Capitolul V Cercetare Pedagogică Experimentală [609125]

CAPITOLUL V CERCETARE PEDAGOGICĂ
EXPERIMENTALĂ

5.1 NOȚIUNI INTRODUCTIVE

Primele concepte și noțiuni legate de infrastructură locală cu noțiuni de potențial
natural și antropic , sunt dobândite de către elevi în învățământul primar, din clasa a IV -a și
se continuă dezvoltarea acestor cunoștințe în clasele a V -a și clasa a IX -a. Lecția la modulele
de specialitate, respectiv Organizarea Activității Unităților de Alimentație și Turism ,
clasa a IX -a este completată de Servicii hoteliere studiată în clasa a X-a și este dependentă
de conținutul prevăzut în programa școlară.
Formarea unor competențe de identificare a componentelor mediului înconjurător
presupune cunoașterea structurii mediului înconjurător ca sistem, fapt pentru care este
necesară definirea no țiunii de orizont local, identificarea elementelor componente și
descrierea componentelor mediului înconjurător din oferta locală.
Pentru o mai mare eficiență pentru formarea acestor competențe, consider că
utilizarea metodelor moderne este necesară, deoarece facilitează o învățare rapidă, permite
înțelegera unor fenomene și procese, permite realizarea unor ierarhii, și faormarea unor
atitudini pozitive față de mediu, în special cel din orizontul local.
Formele organizatorice pe care le -am propus sunt:

1) Dezvoltarea activităților de studiere a pe baza observației directe a orizontului
local.
2) Realizarea unor portofolii tematice care să acopere varietatea orizontului local.
3) Desfășurarea unor cercuri științifice, unde elevii își po t prezenta anumite rezultate,
studii, proiecte, referitoare la o tematică care include și elemente din orizontul local.

5.1. Noțiuni despre potențialul turistic local
disciplina învățământ , are un rol important în formarea și educarea elevilor.
Disponibilitățile științifice ale geografiei se traduc în plan didactic prin dimensiuni
educaționale variate. Învățământul modern nu se limitează la cunoaștere și asimilare de
cunoștințe, ci se azează pe dezvoltarea gândiri, faormarea atitudinii și comportamentului,
promovarea personalității personalității elevului.
O convingere pe care o putem forma la elevi, este acela că lumea, în ansamblul eiși
realitatea înconjurătoare sunt coniscibile. Multe dintr elementele care se regăsesc în lecții
demonstrează că natura și oamenii se află într -o continuă transformare, datorită dinamicii și
autodezvoltării proprii într -un proces permanent. Geografia cuprinde în sfera ei de cercetare
procese și fenomene care se desfășoară pe spații largi, sau pe spații rastânse, la nivel de
orizont local. Cunoașterea acestor fenomene se poate face prin activitatea la nivelul
cabinetului de geografie sau prin aplicații practice la nivelul orizontului local, cu o profundă
valoare didactică , științifică, aplicativă și educ ativă asupra elevilor.

Înteresul cercetării orizontului local pentru învățarea geografiei a reprezentat
întodeauna un punct de plecare în proiectarea învățării acestei discipline.
Predarea geografiei în școală începe cu geografia locului natal, stud iată la clasa a
IV-a, care ajută, pe baza unor observații directe, formarea la elevi a unor noțiuni elementare
pentru studierea geografiei în clasele superioare.
La clasa a IX -a, informațiile se axează pe raportarea elementelor geografice la
situați a concretă a orizontului local. Corelarea geografiei cu orizontul local se face și la
nivelul clasei a XII -a, partea de Geografie a României permite acest tip de abordare.
Aplicațiile practice și cele de învățare au la bază fenomenele și problemele din or izontul
local. Orizontul local este considerat de către Mândruț, O. (1996), ca fiind alcătuit
dintr -o sumă de factori fizici și biologici care asigură existența omului, precum și o
înmănunchere de condiții sociale care maschiază un mod de viață și un ansa mblu de activități
umane. Noțiunea de orizont presupune trei accepțiuni: orizont imediat, apropiat și local.
Elementul comun al acestora îl reprezintă limita de vizibilitate dată de linia
orizontului. Diferențele între cele trei accepțiuni ale orizontului , sugerează, că orizontul
imediat este cel mai apropiat de privitor, orizontul apropiat se află la o anumită distanță, dar
într-o proximitate a acestuia, iar orizontul local se află la exteriorul acestora, ocupând spațiul
până la limita de vizibilitate, ad ică la limita orizontului, numită linia orizontului.
Linia orizontului reprezintă locul unde, în mod imaginar, cerul se unește cu
Pământul, adică acel cerc până unde spațiul este vizibil, din punctul de observare.
Orizontul și linia orizontului diferă f oarte mult în raport de configurația suprafeței terestre.
Orizontul imediat este situat în imediata apropiere a privitorului, pentru
elev îl reperezintă locul în care își desfășaoară activitatea: sala de clasă, școala, locuința. În
acest orizont elemente le sunt percepute în la dimensiunile reale, pot fi percepute direct sau
pot fi atinse, măsurătorele se pot face cu mijloace simple și cu mare precizie.
Orizontul apropiat reprezintă spațiul care este situat în jurul orizontului
imediat și este parcurs z ilnic. Acesta cuprinde locuința, spațiul în care se desfășoară
activitatea, drumul de acasă la locul de activitate, precum și anumite locuri prin care trecem
pentru a parcurgeacest drum. În cazul localităților rurale , de dimensiuni ,ici, orizontul
apropri at este reprezentat de întreaga localitate, iar în czul localităților urabne, acesta este
reprezentat de cartierul în care locuim.
Orizontul local are o extensiune mai mare decât orizontul imediat și
apropiat., întinzându -se până la limita de vizi bilitate din jurul localității natale, care
corespunde unei asocieri de unități geografice, cuprinzând trei componente majore:

– componentele fizice naturale (abiotice): relieful, substratul geologic, solul, aerul,
apa; – componentele biotice: vegetaț ia și fauna;
– componentele sociale: locul pe care îl ocupă omul în cadrul orizontului local.
În acepțiunea inițială, reprezintă teritoriul în care se poate realiza o excursie
de o zi, pe jos. Limita exterioară a orizontului local ar putea să fie s ituată la 40 -50 km distanță
de un privitor situat în centru. Teoretic orizontul local are aspectul unui cerc având în centru
privitorul și o rază de aproximativ 40 -50 km.
În realitate, situația este mai complexă, deoarece linia orizontului depinde f oarte
mult de relieful pe care îl intersectează.
Diversitatea orizontului local
Luând în considerare varietatea, diversitatea și caracterul concentric al reliefului
există mai multe moduri sub care poate să apară linia orizontului și, în rapo rt cu aceasta,
aspectul orizontului local:

a) pentru regiunile cu o anumită omogenitate și orizontalitate, linia orizontului poate
să fie situată la distanță mare și să aibă aspect liniar, în această categorie se încadrează
câmpiile;
b) regiunile de câmpie au un orizont local mai puțin extins și o linie a orizontului
vălurită;
c) regiunile de munte au, de asemenea, o linie a orizontului vălurită;
d) la contactul dintre regiuni, linia orizontului îmbină caracteristicile rel iefurilor
respective; contactul dintre Câmpia de Vest, Dealurile de Vest și Carpații Occidentali.
e) pentru regiunile mărginite de o arteră hidrografică majoră, limita poate fi
considerată până la artera respetivă; astfel estul Podișului Moldovei, limita orizontului local
poate fi considerată râul Prut.

Limita maximă a orizontului local al municipiului Petroșani, este strict legată de
spațiul montan înconjurător, localizat întrun spațu închis, Depresiunea Petroșani.
Pentru exemplificarea noțiun ilor și structurilor indentificate se utilizează imagini ce
reprezintă imagini din oraș. Elevii vor identifica elementele naturale și antropice vizibile,
apoi zonele în care au fost făcute fotografiile și se va trece la exemplificări, ca de exemplu
,,La ni velul Municipiului Petroșani, mediul natural este reprezentat de vegetație și fauna din
perimetrul orașului și a Munțiilor Parâng, iar dintre elementele antropice identificate
menționăm clădirile administrației locale, culturale, și de locuit, centrele com erciale,
elemente de infrastructură etc.”. Sintetizarea acestor date se va face sub formă de tabel, care
va cuprinde elementele observate în imaginea respectivă.
Pentru a recunoaște componentele identificate în fotografii este indicat să se facă o
recunoaștere în teren, sub forma unei excursii sau drumeții. Formarea deprinderilor practice
se poate prin metoda obsersației directe a relității din mediul înconjurător, elevii vor
identifica și localiza componentele oritontului local. Elevii obțin informați i despre localitatea
în care trăiec sau învață prin observare directă organizată sau mai puțin organizată.
Localitatea de domiciliu oferă elemente necesare construirii câmpului realității
vizibile și observabile. Analiza spațiului din orizontul local se poate realiza apelând la
modelul învățării transdisciplinare. Atunci când studiem populația dintr -o localitate, facem
apel la cunoștințele de istorie, în cazul florei sau faunei apelăm la cunoștințele de biologie și
zoologie, iar în cazul calității unor el emente ale mediului, apelăm la cunoștințele din chimie.
Activitățile practice de cercetare și studiu efectuate cu elevii unei clase în vederea
studierii orizontului local pot fi de tipul:
– observării directe;
– relizării de colecții de ro ci, ierbare, insectare;
– efectuării de fotografii, înregistrări audio și video.
Studierea orizontului local permite formarea la elevi a următoarelor competențe:
– orientarea în spațiu;
– identificara elementelor sau a fenomenelor de g eografie fizică;
– localizarea a unei așezări umane;
– caracterizarea unei așezări umane;
– cunoașterea anumitor caracteristici ale populației;
– caracterizarea economiei locale pe baza unor criterii;
– analiza posibilităților de dezvoltare a teritoriului, în condițiile
dezvoltării durabile.

Necesitatea cunoașterii orizontului local
Un deziderat major al modernizării procesului de învățământ îl constitue creșterea
activităților directe care au ca scop dezvoltarea spiritului de investigație științifică la elevi,

sporirea elementelor formative și euristice ale însușirii cunoștințelor și deprinderilor practice.
Interesul cercetării orizontului local pentru învățarea geografiei a reprezentat un punct de
plecare în proi ectarea acestei discipline. Aplicațiile practice și cele de învățare care au la bază
exercițiile și problemele reprezintă o componentă mai bine exprimată în noile programe.

5.2 CERCETARE PEDAGOGICĂ EXPERIMENTALĂ

„Cercetarea pedagogică este o strategie desfășurată în scopul surprinderii unor
relații noi între componentele acțiunii educaționale și al elaborării unor soluții optime de
rezolvare a problemelor indicate de procesul instructiv – educativ în conformitate cu
exigențele sociale ” 1

5.2.1.DESC RIEREA CERCETĂRII

Cercetarea pedagogică are caracter prospectiv , adică vizează dezvoltarea
personalității elevului în perspectiva exigențelor dezvoltării sociale și proiectează tipul de
personalitate necesar în viață (v. caracterul istoric al educației). Apoi, cercetarea pedagogică
trebuie să fie continuu ameliorativă 2 (adică cercetarea pedagogică trebuie să determine, prin
intervențiile sale modelatoare, optimizarea actului pedagogic). De asemenea, orice cercetarea
pedagogică este interdisciplinară, dat ă fiind complexitatea fenomenului investigat și prezintă
aspecte specifice sub raportul etapelor de desfășurare și al metodelor de cercetare.
Scopul cercetării
Activitatea experimentală desfășurată în perioada septembrie 2016 – iunie 2017, în
cadrul Coleg iului Economic ,,Hermes” Petroșani, a avut ca obiect inventarierea strategiilor de
evaluare folosite în orele modulelor de specialitate și găsirea celor mai eficiente strategii,
menite să eficientizeze procesul de predare –învățare –evaluare și de ce nu, să contribuie la
creșterea productivității învățării.
Obiectivele cercetării :
Activitatea experimentală desfășurată în perioada 2016 – 2017 la Colegiul
Economic ,,Hermes” Petroșani a avut ca obiective principale următoarele:
– combinarea optimă a meto delor si mijloacelor, a formelor de organizare a
învățării, articularea lor în sisteme, alegerea strategiei optime de învățare și studiu planificat:
elaborarea și testarea de proiecte didactice experimentale;
– sporirea obiectivității și preciziei evaluări i, stabilirea eficienței unor noi tehnici și
instrumente de evaluare;
– reducerea procentului de elevi cu rezultate slabe la învățătură, prin folosirea
metodelor și tehnicilor moderne de predare și evaluare;

1Ioan Nicola, Pedagogie , București, Editura Didactică și Peda gogică, 1994, p. 56, s.v.
2 Ioan, Jinga, Elena Istrate, Manual de pedagogie , București, Editura Bic All, 2006, p. 62

– creșterea gradului de conștientizare a învățăr ii, având în vedere că modulele de
specialitate asigură legătura dintre conținuturi, aptitudini, atitudini și dezvoltarea motivației
intrinseci a elevilor;
– utilizarea în condiții de eficiență sporită a materialelor didactice;
– egalizarea șanselor de edu cație, de succes, prin personalizarea condițiilor
instruirii, prin diferențierea și individualizarea învățământului;
– creșterea generală a nivelului la învățătură a tuturor elevilor la modulelor de
specialitate , indiferent de lacunele pe care aceștia le au la începutul activității experimentale;
– creșterea interesului pentru modulele de specialitate și la elevii care au ajuns la
profilul „Turism”, specializarea „tehnician în turism” sau ,,tehnician în hotelărie”,
specializarea „organizator banqueting”, întâmplător, în urma unei defectuoase orientări
școlare și profesionale ori din alte motive obiective sau subiective.
Ipotezele de lucru :
Pornind de la obiectivele urmărite în cadrul activității experimentale au fost stabilite
următoarele ipoteze de lucru:
❖ reducerea procentului de elevi cu rămâneri în urmă la învățătură, dacă vor fi
identificate din timp lacunele intervenite în instruirea anterioară a elevilor, iar aceștia vor fi
tratați corespunzător în cadrul activităților didactice de învățare în clasă
❖ Eficientizarea instruirii, prin înlocuirea metodelor tradiționale predare – învățare –
evaluare cu metode centrate pe competențe și pe obiectivele operaționale ale fiecărei lecții.
❖ Îmbunătățirea activității de orientare școlară și profesională

5.2.2 ORG ANIZAREA CERCETĂRII

• Tipul cercetării : aplicativ – ameliorativă
• Perioada de cercetare : anul școlar 2016 -2017
• Locul de desfășurare a cercetării : Colegiul Economic Hermes Petroșani
• Disciplina de învățământ vizată : M1 „SERVICII HOTELIERE”

5.2.2.1 Met ode de cercetare folosite
– observația directă – dă posibilitatea să venim în contact direct cu faptele și să le
valorificăm, urmărind acțiunea mecanismelor învățării, procesul dezvoltării motivației, gradul
de asimilare a unor modele, norme, valori, în c onformitate cu cerințele programei școlare;
Observația naturală se poate realiza în paralel cu activitățile curente, observatorul
poate sesiza calitatea prestațiilor elevilor, erori ce apar cu o frecvență mai mare în rezolvarea
unor probleme, situații tipi ce în care se produc indisciplina, neatenție. Pentru cercetător e
important să descrie fenomenul observat, dar și să analizeze datele cantitative extrase.
– metoda anchetei (convorbirea și chestionarea ) – Este „metoda de cercetare
directă prin care se dis cută în mod intenționat cu subiecții și factorii educativi pentru
obținerea de date în legătură cu desfășurarea procesului instructiv – educativ” 3

3 Abrudan C., Psihopedagogie pentru formarea profesorilor , Editura Universității din Oradea, 2003 –
pag. 279

Convorbirea se desfășoară în funcție de obiectivele urmărite, pe baza unui plan și a
unor întrebări dinain te elaborate. Prin intermediul convorbirii se pot dobândi informații de
cea mai mare importanță cu referire la interesele și opiniile educaților. Ea se poate realiza
individual sau în grup, ocazional sau planificat.
Această metodă urmărește acumularea uno r date (opinii, interese, dorințe, aspirații) în
legătură cu motivația învățării, dialogul profesor -elev în cadrul lecției, volumul informațional
și timpul necesar asimilării cunoștințelor, rolul culturii generale în formarea culturii
profesionale, semnifi cația notei și succesului școlar, rolul și importanța instruirii practice în
formarea deprinderilor, abilităților și priceperilor specifice meseriei.
Conversația are și un scop evaluativ. Acest tip de convorbire are trăsăturile unui
dialog liber cu elevii: încredere reciprocă, familiaritate, flexibilitate, dar depășește acest
stadiu prin faptul că profesorul structurează convorbirea în jurul unor itemi prestabiliți.
Folosind această metodă activă și eficientă de instrucție, am putut depista rapid problemele pe
care le au elevii în înțelegerea unor noțiuni abstracte și am putut interveni pe moment cu
explicații suplimentare. Am folosit această metodă atât în verificarea cunoștințelor, cât și în
predarea și sistematizarea lor.
– metoda cercetării documentelor școlare – vizând relevarea unor trăsături ale
personalității elevilor prin prisma obiectivării ei în lucrări scrise, caiete de teme, cât și unele
aspecte ale procesului instructiv -educativ așa cum se oglindesc ele în documente școlare
(catalog, planuri și programe de învățământ, planificări calendaristice etc.)
– metoda testelor – vizând evaluarea formativă și sumativă a progresului
înregistrat de către elevi;
Probele de evaluare scrisă au avut rolul de a înregistra într -un mod cât mai
obiectiv achizițiile elevilor. Am conceput testele astfel încât elevii să poată demonstra că
posedă informații, că pot opera cu informațiile acumulate, că le pot integra în contexte noi și
că pot face asocieri între noțiuni diferite. În ceea ce privește tipologia itemilor, am formulat o
gamă cât mai variată a acestora: cu alegere duală, cu alegere multiplă, de asociere, cu
răspuns scurt, de completare, întrebări structurate, eseul.
Testele propuse s -au dovedit eficiente prin obiectivitatea și fidelitatea mare, prin
ușurința î n notare, prin faptul că acoperă un număr destul de mare de conținuturi într -un timp
scurt de evaluare.
– metode de măsurare a rezultatelor cercetării , de prelucrare și interpretare a
datelor (numărarea, întocmirea tabelelor de rezultate și consemnare a da telor în foile de
observație după administrarea probelor și înregistrarea performanțelor, tabele analitice, tabele
sintetice, reprezentări grafice, etc);
• Stabilirea eșantionului de subiecți (elevi) cuprinși în cercetare – clasa a X -a B,
specializarea „T ehnician în activități economice” și clasa a X -a C, specializarea „Organizator
banqueting”, ce vor îndeplini succesiv funcția de eșantion experimental, respectiv eșantion de
control; se vor urmări rezultatele elevilor înainte și după administrarea factoru lui
experimental. Se va folosi tehnica grupurilor paralele.

5.2.2.2Caracterizarea subiecților

Clasa, în care elevii petrec o parte semnificativă din timpul lor, trebuie să ofere un
mediu atractiv, ergonomic, prietenos în care elevii să se simtă în sigura nță, și totodată utili.
Caracterul de utilitate este subliniat de unii autori 4 care consideră grupul de elevi ca pe unul
de muncă specific, compus dintr -un număr de membri egal între ei, reprezentați de elevi și
dintr -un animator reprezentat de profesor, ale căror raporturi sunt reglementate, oficial, de
tipul sarcinii și de normele de funcționare. Dezvoltarea personalității și randamentul învățării
este direct influențată de relația elevului cu clasa sa, direct proporțional cu interacțiunea
profesor -elevi , interacțiunea elev -elev și climatul afectiv din grup.
Clasa a X -a C este formată (la începutul anului școlar 2016 -2017) din 27 de elevi (8
fete și 19 băieți), având vârste cuprinse între 16 și 17 ani, Din punctul de vedere al
provenienței socio -profesion ale, elevii provin din familii de muncitori, cu sau fără studii
medii, șomeri, casnice, liber profesioniști. Cea mai mare parte din elevii care alcătuiesc
colectivul clasei ,au domiciliul în mediul urban , doar 3 elevi provin din mediul rural, iar
dintre a ceștia 8 elevi sunt navetiști, deoarece locuiesc în orașe din Valea Jiului, altele decât
Petroșani sau comune din vecinătate; 2 dintre ei au părinții plecați la muncă în străinătate, iar
4 provin din familii monoparentale, ai căror părinți sunt divorțați. O elevă are unul din părinți
decedat.
Clasa a X -a B este formată (la începutul anului școlar 2016 -2017) din 22 de elevi (8
băieți și 14 fete), având vârste cuprinse între 16 și 17 ani. În semestrul II, efectivul clasei se
reduce la 20 de elevi, deoarece u n elev este exmatriculat din cauza absenteismului, nereușind
astfel să -și încheie situația școlară, iar o elevă se retrage din motive familiale.
Din punct de vedere al provenienței socio -profesionale, marea majoritate provine din
familii de muncitori, cu sau fără studii medii, șomeri, casnice, liber profesioniști.
Ca mediu de proveniență colectivul este destul de omogen, elevii provenind din
mediul urban zona Valea Jiului, o singură elevă provenind din mediul rural; 9 elevi sunt
navetiști deoarece locuies c în orașe din Valea Jiului, respectiv Uricani, Lupeni, Aninoasa,
Petrila; 3 dintre ei au câte un părinte plecat la muncă în străinătate, iar o elevă are ambii
părinți plecați să lucreze în străinătate. Trei elevi provin din familii monoparentale, ai căro r
părinți sunt divorțați. Două eleve au unul dintre părinți decedat.
Pentru o mai bună cunoaștere a colectivelor de elevi s -au avut în vedere dimensiunea
socială și dimensiunea psihologică.
În concluzie, colectivele claselor a X -a B și a X -a C sunt destul de omogene, atât din
punct de vedere social, cât și ca proveniență sau după domiciliu.
La începutul anului școlar, în cele două clase, majoritatea elevilor au o atitudine
responsabilă, însă există unii elevi dezinteresați, cu atitudini reprobabile față de colegi. Ca
substrat integrator al cunoașterii elevilor, factorul central este capacitatea de muncă a elevilor
în clasă.

4 M.Zlate, C.Zlate – Teoria g rupurilor și cercetarea colectivelor școlare, E.D.P., București, (1982)

Modul de determinare a capacității de muncă a elevilor se realizează prin comparație
cu tabloul indicatorilor dezvoltării psiho – fizice, precum și prin observarea comportamentelor
zilnice (sau periodice) ale membrilor colectivelor de elevi.
Relațiile elevului cu grupul social căruia îi aparține (clasa de elevi) au o importanță
deosebită asupra evoluției personalității sale, cât și asupra randamentului învățării. Dintre
caracteristicile clasei de elevi s -au urmărit unele aspecte referitoare la: scopuri, roluri, norme,
coeziunea de grup. Întrucât scopurile sunt de două tipuri: de tip prescriptiv (aptitudini de
dobândit în profil) și individ uale, se impune la clasa a X -a B, ca o formă de echilibrare a
structurii organizatorice a clasei, armonizarea și integrarea reciprocă a celor două tipuri de
finalități.
În ceea ce privește rolurile (ansamblul de sarcini care trebuie realizate de membrii
grupului) clasa trebuie să fie bine organizată (șeful clasei, responsabilul cu curățenia, cu
disciplina să fie stabiliți prin vot secret la nivelul clasei).
Din punctul de vedere al normelor (regulile de conduită cunoscute și acceptate de toți
membrii grupul ui educațional), pe lângă cele de tip constitutiv (referitoare la activitatea de
învățare), și de tip instituțional (referitoare la specificul instituției), în ambele clase sunt
prezente și o serie de norme implicite (norme ascunse construite în cadrul gru pului).
Normativitatea poate să afecteze atitudinea elevilor față de procesul de instruire și chiar
performanțele lor școlare. Uneori, aversiunea elevilor nu este față de ideea de normă, ci față
de stilul de aplicare al acesteia (ridicarea vocii pentru a i mpune o idee, impunerea forțată a
unei idei, fără a o argumenta).
Existența coeziunii grupului (gradul de unitate și integrare a colectivului școlar) are
efecte puternice asupra membrilor grupului. Această coeziune există în măsura în care grupul
respecti v îi satisface nevoile (nevoia de învățare activă, de socializare, nevoia de încredere și
siguranță).
În ciuda asimetriei existente în clasa de elevi referitoare la statutul de superioritate al
profesorului, relația profesor -elev nu mai poate fi concepută ca o relație de dependență a
elevului de profesor sau ca o relație de comunicare abstractă. Influența educațională poate
funcționa și ca un criteriu de analiză a interacțiunilor dintre membrii colectivului de elevi
(relații de cooperare, relații de competi ție și relații de conflict).

5.3 Etapele cercetării

a) Faza prealabilă intervenției factorului experimental: sept. 2016 -ianuarie, 2017 (sem.I)
b) Faza administrării factorului experimental și a testării variabilelor dependente: ferbruarie
2016 – iunie 2017
c) Faza comparării rezultatelor: mai -iunie 2017.

5.3.1 FAZA PREALABILĂ INTERVENȚIEI FACTORULUI
EXPERIMENTAL

Pentru a avea o imagine de ansamblu privitoare la nivelul cunoștințelor în privința
potenți alului turistic din Valea Jiului , la începutul a nului școlar 2016 –2017, cele două clase
au fost cercetate pe baza studierii documentelor școlare (registrul matricol), înregistrându -se
valori reprezentative privitoare la variabilele implicate înaintea experimentării (anul școlar
2015 -2016, Modulul II Organizarea Activității Unităților de Alimentație și Turism ).

Tabel 5.1
Clasa Total
elevi Tranșe Note Total elevi promovați Procent de
promovare Media
generală
3-3,99 4-4,99 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-9,99 10
IX B 28 – – – 1 5 6 10 6 28 100 % 8,82
IX C 23 – – 1 3 3 6 5 5 23 100 % 8,45

• Modulul sau dominanta (m) – valoarea sau media cu cea mai mare frecvență
din șirul măsurătorilor: m = 9, respectiv, m=8
• Media aritmetică a colectivului (M): M =
NXN
ii
1 , unde:

 = sumă de; XI – notele individuale înregistrate; N = nr. elevilor;

Reprezentarea grafică a rezultatelor obținute în anul școlar 2015 -2016

În ceea ce privește rezultatele obținute în anul anterior cercetării, la Modulul II
Organizarea Acti vității Unităților de Alimentație și Turism , acestea au fost bune indicând
o înclinație a elevilor celor două clase către modulele de specialitate, precum și practica
comasată.
Sistemul de verificare ș i evaluare
Modulul de specialitate ” Servcii hoteliere ”, alături de celelalte module prevăzute în
curriculum, își aduce o contribuție importantă la formarea elevului pentru o activitate socială
și profesională utilă. Persoanele care dispun de pregătire economică pot beneficia, din plin, de
avantajele pe care le oferă situațiile economice favorabile, spre deosebire de cei lipsiți de o
asemenea pregătire, care nu știu cum pot utiliza oportunitățile existente. Educația oferă
indivizilor posibilitatea de a -și depăși reținerea sau inabilitatea de profita din plin de avansul
tehnologic și de a produce inovații.
Pentru a face o incursiune în cunoștințele economice pe care le dețin elevii claselor a
X-a B și a X -a C, la începutul anului școlar, au fost aplicate testele de sondaj inițial
(predictive).
Aceste teste au fos t concepute și administrate cu scopul diagnosticării nivelului de
performanță și a lacunelor intervenite în pregătirea fiecărui elev în parte, la disciplina de
profil, până la data începerii anului școlar 2016/2017. La acest test, au fost prezenți toți ele vii,
considerați în totalitate ca fiind apți pentru învățătură, conform studierii fișelor lor
psihopedagogice. S -au asigurat condițiile rezolvării testului, după care s -a trecut la
înregistrarea rezultatelor.
Întrucât, pentru semestrul I la clasa a X -a a fost planificată studierea capitolelor
referitoare la investigarea sursele de informare specifice industriei turismului, respectiv –
surse de informare, informații specifice activității din structurile de primire și integrarea
noilor informații în activit atea curentă, s -a considerat că itemii testului inițial, de evaluare
predictiv, să se refere la aceste noțiuni. Prin testul de evaluare inițială am intenționat să
verific dacă elevii cunosc noțiuni simple:
1. Care sunt sursele de informare specifice industrie i turismului?
2. Pot descrie sursele de informare?
3. Cum se face selectarea informațiilor specifice activității din structurile de primire?
4. Cum vor integra noile informații în activitatea curentă?
S-au asigurat condițiile rezolvării testului, după care s -a trec ut la înregistrarea
rezultatelor:

Clasa Total
elevi Note Total
elevi
promo
vați Proce
nt de
prom
ovare Media
general
ă
3 4 5 6 7 8 9 10
X C 27 – 2 3 6 7 5 4 – 25 92,59
% 6,81

X B 22 – 3 5 6 4 3 1 – 19 86,36
% 6,09
Tabel nr Rezultate test inițial
• Media aritmetică a colectivului X C: M =
NXN
ii
1 =
= 6,81
• Media aritmetică a colectivului X B: M =
unde:

 = sumă de; XI – notele individuale înregistrate; N = nr. elevilor;

În concluzi e: se constată o diferență mică între mediile generale ale celor două
clase, ceea ce reflectă un nivel apropiat al cunoștințelor economice, mediile aritmetice de la
clasa cu profil turism – intensiv engleză fiind mai mari decât cele ale elevilor de la
profi lul turism. De asemenea, se observă că în urma testului predictiv s -au evidențiat procente
de submediocritate, respectiv, 7,41% în clasa a X -a C și 13,64% în clasa a X -a B, media
generală pe clasă fiind de 6,81, respectiv, 6,09. Se are în vedere însă, că o ferirea serviciilor
este disciplină nouă, iar elevii au răspuns în baza cunoștințelor dobândite în anii anteriori la
modulele de specialitate.
Evaluarea activității didactice
Orice activitate umană se manifestă printr -un proces care trebuie să fie însoțit de
evaluări periodice pe parcurs și o evaluare finală, pentru a i se măsura eficiența și a introduce
măsuri ameliorative care să -i regleze și optimizeze procesul.
Parcurgerea capitolelor planificate pentru perioada semestrului I s -a realizat folosind,
în principal strategii didactice clasice, tradiționale.
– forma de organizare – frontal, individual și pe grupe -stiluri de învățare;
-metode de învățământ – prelegerea , explicația, demonstrația (în special) și
conversația, problematizarea, descoperirea dirij ată etc. (într -o măsură mai mică);

– ca metode de evaluare s -au folosit în special chestionarea orală, chestionarea prin
lucrări scrise, aprecierile verbale.
În urma evaluărilor curente în această perioadă s -au înregistrat următoarele rezultate:
1. Prin evaluare orală s-au obținut următoarele rezultate:
Tabel 5.3
Clasa /
Nr. total
de elevi Nr. elevi
prezenți Nota Frecvenț
a Clasa/
Nr. total
de elevi Nr. elevi
prezenți Nota Frecvența
X C
27 27 3 – X B
22 22 3 –
4 2 4 3
5 2 5 3
6 4 6 4
7 6 7 5
8 5 8 3
9 3 9 3
10 4 10 1

a) X C: Media ( M) =
NXi =
27191 =7,07; Modulul (dominanta) m = 7

b) X B: Media ( M) =
NXi =
22147 = 6,68; m = 7

2. Prin evaluare scrisă (anexa 12) s -au obținut următoarele rezultate:
Tabel 5.4
Clasa / Nr. total
de elevi Nr. elevi
prezenți Nota Frecvența Clasa/ Nr. total
de elevi Nr. elevi
prezenți Nota Frecvența
X C 27 3 – X B 22 3 –

27 4 – 22 4 2
5 2 5 3
6 4 6 2
7 6 7 4
8 7 8 5
9 5 9 4
10 3 10 2

a) Media( M) =
NMx =
27207 = 7,66; Modulul (dominanta) m = 8
b) Media( M) =
NMx =
22159 = 7,22 Modulul (dominanta) m = 8

Interpretarea grafică a rezultatelor obținute:

De remarcat că, atât notele obținute în urma evaluării prin chestionare scrisă, cât și
cele obținute prin chestionări orale reprezintă, de fapt medii ale mai multor note obținute de
către fiecare elev, pe tot parcursul semestrului I. De asemenea, se observă o ușoară creștere a
mediei notelor obținute prin lucrări scrise comparativ cu cele obținute în urma chestionărilor
orale, dar mai scăzute față de notele de la primul test. Elevii se descurcă mai bine la lucrările
scrise decât la evaluările orale deoarece se elimină factorul stres și inhibiția unor elevi mai
emotivi, pe de o parte, iar pe de altă parte se înlătură neîncrederea datorată lacun elor
acumulate în însușirea cunoștințelor.

Se poate observa că în această perioadă predomină notele de nivel mediu (6 și 7),
existând însă și note mari, de 9 și 10. Sub nota 5 s -au obținut doar două note, în clasa a X -a
B.

Rezultatele pe clase, ale el evilor la testul scris nr. 2 (anexa 15)
Tabel 5.5
Clasa / Nr. total de
elevi Nr. elevi
prezenți Nota Frecvența Clasa/ Nr. total
de elevi Nr. elevi
prezenți Nota Frecvența
a X-a C 27 3 – aX-a B 22 3 1
4 – 4 1
5 1 5 2
6 3 6 4
7 5 7 5
8 5 8 4
9 7 9 3
10 6 10 2

Prelucrarea matematică – statistică a rezultatelor:
M1 =
= 8,18
M2 =
=7,04

Pentru evaluarea rezultatelor obținute până la această etapă a experimentului
pedagogic s -a efe ctuat apreci erea calității cunoștințelor și deprinderilor elevilor pe baza
testele de evaluare, care au fost aplicate la sfârșitul unei activități de învățare.
Pentru alcătuirea testelor s -au folosit itemi ce corespund unui obiectiv precis formulat
în pr oiectarea unității de învățare. S -a avut în vedere ca itemii să vizeze atât capacitatea
elevilor de a recunoaște și reda noțiunile însușite, cât și capacitatea de a interpreta și aplica
cunoștințele, originalitatea și creativitatea acestora. Sunt utilizați itemii obiectivi de tip
alegere duală sau de tip alegere multiplă, tipuri de itemi folosiți în teste sunt : itemi obiectivi
(itemi cu alegere duală, itemi de tip pereche, itemi cu alegere multiplă) și itemi semiobiectivi
(itemi de completare).
Pentru ca n otele obținute de elevii din clase diferite să aibă aceeași încărcare valorică,
am aplicat aceleași teste de verificare scrise, atât elevilor din clasele a X -a C cât și elevilor
din clasa a X -a B de la Colegiul Economic Hermes Petroșani. Rezultatele testel or aplicate în
paralel la cele două clase, pe parcursul anului școlar sunt analizate mai jos. Modelele testelor
aplicate sunt prezentate în anexe.
Analizând rezultatele obținute de elevi în această perioadă se poate concluziona că:
– există anumite lacune instrucționale acumulate în pregătirea anterioară a elevilor;
– o slabă sau chiar lipsă de motivație a învățării;
– o parte din elevi 14,8% – în clasa a X -a C, respectiv 36,3% (proporția notelor de 4, 5
și 6) – în clasa a X -a B nu au un ritm propriu de î nvățare și nu fac față ritmului alert de
activitate impus de niște programe analitice încărcate (atât la disciplinele de specialitate, cât
și la cele de cultură generală);
Folosind metoda analizei produselor activității elevilor s -a urmărit în această per ioadă
modul cum își iau notițe, aspectul general al caietelor de clasă și de teme, al lucrărilor de
control. S -a constatat că elevii își iau notițe, dar unii dintre ei folosesc caiete comune pentru
mai multe discipline; o parte din elevii care absentează n u-și completează caietele cu
noțiunile predate atunci când au lipsit, având probleme în asigurarea continuității învățării.
XC XB
66,577,588,58,18
7,04Media
ClasaMEDIA

5.3.2 FAZA EXPERIMENTĂRII MODELULUI INSTRUCȚIONAL ȘI
ÎNREGISTRĂRII REZULTATELOR
Administrarea factorului experimental s -a realiza t în cel de -al II -lea semestru,
procedând la proiectarea și realizarea unor programe compensatorii (de recuperare ), pentru
elevii care au rămas în urmă la învățătură, respectiv de îmbogățire .
În acest sens s -au avut în vedere câteva principii și reguli de bază:
– programul de recuperare – destinat elevilor cu lacune în pregătirea anterioară și
organizat în vederea atingerii performanțelor minimal acceptabile, s -a desfășurat sub formă
de meditații;
– programul de îmbogățire – destinat elevilor capabili de pe rformanțe superioare
standardelor prevăzute de programele școlare, s -a desfășurat sub formă de consultații menite
să-i îndrume pe elevi în pregătirea pentru olimpiadă; acest program se va desfășura simultan
cu procesul de învățământ;
– nu s-a urmărit menț inerea la programul de recuperare a unui elev sau altul, care a
recuperat în întregime materia și este capabil să înainteze adecvat în instruirea pe care o
parcurge în clasă;
– învățarea trebuie motivată; tuturor elevilor le vor fi sugerate căi viabile de rezolvare,
se va cultiva, încrederea în ei înșiși, se vor utiliza stimulente pozitive (recompensarea elevilor
care participă la olimpiadă și concursuri, acordarea de puncte în plus elevilor care răspund la
întrebări dificile) și nu se vor utiliza forme ale sancțiunii negative (admonestări, pedepse)
– elevii vor fi învățați să colaboreze prin intermediul utilizării tehnicilor de grup
precum: „Gândiți – lucrați în perechi – lucrați în patru”, „cercul interior – exterior”, „masa
rotundă simultană” , dar și să se întreacă unul pe altul, stimulând competiția;
– nu se vor permite nici un fel de discuții ironice în legătură cu nereușitele temporare
ale unora sau altora dintre participanți;
– fiecărui elev în parte îi va fi sugerat în mod direct că este capabil de performanțe,
dacă va depune eforturi mai mari și va avea o atitudine responsabilă;
– înainte de începerea programului de recuperare elevii vor fi conștientizați de
obiectivele acestei activități și de importanța pe care o prezintă;
Rezultatele înregistrat e în urma programului de recuperare desfășurat în prima
parte a semestrului II au fost următoarele:
La testul nr. 1 (vezi anexa 14) s -au obținut următoarele rezultate:
Tabelul 5.5
Clasa / Nr. total
de elevi Nr. elevi
prezenți Nota Frecvența Clasa/ Nr. t otal
de elevi Nr. elevi
prezenți Nota Frecvența
a X-a C 27 3 – a X-a B 22 3 –
4 – 4 –
5 1 5 1
6 3 6 5
7 6 7 6
8 7 8 5
9 6 9 3
10 4 10 2

a) Media (M) =
NXi =
27224 = 8,29; Modulul ( dominanta), m =8
b) Media (M) =
NXi =
22164 = 7,45; Modulul (dominanta), m =7

La testul nr.2 ( vezi anexa 16 ) s-au obținut următoarele rezultate:
Tabelul 5.6
Clasa / Nr.
total de
elevi Nr. elevi
prezenți Nota Frecvența Clasa/ Nr.
total de
elevi Nr. elevi
prezenți Nota Frecvența
a X-a C 27 3 – a X-a B 21 3 –
4 – 4 –
5 – 5 1
6 4 6 5
7 5 7 6
8 7 8 5
9 6 9 3
10 5 10 2

X C: Media (M) =
NXi =
27228 = 8,44; Modulul (dominanta), m =8

X B: Media (M) =
NXi =
21163 = 7,76; Modulul (dominanta), m =7

S-a constatat că numărul elevilor care se apropie sau chiar depășesc nivelul
standard al performanțelor școlare (care au o bținut note de 7, 8, 9 și 10) este în creștere. Prin
urmare s -a considerat că, elevii care au depășit consecutiv nivelul standard, să fie trecuți la
programul de îmbogățire, în cadrul căruia itemii testelor de progres vor fi modificați. În
această situaț ie s-au aflat: cinci elevi, dintre care unul a obținut chiar și nota 10, drept pentru
care s -a considerat că acesta , ar putea încheia programul compensatoriu (pe care l -au
continuat ceilalți elevi ai clasei).
La testul nr.3 ( vezi anexa 17 ) s-au înregist rat următoarele rezultate:
Tabelul nr 5.7
Clasa / Nr.
total de
elevi Nr. elevi
prezenți Nota Frecvența Clasa/ Nr.
total de
elevi Nr. elevi
prezenți Nota Frecvența
a X-a C 26 3 – a X-a B 20 3 –
4 – 4 –
5 – 5 2
6 1 6 2
7 4 7 3
8 8 8 5
9 7 9 4
10 6 10 4

a) Media (M) =
NXi =
26221 = 8,50; Modulul (dominanta), m = 8
b) Media (M) =
NXi =
20159 = 7,95; Modulul (dominanta), m = 8

Făcând o analiză globală a rezultatelor primei etape a programului compensatoriu se
poate considera că cea mai mare parte a elevilor stăpânesc cunoștințe suficiente pe care le vor
folosi pentru parcurgerea capitolelor planificate.
O a doua fază a modelului instrucțional experimentat o constituie proiectarea și
realizarea învățării centrate pe elev , ale cărei obiective sunt:

– întocmirea de proiecte pedagogice riguroase pentru a determina însușirea
conținuturilor esențiale de către elevi, în clasă, pe baza d irijării mecanismelor de învățare
(operaționalizarea obiectivelor urmărite, alegerea corectă a conținuturilor esențiale necesare
instruirii, construirea de strategii focalizate pe obiectivele urmărite și elaborarea
instrumentelor de evaluare formativă și c umulativă;
– realizarea de activități didactice eficiente, bazate pe proiecte pedagogice riguroase;
acest obiectiv va fi considerat atins, dacă la aceeași clasă vor fi realizate succesiv cel puțin
trei lecții în care toți elevii au obținut performanțe core spunzătoare nivelului minimal –
acceptabil de cunoștințe;
În conceperea proiectelor de lecții s -a ținut seama de faptul că, un proiect pedagogic
este bine gândit, dacă:
• Sub raportul conținutului :
– precizează obiectivele instruirii în manieră operațională , în termeni de
comportament observabili și măsurabili;
– precizează atâtea obiective câte pot fi atinse în timpul afectat activității didactice
respective;
– precizează obiectivele materiei de studiu;
– acoperă conținuturile esențiale ale materiei de s tudiu;
– permite diferențierea instruirii în funcție de pregătirea și ritmul de lucru al celor
care învață;
– precizează sarcini de lucru pentru fiecare obiectiv.
• Sub raportul formei :
– are o dimensiune rezonabilă;
– este redactat într -o manieră clară , ce permite urmărirea modului în care fiecare
obiectiv poate fi transformat într -un rezultat măsurabil;
– conține specificațiile care privesc demersul de la obiective la rezultate;
– permite în timp renunțarea la scrierea unor specificații și simplificar ea manierei de
redactare.
Realizarea eficientă a activităților didactice proiectate științific a constat în:
– producerea de evenimente instrucționale în succesiunea arătată în proiecte, evitând
producerea formală a evenimentelor respective;
– parcurgerea fiecărui eveniment instrucțional în ritm alert, care să permită încadrarea
în timp;
– asigurarea de legături organice între evenimentele instruirii, conferind ansamblului
lor funcția de feed -back permanent;
– acordarea importanței tuturor evenimentelor ins trucționale și maximului de
importanță progresului învățării;
În ceea ce privește captarea atenției s-a urmărit stimularea atenției și interesului
pentru învățare tuturor elevilor, declanșându -le dorința de a învăța în mod activ, prin efort
propriu. În ac est sens s -a apelat la tehnici de condiționare a comportamentului, implicarea în
sarcină, stimulări didactice etc.
Enunțarea obiectivelor operaționale ale fiecărei lecții s -a făcut de fiecare dată pe
înțelesul elevilor, întrucât activitatea de instruire e ste și educativă, iar educația, prin definiție

constituie un proces conștient. În plus, conștientizarea rezultatelor scontate ale învățării de
către elev este și un factor de motivare puternică a acestuia.
Cum, orice învățare nouă este condiționată de alta anterioară, în scopul actualizării
cunoștințelor, în locul verificării detaliate a lecției precedente s -a urmărit verificarea întregii
materii parcurse, dar fără a intra în amănunte nesemnificative, evitând stresul și demotivarea,
antrenând cât mai mulți elevi (dar nu mereu pe aceeași). Chiar dacă nu toți elevii reușeau să
demonstreze că mai păstrează în memorie cunoștințele necesar pentru a putea realiza noile
obiective era suficient ca unii să realizeze acest lucru: actualizarea antrena reamintirea
cunoș tințelor respective de către toți ceilalți elevi, facilitând considerabil continuarea
instruirii. După asigurarea că toți elevii pot continua învățarea s -a trecut la transmiterea
sarcinilor de lucru, oferind în același timp condiții pentru a le realiza.
S-au creat situații de învățare folosind metode centrate pe elev, ținându -se seama și de
stilurile de învățare ale acestora.
Pentru realizarea fiecărei sarcini, s -a stabilit un timp limită, precizându -l elevilor și
solicitându -se ca aceștia să se încadreze î n el. Au fost ajutați cu precădere elevii cu ritm lent
să-și adapteze resursele interne ale învățării la natura fiecărei sarcini de lucru.
Un moment important al activităților didactice desfășurate a fost evaluarea
progresului instruirii . Întrucât evalua rea formativă a învățării este, de fapt tot învățare,
aceasta a fost abordată ca pe un sprijin acordat elevilor pentru a -și fixa temeinic cunoștințele
și de a -și putea identifica în timp util dificultățile și lacunele în pregătire. Evaluarea formativă
fiind una exclusiv independentă, în timpul rezolvării testelor de progres elevii nu au fost
sprijiniți în nici un fel și nici nu li s -a permis să se ajute între ei. S -a alocat cât mai mult timp
posibil autocorectării testelor de progres de către elevi, întrucâ t cunoașterea rezultatelor este
momentul de maximă intensitate a învățării, reprezentând producerea conexiunii inverse și,
chiar și elevii slabi care își descoperă greșeli învață. Pe de altă parte, autocorectarea este net
mai avantajoasă decât corectarea t estelor de către profesor, prin efectul formativ imediat pe
care îl produce asupra fiecărui elev, intensificând astfel retenția la nivelul memoriei de scurtă
durată și asigurând condiții de „ trecere ” masivă a cunoștințelor în memoria de lungă durată.
Ca u rmare a administrării testelor de progres s -au putut stabili sarcini diferențiate de
lucru pentru a elimina rămânerile în urmă constatate la unii elevi, a intensifica retenția
cunoștințelor pentru toți elevi, pentru a sprijini transferul acestora pe vertic ală (aprofundarea,
adâncirea cunoștințelor, întărirea capacităților formative) cât și pe orizontală (lărgirea
cunoștințelor, adăugarea de detalii la conținuturile esențiale deja însușite). S -au luat
următoarele măsuri:
– planificarea studiului în mod rigu ros (prin întocmirea unui calendar de studiu,
raportând materia de învățat la timpul disponibil, în funcție de dificultățile acesteia);
– organizarea științifică a studiului (prin întocmirea unui plan de studiu)
– realizarea unui studiu individual consecv ent.
– valorificarea eficientă a cunoștințelor prin realizarea de referate științifice,
participarea la concursuri, etc.
Câteva rezultate semnificative ale testelor formative de progres:
După cum se observă din prezentarea și prelucrarea matematico -statis tică a
rezultatelor obținute de eșantionul experimental în această perioadă, aplicarea modelului

instrucțional a condus la anularea procentelor de submediocritate și creșterea numărului
elevilor cu rezultate medii și a notelor de 9 și 10. Testul de progre s 1 se află în anexa 18
Tabel nr. 5.8
Clasa / Nr. total
de elevi Nr. elevi
prezenți Nota Frecvența Clasa/ Nr. total
de elevi Nr. elevi
prezenți Nota Frecvența
a X-a C 26 3 – a X-a B 20 3 –
4 – 4 –
5 – 5 1
6 1 6 2
7 3 7 3
8 7 8 4
9 9 9 5
10 6 10 5

Media (M) =
NXi =
26224 = 8,61; Modulul (dominanta), m = 9
Media (M) =
NXi =
20165 =8,25; Modulul (dominanta), m = 9

De rem arcat este și progresul realizat în această perioadă: față de rezultatele primului
test formativ s -a înregistrat o creștere a mediei generale pe clase de cca. cu 10%. Calculând o

medie generală cumulată a rezultatelor obținute de elevi la cele două teste f ormative de
progres (ținând cont și de abaterea de la tendința centrală  – indicele variabilității, ce
intervine în calcularea mediei tuturor notelor obținute de fiecare elev în parte , a rezultat M
=8,78, respectiv 8,49. Testul de progres 2 se află în a nexa 19
Tabel nr. 5.9
Clasa / Nr. total
de elevi Nr. elevi
prezenți Nota Frecvența Clasa/ Nr. total
de elevi Nr. elevi
prezenți Nota Frecvența
a X-a C 26 3 – a X-a B 20 3 –
4 – 4 –
5 – 5 –
6 – 6 1
7 2 7 3
8 5 8 3
9 11 9 7
10 8 10 6

a) Media (M) =
NXi =
26233 = 8,96; Modulul (dominanta), m = 9
b) Media (M) =
NXi =
20174 =8,70; Modulul (dominanta), m = 9

Efectele ben efice ale aplicării modelului s -au resimțit pe toată perioada
administrării factorului experimental, la marea majoritatea subiecților. Astfel, în urma
parcurgerii întregii materii planificate pentru semestrul al II -lea și îmbinând învățarea în
clasă cu mai multe tipuri de lecții (lecții de recapitulare, fixare și consolidare a cunoștințelor,
lecții mixte, lecții de laborator, etc.) s -au obținut rezultate încurajatoare, înregistrându -se pe
rând medii generale de 8,56, respectiv 8,02.

5.3.3 FAZA COMPARĂRII REZULTATELOR

Scopul principal al administrării factorului experimental la clasa a –X–a C și la
clasa a –X –a B a fost creșterea eficacității instruirii. Pentru a putea verifica reușita acestui
demers didactic se vor compara variabilele dependente (p erformanțele obținute de elevi), în
funcție de variabila independentă (factorul experimental), adică performanțele de la care s -a
plecat, cu cele la care s -a ajuns, grație implicării tuturor factorilor ce au ținut de realizarea
acestui obiectiv.
De altfel, nivelul pregătirii elevilor, mediu s -a menținut aproape constant și în
semestrul I al clasei a –X–a înaintea introducerii modelului instrucțional, ceea ce confirmă
încă odată performanțele relativ scăzute care caracterizează în general eșantionul.
Imaginea comparativă a mediilor generale pe clase

Teste X C X B
Test inițial 6,81 6,09
Teste semestrul I 7,07 6,68
7,66 7,22
8,18 7,04
Teste semestrul II 8,29 7,45
8,44 7,76
8,50 7,95
Teste de progres 8,61 8,25
8,96 8,70
Media ge nerală 8,21 7,63

Comparând, însă media generală obținută de elevi în clasa a –X–a C și clasa a X -a B
în semestrul I: 7,63, respectiv 6,98 cu cea din semestrul II: 8,56, respectiv 8,02 se observă o
creștere cu 10,86%, respectiv 12,96%, creștere datora tă introducerii modelului instrucțional.
Aceste rezultate nu sunt deloc de neglijat, cu atât mai mult cu cât, în prima parte a perioadei
experimentale, progresul înregistrat față de testele inițiale a fost de 20,5% la clasa a X -a C și
de 25,2% la X B. Rezu ltatele încurajatoare începuseră să apară încă din faza aplicării
programelor compensatorii, în urma cărora s -a obținut media generală pe clasă 8,41 respectiv,
7,72 ceea ce însemna un progres față de cel înregistrat la ultimul test predictiv de 23,4 %,
respectiv 26,7%.
Într-o imagine grafică suprapusă a rezultatelor celor două variabile dependente
(înainte și după aplicarea modelului instrucțional) se observă eficiența proiectării și
desfășurării științifice a activității de învățare în clasă:
– pe de o pa rte deplasarea frecvenței mediilor corespunzătoare zonei submediocrității
spre zona rezultatelor bune, chiar foarte bune la învățătură;
– pe de altă parte anularea frecvenței mediilor aflate sub valoarea minim acceptabilă
și apariția celor corespunzătoare zonei apropiate nivelului standard maximal.

CONCLUZII

Instrumentele educatorului sunt extrem de variate și flexibile, se aleg în funcție de
caracteristicile cognitive, afective, voliționale ale copiilor cu care se lucrează, întotdeauna
slujesc cele două dimensiuni majore ale procesului de educație: individualizare -interiorizare,
respectiv umanizare – socializare. Se crează atât individul cât și ființa socială. Elevul este
partenerul profesorului în procesul de investigare a realității. Este deci e vident că acest
tandem nu poate funcționa dacă metodele de predare folosite de educator nu sunt acordate cu
metodele de învățare ale elevului. Profesorul trebuie să își cunoască foarte bine colectivul cu
care lucrează și pe fiecare elev în parte, pentru a stimula, respectiv pondera la fiecare, exact
elementele care necesită respectiva intervenție, în măsura adecvată.
”Predarea ca transmitere de cunoștințe – abordare a didacticii tradiționale – cadrul
didactic se axează pe prezentarea, comunicarea, expunere a informațiilor, cunoștințelor și
tehnicilor de lucru specifice unei discipline”.
În prezent nu poate fi vorba doar de transmitere de cunoștințe pentru că elevii sunt
mult mai curioși în toate domeniile de activitate având la dispoziție foarte multe informații
și mai ales în specializarea mea – Turism și servicii sunt multe atracții pentru ei în viața
reală care pot fi coroborate cu noțiunile din manuale.
”Predarea ca ofertă de experiențe – ofertă a unei progresii de experiențe cognitive,
acțio nale și afective determinate și dirijate în mod intenționat spre valori; – scopul acestei
predări este dezvoltarea propriilor experiențe ale elevilor în vederea surprinderii esenței și
semnificației sociale a celor învățate”5.
Acest principiu este mai ap ropiat de stilul meu de predare pentru că sunt Profesor
instruire practică și programele școlare sunt bazate pe competențe ce trebuie acumulate de
elevi de -a lungul unui an școlar. Mă refer nu doar la un modul de specialitate ci și
interdisciplin ar. De cele mai multe ori este asigurată continuitatea conținutului de specialitate
prin aprofundare în anii ulteriori.
De exemplu în clasa a IX –a elevii studiază la specializarea Turism și alimentație
publică Modulul de specialitate Organizarea A ctivității Unităților de Alimentație și Turism
și completează în anul următor cu Servicii hoteliere.
În completarea celor două vine Modulul de Practică comasată care se bazează pe
aproximativ aceleași competențe, de exemplu: să organizeze locul de muncă ; să identifice
sursele de informare; să compare abilitățile dobândite cu cerințele locului de muncă; să
selecteze informațiile în funcție de cerințele unui loc de muncă;
Elevii pot asocia conținutul din manual cu ceea ce văd în unități când efectuează
cele trei săptămâni de practică comasată și se pot axa pe experiențele personale anterioare.

5 Modele și strate gii ale predării/în vățării; dezvoltări recente -Suport de curs – Asist. Dr. Țîru Carmen Maria

Strategiile didactice sunt diverse pentru că sunt multe ore pe săptămână prevăzute
pentru aprofundare și formare de abilități practice și notarea este constantă pentru ca elevii
să-și poată urmări traseul școlar.
”Predarea ca formă de dirijare a învățării – se referă la demersurile întreprinse de
cadru didactic pentru a -i motiva pe elevi să realizeze eficient sarcinile de învățare”
Această motivare vi ne de la implicarea elevului în crearea de sarcini, planificarea
executării sarcinilor, prezentarea rezultatelor și analiza rezultatelor urmată de propunerea de
măsuri. Deci în mare măsură elevul este implicat în procesul amplu desfășurat în sala de
clasă și tot ceea ce întreprinde este în măsură să determine o succesiune logică pentru el. De
exemplu la Modulul de Practică comasată pentru clasa a IX -a aplicarea și explicarea
principiilor ergonomice de baza pentru masuri individuale de reducere a efortului fizic prin
emtinerea microclimatului optim de la locul de muncă se face prin: detectarea unor situatii
problematice prin descrierea caracteristicilor problemei, formularea problemei in functie de
caracteristicile determinate, identificarea un ei alternative de rezolvare a problemei și prin
alegerea solutiei optime de rezolvare de probleme, intocmirea planului de rezolvare a
problemei, aplicarea planului de rezolvare a problemei in contextul determinat, compararea
rezultatului obtinut cu rezult atul planificat, aprecierea rezultatului obtinut în urma comparării
prin aplicarea rezultatului obtinut in situatii similare.
”Predarea ca management al învățării – se definește ca o intervenție pedagogică
multifuncțională și deliberat orientată în direcți a promovării și obținerii modificărilor de
comportament așteptate sau dorite în mod explicit”.
În primul rând predarea trebuie să fie orientată spre finalități prestabilite, conforme
cu particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor, dar și comp ortamentele dezirabile
social.
În al doilea rând să dezvolte situații educative, ca un suport eficient pentru însușirea
unor cunoștințe științifice din diverse domenii, formarea de deprinderi, aptitudini și atitudini.
În al treilea rând să construiască și să ofere experiențe de învățare care să asigure un
optim motivațional al celui de învață.
Iar în ultimul rând predarea trebuie să determine un cadru de gestionare și control
asupra situațiilor de învățare în care este implicat elevul.
”Predarea ca ins tanță de decizie – apare în contextul complexității și multitudinii
strategiilor didactice, având drept scop alegerea celor mai eficiente strategii de învățare”.
Cadrul didactic trebuie să aibă în vedere multidimensionalitatea predării și
contingența evid entă cu procesul de învățare al elevului.
Abordarea predării din perspectivă modernă presupune considerarea acestui proces ca
moment integrat organic în situațiile educative.
Învățarea școlară este o componentă operațională a procesului de instruire, în relație
strânsă cu predarea și evaluarea;
În concluzie eu consider că este logic argumentul despre ”învățarea școlară este un
proces complex construit pe o succesiune de etape care compun o secvență de învățare și
alcătuit din însumarea situațiilor ed ucative oferite de școală; reprezintă un input în formarea
și dezvoltarea elevului ca individualitate și ca membru al societății în care funcționează ”.

BIBLIOGRAFIE

1. Cerghit, I Sisteme de instruire alternative și complementare. Structuri, stiluri și
strategii, Ed. Aramis, București , 2002
2. Cerghit, I. Metode de învățământ, Ed. a IV -a. Iași : Polirom , 2007
3. Cerghit, I., Neacșu, I. Neg reț, I., Pânișoară, I. -O. Prelegeri pedagogice. Iași:
Polirom , 2001
4. Chiș, V., Activitatea profesorului între curriculum și evaluare, Editura Presa
Universitară Clujeană, Cluj -Napoca , 2001 .
5. Chiș, V., Provocările pedagogiei contemporane, Editura Presa Universitară
Clujeană, Cluj -Napoca , 2002 .
6. Cosmescu I. – Turismul, Editura Economică, București, 1998
7. Crenguța Oprea, Metode inter active de predarea invatare evaluare, Suport de
curs, Editor: Inspectoratul Șco lar al Județelui Teleorman, 2012
8. Cucoș, C., Pedagogie, Editura Polirom, Iași , 1996 .
9. Draica Constantin – Turism internațional — practici de elaborare și distribuire
a produsului turistic, Editura All Beck, București, 2003
10. Gabriela Țigu – Etica afacerilor în turism, Editura Uranus, București, 2003
11. Gherasim T., Gherasim D. – Marketing turistic,Editura Economică, București,
1999
12. Ionesc u, M., Chiș V. (coord.), Pedagogie. Suporturi pen tru pregătirea
profesorilor, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj -Napoca , 2001 .
13. Lupu Nicolae – Gestiune hotelieră și de restaurant, Editura ASE, București,
2003
14. Lupu Nicolae – Hotelul – economie și management, Editura All Beck,
București, 2005
15. Mihail Adriana Gabriela, Râjniță Mihai – Tehnologie hotelieră – housekeeping,
Editura Gemma Prinț, București, 2002
16. Miron Ionescu, Demersuri creative în predare și învățare, Editura Presa
Universitară Clujeană, 2000
17. Modele și strate gii ale predării/în vățării; dezvoltări recente -Suport de curs –
Asist. Dr. Țîru Carmen Maria , 2012
18. Musata Bocos, Instruirea interactiva, Presa Universitara Clujeana, 2002
19. Parent J., Nero Ch. Elaboration d’une strategie d’enseignement. – Quebec:
SPU, Universite Laval, 1981
20. Patriche D ., Stremțan F. – Elemente de marketing turistic, Editura Global
Media Image, Deva, 2000
21. Păun Emil, Dan Potolea ( coord), Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative, Editura Polirom, Iași, 2002
22. Rodica Minciu – Economia turismului, Editura Uran us, București, 2000
23. Stoica, A., Mihail, R. Evaluarea educațională. Inovații și perspective.
București: Humanitas Educațional , 2006
24. Zaharia Valentina – Economia și organizarea serviciilor hoteliere și de
alimentație, Editura LuminaLex, București, 2003
25. *** – Pachet educațional pentru instruirea personalului din pensiuni turistice
rurale + CD + casetă video, Editura Gemma Prinț, București, 2002
26. ***- Turism — reglementarea activității – Editura Best Publishing
27. Standard de Pregătire Profesională, Calificare: Luc rător Hotelier, Nivelul 1,
București, 2004

28. Curriculum pentru clasa a X -a liceu tehnologic Profilul: Servicii, Domeniul
pregătirii de bază: Turism Anexa nr. 2 la OMECTS nr. 4463 din 12.07.2010