jupui de viu.
A-l m`nca (pe cineva) Ho-
tinul.A lua cuiva =i cenu=a din
vatr[.A lua =apte piei de pe cineva.CUPRINS

147— Activit[\ile omului —
A lucra de beilic.
A pune la Gherl[.
A pune pe cineva la gloab[.
Argat vrednic cine are, se
cunoa=te pe m`ncare; c`ndm[n`nc[, ]i trosnesc f[lcile.
A se primbla ca un ciocoi.
A sp[la cu\itu’ ]n cineva. A
sp[la cu\itu’ ]n cineva.
A-=i bate capul cu ]mp[r[-
\iile.
A =terge de pe r[boj.
A t[ia =i a sp`nzura.
A trage la jug.
A trage pe cineva pe roat[.
A tr[i pe spinarea cuiva.
A umbla ]n opinci de fier.
Averea bogatului m[n`nc[
buc[\ica s[racului.
A vinde la daraban[.
Boala bogatului ]i ca s[n[-
tatea s[racului.
Bogatul a gre=it =i s[racul ]i
cere iert[ciune.
Bogatul cu s[racul nu pot tr[i
laolalt[.
Bogatul ia =i c[ma=a de pe
s[rac.
Bogatul nu crede celui s[-
rac.
Bog[\ia-i gard de nuiele,
s[r[cia-i gard nestricat.Boierii \in fumul de pe urma
s[racului.
Boierul ]i ca dracul: te las[ s[
te pr[p[de=ti, nu-i pas[ de tine
ca de c`ine.
Capul plecat sabia nu-l ia, dar
nici soarele nu vede.
Capul plecat sabia nu-l taie.
C`nd bogatul vorbe=te, lumea
amu\e=te.
C`te slugi ai, at`\ia du=mani
hr[ne=ti.
Ce-i ciocoi — tot ciocoi.
Cei mici muncesc pentru cei
mari =i cei s[raci pentru ceiboga\i.
Cel tare despoaie pe cel slab.
Cine caut[ st[p`n, devine
slug[.
Cine e mare, e =i tare, cine e
mic, tot nimic.
Cine-i slug[, nu-i domn.
Ciocoiul ca c`inele de multe
u=i.
Ciocoiul este ca r[chita, de
ce-l tai, de ce r[sare.
Cu greu se m[n`nc[ pita lui
vod[.
Cum e boierul, =i sluga.
C-un caftan de domn taie cap
de om.
Dec`t catan[-n =irag, mai
bine-n codru pribeag.

148— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Dec`t slug[ de trei lei, mai
bine st[p`n de-un ban.
Dec`t slug[ la ciocoi, mai bine
cioban la oi.
Dec`t slug[ mare, mai bine
st[p`n mic.
Dec`t st[p`n calic, mai bine
slug[ bogat[.
De la vl[dic[ p`n[ la opinc[.
Dreptatea-i cum o fac dom-
nii.
F[g[duin\a domnilor, n[-
dejdea nebunilor.
Ferice de cel ce nu deschide
u=a domnilor.
Glasul norodului este cea mai
mare putere.
Ho\ii nu sunt azi prin p[duri,
sunt prin cancelarii.
I-a pus jugul dup[ cap.
}i ia boii =i-l las[ cu carul ]n
drum.
}i trage pielea de pe el.
}i tunde l`na cu piele cu tot.
}l str`nge ]n chingi.
}n casa bogatului intri lesne,
dar ie=i anevoie.
}n loc de plat[ spatele-\i
arat[.
}n urma dijma=ilor multe
b`rfesc babele.
Jugul c`nd \i l-ai pus de g`t,
trebuie s[ suferi.La domn n-ai ce c[uta cu
m`na goal[.
M[ duc s[-mi caut st[p`n; d[
Doamne s[ nu g[sesc.
Nici din salcie cerc de bute,
nici din ciocoi om de frunte.
Nu e st[p`n f[r[ st[p`n.
Nu pot ]nc[pea dou[ s[bii
]ntr-o teac[ =i nici doi domni
]ntr-o \ar[ s[rac[.
Nu po\i sluji la doi st[p`ni
deodat[.
Nu te ]ncrede ]n ciocoi.
O dat peste calul boierului.
Pe lanul cuconului prime=ti
v`rca bastonului.
Plou[ cu bulbuci — hodin[ la
slugi.
Satul mic ]l ajunge podvoada
des.
S[rac ]i cine munce=te =i
bogat cine jupuie=te.
Schimbarea domnitorilor,
bucuria nebunilor.
Se bat cei mari =i rabd[ cei
mici.
Sluga bun[ nu duce lips[ de
st[p`n.
Sluga nevrednic[ st[p`nii des
]=i schimb[.
Slug[ veche, mascara b[-
tr`n[.
Solului nu i se taie capul.
St[p`n nu po\i ajunge, dar
slug[ totdeauna.

149— Activit[\ile omului —
+i piperu’ e negru, dar m[-
n`nc[ vod[ cu el la mas[.
|ara taie scara.
Un bogat c`nd moare, s[racul
fluier[.Unde-\i stau picioarele, ]\i va
sta =i capul.Unul te tunde =i altul te rade.
Vai de cel ce arat[ minte, c`nd
la temni\[ ]l trimite.
Vechilul ca omida, pe ce se
pune tot istove=te.
S{R{CIE
A ajunge de la moar[ la
r`=ni\[.
A ajunge la sap[ de lemn.
A ajunge la resteu de alun.
A apuca s[r[cia de coad[.
A avea casa cucului.
A avea coastele lipite.
A avea doi strujeni ]n trei
c[ru\e.A cere (umbla) cu talerul.
A da de fundul sacului.
A duce o via\[ de c`ine.
A face un lucru =i a nu c[zni
nu este cu putin\[.A fi cu pielea =i cu m`inile ]n
buzunar.A fi cu =erpar de a\[.
A fi cu traista-n b[\.
A fi f[r[ c[p[t`i.A fi ]mbr[cat ca broasca ]n
p[r.
A fi lulea.
A fi s[rac nu e ru=ine, ci a fi
necinstit.A fi un ma\e goale.
A-i bate v`ntul ]n pung[.
A-i bate v`ntul ]n traist[.
A-i c`nta cucul ]n pung[.
A ie=i la covrigi.
A ie=i p[rul din c[ciul[.
A-i fi ]ntuneric ]n pung[.
A-i fi punga ofticoas[.
A-i ie=i p[rul prin p[l[rie.
A-i ]nghe\a cenu=a sub foc.
A i se oua (cuiva) g[ina ]n
c[ciul[.A i se zbate sufletul ]n tind[.
A-l m`nca c`inii sub garduri.
A m`nca ciuperci.
A m`nca om[t fript.
A m`nca r[bd[ri fripte.
A nu avea cu ce chior] o g[-
in[.A nu avea cu ce-=i stropi
m[seaua.A nu avea dec`t ciomagul.
A nu avea de ce-l trage c`inii.
A nu avea dup[ ce bea ap[.
A nu avea nici cas[, nici
mas[.A nu avea nici c[\el, nici
purcel.CUPRINS

150— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
A nu avea nici o le\caie.
A nu avea (nici) o para chioar[.
A nu avea nici o para fr`nt[.
A nu avea nici sare de m[-
m[lig[.
A nu avea nici un ban la
suflet.
A nu avea unde s[-=i pun[
capul.
A o duce c`ine-c`ine=te.
A pr[ji urzicile cu zama
m[m[ligii.
A pune din\ii pe poli\[.
A r[m`ne cu a\a m[m[ligii.
A r[m`ne cu traista-n b[\.
A r[m`ne pe drumuri.
Are o potcoav[ =i-i mai trebuie
trei =i calul.
A sufla ]n fundul oalei.
A =edea cu din\ii la stele.
A-=i lua lumea ]n traist[.
A-=i lua traista =i ciubucul.
A t[ia din poale =i a pune la
um[r.
A umbla cu doi bani ]n trei
pungi.
B[gai m`na-n buzunar, doar
cremene =i amnar.
Boala =i s[r[cia nu le po\i
ascunde.
Bogatul se scarpin[ =i s[-
racul crede c[ se caut[ s[-idea.Buc[t[reasa s[racului e ne-
vasta.
Casa s[racul o are, tot ca
melcul, ]n spinare.
Ca= m`nc[m s[raca ceap[, =i
bem vin s[raca ap[.
C`nd g`nde=ti s[ tr[ie=ti bine,
atuncea e vai de tine.
C`nd m[lai are, n-are sare,
c`nd sare are, m[lai n-are.
C`nd n-are cu ce s[racul,
r[bdarea ]i este leacul.
C`nd se ]nsoar[ s[racul,
noaptea-i mai mititic[.
C`t ]i pe mine, at`ta-i =i-
acas[, fereasc[ Dumnezeu de
foc!
C`\i peri ]n palm[, at`ta blag[
]n casa lui.
Ce folos de cu=m[ lung[, dac[
nu-s parale-n pung[?
Cinci c`=tig, =apte m[n`nc, ce
r[m`ne bag ]n pung[.
Coada lung[, sapa lat[, =i cu
haina rupt[-n spate.
Copilul s[rman unde g[se=te
m[n`nc[.
C-un finic, tot calic.
Cu o f`=ie, tot n-avem mo=ie.
Cu un rac tot s[rac, c-un chitic
tot calic.
Dac[ e=ti s[rac, ai m`ini =i
picioare s[ munce=ti.
Dac[ n-ai, din umeri dai.

151— Activit[\ile omului —
Dec`t ar fi omul calic, mai
bine s[ n-aib[ nimic.
De coate goale =i de ma\e
fl[m`nde nime nu se vait[.
De s[rac ce e, nici cenu=[ ]n
vatr[ n-are.
De s[rac ce-i, nici unghii n-are
s[ se scarpine.
De s[r[cie nu-mi pas[, c[ =ede
sub pat acas[; a ouat =-acum
cloce=te.
Din casa lui n-o s[ mai ias[
popa cu f[r`mituri ]n barb[.
Din doi s[raci s-a f[cut o
pereche de calici.
Dup[ ce e s[rac, mai e =i cu
nasul pe sus.
E cu casa ]n spinare ca mel-
cul.
E de neam mare, dar crescut
]n s[r[cie.
E negur[ ]n pung[.
F[ hat`r calicului c[-i duci
traista.
Fericirea =i s[r[cia nu pot sta
]mpreun[.
Geaba binele cu sacul dup[ ce
a murit s[racul.
Gospodar cu moara ]n tind[.
Haine noi, de joi p`n[ apoi.
}i bate v`ntul ]n traist[.
}i c`nt[ greierul ]n sob[.
}i sufl[ v`ntul cenu=a.}n casa lui s[ ]nv`rte=ti o
m`\[ de coad[, n-are de ce
s-apuca.
}n casa s[racului nu se nasc
=oarecii.
}nc[l\at cu ghetele de la bo-
tez.
La cel nevoia= st[ bruma p`n’
la Ispas.
La cel s[rac nici luleaua nu
arde.
La cel s[rac nu se \ine banul.
La cel s[rac =i c`inii parc[ bat
mai tare.
La cel s[rac =i m`\a-i chioa-
r[.
La cel s[rac =i noaptea-i
mic[.
Lacrimile s[racilor nici soa-
rele, nici v`ntul nu le poate
usca.
La omul s[rac nici boii nu
trag.
La omul s[rac toate nevoile
trag.
La r[u s[rmanul alearg[ cu
po=ta, iar la bine merge cu
carul.
La u=a s[racului nu vine nici
un c`ine.
L[ca=ul s[racului foc =i via\a
par[ de foc este.
Mai bine s[rac curat dec`t
negustor ]ncurcat.

152— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Mai bine s[rac =i curat.
M[ uitai ]n fundul pungii,
v[zui a\a m[m[ligii.
N-are cu ce s[tura un =oa-
rece.
N-are nici o le\caie chioar[.
N-are pe sine n[dragi =i ]=i
cump[r[ desagi.
N[pasta cade tot pe omul
s[rac.
Nici cerul cerc de bute, nici
mojicul om de frunte.
Nu este s[rac acela ce nu are
bani, dar acel ce nu are minte.
Numai cu vitele se scoate
s[r[cia din cas[.
Oi albe n-are nici una, dar
negre mai pu\ine.
Omul nevoia= se ]neac[ pe
uscat.
Omul s[rac atunci face pa=-
tele, c`nd ]mbrac[ c[ma=[nou[.
Omului s[rac nici boii la jug
nu-i trag, nici lemnele ]n focnu-i ard.
Oropsi\ilor nu le arde de
glume.
P`ine, ap[, ceap[, sare —
patru feluri de m`ncare.
P`ine =i sare — toat[ m`n-
carea.
Pe cel s[rac nici somnul nu-l
prinde de g`nduri =i de voieproast[.Peste cel s[rac toate n[pastele
dau.S-a dus de la moar[ la r`=-
ni\[.
S-a suit s[r[cia pe coada
cociorvei.
S[ fii c`t de s[rac numai s[ ai
bani mul\i.
S[rac la s[rac alearg[.
S[rac lipit p[m`ntului.
S[rac nu-i acel care munce=te,
da cel care risipe=te.
S[racul c`nd cap[t[, atunci
m[n`nc[.
S[racul, c`t de s[rac, dac-a
prins un com[nac, scoatecoarne ca de drac.
S[racul cu g`ndul se ]m-
bog[\e=te.
S[racul cump[r[ mai scump.
S[racul dob`ndit se mira ce
l-a g[sit.
S[racul n-are nici hain[, nici
la inim[ vro tain[.
S[racul n-are soare, nici zile
de s[rb[toare, numai zilelucr[toare.
S[racul niciodat[ nu m[n`nc[
s[ se sature.
S[racul nu se teme de t`lhari.
S[racului nu-i trebuie pung[.
S[r[cia afl[ me=te=uguri.
S[r[cia c`nd \i-e-n vatr[ e ca
o stan[ de piatr[.

153— Activit[\ile omului —
S[r[cia este de nou[zeci =i
nou[ de feluri.
S[r[cia intr[ pe u=[ =i dra-
gostea iese pe fereastr[.S[r[cia ]nva\[ pe om.
S[r[cia ]nva\[ pe om ca s[ fie
econom.S[r[cia nu-i ru=ine.
S[r[cia nu-\i iese din cas[ nici
p`n[ te ]mbraci.S[r[cia st[ ]n co=ni\a pes-
carului =i ]n tolba v`n[torului.S[r[cia unde s-a-ncuibat,
anevoie de sc[pat.— S[r[cie, ce-ai cu mine?
— M-am avut cu tat-t[u bine
+i nu m[-ndur nici de tine!S[r[cie cu ciucuri.
S[r[cie lucie.
S[rmanul f[r[ n[dejde ca o
candel[ f[r[ untdelemn.Sub p[l[rie toat[ gospo-
d[ria.Suspinul s[racilor nu r[m`ne
]n de=ert, m[car c`t de t`rziu.
+i f[in[ =-aluat, tot ]mpru-
mutat.+i s[tul =i cu punga plin[ nu
se poate.
Toat[ vara „h[is“ =i „cea“, da-n
chimir nici o para.Toat[ vara la ogor =i iarna cu
t[g`r\a la obor.Tot calabal`cul, traista =i
ciubucul.Traista goal[ te omoar[.
Tr[iesc bine, dar nec[jesc
r[u.
Tr[ie=te ca paraua ]n punga
s[racului.
|[ran de la \ar[ cu limba
amar[.|[ranu-i ca r[chita, unde-l pui
]i prie=te.Unde e s[r[cie, e =i sfad[.
Via\a s[racului ]i legat[ cu
a\[.
Vorba de om s[rac nimeni n-o
ascult[, fie c`t de scump[.
BOG{|IE
A avea ce pune pe mas[.
A avea =i lapte de pas[re.
A fi ca floarea ]ntre urzici.
A fi chiabur cu trei c[m[=i.
A fi crescut ]n divan de puf.
A fi cu s[u la inim[.
A fi dob[ de bani.
A fi fecior de bani gata.
A fi gros la pung[.
A fi plin de bani, ca r`pa de
bolovani.A fi putred de bogat.
A m[sura banii cu dimerlia.
A m`nca aur cu lingura.
A m`nca banii cu lingura.
A r`ni banii cu lopata.CUPRINS

154— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
A se culca pe bani.
A sl[bit „s[racul“, c[ nu-l
]ncape c[ma=a.
Averea bogatului — m`inile
satului.
Averea-i ca o balt[: cum ]i
faci un =[n\ule\, se scurgetoat[.
Averea-i c`ine u=ernic: azi e
la mine, m`ine — la tine.
Bogatul are inim[ de c`ine.
Bogatul c`t tr[ie=te, niciodat[
nu se mul\ume=te.
Bogatului i se arat[ multe
rude.
Boga\ii stau la mas[ numai cu
lingu=itorii
Bog[\ia a\`\[ poftele ho\ilor.
Bog[\ia stric[ pe om.
Bog[\ia stric[ pe omul slab.
Bog[\ia trece dealu’ =i eu
r[m`n cu amaru’.
Bog[\iile trec, dar faptele bune
r[m`n.
Boieria =i prostia cu mare
cheltuial[ se \in.
Cel bogat doarme =i noaptea
cu banii-n pat.
Celui bogat =i dracul ]i leag[n[
copiii.
Cine a avut, o s[ mai aib[.De la masa bogatului te scoli
fl[m`nd.
De la masa boiereasc[ scapi
cu fuga pe fereastr[.
E u=or a fi bogat, dar greu a fi
fericit.
Fecior de bani gata.
Fere=te-te de boierii noi =i de
fetele b[tr`ne.
Gre=eala bogatului o astup[
punga, da’ gre=eala doctorului
o astup[ p[m`ntul.
La cel bogat merge =i dracul
cu colaci.
Lacom la bog[\ie =i s[rac la
minte.
Nu d[ bogatul, ci d[ vinova-
tul.
Numai lapte de pas[re ]i
lipse=te.
Omul cel bogat e mai l[u-
dat.
Ori ploaia s[-=i verse apa ]n
mare, ori s[-i dai bogatuluim`ncare.
Prin gardul bogatului nu bate
nici v`ntul.Punga boiereasc[ n-are
fund.
Tr[ie=te de nu-=i ]ncape ]n
piele.

155— Activit[\ile omului —
S{R{CIE, BOG{|IE
(melanj)
Arde lum`narea s[racului ca
s[ scotoceasc[ banii boga-
tului.
Are cal, n-are livad[; are
livad[, n-are cal.
A sc[pa deasupra nevoii.
Averea bogatului m[n`nc[
buc[\ica s[racului.
Averea-i gard de nuiele, s[-
r[cia-i zid de piatr[.Azi are, satur[ zece, m`ine
fl[m`nd petrece.Azi cu bani, m`ine f[r[ bani.
Bete=ugul bogatului e ca
s[n[tatea s[racului.Bogatul gre=e=te =i s[racul cere
iertare.Bogatul ia cu d`nsul ]n p[-
m`nt toat[ s[r[cia sufletului
s[u.
Bogatul m[n`nc[ c`nd voie=te
=i s[racul c`nd g[se=te.Bogatul nu crede nevoile
s[racului.Bogatul nu crede niciodat[
celui s[rac, nici s[tulul celui
fl[m`nd.
Bogatul se pl`nge mai r[u
dec`t s[racul.Bogatul tr[ie=te cu averea,
s[racul cu n[dejdea.Boieria-i cu bani, s[r[cia-i pe
degeaba.Boierii se bat, da’ penele sar
de pe cei s[raci.
Boierul c`t de s[rac, tot ]=i
odihne=te bucatele dup[ mas[.
Boierul p[ze=te pe \[ran s[ nu
]mbog[\easc[ =i s[ nu mai
]nmul\easc[ de la o vac[ =idoi boi.
C`nd e sare, nu e f[in[, c`nd
e f[in[, nu e sare, =i c`nd le
]mpreun[ pe toate, iese apa ]n
vatra focului.
Cel bogat face cum vrea, cel
s[rac — cum poate.Cel ]nc[l\at cu papuci nu-l
cunoa=te pe cel cu opinci.
Cine schimb[ st[p`nii, slug[
]mb[tr`ne=te.Dac[ \[ranii nu i-ar hr[ni,
boierii ar m`nca bani.Dec`t bogat =i bolnav mai bine
s[rac =i s[n[tos.Dec`t la boier dup[ c`=tig,
mai bine cu ma\ul c`rlig.De la bogat s[ n-ai s[ iei,
s[racului s[ n-ai s[ dai.Fudulia intr[-n cas[, s[r[cia-i
dup[ u=[.
Greu e s[ te \ii cu cei mari,
r[u e =i cu mojicii s[ fii.Greu ]i e s[racului a tr[i =i
bogatului a muri.}i s[rac, dar tr[ie=te bine.CUPRINS

156— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
La cel bogat =i dracul car[, iar
la cel s[rac nici boii nu ar[.
Lacom la bog[\ie =i s[rac la
minte.
Mai bine s[rac =i curat, dec`t
bogat =i p[tat.
Mai bine s[r[ci cu fruntea
]n[l\at[, dec`t bog[\ia cu
]njosire c`=tigat[.
Mai bine s[ tr[ie=ti ]n s[-
r[cie, dec`t s[ fii bogat dinho\ie.
Mai bine \[ran ]n picioare
dec`t boier ]n genunchi.
Mai bine un \[ran viu, dec`t
un ]mp[rat mort.
Mai mult[ fericire e ]n bor-
deiul s[racului dec`t ]n pala-tul bogatului.
Necazul nu-i numai de un
fel.
Nevoia fr`nge fierul.
Nevoia intr[ =i prin urechea
acului.
Nevoia te duce =i pe unde nu
\i-e voia.
Nevoile alungate pe o poart[
se ]ntorc ]nzecite prin altepor\i.
Nu pl[te=te bogatul, ci s[ra-
cul.P`n[ ce grasul scade, cel slab
detot cade.
P`n[ vine cheful bogatului, ]i
iese sufletul s[racului.
Pielea boierului nu se ]ntinde
pe gard ca a s[racului.
R[ze= c-un sac de h`rtie =-un
petic de mo=ie.
S[racul num[r[ averea bo-
gatului.
S[racul sap[ =i munce=te,
boierul bea =i chefuie=te.
S[racul \ine vaca, da boierul
o mulge.
S[r[cia este zid de piatr[ =i
bog[\ia gard de nuiele.
S[r[cia stric[ domnia.
+i nenorocirea ]i c`teodat[
bun[.
|[ranu-i g`t de g[in[, iar
boierul picior.
|[ranul pa=te vaca =i aren-
da=ul o mulge.
Un bogat c`nd moare, s[racul
fluier[.
Unde st[p`nul e tare, =i \[ra-
nul e fudul.
Un st[p`n avut c`nd are, la
mai mul\i d[ de m`ncare.
Vai de boierul ce se roag[
mojicului.

157— Filozofie, religie —
CREDIN|E, SUPERSTI|II
A c[lcat ]n loc r[u.
A-i fi cuiva bobii num[ra\i.
A se scula cu piciorul st`ng.
A trage bobii.
Corbul niciodat[ nu aduce
veste bun[.
De ce te temi, de aceea nu
scapi.
NOROCUL, PARTEA,
SOARTA +. A.
(nediferen\iate)
A avea mai mult noroc dec`t
minte.
A avea noroc c`t[ frunz[ =i
iarb[.A avea noroc c`t p[r ]n palm[.
A avea noroc cu carul.
A da norocul peste cineva.
A da peste noroc.
A dat m`na cu (a prins)
norocul.
A dormit, dar norocul nu i-a
dormit.
A fi om cu norocu-n spate.A fi plin de noroc ca broasca
de p[r.
A-i ar[ta (cuiva) valea no-
rocului.
A-i c[dea br`nza ]n barb[.
A-i c`nta cucul din st`nga.
A-i c`nta cucul ]n cas[.
A-i c`nta cucul ]n fa\[.
A-i curge norocul g`rl[.
A-i dormi norocul.
A-i fi norocul ple=cat.
A-i fi norocul t[rcat.
A-i ie=i norocul ]n cale.
A-i merge ca din ap[.
A-i merge norocul ca piatra la
deal.A-i merge plugul bine.
A-i nimeri norocul ]n palm[.
A-i r`de cuiva norocul.
A-i sta norocul.
A ]ntoarce roata norocului.
A-l ajunge norocul.
A-l p[li norocul.
Am avut noroc cu terciul c[
m`ncam m[m[liga goal[.A m`nca norocul cu lingura. FILOZOFIE, RELIGIECUPRINS

158— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
A nu-i r[m`ne cuiva pe=tele pe
uscat.
A pus piciorul ]n pragul
soartei.
A se ]ntoarce roata norocu-
lui.
A se na=te ]n c[ma=[.
A se na=te ]n zodia ra\elor.
A se na=te ]n zodia porcului.
A se \ine norocul de cineva ca
pulberea dup[ c`ine.
A sta c[lare pe noroc.
A=a i-a fost partea =i noro-
cul.
A=a i-a fost zodia.
A-=i arunca norocul ]n g`rl[.
A-=i m`nca norocul.
A vorbi ]ntr-un ceas bun.
Cat[ norocul ]naintea mre-
jei.
C`nd ai bani, ai =i noroc.
C`nd ]i merge omului, ]i
merge ]n toate.
C`nd norocu-=i schimb[ pa-
sul, n-aduce anul c`t aduceceasul.
C`nd s-au dat noroacele, eu
eram cu vacile.
C`nd sunt zile =i noroc, scapi
din ap[ =i din foc.
Ce-a da t`rgul =i norocul =i
lelea cu iarmarocul.
Cine noroc are, pune-n piatr[
=i r[sare.Cine are noroc, seam[n[ =i
pietre =i cre=te, da cine n-arenoroc — nici busuioc nu
r[sare.
Cine-i cu noroc, e =i cu
minte.
Cine n-are noroc — s[-l
caute.
Cine =ede, ]=i leag[ norocul.
Cui i se croie=te r[u, r[u ]i
merge.
Cum \i-i partea =i norocul, a=a
\i-i pe lume locul.
Dac-ai =ti unde-ai c[dea,
m[car paie \i-ai a=terne.
Dac[ are omul noroc, m[car
s[ samene =i c[rbuni =i tot se
face.
Dac[ n-ai noroc =i parte,
degeaba te scoli de noapte.
Dac[ nu-i cap, nu-i noroc.
Dac[ nu-\i merge de dimi-
nea\[, s[ =tii c[ nu-\i merge
ziua ]ntreag[.
Dec`t un car de minte, mai
bine un dram de noroc.
F[-m[, mam[, cu noroc =i
m-azv`rle apoi =i-n foc.
Fiecare cu norocul lui tr[-
ie=te.
Fuge de noroc ca dracul de
t[m`ie.
Fugi de noroc, da’ el dup[ tine.
I-a b[tut ceasul norocului.

159— Filozofie, religie —
I-a ie=it iepurele ]nainte.
}l \ine norocul de p[r.
La casa cu noroc fierbe oala
f[r[ foc.
Mintea e bun[ dac[ e sor[ =i
cu norocul.
Munca omului noroc ]i aduce.
N-a pierdut nimenea norocul,
s[-l g[sesc eu.
Nenorocul se \ine de om ca
umbra.
Nici nu =tii unde te a=teapt[
norocul.
Nici nu-\i trebuie s[ fii frumos,
c`nd e=ti norocos.
Norocu-i ca o scar[: unul
c`nd se suie, altul se co-boar[.
Norocu-i dup[ cum =i-l face
omul.
Norocul ajut[ pe cei ]ndr[z-
ne\i.
Norocul calc[ ]n urma min-
\ii.
Norocul e nimic, ]n\elepciunea
e totul.
Norocul e schimb[tor: c`nd nu
=tii s[-l \ii, el te las[.
Norocul ]i orb.
Norocul ]nt`i r`de, apoi
pl`nge.
Norocul nu fuge dup[ om, ci
omul dup[ noroc.Norocul nu ]mparte cu obo-
rocul, ci unora vars[, iar
altora nici pic[.
Norocul nu st[ ]n drum.
Norocul ocole=te locul,
unde-i sfad[ =i batjocur[.
Norocul prostului.
Nu cu ghiocul se face noro-
cul.
Numai degeaba te iei la tr`nt[
cu p`rdalnica soart[.
Numai de noroc s[ nu te
pl`ngi.
Nu sta, c[-\i st[ norocul.
Nu va sc[pa omul de ce e ursit
s[ p[\easc[.
Om frumos f[r[ ponos nu se
poate.
Omul c`t tr[ie=te de noroc se
pl`nge.
Plin de noroc ca oaia de
curnu\i.
Prost s[ fii, noroc s[ ai.
Prostului nici norocul nu-i
ajut[.
Se va ]ntoarce ea, roata
norocului.
+ede, da norocul ]i cre=te.
+i-a m`ncat norocul fript..
Unde intr[ cearta-n cas[, de
acolo norocul ias[.
Unde-i tot la loc, este =i no-
roc.
Vai de omul f[r[ noroc.

160— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
P{CATUL
A-l ]mpinge p[catul.
A-l trage p[catul.
Ce-i drept, nu-i p[cat.
}l pa=te p[catul.
P[catele-s pe oameni, nu pe
butuci.
P[catul intr[ r`z`nd =i iese
pl`ng`nd.
P[catul m[rturisit este pe
jum[tate iertat.
P[catul vechi aduce ru=ine
nou[.
MITOLOGIE PRECRE+TIN{
A fi baba Dochia.
Baba Dochia ]=i scutur[ co-
joacele.
Parc[ e Muma-P[durii.
Zoril[ p`n[ se scoal[, se duce
zama din oal[.
MITOLOGIE EBRAICO-
CRE+TIN{
A face comorile lui Iov.
A fi Iuda.
A fi luat de rusalii.
A-l tot m`na de la Ana la
Caiafa.
A tr[i ca ]n s`nul lui Avram.Parc[ e=ti de pe vremea lui
Noe.
+i-a pierdut credin\a ca =i Eva
raiul.
S{RB{TORI RELIGIOASE
(cre=tine, musul-
mane =.a.)
A face ramazan.
A fi n[scut ]n ziua de Pa=ti.
A trage un bairam.
Cr[ciunul s[tul, Pa=tele fudul.
S[rb[torile ]nvrednicesc pu-
torile.
DUMNEZEU
A dat Dumnezeu boale, dar a
dat =i leacuri.
A fi (sta) dup[ spatele lui
Dumnezeu.
Ai ]nceput s[ te ui\i numai la
Dumnezeu ca g[ina c`nd bea
ap[.
A i se p[rea (cuiva) c[ l-a
apucat pe Dumnezeu de pi-
cioare.
A nu avea nici sf`nt, nici
Dumnezeu.
A nu fi de nici un Doamne
ajut[.
A se lua cu luleaua lui Dumne-
zeu.
A se lua de piept cu Dumne-
zeu.

161— Filozofie, religie —
A=a-i c`nd n-are Dumnezeu
st[p`n.
A vorbit ]ntr-un ceas r[u c[ l-a
l[sat Dumnezeu.
Berzei oarbe ]i face Dumnezeu
cuib.
C`nd d[ Dumnezeu, d[, iar
c`nd ia, apoi ]\i ia =i cenu=adin vatr[.
C`nd Dumnezeu nu-i acas[,
sfin\ii ]=i fac de cap.
C`nd ]i d[ Dumnezeu, nici
dracul n-are ce-i face.
C`nd te-a sc[pa Dumnezeu,
dracu’ te =i apuc[.
C`nd te bate Dumnezeu, nu te
mai poate milui nimeni.
Ce-i drept, =i lui Dumnezeu ]i
place.
Cine e bun, place =i lui Dum-
nezeu.
Cine ]ncepe cu Dumnezeu, cu
Dumnezeu sf`r=e=te.
Cine n-are belea, Dumnezeu
s[-i dea.
Cine-ntr-alt[ lege sare, nici un
Dumnezeu nu are.
Cine nu ]=i va binele, s[ nu
i-l dea Domnul.
Cu g`ndul la Dumnezeu =i cu
m`na prin s`nul meu.
Dac[ Dumnezeu ar fi dat
porcului coarne, r[sturnap[m`ntul.
D[ Doamne cui ai mai dat,c[ de-i da cui n-ai mai dat,
s-o mira ce l-o aflat.
D[-mi, Doamne, puterea t`n[-
rului =i mintea b[tr`nului.
De c`nd urzea Dumnezeu
p[m`ntu’.
De nu =tii ca Christos, bat`r
ca Sf`ntul Petru!
De unde nu-i, nici Dumnezeu
nu are ce lua.
De unde nu-i, nici Dumnezeu
nu cere.
Dumnezeu a=a ]mparte: la
unul — prea mult, la altul —
nimic.
Dumnezeu d[, dar nu aduce
acas[.
Dumnezeu d[, Dumnezeu ia.
Dumnezeu d[ omului, dar ]n
traist[ nu-i bag[.
Dumnezeu d[ tot la cel ce are
mai mult.
Dumnezeu giuruie=te =i ne-
bunu’ trage n[dejde.
Dumnezeu nu bate cu cio-
magul.
Dumnezeu nu r[m`ne la nimeni
dator.
Dumnezeu nu r[spl[te=te ca
du=manul, ci gone=te cu anul.
Dumnezeu s[ te p[zeasc[ de
\iganul turcit =i de mojiculgrecit.
Dumnezeu te fere=te p`n[ te
nimere=te.

162— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Fiecare pentru sine, Dumnezeu
pentru to\i.
I-a pus Dumnezeu m`na ]n
cap.
Iart[-l, Doamne, c[ nu =tie ce
face.
Iuda pentru treizeci de argin\i
a v`ndut pe Hristos.
}i ar[\i pe Dumnezeu =i zice
c[ e dracu’.
Mai bine roag[-te la Dumne-
zeu dec`t la sfin\i.
Mare e Dumnezeu, dar me=ter
e =i dracul.
M[rul cel cre\esc e dumne-
zeiesc.
N-a apucat s[-i ias[ sufletul
=i-i d[ cu „Dumnezeu s[-l
ierte“.
Nimene n-a dat zapis cu
Dumnezeu c`t o s[ tr[iasc[.
Nu-i cum g`nde=te omul, ci
cum vrea Domnul.
Numai la Dumnezeu e drep-
tate.
Nu-mi da, Doamne, c`t pot
r[bda.
Nu toate maicile sunt surorile
lui Hristos.
Om al lui Dumnezeu cu coarne.
Omu’ lui Dumnezeu cu firea
(g`ndul, n[ravul) dracului.
P`n[ ajungi la Dumnezeu, te
m[n`nc[ sfin\ii.P`n[ la Hristos iese pielea lui
Bedros.
P`n’ s-ajungi la Dumnezeu,
mii de sfin\i ]n drumul t[u, to\icu m`na-ntins[ ceu.
Roag[-te lui Dumnezeu =i
munce=te tot mereu.
S`ngele Domnului stric[ min-
tea omului.
+i-a uitat Dumnezeu de el,
numai dracu-l mai \ine ]n
slav[.
+i c`inii m[n`nc[ din f[r`-
m`turile ce cad de la masaDomnului.
+tie Dumnezeu al cui e sacul
cu f[in[ =i podul cu sl[nin[.
+tie numai Dumnezeu =i
vaca.
Unde Dumnezeu nu se po-
mene=te.
Unde este pace =i lui Dumnezeu
]i place.
Unde nu este st[p`n, nu este
nici Dumnezeu.
Un Dumnezeu d[ =i zece
iau.
SFIN|I
A fi sf`ntul zilei.
A fi Toma necredinciosul.
A-i c`nta Isaia d[n\uie=te.
A nu =ti la ce sf`nt s[ se
]nchine.

163— Filozofie, religie —
A se ]nchina la toate icoa-
nele.
Cine este sf`nt, pe a=ternut
moale nu doarme.
Cine se duce s[ se roage
sf`ntului, s[-i duc[ lum`nare=i t[m`ie.
Cum e sf`ntul, a=a-i =i t[m`ia.
De sf`nt, sf`nt s[ fii, dar de
fric[ tot s[ =tii.
Fiecare sf`nt trage cu m`na
c[tre el.
Fiecare sf`nt vrea o lum`-
nare.
La Dr[g[=ani =i sfin\ii sunt cu
nasurile ro=ii.
Mai =tie sf`ntul =i de fric[.
Nici un proroc nu se cinste=te
]n patria sa.
Nu foarfecele bune fac croiala
dreapt[, =i nu te ruga sf`ntului
care nu te ascult[.
Nu te ]nchina p`n[ a nu =ti
cine-i sf`ntul.
Nu te ruga de sf`ntul care nu-\i
ajut[.
Nu to\i sfin\i-s deopotriv[.
Parc[-i b[tut de to\i sfin\ii.
Pe fa\[ sfin\i, pe ascuns draci
cumpli\i.
+i sf`ntul ca s[-\i ajute trebuie
s[-i aprinzi candel[.
+i Sf`ntul Petru v[muie=te cu
aur la por\ile raiului.Tot ]n via Fotii bate piatra.
Voie=te s[ dezbrace un sf`nt =i
s[ ]mbrace pe altul.
}NGERI
Din ]nger curat se face drac
]ntunecat.
}nger de balt[ cu suli\a de
papur[.
RAI, IAD
A fi cu sufletul ]n rai.
A tr[i ca ]n iad.
Cu chei de aur =i de argint se
deschid por\ile raiului.
Cu vrajba =i cu urgia raiul n-o
s[ dob`nde=ti.
Dar din dar se face raiul.
}n zadar numai cu postul raiul
vei n[d[jdui.
Multe p`n[ la rai, dar p`-
n[-n iad e numai un gard
=-[la-i tot spart.
Nici la rai nu-i bine singur.
Raiul dup[ via\a rea.
S-a dus la rai cu cerga-n cap.
CELE SFINTE
(tematic[ mixt[)
A avea fa\a scris[ ]n icoane.
A bea ap[ ne]nceput[.

164— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
A c[dea cerul pe cineva.
A-i da cu c[delni\a pe la nas.
A-i lua mirul.
A-i pune cruce.
A lua cuiva mirul.
A m`nca joia post =i vinerea
carne.
A pune pirostiile ]n (pe) cap.
Aude clopotul, dar nu =tie de
unde.
A umbla chiraleisa.
C`nd se trage clopotul cel
mare, cele mici nu se mai aud.
Clopotul numai atunci sun[,
c`nd ]l tragi.
Cu dreapta pe Vanghelie jur[
=i cu st`nga fur[.
D[ din m`ini, =i ceru-\i va
ajuta.
De aude toaca ]n cer.
Dreptul e du=m[nit de to\i
p[c[to=ii.
Gre=eala are =i iertare.
Iart[ pe to\i, numai pe tine nu.
Iertarea e r[zbunarea cea mai
bun[.
La ce-i bun[ poc[in\a dup[
moarte?
O venit vremea de-apoi, ]n-
c[rcat[ cu nevoi.
Rabd[, sufle\ele, =i la bune =i
la rele.
R[bdarea-i m`ntuire.Toat[ gre=eala are iertarea ei.
Trupul, sluga sufletului.
Unde e pomana aia.
Unde vezi m[t[nii multe,
departe s[ nu te mu=te.
DRACUL (DIAVOLUL)
(tematic[ nediferen\iat[)
A arde dracului t[m`ie.
A avea pe dracu-n pung[.
A avea spiridu=.
A c[uta pe dracul.
A da de dracul.
A da m`na (a fi ]nsurat) cu
dracul.
A dezlegat sacul =i a v[zut pe
dracul.
A dormi ca dracul pe ciulini.
A face pe dracul ghem.
A face pe dracul ]n patru.
A fi comoara dracului.
A fi dracu(l) gol.
A fi jucat la nunta dracului.
A fi talpa iadului.
A fugi ca dracul de t[m`ie.
A-i v`r] pe dracu’ ]n c[ma=[
(]n s`n).
Am sc[pat de dracul =i am dat
peste tat[-s[u.
A se uita la cineva ca dracul
la pop[.

165— Filozofie, religie —
A sparge cojocul dracului.
A trage pe dracul de coad[.
A tr[i ca dracul cu popa.
Aurul este ochiul dracului.
A v`ndut pe dracul =i a cum-
p[rat pe m[-sa.
A vrut s[ fug[ de Stana =i a
dat peste Satana.
Baba e calul dracului.
Baba e talpa iadului.
Caut[ pe dracu’ =i nu-l g[-
se=te.
C`nd geme mortul =i dracul
moare de necaz.
C`nd \i se pune dracul pe
\undr[, trebuie au s-o tai, au
s[ i-o la=i.
C`ndu-i s[ te ia dracul, te ia
=i din biseric[, ca pe Ma-
cehala.
Ce-=i face omul singur, nici
dracu’ nu-i desface.
Cine caut[ pe dracu’, ]ntot-
deauna ]l g[se=te.
Cine nu caut[ pe dracul, ]l
g[se=te, darmite cine ]l caut[?
Cine pune cu dracul ]n plug,
scoate boii f[r[ coarne.
Cine se joac[ cu dracu’, d[ =i
peste tat-s[u.
Cu dracul n-o po\i duce-n
cap[t.
Cum ]i dracu’, a=a-i =i tat[-
s[u.Dec`t s[rac, mai bine drac.
De la dracul t[m`ie nu
sco\i.
Drac mort n-a v[zut nimenea
(vreodat[).
Drac pe drac nu se trag de
cap.
Dracul c`nd a ]mb[tr`nit,
atunci s-a c[lug[rit.
Dracul c`nd n-are de lucru, ]=i
aprinde luleaua.
Dracul c`nd n-are de lucru, ]=i
c`nt[re=te coada.
Dracul ]=i \ine capul ]n poalele
m[sii =i cu coada r[stoarn[
carele.
Dracul nu e a=a de negru cum
]l zugr[vesc oamenii.
Dracul nu face biserici nici
pu\uri pe la r[sp`ntii.
Dracul numai oaie nu se poate
face.
Dracul =ade =i ]n v`rful
acului.
Dracul toate ar vrea s[ fie,
numai ucenic nu.
Dracului la cr`=m[-i place, c[
la biseric[ n-are ce face.
Dracului nu-i pas[ dac[ faci
una sau mai multe cruci.
Dracu’ st[ ]n deal =i pr[vale
carul ]n vale.
Dracu-=i bate joc de om la
b[tr`ne\e.

166— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Dracu’ zace ]n inima pros-
tului.
E bine s[ fii st`ngaci ca s[
]mpu=ti pe dracu’.
F[ina dracului se preface toat[
]n t[r`\e.
F[-te frate =i cu dracul, p`n[
treci podul.
F[-\i cruce mare, c[ e dracu’
b[tr`n.
Fuge ca dracul de sc[ld[toare.
Fuge ca dracul de t[m`ie.
Fuge de dracu’ =i d[ peste
satana.
I-a dat dracul cu coada pe la
nas.
Ia pe dracu-n bra\e p`n[ treci
g`rla.
I-a pierdut dracul m[sura.
Iese dracu’ dintr-o bort[ c-un
papuc =i c-o ciubot[.
}l fur[ Aghiu\[.
}n balta lini=tit[ tr[ie=te
dracul.
}n inima omului t[cut st[
dracul ascuns.
}n inima smeritului =ede
dracul grece=te.
}n tacul zace dracul.
}nve\i pe dracu’ s[ dea cu
pu=ca.
La dracu ‘n praznic.
L-a luat Aghiu\[.M[n`nc[ sfin\i =i fat[ (scuip[)
draci.
Mic ca acul =i r[u ca dracul.
N-a rupt dracul degeaba
opincile p`n[ i-a adunat.
Nepotul e salba dracului.
Nu-i a=a de negru dracul, cum
]l fac babele.
Nu-i dracul drac, ca str[inul
]n conac.
Nu po\i fi =i cu dracul ]n
buzunar =i cu sufletul ]n rai.
Nu se fur[ t[m`ie de la
dracu’.
Nu te b[ga-n c`rd cu dracul.
Omul c`nd suspin[, =i dracului
i-e mil[.
Parc[ a arat dracul cu ei.
Parc[ i-a ]njugat dracul.
Parc[-i naiba pe uscat.
Parc[-i scap[r[ dracu-n
f[lci.
Pe dracu’ a c[utat, pe dracu’
l-a g[sit.
Pe dracu du-l la cruce ori
nu-l duce, om de pace nu-l vei
face.
Pe dracu’ nici s[-l vezi, nici s[
te vad[.
R`de dracul de porumbrele
negre =i nu se vede pe el.
R`de om de om =i dracul r`de
de to\i.
Sai =i ]n spatele dracului p`n[
vei trece g`rla.

167— Filozofie, religie —
S-a sp`nzurat ca dracu-n
c`nep[.
Scoate, drace, ce-ai furat c[
te bat sp`nzurat, cu m[ciuca
tot ]n cap.
S-o suit dracu’ pe cas[.
+ede ca dracul pe comoar[.
+ede dracul ]n balt[ =i r`de de
altul.
+i-a b[gat dracul coada ]ntre
ei.
+i-a g[sit dracu’ capacu’.
+i-a pus dracul coada pe el.
+i-a rupt dracul opincile.
+i dracul pare frumos c`nd e
t`n[r.
Tr[ie=te ca dracu-n ap[ mic[.
Tr[ie=te ca dracu’ n spini.
Trebuie s[ dai c`teodat[ o
lum`nare =i dracului.
|i-e mil[ de dracul =i el scoate
coarne.
Ucig[-l-toaca.
Unde baba face, dracul nu
desface.
Unde-i mai mare sfada, aco-
lo-=i v`r[ dracul coada.
Unde =i-a ]n\[rcat dracul
copiii.
Unul trage la dracu’ =i altul la
tat[-s[u.
Ziua se arat[ sf`nt[ =i noap-
tea \ine pe dracul ]n bra\e.BISERICA,
CELE BISERICE+TI
A avea burt[ de pop[.
A avea meteahna popii.
A c[dea (a fi) popa’ n belea.
A c[uta pop[ \ig[nesc.
A c`nta ca un pop[ aghez-
muit.
A da (a fi purtat, a-l purta) cu
capul pe la icoane.
A da cu crucea peste cineva.
A fi botezat cu zeam[ de
varz[.
A fi botezat de-un pop[
beat.
A fi cruce de biseric[.
A fi fl[m`nd ca un pop[.
A fi fra\i de cruce.
A fugit de popa =i a dat peste
dracul.
A i se duce vestea ca de pop[
tuns.
A-i zice popii „m[i“.
A juca ca popa ]n porumbrei.
A m`nca ca un pop[.
A nu fi prea mers la biseric[.
A-=i pune capul s[n[tos sub
Evanghelie.
A umbla ca fuiorul popii.
A umbla cu crucea-n s`n =i cu
dracu(l) ]n inim[.
Burt[ de pop[.

168— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Ca paraua-n punga popii.
C`inele uneori intr[ ]n bi-
seric[, dar nici biserica nu se
spurc[, nici c`inele nu se
sfin\e=te.
C`nd popii n-au de lucru,
boteaz[ vi\ei.
C`nd va Domnul vine =i dracul
cu colaci.
C`nt[ dracu’ ]n casa popii.
C`te un colac, c`te un pitac,
popa umple un sac.
Cele sfinte nu se spurc[.
Ce mi-e popa Stan, ce mi-e
Stan popa.
Cine altarului sluje=te, din al-
tar m[n`nc[.
Cine boteaz[, cuteaz[.
Cine caut[ iepuri ]n biseric[,
se ]ntoarce f[r[ v`nat acas[.
Cum nu-s eu pop[.
Cotoiul s-a c[lug[rit =i s-a ju-
rat c[ nu mai m[n`nc[ =oa-reci.
Cre=tin cu crucea-n s`n =i cu
dracul de-a spinare.
Cu crucea-n m`n[ =i cu piatra
]n s`n.
Cu dreapta-=i face cruce, iar
cu st`nga se \ine de m`n[ cu
dracul.
Cu Dumnezeu pe buz[ =i cu
dracu’ pe inim[.
Cu g`ndul la Maica Dom-
nului =i cu m`na ]n traista
omului.Cu popa =i cu \iganii tot-
deauna s[ tr[ie=ti bine.
Cu trupul ]n biseric[ =i cu
g`ndul la dracu(l).
Dasc[lul ]i cu ochii la Dumne-
zeu =i cu m`na ]n pungaomului.
D[-\i, pop[, pintenii =i bate
iapa cu c[lc`iele.
De pop[ nu scapi nici mort.
De pupat, de s[rutat, popa nu
ne d[ p[cat.
Desagii popii sunt totdeauna
plini.
Dracul nu face biserici.
Dumnezeu face casa, dracu’
aduce musafirii.
El pop[, el preuteas[.
Era s[-i c`nte popa, dar a s[rit
groapa.
Eu nu-s prea dus la biseric[.
E u=or cu foalele plin a predica
de post.
Fere=te-te de pop[ sp`n =i f[r[
nevast[.
Fiecare caut[ s[ aib[ icoan[
la care s[ se ]nchine.
Fiecare voie=te a avea biserica
lui.
G`tul popii, litr[ dreapt[.
Gustul dasc[lului nu-i ca al
preutesei.
Hat`rul popii hotar n-are.
Hopa, hopa, joac[ popa, u-iu-
iu =i dasc[lu’.

169— Filozofie, religie —
Ia de pe vii =i de pe mor\i.
I-a ie=it popa ]n cale.
}n burta unui pop[ s-a g[sit =i
un fier de plug.
}nchin[-te la Dumnezeu, dar
nu te strica nici cu dracul.
}n gur[ cu Dumnezeu =i ]n
inim[ cu dracul.
}s lungi poalele vl[dichii.
Lucrul dracului ]n casa popii
(a n[na=ului).
Mai bine eu cu pandurul =i el
cu popa, dec`t eu cu popa =i
el cu pandurul la cap.
M[n`nc[ c`t un pop[ ]n
s[rb[tori.
M`ine vom vedea cine-i pop[
=i cine-i porc.
Nici toate ale doftorului, nici
toate ale duhovnicului.
Nimenea nu e u=[ (lemn) de
biseric[.
Nimeni nu-i cheie de bise-
ric[.
Nu i-a ]n[lbit barba de c[r[rile
bisericii.
Nu-i nici u=[ de biseric[, nici
lemn de icoan[.
Numai pop[ n-am fost.
Numai popa poate umbla cu
c[delni\a.
Nu m-a m`ncat calea bise-
ricii.
Nu te face pop[ ]n biseric[
str[in[.Nu te juca cu n[ravu(l) popii.
Nu tot ce poart[ ras[ =i
camilafc[ e c[lug[r.
Omul cu credin\[ dreapt[
scap[ din r[zboi.
Omului s[rac i se stinge
lum`narea ]n biseric[.
Pe calea bisericii mi-am
sclintit piciorul.
Pe dinapoi bun de pop[ se
crede, pe dinainte m[gar se
vede.
Pe dracu’ la cruce nu-l po\i
duce.
Pentru o bab[ surd[ popa nu
toac[ de dou[ ori.
Popa are m`n[ de luat nu de
dat.
Popa bat =i Ivan nici gustat.
Popa c`nd sluje=te ]n altar, tot
nu uit[ de buzunar.
Popa c`nd t[m`ie=te, la banii
t[i g`nde=te.
Popa-i c`nt[ aleluia =i el
trage cu ochiul la femeia
altuia.
Popa legat nu face bucluc.
Popa m[n`nc[ la dou[ po-
meni =i tot fl[m`nd este.
Popa m[n`nc[ =i de pe viu =i
de pe mort.
Popa ni-i bosumflat c[ n-are
slujb[ ]n sat.
Popa p`n[ =i-n pridvor cat[ s[
aib[ izvor.

170— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Popa pl`nge c`nd nu are mor\i
de ]ngropat.
Popa se duce la biseric[,
pun`nd piedici la fete.
Popa spovede=te =i oi\ele
z[p[ce=te.
Prost pop[ l-a mai botezat.
Rasa nu te face c[lug[r.
R`de dracul de porumbe
negre, =i pe d`nsul nu sevede.
Ruga p[c[tosului n-ajunge la
cer.
S-a c[lug[rit de mult mo-
tanul.
Sacul popii ]i f[r[ fund.
S[ crezi ]n Dumnezeu, dar nici
pe dracul s[ nu-l ui\i.
S[ te fereasc[ Dumnezeu de
fat[ de pop[ =i de mo=ie l`ng[cale.
S[tul ca =oarecele ]n biseric[.
Seam[n[ cu tat-so, numai
potcapul ]i lipse=te.
Se bucur[ ca popa la clo-
pot.
Se ]nchin[ la icoane =i cu
ochii la cucoane.
Se scarpin[ dracul ]n deal =i
tr[sne=te p[duchele ]n vale.
Sus, p[rinte, c[ se ud[ Evan-
ghelia!
+i-a g[sit icoan[ s[ se ]n-
chine.
+tie bine un vl[dic[ pe cine ia
de chic[.+tie vl[dica pe cine pope=te.
T[icu\a face la biserici =i
nenea le surp[.
Tipicul se ]nva\[ c[lc`nd des
pragul bisericii.
Trebuie dus pe la biseric[.
|[ranul pa=te vaca =i popa o
mulge.
Uite popa, nu e popa.
Unde a dus mutul iapa,
surdul roata =i c[lug[rulbaba.
Unde sunt popi mul\i, moare
pruncul nebotezat.
Unuia ]i place popa =i altuia
preoteasa.
Unul merge la biseric[, altul
nu merge la cr`=m[.
V[zut-ai vreun drac pop[?
Zv`rli cu b[\ul ]ntr-un c`ine
=i love=ti un pop[.
CELE UMANE }N TAN-
GEN|{ CU CREDIN|A
(jurispruden\[, lege
dogmatic[)
Acel cu pricin[ =ede ]n odihn[
=i cel f[r[ vin[, pl`nge =i
suspin[.
A fi cusut cu a\[ alb[.
A fi drept ca lumina cea
dreapt[.
A jura cu traista ]n cap.
A nu se pune de pricin[.
A pune degetul.

171— Filozofie, religie —
A r[spunde cu capul.
A scoate pe cineva basma
curat[.
A str`nge ]n chingi pe ci-
neva.
A=a-i obiceiul p[m`ntului.
A trage (cuiva) butucul.
A vorbit adev[rat =-a venit cu
capul spart.
Ce-i al t[u e pus de-o parte.
Cei ce fur[, aceia mai tare
jur[.
Ce-i drept, nu-i minciun[.
Ce-i drept, nu-i p[cat.
Celui f[r[ de lege, cel f[r[ de
suflet ]i vine de hac.
Cine a face ca mine, ca mine
s[ p[\easc[.
Cine cuteaz[ s[ spun[ ade-
v[rul, poate lesne umbla b[tutca m[rul.
Cine e cheza=, e =i p[tima=.
Cine jur[, lesne minte.
Cine mo=tene=te, pl[te=te.
Cine nu ]n\elege de cuv`nt, nu
]n\elege nici de ciomag.
Dac[ n-ai treab[, f[-te mar-
tor.
De n-ar fi ho\i, n-ar trebui
temni\[.
}nmul\indu-se p[catul, se
na=te pedeapsa.La unul f[r[ suflet trebuie unul
f[r[-de-lege, =i la unul f[r[
lege trebuie unul f[r[ suflet.
Limba drept[\ii este de ar-
gint.
Mai bine pu\in cu dreptate,
dec`t mult cu str`mb[tate.
Minciuna umbl[-n lume, iar
dreptatea st[ la un loc.
Nu-i fapt[ f[r[ r[splat[.
Nu-i vinovat cine m[n`nc[
=apte pite, ci cel ce le d[.
Obiceiul ]nvechit nu-i u=or de
lecuit.
Orice pravil[ cu deosebirea ei.
Os`nda nu iart[, nici trece pe
om.
P[catul ]=i caut[ vinovatul.
P`n[ o fi s[ ias[ dreptul, ]mi
plesne=te mie pieptul.
Pedeapsa la cel nebun, ca
doftoria la cel bolnav.
Pe roat[ de aur se ]nv`rte
legea.
Pricinile mici g`lcevi mari
pornesc.
R[ul nu r[m`ne nepedepsit.
+i minciuna e vorb[, dar
vremea descoper[ adev[rul.
Tot p[catul ]=i cat[ vinovatul.
Vinovatul mai mare gur[
face.

172— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
A aduce (a ajunge, a r[m`ne)
la sap[ de lemn.
A aduce cuiva =i lapte de
cuc.
A aduce p`ine de la iepuri.
A aduce pe cineva cu nasul la
teic[.
A ajunge cu\itul la os.
A ajunge de batjocura lumii.
A ajunge de clac[.
A ajunge de poveste ]n \ar[.
A ajunge de r`sul curcilor
(g[inilor, lumii).
A ajunge din cal m[gar.
A ajunge ]n mintea copiilor.
A ajunge la aman.
A ajunge la u=a str[inilor.
A ajunge obial[.
A ajunge p`n[ la (]n) p`nzele
albe.
A ajunge pe cineva cu t`rgul.
A ajunge slug[ la d`rloag[.
A ajuns la lulele.
A ajuns la mucuri de \ig[ri.
A ajuns treaba (vremea) s[ nu
se mai ]ncread[ omul nici ]nc[ma=a lui.A albit (]n\[rcat) =i pe dracu’.
A alege una din dou[.
A alerga (a a=tepta) cu limba
scoas[.
A alerga ]ntr-un picior.
A alerga la colaci.
A alerga (veni) tot ]ntr-un
suflet.
A ales p`n[ a cules.
A aluneca al[turea cu dru-
mul.
A aprinde f[clia cuiva.
A apuca cap de funie.
A apuca cu m`na de sabia
goal[.
A apuca foc cu gura.
A apuca h[isa.
A ar[ta c[lc`iele.
A ar[ta cu degetul pe cineva.
A ar[ta (cuiva) u=a.
A arde (pe cineva) la fica\i.
A arunca (azv`rli) banii pe
fereastr[.
A arunca bani ]n v`nt.RELA|II, SITUA|II

173— Rela\ii, situa\ii —
A arunca cu piatra-n =atr[
A arunca cu pietrele ]n ci-
neva.
A arunca cu scalda =i copilul.
A arunca din\ii ]n pod.
A arunca piatra ]n gr[din[
str[in[.
A arunca sare-n ochi.
A arunca umbr[ asupra cui-
va.
A asculta la fereastra altuia.
A asuda =ez`nd.
A a=tepta mur[-n gur[.
A a=tepta pe cineva cu colaci
calzi.
A a=tepta s[-i pice mur[-n
gur[.
A at`rna (cuiva) ceva de
coad[.
A atinge ambi\ia (cuiva).
A atinge (pe cineva) cu cu-
v`ntul.
A atinge (pe cineva) unde-l
doare.
A auzi cu urechea altuia.
A avea ac de cojocul cuiva.
A avea (a fi cu) m`inile legate.
A avea b[s[u.
A avea b[taie de cap.
A avea ceva pe suflet.
A avea de ceva nevoie ca de
v`ntul care bate.
A avea de furc[ cu cineva.A avea gur[ mare.
A avea inim[ de piatr[.
A avea ]n m`n[ =i p`inea =i
cu\itul.
A avea m`na lung[.
A avea m`n[ u=oar[.
A avea mila cucului.
A avea multe pe spinarea sa.
A avea nas.
A avea n[dejde ]n cineva ca ]n
=apte boi.
A avea n[dejde ]n cineva ca
]ntr-un cui de tei.
A avea nou[ b[ieri la pung[.
A avea obraz de cioric.
A avea ochi r[i.
A avea o coast[ de drac.
A avea o limb[ de un cot.
A avea o piatr[ pe inim[.
A avea p`inea =i cu\itul ]n
m`n[.
A avea (pe cineva) la cheremul
s[u.
A avea pe cineva la inim[.
A avea poxie* pe cineva.
A avea proptele.
A avea s[u la r[runchi.
A avea spete.
A avea =apte vineri ]ntr-o
s[pt[m`n[.
A avea un cui la inim[.
* Necaz, ciud[

174— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
A avea (un) ochi la spate (la
ceaf[).
A bate capul cuiva.
A bate din picior.
A bate ]n retragere.
A bate m[r.
A bate m`na.
A bate obrazul (cuiva).
A bate palma.
A bate pragurile.
A bate toba.
A bate (toca) la papuc.
A bate vat[ ]n urechi.
A b[ga (cuiva) frica-n oase.
A b[ga fiori ]n oase.
A b[ga ]n buzunar (pe ci-
neva).
A b[ga ]n draci (pe cineva).
A b[ga ]n r[cori (pe cineva).
A b[ga ]n sac (pe cineva).
A b[ga ]n v[tal[ (pe cineva).
A b[ga (pe cineva) cu zile ]n
p[m`nt.
A b[ga pe cineva de p[r ]n
r[u.
A b[ga (pe cineva) ]n boale.
A b[ga pe cineva ]n p[p[dii.
A b[ga pe cineva ]n sperie\i.
A b[ga (pe cineva) ]n vitez[.
A b[ga pe cineva sub covat[.
A b[ga sula ]n coast[.
A boi pe cineva.A (cam) b[gat-o pe m`nec[.
A c[dea (a pica) cerul pe
cineva.
A c[dea (a prinde, a se prinde)
]n capcan[.
A c[dea cu inima pe cineva.
A c[dea cu tronc la inim[.
A c[dea ]n capcan[.
A c[dea ]n gura cuiva.
A c[dea ]n m`na cuiva.
A c[dea la picioarele cuiva.
A c[l[tori ]n rele ape.
A c[lca pe b[t[turi (pe ci-
neva).
A c[lca pe bec.
A c[lca pe cineva ]n pi-
cioare.
A c[lca pe coad[.
A c[lca pe col\ul i=licului.
A c[lca pe j[ratic.
A c[lca str`mb.
A c[ptu=i pe cineva.
A c[ta cu coada ochiului.
A c[ta s[ g[seasc[ urme pe
mare.
A c[uta ceart[ cu lum`narea.
A c[uta clenci ]n pepene.
A c[uta cuiva ]n barb[.
A c[uta cu lum`narea
Ziua ]n amiaza mare.
A c[uta ]n cinste cuiva.
A c[uta ]n coarnele cuiva.

175— Rela\ii, situa\ii —
A c[uta nod ]n papur[ =i pe-
te-n soare.
A c[uta p otcoave de cai
mor\i.
A c[uta s[ ]mbete lumea cu
ap[ rece.
A c[uta s[m`n\[ de vorb[.
A c[uta sfada cu lum`narea.
A c[uta ziua de ieri.
A c[zut cu nasul ]n terci.
A c`=tiga borta covrigului.
A c`=tiga m`necile de la
jiletc[.
Acela ce n-are mil[ de dobi-
toc nici de om n-are deloc.
Acel oaspete este mai scump,
care =tie c`nd s[ plece.
A cere c`t dracul pe tat[-s[u.
A cere luna.
A cerut traista s[ goleasc[
desagii.
A chior] pe cineva.
Aci se duce, aci se-ntoarce.
Aci te bucur[, aci te scutur[.
A coace pe cineva la inim[.
A cobor] milit[ria din pod.
A col[ci pe cineva.
A crede dup[ r[boj.
A cui e iapa, e =i m`nzul.
A cunoa=te (pe cineva) ca pe
un cal breaz.A cunoa=te (pe cineva) de ur`t
=i de frumos.
A da (a se da) de gol.
A da (a se da) pe brazd[.
A da bani pe miere.
A da buzna.
A da ca ]n popu=oi.
A da c[r\ile pe fa\[.
A da chiorii (chior`=) unii
peste al\ii.
A da chi=ca la to\i.
A da cinstea pe ru=ine.
A da colb ]n ochi.
A da cu (a pune) gheara peste
cineva.
A da cu barda-n lun[.
A da cu fa\a ]n glod.
A da (cuiva) cu genunchiul.
A da (cuiva) bob`rnace.
A da (cuiva) de \`\`n[.
A da cuiva fr`u liber.
A da cuiva ]n obraz.
A da cuiva nas.
A da cuiva peste nas.
A da cuiva =i pe nas =i pe
gur[.
A da cuiva un ciolan de ros.
A da cu m`na ]n foc.
A da cu m`na prin =perl[.
A da cu ochii ]n foc.
A da cu oi=tea ]n gard.

176— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
A da cu o m`n[ =i a opri cu
cealalt[.
A da cu \[rn[ ]n ochii cuiva.
A da de (a se certa, a sta, a
\ine) furc[.
A da de bucluc.
A da de g`t pe cineva.
A da de miere.
A da de nod.
A da de prad[.
A da de sminteal[.
A da din coad[.
A da din col\ ]n col\.
A da din groap[ ]n groap[.
A da din sit[ prin d`rmoi.
A da h[\urile ]n alte m`ini.
A da inima din cineva.
A da ]n gropi.
A da ]n obraz cuiva.
A da ]n surle.
A da m`na cu cineva.
A da o m`n[ de ajutor (cui-
va).
A da o rait[ pe la cineva.
A da p`nz[ pe fuioare.
A da (pe cineva) la brazd[.
A da (pe cineva) prin ciur =i
prin d`rmoi.
A da peste calul v[tafului.
A da peste cineva cu nasul.
A da peste nas (cuiva).A da =i buc[\ica de la gur[.
A dat urechile la ima=.
A da un lucru pe fa\[.
A dejuga la rea moar[.
A deschide urechile ]n patru.
A descoase pe cineva.
Adeseori ]n dosul unei vorbe
dulci se ascunde o inim[
otr[vit[.
Adev[rul este cum te v[d =i
cum m[ vezi.
Adev[rul umbl[ cu capu(l)
spart.
A dezlega calul de la gard.
Adio =i-un praz verde!
A dogor] obrazul cuiva.
A dormi (ca un) bu=tean.
A dormi sub stre=in[.
A drege busuiocul (cuiva).
A duce (a pip[i) vorba cu
bra\ul.
A duce de m`n[ pe cineva.
A duce (p[stra, p[zi, purta,
\ine) cuiva s`mbetele.
A duce pe cineva de nas.
A duce pe urm[ (pe cineva).
A duce vergile cuiva.
Adun[ unde n-a risipit.
A face (a deschide) ochi-n
patru (roat[).
A face (a intra ]n) t`rgul altuia.
A face (a sta pe) cuie.

177— Rela\ii, situa\ii —
A face cuiva chica m[ciuc[
(topor).
A face cuiva o of`=tanie.
A face (cuiva) s`nge r[u.
A face (cuiva) zile amare.
A face (cuiva) zile fripte.
A face de lingur[ (pe cine-
va).
A face de petrecanie cuiva.
A face gaur[ ]n cer.
A face g`t.
A face gura c`t toate zilele.
A face haz de necaz.
A face hostrop[\ cu cineva.
A face lea=c[ pe cineva.
A face marafeturi.
A face ochi.
A face ochi dulci.
A face o spolocanie (cuiva).
A face pe cineva albie de c`ine
(de porci).
A face pe cineva cu ou =i cu
o\et.
A face (pe cineva) cu sare =i
cu piper.
A face (pe cineva) de d`r-
val[.
A face (pe cineva) de nimica.
A face (pe cineva) de ru=ine.
A face pe cineva de trei pa-
rale.
A face pe cineva om.A face (pe cineva) s[ moar[
de r`s.
A face pe cineva s[ te cu-
noasc[.
A face pe dracu’ ]n patru.
A face picioare.
A face piftie pe cineva.
A face saftea.
A face sat cu cineva.
A face s`mbrie cu cineva.
A face scar[ la cer.
A face st`nga-mprejur.
A face z`mbre.
A faptelor rele ]ncep[tur[ spre
r[u sf`r=it pleac[.
A f[cut el poc! cu m[ciuca,
dar =i eu fli=! cu biciu=ca.
A f[g[dui c`te-n lun[ =i-n
soare.
A f[g[dui ce nu curge pe
ap[.
A f[g[dui marea cu sarea.
A f[g[dui marea cu sarea =i
Oltul cu totul.
A f[g[dui mun\i de aur.
A fi a cincea roat[ la c[ru\[.
A fi afumat.
A fi (ajunge) la cu\ite.
A fi alfa =i omega.
A fi ar[tat cu degetul.
A fi (a se \ine) de br`u cu
cineva.

178— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
A fi boboc.
A fi bra\ul drept al cuiva.
A fi bun de ald[ma=.
A fi bun de gur[.
A fi bun de pus la bub[ (ra-
n[).
A fi bun de pus la plug.
A fi bun de t[iat m[lig[.
A fi cal de b[taie.
A fi cal de olac.
A fi cap sec.
A fi carne =i unghie cu cine-
va.
A fi ca un pui de bogda-
proste.
A fi c`ine ]n dou[ labe.
A fi cheia =i l[cata cuiva.
A fi cheia tuturor.
A fi coad[ de c`ine.
A fi coad[ de topor.
A fi codi\a cuiva.
A fi col\i=.
A fi crescut ]n bumbac.
A fi crescut ]n buruienile
dracului.
A fi cu bor=ul la foc =i cu pe=tele
]n iaz.
A fi cu bra\ele deschise.
A fi cu cu\itul la br`u.
A fi cu dou[ fe\e.
A fi cu draci.A fi cu ghea\a-n s`n.
A fi cu gura dulce.
A fi cu gura mare.
A fi cu inima deschis[.
A fi cu inima ]mp[cat[.
A fi cuiva ca =i un tat[.
A fi cu m`inile legate.
A fi cu musca pe c[ciul[.
A fi cu ochii ]n patru.
A fi cu o falc[-n cer =i cu una
]n p[m`nt.
A fi cu spuza-n buz[.
A fi cu stea ]n frunte.
A fi cu toane.
A fi cu \`fna-n nas.
A fi cu zilele ]n m`n[.
A fi dat ]ntr-un obraz s[ crape
cel[lalt.
A fi de (a tr[i cu) chiu =i vai.
A fi de foc =i de cri\[.
A fi de haram.
A fi de o baie.
A fi de o zeam[.
A fi din opinc[.
A fi doctorul cuiva.
A fi dulce la cuv`nt.
A fi dus la moar[ =i la r`=-
ni\[.
A fierbe (pe cineva) f[r[
ap[.
A fi fata banului, sora c[-
pitanului.

179— Rela\ii, situa\ii —
A fi f[cu\i to\i pe un calup.
A fi f[r[ propteli la vorb[.
A fi f[r[ suflet.
A fi frate cu cucul.
A fi gata s[ pui ]n s`n pe
cineva.
A fi gros ]n ceaf[.
A fi gura satului.
A fi hurducat.
A fi ]mbr[cat domne=te =i a
tremura Doamne-p[ze=te.
A fi ]mbrobodit.
A fi ]mflat cu \ava.
A fi ]n capul mesei.
A fi ]nc[ cu ca=ul la gur[.
A fi ]n du=i buni.
A fi ]n fruntea cozii.
A fi ]n pielea cuiva.
A fi ]n r`nd cu cineva.
A fi ]nv[\at cu greutatea
jugului.
A fi ]nvelit ca ceapa.
A fi la cheremul cuiva.
A fi la grai cu dr[ganele.
A fi lins.
A fi lung de m`n[.
A fi mai breaz dec`t altul.
A fi mare cu cei mici =i mic cu
cei mari.
A fi mare =i tare.
A fi m[m[ligar.A fi m`na dreapt[ (a cuiva).
A fi negustor de piei de clo=-
c[.
A fi oltean cu gura plin[ de
m[sele.
A fi om cu r`nza tare.
A fi om de m`na a doua.
A fi om de treab[.
A fi (om) de zah[r.
A fi p[pu=a cuiva.
A fi p`ine =i ca=.
A fi pe dric.
A fi pe =apte drumuri.
A fi plin de jinti\[.
A fi poam[ bun[.
A fi poam[ rea.
A fi po=ta satului.
A fi prea din cale-afar[.
A fi prieten de toart[ (cuiva).
A fi prieten la cataram[ cu
cineva.
A fi prins ]n capcan[.
A fi propteaua gardului.
A fi r`sul r`surilor.
A fi sc[ldat ]n lapte dulce.
A fi scos din min\i.
A fi scos din p`rtie.
A fi scump la vorb[.
A fi sigur de sine.
A fi slab (tare) ]n br[cinar.
A fi slug[ la m[gar.
A fi spin ]n ochi cuiva.

180— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
A fi Stan-P[\itul.
A fi str`ns cu u=a.
A fi tare de ]nger.
A fi t[ciune acoperit.
A fi t`r`ie-br`u.
A fi topor de oase.
A fi tot o p[nur[.
A fi trecut prin ciur =i prin
d`rmoi.
A fi trecut prin foc =i ap[.
A fi trei de o para.
A fi trup =i suflet cu cineva.
A fi un bou =i o belea.
A fi un las[-m[-s[-te-las.
A fi un om =i jum[tate.
A fi un pap[-lapte.
A fi vai de steaua cuiva.
A fi vechi ]n grad.
A forfeca pe cineva.
A fost dup[ u=[, c`nd i-au
m[surat pantalona=ii.
A fost st`lpul casei =i acum a
ajuns poprea.
A freca ridichea cuiva.
A fugi ca de cium[.
A fugit cu coada ]ntre pi-
cioare.
A g[sit sat f[r[ c`ini (=i) se
plimb[ f[r[ ciomag.
A gr[i cu o jum[tate de gur[.A-i ar[ta (cuiva) lungul na-
sului.
A-i at`rna lingura de g`t.
A-i bate (cuiva) un cui ]nro=it
]n inim[.
A-i c[dea (cuiva) bucuria-n
sc`rb[.
A-i c[dea (cuiva) cineva tronc
la inim[.
A-i c[dea (cuiva) podul ]n cap
de ru=ine.
A-i c[uta cuiva cinstea.
A-i c[uta (cuiva) ]n obraz.
A-i c`nta (a-i bate) ]n strun[.
A-i cr[pa (cuiva) obrazul de
ru=ine.
A-i curge Oltu’ n gur[.
A-i da cu ardei pe la nas.
A-i da (cuiva) pinteni.
A-i da (cuiva) un perdaf.
A-i da cu u=a ]n nas.
A-i da de cheltuial[.
A-i da papucii.
A-i da pinteni.
A-i da sufletului de toate.
Ai dat spuza =i ai luat ce-
nu=a.
Ai dat un cazan mare =i ai luat
o c[ldare.
A-i da un cu\it ascu\it ]n
inim[.
Ai de grij[ s[ nu-\i moar[
mul\i ]nainte!

181— Rela\ii, situa\ii —
A-i desfunda (a-i roade, a-i
toca) urechea (pentru ceva).
Aide\i s[ vorbim degeaba, c[
tot n-avem nici o treab[.
Ai dreptate, numai nu te ca-
u\i.
A ierta e u=or, a uita e greu.
A ie=i basma curat[.
A ie=i cu bra\ul ]n m`n[.
A ie=i cu vorba ]naintea cuiva.
A ie=i din hor[.
A ie=i din r[bu= afar[.
A ie=i la liman.
A-i face capul calendar.
A-i face c[\ei pe inim[.
A-i face cuiva bucata.
A-i face (cuiva) capul obo-
roac[.
A-i face (cuiva) o baie bun[.
A-i face (cuiva) o nunt[.
A-i face (cuiva) una bun[.
A-i face cu ulcica.
A-i face de petrecanie.
A-i face de ur`t.
A-i face zile fripte.
Ai f[cut pozna, nu te da ]n
l[turi.
A-i fi cuiva b`ja de ceva.
A-i fi cuiva prieten de c[ciul[.
A-i fi drag ca ochii din cap.
A-i fi drag ca c`inelui a linge
sare.
A-i fi negru ]naintea ochilor.A-i ie=i ]nainte cu p`ine =i cu
sare.
A-i intra cuiva noaptea-n cap.
A-i intra prietenia ]n cap.
Ai intrat ]n hor[, trebuie s[
joci.
A-i ]ntoarce (cuiva) vorba.
A-i juca (a face) festa.
A-i l[comi (a-i lic[ri, a-i
sclipi) ochii (dup[ ceva).
A-i lua (cuiva) apa c`nepa.
A-i lua cuiva apa de la moar[.
A-i lua (cuiva) boii de di-
nainte.
A-i lua cuiva lemnul de pe
foc.
A-i lua (cuiva) musca de pe
nas.
A-i lua cuiva v[zduhul de la
gur[.
A-i lua p`inea de la gur[.
A-i lua =i c[ma=a.
A-i lua vorba de la gur[.
A-i m`nca cuiva c`inii din
traist[.
A-i merge colbu(l).
A-i merge (cuiva) din plin.
A-i merge drept la inim[.
A-i merge fulgii.
A-i muia oasele.
Ai, n-ai, trebuie s[ dai.
A intra (a se b[ga) pe sub
pielea cuiva.

182— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
A intra ]n c`rcot[ cu cineva.
A intra ]n gura lumii.
A-i pl[ti poli\a.
A-i pune belciug la nas.
A-i pune capac.
A-i pune c[lu=ul ]n gur[.
A-i pune cruce.
A-i pune (cuiva) o pup[z[ ]n
obraz.
A-i pune (cuiva) s`rm[ ]n
bot.
A-i pune (cuiva) suli\a (sula)
]n coaste.
A-i pune (cuiva) unghia ]n
g`t.A-i pune (cuiva) un ghimpe la
inim[.
A-i pune g`nd r[u.
A-i pune juv[\ul ]n g`t.
A-i pune picioarele peste
cap.
A-i pune =treangu(l) ]n g`t.
A-i rupe nasul.
Ai s[rit din par ]n par =i-ai dat
peste nas cotar.
A-i sc[pa iepurele din m`n[.
A-i sc[p[ra c[lc`iele (cuiva)
dup[ cineva.
A-i scoate (cuiva) buc[\ica din
gur[.
A-i scutura cojocul.
A i se aprinde c[lc`iele (cui-
va).
A i se face (cuiva) inima c`t
un purice.A i se ]ncurca cuiva c[r[rile.
A i se ]ncurca (cuiva) i\ele.
A i se muia cuiva gura.
A i se n[luci.
A i se n[z[ri (cuiva) ceva.
A i se ridica (cuiva) o piatr[
de pe inim[.
A i se scurta potecile.
A i se sl[bi b[l[m[lile.
A i se topi scuipatu’ ]n gur[.
A i se uita (cuiva) r[bojul.
A i se umplea cuiva r[bd[ul.
A i se umplea sacul.
Ai spus „da“, nu zi „ba“.
A-i sta cuiva ca un ghimpe ]n
coaste.
A-i sta cuiva ca un gunoi ]n
ochi.
A-i sta ]n drum.
A-i sta ]n g`t cuiva.
A-i sta pe limb[.
A-i strica cuiva inima.
A-i suci (cuiva) capul.
A-i sufla cuiva ceva sub nas.
A-i =ti voia =i nevoia.
A-i t[ia coasa cuiva.
A-i t[ia (cuiva) nasul.
A-i trage (cuiva) o c[lc[tur[.
A-i trage un ibri=in pe la nas.
A-i trebui (cuiva) ca mie
dr`mba.
A-i trece (cuiva) de ap[ rece.
A-i turna le=ie pe inim[.
A-i turti fesul.

183— Rela\ii, situa\ii —
A iubi (pe cineva) ca pe un
]nger.
A-i umbla prin gur[.
Ai umblat c`t ai umblat, dar
acum \i s-a-nfundat.
A-i veni (cuiva) acru de ci-
neva.
A-i veni (cuiva) ap[ la moa-
r[.
A-i veni cuiva de hac.
A-i veni s[ sar[ ]n Olt.
A-i zburda cuiva ov[zul.
A ]mb[ta cu apa rece.
A ]mboldi (pe cineva).
A ]nc[leca pe nevoie.
A ]nc[l\a bine pe cineva.
A ]nchide (cuiva) u=a ]n nas.
A ]nchina steagul.
A ]ncurca i\ele.
A ]ncurca zilele (cuiva).
A ]nghi\i amarul.
A ]nghi\i g[lu=ca.
A ]nghi\i hapul.
A ]nghi\i la noduri seci.
A ]nghi\i =i cu ochii.
A ]nota ]n miere.
A ]nota ]n s[u.
A ]nt`lni pe cineva cu p`ine =i
sare.
A ]ntinde (pe cineva) ca pe
cureaua cea scurt[.
A ]ntoarce cojocul pe dos.A ]ntoarce ochii pe dos.
A ]ntoarce placa (foaia) pe
cealalt[ parte.
A ]ntoarce spatele cuiva.
A ]ntoarce =urubul cuiva.
A ]n\[rcat B[laia.
A ]nv[\at ce au uitat al\ii.
A juca c[r\i mari.
A juca (pe cineva) pe degete.
Ajunge de la moar[ la r`=-
ni\[.
Ajunge din cal m[gar =i cat`r
din arm[sar.
Ajut`nd pe al\ii, te aju\i pe
sine.
A-l aduce (pe cineva) cu hal-
ca.
A-l ajunge (pe cineva) c[lare
pe pr[jin[.
A-l ajunge pe cineva cu\itul la
os.
A-l amesteca cu p[m`ntul.
A-l avea ]n buzunar.
A l[sa buza.
A l[sa de la tine.
A l[sa ]n plata Domnului.
A l[sa la alegerea cuiva.
A l[sa la boal[.
A l[sa pasul ]n jos.
A l[sa pe cineva buzat.
A l[sa (pe cineva) cu inima
ars[.
A l[sa (pe cineva) sub mas[.
A l[sa toate balt[.

184— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
A-l bate de tocmeal[ (pe
datorie).
A-l b[ga (pe cineva) ]n fri-
guri.
Alb la cap =i pestri\ la ma\e.
A-l da din brazd[ afar[
A-l durea inima dup[ cineva.
A lega cap[t de vorb[.
A lega cobz[ pe cineva.
A lega gura p`nzei.
A lega la gard.
A lega negustoria de gard.
A lega tei de curmei.
A le pune pe toate la inim[.
A le=ina de r`s.
A-l face chis[li\[.
A-l face pastram[.
A-l face pe cineva una cu
p[m`ntul.
A-l face pe dracul ]n patru.
A-l face s[ nu aib[ ce lua de
jos.
A-l face talme=-balme=.
A-l face t[r`\e de porci.
A-l fura pe cineva Aghiu\[.
A lins miere de pe degete p`n[
ce =i le-a m`ncat.
A lipsit de acas[ nou[ ani =i
s-a ]ntors cu doi bani.
A-l ]neca pe cineva ]ntr-o
lingur[ de ap[.
A-l l[tra =i c`inii (pe cineva).A-l lovi unde-l doare.
A-l lua ]n pinteni.
A-l lua pe cineva ca din oal[.
A-l lua (pe cineva) de be-
regat[.
A-l lua pe „nu =tiu“ ]n bra\e.
A-l mai str`nge din c[p[stru.
A-l m[sura cu scutur[tura.
A-l m`nca barba pe cineva.
A-l m`nca pe cineva t[lpile de
duc[.
A lovi (pe cineva) unde-l
doare.
A-l ponegri pe l`ng[ cineva.
A-l prinde cu m`\a-n sac.
A-l prinde cu oca mic[.
A-l pune cu botul pe labe.
A-l r`de (pe cineva) =i c`inii.
A-l scoate (pe cineva) apa la
mal.
A-l str`nge de g`t (pe cineva).
A-l t[ia (pe cineva) la ra-
mazan.
A-l trage pe cineva c`inii pe
drumuri.
A-l trage pe sfoar[.
Altuia ]i d[ pova\[, dar pe sine
nu se-nva\[.
Altul s[ te laude, nu gura ta.
A lua ap[ ]n gur[.
A lua cu bombonica.
A lua cuiva apele.

185— Rela\ii, situa\ii —
A lua cuiva pielea de viu.
A lua cuiva =i cenu=a din
vatr[.
A lua cu japca.
A lua cu pr[jina din urm[.
A lua foc cu gura.
A lua foc cu m`na altuia.
A lua g`tul cuiva.
A lua ]n unghii pe cineva.
A lua la dep[nat (pe cineva).
A lua la ochi (pe cineva).
A lua o piatr[-n gur[.
A lua (pe cineva) cu nepus ]n
mas[.
A lua pe cineva cu resteul.
A lua pe cineva cu vorba
dulce.
A lua (pe cineva) cu z[h[re-
lul.
A lua pe cineva cu zburlita.
A lua (pe cineva) ]n b[=c[lie.
A lua (pe cineva) ]n c[ru\[.
A lua (pe cineva) ]n coarne.
A lua (pe cineva) ]n pr[jin[.
A lua (pe cineva) ]n r[sp[r.
A lua (pe cineva) la dep[nat.
A lua (pe cineva) la rapan-
ghel.
A lua (pe cineva) la trei pa-
rale.
A lua (pe cineva) la trei-
p[ze=te.A lua pe cineva la vale.
A lua (pe cineva) peste pi-
cior.
A lua (pe cineva) peste um[r.
A lua (pe cineva) pe sus.
A lua (pe cineva) primprejur.
A luat-o de diminea\[, s[ nu-l
]ntreac[ al\ii.
A lua u=a-n spate.
A-l umple de bogdaproste.
Am ajuns ce n-am g`ndit =i m[
mir ce n-am g[sit.
A m[sura vorba cu ]mbl[-
ciul.
A m[turat casa cu el.
A m`na (pe cineva) ca pe
vite.
A m`na pe cineva din m`ine
]n m`ine.
A m`nca (cuiva) zilele.
A m`nca dintr-un blid cu
cineva.
A m`nca dintr-un taler cu
cineva.
A m`nca drele.
A m`nca foc.
A m`nca fript pe cineva.
A m`nca p`ine =i sare cu
cineva.
A m`nca p`ine udat[ cu
lacrimi.
A m`nca (pe cineva) de viu.
A m`nca pielea pe cineva.
A m`nca v`nt.

186— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
A m`ng`ia cu ghimpi.
A merge din unt ]n unt.
A merge ]n fruntea cozii.
A mirosi a p`rlit.
A muri cu zile.
A muri de ciud[.
A muri de ru=ine.
A muri ]nghesuit la poman[.
A nu avea nas.
A nu avea nas la bor=.
A nu avea nici ]n clin nici ]n
m`nec[.
A nu avea nici un chichirez.
A nu avea ochi s[ vad[ pe
cineva.
A nu avea pe cineva la sto-
mac.
A nu c[uta cuiva de ce-i e
cojocul.
A nu cur[\i de coaj[ pe ci-
neva.
A nu face br`nz[ (cu cineva).
A nu face nici o para chioa-
r[.
A nu fi nici zeama ou[lor.
A nu g[si cap[t de vorb[.
A nu ie=i din cuv`ntul cuiva.
A nu-i fi (cuiva) boii acas[.
A nu-i fi moale.
A nu-i pune (cuiva) degetul ]n
gur[.
A nu-i =ti de nume.A nu umple bor= cu cineva.
A nu-l ajunge capul =i mintea
s[ fac[ ceva.
A nu-l ajunge punga pe ci-
neva.
A nu l[sa pe cineva s[-\i sufle
]n bor=.
A nu-l cur[\i pe cineva de
coaj[.
A nu-l duce de nas u=or pe
cineva.
A nu linge unde e scuipat.
A nu-l trage pe cineva inima
la ceva.
A nu-l \ine cureaua pe cine-
va.
A nu nimeri u=a.
A nu sc[pa bine de una =i a da
peste alta.
A nu se da b[tut.
A nu se da cu una cu dou[.
A nu se da poftit.
A nu se ]mpu\ina la inim[.
A nu se ]nghi\i unul pe altul.
A nu se potrivi la vorb[.
A nu se pune ]n poar[.
A nu se sp[la (cineva) nici cu
Prutul.
A nu-=i c[lca spusele ]n pi-
cioare.
A nu-=i da chica ]n m`na
cuiva.
A nu-=i da cu parul ]n cap de
r[ul cuiva.

187— Rela\ii, situa\ii —
A nu-=i ]nc[pea ]n piele.
A nu-=i pune c[p[strul ]n m`na
cuiva.
A nu-=i vedea capul de…
A nu =ti nici cu spatele.
A nu trage la cump[n[.
A nu tr[i cu mintea altuia.
A nu trece pe dinaintea cuiva.
A nu vorbi pleav[.
A nu zice nici c`rc.
A nu zice nici c`r, nici m`r.
A nu zice nici p`s.
A o b[ga (o lua) pe m`nec[.
A o c`rpi bine.
A o duce de azi pe m`ine.
A o face de oaie.
A o face fiart[.
A o face lat[.
A o face pe chelbosul.
A o face pe grozavul.
A o ]nfunda.
A o l[sa moart[ ]n p[pu=oi.
A o lua de-a dreptul prin p[-
pu=oaie.
A o lua la picior.
A o lua la s[n[toasa.
A op[ri cu ap[ rece.
A (o) pune de m[m[lig[.
A o sfecli.
A o \ine pe-a lui.
A pica pe cineva cu lum`na-
rea.A piept[na pe cineva.
A pierde drumul =i c[rarea.
A pierde (pe cineva) din
ochi.
A pl[ti gloaba.
A pl[ti la s`ntu-a=teapt[.
A pl[ti m[m[liga.
A pl[ti oalele sparte de al\ii.
A plecat c[lare =i vine cu
=aua-n spinare.
A plecat la biseric[ =i a
nimerit la c`rcium[.
A plefturi (pe cineva).
A potcovi bine pe cineva.
A pr[p[di o copeic[ =i a g[si
o carboav[.
A primi cu bra\ele deschise.
A prinde cineva la cheag.
A prinde cu arcanul.
A prinde cu ra\a-n traist[.
A prinde la aripi.
A prinde la minte.
A prinde la s[u.
A prinde pe cineva cu oca
(ocaua) mic[.
A prinde r[d[cin[.
A prinde =arpele cu m`na
altuia (nebunului).
A privi nu ]nseamn[ a vedea.
A pune ban la ban.
A pune be\e ]n roate.
A pune botul pe labe.

188— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
A pune c[ciula pe-o spr`n-
cean[.
A pune c[p[stru(l) ]n coada
calului.
A pune coada pe spinare.
A pune coarne cuiva.
A pune (cuiva) belciug la
nas.
A pune (cuiva) capacul.
A pune cuiva flori dup[ urechi.
A pune (cuiva) sare pe coa-
d[.
A pune (cuiva) venin la ini-
m[.
A pune funia-n coarne.
A pune g`tul pentru cineva.
A pune ]n picioare pe cineva.
A pune la punct (pe cineva).
A pune m`na ]n foc.
A pune m`n[ de la m`n[.
A pune-n cof[ pe cineva.
A pune obrazul pentru cine-
va.
A pune (pe cineva) cu botul pe
labe.
A pune pe cineva cu picioarele
]n papuc.
A pune pe cineva ]n p`ine.
A pune (pe cineva) ]n traist[.
A pune pe cineva la cale.
A pune (pe cineva) la ham.
A pune pe cineva la punct.A pune (pe cineva) pe roate.
A pune pe to\i ]ntr-o ciorb[.
A pune picioru(l) ]n prag.
A pune sare pe ran[.
A pune \ara la cale.
A pune ulei pe foc.
A pune um[rul la ceva.
A pune unghia ]n g`t cuiva.
A purta c[ciula pe-o ureche.
A purta cuiva de grij[.
A purta cuiva s`mbetele.
A purta cu vorba.
A purta hat`rul.
A purta lumea pe degete.
A purta pe cineva cu vorba.
A rade barba (cuiva).
A rade pe cineva.
A rade =i a drege pe cineva.
A r[bdat, p`n[ s-a s[turat.
A r[mas din gol cu pielea.
A r[m`ne cu buza umflat[.
A r[m`ne de c[ru\[.
A r[m`ne gol-chistol.
A r[m`ne ]n drum.
A r[m`ne la ciuperci.
A r[m`ne pe jos.
A r[m`ne tablou.
A r[scoli cerul =i p[m`ntul.
A r[spl[ti poli\ele.
A r`de (z`mbi) pe sub mus-
ta\[.

189— Rela\ii, situa\ii —
Arde casa, dar arde =i a
vecinului.
Arde-m[, frige-m[, pe c[r-
bune pune-m[.
Are Chira socoteal[.
Are o gur[ c`t o =ur[.
Are patru boi =i o sut[ de
nevoi.
Are r`nz[ domneasc[.
Are s[-mi deie foc la ar[tur[.
A ridica capul.
A ridica pe cineva ]n slava
cerului.
A ridica perdeaua.
A roade capul cuiva.
A roade (cuiva) urechile.
A rupe calul de la poarta
cuiva.
A rupe cuiul.
A rupe cuiva m`necile la
hain[.
A rupe m`\a ]n dou[.
Arvuna te leag[ =i plata te
scap[.
A s[ri din piele.
A s[ri peste cal.
A s[ri peste garduri.
A s[rit din lac ]n pu\.
A s[ri \and[ra cuiva.
A sc[pa cu obrazul curat.
A sc[pa cu zile.
A sc[pa din gura lupului.A sc[pa ieftin.
A sc[pa (a i se duce) c[ciula
pe ap[.
A sc[pa un lucru printre
degete.
A schimba c[ciula cu c`rpa
femeii.
A schimba muzica.
A scoate (afar[) din \`\`ni.
A scoate castanele din foc cu
m`na altuia.
A scoate c[rbunele cu m`na
altuia.
A scoate coarne.
A scoate (cuiva) b[rz[unii din
cap.
A scoate (cuiva) peri albi.
A scoate din piatr[-seac[.
A scoate dracii din cineva.
A scoate la hat.
A scoate ochii (cuiva).
A scoate panglici pe nas.
A scoate pe cineva de sub
p[m`nt.
A scoate pe cineva din b[-
l[m[li.
A scoate (pe cineva) din
brazd[.
A scoate pe cineva din noroi.
A scoate pe cineva din pe-
peni.
A scoate pe cineva din r[b-
d[ri.

190— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
A scoate pe cineva din r[boj.
A scoate (pe cineva) din s[-
rite.
A scoate (pe cineva) din \`-
\`ni.
A scoate sufletul din om.
A scoate vorbe din traist[.
A scurta (cuiva) ghearele.
A scurta (]nchide, t[ia) c[-
r[rile cuiva.
A scurta pe cineva de bani.
A scutura puricii cuiva.
A se amesteca ]n ciorba cui-
va.
A se arunca ]n bra\ele cui-
va.
A se arunca ]n foc pentru
cineva.
A se ascunde dup[ deget.
A se avea de bine cu cineva.
A se bate ca orbii.
A se bate cu palma peste
gur[.
A se b[ga sub pielea (cuiva).
A se c[ciuli.
A se certa cu cineva la cu\ite.
A se crede buricul p[m`n-
tului.
A se crede cobor`t cu h`rzobul
din cer.
A se culca o dat[ cu g[inile.
A se culca pe-o ureche.
A se da b[tut.A se da cu capul de to\i pe-
re\ii.
A se da de gol.
A se da dup[ cum bate v`n-
tul.
A se da dup[ v`nt.
A se da ]n v`nt dup[ ceva.
A se deprinde cu hamul.
A se duce de r`p[.
A se duce ]n lumea alb[.
A se duce ]nv`rtindu-se.
A se duce unde =i-a sc[pat
dracul opincile.
A se face (a se pune) luntre =i
punte.
A se face de basme.
A se face de r`s.
A se face Dun[re de m`nie.
A se face ghem.
A se face ]n patru.
A se face leu-paraleu.
A se face mort ]n p[pu=oi cu
sacul plin.
A se face om neom.
A se face prost.
A se face mare =i tare.
A se ]nc[rca de bogdaproste.
A se ]ngloda ]n datorii.
A se ]njuga cu cineva.
A se ]ntinde pecingenea.
A se ]ntoarce cu coada ]ntre
picioare.
A se ]ntrece cu =aga.

191— Rela\ii, situa\ii —
A se juca (cu cineva) ca m`\a
cu =oarecele.
A se juca (cu cineva) de-a ochii
lega\i.
A se l[sa mai moale.
A se l[sa p[guba= de ceva.
A se l[sa pe t`njal[.
A se lega de cineva ca orbul
de gard.
A se lua de m`ini cu cineva.
A se lua ]n col\i cu cineva.
A se lua la har\[ cu cineva.
A sem[na v`nt =i a culege
furtun[.
A se pr[p[di cu tot cu piele.
A se prinde ]n la\.
A se prinde ]n undi\[.
A se pune cruci= =i curmezi=.
A se pune cu \ara.
A se pune ]n buza tunului.
A se pune ]n cap =i ]n pi-
cioare.
A se pune ]n gur[ cu cineva.
A se pune ]n lungi= =i curme-
zi=.
A se pune pe capul cuiva.
A se r[sufla cuiva.
A se ridica pe um[rul cuiva.
A se ridica (rena=te) din
cenu=[.
A se s[tura de cineva ca de
hrean.
A se sc[lda ]n dou[ ape.A se sf[di furc[.
A se sf[di pe pielea lupului din
p[dure.
A se sim\i (cineva) cu musca
pe c[ciul[.
A se sim\i ]n al =aptelea cer.
A se sim\i ]n largul s[u.
A se sparge oalele ]n capul
cuiva.
A se sp[la (cineva) pe bot (de
ceva).
A se sp[la de cineva.
A se str`nge funia la par.
A se t[ia cuiva m`inile =i
picioarele.
A se t[v[li de r`s.
A se \ine b[\.
A se \ine ca r`ia (de cineva).
A se \ine ca scaiul (de cine-
va).
A se \ine de capul cuiva.
A se \ine de poalele cuiva.
A se \ine din urma (cuiva) ca
ni=te c[\ei.
A se \ine gaie (de cineva).
A se \ine ]ntr-un fir (]ntr-o
a\[).
A se \ine la br`u cu cineva.
A se \ine lan\.
A se \ine lipc[ (de cineva).
A se \ine mare.
A se \ine plug de cineva.
A se \ine scai de…

192— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
A se \ine =i cu din\ii de ceva.
A se uita cu ochii pe dos.
A se uita dup[ gura cuiva.
A se uita ]n gura cuiva.
A se uita (la cineva) ca la
soare.
A se v`r] ]n sufletul omului.
A sim\i ]ncotro bate v`ntul.
A sorbi cu ochii pe cineva.
A sorbi dintr-o lingur[ de
ap[.
A sp[la funia.
A sp`nzura cuiva lingurile la
br`u.
A spune (cuiva) verde ]n
ochi.
A spune ]n t`rg =i la moar[.
A spune lumii c[ mortul \i-e
dator, nu ai f[cut nici un spor.
A sta ca pe ghimpi (cuie,
ace).
A sta ciocan pe capul (cui-
va).
A sta cu din\ii la stele.
A sta cu m`inile subsuori.
A sta cu toporul (barda) la
br`u.
A sta de parc[ ai fi un musa-
fir.
A sta ]n cump[n[.
Asta nu e de nasul vostru
(t[u).
A sta pe capul cuiva.A sta smirna.
A sta sub c[ciul[.
A str`nge b[erile pungii.
A str`nge cureaua.A str`nge fr`ul (cuiva).
A str`nge la perete (pe ci-
neva).
A str`nge pe cineva cu u=a.
A str`nge pe cineva ]n ba-
lamale.
A str`nge pe cineva ]n cle=te.
A str`nge =urubul.
A strica bor=ul cu cineva.
A strica br`nza (cu cineva).
A strica cum[tria.
A suci cuiva capul.
A sufla (cuiva) ]n bor=.
A =edea cu nasul umflat.
A =edea ]n dou[ luntri.
A =edea la berdeag.
A-=i afla na=ul.
A-=i afla omul.
A-=i ar[ta arama pe fa\[.
A-=i ar[ta c[lc`iele.
A-=i ar[ta col\ii.
A-=i ar[ta din\ii.
A-=i ar[ta unghiile.
A-=i astupa gura.
A-=i bate capul cu ]mp[r[-
\iile.
A-=i b[ga capu-n la\.

193— Rela\ii, situa\ii —
A-=i c[lca cuv`ntul.
A-=i c[lca pe inim[.
A-=i c[uta cal de mire.
A-=i c[uta de drum.
A-=i c`nta singur c`ntecul.
A-=i cunoa=te lungul nasului.
A-=i da arama pe fa\[.
A-=i da barba pe m`na cuiva.
A-=i da ifose (aere).
A-=i da peste om.
A-=i da =i c[ma=a de pe sine.
A-=i dezlega limba.
A-=i face de cap.
A-=i face de ur`t.
A-=i face drum ]n via\[.
A-=i face inim[.
A-=i face mil[ =i poman[.
A-=i face partea leului.
A-=i face s`nge r[u.
A-=i face ur[ capului.
A-=i face voie bun[.
A-=i fi singur sie =i opinc[ =i
vl[dic[.
A-=i fr`nge g`tul.
A-=i g[si ar\agul (cu cineva).
A-=i g[si beleaua cu cineva.
A-=i g[si cu cineva p`r\agul.
A-=i g[si n[na=ul.
A-=i g[si st[p`nul.
A-=i ie=i din piele.
A-=i ie=i din r[bd[ri.A-=i ]ntoarce cojocul (pe dos).
A-=i linge buzele.
A-=i lua ale trei fuioare =i
lumea ]n cap.
A-=i lua catrafu\ele.
A-=i lua c[lc`iele de-a umere.
A-=i lua inima ]n din\i.
A-=i lua lumea ]n cap.
A-=i lua lumea ]n traist[.
A-=i lua nasul la purtare.
A-=i lua papucii.
A-=i lua p[catu-n cas[.
A-=i lua plata.
A-=i lua rindeaua.
A-=i lua t[lp[=i\a.
A-=i lua traista =i ciubucul.
A-=i m`nca lefteria.
A-=i m`nca unghiile.
A-=i mu=ca m`inile.
A-=i p[stra (g[si, deschide,
l[sa) o porti\[ (de sc[pare).
A-=i pierde cump[tul =i umble-
tul.
A-=i pl[ti datoria.
A-=i pleca urechea.
A-=i pune b[s[ul.
A-=i pune boii ]n c`rd cu
cineva.
A-=i pune boii ]n plug cu
cineva.
A-=i pune c[ciula pe-o ureche.
A-=i pune ceru’ n cap.

194— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
A-=i pune fr`u limbii.
A-=i pune g`tul la mijloc.
A-=i pune m`inile ]n cap.
A-=i pune mintea cu…
A-=i pune obrazul pentru
cineva.
A-=i pune pofta-n cui.
A-=i pune singur cahla.
A-=i sc[rpina limba.
A-=i schimba c[ciula.
A-=i schimba c[r[rile.
A-=i scoate capu’ din m`na
cuiva.
A-=i scoate ochii pentru ci-
neva.
A-=i sp[la obrazul.
A-=i t[ia creanga de sub
picioare.
A-=i teme cojocul.
A-=i toarce pe limb[.
A-=i v[rsa ciuda pe toat[
lumea.
A-=i v[rsa veninul asupra
(cuiva).
A =oldi ceva.
A= pl`nge, dar nu pot de r`s.
A= spune un vis, dar nu pot de
r`s.
A =terge pasul (cuiva).
A =terge putina.
A =ti buba cuiva.
A =ti c`t c`nt[re=te (cineva).A =ti c`te parale face (cine-
va).
A =ti numai de b[\.
A =ti (pe cineva) ce poam[
este.
A =ti unde se leag[ =i unde se
dezleag[.
A =ti (vedea) ]n ce ap[ se
scald[.
A= veni desear[ la voi, dar
mi-e ru=ine de c`ini.
A t[cea chitic.
A t[ia cu biciul ]n carne vie.
A t[ia cu fer[str[ul.
A t[ia frunz[ la c`ini.
A t[ia ]n carne vie.
A t[ia cuiva nasul.
A t[m`ia pe cineva.
A te l[sa mai mititel.
A toca pe v[trai.
A trage calupul cuiva.
A trage clopotele.
A trage cuiva butucul.
A trage (cuiva) cu ibri=in pe
la nas.
A trage (cuiva) de la obraz.
A trage (cuiva) limba din
gur[.
A trage (cuiva) m`\a pe spi-
nare.
A trage (cuiva) o s[puneal[.
A trage cu piciorul pe la
cineva.

195— Rela\ii, situa\ii —
A trage cu urechea.
A trage de m`nec[ pe ci-
neva.
A trage o refenea (cuiva).
A trage p[catul cuiva.
A trage pe cineva de limb[.
A trage (pe cineva) pe sfoar[.
A trage sforile.
A tr[i ca m`\a cu =oarecele.
A tr[i din seul s[u.
A tr[i pe cuptor.
A tr[i pe picior larg.
A tr[i pe socoteala altuia.
A tr`nti cuv`ntul.
A tr`nti u=a de perete.
A trece g`rla.
A trece prin foc =i sabie.
A trecut baba cu colacii.
A tremura pentru un ban.
A trimite pe cineva dup[ icre
verzi.
Atunci po\i zice c[ nici un
vr[jma= nu mai ai, c`nd nimicnu mai ai.
A turna ap[ la moara cuiva.
A turna cu cofa.
A \ine (bate) tot marginile.
A \ine din scurt (pe cineva).
A \ine hangul cuiva.
A \ine isonul.
A \ine ]n palme.A \ine leul de urechi.
A \ine lupul de urechi.
A \ine (pe cineva) ]n h[\uri.
A \ine pe cineva sub aripa sa.
A \ine (pe cineva) sub papuc.
A \ine piept cuiva.
A \ine (purta) pe cineva ]n (pe)
bra\e.
A \ine una =i bun[.
A uita de la m`n[ p`n‘ la gur[.
A umbla cu fof`rlica.
A umbla cu iscoade.
A umbla cu momele.
A umbla cu plosca.
A umbla cu =oalda.
A umbla din m`n[ ]n m`n[.
A umbla f[r[ (nici un) c[-
p[t`i.
A umbla (merge) ]n dorul
lelii.
A umbla pe =apte c[r[ri.
A umblat dup[ r[gaz =i a dat
peste necaz.
A umblat =i ]n c[ru\[ =i ]n
telegu\[.
A v[rat la Umbr[re=ti =i acum
ierneaz[ la Gole=ei.
A v[rsa lacrimi de crocodil.
A v[zut pe dracul.
A v`r] (b[ga) ]n boal[ (boale,
toate bolile) pe cineva.
A vedea pe coada m[turii.

196— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
A vedea stele verzi.
A veni bob-sositor.
A veni luna lui traist[-n b[\.
Averea cr`=marului — ]n
fundul paharului.
A vinde ap[ la sacagiu.
A vinde gogo=i cuiva.
A vinde pielea ursului din
p[dure.
A vorbi al[turea cu drumul.
A vorbi cu gura altuia.
A vorbi cu limba de scoar\[.
A vorbi ca din carte.
A vorbi pere\ilor (cu pere-
\ii).
A vorbi vrute =i nevrute.
Azi mie, m`ine \ie.
Baba a c[zut din pod =i tot s-a
hodinit la jum[tate.
Baba b[tr`n[ nu se teme de
vorba groas[.
Baba c[l[toate n-are s[r-
b[toare.
Bac=i=ul s[ fie c`t de mic, c[-l
vrea domn =i calic.
Bag[-l ]n cas[, te fur[,
D[-l afar[, te ]njur[.
Banii str`ng[torului intr[ ]n
m`na cheltuitorului.
Bate fierul c`t e cald.
Bate toba la urechea surdu-
lui.
Bate toba surdului, d[ oglinda
orbului.Bat-o vina de gur[ c[ n-o po\i
]nconjura.
B[rbatu’ zice-n fluier, muierea
pl`nge de foame.
B[t[u= nu-s, c[ to\i m[ bat.
B[tr`ne\ile nu vin singure, ci
cu multe nevoi.
B[tr`nu-=i aminte=te, t`n[rul
tr[ie=te.
Beleaua lui Costache o trage
Iordache.
Bine faci, bine g[se=ti; r[u
faci, r[u g[se=ti.
Bog[\ia trece dealu(l), =i tu
(da’ eu) r[m`i cu amaru(l).
Bolnav de moarte =i m`nc[ de
toate.
Buc[\ica din m`na str[in[
pare mai mare.
Bucurie goal[, traist[ u=oa-
r[.
Bun[tatea stofei nu st[ ]n
]nfloritur[, ci ]n \es[tur[.
Care ascult[ la u=[, ]=i aude
defaima.
Care-i din vi\[ =i din s[-
m`n\[, =tie ce-i c`inia =i
omenia.
Care ]ncepe bine, sf`r=e=te
frumos.
Carele ]nsu=i face, face c`t
trei.
Casa-i goal[, ca o oal[, de
n-are de ce se prinde m`\a.

197— Rela\ii, situa\ii —
Ca s[ scurteze din cale, de cu
sar[ a plecat =i ]n tind[ s-a
culcat.
Ca s[ te po\i sc[rpina bine,
trebuie s[ ai de cine.
Caut[ ce n-a pierdut =i g[se=te
ce n-a vrut.
Caut[ luleaua, =i e cu ea ]n
gur[.
Caut[ nod ]n m[m[lig[.
Caut[ unde n-a pierdut.
Caut una =i dau peste alta.
C[ doar nu piere lumea.
C[-i laie, c[-i b[laie, ba una,
ba alta.
C[in\a din urm[ s[ nu fie mai
mare dec`t cea dint`i.
C[in\[ t`rzie-i de prisos.
C[l[torie spr`ncenat[!
C[l[torului ]i =ade bine cu
drumul, ca =i calului cu fr`ul.
C[l[torului ]i =ade (st[) bine
cu drumul.
C[lug[rul =i cer=etorul sunt
totuna.
C[ma=a-i mai aproape de
piele.
C[p[stru are, ]i mai trebuie
cal.
C[scatul dint`i cere c[p[t`i.
C[t[tura dulce la dragoste
aduce.
C`nd ai bani, ai =i du=mani.C`nd ai nevoie, ]ndr[zne=ti
f[r[ a mai a=tepta s[ fii poftit.
C`nd ai zor,
Nu pune m`na pe topor;
Nici pe cu\it,
C`nd e=ti am[r`t.
C`nd ajunge prostul la m[-
rire,
}n\eleptul — la pieire.
C`nd are toate adunate, atunci
la to\i este frate.
C`nd ar fi numai un cer=etor,
to\i cu zahar l-ar hr[ni.
C`nd ba\i pe cocona=, ori
bate-l cum se cade, ori nu temai ]ncurca.
C`nd casa ta are sete, nu v[rsa
ap[ pe drumuri.
C`nd cei de jos gre=esc, este
n[dejde de t[m[duire.
C`nd dintr-un r[u vrei s[ treci
]n alt r[u, r[m`i mai bine cucel dint`i, cu care te-ai de-
prins.
C`nd doi se bat (se ceart[), al
treilea c`=tig[.
C`nd e=ti cu el, ca =i cum ai fi
singur.
C`nd e=ti poftit la o mas[,
pleac[ s[tul de acas[.
C`nd eu cump[r, nimeni nu
vinde, c`nd eu v`nd, nimeninu cump[r[.
C`nd ]i b[t[lia mai mare, ]=i
ia picioarele-n spinare.

198— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
C`nd ]i dai, ]i fat[ iapa, c`nd
]i ceri, ]i moare m`nzul.
C`nd ]i vorbi, pune-\i trei
l[c[\i: la inim[, la g`t =i la
gur[.
C`nd ]mi merge bine, to\i ]s
cu mine, c`nd ]mi merge r[u,r[m`n numai eu.
C`nd ]nghea\[ balta, se duce
=i el s[ prind[ pe=te.
C`nd malai are, sare n-are,
c`nd are sare =i malai, n-are
legum[.
C`nd m-am s[turat de bor=
cu sfecl[, ]mi aduce purcelfript.
C`nd mi-i sete s[-mi dai ap[,
iar nu fierea dup[ ce-micrap[.
C`nd mi-oi (\i-i) vedea cea-
fa.
C`nd n-ai frumos, pupi =i
mucos.
C`nd n-are plugarul, nici
n[dr[garul.
C`nd nenorocirea doarme,
fere=te-te s-o de=tep\i.
C`nd nimeni nu va vorbi de
tine, mai bine s[ te ]neci.
C`nd norodul te ur[=te, cinstea
=i puterea ta ]ndat[ se sf`r-=e=te.
C`nd nu ajung multe la toate,
cum o dai — tot rupt[-n
coate.C`nd nu este socotin\[, soco-
teala merge r[u.
C`nd nu-i prietenie, spor ]n
lucru n-o s[ fie.
C`nd nu putem face ce voim,
trebuie s[ voim ce putem.
C`nd nu te g`nde=ti, atunci te
tr`nte=ti.
C`nd o fi la mijloc banii, nu
se mai ]ntreab[ anii.
C`nd pici ]n m`na calicului,
te sp`nzur[.
C`nd plou[, spal[ str[chinile,
=i c`nd bate v`ntul, m[tur[
casa.
C`nd puterea se sf`r=e=te,
inima la ce sluje=te?
C`nd se ceart[ ]ntre ei ]m-
p[ra\ii, mor solda\ii.
C`nd =ezi ]ntre ]n\elep\i, s[
ascul\i mai mult dec`t s[
vorbe=ti.
C`nd te-a ]n=elat cineva
odat[, e de vin[ el; c`nd te-a]n=elat a doua, e=ti de vin[
singur.
C`nd te arde c[rbunele, ]l
arunci =i ]n barba lui tat-t[u.
C`nd treci \ara orbilor, ]nchide
=i tu un ochi.
C`nd \i-e br`nza mai proas-
p[t[, n-ai sm`nt`n[.
C`nd vede omul nevoia, vor-
be=te ce nu-i e voia.

199— Rela\ii, situa\ii —
C`t de str`mb vrei s[ =ezi, dar
vorba dreapt[ s-o a=ezi.
C`te belele,
C`te bube rele,Toate-n capul babei mele.
C`te capete, at`tea p[reri.
C`t e mo=ul de b[tr`n, tot
dore=te m[r din s`n.
C`t tai r[zorul altuia, at`ta
taie altul pe al t[u.
C`t \ine nunta, slugile sunt
scutite de b[taie.
C`\i cu n[dr[gi, to\i ]i sunt
dragi.
Ce-a fost verde s-a uscat, ce-a
fost dulce s-a m`ncat.
Ce-ai m`ncat?
De ne-ai uitat?
Ce-ai b[utDe ne-ai ur`t?
Ce-am avut =i ce-am pierdut?!
Ce dai s[racilor, \ie-\i dai.
Ceea ce nu voie=ti ca s[ afle
du=manul, s[ nu spui prie-tenului.
Cei buni nu sunt buni, dac[
las[ pe cei r[i s[ fac[ r[u.
Cei ce se potrivesc, lesne
se-mprietenesc.
Ce-i frumos la to\i le place, dar
nu =tii ]n el ce zace.
Cei mari de cei mici picioa-
rele =i le =terg.Ce-i pas[ surdului de ce
vorbe=te altul.
Cei tineri gr[iesc ceea ce fac,
cei b[tr`ni ceea ce au f[cut,
iar cei nebuni ceea ce vor s[fac[.
Cel ce are r`nduial[, cru\[
mult[ osteneal[.
Cel ce d[ mil[, nu s[r[ce=te.
Cel ce doarme, r[m`ne cu
din\ii la stele.
Cel ce ]ncepe multe, nu ispr[-
ve=te nimic.
Cel ce pr[p[de=te drumul, ]i
bucuros =i de c[rare.
Cel ce r`vne=te la mil[, moare
fl[m`nd.
Cel ce se g`nde=te numai la
sine, r[m`ne singur.
Cel ce se uit[ la v`nt, nu va
sem[na, cel ce caut[ la nori,
nu va secera.
Cel ce umbl[ pe drum cu
g`ndul acas[, ]=i pierde c[-
ciula ]n t`rg.
Cele mai tari ]nnod[tori mai
lesne se rup.
Cele mici le-ai lep[dat,
Cele mari ai c[utat,Acum ]noat[ ca un c`ine,Ca s[ po\i sc[pa mai bine.
Cele rele s[ le scrii pe apa ce
curge, iar facerea de bine ]n
piatr[ s[ o sapi.

200— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Cel mai greu lucru din lume e
s[ dai socoteal[ unui om
prost.
Cel mai mare minte n-are, cel
mai mic e mai voinic.
Cel mai u=or lucru e s[ dai
sfaturi.
Cel ne]ndr[zne\ pierde multe
bunuri.
Celor ce duc mai mult dorul,
le pare mai dulce odorul.
Cel pe jos cu cel c[lare,
anevoie se ]nvoiesc.
Cel voinic =i pe sub p[m`nt
r[zbate.
Ce mi-e drag fuge de mine =i
ur`tul calea-mi \ine.
Ce-oi p[\i, cu nimeni n-oi
]mp[r\i.
Ce strici orzul pe g`=te, c`nd
e iarba la genunchi?
Cine a aflat un prieten ade-
v[rat, acela comoar[-n via\[
a c`=tigat.
Cine-ajunge mare, nu te-ntrea-
b[ ce te doare.
Cine alearg[ dup[ pomeni, nu
se vede s[tul niciodat[.
Cine alege prea mult, ia ce e
mai r[u.
Cine alege, r[u culege.
Cine a m`ncat papara, =tie:
dulce-i ori amar[.
Cine a pierdut ru=inea, s-o
g[seasc[ el?Cine are cozi multe, anevoie
se t`r[=te.
Cine are minte mult[, tace
=i-ascult[.
Cine are str[in, are ]n cas[
spin.
Cine are tovar[= nerod, ajun-
ge ]n pod.
Cine arvone=te, acela pl[-
te=te.
Cine a =tiut s[ tr[iasc[ cu r[u,
tr[ie=te =i cu bine.
Cine bate la poarta altuia,
o s[ bat[ =i altul la poartalui.
Cine bea ap[ din pumni
str[ini, nu se satur[ nicio-dat[.
Cine bea pe datorie, se ]mbat[
]ndoit.
Cine blast[m[ pe al\ii, urgii
asupra lui cheam[.
Cine caut[ ceart[, g[se=te
b[taie.
Cine caut[, o g[se=te.
Cine caut[ prieteni f[r[ cusur,
f[r[ prieteni r[m`ne.
Cine cere, nu moare, dar nici
cinstire nu are.
Cine cere, nu piere, dar nici
nume bun n-are.
Cine cerne toat[ ziua, nu
m[n`nc[ m[m[lig[.

201— Rela\ii, situa\ii —
Cine cuteaz[ s[ spun[ ade-
v[rul, poate lesne umbla b[tut
ca m[rul.
Cine d[ cu o m`n[, ia cu
am`ndou[.
Cine d[ din m`ini, nu se
]neac[.
Cine defaim[ pe altul ]n fa\a
ta, are s[ te defaime =i pe tine]n fa\a altuia.
Cine de glum[ nu =tie, acela
nu-i om de omenie.
Cine de oameni nu se ru-
=ineaz[, nici de Dumnezeu nuse ]nfrico=az[.
Cine deschide ochii dup[ ce
cump[r[, cump[r[ totdeauna
marf[ proast[.
Cine doarme pe p[m`nt,
n-are fric[ s[ caz[ c`nd se]ntoarce.
Cine dore=te mult, pierde =i pe
cel pu\in.
Cine face,
Lui ]=i face,Cine d[,Lui ]=i d[.
Cine face tot la rele, el nu
scap[ de belele.
Cine fuge de la moar[, se
]ntoarce f[r[ m[lai.
Cine gre=e=te, p[time=te.
Cine ia ]n r`s pe altul, singur
se face de r`s.Cine ia pe datorie, pl[te=te de
dou[ ori.
Cine ]mparte, parte-=i face.
Cine ]ntreab[, nu gre=e=te.
Cine ]=i pierde vremea numai
]n jocuri =i petreceri, nu are
cu ce s[ se ]mbrace.
Cine merge pe al[turea cu
drumul, cade jos.
Cine minte, =i fur[.
Cine mo=tene=te, pl[te=te.
Cine mult te-mbr[\i=az[, nu
=tie s[ te str`ng[.
Cine n-a gustat amarul, nu =tie
ce e zaharul.
Cine n-o ]ndurat suferin\e, nu
se ]ndur[ de al\ii.
Cine nu adun[ pentru sine,
adun[ pentru al\ii.
Cine nu deschide ochii, des-
chide punga.
Cine nu poate r[bda, nu
m[n`nc[ poam[ coapt[.
Cine nu se mul\ume=te de
pu\in, de mult niciodat[.
Cine nu se satur[ m`nc`nd, nu
se satur[ ling`nd.
Cine nu =tie de vorb[, nu
]n\elege nici de ciomag.
Cine nu te =tie, te vinde, iar
cine te =tie, te cump[r[.
Cine piatr[ rostogole=te, pe el
se love=te.

202— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Cine pl`nge pentru toat[
lumea, orbe=te.
Cine poate — oase roade, cine
nu — nici carne moale.
Cine r`de la urm[, r`de mai
bine.
Cine sap[ groap[ altuia, cade
singur ]ntr-]nsa.
Cine sare peste garduri, cade
adesea ]n pari.
Cine scarpin[ r`ia altuia,
r[scole=te pe a lui.
Cine seam[n[ cu lacrimi,
culege cu bucurie.
Cine seam[n[ v`nt, culege
furtun[.
Cine se aseam[n[, se adun[.
Cine se ]ndestuleaz[ cu pu\i-
nul, se face vrednic de mult.
Cine se porne=te cu graba,
se-nt`lne=te cu z[bava.
Cine se =tie cu musca pe
c[ciul[, se ap[r[.
Cine singur ]=i g[te=te, cu mare
poft[ pr`nze=te.
Cine spal[ capul m[garului,
]n zadar pierde osteneala =is[punul.
Cine =ade pe dou[ scaune, cade
r[u, c`nd cade.
Cine-=i calc[ jur[m`ntul, nu-l
prime=te nici p[m`ntul.
Cine-=i p[ze=te limba, ]=i cru\[
capul.Cine tr[ie=te n[d[jduind,
moare jinduind.
Cine \ine doi pepeni ]ntr-o
m`n[, r[m`ne f[r[ nici unul.
Cine \ine p`inea ]n traista
altuia, nu m[n`nc[ c`nd i-ifoame.
Cine umbl[ dup[ doi iepuri,
nu prinde nici unul.
Cine umbl[ dup[ pl[cere, s[
s-a=tepte =i la durere.
Cine umbl[ pe toate dru-
murile, nu ajunge nic[ieri.
Cine vine prea t`rziu la mas[,
acela roade oasele.
Cine vorbe=te, seam[n[, cine
ascult[, culege.
Copiii cresc u=or ]n ograda
vecinului.
Copilul de cu vreme mustrat,
ajunge b[rbat =i d[ =i altorasfat.
Copilul p`n[ nu pl`nge, \`\[
nu suge.
Cre=te de parc[ ar avea ap[
la r[d[cin[.
Cu adev[rul ]n gur[, nimeni
]\i d[ ]n gur[, d-aceea trebuie
=i c`te-o minciun[.
Cu c`inii c`nd stai de vorb[,
trebuie ca ei s[ latri.
Cu c`t mai multe auzi, cu at`t
mai multe ]nve\i.
Cu ce m[sur[ dai, cu aceea
iei.

203— Rela\ii, situa\ii —
Cu ce-mi ]nchin[, cu aceea-i
]nchin.
Cu chiorii, chior[=ti, cu g`n-
gavii, g`ng[ve=ti.
Cui ]i dai pe datorie, nu-l mai
vezi ca s[ vie.
Cui nu ai s[-i dai ajutor, nu-i
da nici sfat.
Cui =i-a pr[p[dit cinstea, d[-i
colac =i lum`nare.
Cui voi pl[cea, s[ m[ ia, cui
nu, s[ m[ lase.
Cu lingura ]\i d[ miere =i cu
coada ]\i scoate ochii.
Cu m[nu=i pe m`n[ nu torci
m[tase.
— Cum[tre, f[-mi bine cu
toporul.— |i-a= face da’ nu-i acas[.— Iat[-l dup[ u=[.
Cu m`na str[in[ numai foc s[
iei.
Cum e bun[ ziua, a=a e =i
mul\[mita.
Cum ]i c`nt[, a=a joac[.
Cum ]l dai, tot ]n picioare
pic[.
Cum ]l ]ntorci, a=a st[.
Cum ]l mai rabd[ p[m`ntul.
Cum ]nnozi, a=a deznozi.
Cum ]\i vei a=terne, a=a vei
dormi.
Cum ]\i vei g[ti, a=a vei
pr`nzi.Cum s-a c`=tigat, a=a s-a
m`ncat.
Cum \i-i spusul, a=a-i =i r[s-
punsul.
Cu n[dejdea din sat, tot cu
capul spart.
Cu o m`n[ te m`ng`ie, da’ cu
alta te zg`riie.
Cu t[cerea ]i rupi pielea.
Cu un ochi la sl[nin[
=i cu altul la f[in[.
Cu un ochi r`de =i cu altul
pl`nge.
Cu vasul gol nu pofti oas-
pe\i.
Cuv`ntul bun unge, =i cel r[u
]mpunge.
Cuv`ntul ]nt`i s[-l ciople=ti,
apoi s[-l ar[\i.
Cuv`ntul dulce la-ntristare
leac aduce.
Dac[ a luat dracu’ vaca, poate
lua =i vi\elul.
Dac[ este, este,
Nu mai da la to\i de veste.
Dac[ faci azi un bine, m`ine
de la altu-\i vine.
Dac[ fata nu =tie a juca, zice
c[ l[utarii nu =tiu a c`nta.
Dac[ ]i dai mult nas, \i se urc[
]n cap.
Dac[ lumea nu-l laud[, se
laud[ singur.

204— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Dac[ n-ai putere, nu ]nt[r`ta
g`lceava.
Dac[ nu ai du=mani, ]m-
prumut[ bani.
Dac[ nu dai omului ap[, nu-i
da nici m`ncare.
Dac[ =ade el degeaba, g`n-
de=te c[ to\i n-au treab[.
Dac[ te ]n\elegi dint`i, nu te
cer\i pe urm[.
Dac[ te la=i moale, te bag[ ]n
foale.
Dac[ to\i ar fi c[rturari, cine
s[ mai fie v[cari?
Dac[ vrei bine, nu face altuia
r[u.
Dac[ vrei s[ nu te cread[,
spune adev[rul.
Dac[ vrei s[ p[strezi taina,
strig-o surdului.
Dai cu m`na =i alergi cu
picioarele.
Dai un deget =i-\i ia m`na
toat[.
Darul dat la vreme, e dar
]ndoit.
Datoria e plin[ de griji.
Datoria m[n`nc[ cu omul din
blid.
Datoria veche, comoar[ ne-
sf`r=it[.
Datoria veche nu putreze=te.
Dator nu-s, c[ nu-mi d[ ni-
meni pe datorie.D[ celui ce-\i cere, dar nu
f[g[dui.
D[ cu o m`n[, ca s[ ieie cu
dou[.
D[, Doamne, tot s[rb[tori =i
numai o zi de lucru =i atunci
s[ fie nunt[.
D[-i s[ bea, c[ n-o m`ncat.
D[-i =i c[ma=a =i fugi.
D[ ]n mine =i-l doare pe el.
D[-mi o lulea de tutun =i-\i
laud calul de bun.
D[-mi o pace, s[-\i dau
dou[.
D[-te, Zgribulea, ]n dosul
meu, c[ eu cr[p de frig mai
r[u.
De-ai =ti unde ai s[ pici, \i-ai
a=terne paie.
De ai turme mari de oi, ai =i
turme de nevoi.
Deal cu deal se ]nt`lne=te,
dar[mite om cu om.
De-ar =ti omul ce-ar p[\i,
dinainte s-ar p[zi.
De-at`ta fal[, st[ pe cuptor
goal[.
De b[tr`n nu r`de, pentru c[
b[tr`n ai s[ fii.
De cap =i-a f[cut, de cap i-a
fost.
De c[ldur[ ]i trec genunchii la
gur[.
Dec`t ai fi vorbit, mai bine
te-ai fi g`ndit.

205— Rela\ii, situa\ii —
Dec`t doi “\i-oi da”, mai bine
un “na”.
Dec`t ]ncercelat[, m[rgelat[
=i fl[m`nd[, mai bine ciul[ =is[tul[.
Dec`t ]n \ar[ str[in[, cu pit[
=i cu sl[nin[, mai bine ]n satult[u, cu m[laiu’ c`t de r[u.
Dec`t orb =i c[lare, mai bine
=chiop =i pe jos.
Dec`t s[ ]ntingi cu ur`tu-n unt
=i s[ te ui\i la p[m`nt, mai bine
s[-ntingi ]n sare =i s[ te ui\i la
soare.
Dec`t s[ munce=ti degeaba,
mai bine s[ =ezi degeaba.
Dec`t s[ pl[te=ti pagube, mai
bine s[ nu le faci.
Dec`t s[ pl`ng eu, mai bine
s[ pl`ng[ ei.
Dec`t s[-\i dau, s[ ne sf[-
dim, mai bine prieteni s[
fim.
De ce ai, de ce ai mai avea.
De cine nu ]nva\[, relele
s-aga\[.
De cu var[, pentru iarn[, de
cojoc s[ te-ngrije=ti.
De deasupra te ninge =i de
desupt te frige.
De departe calul ]\i bate, da’
de-aproape ochii ]\i scoate.
De dorul bogatului, luai fata
dracului.
De drag ce-mi e, l-a= b[ga de
p[r ]n s`n.De drag ce-mi e=ti, te-a= v`r]
]n s`n, dar nu ]ncapi deurechi.
De fa\[ te linge, de dos te
frige.
De ho\ii din cas[ nu te po\i
feri.
De la cine nu te a=tep\i, acela
te vinde.
De la ho\ niciodat[ s[ nu
furi.
De la m`n[ p`n’ la gur[,
pierde-mbuc[tura.
De la mine pu\in, de la Dum-
nezeu mai mult.
De la o vreme numai miezul
de p`ine-i place.
De la un datornic r[u nu vei
lua nimic dec`t la poartaraiului.
De la un datornic r`u =-un sac
de paie este bun.
De la zis[ p`n’ la fapt[, tot
mai este o bucat[.
De multe ]n lume am dat =i
tot nu m-am ]nv[\at.
De n-ar fi ho\ii, n-ar fi nici
pu=c[rii.
De nebun =i de muierea rea
fiecare ]n\elept fuge.
De necaz m[n`nci =i pl[-
cinte.
De oaspe\i se bucur[ de dou[
ori: c`nd vin =i c`nd se duc.

206— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
De om bun =i de vreme bun[
nu te mai saturi.
De om ro= =i de cal b[lan s[
te fere=ti ca de satan.
Deprinderea din tinere\e r[-
m`ne =i la b[tr`ne\e.
Deprinderea se face fire.
De ru=ine a= m`nca o p`ine.
De s[r[cie nu scap[, n-are
dup[ ce bea ap[.
De unu’ mi-i mil[, de altu’ mi-i
sil[.
Din coarnele \apului
Pun poman[ b[rbatului;
Iar din carnea cea mai
mult[
O s[-mi trag mie o nunt[.
Din gura omului bun vorba de
r[u nu iese niciodat[.
Din ]ncurc[tur[, ]n ]mpleti-
cire.
Din omul bun, bun lucru iese.
Din petic c[ptu=al[, mare
gre=al[.
Dintr-o vorb[ ]\i aprinzi paie
]n cap.
Doar[ nu-i \ara ]n sabie.
Doar n-am m`ncat ciuperci.
Doar n-am omor`t oameni la
drum.
Dor mi-e de tine, dar de mine
mi se rupe inima.
Dorul de cine se leag[, nu-l
las[ cu mintea-ntreag[.Dou[ cu\ite t[ioase nu pot sta
]ntr-o teac[.
Dup[ adev[r a umblat =i de
minciun[ a dat.
Dup[ care a= merge nu m[
cere, care vine nu-i de mine.
Dup[ ce e carnea gras[, mai
pune =i seu.
Dup[ ce fr`ngi carul, mul\i se
g[sesc s[-\i arate drumul.
Dup[ ce-l bate grindina, ]l mai
bate =i pr[jina.
Dup[ ce nici n-are de cercei
urechi, umbl[ s[-=i cumpere
dou[ perechi.
Dup[ ce r[stoarn[ carul, vede
calea cea bun[.
Dup[ ce-\i deger[ urechea,
degeaba mai pui c[ciula.
Dup[ r[zboi se vede capul
viteazului =i urma fricosului.
Du=manului care se duce,
f[-i pod.
Du=manul cel mai r[u cu
p`ine \i-l c`=tigi
Du-te cu sacul, c`nd ]\i f[-
g[duie purcelul.
Du-te unde a dus surdul roata
=i mutul iapa.
Ea ]=i c`nt[, ea ]=i desc`n-
t[.
E bun de sp`nzurat de o crac[
uscat[, c[-i p[cat s[ strici unaverde pentru el.

207— Rela\ii, situa\ii —
El de boal[ p[time=te =i p-al\ii
de leac sf[tuie=te
El m[n`nc[ un purcel =-altuia
d[ un puricel.
E mai bine s[ te culci ne-
m`ncat, dec`t s[ te scoli
]ndatorat.
E mai u=or a zice “ba”, dec`t
toat[ ziua “na”.
E nevoie
La coada oii;
Dar la a \apului
+i mai a dracului.
Era vai de mine, acum e vai
de noi.
Este la largul lui =i la str`m-
tul altuia.
Eu nu-s coada lemnelor, c[-s
fruntea surcelelor.
Eu str[lucesc ]n cas[ =i ale
mele h`rburi pe mas[.
E u=or a r`de de pe uscat de
cel ce e ]n v`rtej.
Face hat`rul bogatului =i
m[n`nc[ pomana s[racului.
Face poman[ f[r[ voia lui.
Face =i el umbr[ p[m`ntu-
lui.
Face voie de nevoie =i haz de
necaz.
Faci omului bine =i el se ia cu
m[ciuca dup[ tine.
F[ bine =i-l arunc[-n balt[, c[
nici nu =tii cum iese la iveal[.F[ cum faci, c[ bine faci.
F[g[duiala dat[ e datorie
curat[.
F[ =ag[ cu cel nebun, c[ el sare
cu toporul la b[taie.
F[-te frate cu dracu’ p`n[ treci
puntea.
F[-te tu a m[ trage =i eu oi
merge pl`ng`nd.
Fecior la topor, feti\[ la
furculi\[.
Femeia vede chiar unde b[r-
batul abia z[re=te.
Fereasc[ Dumnezeu de fuga
=chiopului =i de b[taia orbului.
Fere=te-m[, Doamne, de ho\ii
din cas[, c[ de cei de-afar[ m[feresc singur.
Fere=te-m[, Doamne, de prie-
teni, c[ de du=mani m[ feresc
eu.
Fiecare m[tur[ ]nt`i ]naintea
por\ii lui.
Fiecare pentru sine croitor de
p`ine.
Fiecare pune bucuros =aua pe
iapa vecinului.
Fiecare se \ine mai cuminte
dec`t altul.
Fiecare trage foc la oala lui.
Fie cum zici, s[ nu fie cum =tiu
eu.
Fl[m`nzilor nu le trebuie
poftire mult[.

208— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Foamea =i s[r[cia stric[
omenia.
Focul cu apa nu se ]mpri-
etenesc.
Frate, frate, dar br`nza-i
(pita-i) cu bani.
Frica p[ze=te bost[n[ria (p[-
durea, via).
Frunz[ verde lobod[, gura
lumii-e slobod[.
Fuga-i (e) ru=inoas[, dar ]i (e)
s[n[toas[.
Fuge de-i scap[r[ c[lc`iele.
Fuge de-i sf`r`ie c[lc`iele.
Fuge de scap[r[ pietrele.
Fuge de-=i scoate ochii.
Fuge de un r[u =i d[ peste
altul.
Fugi de cei r[i, ca s[ nu te faci
ca ei.
Fur[ bine, ascunde r[u — pic[
vina-n capu’ meu; fur[ r[u,ascunde bine — pic[ vina-n
cap la mine.
Fur[ ou[le de sub clo=c[.
G`nd ]n g`nd cu cel fl[-
m`nd.
Geaba faci vecinului bine cu
ce ai furat de la al\ii.
Geaba vii, geaba te duci,
geaba m[m[liga strici =i mairupi ni=te papuci.
Geme nebolind =i caut[ ne-
pierz`nd.Giuvaierul bun ]=i cunoa=te
diamantul.
Glumele nevinovate
sunt ca sarea ]n bucate.
Gr[itorul de r[u =i pe mor\i ]i
judec[.
Gura p[c[tosului adev[r gr[-
ie=te.
Gura satului e ca poarta
v`ntului.
Hai la deal ca la vale, c[-\i
ajut eu pe spinare.
Hai, Lic[, =-om gr[i nimic[!
Hai, minte, =i te-om vinde, =-oi
lua parale multe.
Haina str[inului nu ]nc[l-
ze=te.
Hainele nu-l fac pe om mai de
treab[.
Ho\ de ho\ se teme.
Ho\ia merge m`n[-n m`n[ cu
domnia.
Ho\ pe ho\ anevoie ]n=al[.
Ho\ pe ho\ cunoa=te.
Ho\ul de la ho\ ]nva\[.
Ho\ul de la ho\ nu fur[.
Ho\ul e cu un p[cat =i p[-
guba=ul cu zece.
Ho\ul nedovedit e negustor
cinstit.
Ho\ul numai cu un p[cat, iar
p[guba=ul cu dou[.
I-a c[zut la inim[ tronc, ca
clo=ca pe ou[ clonc.

209— Rela\ii, situa\ii —
I-a dat bor=ul ]n foc.
I-a dat p[durea toporului
coad[.
Ia dintr-un buzunar =i bag[ ]n
altul.
Ia dintr-un s`n =i bag[ ]n
altul.
I-a ie=it bun[tatea pe fa\[.
I-a intrat barba ]n gur[.
Ia-l de pe mine c[-l omor.
Ia (le) de unde nu-i(s).
I-a (mi-a) trecut f[ina prin
traist[.
Ia pe unul de picioare =i
love=te pe cel[lalt ]n cap.
I-a picat r`sul ]n picioare.
I-a pus botni\a ]n nas.
I-a pus ghimpe la stomac.
I-a pus sare ]n sc[ld[toare.
Iarna-i grea, om[tul mare, vai
de omul care n-are.
Iart[-i pe to\i, numai pe tine
nu.
Ia seama sub nas, nu te uita
sub picioare.
Ia-te bine cu nerodul p`n[
treci podul.
I-a venit apa la moar[.
Iei c`te unul =i dai cu pum-
nul.
Inima-mi crap[ de foc =i lui ]i
arde de joc.Intr[ ]n doi ca ]n doisprezece
=i nu-l poate scoate nici
dou[zeci =i patru.
I s-a umplut paharul.
I s-a ur`t cu binele.
I se prinde vorba ca nuca de
perete.
I se vede p[rul prin c[ciul[.
Iube=te pe aproapele t[u ca pe
tine ]nsu\i.
Iubirea peste m[sur[ aduce ]n
urm[ ur[.
}i bun de presurat cu sare =i
de pus la p[strare.
}i dai cu bani\a =i-\i d[ cu
ciurul.
}i dai un ort =i-\i ia un cot.
}i dai voie ]n cas[ =i el se suie
pe mas[.
}i dedei bun[ diminea\a =i-mi
g[sii beleaua.
}i f[g[duie=te marea cu
sarea =i-i d[ ce nu curge peap[.
}i greu p`n[ se porne=te, c[
pe urm[ =i mai greu seopre=te.
}i m[n`nc[ c`inii din traist[.
}i merge vestea =i povestea.
}i place vorba dulce mai mult
dec`t adev[rul amar.
}i prieten cu tine =i cu du=-
manul de m`n[ vine .

210— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
}i st[-n ochi ca spinul
+i-i iese-nainte cu plinul.
}i trage cu oala, ca s[-i treac[
boala.
}i url[ c`inii ]n cas[.
}i vedea datoria, c`nd \i-a
cre=te p[r ]n palm[.
}l bag[ sub pat =i-l pune s[
c`nte coco=e=te.
}l trimi\i dup[ surcele — el
aduce floricele.
}mbl[ ca vulpea cu coada ]n
toate p[r\ile.
}mbr[\i=area f[r[ s[rutare nici
un dar nu are.
}mpr[=tie bra=oave =i-adun[
potcoave.
}mprumutul se d[ cu v`rf =i
]ndesat.
}nainte de a porunci, ]nva\[ a
te supune.
}n[l\area f[r[ sc[dere, ca sui=
f[r[ scobor`=, nicicum nu seg`se=te.
}n casa l[utarului fiecare
joac[.
}n cel mai bun gr`u g[se=ti =i
c`te un fir de neghin[.
}ncepi c-o minciun[ =i trebuie
s[ spui o mie pe lun[.
}nchide ochii, ca s[ nu-l vad[
nimeni.}n hat`rul dumneavoastr[,
iaca, m-arunc pe fereastr[.
}n loc de dob`nd[ se pome-
ne=te cu os`nd[.
}n loc de plat[ spatele-\i
arat[.
}nnegrind pe altu(l), nu te
albe=ti pe tine.
}n nevoie e scump sfatul bun.
}n ochi cu gura te unge, =i-n
dos cu ac te ]mpunge.
}n sacul legat, nu =tii ce-i
b[gat.
}n tacu’ zace dracu’.
}nt`i ascult[ =i pe urm[
vorbe=te.
}ntinde-te c`t \i-e pielea.
}ntinde-te c`t \i-i plapuma.
}ntrebarea vin[ n-are.
}ntre dou[
Nu te plou[;L`ng[ unaTotdeauna.
}ntr-o teac[ nu ]ncap dou[
s[bii.
}ntr-un sat de oameni nu te po\i
ascunde.
}ntru zadar s[rut[rile, c`nd
nu-i dai de m`ncare.
}n unire st[ t[ria.
}n urma focului mul\i dasc[li
se arat[.
}n vremea r[zboiului e mai
scump fierul dec`t aurul.

211— Rela\ii, situa\ii —
}nzadar faci co=arul dup[ ce
a m`ncat lupul oile.
}n ziua de azi c`t ]i apuca cu
m`na, at`ta e al t[u.
}=i aminte=te de tine c`nd nu
i-i bine.
}\i d[ cu lingura, =i-\i scoate
cu furculi\a.
}\i d[ o m[slin[ =i-\i cere un
butoi de untdelemn.
}\i slujesc ca un c`ine, dar voi
s[ m[n`nc ca tine.
Joac[ ursu’ la cum[tru’, vezi
s[ nu vie =i la noi.
Joci cu tichia chelului, ajungi
=i tu ]n felul lui.
L-a apucat hachi\ele.
La casa aprins[ =i vecinul
vr[jma= alearg[ s[ o sting[.
La chip frumos, la inim[
g[unos.
La cuptorul cald pu\ine lemne
trebuiesc.
L-a f[cut de n-avea ce lua de
jos.
L-a f[cut de nu nimerea u=a.
La intrat lesne p[=i, dar nu =tiu
cum va ie=i.
L-a ]nc`ntat cu migdale amare.
La ]nceputul st`nii se m[n`nc[
c`inii, la spartul st`nii se batst[p`nii.
L-a l[udat, de i-a pus coarne.
L-a luat gura pe dinainte.La masa nebunilor s-adun[ cei
cu minte.
La m[tura din u=[ nu se bag[
nimeni.
La moar[ cine se duce, se
umple de f[in[.
La nevoie se cunoa=te prietenul
=i la boal[ nevasta.
La noi am m`ncat =i la voi
m-am s[turat.
La o fapt[ bun[ mul\i voinici
s-adun[.
La o m`n[ de ]nv[\[tur[ se
cere un car de purtare bun[.
La omul harnic s[r[cia se uit[
pe fereastr[, dar nu ]ndr[z-ne=te s[ intre.
La ora= =ed c`inii cu colaci
(covrigi) ]n coad[.
La pl[cinte ]nainte, la r[zboi
]napoi.
La r[zboi ]napoi =i la poam[
d[ n[val[.
La r[zboi se vede fa\a voi-
nicului =i spatele fricosului.
L-ar vinde, dac[ l-ar cump[ra
cineva.
Las[ a=a c[-i bine a=a; c-a
mai fost a=a =i tot a fost adracului.
Las[-l s[-=i joace calul.
Las[ lumea s[ vorbeasc[,
numai puica s[-mi tr[iasc[.
Las[-m[, l[sa-te-oi; stai, pit[,
m`nca-te-oi.

212— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Las[-m[ s[ te las.
L-a sp[lat cu zah[r la gur[.
Las’ s[ zic[ cum[tra, bine c[
nu-i adev[rat.
La st[p`nul scump, sluga-i
hoa\[.
La stup de miere, roi de
mu=te.
L-a= l[sa, dar nu m[ las[.
La to\i nu le po\i intra ]n
voie.
L-a tr[snit ca din senin.
La unii nevoie, iar la al\ii
bun[voie.
L`ng[ femeia ]n cojoc, te-nc[l-
ze=ti ca l`ng[ foc.
Le-a dat toate pe una =i nici
(m[car) aceea nu e bun[.
Leag[ paraua cu zece no-
duri.
Leag[ sacul p`n[ e plin.
Leg`nd r[nile altora, ]\i vei
alina =i ale tale dureri.
Lelea cu =or\ de m[tas[ ]i
bun[ de preoteas[, p[cat c[nu =tie a coas[.
Lucr[torul m[n`nc[ de unde
lucreaz[.
Lucrul =i cump[tul ]nchid
medicului u=a.
Lumea crap[, da’ m`ndra se
piapt[n[.
Lumea piere de belea, lelea
pune s[ se la.Lumea piere, du=m[nia nu.
Lumea s[ te laude, c`inii las[
s[ te latre.
Lunge=te, Doamne, boala, p`n’
s-a coace poama.
Lupta o\ele=te pe cel slab.
Mai bine ast[zi un ou, dec`t
la anul un bou.
Mai bine b[tut de un mintios,
dec`t l[udat de un prost.
Mai bine cu ]n\eleptul a purta
povara, dec`t cu nebunul abea vin la mas[.
Mai bine cu muta dec`t cu
limbuta.
Mai bine cu un ]n\elept s[ cari
pietre la cas[, dec`t cu un
prost s[ =ezi la mas[.
Mai bine cu un ]n\elept s[
duci o piatr[ de moar[ la g`t,dec`t cu un nebun s[ pleci ladrum.
Mai bine cu un om zdrav[n la
pagub[, dec`t cu un nebun lac`=tig.
Mai bine cu vorba dec`t cu
resteul.
Mai bine fata cinstit[ dec`t
zestre gr[madit[.
Mai bine ]n bordeiul meu,
dec`t ]n palatul t[u.
Mai bine ]n\elept ]ntre cei
mor\i, dec`t prost ]ntre cei vii.

213— Rela\ii, situa\ii —
Mai bine la ]nceput s[ ne
tocmim, dec`t ]n urm[ s[ neg`lcevim.
Mai bine o dat[: ba! dec`t ]n
toat[ ziua: na!
Mai bine o dat[: na! dec`t tot:
stai c[ \i-oi da!
Mai bine pizma=, dec`t p[-
tima=.
Mai bine prigonire la hold[,
dec`t g`lceav[ la arie.
Mai bine s[ fii du=man des-
chis, dec`t prieten f[\arnic.
Mai bine s[-i sco\i omului un
ochi, dec`t s[-i strici cheful.
Mai bine s[ ]ntingi ]n sare =i
s[ te ui\i ]n soare, dec`t s[
]ntingi ]n unt, =i s[ cau\i ]np[m`nt.
Mai bine s[ mergi pe jos dec`t
s[ r[m`i pe jos.
Mai bine s[-mi fie r[u, dec`t
s[ r[m`ie ]n h`rg[u.
Mai bine s[ mori de foame
dec`t s[ iei p`inea s[racului.
Mai bine s[rac =i curat, dec`t
negustor ]ncurcat.
Mai bine s[ te pizmuiasc[
cineva, dec`t s[ te pl`ng[.
Mai bine un vr[jma= ]n\elept,
dec`t un prieten nerod.
Mai bine: vai de noi! dec`t:
vai de mine!
Mai bine varz[ acr[ cu ]n-
voial[, dec`t zah[r dulce cu
c`rteal[.Mai lesne s[ ciople=ti pomul
dec`t omul.
Mai mare peste mai mici
=i staroste=te pe calici.
Mai r[ru\, mai dr[gu\.
Mai stai, plecare-ai, c-acum
veni=i, duce-te-ai.
Mai u=or a gre=i, mai greu a
ierta.
Mai u=or e s[ opre=ti v`ntul
dec`t gura satului.
M-am ]nv[\at cu traiul r[u =i
tr[iesc bine.
Manta de vreme rea.
Mare-i puterea boului, dar =i
un copil ]i pune funia-n coar-
ne.
Mare s[ fii, dar de fric[ tot s[
=tii.
M-ar r`de =i ciorile (=i c`inii,
=i curcile) de pe gard.
M[ bucurai de marele t[u =i
fu vai de capul meu.
M[ duc pe lume s[-mi caut
nume.
M[ duc s[ m[ ]nec unde-i lacul
mai sec.
— M[i chiorule, vezi tu acul
]n v`rful =urii?
— Acu-l v[d, dar[ =ura ba.
M[n`nc[ de la tine =i sluje=te
la mine.
M[n`nc[ dintr-un blid cu to\ii
=i se p`ndesc ca ho\ii.

214— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
M[tura cea nou[ ]n cui se
at`rn[.
M[tura nou[ m[tur[ bine.
M[ture fiecare la u=a lui.
M`na altuia nu te scarpin[
cum ]\i place.
M`na risipitorului ca un ciur
plin de g[uri.
M`ndria vine ]naintea c[de-
rii.
Merge contra apei.
Mi-am b[tut capul cum s[
cap[t, bat[-=i =i el capul cuma scoate de la mine.
Mi-a veni =i mie apa la
moar[.
Mic, dar voinic, nu mare =i de
nimic.
Mic de trup, dar tare de v`n[.
Mic =i mare ]ntr-un cazan
fierbem.
Mie-mi arde casa =i el ]=i
p`rle=te b`ta.
Mi-i drag omul cel frumos =i
c[lare =i pe jos.
Mi-i drag omul voinic, dar s[
aib[ =i minte.
Mii =i sute de voinici nu pot
dezbr[ca pe cel gol =i despuiat.
Mil[ de sil[ =i dor de zor nu
se poate.
Mil[ mi-e de tine, dar de mine
mi se rupe inima.
Minciuna ca nourul ]ntunec[adev[rul, iar buna ]n\elegere
ca soarele ]l descop[r[.
Minciuna m[gulitioare pla-
ce.
Minciunile ]mp[ratului
sunt adev[rurile s[racului.
Minte de b[tr`n, putere de
t`n[r =i ]ndr[zneal[ de nebunla r[zboi se cere.
Moar[ stricat[.
Mo=iile m[rit[ urgiile =i oile
]nsoar[ nevoile.
Muierea c`nd lipe=te, casa se
risipe=te.
Muierea cu ochi frumo=i pe
to\i ]i face voio=i.
Mult[ lume-i nec[jit[, dar mai
mult[ p[gubit[.
Multe-am tras =i nu m-am
ras, nici de asta nu m-oitunde.
Mult tr[ie=ti, multe auzi; mult
umbli, multe vezi.
Mul\[mita sac[ nim[nui nu-i
drag[.
Mul\i chema\i, pu\ini ale=i.
Mul\i ]ncep, dar pu\ini sf`r-
=esc.
Mul\imea de boale, la dohtor
p`ine moale.
Mul\i nu sunt ceea ce par a
fi.
Musafirul numai p`n[ la trei
zile se \ine, pe urm[ se punela lucru.

215— Rela\ii, situa\ii —
N-ai v[zut din porc stup =i din
cioar[ cuc.
N-a lucrat nimic =i mai st[ un
pic.
N-are de ce lega frica.
N-are de ce s[ i se prind[
ochiul (ochii).
N-are dup[ ce bea ap[.
N-are urechi =i umbl[ s[-=i
cumpere cercei.
Na-\i-o bun[, c[ \i-am dres-o.
Na-\i-o bun[, c[ \i-am fr`nt-o.
N[pasta nu cade pe butuci.
Nebunii dau mese =i ]n\elep\ii
m[n`nc[.
Nebunii tulbur[ apa =i ]n-
\elep\ii pescuiesc.
Nebunul bate balta =i tot pe el
se strope=te.
Nebunul n-asud[ nici la deal
=i nici la vale.
Nedreptatea r[stoarn[ sca-
unele puternicilor.
Negustorul are trei m`ini: una
de dat, dou[ de luat.
Negustorul fricos nici nu
c`=tig[, nici nu p[gube=te.
Negustorul vinde cu cotul =i
ho\ul fur[ cu totul.
Nemul\umitul tr[ie=te neno-
rocit.
Nemul\umitului i se ia darul.
Nenorocirea, c`nd vine pecapul omului, nu vine singur[,
ci mai trage =i altele dup[ ea.
Nerodul =i cu nebunul am`n-
doi sunt fra\i ca unul.
Nevoia=ul cade ]n nunt[ c`nd
este lumea mai mult[.
Nevoia=ul la toate zice c[ nu
poate.
Nevoia te aduce (=i) pe unde
nu \i-e voia.
Nevoie s[ fie, c[ bani se
g[sesc.
Nici c`ine, nici ogar.
Nici de vod[ nu-i pas[.
Nici ]n car, nici ]n c[ru\[.
Nici ]n clin, nici ]n m`nec[.
Nici ]n ruptul capului.
Nici la lucru, nici la vorb[.
Nici n-ai cu cine tr[i, nici cu
cine muri.
Nici n-am r`s c`nd a\i venit,
nici n-oi pl`nge c`nd v[-\iduce.
Nici nu-i ninge, nici nu-i
plou[.
Nici nu-l scoal[ dup[ (din)
boal[, nici nu-l las[ ca s[
moar[.
Nici nu-mi pas[ de N[stase, de
Nichita — nici at`ta.
Nici Oltul nu-l satur[.
Nici p[dure f[r[ vreascuri, nici
om f[r[ cusur.

216— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Nici toate a doftorului, nici
toate a duhovnicului.
Nici v`nt rece nu m[ ajunge.
Nimeni nu fuge de bine.
Nimeni nu-\i pune sare ]n
m[m[lig[.
Nimica nu-i f[r[ osteneal[.
Noi n-avem p`ine =i c`inii
umbl[ cu colaci ]n coad[.
Noi r`dem de unul, de doi, dar
patruzeci r`d de noi.
Nu alerga dup[ tr[sura care
nu te a=teapt[.
Nu cau\i =i o g[se=ti.
Nu c[ta ce am fost, vezi ce
sunt.
Nu c[ta ce vezi cu ochii, cat[
ce-\i spun eu.
Nu cerca butea — numai ce-i
]n bute.
Nu da cinstea pe ru=ine.
Nu da orbului br`nci, c[ci
cade el singur.
Nu da pova\[ celui ce nu \i-o
cere, c[ci nu te-ascult[.
Nu dorm to\i c`\i au ochii
]nchi=i.
Nu e b[nuial[ unde e toc-
meal[.
Nu e dup[ cum vrea omul, ci
dup[ cum poate.
Nu e frumos cine se \ine, ci-i
frumos cui ]i st[ bine.
Nu e fum f[r[ foc, nici prost
f[r[ noroc.Nu e ]nv[\at cel ce cite=te c[r\i,
ci cel ce =tie ce cite=te.
Nu e mai grea boal[ dec`t
punga goal[.
Nu e mai orb dec`t cel ce nu
vrea s[ vad[.
Nu e me=te=ug a g[ti m`ncare,
ci e me=te=ug a o potrivi de
sare.
Nu e nimic mai scump dec`t
s[n[tatea.
Nu e omul niciodat[ b[tr`n
c`nd e vorba de ]nv[\[tur[.
Nu e poman[ ]n toate s`m-
betele.
Nu face\i ce fac eu, ci face\i
ce zic eu.
Nu face un ban.
Nu gre=e=te numai acela care
nu face nimic.
Nu i-a venit r`ndul la moar[.
Nu ]n mult st[ bunul, ci ]n bun
st[ multul.
Nu-l ajunge nici umbra lui.
Nu-l ajunge nici v`nt rece.
Nu-l ajungi nici cu arm[sarul,
nici cu ogarul.
Nu-l doare ]n c[ciul[.
Nu-l duci nici cu caru(l) cu
boi.
Nu-l nimere=ti nici cu cald, nici
cu rece.
Nu-l po\i prinde nici de cap,
nici de coad[.

217— Rela\ii, situa\ii —
Nu m[ plec d-a= =ti c[ m-a=
t`r] cu inima pe p[m`nt.
Nu m[ tem de d`nsul, m[ tem
de limba lui.
Nu-mi place pentru c[-i fru-
mos, ci-i frumos pentru c[-miplace.
Nunt[ f[r[ l[utari =i ceart[
f[r[ b[taie nu au haz.
Nu pier caii c`nd vor c`inii,
nici slugile c`nd vor st[p`nii.
Nu pofti ce nu-i al t[u, c[ \i se
ia =i ce-i al t[u.
Nu se ]n\elege nici ]n cer, nici
]n p[m`nt.
Nu se prinde carnea pe el.
Nu =tie =apte.
Nu-\i par[ m[riti=ul papur[.
Nu-\i place, ia-\i valea.
Oaspetele bun =tie c`nd s[
plece.
Oaspetele nechemat n-are
scaun.
Oaspetele nepoftit este bun de
p[lmuit.
Obraz de scoar\[.
Obrazul gros aduce p`ntecului
folos.
Obrazul sub\ire cu mare
cheltuial[ se \ine.
Ochi au =i nu v[d, urechi au
=i nu aud.
Ochii au v[zut, ochii s[ sar[.Ochii ]n\eleptului v[d mai
departe.
Ochii s[racului sunt ]n m`na
bogatului.
Ochii se ]nveselesc =i inima
rabd[-n sec.
Ochii v[d, inima cere, dar e
r[u c`nd n-ai putere.
Ochii zavistnicului v[d =i cele
ce nu sunt.
O d[ de coad[ c`nd \i-e lumea
mai drag[.
Om mare f[r[ vr[jma=i nu
este.
Omul c`nd i-i bine, caut[ „vai
de mine“.
Omul de nevoie se suie =i ]n
patul altuia =i m[n`nc[ pl[-cinte calde.
Omul ]n casa lui e slug[.
Omul nec[jit se cunoa=te pe
p[=it.
Omul nemul\umit fuge de bine
=i d[ peste m[r[cine.
Omul nu face ]ntotdeauna ceea
ce vrea.
Omul r[u e ca un c[rbune,
dac[ nu te arde, te ]nnegre=te.
Omul =ugub[\ are loc la
mas[.
Omului de mult bine ]i vine a
zburda.
Omului la sc`rb[ dr[gaic[ ]i
lipse=te.
Opincile s[ se rup[, st[p`nul
s[ tr[iasc[.

218— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Orbu’ duce pe orb =i am`ndoi
cad ]n p`r[u.
Orbul cu ochi nu-i p[cat s[-l
]n=eli.
Orbul de noapte nu se grije=te
=i udul de ploaie nu se teme.
Orbul ]=i caut[ acul ]n aria cu
paie =i surdul ]l pov[\uie=teunde sun[.
Orbul la vedere r`vne=te.
Orbul pe orb pov[\uind cad
am`ndoi ]n morm`nt.
Orbului degeaba-i spui c[ s-a
f[cut ziu[.
Ordinul nu se discut[, se
execut[.
Oric`t de mare ar fi averea,
]ncetul cu ]ncetul se duce.
Orice faci e ]mprumut — =i
ce-i r[u =i ce-i pl[cut.
Orice fa\[ nu e =i frumoas[ =i
orice om smerit nu e sf`nt.
Ori Stan, ori c[pitan.
Ori taci sau zi ceva mai bun
dec`t t[cerea.
O s[-i ias[ toate pe nas.
O s[-\i car la nunt[ ap[ cu
ciurul.
O singur[ vorb[ e deajuns
celui ce va s[ te ]n\eleag[.
O vorb[ bun[ stinge focul
mai cur`nd dec`t o bute deap[.O vorb[ rea r[ne=te mai mult
dec`t o sabie ascu\it[.
O vrea =i frumoas[ =i m[-
noas[, =i devreme acas[.
O zi treap[dul =i un ceas
praznicul.
Palma primit[ de la un prieten
e mai grea dec`t cea de la
du=man.
Paraua e mic[, dar loc mare
prinde.
Patru ochi v[d mai bine dec`t
doi.
Paza bun[ trece primejdia
rea.
P[cal[ judec[ pe T`ndal[.
P[catul vechi aduce os`nd[
nou[.
P[guba=ul pl[te=te =i gloaba.
P[m`nt f[r[ viermi nic[ieri
nu g[se=ti.
P[ze=te-te de cel ce n-are ce
s[ mai piard[.
P[ze=te-te singur, dac[ vrei
ca =i Dumnezeu s[ te p[-
zeasc[.
Pe arap, c`t de mult ]l vei
sp[la, tot negru va r[m`ne.
Pe brum[ descul\ =i pe rou[
]nc[l\at.
Pe cel care nu-l cost[, nu-l
doare.
Pe cine l-a mu=cat c`inele, se
teme =i de l[tr[tur[.

219— Rela\ii, situa\ii —
Pe cine nu-l la=i s[ moar[,
acela te omoar[.
Pe cine nu-l la=i s[ moar[, nu
te las[ s[ tr[ie=ti.
Pe cine prime=ti ]n cas[, te
scoate din cas[.
Pe ciobanu’ f[r[ c`ine lupii-l
las[ f[r[ p`ine.
Pe ciocoi ]l cuno=ti de pe fapt[,
pe m[gar de pe urechi.
Pe dinafara horii mul\i dasc[li
se g[sesc.
Pe dracul a c[utat, pe dracul
l-a aflat.
Pe m[gar la nunt[ c`nd ]l
pofte=te, acolo ori lemne, oriap[ lipse=te.
Pe mul\i ]i ]ngroap[ m`nia.
Pe naiba nu-l c[uta cu lumi-
n[, c[-l afli =i la ]ntuneric.
Pe nevoia= =i lene= cu o funie
s[-i legi =i p-am`ndoi s[-i]neci.
Pentru g[ina de m`ine oul de
ast[zi se las[.
Pentru o bab[ surd[, popa nu
toac[ de dou[ ori.
Pentru o fapt[ bun[ nu a=tepta
r[splat[.
Pentru o para ]=i pune =trean-
gul de g`t.
Pentru o vorb[ de nimic[ joac[
baba de se stric[.
Pentru st[p`n =i pe c`ine
m`ng`i.Pentru =oric a pierdut sl[-
nina.
Pentru un purice nu pui cer-
ga-n foc, nici nu-\i la=i casa =i
fugi.
Pe om ]l leag[ cuv`ntul mai
mult dec`t p[m`ntul.
Pe omul cu ochi verzi nicio-
dat[ s[ nu-l crezi.
Pe omul r[u nici dracu’ nu-l
vrea.
Pe omul r[u umbli s[-l ]m-
bl`nze=ti =i mai r[u ]l ]ndr[-ce=ti.
Pe sub m`nec[.
Pe =apte drumuri.
Pe una o \ine de coarne =i pe
alta o mulge.
Pe unde nu-l cau\i, pe acolo ]l
g[se=ti.
Piatra ce-o arunci ]n capul
altora va c[dea ]n capul t[u.
Pietrei rotunde din v`rful
dealului pu\in[ urnire ]itrebuie.
Pilda cea rea o dau oamenii
mari.
Pildele rele stric[ n[ravurile
bune.
Pl[cerea d[ prin piele.
Pl[cerea scurt[, c[in\[ lun-
g[.
Pl`nge p[m`ntul sub el.
Pl`nge pl`nsul lui P[cal[.

220— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Plecai s[ m[ tocmesc, dare-ar
Dumnezeu s[ nu g[sesc.
Plete lungi =i minte scurt[,
judecat[ mai m[runt[.
Poftim la mas[ cu ce \i-ai adus
de-acas[.
Poveste bun[ de adormit copiii
de \`\[.
Praznicu-i plin de babe =i
toate se pl`ng c[-s slabe.
Prieten adev[rat este acela
care te sf[tuie=te spre bine, iar
nu aceea care ]\i laud[ nebu-niile.
Prietenia nu se m[rturise=te,
se simte.
Prietenii nu se cump[r[.
Prietenii se \in cu cheltuial[.
Prieteni la cataram[.
Prieteni noi s[-\i faci, dar
d-ai b[tr`ni s[ nu te la=i.
Prietenul adev[rat ]ntotdea-
una la fapte bune te ]ndeamn[.
Prietenul bun e traista cu
p`ine =i punga cu bani.
Prietenul la vreme de nevoie
se cunoa=te.
Prietenul vechi ]i ca vinul: cu
c`t se ]nveche=te, cu at`t e maibun.
Prieten vechi, c`ine vechi.
Priete=ugul f[r[ dragoste, ca
p`inea f[r[ sare.
Primi\i-m[ ]n cas[ p`n[ v[
ve\i g[si dumneavoastr[ alta.Prinde chelul =i ia-i p[rul.
Prinde orbul, scoate-i ochii.
Prin unire cresc lucrurile
mici, =i prin vrajb[ pier =i cele
mici.
Prostul se cunoa=te dup[ vorb[
=i =iretul dup[ ochi.
Pune-\i fr`u la gur[ =i lac[t la
inim[.
Pune-\i pofta ]n cui.
Pu\ini sunt care nu au viermi
la inim[.
Pu\in =i des face mult.
Rabd[ c`t e=ti slab.
Rabd[ parc[ e de fier =i-i
crap[ ochii de ger.
Rana de cu\it se vindec[
lesne, da cea de la inim[niciodat[.
Rara ]nt`lnire e mai cu iu-
bire.
R[p[no=ii nu se scarpin[ dec`t
]ntre d`n=ii.
R[spunsul bl`nd ]nl[tur[
m`nia.
R[t[cirea din urm[ e mai rea
ca cea dint`i.
R[u cu r[u, dar mai r[u f[r[
r[u.
R[u cu r[u se vindec[.
R[u cu r[u =i bun cu bun se
]nso\esc.
R[u de vei sem[na, mai r[u
vei secera.

221— Rela\ii, situa\ii —
R[u faci, r[u g[se=ti..
R[zbunarea-i arma toroma-
cului.
R`de bine cine r`de la urm[.
R`de om de om =i dracu’ de
to\i.
R`de r`sul de r`s.
R`de surdul de =chiop, =i
am`ndoi nu au noroc.
R`de =i leag[, pl`nge =i
dezleag[.
R`de Tanda de Manda.
R`sul e frate cu pl`nsul.
R`sul r`de \ara =i mascaraua
mahalaua.
R`sul se primbl[ cu pl`nsul.
Ridic[-\i n[me\ul dinaintea
u=ii tale =i nu ]ngriji de brumace cade pe casa vecinului t[u.
Rogojina nu te ]nvele=te.
S-a ales =i el primar, a umplut
satul de amar.
S-a b[gat p`ndar la cimitir.
Sac f[r[ fund.
Sacul gol nu st[ ]n picioare.
Sacul plin cur`nd se vars[.
Sacul spart nu se mai umple.
S-a dus oaie =i s-a ]ntors porc
s[lbatec.
S-a dus omul la colac =i-a
c[p[tat un ciomag.
S-a dus =i el la st`n[ =i a ajuns
vinerea.S-a face la voi, vom avea =i
noi.
S-a g[sit P[cal[ cu T`ndal[.
Sai =i alearg[ dac[-\i vine,
numai bag[ seama bine.
S-a ]nsurat Curgolea cu fata
S[r[ciei =i i-a cununat Ucig[-ltoaca.
S-a ]nt`lnit ]n drum P[cal[ cu
frate-s[u nea T`ndal[.
S-a ]nv[\at dezbr[cat =i i-e
ru=ine-mbr[cat.
S-a jurat pe vin s[ nu mai bea
rachiu.
Sara te culci pl`ng`nd =i
diminea\a te scoli r`z`nd.
S-a trecut iarba de coas[ =i
leli\a de frumoas[.
S-au adunat boierii ciotc[.
S[ cumperi vecinii ]nt`i =i apoi
casa.
S[ facem ce-om face =i pe
urm[ iar om m`nca.
S[ fugi de omul ]nsemnat ca
de dracu’.
S[ mor cu cheful meu, iar nu
cu gustul lor.
S[ munce=ti =i noaptea c[ nu
faci str[inul frate.
S[ n-am parte de oale spar-
te.
S[n[tos tun.
S[raca p[\it[, mult e pri-
ceput[.
S[rac tare ]nc[-i r[u; gazd[
mare ]nc[-i greu.

222— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
S[ te duci p`n’ ]i da de berze
p`ine f[c`nd.
S[ te fere=ti de omul c[ruia
toate-i plac.
S[-\i par[ r[u c`nd f[ptuie=ti,
nu c`nd te poc[ie=ti.
S[ vorbim, s[ n-adormim.
S`nge cu s`nge nu se spal[.
S`ngele v[rsat c[rbune arz[tor
=i foc p`rjolitor se face.
Sc`rbit e calicul c`nd bate
v`ntul ]n traist[.
Scoal[ tu, s[ =ed eu.
Se amestec[ unde nu-i fierbe
oala.
Se ceart[ pentru umbra m[-
garului.
Se d[ pe (la) brazd[.
Se duce de r`p[.
Se ]nc[lze=te la fa\[, iar
spatele ]i ]nghea\[.
Se ]neac[ cu banii ]n gur[.
Se ]nt`mpl[ s[ caz[ ]n curs[
=i acela care se p[ze=te deea.
Sem[n[m ]n c`mp =i cum-
p[r[m din t`rg.
Se m[n`nc[ ca c`inii printre
gard.
Se num[r[ de neam mare, dar
cinste de c`t`r n-are.
Se pl`nge c[ n-are din\i
=-apoi roade la coji\i.
Se pl`nge =i cel de are, se
pl`nge =i cel de n-are.Se tot ]nal\[ p`n[ d[ cu capul
de grind[.
Se \ine de cuv`nt, ca iarba de
p[m`nt.
Se vaiet[ de noroc =i n-are
de-at`ta bog[\ie loc.
Se vede c[ are vecini r[i, de
se laud[ singur.
Se vindec[ cu zam[ de clo-
pot.
Sfada grabnic[ aprinde foc =i
vrajba grabnic[ vars[ s`nge.
Sf[tuie=te-te cu cel mic =i cu
cel mare =i pe urm[ hot[-
r[=te-te tu ]nsu\i.
Sluga vrednic[ p[cat s[ fie
st[p`n.
Slugile dup[ st[p`n ca umbra
dup[ pom.
Socoteala deas[ e fr[\ie alea-
s[.
Socoteala la t`rg =i vulpea la
cr`ng.
Socotelile vechi ]ntre\in du=-
m[nia.
Spal[-mi cojocul, dar nu mi-l
uda.
Spre bine c`nd apuci, a=a
trebuie s-o duci.
Spune-mi cu cine te ]nso\e=ti,
ca s[-\i spun cine e=ti.
Spune unde te duci, ca s[-\i
spun de unde ai s[ vii.
St[ ca ou-n cui.

223— Rela\ii, situa\ii —
St[ satu-n gura lui.
St[ sup[rat parc[ toat[ lumea
]i este datoare.
Str[inul totdeauna te love=te
=i te chinuie=te.
Str`mbii m[n`nc[ \ara.
Str`mbii m[n`nc[ \ara, c[
drep\ii nu mai apuc[.
Sub p[dure vede, da’ sub nas
nu vede.
Sufl[ ]n ciorba ta, c[ de a
mea oi avea eu grij[ s[ nu m[frig.
Surdul caut[ la buze, prostul
la laud[.
Surdul n-aude, dar le po-
trive=te.
Surdul se folose=te de urechile
altuia.
Surdului degeaba ]i c`n\i de
jale.
+ade ]ntr-o sut[ de cojoace =i
tot nu zice c[ nu-i este frig.
+apte pe unul nu-l a=teapt[.
+chiopul =i orbul la un loc trec
r`pa.
+ede cu nasul umflat.
+ede cu ochii-n podele =-a=-
teapt[ s[-i cad[ stele.
+ezi, c[ \i se r[ce=te locul.
+i-a ie=it din brazd[.
+i-a petrecut calendarul.
+i-a pierdut cump[tul ca calul
umbletul.+i-a pus c[ciula pe-o ureche
=i s-a dus ]n sat la fete.
+i b[tut[, =i cu vi\eaua pier-
dut[.
+i cel bun =i cel r[u dintr-o
mum[ am`ndoi, ca oala =i
\ucalul dintr-un aluat.
+i cu porcul gras ]n b[t[tur[
=i cu porumbi ]n p[tul.
+i din f[in[ parte, =i din t[r`\e
merinde.
+i g[ina oarb[ nimere=te c`te
un gr[unte.
+i nesp[la\ii se-nc[lzesc la
soba alb[.
+i-n m[m[lig[ caut[ spini.
+i r[bdarea are margini.
+i s[rac =i nesupus, umbl[ cu
nasul pe sus.
Taie m[m[liga-n dou[ de
viteaz ce e.
Taie =i sp`nzur[.
Tainele voastre ]n urechile
noastre.
Tanda,
Manda,
trei lei bucata.
T[cerea nu sparge capul.
T[g`r\a a-mprumutat =i sac
nou acum cere.
T`rgove\ul nu =tie ce-i p[-
dure\ul.
T`rgul se face cu bani =i nunta
cu l[utari.

224— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Te-am prins ca cioc`rlanu’ n
la\.
Te las[ unul de slab =i te ia
altul de gras.
Te-mbat[ cu vinul =i te am[-
r[=te cu pelinul.
Teme-te mai mult de pizma
rudei, dec`t de a str[inului.
Te miri ce m[n`nc[ =i te miri
ce mai las[.
Te p[ze=ti p`n[ te nimere=ti.
Te po\i opri c`nd te sui, dar
anevoie c`nd te cobori.
Te pup[-n bot =i-\i ia din pung[
tot.
Terchea-berchea, trei lei pe-
rechea, ciubote ro=ii.
Te tocme=te du=m[ne=te =i
pl[te=te omene=te.
Te vinde f[r[ bani.
Tic[itul, procopsitul, unde se
duce nu-i mai ajunge.
Tinerii ]naintea b[tr`nilor s[
aib[ ochi nu gur[.
Toat[ ziua ]l por\i ]n bra\e =i
seara tot pe el ]l dor pi-cioarele.
Toat[ ziua \op =i trop, sara
nu-i ce da la porc.
Toate se fac =i se desfac prin
gura satului.
Tocmai c`nd s-a repezit, =i
lumea s-a ispr[vit.
Tocmeala n-are sup[rare.Tot bog[ta=ul mintios =i t`-
n[rul frumos.
Tot cel ce se ]nal\[ se sme-
re=te.
Totdeauna desf[tarea are
sor[ ]ntristarea.
Totdeauna te poticne=ti c`nd
mergi ]nainte =i te ui\i ]na-
poi.
Tot grasul e frumos =i tot
slabul tic[los.
Tot obrazul ]=i are necazul.
Tot omul are un dar =i un
amar =i unde prisose=te darul,nu se mai bag[ ]n seam[
amarul.
Tot p[catu’ ]=i caut[ vino-
vatu’.
Tot p[guba=ul pl[te=te oala
spart[.
Tot p[\itu-i priceput.
Totuna-i, ori cu capul de
piatr[, ori cu piatra de cap.
Tot unul =i unul.
Tot vine =i cel ce ]nt`rzie.
To\i de la orb =i de la s[rac =i
s[racul de la nimeni.
To\i la coas[, dar el la mas[.
To\i sap[, da el duce c`inii la
ap[.
Tovar[= numai la c`=tig, la
pagub[ pune c`rlig.
Tov[r[=ia cu cei r[i =i vicleni
este totdeauna p[gubitoare.

225— Rela\ii, situa\ii —
Tov[r[=ia e bun[ numai la
punga ta.
Trage m`\a de coad[.
Trage targa pe uscat.
Traiul cu v[traiul, cina cu
pr[jina.
Tras de p[r.
Trebuie s[ m[n`nci un car de
sare cu cineva ca s[-l po\i
cunoa=te.
Trece-l cu vederea, p`n[-i
crap[ fierea.
Trei lucruri te scot din cas[
afar[: ploaia, fumul =i femeia
rea.
Trei zile \on\ovai, iar de acolo
chiu =i vai.
Tu mare, eu mare, cine-o s[
ne trag[ cizmele?
Uit[-te la obraz =i m[-ntreab[
de necaz; uit[-te la fa\[ =i
m[-ntreab[ de via\[.
Uli\a lung[ te face f[r[
pung[.
Umbl[ ca paraua din m`n[ ]n
m`n[.
Umbl[ cu capu-n traist[.
Umbl[ cu nasul pe la dra-
cul.
Umbl[ gur[-casc[, pierde-
var[.
Umbl[ ]nt[r`t`nd c`inii prin
mahala.
Umbl[ pe drum cu alai =i ]n
cas[ n-are m[lai.Umbli cu graba, te ]nt`lne=ti
cu z[bava.
Una vorbim =i ba=ca ne ]n-
\elegem.
Un bou =i o belea.
Un bun c-un r[u, a=a a l[sat
Dumnezeu.
Unde aurul vorbe=te, toat[
lumea amu\e=te.
Unde e gust, nu ]ncape ceart[.
Unde e marf[, trebuie s[ fie =i
pagub[.
Unde e mult c`=tig, e =i mult[
pagub[.
Unde e s[r[cie, e =i ceart[.
Unde este fric[, nu ]ncape
dragoste.
Unde este puterea, acolo-i =i
dreptatea.
Unde e una, se str`ng mai
multe.
Unde e vorb[ mult[, acolo e
treaba scurt[.
Unde-i bine
Nu-i de mine;
Unde-i r[uHop =i eu.
Unde-i dragoste, e =i cear-
t[.
Unde-i dragoste pu\in[, lesne-i
a g[si pricin[.
Unde-i mai bine, acolo se
]nv`rte=te lumea cu tine.

226— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Unde-i unul, nu-i putere,
unde-s mul\i, puterea cre=te.
Unde-i vorb[, nu-i m`nie.
Unde-l ba\i =i unde-l doare
(ustur[).
Unde m[n`nc[ doi, m[n`nc[
=i al treilea.
Unde m`nia cu puterea
se-mpreun[, acolo tr[snetulmai tare sun[.
Unde nu-i b[rbat ]n cas[, nici
m[m[liga pe mas[.
Unde nu po\i prinde, m`na
nu-\i ]ntinde.
Unde nu te m`nc[, nu te
sc[rpina.
Unde-o doare =i unde-o lea-
g[!
Unde omul a pus m`na, a pus
=i Dumnezeu mila.
Unde s-a dus mia, se duce =i
suta.
Unde sunt multe pravile, acolo
e =i mult[ nedreptate.
Unde tun[, r[sun[.
Unii cu ura =i al\ii cu ud[-
tura.
Unii dumic[ =i al\ii m[-
n`nc[.
Unii gust[ din l[m`ie =-altora
li se strepezesc din\ii.
Unii sunt ferici\i mai devreme,
al\ii mai t`rziu, iar al\iiniciodat[.
Unii trec =i-mb[tr`nesc, al\ii
cresc =i ]nfloresc.Unii vorbesc ce =tiu =i unii =tiu
ce vorbesc.
Un necaz abia ]l treci, =i vin
]n locul lui zece.
Un necaz na=te pe cel[lalt.
Un nume bun e ca o mo=ie.
Un prieten face mai mult dec`t
o pung[ cu galbeni.
Un r[u niciodat[ nu vine
singur.
Un singur du=man e destul s[
d[r`me ce au luat o mie deprieteni.
Uns pe p[r =i uscat la ma\e.
Unu, ca nici unu, doi, ca
dou[zeci.
Unu-i mare, altu-i tare.
Unui om f[r[ de lege ]i trebuie
unul f[r[ suflet.
Unul bea =i altul se ]mbat[.
Unul casc[ gura =i altul
]nghite.
Unul croie=te =i altul c`r-
pe=te.
Unul duce ponoasele =i altul
trage foloasele.
Unul ]\i d[ =i zece ]\i iau.
Unul nu g[se=te pod pe ap[,
altul nu g[se=te ap[ de b[ut.
Unul pl[te=te nou[sprezece
=-[lalt dou[zeci f[r[ unu.
Unul spore=te la glum[ =-altul
te-njur[ de mum[.
Unul taie =i croie=te, altul st[
=i potrive=te.

227— Rela\ii, situa\ii —
Unul te las[ de ostenit, altul
te ia de odihnit.
Unul te tunde =i altul te rade.
Unul \ine fr`nghia =i altul
m[n`nc[ friptura.
Unul umbl[ =i str[bate =i pe
altul fericirea-l bate.
Unu mare, altu tare.
Unu trece, altu vine, ce folos
s[ n-ai cu cine.
Urmele r[ului sunt ne=terse.
U=or e a da din a altuia.
U=or e de c`=tigat, greu e de
p[strat.
Vai de cel ce se de=teapt[ c`nd
temni\a ]l a=teapt[.
Vai de cel ce strig[ la urechea
celui surd.
Vai de ho\ul care-i s[rac =i de
s[racul care-i ho\.
Vai de oaia ce nu-=i poate duce
l`na.
Vai de om c`nd n-are a lui,
c[ci c`nd cat[, atunce nu-i.
Vai de omul cel ur`t, nici la
moar[ n-are r`nd.
Vai de \ara ce-o pun copiii la
cale.
Vai de \ara f[r[ domn =i de
casa f[r[ st[p`n.
Vars[ foc =i par[.
V`ntur[-\ar[.
Vecin bun ai nimerit, mare
bine-ai dob`ndit.Vede c[ nu-i mai ]ncape =i
toarn[ p`n[ s[ crape.
Vede totul ]n negru.
Veni-\i-ar numele.
Veni\i pe la noi =i-\i pupa un
l[c[toi.
Ver=i cu pumnul =i aduni
(culegi) c`te unul.
Vezi-m[ cu un ochi, ca s[ te
v[d cu doi.
Vina apuc[ pr[jina.
Vin[ pe la cinci, c[ la patru
m[ duc eu.
Vino-ncoace, =ezi bini=or, dar
nu-mi da pace.
Vino c`t te roag[, c[ci pe
urm[ ]\i d[ cu piciorul.
Vinovatul mai mare gur[
face.
Voinic t`n[r =i cal b[tr`n r[u
se ]nvoiesc la drum.
Voinicul mi=elului ]i caut[
urma, mi=elul voinicului ]i
caut[ capul.
Vorba b[tr`neasc[ mul\i bani
pre\uie=te.
Vorba bun[ mult adun[.
Vorba bun[
Pu\in r[sun[;Vorba rea
O duce vestea.
Vorba ce zboar[ odat[ nu se
mai ]ntoarce.
Vorba de azi nu se potrive=te
cu cea de m`ine.

228— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Vorba de r[u mai lesne se
crede.
Vorba de r[u se duce peste
nou[ \[ri =i nou[ m[ri.
Vorba dreapt[ laud[ n-a=teapt[.
Vorba dulce mult aduce.
Vorba lung[, s[r[cie-n pun-
g[.
Vorba mult[, s[r[cia omu-
lui.
Vorba nou[ merge ca glon-
tele.
Vorba rea merge din gur[-n
gur[ ca fulgerul.
Vorb[ din topor.
Vorb[ s[ fie c[ t`rg se face.
Vorb[ s[ fie =i nimica s[
r[m`ie.
Vorbele cele dulci deschid u=a
cea de fier.
Vorbele cele ferite ]n pia\[ sunt
auzite.
Vorbe=te satul, nu vorbe=te
capul.
Vorbe=te vorba-ng`nat[, parc[
e gura legat[.
Vorbi =i nea Ion, c[ =i el e
om.
Vr[jm[=ia acoperit[ mai mult
r[u aduce.
Vr`nd s[-=i fac[ spr`ncenele,
=i-a scos ochii.
Vrea s[ fie =i gr`ul scump, =i
f[ina ieftin[.Vrednicia omului se cunoa=te
dup[ port.
Vrei nu vrei, bea Grigore
agheasm[.
Zace de lingoare =i nimica nu-l
doare.
Zecile
M[rit[ secile;
Sutele
M[rit[ slutele;
Miile
M[rit[ urgiile.
Zestrea femeiei nu se pierde
nici ]n ap[.
Zg`rcitul nici el nu m[n`nc[,
nici pe altul nu va s[ vaz[
m`nc`nd.
Zic[, p`n[ i s-a duce gura la
ureche.
Zice alb =i face negru.
Zile fripte.
Zis =i f[cut.
Ziua fuge de bivoli =i noaptea
apuc[ pe dracu’ de coarne.
Ziua fuge de bivoli =i noaptea-i
trece Dun[rea.
Ziua m[n`nc[ colaci =i noap-
tea umbl[ dup[ draci.
POSIBILE, IMPOSIBILE,
PROBABILE, IMPROBABILE
A altoi ceapa.
A auzi c`inii-n cer.

229— Rela\ii, situa\ii —
A cere stele fripte din cer =i
smochine rupte din pomii
Rusalimului.
A fi c[lcat de ciread[.
A fi un suflet ]n dou[ trupuri.
A fost la nunta c`inilor.
A ]ntoarce dealurile.
A m`nca =i din barb[ a nu
mi=ca nu se poate.
A scos luna din f`nt`n[.
A secat p`r[ul cu lingura.
Broasca s-a m`niat pe balt[.
C`nd s-or tunde aricii pe
cas[.
Ce-i pe inim[, aceea-i =i pe
limb[.
Dec`t s[ mai tr[ie=ti, mai bine
s[ nu mori niciodat[.
E r[u c`nd nu e bine, e bine
c`nd nu e r[u.
Face gunoi =i se pl`nge de
cur[\enie.
Fereasc[ Dumnezeu s[-i creas-
c[ porcului coarne!
Mal de m[m[lig[ =i p`r[u de
lapte nu s-a v[zut.
O fi, n-o fi, dar s-o nimeri.
Parc[ l-au zmuls rusaliile.
S-a stricat drumul ]n mijlocul
c[ru\ii.
Trei lucruri nu se pot pe lumea
asta — scar[ la cer, puntepeste mare =i m[duv[ ]n fier.POVE|E, SFATURI,
}NDEMNURI +. A.
Adun[ cu firu’, ca s[ ai cu
gr[mada.
Adun[ de unde ai sem[nat.
Adun[ (str`nge) la tinere\e, ca
s[ ai la b[tr`ne\e.
Ai ]nceput s[ crapi lemnul,
despic[-l.
Ap[ limpede p`n[ nu-i ve-
dea, pe cea tulbure n-o
lep[da.
Aprinde lum`narea ]nainte de
a se face noapte.
Ar[tura bun[ ]\i d[ p`ine-n
gur[.
Arunc[ binele t[u ]n dreapta
=i ]n st`nga =i la nevoie ai s[-lg[se=ti.
Ascult[ cu urechile, vezi cu
ochii, dar taci cu gura.
Ascult[ pe cei care =tiu mai
multe dec`t tine.
Ascunde-\i ciomagul de c`ini,
c[ mai r[u te mu=c[.
Bate samarul s[ priceap[
m[garul.
Bate =aua s[ priceap[ iapa.
Bate =i \i se va deschide, cere
=i \i se va da.
Calul de dar nu se caut[ la
din\i.
Calul hr[ne=te-l cu sacul =i
m`n[-l ca pe dracul.

230— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Ca s[ stingi un foc trebuie s[
te arunci ]n el.
Casc[ ochii la tocmeal[, iar
nu dup[ ce te-n=al[.
Caut[ =i vei g[si.
C`nd a c`ntat cioc`rlia — s[
fie plugul ]n brazd[.
C`nd arde casa vecinului, ud-o
cu ap[ =i pe a ta.
C`nd bei ap[, g`nde=te-te la
izvor.
C`nd latr[ un c`ine b[tr`n, s[
ie=i afar[.
C`nd nu po\i face ce vrei,
trebuie s[ faci ce po\i.
C`nd pleci la drum, ia-o mai
cu domolul.
C`nd se culege, atunci se
alege.
C`nd ver=i bor=ul, nu v[rsa =i
hu=tele, c[ poate-\i mai tre-
buie.
Ceea ce nu voie=ti ca s[ afle
du=manul, s[ nu-i spui prie-
tenului.
Cel mai cuminte b[rbat de la
altul trebuie s[ cear[ sfat.
Ce nu po\i, nu ridica.
Ce nu =tii, nu vorbi.
Cheltuie=te, dar vezi ce mai
r[m`ne.
Cine are b[tr`n, s[-l v`nd[, =i
cine n-are, s[-l cumpere.
Cine n-are cal, s[ urce pe jos
la deal.Cine-ncalec[ m[garul, s[-i
sufere =i n[ravul.
Cine se teme de brum[, s[ nu
s[deasc[ vie.
Cine se teme de lup, s[ nu se
duc[ cioban.
Cinste=te pe al\ii, dac[ vrei s[
te cinsteasc[ pe tine.
Cinste=te pe b[tr`ni, c[ =i tu
ai s[ fii b[tr`n.
Coasa rea trebuie b[tut[ de
=ase ori pe zi.
Copilul trebuie p[zit =i b[tr`-
nul respectat.
Cu cei mai mari dec`t tine s[
nu fii ]ndr[zne\ la vorbe =i
nesocotit la r[spunsuri.
Cu ce =tii sf[tuie=te, cu ce po\i
ajut[.
Cu funia altuia nu te l[sa ]n
pu\.
Cu funia du=manului nu-\i da
drumul ]n f`nt`n[.
Cuibul t[u s[ \i-l p[ze=ti, dac[
nu vrei s[ r[ce=ti.
Cui ]i este fric[ de vr[bii, s[
nu semene m[lai.
Culc[-te ]n pod, c[ nu umbl[
vacile.
Cu m`na du=manului numai
foc s[ iei.
Cump[r[ la timp =i vei avea
la nevoie.
Cump[r[ =a dup[ cal.

231— Rela\ii, situa\ii —
Dac[ este, este, nu mai da la
to\i de veste.
Dac[ nu =tii ce-i apa, nu te sui
]n luntre.
Dac[ nu =tii drumul, ]ntreab[
de al\ii.
Dac[ nu te doare capul, nu \i-l
lega.
Dac[ vrei s[ nu-\i rupi opin-
cile, umbl[ descul\.
D[-i cu cinstea, s[ piar[
ru=inea.
D[, \igane, cu ciocanu’, dac[
vrei s[ cape\i banu’.
De ai venituri mititele, mai
opre=te din m[sele.
De ascultat, ascult[, dar
mintea ta s-o ai.
Dec`t s[ te c[ie=ti pe urm[,
mai bine s[-\i par[ r[u la
]nceput.
De g[se=ti, nu te bucura, iar
de pierzi, nu te ]ntrista.
De-i p[\i ceva, numai tu s[ =tii
unde te str`nge ciubota.
De la v`rf se-ncepe stogul.
Descurc[ ]ndoiala =i vei cu-
noa=te adev[rul.
De te vom pofti la mas[, nu te
trage sub mas[.
Din dar ai luat, ]n dar s[ dai.
Din dou[ rele alege pe cel mai
mic.
Drumul b[tut s[ nu-l la=i
niciodat[.Dup[ carul care nu te a=-
teapt[, nu alerga.
Dup[ ce au furat caii, ]nzadar
]ncui grajdul.
Dup[ coaj[ nu te lua, c[ de
miez amar vei da!
(E) mai bine s[ ]ntrebi de
dou[ ori, dec`t s[ gre=e=ti o
dat[.
F[ ]mprumuturi =i te g[te=te
de sup[r[ri.
Fere=te-te de b[tr`na fat[
mare, ca de-o vac[ ]mpun-g[toare.
Fere=te-te de c`ine mut =i de
om t[cut.
Fere=te-te de fapte de ru=ine.
Fere=te-te de gura lumii.
Fere=te-te de lupi ]mbr[ca\i ]n
piele de oaie.
Fere=te-te de prietenul gura-
liv.
Fere=te-te de r[u =i f[ bine.
Fii bun, ca s[ tr[ie=ti mult.
Fii cuminte
Ca-nainte;
Nu fi prost
Precum ai fost.
Fii dup[ cum te arat[ chipul.
Fii, inim[, r[bd[toare, ca
p[m`ntul sub picioare.
Fii ]n\elept ca =arpele, mun-
citor ca albina =i dornic ca
turturica.

232— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Glumele s[-\i fie cump[tate,
]ntocmai ca sarea ]n bucate.
Graba stric[ treaba.
Gr[be=te-te ]ncet.
}ncalec[ calul, ca s[-i afli
n[ravul.
}nc[lze=te-te c`t arde focul.
}ncet vei merge, departe vei
ajunge.
}ndoaie nuiaua p`n[ se poa-
te.
}n fa\a b[tr`nilor s[ ai
urechi de auzit, nu gur[ de
vorbit.
}noat[ cu n[dejde, s[ po\i
ajunge la mal.
}nsoar[ c`nd vrei, m[rit[
c`nd po\i.
}nsoar[-te p`n[ nu-\i trece
vremea.
}nt`i ascult[ =i pe urm[
vorbe=te.
}nt`i g`nde=te, apoi por-
ne=te.
}ntreab[ de p[tima=, nu ]n-
treba de druma=.
La m`ncare s[ ai cump[tare
=i la b[utur[ — m[sur[.
Las[ boul ]n voia lui, dac[ vrei
s[ mergi departe.
Las[ lumea s[ cam treac[, s[
vedem ce-o s[ s-aleag[.
Las[ m`nia de sear[ pe di-
minea\[.La st[p`n nu te b[ga f[r[
tocmeal[, c[ ie=i f[r[ soco-teal[.
Leag[ punga cu o sut[ de
noduri.
Leag[ sacul p`n[-i rotund, nu
c`nd ]i dai de fund.
Lucrul de ast[zi nu-l l[sa pe
m`ine.
Mai bine f[ azi tot =i m`ine te
hodine=te.
Mai bine l`na s-o dai, dec`t
oaia s-o pierzi.
Mai bine mai t`rziu dec`t
niciodat[.
Mai bine s[ ceri, dec`t s[
furi.
Mai bine s[ ]ntreac[ dec`t s[
nu ajung[.
Mai bine s[-\i petreci vremea
singur, dec`t ]n adunare rea.
Mai bine te ]ntoarce dec`t s[
r[t[ce=ti.
Mai ]ncet cu gura =i mai iute
din m`ini.
Mai ]nt`i s[ vedem =i apoi s[
ne l[ud[m.
Mai ]nt`i vezi-\i de tine.
M[soar[ de zece ori =i o dat[
taie.
Nici un lucru s[ nu crezi, cu
ochii p`n[ nu vezi.
Nu am[gi calul cu sacul
de=ert.

233— Rela\ii, situa\ii —
Nu arunca cu piatra ]n c`inele
care te latr[.
Nu ascunde m`\a ]n sac, c[ i
se v[d unghiile.
Nu a=tepta mil[ =i omenie de
la du=man.
Nu bate unde nu \i se deschide.
Nu bea p`n[ te vei ]mb[ta, c[
pe urm[ te vei v[ieta.
Nu c[lca =arpele pe coad[,
dac[ nu vrei s[ te mu=te.
Nu c[ta la c`ine, uit[-te la
st[p`n.
Nu c[ta pe dracul, c[-l g[se=ti
pe tat-s[u.
Nu cerca marea cu degetul,
nici apa fiart[ cu b[\ul.
Nu cerca vadul cu nebunul.
Nu cheltui mai mult dec`t
c`=tigi.
Nu cheltui tot ce ai, m`ine nu
=tii de ce dai.
Nu cump[ra ce nu-\i trebuie,
c[ pe urm[ ai s[ vinzi ce-\i
trebuie.
Nu da ap[ la vadul du=-
manului.
Nu da p`ine c`inilor altuia, c[
te latr[ ai t[i.
Nu da pova\[ celui ce nu \i-o
cere, c[ci nu te ascult[.
Nu dispre\ui pe nici un inamic,
fie oric`t de mic.
Nu face r[u, c[ te va ajunge.Nu fi foc de diminea\[, c[ te
p`rle=te p`n[ la amiaz[.
Nu-i da binelui cu piciorul, c[
pe urm[-i duci dorul.
Nu ]mprumuta pe cel ce voie=ti
s[-l aibi prieten.
Nu ]nchide lupul ]n st`n[.
Nu ]ncurca urda cu z[rul.
Nu ]nt[r`ta c`inii ]n sat, dac[
vrei s[ ie=i nemu=cat.
Nu pune leului degetul ]n
gur[.
Nu r`de de capr[, c[ poate
veni vremea s-o mulgi.
Nu rupe floarea, dac[ vrei s[
vezi rodul ei.
Nu s[pa groap[ altuia, c[
singur cazi ]n ea.
Nu scoate gunoiul din cas[.
Nu scuipa ]n f`nt`n[, c[ vei
bea ap[ din ea.
Nu spune tot ce =tii, nu crede
tot ce auzi.
Nu sta ca un nemernic, dac[
te sim\i vrednic.
Nu te amesteca ]n t[r`\e, c[
te m[n`nc[ porcii.
Nu te da r[pus la nevoie.
Nu te face din bun s[n[tos
bolnav.
Nu te face mort ]n secar[ cu
picioarele afar[.
Nu te hr[ni numai cu n[dejde
=i f[g[duin\[.

234— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Nu te ]mprieteni cu cei care
c`rtesc prietenii.
Nu te ]ncrede celor t[cu\i.
Nu te ]ncrede ]n tot c`inele
care d[ din coad[.
Nu te l[uda singur, las[ s[ te
laude satul.
Nu te lua dup[ gura lumii, c[
]i da ]n gropi.
Nu tr[i cu mintea altuia.
Nu trece g`rla, dac[ nu-i vezi
fundul.
Nu tulbura f`nt`na care \i-a
potolit setea.
Nu-\i b[ga capul c`nd doi
c`ini se m[n`nc[.
Nu-\i cheltui c`=tigul ]nainte
de a-l avea ]n m`n[.
Nu uita ziua de m`ine, ca s[
nu duci dorul de p`ine.
Nu umbla cu \`fna ]n nas.
Nu umbla din u=[ ]n u=[, c[
nu te mai pricopse=ti.
Nu vinde pe=tele neprins.
Nu vinde pielea vulpii din
p[dure.
Nu zi: hop! p`n[ n-ai s[rit.
O mie s[ auzi =i una numai s[
crezi.
Omul cuminte nu se cat[ dup[
ve=minte.
Omul nu trebuie s[ se po-
triveasc[ inimii.Patul s[ fie cald, m`ncarea
poate s[ fie rece.
Paza bun[ trece primejdia
rea.
P[streaz[ lucrul c`t e nou.
P`n[ a nu intra, socote=te cum
ai s[ ie=i.
Pe m[gar s[-l ]ncarci dup[ a
lui putere, dac[ nu vrei s[ te
]ncarci tu ]n locul lui.
Pe orice b[tr`n s[-l cinste=ti
ca pe un p[rinte.
Pe to\i s[-i ascul\i, dar din
mintea ta s[ nu ie=i.
Prinde ho\ul c`nd ]\i vine, c[
te prinde el pe tine.
Prive=te sub nas, apoi mai
departe.
Pune la loc de unde iei.
Pune-\i fr`u la gur[ =i lac[t la
inim[.
Rabd[ un ceas =i-i tr[i un an.
S[ bei, dar s[ nu-\i bei min-
\ile.
S[ fii bun p`n[ unde se poate.
S[ fii totdeauna la mijloc de
mas[ =i la col\ de \ar[.
S[ n-o ]ntinzi prea mult, c[ se
rupe.
S[ nu fii u=or la limb[ =i greu
la fapt[.
S[ nu la=i drumul mare pentru
c[rare.
S[ nu-l ]ntrebi pe cel b[tr`n,
da’ pe cel umblat.

235— Rela\ii, situa\ii —
S[ nu te faci viteaz la apa
mare.
S[ nu te sperii de noroc, c[
norocu-i pus pe foc.
S[rut[ m`na pe care n-o po\i
mu=ca .
S[ te fereasc[ Dumnezeu de
judecata femeiasc[ =i de b[taia
prostului.
S[ te fere=ti de boierul nou =i
de cer=etorul vechi.
S[ te fere=ti de omul cu fa\a
de prieten =i cu inima de
du=man.
S[ te ]ntinzi c`t po\i s[ cup-
rinzi.
Sc`rba de sear[ s-o la=i pe
diminea\[.
Scoal[-te mai diminea\[ =i
culc[-te mai t`rziu.
Scute=te sacul c`t ]i rotund, nu
dup[ ce ai dat de fund.
Seam[n[ p[pu=oi =i ai s[
culegi sl[nin[.
Sf[tuie=te-te cu cel mic =i cel
mare =i pe urm[ hot[r[=te-te
singur.
Str`nge bani albi pentru zile
negre.
T`rgul de diminea\[ s[-l
str`ngi ]n bra\e.
Teme-te de cel ce se teme de
tine.Tinerii ]naintea b[tr`nilor s[
aib[ ochi iar[ nu gur[.
Tunde oaia, dar nu-i lua =i
pielea.
Ud[ ]nt`i gr[dina ta =i, de-\i
mai r[m`ne ap[, ud[ =i pe avecinului.
Urmeaz[ celui ]n\elept =i te du
dup[ cel drept.
Voie=te =i vei putea.
Vremea plugului c`nd vine, s[
nu te g[seasc[ ]n pat.
Ziua caut[-\i de lucru, iar
noaptea de somn.
CONCLUZII, SENTIN|E
A avea ap[ la moar[.
Acela doarme mai bine, care
nu sim\e=te t[ria patului.
Acela tr[ie=te mult, care
tr[ie=te bine.
Adesea la casa cu =apte femei
b[rba\ii umbl[ cu bernevecii
rup\i.
Adev[rul este ur`t de vr[j-
ma=i.
A fi cu stem[ (stea) ]n frunte.
A fi ]n p`ine.
A fi un cuco= de f[cut bor=.
A fi un lemn de ars ]n foc.
A i se trece cuiva iarba de
coas[.
A-i veni cuiva berbecii.

236— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Alt[ f[in[ se macin[ la moar[.
A m[rita o fat[ este a arde o
dat[.
Am`narea nu-i pierzare.
Amenin\area f[r[ putere e
de=art[.
Are f[in[, n-are sl[nin[, are
sare, n-are lum`nare.
Asemenea cu asemenea se
folose=te.
Asta-i alt[ m`ncare de pe=-
te.
Averea nu e scris[ nim[nui ]n
frunte.
Baba b[tr`n[ nu se sperie de
furc[.
Baba b[tr`n[ nu se teme de
p`ine moale.
Bate v`ntul, curge untul.
B[tr`ne\ele tac.
Binele de diminea\[ se uit[
peste zi.
Bog[\ia nu vine la nimeni pe
ap[.
Bog[\iile trec, dar faptele bune
r[m`n.
Brezaia c`t de mult se va g[ti,
tot brezaie r[m`ne.
Buc[\ica ]ngra=[ vi\ica.
Bun[ marf[, p[cat de pa-
rale.
Bun, bun, dar nu-i chiar bine!
Care se scoal[ mai diminea\[,
]=i =terge gura.Ca unealt[ lucrezi, unealt[
r[m`i.
Cau\i binele cu sacul =i nu-l
g[se=ti nici cu acul.
C`nd de multe te apuci, mai
pe toate le ]ncurci.
C`nd e=ti ]n luciul m[rii =i
tun[, anevoie o s[ scapi de
furtun[.
C`nd ]i t`n[r, omul tot de-
=ert[ciuni pofte=te.
C`nd te ba\i cu cineva ]n noroi,
ori te tr`nte=te, ori ]l tr`nte=ti,
tot te murd[re=ti.
C`nd vei avea ]n pung[ banul,
el ]\i face planul.
C`t avem, nu p[str[m, dar
c`nd pierdem, pl`ngem.
C`t e (de c`nd) lumea =i
p[m`ntul, pe cuptor nu bate
v`ntul.
Ce-a fost, a trecut.
Ce-i ]n m`n[, nu-i minciun[.
Ce-i scris cu peni\a, nu tai cu
b[rdi\a.
Cel ce are r`nduial[, cru\[
mult[ osteneal[.
Cel ce nu lucreaz[ ziua,
fl[m`nze=te noaptea.
Cel ce pierde drumul, e bu-
curos =i de c[rare.
Cel cu minciuna se simte
totdeauna cu musca pe c[-
ciul[.

237— Rela\ii, situa\ii —
Cel cu zile are leac.
Cel s[n[tos n-are nevoie de
doctor.
Celui cu economie suta ]i este
o mie.
Cerul senin de tr[snet nu se
teme.
Cine alearg[ mult, m[n`nc[
unt.
Cine are mintea-ntreag[, ]n
sfada altora nu se bag[.
Cine are patru boi, n-are grij[,
nici nevoi.
Cine a=teapt[ mur[-n gur[, nu
ajunge ziu[ bun[.
Cine a =tiut s[ tr[iasc[ cu r[ul,
tr[ie=te =i cu binele.
Cine ce caut[, aia afl[.
Cine cheltuie=te peste ceea ce
c`=tig[, n-are-n cas[ m[-
m[lig[.
Cine d[ cu-amnaru-n cremene,
d[ c`teodat[ =i-n degete.
Cine este vara la ogor, iarna
este la obor.
Cine face gustare cu ]mbel-
=ugare, pr`nze=te cu s[r[cia =i
cineaz[ cu ru=inea.
Cine ]ncepe bine, sf`r=e=te
frumos.
Cine n[d[jduie=te f[r[ smin-
teal[, ajunge om.
Cine nu cru\[ c`nd are, va
r[bda la lips[ mare.Cine nu deschide ochii, des-
chide punga.
Cine nu e dator, e destul de
bogat.
Cine nu e mul\umit de pu\in,
nici de mult n-are parte.
Cine nu p[streaz[, nu are.
Cine nu =tie s[ munceasc[, nu
=tie nici s[ agoniseasc[.
Cine poate face bine =i nu face,
p[c[tuie=te.
Cine sare multe trepte deodat[,
i se fr`nge piciorul.
Cine s-atinge de m[r[cini,
nev[t[mat nu scap[.
Cine scoate sabia, de sabie va
pieri.
Cine seam[n[ cu lacrimi,
culege cu bucurie.
Cine se ]nc[lze=te la soare,
nu-i pas[ de lun[.
Cine =ede cu m`inile-n s`n,
]nzadar n[d[jduie=te.
Cine =tie a c`=tiga, =tie =i a
p[stra.
Cine tace ]n mijlocul g[l[giei,
acela-i om ]n\elept.
Cine tr[ie=te numai n[d[j-
duind, moare jinduind.
Cine umbl[ cu fier, se umple
de rugin[.
Cine umbl[ cu g`ndul acas[,
]=i pierde c[ciula ]n t`rg.
Cine umbl[ cu gura c[scat[,
]i intr[ mu=tele.

238— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Cine umbl[ la Cr[ciun ]n
c[ma=[, la Pa=ti umbl[ cucojoc.
Cine vara n-are minte, iarna
nu gust[ pl[cinte.
Cine vara petrece c`nt`nd,
iarna r[m`ne fl[m`nd.
Copilul cu dou[ moa=e r[-
m`ne cu buricul net[iat.
Corbul ]nzadar se spal[, c[
negrea\a nu =i-o pierde.
Cu bobi\a se umple cofi\a.
Cu bun[tatea mori de foame.
Cu c`t mai ad`nc intri ]n
p[dure, cu at`ta de mai multelemne dai.
Cu „doar“ =i „poate“ nimic nu
se poate.
Cui dai pit[ =i sare, te m[-
n`nc[ mai tare.
Cum a fost s[dit, a=a a r[s[-
rit.
Cu m[nu=i pe m`n[ nu torci
m[tase.
Cu m`inile ]n buzunar nu se
ispr[ve=te treaba.
Cu n[dejdea din sat r[m`i cu
capul spart.
Cu n[dejdea =i via\a-i mai
u=oar[.
Cu prietenul de n[dejde nu te
pr[p[de=ti.
Cuv`ntul omului b[tr`n are
greutate.Cu vinul =i cu somnul uit[
grijile omul.
Cu vorbe dulci mai mult[
p`ine m[n`nci.
Dac[ umbli cu m`na pe mie-
re, trebuie s[-\i lingi degetele.
Dai cu m`na =i alergi cu
picioarele.
Darea trece (umple, vede)
marea.
De apuci s[ croie=ti r[u, r[u
va merge tot mereu.
De atunci e r[u ]n lume, de
c`nd a ajuns coada cap.
De colac te saturi, dar de
p`ine niciodat[.
De la g`nd =i p`n[ la fapt[ e
departe.
De necaz =i de belea nu mai
scap[ nimenea.
Deprinderea-i a doua natur[.
Deprinderea u=ureaz[ po-
vara.
De unde n-a r[s[rit, n-ai ce
culege =i n-ai ce t[ia.
Diminea\a poart[ aur ]n
gur[.
Din ap[ uscat nu ie=i.
Din cenu=[ alb[ nu se face
turt[.
Din inim[ rea r[u g`nd pur-
cede.
Din vorb[ ]n vorb[ iese ade-
v[rul.

239— Rela\ii, situa\ii —
Dou[ cu\ite t[ioase nu pot sta
]ntr-o teac[.
Dou[ s[bii ]ntr-o teac[ nu
]ncap.
Drumul cel mai scurt — pe
unde-i de al\ii rupt.
Dup[ poft[, =i r[bdare.
E lesne a zice pl[cint[, dar e
mult p`n[ se face.
E mult de la m`n[ p`n’ la
gur[, dar de azi p`n[ m`ine.
E r[u c`nd te ajunge s[r[cia
]n haine domne=ti.
Faci numai bine =i tot uneori
\i se r[spl[te=te cu r[u.
Fapta bun[ este pentru om
cunun[.
Fapta bun[ nu cere laud[.
Fapta bun[ nu moare nicio-
dat[.
F[r[ leac numai moartea la
muritori este.
Felul cum dai face mai mult
dec`t ceea ce dai.
Fiecare are c`te o nevoie, altul
c`te nou[.
Fierul ne]ntrebuin\at rugi-
ne=te.
G[ina b[tr`n[ face zama
bun[.
Gre=eala unei clipe stric[
bucuria zilelor de apoi.
Ieftin iei, ieftin por\i.}i bun un cap, dar dou[ ]s mai
bune.
}n casa m[turat[ dormi cu
pl[cere.
}nceputu-i anevoie; urma vine
de la sine.
}ncercarea vin[ n-are.
}n trup s[n[tos — minte
s[n[toas[.
}ntunericul ]i cel mai mare
vr[jma=.
}n\elept e acela ce =tie a \ine
piept nevoilor.
La vreme de lips[ =i unealta
rea-i bun[.
Lucrul bine ]nceput e pe
jum[tate f[cut.
Mai bine cu sapa ]n m`n[,
dec`t cu m`na ]ntins[ la mil[.
Mai bine o pace str`mb[,
dec`t o judecat[ dreapt[.
Mai bine un \[ran viu, dec`t
un ]mp[rat mort.
M[rg[ritarul st[ ]n fundul
m[rii =i mort[ciunea plute=te
pe d-asupra apei.
M[sura astup[ gura.
M`nia ]mb[tr`ne=te, r`sul
]ntinere=te.
Moarte f[r[ b[nuial[ =i nunt[
f[r[ vorbe nu este.
Mul\i v[d, pu\ini pricep.
N[pasta cade =i pe cei drep\i.

240— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Necazurile sunt pentru oa-
meni =i oamenii pentru neca-zuri.
Nevoia e mama n[scociri-
lor.
Nevoie de-ar fi, c[ g[sim de
toate.
Nici un lucru nu r[m`ne
ner[spl[tit.
Nimeni nu fuge de bine.
Nimeni nu poate sluji la doi
domni.
Nu da ciomag cui nu-i e=ti
drag, nici sabia ]n m`na
vr[jma=ului.
Nu-i cu putin\[ s[ v`ri g[ina
]n oul din care a ie=it.
Nu-i greu s[ te sui ]n sus, ]i
greu s[ te \ii acolo.
Nu lupul cel ]mpu=cat a m`n-
cat toate oile.
Numai miere zic`nd, gura nu
se ]ndulce=te.
Numai un pic nu-i bine =i
iar[-i r[u.
Nu to\i cu urechile mari sunt
din vi\[ de m[gar.
Nu-\i este puterea c`t ]\i este
vrerea.
Oala ]mprumutat[ nu o vezi
curat[ niciodat[.
Obiceiurile cele nou[ fac
risipa \[rilor =i pieirea dom-nilor.
O gre=eal[ =i de la Bagdad te
]ntoarce ]napoi.Omul de sc`rb[ nu moare, dar
nici multe zile n-are.
Omul ]i mai tare ca fierul, c[
din fier po\i rupe, dar din om
ba.
Omul se deprinde cu locul.
Orice cu b[taie de cap se
agonise=te.
Orice rar se vede, mai dulce \i
se pare.
Paraua para c`=tig[.
Pasul p[ze=te nasul.
P`n[ n-ai v[zut greul, nu
cuno=ti binele.
P`n[ nu faci foc, nu iese
fum.
P`n[ nu iei =aua de pe cal, nu-i
vezi rana-n spate.
P`n[ nu m[n`nci cu omul o
bani\[ de sare, nu-l cuno=ti.
Pe c[rarea b[tut[ nu cre=te
iarb[.
Pe craca uscat[ nu c`nt[
privighetoarea.
Pe durerea mare alta mai mare
o t[m[duie=te.
Pe l`ng[ dou[ surcele arde
=i-un cr`ng de nuiele.
Plou[, ninge, drumul nu =e-
de.
Priete=ugul ]ntre pu\ini mai
mult[ vreme \ine.
Printr-o cr[p[tur[ mic[
r[zbate apa ]n corabia mare.
Rana de cu\it se vindec[
lesne, dar cea de la inim[ —
niciodat[.

241— Rela\ii, situa\ii —
R[ul vine iute, binele ]ncet.
Ro\ile se gonesc una pe alta =i
nu se ajung niciodat[.
Sabia vr[jma=ului e lung[.
Sacul din care tot iei =i nu mai
pui, se gole=te.
Scorpia cu limba dulce te linge
=i cu coada te ]mpunge.
Sfatul dup[ fapt[ e manta
dup[ ploaie.
Sf`r=itul laud[ ]nceputul.
+i ]n colib[ se nasc oameni
mari.
+i marea are fund.
+i om[tul e bun la vremea
lui.
+i piatra prinde mu=chi, dac[
=ede mult ]ntr-un loc.
+i r[ul c`teodat[ prinde bine
la ceva.+i stafida e uscat[, dar dul-
cea\a ei nu =i-o pierde
Tot copacul ce va s[ fie bun
de c`rlig de timpuriu ]ncepe ase str`mba.
Una-\i spune firea =i alta
g`ndirea.
Un ceas la vreme face c`t un
an.
Unde \i-e g`ndul, acolo \i-e =i
capul.
Unde \i-i inima, acolo \i-e =i
g`ndul.
Unele a=tept[m =i altele ne
vin.
Vase de lut =i copii nicic`nd
nu-s mul\i la cas[.
Ve=mintele luate cu ]mprumut
nu \in de cald.
Viteazului ]i vezi capul =i
lene=ului urma.

242— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
REFERIN|E ISTORICO-LITERARE
£…¤ Limba noastr[ nu e nou[, ci din contra veche =i
sta\ionar[.
Ea e pe deplin format[ în toate p[r\ile ei… Pe de alt[
parte, veche fiind, ea e =i bogat[ pentru cel ce o cunoa=te, nu
în cuvinte, dar în locu\iuni.
Bog[\ia unei limbi nu const[ în num[rul de cuvinte.
Adev[rata bog[\ie consist[ totdeauna în locu\iuni, în acele
tiparuri neschimbate care se formeaz[ în curs de mii de ani
=i dau fiec[rei limbi o fizionomie proprie… C[ci la urmaurmelor e indiferent care sunt apuc[turile de care se sluje=teo limb[, numai s[ poat[ deosebi din fir în p[r gândire de
gândire. Un singur cuvânt al[turat cu altul are alt în\eles£…¤ Aceast[ parte netraductibil[ a unei limbi (locu\iunea)
formeaz[ adev[rata ei zestre de la mo=i-str[mo=i, pe când
partea traductibil[ este comun[ gândirii omene=ti în genere.£…¤
Mihai EMINESCU, Despre limba c[rturarilor români din
Ardeal, în M. Eminescu, Opere, vol. VI. Edi\ie îngrijit[ de
Perpessicius, Editura Academiei Române, Bucure=ti, 1963,
p. 623—624.
Cum se nasc proverbele?
Zicem c[ ele sunt create de popor, dar poporul e un nume
al mul\imii =i mul\imea nu poate crea nici proverbe, niciversuri, nici basme. Pe toate le creeaz[ un singur om, dinpopor, iar poporul le r[spânde=te. Iat[ cum se nasc proverbele:
a) Din experien\a de toate zilele. Din experien\a c[ un
om, care a pornit repede pe drum =i mergând pân[ la un loc,
a obosit, pe când altul, care a pornit mai încet, n-a obosit =ia ajuns la \int[ înaintea celui ce a plecat repede, poporul ascos înv[\[tura:
Mergi încet =i ajungi departe.

243— Referin\e istorico-literare —
Experien\a e mama proverbului. Fiecare om are ocaziunea
s[ pat[; p[\ania lui =i-o exprim[ într-o form[ oarecare, =i de
aici înainte p[\ania îi serve=te ca înv[\[tur[, s[ se fereasc[de cazurile analoage. Înv[\[tura lui =i-o ridic[ deci la rangulunui adev[r experimentat. Iar dac[ vin p[\anii analoage alealtora, adev[rul acesta se generalizeaz[. Zicem ca exemplu:un \[ran s-a încrezut în rudele sale, în afaceri b[ne=ti, iar ele
l-au tras pe sfoar[. El atunci din p[\ania sa a scos înv[\[tura:
Cu rudele s[ bei =i s[ m[nânci, dar daraveri s[ n-ai . El =i-a
spus p[\ania sa în lume, deodat[ cu înv[\[tura ce-a scos-odin ea. Dac[, dup[ aceea, au p[\it =i al\ii tot a=a, ace=tiarepeteaz[ vorba celui ce-a p[\it întâi =i zic: Bine a zis X c[ curudele s[ bei =i s[ m[nânci etc. În cazul acesta înv[\[tura
devine proverb =i e introdus cu vorbele: În legea celui sau
vorba [luia, adic[ a primului care a dat înv[\[turii o form[
mai plastic[.
Aceea=i înv[\[tur[ scoas[ dintr-o p[\anie poate fi redat[
de mai mul\i p[\i\i, în mai multe feluri. Cea care e mai plasticspus[, mai precis biruie=te pe celelalte =i, generalizându-se
cu totul, pentru toate cazurile analoage, devine proverb. F[r[
îndoial[, la început când se na=te proverbul — ele se potna=te zilnic — se pomene=te mai totdeauna numele aceluiacare a dat înv[\[turii forma cea mai plastic[ =i mai iubit[ demul\ime. A=a se zice: Nu da bani cu împrumut, c[ci vorba lui
Toader podarul: dac[ dai, n-ai. Acest Toader a fost acela
care l-a exprimat mai întâi, în forma dai, n-ai, înv[\[tura
scoas[ din p[\ania sa. Cu timpul sau cu locul, dispare din
amintire numele propriu, dispare =i amintirea c[ unul Toaderpodarul a zis întâi aceste vorbe, =i atunci genera\iile viitoare— sau locuitorii satelor vecine care nu cunosc =i nu în\elegce caut[ Toader în proverb — îi repeteaz[ vorbele, deveniteproverbiale, în chipul acesta: Nu dai bani, c[ci vorba [luia:
Dai, n-ai. Cu timpul nu mai =tie nimeni cine a zis întâi cutare
vorb[, dar vorba a r[mas, a fost cu încetul primit[ de întregpoporul, a devenit proverb.
Mai bine se observ[ acest lucru la na=terea zic[torilor.
Dup[ cum numirea multor lucruri în via\[ a r[masproverbial[, dup[ numele aceluia ce le-a inventat, d. e: p[l[rii
à la Rembrandt, fiindc[ el în tablouri d[ damelor aceast[
p[l[rie, a purta barba à la Napoleon III etc., frizur[ à la
Maria Antoinetta etc. =i dup[ cum un nume propriu devine

244— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
apelativ, d. e. o Panama, o Mecca, un Ierusalim, un Mefisto
etc. tot a=a o vorb[ cu spirit a unuia, o întors[tur[ e fraz[
fericit[. Unul o fi zis întâi: d-aia n-are ursul coad[, =i ceilal\i
au g[sit c[ vorba e plastic[, voind s[ ar[\i în mod ridicolnepotrivirea între cauz[ =i efect. Zicem: o minciun[ cu coarne,
o minciun[ cât toate zilele, unul a venit cu gândul s[ fac[ o
compara\iune nou[ =i a zis: Minciun[ cât turnul Col\ii. Vorba
a pl[cut, ea a r[mas =i azi, când turnul Col\ii nu mai exist[.
Într-o mahala în Bucure=ti era o v[duv[ a unui boier Manta,=i curtea i s-a ruinat; trec[torii, ca s[ se apere de câini, rupeaudin gard. În urm[ gardul a disp[rut. Atunci unui glume\ i-avenit în gând s[ parafrazeze zic[toarea a da de unde nu-i cu
a da din gardul Mântulesei =i vorba fiind plastic[ a r[mas.
Foarte multe localit[\i, râuri, mun\i etc. î=i au numele
dup[ vreun lucru oarecare, devenit proverbial. În Bucure=tie locul la Episcopie =i nu în\elegi de ce, c[ci nu e nici o
episcopie acolo. Dar a fost. Episcopia a disp[rut, numele ar[mas. Un munte numit Trec[toarea t[tarilor, ori Vârful cu
dor, ori Cruce de piatr[, ori Pietrele arse sunt numiri
proverbiale. Stradele prin ora=e tot a=a (strada Doamnei,
Foi=orului, a Zaverei etc.). Acestea intr[ în domeniultradi\iilor =i al legendelor.
Un exemplu nou: Caragiale într-o comedie are un tip de
be\iv care întreab[ mereu: Da noi cu cine vot[m? Vorba a
ajuns proverbial[, pân[ acum, bineîn\eles, numai în literatur[.De câte ori unul e z[p[cit =i nu =tie ce face, se zice despre el:
Vorba lui Caragiale, noi cu cine vot[m? Exemplul arat[ =i
altceva: numele Caragiale fiind necunoscut ori neîn\eles eînlocuit cu alta: vorba [luia: noi cu cine vot[m?
b) Istoria. În\elegem fapte istorice, bine =tiute, vorbe istorice
ale unor personagii cunoscute. De la Alexandru L[pu=neanuavem vorba: Pro=ti, dar mul\i. Zic[tori care ar fi având origine
istoric[: Vod[ da =i Hâncul ba, a lua lumea în cap ca Vod[-n
lobod[ etc. Vestite vorbe proverbiale au neamurile, în comun,
ca Veni, vidi, vici a lui Cezar, cunoa=te-te pe tine însu\i, a lui
Socrate, Galileene, ai biruit, a lui lulian Apostatul, E pour si
muove, a lui Galilei, Iube=te pe aproapele t[u ca pe tine însu\i,
a lui Christos, S[ fie lumin[, a lui Zebaot spuse de Moise,
Statul sunt eu, a lui Louis XIV . Din geografie: a se face Dun[re,
a f[g[dui Oltul cu totul =i marea cu sarea, cât e Prutul =ip[mântul, cât o fi Ardealul.

245— Referin\e istorico-literare —
c) Ridicolul. C[utarea unei însu=iri reale a oamenilor din-
tr-alte p[r\i ale \[rii, zeflemisirea obiceiurilor provinciale.
De ex.: gur[ de Târgovi=te, a spune bra=oave, oltean cu 24 de
m[sele, la Dumnezeu =i în |ara Româneasc[ toate sunt cuputin\[.
Batjocorirea neamurilor vecine: Cal verde =i sârb cuminte,
a vorbi sârbe=te, a fi \igan, drept ca neam\ul. Numele ciorii
— al \iganului, capr[ — al grecului etc.
d) Observa\iile naturii. A=a sunt observa\iile asupra
obiceiurilor animalelor, aplicate la un om: a tr[i ca câinele
cu pisica. +i r`ma, când o calci, se întoarce s[ te mu=te. G[inabea ap[ =i se uit[ la Dumnezeu. Pe=tele de la cap se împute.Cioara trage la cioar[. A-=i spurca casa ca pup[za cuibul. A
sta cât cioara-n par. Caprei îi cade coada de râie =i tot în sus
o \ine. Pân[ nu-ncaleci calul nu-i cuno=ti n[ravul. Ariciul cume=te=ug se prinde =i vrabia cu mei. A umbla ca o curc[ beat[.
Dar =i alte observa\ii ale lucrurilor din natur[: Ziua bun[
se cunoa=te de diminea\[ etc. Apa trece, pietrele r[mân. Câiniilatr[ =i luna trece.
e) Snoava, fabula, tradi\ia, legenda. Aici avem acele
proverbe mai ales care au o poveste a vorbei =i sunt de celemai multe ori înv[\[turi scoase dintr-un fapt întâmplat. A=a:|iganul ajuns împ[rat, întâi pe tat[-s[u l-a spânzurat. Anton
Pann în colec\ia lui a adunat =i versificat o mul\ime de-acestea.A tunat când i-a adunat. A venit la spartul târgului. Aici toate
acelea au nume proprii: A dat ca Eremia cu oi=tea în gard.
Bea, Grigore, aghiazm[, D[ nas lui Ivan c[ se suie pe divan.
Dup[ ce e prost, îl cheam[ =i Vlad. Tronc Marico!
E de observat c[ precum snoavele (adic[ întâmpl[rile)
vesele, care au r[mas de pomeneal[, pot da na=tere laproverb, tot a=a se poate întâmpla dimpotriv[, ca un proverbs[ fie motivul unei snoave alc[tuite anume.
f) Literatura, mai ales „Biblia“. Am dat exemplul noi cu
cine vot[m, a lui Caragiale. Alecsandri a dat literaturii
zic[toarea: Cuiul lui Pepelea din farsa sa Arvinte =i Pepelea.
Vorbe din literatur[ r[mase proverbiale: Viitor de aur
România are a lui Bolintineanu; Românul are =apte vie\i
(Alecsandri), De=teapt[-te, române (Mure=anul), Unde-s doi
puterea cre=te (Alecsandri).
Din Biblie: Ca-n sânul lui Avram. Apelativul Iud[. A vinde
ceva pe un blid de linte (din povestea lui Esau). Ca în\eleptul

246— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Solomon. Ca Pilat în „Crez“. S-a lep[dat ca Petru de Christos.
A purta pe cineva de la Ana la Caiafa. +i-a sp[lat mâinile ca
Pilat. Ce \ie nu-\i place altuia nu-i face. Inel de aur în râtulporcului.
g) Spiritul. În\elegem toate acele vorbe care au ajuns
proverbiale numai pentru spiritul lor =i au fost spuse de unom spiritual, ca simple sc[p[r[ri intelectuale, f[r[ ca ele s[
fie bazate pe experien\[ ori observa\ii ale naturii, ori pe un
adev[r. De ex. Bate =eaua s[ priceap[ iapa. Poate c[ un hazliu
a facut într-adev[r a=a, =i-o fi pus =eaua jos =i a b[tut-o,chipul ca s[ în\eleag[ calul c[ are s-o pa\[. A trage pe dracul
de coad[. Nu-i ajungi cu pr[jina la nas. +i-a luat nasul lapurtare. Culc[-te pe urechea aia. Pân[ la Dumnezeu te m[nânc[
sfin\ii. M[nânc[ sfin\i =i scuip[ draci. A prins prepeli\a de
coad[. Îi sfârâie c[lcâiele. Scump la t[râ\e, ieftin la f[in[.
Nu atât fondul, cât forma lor e cauza c[ proverbele sunt
ce sunt =i c[ tr[iesc. Poporului îi place forma lor, =i numaiprin form[ pot ele s[ se întip[reasc[ în mintea mul\imii.Proverbele au o form[ stereotip[, cristalizat[. Nimeni n-o
poate schimba, tocmai pentru c[ poporul atâta a sucit =i a
r[sucit la o form[ pân[ a redus-o la cea mai simpl[ =i maiplastic[ expansiune. De aceea proverbele sunt tipuri desintactic[ popular[. Ca s[ dea proverbului fel de fel demijloace artistice.
1. O scurtime neobicinuit[. Urma alege. Dac[ dai, n-ai. Ai
carte, ai parte. Cine face lui î=i face. Azi mie, mâine \ie. Stai
strâmb =i judec[ drept. Greu la deal =i r[u la vale. +i-a g[sit
sacul peticul. Toate merg dup[ neam.
2. Rima. Mai bine azi un ou decât mâine un bou. Nu e sui=
f[r[ coborâ=. Bun[ \ar[ rea tocmeal[. Cu un rac tot s[rac.Ori Stan ori c[pitan. Sutele m[rit[ slutele. Din \ân\ar arm[sar.N[ravul din fire n-are lecuire. Câte bordeie atâtea obiceie.
Marea cu sarea. Gura duce ura. Capul face, capul trage.
3. Spiritul =i gluma. |iganul la mal se-neac[. Prinde orbul,
scoate-i ochii. Nu strica orzul pe gâ=te. Ca nuca-n perete. Du -l
la nunt[, s[-\i zic[ =i la anul. Trage n[dejde ca spânul debarb[. Frate ca frate, brânza pe bani. Femeia a îmb[trânitpe dracul. Se uit[ ca dracul la pop[. Brânza bun[ în burduf
de câine. Pe uli\[ Chiri\[ =i acas[ chiseli\[.
4. Tropi =i figuri, fraze eliptice, fraze enigmatice,
paradoxale, contrastul. Na-\i-o frânt[ c[ \i-am dres-o. Soarele

247— Referin\e istorico-literare —
s[-mi fie bun, luna s-o m[nânce vârcolacii. Bun e Dumnezeu,
me=ter e dracul. F[ bine =i a=teapt[ r[u. Bani albi pentru zile
negre. La a=a cap, a=a c[ciul[. Unde nu-i cap, vai de picioare.Cine d[ lui î=i d[.
Formele gramaticale stereotipe ale proverbelor sunt cam
acestea:
a) Nici-nici. Nici drac s[ vezi, nici cruce s[ nu-\i faci. Nici
carne cu oase, nici frigare ars[. Nici în car, nici în telegu\[.
Nici s[-l vezi, nici s[-l visezi.
b) Mai bine. Mai bine s[rac =i cinstit. Mai bine azi un ou
etc. Mai bine la col\ de \ar[ =i la mijloc de mas[. Mai bine ozi =oim decât o var[ cioar[. Mai bine cu un voinic la pagub[decât cu un nevoia= la câ=tig.
c) Cum-a=a. Cum e turcul, a=a e pistolul. Cum e sfântul,
a=a e t[mâia. Cum e domnul, a=a e sluga. Cum î\i a=terni,a=a vei dormi. Cum î\i cânt[, a=a =i joci. Cum e \iganul, a=a-i ciocanul. Cum \i-e bun[ ziua, a=a \i-e mul\umita.
d) Cine. Cine d[, lui î=i d[. Cine mânec[ nu întunec[.
Cine-ntreab[ nu gre=e=te. Cine are b[trân s[-l vând[ =i cine
n-are s[-l cumpere. Cine nu-n\elege de vorb[ nu-n\elege de
ciomag. Cine tace mai mult[ treab[ face…
George CO+BUC, Na=terea proverbelor, în vol. George
Co=buc, Elementele literaturii poporale , Antologie,
prefa\[ =i note de I. Filipciuc, Editura Dacia, Cluj-Napoca,1986, p. 267—274.
În folclorul românesc, proverbele au început s[ fie
înregistrate înc[ într-o epoc[ veche =i anume în c[r\i popularescrise, în cronici, în manuscrise diverse. Când, de pild[, înAlbinu=a (tradus[ în române=te la sfâr=itul sec. al XVI-lea)
întâlnim: „Albina \ine în gur[ mierea =i în coad[ fierea“,
aceasta nu-i decât o form[ a unui proverb cu multe variantela diferite popoare. Notat de Pann în Povestea vorbii: ,,În fa\[
miere =i în dos fiere“, proverbul are =i varianta: „În gur[(fa\[) miere, în inim[ fiere“ pentru a caracteriza pe ceiperver=i, în fran\uze=te corespunzând: „Langue de miel et coeur
de fiel“, apoi „Volto di mèle, cor di fiele“ (it.) „Boca de mel,
maos de fel“ (portughez[); „Honig im Munde, Galle imHerzen“ (germ.); „A honey tongue, a heart of gall“ (eng.).Cum se explic[ aceast[ r[spândire a proverbului, vom vedea

248— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
mai pe urm[. Deocamdat[, constat[m circula\ia lui larg[ =i
înregistrarea într-un text românesc vechi (al[turi de alte
proverbe).
Interesant din punctul acesta de vedere este romanul
popular Archirie =i Anadan, care în original con\ine un =ir
întreg de proverbe, ce trebuiau transpuse în traducere, uneoriprin corespondente locale. Versiunile române=ti vechi con\in
un num[r de proverbe de larg[ circula\ie. De exemplu, ms.
rom. 1155 din Biblioteca Academiei Rom`ne, copiat în anul1784, consemneaz[ proverbe, cu drum lung ulterior înparemiografia româneasc[: „S[ nu sapi groapa altuia c[ vei
c[dea într-însa“ (f. 96 r): „Cuvântul (ie=it) nu-l mai po\i ajungenici cu calu’, nici cu ogariu’“ (f. 96 v)
1; „Minciuna se afund[
ca plumbul în fundul apei, iar apoi iese ca frunza în fa\a
apei“ (f. 96 v)2; „Sacul s[-l cru\i de la gur[, dicât de la fund“
(f. 97, v), ceea ce corespunde cu „Leag[ sacul pân[ e rotund,nu când îi dai de fund“.
În sec. al XVIII-lea s-au înregistrat proverbe nu numai în
contexte, unde se cereau introduse, ci s-au f[cut =i liste speciale
de proverbe =i maxime, în diferite manuscrise miscelanee.
Astfel din ms. rom. 2218 al Bibliotecii Academiei Rom`ne,not[m: „Ce poate face oala c[tre c[ldare: ea va izbi =i iar ease va zdrobi“ (f. 227 r) cu explica\ia în text a culeg[toruluic[ a=a e =i situa\ia omului s[rac fa\[ de cel bogat: se revolt[înzadar. Proverbe con\in de asemenea alte manuscrise dinsec. al XVIII-lea =i de la începutul sec. al XIX-lea
3.
În secolul al XIX-lea, interesul pentru proverb a crescut. Un
mare merit, ca valorificator al proverbului, îl are Anton Pann =imeritul acesta de paremiograf nu a fost îndeajuns de remarcat.A. Pann a folosit din plin tezaurul popular. De pild[, în Istoria
în\eleptului Archir (1847) el nu s-a rezumat la proverbele
originalului, ci a introdus masiv proverbe autentic populare
1 A. Pann, Povestea vorbii, ed. N. Cartojan, Craiova, 1943, p. 132:
„Cuv`ntul e ca v`ntul: nu-l po\i ajunge nici cu arm[sarul, nici cu
ogarul“.
2 Ibidem, p. 137. Vezi =i A. Pann, Istoria prea ]n\eleptului Arhir, ]n
Pagini alese, ed. I. Fisher, Bucure;ti, 1953, vol. I, p. 31: „Minciuna ca
plumbul ]n ap[ se afund[, iar ]n urm[ iese ca frunza pe und[“.
3 Vezi ]nc[ manuscrisele din Bibl. Acad. Rom`ne, 3698 =i 1281:
„Copacul g[unos arat[ la ramuri (s[n[tos)“ etc.

249— Referin\e istorico-literare —
române=ti. Traducerile din sec. al XVIII-lea ale acestei c[r\i au
un mic num[r de proverbe, fa\[ de ceea ce a introdus Pann.
Dintre culegeri merit[ s[ fie amintit[ cea a lui Iordache
Golescu (1768—1848), r[mas[ în manuscris: Pilde, pov[\uiri
=i cuvinte adev[rate1. O culegere a dat I. C. Hin\escu:
Proverbele românilor, Sibiu, 1877, VIII ¢ 21O ¢ V p. Apoi P .
Ispirescu a cules un num[r de proverbe =i le-a publicat sub
titlul Zic[tori populare în „Revista pentru istorie, arheologie
=i filologie“, I (1882), p. 224—235; 450—460; III (1884), p.144—163; V (1885), p. 153—165; 377—384. Interesant[ esteculegerea pe care o public[ E. B. Mawr: Proverbele românilor,
Bucure=ti—Londra, 1882, care pe lâng[ originalul românescd[ =i corespondente în englez[. Notând înc[ lucrarea lui Filip
Laz[r, Mângâierea s[teanului. Proverbe, anecdote =i istorii,
Craiova, 1888, care denot[ lips[ de metod[ =i în care autorula cules din c[r\i =i „a prelucrat“ proverbe pentru s[teni, trebuies[ preciz[m c[ o culegere de baz[ a dat numai Iuliu A. Zanneîn Proverbele românilor, 10 volume, Bucure=ti, 1895—1903.
Autorul a trecut în culegere variante române =i str[ine, cu
trimiteri =tiin\ifice, în special la variantele române=ti. Ulterior
s-au publicat noi culegeri de Christea N. |apu
2, N. P[sculescu3,
I.- A. Candrea4, Teodorescu-Kirileanu5 etc. Între studiile
paremiologice G. Dem. Teodorescu se situeaz[ pe primul plancu lucrarea sa: Cercet[ri asupra proverbelor române, cum
trebuiesc culese =i publicate, Bucure=ti, 1877, 107 p. G. Dem.
Teodorescu pune =i discut[ întâia oar[ problema culegerii =i
public[rii =tiin\ifice a proverbelor, comb[tând atitudinea de
„prelucrare“ =i „=lefuire“, care domina înc[ în folclor. Autorulvorbe=te de necesitatea indicelui alfabetic, a glosarului deexpresii rare, a comentariilor etc. Iuliu Zanne mai târziu a\inut seam[ de aceste indica\ii.
1 Din aceste proverbe a extras mai t`rziu Iuliu Zanne pentru
culegerea sa.
2 Chr. N. |apu, Proverbe din Oltenia, ]n Gr. Tocilescu, Materialuri
folclorice, T . I., Bucure=ti, 1900, p. 707—726.
3 N. P[sculescu, Literatur[ popular[ româneasc[, Bucure=ti, 1910,
p. 106—112.
4 I.- A. Candrea, Dic\ionar de proverbe =i zic[tori. Bucure=ti, 1912.
5 S. Teodorescu-Kirileanu, Proverbe agricole, înv[\[turi pentru
plugari, Bucure=ti, 1923, p. 106.

250— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Cu tot interesul manifestat în vremea aceasta pentru
proverbe în \ara noastr[, totu=i studiile în sine paremiolo-
gice au r[mas la o treapt[ joas[, de=i materialul ofereaposibilit[\i de considera\ii diverse de con\inut, de limb[,valoare artistic[ etc.
Când zicem stilistic[ zicem limb[ =i proverbele sunt, în
fond, mijloace stilistice populare de exprimare a gândurilor
=i judec[\ilor. Ele sunt, am putea spune, „prefabricate“ plastice
pe care poporul le are la îndemân[ =i le folose=te la momentul=i locul potrivit în limbajul s[u. Nici un proverb =i nici ozic[toare nu se aud izolat (ceea ce nu s-a observat), ci numaiîntr-un context, c[ruia îi dau precizie =i mai ales culoare.Chiar când cineva roste=te un singur proverb, el se leag[ de o
convorbire sau de un context tacit. Faptul c[ proverbele au
fost culese izolat nu înseamn[ c[ în practic[ ele se spun izolat,ci exact ca =i cuvintele din dic\ionare sunt elemente constitutivedin graiul popular. Dar pe când cuvintele sunt elementeconstitutive de limb[, proverbele sunt elemente constitutivede art[ literar[. Judec[\ile =i ideile, pe care ele le exprim[,
se pot exprima =i în limbajul obi=nuit. Dac[ omul din popor
(=i în ultim[ instan\[ orice om) folose=te proverbul, face lucrulacesta pentru c[ simte c[ exprim[ mai bine =i mai frumos,ceea ce are de gând s[ comunice celui sau celor care îlascult[. În felul acesta, spre deosebire, de pild[, de ghicitoricare au existen\[ proprie, independent[ de un context precis,proverbele sunt instrumente de limb[, formul[ri expe-
rimentate îndelung în leg[tur[ cu traiul =i limbajul uman.
Lucrul acesta nu a fost pân[ acum scos în eviden\[ decercet[tori.
Ion Constantin CHI|IMIA. Paremiologia , ]n: „ Studii =i
cercet[ri de istorie literar[ =i folclor “. An. IX (1960), nr. 3,
p. 472—474; 479—480.
Bog[\ia de con\inut a proverbelor =i zic[torilor rezult[ nu
numai din num[rul mare de crea\ii de acest gen existente înpopor, ci =i din bog[\ia de sensuri pe care o poate avea unul
=i acela=i proverb. Cu cât ideea exprimat[ de proverb este
mai general[, cu atât semnifica\iile lui practice sunt mainumeroase =i mai variate, lucru care se întâmpl[ mai ales cuacele proverbe care pornesc de la observa\ii concrete =i le

251— Referin\e istorico-literare —
dep[=esc, precum: „Buturuga mic[ r[stoarn[ carul mare“.
Ignorând total sensul lui concret, acest proverb poate fi în\eles
=i dezvoltat ca un concept filosofic, poate fi aplicat ca un sfatpractic în leg[tur[ cu o anumit[ situa\ie etc. Toate acestesensuri se subordoneaz[ îns[ unei idei generale (raportul întremic =i mare), =i pot fi aplicate pozitiv (aprobator) sau negativ(reprobator) la cele mai variate domenii de via\[.
În unele proverbe accentul cade pe aprecierea filosofic[
a problemelor fundamentale ale vie\ii (via\[ =i moarte,dragoste =i ur[, bine =i r[u, legi care guverneaz[ lumea,fericire =i suferin\[, soart[, om, munc[ etc.), tr[dândtendin\a c[tre o cunoa=tere a esen\elor, efortul de a-l punepe om de acord cu toate datele existen\ei =i a dezv[lui ceea
ce e frumos, în[l\[tor, în aceast[ existen\[. Moartea, de
exemplu, privit[ ca o lege a firii: „Câte-n lume nasc, mortoate“, este în\eleas[ materialist, f[r[ implic[rile unei vie\iviitoare.
„Ce înghite p[mântul via\[ nu mai are“ =i acceptat[ ca o
inevitabilitate: „Fiecare-i dator cu o moarte“ de care nu
trebuie s[ se team[ nimeni: „Numai pro=tii se tem de
moarte“, dar în fa\a c[reia durerea e legitim[: „Lacr[milenu s-ar mai usca, dac[ mor\ii nu s-ar uita“. Alte proverbecon\in definiri =i sfaturi practice în leg[tur[ cu omul fizic =ipsihic, în raport cu el însu=i, cu natura =i cu societatea. Elevorbesc despre calit[\i =i cultivarea lor: „Decât un car defrumuse\e, mai bine un dram de minte“, despre defecte =i
combaterea lor: „Minciuna e scurt[ de picioare“, despre
sentimente =i m[sura lor: „Tân[r lâng[ tân[r[, ca paielelâng[ foc“, despre rela\iile etice =i sociale dintre oameni:„Tot omul e dator s[ \in[ o dat[ satul de vorb[“, desprefamilie, despre munc[ =i, în general, despre ce este înleg[tur[ cu via\a =i activitatea omului în societate. Un num[r
foarte mare de proverbe, dep[=ind sfatul sau simpla
apreciere, exprim[ direct atitudinea de revolt[ a poporuluifa\[ de nedreptatea social[. Ele vorbesc despre egalitateaoamenilor: „Din acela=i aluat sunt f[cu\i to\i oamenii“;„Soarele ne înc[lze=te pe to\i“, =i condamn[ absurditateainegalit[\ii, generatoare de mizerie =i suferin\[. În asemenea
proverbe poporul înfiereaz[ parazitismul: „Unde sunt bucate
=i pâine, sunt =i =oareci“, exploatarea: „Abia sc[par[m decoas[ =i ne puse la secer[“; „Boii ar[ =i caii m[nânc[“, via\a

252— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
de huzur a bogatului în opozi\ie cu mizeria s[racului: „Unii
oameni muncesc pân[ mor =i al\ii beau cu capul gol“,
dezumanizarea provocat[ de avere: „Bog[\ia stric[ pe om“;„Câinele când e mai s[tul, turb[“ =i — privind cu ur[ peboga\i =i cârd[=ia dintre ei: „Lupii nu se m[nânc[ întredân=ii“; „câine pe câine nu mu=c[“ — ajunge la îndemnurif[\i=e de lupt[ împotriva lor: „R[bdarea are =i ea marginile
ei“; „+i scânteia mic[ poate face p[l[laia mare“; „Unde
scuip[ un sat se face un lac“. Nici fe\ele biserice=ti, în specialpreo\imea satelor, nu scap[ de ascu\ita ironie popular[:„Popa are mân[ de luat, nu de dat“; „Fecior de pop[, omcinstit nu e“, pentru c[, în general, în proverbe s-a încet[\enito atitudine antireligioas[: „Cine crede în cruce, ca crucea
se usuc[“.
Concep\ia de via\[ exprimat[ în proverbe =i zic[tori nu
este unitar[, ci bogat[ în contradic\ii care reflect[, în spe\[,evolu\ia istoric[ a mentalit[\ii populare =i str[duin\a de asurprinde realitatea în toat[ diversitatea manifest[rilor eicontradictorii. Dac[ soarta este privit[ uneori ca o fatalitate:
„Ce \i-e scris, în frunte \i-e pus“, adeseori este exprimat[ =i
ideea c[ omul î=i poate conduce singur via\a: „Cum î\i veia=terne, a=a vei dormi“; „Norocul e cum =i-l face omul“,bazându-se pe încrederea pe care omul trebuie s-o aib[ înpropriile lui for\e =i determinând astfel o atitudine activ[fa\[ de via\[: „Sârguin\a e muma norocului“; „Norocul calc[în urma min\ii“. Atitudinea fa\[ de înv[\[tur[ este în general
profund[ =i plin[ de în\elegere: „Omului cu înv[\[tur[/Îi curge
miere din gur[“, dar poate fi =i naiv[: „Unde e înv[\[tur[mult[ e =i nebunie mult[“ sau limitat[: „N-am înv[\at carte=i tot am mâncat s[rat“.
În general, fenomenele negative sunt mai frecvente în
con\inutul proverbelor decât cele pozitive, pentru c[ din r[u
po\i înv[\a mai mult decât din bine: „Pân[ nu p[\e=ti, nu te
cumin\e=ti“, proverbele reprezentând în esen\[ o atitudine fa\[de aspectele negative ale vie\ii, fa\[ de ideea de r[u. Aceast[caracteristic[ este determinat[ de îns[=i func\ia educativ[ aproverbelor, frumuse\ea moral[ fiind reliefat[ =i direct, darmai ales prin combaterea viciului =i urâ\eniei de caracter.
Foarte adesea îns[ fenomenul negativ apare în opozi\ie cu
reversul s[u pozitiv, antiteza simplificând ideea, precizând-o=i asigurându-i o for\[ de convingere sporit[: „În\eleptul adun[

253— Referin\e istorico-literare —
=i prostul risipe=te“. Alteori, la acela=i rezultat se ajunge prin
împerecherea =i cararterizarea paralel[ a dou[ defecte:
„Lene=ul mai mult alearg[, scumpul mai mult p[gube=te“.
Valeriu CIOBANU, Pavel RUX{NDOIU, Marin BUGA.
Proverbele =i zic[torile , ]n Istoria literaturii române. Vol. I.
Folclorul. Literatura român[ în perioada feudal[ (1400—1780) . Bucure=ti, 1964, p. 196—197.
Proverbele =i zic[torile sunt specii separate ale folclorului
„gnomic“, din care fac parte =i astfel de crea\ii poetice cumsunt formulele-ur[ri, impreca\iile, formulele de bine\e,binecuv`nt[rile, calambururile, jocurile de cuvinte, formulele
meteorologice =. a.
1 Ele se disting de celelalte formule gnomice
prin caracterul lor aforistic =i didactic. Anume dup[ acesteparticularit[\i ale proverbelor =i zic[torilor unii cercet[toridin trecut le plaseaz[ la „genul aforistic“ al crea\iei populare(B. P. Hasdeu) sau la „folclorul etic“ (B. Istru) ca fiind adev[ruri
general aprobate de to\i vorbitorii limbii noastre de-a lungul
secolelor. Proverbele plac =i surprind prin gândurile profunde,
observa\iile subtile asupra naturii =i vie\ii umane sub toateaspectele ei, prin exteriorizarea plastic[ a ideilor. Spredeosebire de alte crea\ii ale folclorului, ele sunt maiaccesibile, le poate lesne relua din uzul cotidian oral oricine.Debitarea nu presupune prezen\a unor condi\ii speciale. Pentru
a le folosi nu avem nevoie de o dispozi\ie sufleteasc[ propice
(ca atunci când se interpreteaz[ o doin[, o balad[, o strig[tur[,un bocet), nici de integrarea ]n cadrul unui ritual sau datini(ca ]n cazul colindelor, plugu=oarelor, conoc[riilor), nici devreo recuzit[ special[ (ca ]n piesele de teatru popular), nicide un anturaj anumit (ca la practicarea desc`ntecelor,
farmecelor, vr[jilor). Ele sunt integrate organic ]n actul de
comunicare verbal[ sau epistolar[ ]ntre oameni. Principalaparticularitate a proverbelor =i zic[torilor o constituielaconismul formal ]mbinat cu un con\inut de idei profund. B.
1 Aceste specii folclorice au atras prea pu\in, iar unele chiar
deloc, aten\ia cercet[torilor. Folcloristica noastr[ se afl[ ]n prezent la
stadiul consemn[rii lor pe teren =i al acumul[rii de texte. Nu ]ncape
]noial[ c[ valorificarea lor sistematic[ =i integral[ va proiecta lumininoi asupra structurii =i tematicii folclorului nostru.

254— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
P. Hasdeu le numea „filosofie a vie\ii“1, „tezaur de filosofie =i
satir[ poporan[“2. M. Eminescu se referea la marea lor
vechime =i la specificul lor na\ional. El le privea ca pe ni=te„tiparuri neschimbate, care se formeaz[ ]n curs de mii de ani=i dau fiec[rei limbi fizionomia ei proprie“
3. }nalte aprecieri
ale paremiilor rom`ne afl[m la V . Alecsandri, C. Negruzzi,G. Asachi, la B. Istru, G. Meniuc, N. Dabija =. a.
Termenul specie „gnomic[“ vizeaz[ numai aspectul exterior
al proverbelor =i zic[torilor. Referitor la fondul de idei, latematica =i nomenclatura tipurilor folosirea lui nu este]ndrept[\it[. Nimeni nu este ]n stare s[ stabileasc[ cu precizienum[rul total al paremiilor unui popor. Totu=i materialelede arhiv[ =i colec\iile publicate p`n[ ]n prezent ne permit s[
afirm[m c[ fondul nostru paremic con\ine circa 7000 de tipuri
=i c[ nu toate circul[ cu aceea=i intensitate. Bagajul individualde proverbe =i zic[tori difer[ de la om la om =i este ]n direct[dependen\[ de receptivitatea fiec[ruia la limbajul aforisticfigurat =i la crea\ia folcloric[ ]n genere.
Proverbele =i zic[torile au o serie de particularit[\i comune.
+i unele, =i altele sunt expresii scurte, uneori figurate, u=or
de memorizat, au aproape aceea=i func\ie ]n uzul lor. Cutoate acestea exist[ =i unele deosebiri esen\iale, care ne facs[ le privim ca specii de sine st[t[toare.
Proverbele (din lat. proverbium) sunt crea\ii de dimensiuni
reduse, izvor`te din experien\a de via\[ a maselor, recreeaz[]n mod concis, sub forma unor expresii finite din punct de
vedere gramatical =i logic, constat[ri, aprecieri, pove\e, sfaturi
cu valoare general recunoscut[. Ele circul[ at`t oral, c`t =i]n scris. Din punct de vedere func\ional au menirea s[plasticizeze g`ndul expus. }n majoritatea cazurilor sunt crea\iiorale. O parte dintre ele au fost create (de savan\i, scriitori,oameni de cultur[ =. a.). Cele mai multe proverbe au sens
direct =i figurat. De exemplu: „Apa trece, pietrele r[m`n“,
„Unde dai =i unde crap[!“, „Pas[rea pe limba ei piere“, „Limbaoase n-are“, „Nu-i p[dure f[r[ usc[turi“ =. a. Sunt, ]ns[, =iunele, care au numai sens nominal: „S[ nu te apuce iarna
1 Hasdeu B.P ., Studii de folclor, Cluj-Napoca, 1979, p. 28.
2 Ibidem. p. 36.
3 Eminescu M. Opere , vol. VI, Literatura popular[. Bucure=ti,
1963, p. 16.

255— Referin\e istorico-literare —
f[r[ p`nz[ =i f[r[ br`nz[“, „Om[tul oprit iarna aduce snopi
vara“, „Ce \ie nu-\i place, altuia nu-i face“ =. a.
Zic[torile (din „a zice“) sunt expresii figurate, f[r[ sens
finit =i presupun folosirea lor ]n anumite contexte, care lelimpezesc sensul. Ele au menirea a conferi enun\ului oral sauscris un surplus de expresivitate =i plasticitate. Una este s[spui c[ cineva n-a izbutit s[ fac[ ceva =i alta e s[ zici c[ „a
nimerit cu oi=tea ]n gard“. Iar pentru a sublinia c[ cineva
st[ruie ]ntr-un lucru f[r[ rost, ce spune cu ironie c[ „ducelemne ]n p[dure“ sau „car[ ap[ la f`nt`n[“.
At`t pentru proverbe, c`t =i pentru zic[tori a fost adoptat
termenul grecesc paremie — „cugetare din scriptur[ sau din
epistolele apostolilor“. }n vorbirea curent[ nu se face distinc\ie
]ntre cele dou[ specii paremice, spun`ndu-li-se: vorbe din
b[tr`ni, zicale, ziceri, vorbe de duh, vorbe ]n\elepete, povesteaceluia, vorbe vechi, cuvinte adev[rate =. a. Dintre ace=ti termeni
sinonimi numai „cuvinte din b[tr`ni“, „vorbe b[tr`ne=ti“ nusunt totdeauna adecva\i, deoarece procesul de creare aproverbelor n-a ]ncetat. +i apoi se =tie c[ printre creatori de
proverbe sunt =i persoane, c[rora deloc nu li se potrive=te
calificativul „b[tr`n“ sau „tata-mare“.
Prin caracterul lor oral, prin forma specific[, prin
vechimea considerabil[ a celor mai multe dintre ele =i prinaria ]ntins[ de circula\ie, proverbele =i zic[torile se deosebescde crea\iile aforistice individuale, cunoscute sub denumirilede aforisme, maxime, sentin\e, adagii, slogane, apologuri,
pilde, velerisme, cuvinte ]naripate =. a.
Proverbele =i zic[torile constituie obiectul de cercetare al
=tiin\ei, numite paremiologie. Dar aceasta nu ]nseamn[ c[ele nu pot fi aduse =i ]n centrul aten\iei unor cercet[tori dinalte domenii: filosofi, istorici, lingvi=ti, biologi, meteorologi=. a. m. d. Mai mult ca at`t, unele =tiin\e noi, cum ar fi
frazeologia, care nu =i-au determinat ]n definitiv obiectul de
cercetare, „pretind“ s[ includ[ ]n nomenclatura textelor ceau a le studia =i paremiile.
Principalul =i cel mai ]nsemnat izvor al proverbelor =i
zic[torilor este via\a, care s-a reflectat ]n fondul lor prinprisma experien\ei maselor populare ]n procesul de cunoa=tere
a realit[\ii. Din cele mai str[vechi timpuri, oamenii au fost
curio=i fa\[ de ceea ce se afl[ =i se ]nt`mpl[ ]n jurul lor. }nconsecin\[, au ap[rut unele formul[ri lapidare, care

256— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
exprimau adev[ruri simple, nu aveau =i sensuri figurate,
metaforice.
Proverbele =i zic[torile fac parte din folclorul literar,
nec`ntat =i nedeclamat, nelegat de ceremonii =i ritualuri. Elesunt str`ns legate de comunicarea verbal[ cotidian[, c`t =ide comunicarea ]n scris. Toate aceste fapte au determinatconstituirea unui sistem poetic specific al lor.
Spre deosebire de zic[tori, care nu formeaz[ propozi\ii,
ci sunt ni=te expresii, pentru care pot fi g[site sinonime ]nfondul lexical al limbii (de ex.: „A nimeri cu oi=tea ]n gard“— „a da gre=“; „A-=i ar[ta arama“ — „a se demasca“ etc.),proverbele au din punct de vedere compozi\ional forma unorpropozi\ii simple („Moartea ocole=te pe cel viteaz“), compuse
(„Nu judeca omul dup[ cuvinte, judec[-l dup[ fapte“),
enun\iative („Nimeni nu se na=te me=ter“), interogative („Aiv[zut bab[ frumoas[ =i copil cuminte?“) sau exclamative(„Unde dai =i unde crap[!“). Caracteristic[ limbii proverbeloreste folosirea verbelor la modul imperativ, determinat[ detendin\a de a pov[\ui, ]nv[\a pe al\ii, ferindu-i de pericolul
de a gre=i („Nu zi «hop» p`n[ nu-i s[ri!“, „Nu-\i b[ga nasul,
unde nu-\i fierbe oala!“).
Sunt frecvent folosite antiteza („Ori laie, ori b[laie“, „Tu -i
spui una, el \ie — alta“, „Vorb[ lung[ — treab[ scurt[“);paralelismul („C`nd ]i dai, ]i fat[ vaca; c`nd ]i ceri, ]i moarevi\elul“), paralelismul ]n oglind[ („Nu tr[im ca s[ m`nc[m,ci m`nc[m ca s[ tr[im“, „Ori cu capul de piatr[, ori cu piatra
de cap“). O mare parte dintre proverbele rom`ne=ti sunt
bimembre. Aceast[ compozi\ie contribuie la sporirea for\eide evocare a lor („Vrabia m[lai viseaz[ =i calicul praznicul“,„Oricine poate s[ c`=tige, dar nu oricine poate s[ p[streze“).Dar ]n vorbire =i ]n scris deseori ]nt`lnim proverbeneterminate, neduse p`n[ la cap[t, ]n form[ eliptic[: „Na-\i-
o bun[!“ ]n loc de „Na-\i-o bun[, c[ \i-am fr`nt-o!“ sau „Laud[-
m[, gur[!“ pentru „Laud[-m[, gur[, c[ \i-oi da friptur[“ etc.Procedeul este folosit pentru o exprimare mai laconic[ =irapid[, sau pentru omiterea unor cuvinte indecente din corpulproverbului. Proverbele =i zic[torile se prezint[ ]n unele cazuri=i ]n calitate de depozitare de lexic arhaic, dialectal, argotic
=i de jargon. }nt`lnim numai ]n canavaua lor cuvinte vechi
ca: aghios, bairam, colaf, dimerlie, joimir, zapciu, caimacan,
cherem, sau dialectisme ca: rada, bechi, bas[u, dangau[,

257— Referin\e istorico-literare —
zbranc[, =oald[ =. a. Deseori ]n paremii sunt incluse diferite
antroponime. Uneori se procedeaz[ ]n a=a fel, pentru a ob\ine
o ]nviorare a ritmului expresiei sau de dragul rimei. („OriStan, ori c[pitan“, „Cum ]i Tanda, a=a-i =i Manda“). Alteorizicala p[streaz[ numele individului, care „s-au f[cut depoveste“, p[\ania c[ruia a devenit proverbial[: („A nimeritca Ieremia cu oi=tea-n gard“, „Lumea moare de t[tari, Stanca
bea cu l[utari“) sau nume din mitologia popular[, din basme
=i snoave („A venit mo= Ene pe la gene“, „L-a furat Aghiu\[“,„A fi ur`t ca Muma P[durii“, „A se ]n\elege ca P[cal[ cuT`ndal[“).
Lexicul proverbelor =i zic[torilor este foarte bogat, bazat
pe cel al limbii vorbite. Sintaxa lor este determinat[ de
necesitatea exprim[rii laconice =i precise, caracteristic[
comunic[rii verbale. Pe l`ng[ sensuri directe ele trezescdiferite asocia\ii, imagini =i chipuri metaforice. Efectul acestase ob\ine prin folosirea unei serii de tropi: personific[rii („Sem[rit[ casa cu via“, „}i zboar[ min\ile pe dealuri“),compara\iei („A iubi ca sarea ]n ochi“, „Femeia cinstit[ e
soarele casei“), metaforei („A fi un bou =i o belea“, „Pas[rea
pe limba ei piere“), hiperbolei („A face din \`n\ar arm[sar“).Deseori este folosit[ ca procedeu de realizare artistic[ ironia(„A fi rugumat de vac[“ — cu hainele bo\ite; „}l tragi la mas[,=i el se bag[ sub mas[“; „}i obraznic, nu-i ca porcul“; „A =edea
ca un \ap logodit“; „A c[uta ou cu toart[“).
Efim JUNGHIETU. Proverbele =i zic[torile. — Crea\ia
popular[. Curs teoretic de folclor rom`nesc din Basarabia,
Transnistria =i Bucovina . Chi=in[u, „+tiin\a“, 1991,
p. 377—379; 391—392.
Cronicarii moldoveni Grigore Ureche, Miron Costin, Ion
Neculce =. a. au atrac\ie spre proverbele =i zicalele populare,socotindu-le ]n mod tacit formule ]n\elepte de apreciere —deseori ironic[ — a faptelor omene=ti. D. Cantemir, ]ns[, nunumai c[-i ]ntrece pe to\i cu num[rul proverbelor, dar esteaproape primul care se intereseaz[ intens de proverbe,
cimilituri =i alte crea\ii similare populare ]n scopuri v[dit
literare. Iat[ o serie de proverbe =i zicale din Istoria Ieroglific[,
unele din ele extrem de pitore=ti: „cu m`na altuia =erpele dinbort[ s[ sco\i ai vrut =i pre mine cle=te ]mpotriva j[ratecului

258— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
m-ai f[cut“ (I, p. 58); „din pricinile mici mari g`lcevee se
scornesc =i \in\ariul se face arm[sariu“ (I, p. 66); „din limb[ -i
fericire =i din gur[-i bun[ vestire ]i cur[“ (I, p. 72); „de multeori ce nu biruie=te omul biruie=te pomul“ (I, p. 99); „nicinebunul coarne, nici ]n\eleptul aripi are, de pre carele de]n\elept sau nebun s[ se cunoasc[“ (I, p. 101); „gura desfr`nat[mai tare alearg[ dec`t piatra din deal r[sturnat[, pre care
un nebun cu piciorul poate a o pr[v[li =i o mie de ]n\elep\i a
opri nu o pot“ (I, p. 102); „lucrurile grele pre c`t sunt mait[inuite, pre at`ta ies mai iu=oare (u=oare)“ (I, p. 126); „sulade aur zidurile p[trunde =i l[comia ]=i vinde neamul =i mo=ia“(I, p. 132); „voi afla ac de cojocul lui“ (II, p. 23); „pre leulmort =i =oarecii se ca\[r[“ (II, p. 49); „inima ]n r[ut[\i
]ngr[=at[ de g`ndul c[ielii s[ vitione=te“ (II, p. 52); „r[ul r[u
pate“ (II, p. 68); „precum s[ dzice dzic[toarea, c[ de oi gr[i,oi muri, de oi t[cea, oi plesni, =i din dou] r[ut[\i carea demai bun[ s[ aleg mintea nu-mi poate nimeri“ (II, p. 88); „unnebun o pietricea ]n fundul m[rii arunc[, pre care o mie de]n\elep\i s[ o scoat[ vrednici (]n stare — n. n. ) nu sint“
(II, p. 89); „tot cuv`ntul ascultat, tot sfatul de ]ntrebat“
(II, p. 98); „ce pietrii r[tunde din v`rful dealului pu\in[ urnire
]i trebuie“ (II, p. 107); „o, pielea dracului supt p[rul dracului“(II, p. 117); „de multe ori noaptea fat[ =i dziua \ine ]n bra\[“(II, p. 132); „cum dzice cuv`ntul, cu o falc[ ]n ceriu =i alta ]np[m`nt“ (II, p. 140); „cu cuvinte =icuite =i voroave c[ptu=ite“(II, p. 142); „apa doarme, iar neprietenul nu doarme“
(II, p. 151); „de multe ori unde cuv`ntul a ispr[vi nu poate,
ispr[ve=te b[\ul“ (II, p. 162); „socoteala de acas[ cu cea dint`rg netocmindu-i-s[“ (II, p. 169); „obrinteala r[nii de premargini s[ cunoa=te“ (II, p, 169); „precum s[ dzicedzic[toarea, capul ]n poale lu`ndu-=i“ (II, p. 188); „undenorocul pizmuie=te toat[ socoteala bun[ s[ sminte=te“
(II, p. 194); „pre cela ce-l mu=c[ =arpele =i de =op`rl[ s[
fere=te“ (II, p. 207); „glasul cucului din glasul pup[dziinedeos[bind“ (II, p. 208); „precum dzice cuv`ntul sau fericireape cap sau corbul pe st`rv s[-i puie a=tepta“ (II, p. 210); „]ngroapa carea singur au s[pat, ]ntr-aceea=i singur au c[dzut“(II, p. 220); „cine nu va s[ fr[m`nte toat[ dziua cerne“
(II, p. 226); „ap[ ]n piu[ b[tut[“ (II, p. 234); „}ntre miere
amestec[ fiere“ (II, p. 237); „lene=ul mai mult alearg[ =iscumpul mai mult pl[te=te“ (II, p. 243); „norocul nu ]mparte

259— Referin\e istorico-literare —
cu oborocul, ce unora vars[, iar altora nici pic[“ (I, p. 136);
„de vreme ce din r[s[rite dziua =i de pre ]ncepute fapta s[
cunoa=te“ (I, p. 141) =. a.
}n Hronic proverbele sunt mai rare, dar deseori
impresioneaz[ prin simplitate =i iscusin\a folosirii. Iat[c`teva: „se leag[ ca orbul de gard“ (p. 197); „lup ]n piele deoaie“ (p. 251); „lupul pu\in[ carte ]nva\[ =i ]n locul slovelor
vede cum ]ntr[ mieii ]n p[dure“ (p. 251); „toate ispite=te
dragostea; toate biruie=te nevoin\a“ (p. 298); „precum sedzice cuv`ntul, =i ostenin\a, =i untelemnul ]nzadar a= fi fostcheltuit“ (p. 298); „cum dar[ s[ prinde sula ]n sac, =im[ciuca ]n pung[“ (p. 488) =. a.
E vorba aici numai de o parte de proverbe, deoarece unele
sunt at`t de parafrazate ]n expresii noi, ]nc`t e greu de
recunoscut ]n ele prototipul, de la care s-a pornit. }n scopuriumoristice, de pild[, se spune c[ „lupul cu acest me=te=ug pearm[sariu ]l ]ntoarce ]n \in\ariu“ (I, p. 101) sau „cine lutul(la scar[: aur — n. n. ) galb[n pentru dziua neagr[ scoate“
(I, p. 179), ]n dosul c[ruia se cunoa=te proverbul „bani albi
pentru zile negre“.
Proverbele, ca =i sentin\ele, sufer[ mari transform[ri, fiind
adaptate ]mprejur[rilor =i introduc`ndu-se ]n ele ceva dintemperamentul eroului sau al scriitorului. S-a spus c[ uneleproberbe =i sentin\e nu exprim[ g`ndul vorbitorului, c`ndsunt cuprinse ]n cuv`ntarea lui, dar e punctul de vedereobiectiv al c[r\ii, care apreciaz[ viciul sau virtutea, fapta
sau g`ndul personajului. De aceea ]n prefa\a romanului
cititorul e prevenit c[ poate trece peste sentin\e, dac[ acesteadevin o dificultate pentru ]n\elegerea ac\iunii. Vorbind, ]ns[,Inorogul le folose=te ca ale sale sentin\ele =i proverbele. }nsf`r=it, aforistica nu poate fi atribuit[ totdeauna personajelor,cum cred unii cercet[tori, c[ci atunci ea s-ar afla ]n adev[rata
contradic\ie cu mentalitatea lor. }n cuv`ntarea Papagaiei sunt
inserate, de pild[, sentin\e care nu-i apar\in ei. Acestea ]icompleteaz[ numai unele g`nduri ale ei: „doftorul bun =tiin\a]n cap, iar ierbile ]n c`mpie are, =i unde chichi\ele v[ruite =ipilulele =icuite sint, acolo bolnavul s[ am[je=te, iar[ nu s[t[m[duie=te“ (I, p. 147); „c[ci pravul casii dup[ m[turat de
s[ =i ridic[ =i ]n radzele soarelui jioac[, ]ns[ nici radzele
soarelui a nu lovi opre=te, nici pa=ii celui ce prin cas[ ]mbl[contine=te“ (I, p. 147) =. a.

260— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
1 Dimitrie Cantemir. Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor .
Manuscrisul original al lucr[rii este depozitat la Arhiva central[ destat a actelor vechi din Moscova, fondul nr. 181, registrul nr. 1420.}mbinarea de expresie popular[ =i de construc\ie logic[ =i
filosofic[ e caracteristic[ pentru imaginile pitore=ti aleromanului. Elementul de cugetare popular[ e foarte activ laCantemir. El cuno=tea bine folclorul =i speciile lui variate.
Vasile COROBAN. Dimitrie Cantemir — scriitor umanist.
Chi=in[u, „Cartea Moldoveneasc[“, 1973, p. 220—222,227.
Examin`nd proverbele =i zic[torile, maximele =i sentin\ele
din hronic
1, constat[m, c`t de variate sunt izvoarele din care
s-a inspirat D. Cantemir: lucr[ri de filosofie =i istorie, literatur[
=i vorbire oral[. Ele refelct[ spiritul de erudi\ie al autorului.Multe sentin\e =i maxime ]=i au izvorul ]n cultura greco-latin[:
}n „Hronicul…“:
„peste putin\[ iaste ]n céle
omene=ti cineva t[v[lindu-s[,
ceva omene=te s[ nu pat[“76/r
„lupt[-te pentru mo=ie“
5/v
„prieatin ]mi iaste Platon,
prieatin ]mi iaste =i Socrat,
iar[ dec`t am`ndoi maiprieatin[ adeverin\a“ 68/rVariantele latine:
Homo sum: humani nil a
me alienum puto
Pro patria nostra fortiter
pugna
Amicus Plato, sed magis
amica veritas
O ]nsemn[tate deosebit[ au proverbele =i zic[torile de
factur[ popular[: „nici un trandafir f[r[ ghimpi“ 249/r, „s[
leag[ ca orbul de gard“ 122/v, „gura carea singur[ pre sine
s[ laud[ pute“ 62/r, „precum singur c`nt[, a=é singur gioac[“66/r.“de pre unghe leului” 50/r Ex ungue leonem

261— Referin\e istorico-literare —
Varietatea izvoarelor de unde provin dictoanele =i
maximele, inserate ]n nara\iune, determin[ =i varietatea
con\inutului lor, iar varietatea con\inutului face posibil[bog[\ia nuan\elor =i a func\iilor lor stilistice. }n func\ie decontext ele ]ntregesc, confirm[, rezum[, clarific[, totalizeaz[ori concretizeaz[ ]n mod concis =i plastic anumite ac\iuni,st[ri, obiecte, ]nsu=iri, circumstan\e. Folosirea m[iastr[ a
lexicului, a procedeelor sintactice =i a figurilor de stil ]n
proverbe =i maxime opre=te expresivitatea stilului lucr[rii ]nansamblu. Repetarea cuvintelor de acela=i fel sau cu aceea=ir[d[cin[ accentueaz[ calitatea ori subiectul: „R[ul r[u au
pierit, Semel mendax, semper mendax“ .
Zic[torile =i proverbele imprim[ nara\iei note de ironie =i
umor: „oaia au tulburat apa lupului din josul apei b`nd“ 266/
r, „cum dar[ s[ prinde sula ]n sac =i m[ciuca ]n pung[“ 283/v. Topica neobi=nuit[ accentueaz[ uneori calitatea: „F[r[margine iaste ocheianul a toat[ =tiin\a“ 68/v.
Procedeul introducerii ]n lucrare a proverbelor, zic[torilor
=i maximelor apare, de obicei, ]n leg[tur[ str`ns[ cu alte
mijloace de zugr[vire artistic[ a realit[\ii.
Autorul tindea s[ stabileasc[, pe l`ng[ o leg[tur[ de sens,
=i o leg[tur[ de form[ a unit[\ilor frazeologice cu contextul,introduc`ndu-le, rareori direct, de cele mai multe ori prinanumite formule, care sugereaz[ izvorul de unde au fost luate:„carile dzic b[tr`nii no=tri“ 302/r, „vechiul cuv`nt cariledzice“ 62/r, „prost cuv`ntul turcesc“ 123/r, „Ce dup[ cum s[
dzice prost cuv`ntul“ 156/r; izvorul =i gradul de circula\ie al
lor: „purtat ]ntre ritori cuv`ntul“ 80/r, „precum s[ dzice“ 178/v; atitudinea autorului fa\[ de con\inutul lor, c`t =i izvoruldin care provin: „adev[rat cuv`nt… de la Seneca dzis“ 11/v,„Bine dzice un cuv`nt a prostimii ar[pe=ti“ 136/r.
Proverbele =i maximele din alte limbi sunt traduse,
comentate, completate, uneori perifrazate =i apreciate de
autor. Sentin\a de care s-au condus istoricii care au descrisvia\a lui E. Silvius („prieatin ]mi iaste Platon, prieatin ]miiaste =i Socrat, iar[ dec`t am`ndoi mai prieatin[ adeverin\a“68/r), o interpreteaz[ astfel: „adec[ pentru adev[r nici aprieatinilor, c`t de mari, c`t de cinsti\i =i c`t de ]nv[\a\i,
voia a le c[uta nu s[ cade: nici pentru pl[cérea lor adev[rul
a min\i“ 68/r. Apoi o aplic[ la un caz concret: „Prieatin ]miiaste Eneas Silvius, prieatin ]mi iaste papa Pius, dar[ mai

262— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
prieatin adev[rul, pentru acela pentru adev[r prec`t vom
putea, vom sta“ 69/r. Maxima: „Dictum unius, dictum nullius“
o comenteaz[ ]n felul urm[tor: „dzisa unuia, ca dzisanem[ruia a fi, de necrezut, adec[ =i ca cum nici =-ar fi dzis -o
cineva“ 231/r.
Acela=i proverb putea s[ aib[ mai multe variante ]n Hronic :
„precum singur c`nt[, a=é singur gioac[, iar[ pre al\ii la hora
=i dan\ul s[u nici au tras, nici a trage poate“ 66/r — „ce noi
s[ l[s[m pe cei ]npotrivnici singuri s[-=i c`nte =i singuri s[
joace “ 144/v; „ce nici a=é adev[rul s[ poate c[ptu=i, precum
nici soarele cu tin[ s[ poate lipi“ 70/r — „Ce nu =tim cu ce
chip frunte at`ta de nesiit[ =-au ivit socotind, precum vorputé, soarele cu tin[ s[ lipasc[ =i ceriul cu palma s[ c[ptu=asc[“
20/v .Mai multe variante ale aceluia=i proverb pot fi atestate
]n diverse lucr[ri ale lui D. Cantemir. De exemplu:
]n „Hronicul…“:
„de pre unghe leului“ 50/r
„nime nu poate =ti mai
mult pe altul dec`t singur pesine“ 302/r
„i s-au f[cut =i lui ce i-au
pl[cut altuia s[ fac[“ 129/r
cu m[sura caré au m[-
surat m[sur`ndu-i-se 128/r
Ce \ie a-\i fi nu ]nvoie=ti
altuia s[ nu faci 128/v
„gura carea singur[ pre
sine s[ laud[ pute“ 62/r
„precum singur c`nt[, a=a
singur joac[“ 66/r]n „Istoria ieroglific[“:
„de pre unghe leul cu to\ii
cunosc“ 294
„nime mai mult pe altul,
dec`t pre sine a se cunoa=tepoate“ 60
„cine face, face-i-s[“ 190
„gura, carea singur[ pre
sine s[ laud[, pute“ 219
„C[ de va fi din tir[nii,
adev[rat atuncea c`ntecul \istsingur mie s[ mi-l c`nt,
singur mie s[ mi-l joc, s[
cade“ 147.
O parte dintre proverbele =i zic[torile atestate ]n Hronic nu
mai sunt azi ]n circula\ie. De exemplu: cum s[ dzice cuv`ntul

263— Referin\e istorico-literare —
nici o piatr[ necl[tit[ =i nici un unghiu nescocior`t n-am l[sat
175/r, (precum s[ dzice proste=te ca caia ma\ul) 163/v, precum
s[ dzice cuv`ntul =i ostenin\a, =i undelemnul ]nz[dar a= fi fostcheltuit 186/v, ]nz[dar va cheltui undelemnul =i truda 143/v.
Unele proverbe =i zic[tori se ]nt`lnesc ]n lucr[rile din sec.
XVII—XVIII (de exemplu: „Orb norocul la sui=…, grabnic =ide s`rg, pornitor la cobor`=“ la M. Costin, ori „cine face,
face-i-se“ la I. Neculce).
Proverbele =i zic[torile: „…Cine face, face-i-se, =i nu e
nici o fapt[ f[r[ de plat[“, „Nu te lega de mine ca orbul degard, c[ nu-i ie=i bine la cap[t“, „Dup[ unghii se cunoa=teleul“, „Trebuie s[ joci, dup[ cum ]\i c`nt[ vremea“, „Ce \ienu-\i place altuia nu-i face“ apar =i ]n scrierile de mai t`rziu.
Transmi\`ndu-se din genera\ie ]n genera\ie, aceste formule,
mai mult sau mai pu\in modificate, s-au men\inut p`n[ ]n prezent:Dup[ fapt[ =i r[splat[, Lauda de sine nu miroase-a bine; Laud[-m[, gur[, c[ \i-oi da friptur[, Se leag[ ca chiorul de gard,Precum ]i c`nt[, a=a joac[; Dac[ te-ai b[gat ]n joc, trebuie s[joci, sau Dac[ ai intrat ]n hor[, trebuie s[ joci, Adev[rul nu se
bag[ ]n sac, Nu e trandafir f[r[ spini, Lup (]mbr[cat) ]n piele
de oaie =. a. }n limba din trecut existau ]n poten\[ elementelenecesare pentru apari\ia unor unit[\i frazeologice, a unor zic[tori=i proverbe, cu timpul acestea au suferit schimb[ri, s-au cizelat,ap[r`nd ]n prezent ]ntr-o form[ mai perfect[.
Comp., de exemplu, ]n Hronic : sau ]n p[m`nt s[ fie ]ntrat
sau ]n ceriu s[ fie zburat 217/v =i ]n limba actual[: parc[ a
intrat ]n p[m`nt sau precum od`n[oar[ chinicul Dioghenis
cu f[clia aprins[ amiadzizdi pe ulli\[… a-l cerca 8/v =i ]nprezent: a c[uta (ceva) cu lum`narea =. a.
Proverbele =i zic[torile din Hronic , ]n special, cele populare,
ne permit s[ observ[m unele particularit[\i proprii limbii epocii,limbii lui D. Cantemir, care a fost influen\at[ de graiul poporului.
Tamara URSU. Limba Hronicului lui Dimitrie Cantemir.
Chi=in[u, „+tiin\a“, 1973, p. 221—224.
Proverbele constituie fondul ]n\elepciunii populare, o
filosofie a poporului, cu preceptele ei, concentrat[ ]n cuvinte
nu prea multe.
Proverbele au fost cele care au stabilit norme de conduit[,
principii de via\[ — ca ni=te legi nescrise, constituind pe

264— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
baza „obiceiului p[m`ntului“ un prim cod de comportare =i
]nt`iele forme de legisla\ie, mult ]naintea apari\iilor de
„pravile“ domne=ti.
Ele alc[tuiesc, luate ]mpreun[, un manual de etic[. Un
manual de filosofie. Un manual de poezie. Un manual de]n\elepciune.
Un popor se reflect[ ca ]ntr-o oglind[ ]n proverbele sale.
Din acestea putem stabili caracterul unui popor, felul lui de
a fi, firea, istoria lui.
Proverbele sunt aforismele poporului.
Create de un Creang[ anonim, proverbele vin s[ sublinieze
g`ndurile sau s[ le ascund[.
Proverbul e rostit pentru a abstractiza realul. Sau ]ntru
a-l sublinia. El vine ca un comentariu al realit[\ii =i ca o
prelungire a ei ]n cuv`nt. Tr[s[turile de baz[ ale proverbului =i zic[torii suntconcizia =i expresivitatea. Exist[ o tain[, care ne tulbur[mereu, ]n
rela\ia dintre verb =i proverb. Unele proverbe
aproape c[ n-au cuvinte. Altele se afl[ mai mult ]ntre
cuvinte. Sau — ]n spatele lor. Altele trimit mai ]nt`i c`teva
cuvinte sau toate cuvintele, ca Zmeul din poveste —buzduganul ce-i anun\a sosirea, apoi apar =i ele. C[ciproverbul e, ]nt`i de toate, Sens. Proverbele =i zic[torile sest[ruie s[ spun[ c`t mai multe ]n cuvinte c`t mai pu\ine. }nunele dintre ele ai impresia c[ aceste, cuvintele, aproape nuexist[ („Gura aduce ura“, „Norocu-i orb“ =. a.). Sensul se
afl[, adesea undeva ]n afund, lumin`nd din interior proverbul,
din str[fund, ca lum`narea care arde cu flac[ra ]n[untru.
Existen\a proverbelor e milenar[, unele s-au n[scut odat[
cu poporul.
Transmise pe cale oral[, din gur[ ]n gur[, de la genera\ie
la genera\ie, de la om la om, din tat[ ]n fiu — ele au str[b[tut
secole. Poate pentru aceast[ facultate a lor, ]nt`iul poet al
lumii, orbul Homer, le vedea cu aripi, ca pe ni=te sirene sauharpii, numindu-le „cuvinte ]naripate“.
Istoria unui popor e reflectat[ ]n proverbele lui.Unele proverbe circul[ prin univers, trec`nd de la popor
la popor, f[r[ a da seama vame=ilor de la frontiere. Altele le
avem ]mprumutate ]n negura vremurilor, c`nd anumite
popoare migratoare, trec`nd ]n goana mare pe aici c[trepr[zile Europei, au l[sat s[ le pice din carele lor =i c`te-un

265— Referin\e istorico-literare —
proverb sau zic[toare, preluate =i adaptate de str[mo=i la
]mprejur[rile lor. Cele mai multe sunt rod al realit[\ilor istorice
concrete na\ionale.
Autorii maximelor culte au luat drept model proverbul.
Fabula ]ns[=i se pare c[ are de cele mai multe ori ca pretext,dac[ nu un proverb, cel pu\in starea unui proverb.
Unele proverbe par mai degrab[ ni=te morale ale unui
Esop rom`n. Proverbele, ca =i moralele fabulelor, trag dintr -o
]nt`mplare sau o ]mprejurare, o concluzie, fiind folosite ]ncontextul unei ac\iuni concrete.
Eminescu considera proverbele „adev[rate nestemate ale
g`ndirii poporului“.
Proverbului poporul ]i mai spune =i zical[ sau zic[toare,
f[r[ a face deosebire. Zic[toarea, totu=i, ar ]nsemna o zicere
„mai altfel“, poetic[, ]nsemn`nd la primii no=tri scriitori =irecital de poezie.
Zic[toarea caracterizeaz[ o situa\ie, un om, o atitudine,
o norm[ de conduit[, o tr[s[tur[ de caracter mai multsugerate dec`t expuse. Ea e mai mult o podoab[ a vorbirii.
Zic[toarea mi se pare starea ini\ial[ a unui proverb, un
proverb ]njum[t[\it sau care abia se constituie. Dintr-unproverb — ]ntr-o epoc[ de economisire a cuvintelor — seputea face, cu acela=i material de cuvinte, c`teva zic[tori.
Un proverb e o metafor[, o alegorie, o compara\ie.Ar trebui, probabil, s[ l[s[m proverbele ]nsele s[ vorbeasc[
despre ele…
C[ci vorba dulce mult aduce, iar vorba bun[ scap[ barba
din m`n[, precum orice vorb[ ]=i are =i ea vremea ei. Bouluicoarnele, p[s[rii aripile — povar[ nu sunt. Urma alege, ceai sem[nat vei culege, c[ci cine vorbe=te seam[n[, iar cineascult[ culege.
}nva\[ la tinere\e,
Ca s[ =tii la b[tr`ne\e…
Nicolae DABIJA. La =coala proverbelor . Prefa\[ la
culegerea Apele mici fac r`urile mari. Proverbe =i zic[tori .
Selec\ie =i postfa\[ de Efim Junghietu. Chi=in[u, LiteraturaArtistic[, 1984, p. 5-8.

266— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
BIBLIOGRAFIE SELECTIV{
(]n ordine cronologic[)
Pann Anton, Culegere de proverburi sau povestea vorbei , — Bucure=ti,
1852.
Ispirescu Petre, Legende sau basmele rom`nilor. Ghicitori =i
proverbe , — Bucure=ti, 1872.
Hin\escu I. C., Proverbele rom`nilor , — Sibiu, 1877.
Laz[r Filip, M`ngh`ierea s[teanului, proverbe =i anecdote , —
Craiova, 1890.
Dumitrescu AL. Galici, Proverbe, maxime, barbarisme , —
Bucure=ti, 1894.
Tocilescu Gr. G., Materialuri folcloristice , — Bucure=ti, 1894.
Zanne Iuliu A., Proverbele rom`nilor , vol. I—X, — Bucure=ti,
1895—1903.
P[sculescu Nicolae, Literatura popular[ rom`neasc[ , — Bucure=ti,
1910.
Candrea I.- A., Dic\ionar de proverbe =i zic[tori , — Bucure=ti,
1912.
Teodorescu-Kirileanu S., Proverbe agricole , — Bucure=ti, 1923.
Mugur Gh. D., Voiculescu V ., Proverbe , — Bucure=ti, „Cartea
vie\ii nr. 3“, 1928.
R[dulescu-Codin C., Comorile poporului , — Bucure=ti, 1930.
Rahmil Monica, Ghicitori =i proverbe , — Bucure=ti, 1957.
Eminescu Mihai, Opere, vol. VI , — Bucure=ti, 1964.
Iordachi Golescu, Porverbe comentate . Edi\ie ]ngrijit[ de G.
Paraschiva, — Albatros, 1973.
Cartea ]n\elepciunii populare. Proverbe . Edi\ie ]ngrijit[, prefa\[ =i
bibliografie de Ion Dodu B[lan, — Bucure=ti, 1974.
Hin\escu I. C., Proverbele rom`nilor . Edi\ie ]ngrijit[ de Const.
Negreanu =i Ion Bratu. Cuv`nt ]nainte de I. C. Chi\imia, — Timi-
=oara, 1985.
Vorbe cu t`lc. Proverbe =i zic[tori , — Chi=in[u: Cartea

267— Bibliografie selectiv[ —
moldoveneasc[, 1964.
Folclor moldovenesc. Crestoma\ie , — Chi=in[u: Cartea moldo-
veneasc[, 1966.
Folclor din p[r\ile codrilor , — Chi=in[u: +tiin\a, 1973. Folclor din
Bugeac , — Chi=in[u: +tiin\a, 1982.
Proverbe =i zic[tori . Alc[tuirea, articolul introductiv =i comentariile
de E. V . Junghietu, — Chi=in[u: +tiin\a, 1981. Folclor din Nordul
Moldovei , — Chi=in[u: +tiin\a, 1983.
Folclor din stepa B[l\ilor , — Chi=in[u: +tiin\a, 1986.
Crestoma\ie de folclor moldovenesc , — Chi=in[u: Lumina, 1989.
Folclor din c`mpia Sorocii , — Chi=in[u: +tiin\a, 1989.
Folclor din |ara Fagilor , — Chi=in[u: Hyperion, 1993.
C`t ]i Maramure=ul… , — Chi=in[u: +tiin\a, 1993.Pl[cint[ Vasile,
Slobozia Mare prin fereastra istoriei , — Gala\i: EPLA, 1996.
Don\u Nicolae, Talmaza, Ermoclia, Ciobruciu. Tezaur folcloric . Edi-
\ie ]ngrijit[ de Vasile Grosu =i Gr. Botezatu. — Chi=in[u, Moldacom,1999.
Mocanu Maria, Giurgiule=ti. Monografie etnofolcloric[ ,— Chi=in[u:
Cartier, 1999.
Furtun[ Alexandru, Noi m[rturii despre Hiliu\i , — Chi=in[u: Civi-
tas, 2000.
De la lume adunate. Proverbe rom`ne=ti , — Chi=in[u: Hyperion,
1992
Ion Bratu. }n\elepciunea d`mbovi\ean[. Dic\ionar de proverbe,
zic[tori, sfaturi ]n\elepte =i expresii proveribale din jude\ul D`mbovi\a ,
— T`rgovi=te: EB, 1999.
STUDII, ARTICOLE
Baronz G., Limba rom`n[ =i tradi\iile ei , — Gala\i: Tipografia
Triangul, 1872.
Teodorescu G. Dem., Cercet[ri asupra proverbelor rom`ne , —
Bucure=ti, 1877.
Chi\imia I. C., Paremiologie . — Studii =i cercet[ri de istorie literar[
=i folclor , — Bucure=ti, 1960.
Florea Petre. — Pan Halippa =i folclorul . — Memoriile Comisiei de
Folclor. Tomul IV , Bucure=ti, 1990, p. 31—71.
Papadima Ovidiu, Literatura popular[ rom`neasc[ , — Bucure=ti,
EPL, 1968.
Istoria literaturii rom`ne , — Bucure=ti: B. A. R., 1964.
Proverbe rom`ne=ti , — Bucure=ti, 1967 (Prefa\[ de G.

268— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —
Munteanu).
Theodorescu Barbu, P[un Octav, Folclor literar rom`nesc , —
Bucure=ti: ED, 1967.
Pop Mihai, Rux[ndoiu Pavel, Folclor literar rom`nesc , — Bucure=ti,
BDP, 1976.
Schi\e de folclor moldovenesc , — Chi=in[u: Cartea moldoveneasc[,
1965.
Crea\ia popular[ . (Curs teoretic de folclor rom`nesc din Basarabia,
Transnistria, Bucovina ), — Chi=in[u: +tiin\a, 1991 (cap. E.
Junhgietu).
MANUSCRISE
Halippa Pantelimon, Proverbe , — Arhiva de Folclor a Institutului
de Etnografie =i Folclor „C. Br[iloiu“ al Academiei Rom`ne*.
* Într-o not[ Pan Halippa indic[ persoanele care i-au ajutat s[
adune proverbele =i zic[torile populare: „În acest carnet au intrat =i
ziceri de ale moldovenilor de peste Nistru, pe care în parte mi le-audobândit alde Filimon, Dumitra=cu, Bulat, Durbailî, Ciobanu = . a. Au
mai ajutat cu scrisul lui fratele Grigora=, venit de la p[rin\elul
Inochentie din Gr[dina Raiului de la Balta. Încolo material tot din
p[r\ile de sus ale \inutului Sorocii, adus de Vasile Secar[…“

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Grigore BOTEZATU =i Andrei H}NCU Colec\ie ini\iat[ =i coordonat[ de Anatol Vidra=cu =i Dan Vidra=cu Concep\ia grafic[ a colec\iei: Vladimir Zmeev… [609186] (ID: 609186)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Grigore BOTEZATU =i Andrei H}NCU Colec\ie ini\iat[ =i coordonat[ de Anatol Vidra=cu =i Dan Vidra=cu Concep\ia grafic[ a colec\iei: Vladimir Zmeev… [609186]

Copyright Notice

,,Carol Davila București [304949]

Toți acești factori au făcut ca în prezent, hârtiile și cartoanele pentru ambalaje să aibă cele mai mari rate de recuperare și reciclare. [307572]

Domeniul general de studii: [612466]

Ministry of Health of the Republic of Moldova [600428]

Fig. 1. Distribuția numerică pentru proba cu citrat (nediluat) [301589]

JOSEPH STIGLITZS The Euro: How a Common [622657]

Copyright Notice

Similar Posts