Bazele guvernarii europene [609155]

Bazele guvernarii europene
Întreprinderi
si industrie

Nume: Pantea Carmen – Teodora

Specialitatea: Politie locala
anul I

Cuprins:
Politica industrial ă:
 Strategia Europa 2020 ș i “O politică adaptată erei noastre”
 Nevoia de o politică industrial ă in Europa
 Elaborarea si gestionarea politicii indutriale de c ătre UE
 Programe de sprijin ale UE
 Rolul Parlamentului European

Întreprinderile
 Principalele avantaje ale IMM -urilor î n economie
 Necesitatea de a acț iona la nivel UE
 Facilitarea internaționalizării întreprinderilor din UE
 Promovarea activităților internaționale ale IMM -urilor
 Sprijinirea întreprinderilor mici de catre UE
 Small Business Act
 Accesul la finanțare
 Politica in domeniul concurenței
 Rețelele UE pentru IMM -uri
 IMM-urile si cercetarea
 Programul pentru competivitatea IMM -urilor (COSME)
 Rolul Parlamentului European

Politica industrială
Politica industrială are caracter orizontal și vizează asigurarea unor condiții -cadru
favorabile competitivității industriale. Ea este, de asemenea, bine integrată în alte
politici ale UE în diferite domenii: comerț, piața internă, cercetare și inovare,
ocuparea forței de muncă, protecția mediului și sănătatea publică. Politi ca
industri ală a UE vizează îndeosebi: „să accelereze adaptarea industriei la
schimbările structurale”; „să încurajeze un mediu favorabil inițiativei și dezvoltării
întreprinderilor din întreaga Uniune și, în special, a întrepri nderilor mici și mijlocii”;
„să încurajeze un mediu propice cooperări i dintre întreprinderi”; și „să favorizeze o
exploatare mai bună a potențialului industrial al politicilor de inovare, cercetare și
dezvoltare tehnologică” (articolul 173 din TFUE).
Instrumentele politicii industri ale a UE, care coincid cu cele ale politicii în domeniul
întreprinderilor, vizează crearea condițiilor generale care să le permită
antreprenorilor și întreprinderilor să ia inițiative și să exploateze ideile pe care le au
și oportunitățile existente. Polit ica industrială ar trebui să țină seama însă de
cerințele și caracteristicile specifice ale fiecărui sector în parte. Rapoartele anuale
privind competitivitatea la nivel european examinează punctele forte și punctele
slabe ale economiei UE, în general, și ale industriei europene, în particular, și pot
sta la baza elaborării unor inițiative în materie de politici transsectoriale sau
sectoriale.
În contextul globalizării și al intensificării concurenței reprezentate de economiile
emergente, prosperitatea pe termen lung a Europei va depinde nu numai de
consolidarea sectorului bancar și al serviciilor, ci și de existența unei baze
industriale puternice. Cercetarea și inovarea joacă un rol esențial în dezvoltarea
tehnologiilor și a abordărilor care ar putea asig ura viitorul industriei prelucrătoare a
Europei.
Strategia Europa 2020 și „O politică industrială adaptată erei
globalizării”
În martie 2010, Strategia de la Lisabona a fost înlocuită cu Strategia Europa 2020
(„EUROPA 2020 – O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și
favorabilă incluziunii” . Noua strategie propune șapte inițiative emblematice. Patru
dintre ele sunt deosebit de importante pentru creșterea competitivității indus triei UE:
„O Uniune a inovării” , „O Agendă digitală pentru Europa” , „O politică industrială
integrată pentru era global izării” și „Noi compete nțe pentru noi locuri de muncă” .
Inițiativa emblematică „O politică industrială integrată adaptată erei globalizării” se
concentrează asupra a zece acțiuni pentru promovarea competitivității industriei
europene, accentuând aspecte pr ecum dezvoltarea IMM -urilor și aprovizionarea cu
materii prime și gestionarea lor.

Comunicarea Comisiei, „Politica industria lă: Creșterea competitivității” , adoptată la
14 octombrie 2011, solicită realizarea de reforme structurale profunde și elaborarea
de politici coerente și coordonate în toate statele membre pentru a spori
competitivitatea economică și industrială a UE și pentru a sprijini creșterea durabilă
pe termen lung. Comunicarea subliniază câteva domenii -cheie unde sunt necesare
eforturi mai susți nute: schimbări structurale la nivelul economiei, inovativitatea
industriilor, sustenabilitatea și utilizarea eficientă a resurselor, mediul economic,
piața unică și IMM -urile.
La 10 octombrie 2012, C omisia a prezentat o comunicare , intitulată „O industrie
europeană mai puternică pentru creșterea și redresarea economiei – Actualizare a
comunicării privind politica industrială”, care vizează sprijinirea investițiilor în inovare
și se concentrează asupra a șase domenii prioritare, cu înalt potențial (tehnolog iile
avansate de producție pentru producția ecologică, tehnologiile generice esențiale,
bioprodusele, politica sustenabilă în domeniul industrial, al construcțiilor și al
materiilor prime, vehiculele și ambarcațiunile ecologice și rețelele inteligente).
Comunicarea în cauză subliniază că este necesară îmbunătățirea condițiilor de
piață, a accesului la finanțare, la capital, la resurse umane și competențe, ca
mijloace de a promova competitivitatea industriei.
În ianuarie 2014, Comisia a prezentat comunicarea intitulată „Pentru o r enaștere
industrială europeană” . Această comunicare se concentrează asupra inversării
declinului industrial și asupra atingerii obiectivului de 20 % din PIB pentru activitățile
de producție până în 2020. Comisia afirmă că, pentru a a trage noi investiții și a crea
un mediu de afaceri mai bun, UE are nevoie de politici mai coerente în ceea ce
privește piața internă, inclusiv pentru infrastructuri precum rețelele de energie,
transport și informatice, precum și pentru bunuri și servicii. Mai este menționată, de
asemenea, importanța unei cooperări sporite în domenii precum administrația
publică de calitate, comerțul, cercetarea și materiile prime.
Această politică a fost completată în 2016 prin comunicarea intitulată „Digitalizarea
industriei europene – Valorificarea d eplină a pieței unice digitale” , care vizează
transformarea digitală și abordează provocările aferente acesteia, precum cele
legate de finanțare, standardizarea TIC, volumele mari de date și competențe. În
plus, Inițiat iva privind întreprinderile nou -înființate și extinderea acestora , lansată în
2016, are drept obiectiv să le ofere numeroșilor antreprenori inovatori din Europa
toate oportunitățile posibile pentru a construi întreprinderi de prim -plan la nivel
mondial.
Nevoia de o politica industrial a in Europa
Pe lângă faptul că trebuie să creăm locuri de muncă și să ne îmbunătățim
competitivitatea, trebuie să facem față și altor provocări majore precum:
îmbătrânirea populației europene, în condițiile în care populația mo ndială crește,

presiunea tot mai mare exercitată asupra materiilor prime și surselor de energie,
combaterea schimbărilor climatice, conservarea ecosistemelor și trecerea la o
economie cu emisii scăzute de CO2. Nu putem răspunde la aceste provocări decât
prin elaborarea unor tehnologii inovatoare menite să pună bazele unei noi revoluții
industriale.
Scopul strategiei Europa 2020 pentru creștere inteligientă, durabilă și favorabilă
incluziunii este să facă posibilă această nouă revoluție industrială. Două dintre
inițiativele emblematice ale strategiei Europa 20 20 vizează sectorul industriei:
• „O politică industrială pentru era globalizării”: scopul său este să îmbunătățească
mediul de afaceri, în special în favoarea IMM -urilor și să sprijine dezvoltarea un ui
cadru industrial solid și durabil, apt să concureze la nivel global.
• „O Uniune a inovării”: rolul său este să amelioreze condițiile generale și accesul la
finanțare pentru sectorul cercetării și inovării, pentru a permite transformarea ideilor
noi în produse și servicii care să genereze creștere economică și locuri de muncă.
Elaborarea si gestionarea politicii industrial e de catre UE
Pentru a asigura bunăstarea economică a Europei trebuie să menținem un lanț
valoric puternic, competitiv și diversificat în sectorul industrial. Industria
producătoare și serviciile conexe reprezintă peste 50 % din forța de muncă
disponibilă în sectorul privat, 75 % din totalul exporturilor și 80 % din activitățile
private de cercetare și dezvoltare din UE. În p lus, întreprinderile europene sunt din
ce în ce mai integrate în lanțurile valorice mondiale. Maximizarea conținutului local al
exporturilor poate constitui un motor important pentru competitivitatea industrială.
Potrivit datelor din 2009, aproximativ 87 % din valoarea exporturilor UE se
generează la nivel local. Politica industrială prevede acțiuni menite să sprijine
inovarea, să promoveze internaționalizarea întreprinderilor și să consolideze piața
unică a bunurilor și serviciilor.
În plus, Comisia gestio nează mai multe programe de sprijin pentru inovare și
cercetare în colaborare, care oferă o valoară adăugată clară ciclului de inovare,
întreprinderilor și cercetătorilor din UE. În prezent, sunt în curs de implementare cel
de Al șaptelea program -cadru pen tru cercetare și dezvoltare (PC7), cu un buget total
de peste 50 de miliarde de euro și Programul -cadru pentru competitivitate și inovare
(PCI). Începând din 2014, programul Orizont 2020 va înlocui cel de Al șaptelea
program -cadru, punând accent pe cerceta re și inovare.
Programe de sprijin ale UE
Un număr mare de politici, programe și inițiative care acoperă o gamă largă de
domenii contribuie în prezent la politica industrială a UE. Printre inițiativele care
beneficiază de un pachet bugetar se numără (în ordinea importanței): politica de
coeziune, Orizont 2020, Mecanismul pentru interconectarea Europei și Programul

UE pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii
(COSME), al căror buget colectiv se ridică la puțin sub 200 de miliarde EUR. În plus,
Planul de investiț ii pentru Europa și Fondul european pentru investiții strategice
(FEIS) vizează mobilizarea a cel puțin 500 de miliarde EUR în investiții private și
publice până în 2020. Două dintre prioritățile recurente în cadrul acestor programe și
inițiative sunt IMM -urile și inovarea.
Rolul Parlamentului European
Schimbările aduse la Maastricht Tratatului CE vizează, pentru prima dată,
chestiunea politicii industriale – o realizare ce poate fi atribuită inițiativelor
Parlamentului, care au contribuit la stimularea reo rganizării sectorului siderurgic și
au condus la o politică industrială mai dinamică. De atunci, Parlamentul European a
adoptat numeroase rezoluții care au continuat să consolideze politica industrială a
UE. Unele dintre cele mai recente sunt următoarele:
 Rezoluția din 16 iunie 2010 referitoare la Strategia Europa 2020, în care
Parlamentul și -a exprimat sprijinul ferm pentru politica industrială, propunând
crearea unui mediu propice menținerii și dezvoltării unei baze industriale solide,
competitive și dive rsificate în Europa. De asemenea, rezoluția subliniază că
Strategia Europa 2020 ar trebui să prezinte costurile și beneficiile trecerii la o
economie durabilă și eficientă din punct de vedere energetic;
 Rezoluția din 9 martie 2011 referitoare la o politică industrială pentru era
globalizării, care subliniază importanța unei viziuni mai cuprinzătoare privind
industria europeană în 2020, întrucât caracterul previzibil și stabilitatea pe
termen lung a actelor normative sunt considerate esențiale pentru atrager ea
investițiilor. În special, Parlamentul îndeamnă Comisia să acorde o importanță
mai mare inovării, competitivității și durabilității industriale și să elaboreze o
strategie industrială a UE ambițioasă, ecoeficientă și ecologică.
 Rezoluția din 26 octombri e 2011 referitoare la agenda pentru noi competențe și
locuri de muncă, care subliniază importanța unei cooperări mai strânse între
institutele de cercetare și industrie și a încurajării și sprijinirii investițiilor
întreprinderilor industriale în cercetare și dezvoltare. Parlamentul European a
solicitat mai multe investiții în educație, cercetare și inovare, promovarea unor
centre de excelență și a mobilității tinerilor, precum și sprijinirea dezvoltării unor
condiții propice stimulării creșterii întreprind erilor inovatoare.
 Rezoluția din 19 ianuarie 2012 referitoare la o strategie spațială a Uniunii
Europene în serviciul cetățeanului, care subliniază importanța unei strategii
pentru cercetare și inovare în domeniul politicii spațiale, care ar asigura progre sul
tehnologic, dezvoltarea industrială și competitivitatea Uniunii, conducând la
crearea de locuri de muncă în UE;

 Rezoluția din 15 ianuarie 2014 referitoare la reindustrializarea Europei în
vederea promovării competitivității și a durabilității, care eva luează situația
industriei europene și propune o serie de măsuri pentru abordarea provocărilor
existente. Această rezoluție a sprijinit o renaștere a industriei pentru o Europă
durabilă în vederea susținerii inovării pentru o nouă revoluție industrială.
 Rezoluția din 4 februarie 2014 referitoare la planul de acțiune pentru o industrie
siderurgică competitivă și durabilă în Europa, care subliniază locul important pe
care îl ocupă industria siderurgică în lanțuri valorice industriale precum cel al
industriei automobilelor și al industriei construcțiilor, dar și cel al ingineriei
mecanice și electrice. De asemenea, rezoluția a solicitat menținerea unei
producții siderurgice europene competitive care să asigure creșterea economică
și locuri de muncă în Europa.
 Rezoluția din 9 iunie 2016 referitoare la competitivitatea industriei europene de
echipament feroviar, care vizează menținerea competitivității și a poziției de lider
la nivel mondial a industriei europene de echipament feroviar.
Intreprinderile – cheia cresterii economice
 Microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii (IMM -urile) reprezintă 99%
dintre întreprinderile din UE. Acestea asigură două treimi dintre locurile de
muncă din sectorul privat și contribuie cu mai mult de jumătate din valoar ea
adăugată totală creată de întreprinderile din UE. S -au adoptat diverse
programe de acțiune pentru sprijinirea IMM -urilor, cum ar fi Inițiativa în
favoarea întreprinderilor mici ( Small Business Act ), Orizont 2020 și programul
COSME. Obiectivul acestora e ste creșterea competitivității IMM -urilor prin
cercetare și inovare și îmbunătățirea accesului lor la finanțare.
IMM-urile operează în principal la nivel național, relativ puține dintre ele fiind
angajate în activități comerciale transfrontaliere în interi orul UE. Cu toate acestea,
indiferent de sfera lor de acțiune, IMM -urile fac obiectul legislației UE în diferite
domenii, printre acestea numărându -se fiscalitatea [articolele 110-113 din Tratatul
privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE)], concurența ( articolele 101-109 din
TFUE) și dreptul societăților comerciale (dreptul de stabilire – articolele 49-54 din
TFUE). Definiția dată de Comisie IMM -urilor se regăsește în Recomandarea
2003/361/CE.
În 2015, aproape 23 de milioane de IMM -uri au generat 3,9 miliarde EUR ca valoare
adăugată și au asigurat locuri de muncă pentru 90 de milioane de angajați,
reprezentând o sursă esențială de spirit antreprenorial și de inovare, aspecte vitale
pentru competitivitatea întreprinderilor din UE. Politica UE în materie d e IMM -uri are
drept obiectiv să asigure că politicile și acțiunile Uniunii țin seama de nevoile
întreprinderilor mici și contribuie la transformarea Europei într -un spațiu mai atractiv
pentru crearea de întreprinderi și desfășurarea de activități economice .

Cadrul legal de funcționare a IMM -urilor este asigurat prin Legea 346/2004 privind
stimularea întreprinzătorilor privați pentru înființarea și dezvoltarea IMM -urilor.
Potrivit acesteia, întreprinderile mici și mijlocii sunt definite ca fiind acele întreprinderi
care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
-microîntreprinderi – au până la 9 salariați și realizează o cifră de afaceri anuală netă
sau dețin active totale de până la 2 milioane euro, echivalent în lei;
-întreprinderi mici – au între 1 0 și 49 de salariați și realizează o cifră de afaceri
anuală netă sau dețin active totale de până la 10 milioane euro, echivalent în lei;
-întreprinderi mijlocii – au între 50 și 249 de salariați și realizează o cifră de afaceri
anuală netă de până la 50 m ilioane euro, echivalent în lei, sau dețin active totale
care nu depășesc echivalentul în lei a 43 milioane euro.
În funcție de relația lor cu alte întreprinderi, raportată la capitalul sau la drepturile de
vot deținute ori la dreptul de a exercita o influ ență dominantă, pot exista 3 tipuri de
întreprinderi:
-întreprinderi autonome;
-întreprinderi partenere;
-întreprinderi legate.

Principalele avantaje ale IMM în economie sunt :
 oferă locuri de muncă pentru majoritatea populației ocupate, IMM – urile sunt
singurele care, în ultimii ani, generează noi locuri de muncă;
 realizează produse și servicii la costuri mai reduse decât firmele mari, factorul principal care
determină această diferență fiind volumul și intensitatea superioare a muncii în condițiile
permanenței prezențe a întreprinzătorului în firmă.
 dovedesc flexi bilitate și adaptabilitate ridicate la cerințele și schimbările pieței, favorizate de talia
mai redusă, procesul decizional rapid, specific întreprinzătorului și de implicarea sa nemijlocită în
adimensiunea lor redusă, care contribuie la evitarea birocrați ei excesive și la evitarea
dezumanizării;
 IMM -urile formează la nivelul individual un ansamblu mult mai ușor de controlat/condus.
 activitățile curente;

Necesitatea de a acționa la nivelul UE
Pentru ca piața unică a bunurilor și serviciilor să fie deschisă și echitabilă este
nevoie de acțiuni la nivelul UE. Comisia reprezintă interesele europene pe plan
internațional și garantează că întreprinderile din UE pot concura pe piața globală în
condiții optime, datorită deschiderii piețelor și liberalizări i comerțului. De asemenea,
Comisia monitorizează competitivitatea celor 40 de sectoare industriale și a
industriei UE în general și își publică concluziile în raportul anual privind
competitivitatea și în raportul bianual privind structura industriei. Pent ru a ne menține
perspectivele de creștere și de ocupare a forței de muncă, este esențial să
îmbunătățim cadrul în care acționează întreprinderile, prin măsuri coordonate la
nivel european și național.
Acțiunile companiilor au impact semnificativ asupra vieții cetățenilor din UE și din
întreaga lume. Nu doar în ceea ce privește produsele și serviciile pe care le oferă
sau locurile de muncă și oportunitățile pe care le creează, ci și în ceea ce privește
condițiile de muncă, drepturile omului, sănătatea, me diul, inovaț ia, educația și
instruirea.
Din acest motiv, cetățenii UE se așteaptă pe bună dreptate ca întreprinderile să
înțeleagă impactul lor pozitiv și negativ asupra societății și asupra mediului. Și, prin
urmare, preveniți, gestionați și reduceți oric e impact negativ pe care l -ar putea
provoca, inclusiv în cadrul lanțului lor global de aprovizionare. Respectarea acestei
îndatoriri este cunoscută în mod obișnuit ca „responsabilitate socială corporativă”
(CSR) sau „conduită de afaceri responsabilă” (RBC) .
Autoritățile publice, inclusiv UE, au un rol important în sprijinirea și încurajarea
companiilor să își desfășoare activitatea în mod responsabil. În ultimii ani, am
introdus un amestec inteligent de acțiuni voluntare și obligatorii pentru promovarea
CSR / RBC și am implementat principiile de ghid ale ONU privind afacerile și
drepturile omului (UNGP) și agenda ONU 2030 pentru dezvoltare durabilă.
În 2011, Comisia a adoptat strategia reînnoită pentru CSR, care combină abordări
orizontale pentru promovarea CSR / RBC cu abordări mai specifice pentru
sectoarele individuale și domeniile de politică. În urma strategiei sale, Comisia a
publicat un document de lucru al personalului (SWD (2019) 143) în martie 2019.
Acesta oferă o imagine de ansamblu asupra progrese lor Comisiei și ale Serviciului
European de Acțiune Externă (SEAE) în implementarea CSR / RBC și a afacerilor și
drepturilor omului.
Facilitarea internaționalizării întreprinderilor din UE
Pentru ca întreprinderile europene să poată concura pe piața mond ială în condiții
echitabile, Comisia consolidează accesul la piață și monitorizează și promovează un
sistem comercial internațional bazat pe comerțul bilateral și multilateral. De exemplu,
procedura de notificare instituită în baza Acordului Organizației M ondiale a

Comerțului (OMC) privind barierele tehnice din calea comerțului îi permite Comisiei
să monitorizeze propunerile de condiții pentru produse înaintate de partenerii
comerciali și să intervină dacă acestea ridică piedici nejustificate în calea comer țului.
PROMOVAREA ACTIVITĂȚILOR INTERNAȚIONALE ALE
IMM-URILOR
Într-o lume globalizată, IMM -urile trebuie să poată face față concurenței cu companii
din țările dezvoltate și emergente. În plus, există o legătură între internaționalizare și
creșterea IMM -urilor. Stategia Comisiei intitulată „Întreprinderi mici într -o lume mare”
își propune să dinamizeze economia europeană, ajutând IMM -urile să se extindă la
nivel internațional.
Sprijinirea in treprinderilor mici de catre UE
Întrucât reprezintă 98 % din totalul întreprinderilor și oferă 67 % din locurile de
muncă disponibile, IMM -urile sunt un motor important al creșterii economice, al
inovării, al ocupării forței de muncă și al integrării sociale în UE. Comisia Europeană
promovează antreprenoriatul de su cces și face eforturi pentru a ameliora cadrul în
care funcționează IMM -urile. Până la mijlocul anului 2012, peste 175 000 de IMM -uri
au beneficiat de instrumentele financiare oferite de Programul -cadru pentru
competitivitate și inovare. În perioada 2008 -2011, Banca Europeană de Investiții a
acordat împrumuturi în valoare de aproximativ 40 de miliarde de euro, de care au
beneficiat peste 210 000 de IMM -uri. Începând din 2014, Programul COSME (pentru
competitivitatea întreprinderilor și IMM -urilor) va oferi sprijin suplimentar IMM -urilor.
Facilitarea accesului la finanțare pentru IMM -uri este o altă prioritate majoră. UE
pune la dispoziția întreprinderilor mai multe posibilități de finanțare – prin fondurile
structurale, programele de cercetare și inovare, in strumentul de microfinanțare
Progress și împrumuturile acordate de Banca Europeană de Investiții.
Small Business Act
Până în prezent, cea mai vastă și cuprinzătoare inițiativă privind IMM -urile a fost
prezentată de Comisie în iunie 2008 sub forma unei com unicări privind Small
Business Act (SBA) . SBA vizează crearea unui nou cadru strategic, care să
integreze instrumentele existente și care să se bazeze pe Carta europeană pentru
întreprinderile mici și pe o politică modernă a IMM -urilor în folosul creșterii și al
ocupării forței de muncă. Documentul pledează mai degrabă pentru „o abordare de
parteneriat politic cu statele membre”, decât pentru o abordare pe deplin
comunitară. SBA vizează îmbunătățirea abordării generale cu privire la spiritul
antreprenorial în UE prin aplicarea principiului „thinking small first” („a gândi mai întâi
la scară mică”).
Accesul la finanțare

De multe ori, piețele financiare nu reușesc să asigure finanțarea necesară pentru
IMM-uri. În ultimii ani, s -au înregistrat unele progrese în ceea ce privește
îmbunătățirea disponibilității finanțării și a creditelor pentru IMM -uri prin acordarea
de împrumuturi, garanții și capital de risc. Instituțiile financiare europene – Banca
Europeană de Investiții (BEI) și Fondul European de Investiții ( FEI) – și-au
intensificat operațiunile în materie de IMM -uri.
Cu toate acestea, SBA identifică în continuare accesul la finanțare ca fiind cea de -a
doua problemă majoră cu care se confruntă IMM -urile. În noiembrie 2011, Comisia a
prezentat „un plan de acți une pentru îmbunătățirea accesu lui la finanțare al IMM –
urilor” . Printre altele, planul de acțiune include inițiative de politică menite să
faciliteze accesul IMM -urilor la piețele de capital de risc. Comisia monitorizează
evoluțiile în materie de acces al IMM-urilor la finanțare prin intermediul Anchetei
comune a Comisiei/Băncii Centrale Europene privind accesul întreprinderilor la
finanțare (SAFE).

Politica în domeniul concurenței
De multă vreme, politica UE în materie de ajutoare de stat prevede condiții
favorabile pentru IMM -uri, ținând seama de dificultățile speciale cu care se confruntă
acestea din cauza dimensiunilor lor. În 2014, Comisia a adoptat un Regulament
general de exceptare pe categorii de ajutoare (RGECA) pentru ajutoarele de stat
[Regulamen tul (UE) nr. 651/2014]. Una dintre componentele modernizării ajutoarelor
de stat este flexibilitatea crescută conferită statelor membre, care pot acorda
ajutoare IMM -urilor fără a notifica în prealabil și fără a primi aprobarea Comisiei, cu
condiția îndepl inirii anumitor condiții. În temeiul acestui regulament, IMM -urile pot
beneficia de sprijin public în valoare de maximum 7,5 milioane EUR.
Rețelele UE pentru IMM -uri
Exemplele de politici și rețele care vizează IMM -urile includ, în primul rând, servicii
de sprijin general pentru IMM -uri în UE, precum „Rețeaua întreprinderilor europene”,
„SOLVIT”, „Europa ta – Întreprinderi”, „IMM -urile și mediul” și „Lucrul cu produsele
chimice: Birourile naționale de asistență tehnică REACH”. În al doilea rând, sprijinul
pentru inovare și cercetare include „Serviciul de asistență pentru drepturi de
proprietate intelectuală (DPI)”, „Techweb pentru IMM -uri”, „Serviciul de asistență
pentru IMM -uri: aspecte legate de DPI în relațiile cu China”, „Rețeaua europeană
(EBN) a centre lor de afaceri și inovare (BIC)”, „Rețeaua europeană de inovare la
locul de muncă” și „Gate2Growth”.
IMM-urile și cercetarea
Cercetarea și inovarea sunt cruciale pentru succesul durabil și pentru dezvoltarea
sustenabilă a IMM -urilor în UE. Programul Orizont 2020 pentru perioada 2014 -2020
urmărește crearea unui mediu mai bun și mai cuprinzător de sprijin al activităților de

cercetare și inovare ale IMM -urilor. Ar trebui să se poată obține o simplificare
semnificativă printr -un singur set de norme. Ca p arte a acestei abordări, IMM -urile
sunt încurajate să participe printr -un nou „instrument specific pentru IMM -uri”, care
vizează acoperirea deficiențelor de finanțare pentru activitățile de cercetare și
inovare timpurii ș i de mare risc ale IMM -urilor.
Programul pentru competitivitatea întreprinderilor și a
întreprinderilor mici și mijlocii (COSME )
În decembrie 2013, a fost adoptat Regulamentul (UE) nr. 1287/2013 al
Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a unui
progr am pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii
(COSME) pentru perioada 2014 -2020. Cu un buget planificat de peste 2,3 miliarde
EUR în perioada 2014 -2020, COSME urmărește următoarele obiective generale:
 îmbunătățirea acce sului IMM -urilor la finanțarea sub formă de capitaluri proprii și
datorii: un mecanism de capitaluri proprii pentru investițiile din faza de creștere,
precum și un mecanism de garantare a împrumuturilor, care va oferi IMM -urilor
servicii directe sau indire cte de partajare a riscurilor cu intermediari financiari
pentru a acoperi împrumuturile; o contribuție de 1,3 miliarde EUR din bugetul
COSME este destinată instrumentelor financiare;
 îmbunătățirea accesului la piețe, atât pe teritoriul Uniunii, cât și la n ivel mondial:
furnizarea unor servicii de sprijin pentru întreprinderi orientate înspre creșterea
economică prin intermediul Rețelei întreprinderilor europene pentru a facilita
extinderea activității atât pe piața unică, cât și în afara UE;
 promovarea antr eprenoriatului: activitățile vor include dezvoltarea competențelor
și a atitudinilor antreprenoriale, în special în rândul noilor antreprenori, al tinerilor
și al femeilor.
Potrivit Comisiei, se preconizează că programul va ajuta anual 39 000 de
întreprind eri să creeze sau să păstreze 29 500 de locuri de muncă și să lanseze 900
de noi produse, servicii sau procese comerciale până în 2020.
Rolul Parlamentului European
Încă din 1983, Parlamentul a proclamat „Anul întreprinderilor mici și mijlocii și al
artiza natului”, lansând o serie de inițiative pentru a încuraja dezvoltarea acestora.
De atunci, Parlamentul și -a demonstrat în mod constant angajamentul față de
încurajarea dezvoltării IMM -urilor europene. De exemplu:
 În iunie 2010, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la politica comunitară
în materie de inovare într -o lume în schimbare. În această rezoluție, Parlamentul
subliniază nevoia de a crea condiții pentru o mai bună disponibilitate a capitalului
de risc pentru IMM -uri. Parlamentul solicită dezvolta rea unor instrumente de
finanțare a IMM -urilor, cum sunt microcreditele, capitalul de risc pentru cei dornici

să investească în întreprinderi inovatoare, precum și „investitorii providențiali”
dornici să sprijine proiecte de afaceri concepute de tineri cer cetători. Parlamentul
a invitat statele membre și Comisia să creeze stimulente fiscale, financiare,
economice și administrative pentru investiții.
 În martie 2011, Parlamentul European a adoptat o rezoluție referitoare la o
politică industrială pentru era globalizării. Printre altele, Parlamentul invită
Comisia să continue aplicarea SBA pentru a reduce sarcinile administrative
impuse IMM -urilor și pentru le îmbunătăți accesu l la finanțare. Parlamentul
solicită și o actualizare a definiției IMM -urilor pentru a se asigura o mai mare
flexibilitate în sectoare industriale specifice. De asemenea, Parlamentul invită
Comisia să sporească participarea IMM -urilor la programele -cadru p entru
cercetare și dezvoltare.
 În mai 2011, Parlamentul European a adoptat o rezoluție referitoare la
revizuirea Small Busines s Act . În textul rezoluției, Parlamentul, printre altele,
solicită statelor membre să adopte ultima propunere rămasă, referitoare la
statutul societății private europene. De asemenea, Parlamentul își exprimă
preocuparea cu privire la faptul că testul IMM -urilor nu a fost aplicat în mod
corespunzător și consecvent în toate noile propuneri legislative, în special la
nivel național. În plus, Parlamentul atenționează statele membre cu privire la
pericolul suprareglementării, care se traduce printr -o depășire a cerințelor
legislației UE la transpunerea Directivelor europene în dreptul intern.
 În octombrie 2012, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la întreprinderile
mici și mijlocii (IMM -urile): competitivitate și oportunități de afaceri”. În această
rezoluție, Parlamentul evidențiază o serie de domenii, inclusiv reducerea
sarcinilor administrative, sprijinirea competitivității și a creării de noi locuri de
muncă, înființarea întreprinderilor noi și accesul la informație și la finanțare.
 În ianuarie 2014, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la
reindustrializarea Europei în vederea promovării competitivității și a durabilității,
în care subliniază importanța IMM -urilor în economia UE și solicită sprijin și
asistență specifice pentru IMM -uri.
 În septembrie 2016, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la accesul la
finanțare al IMM -urilor și creșterea diversității finanțării IMM -urilor în cadrul
uniunii piețelor de capital.
 În iulie 2017, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la elaborarea unei
ambițioase strate gii industriale europene, ca prioritate strategică pentru creștere
economică, ocuparea forței de muncă și inovare în Europa.