SPECIALIZAREA: ADMINISTRAREA AFACERILOR LUCRARE DE LICENȚĂ Conf.univ.dr: Student: NEȚOIU LAVINIA CĂPRIORU VALERIA CLAUDIA 201 9 2 UNIVERSITATEA DIN… [609074]

1

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALIZAREA: ADMINISTRAREA AFACERILOR

LUCRARE DE LICENȚĂ

Conf.univ.dr: Student: [anonimizat]

201 9

2
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALIZAREA: ADMINISTRAREA AFACERILOR

CREDITUL BANCAR

Conf.univ.dr: Student: [anonimizat]

2019

3

CUPRINS

Cupri ns ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 3
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 4
Capitolul.I. Creditul bancar -abordare teoretică ………………………….. ………………………….. ……………………….. 6
1.1. Defini ția creditului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 6
1.2. Elementele și trasaturile creditul ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 6
1.3. Formele și Conditiile creditului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 9
1.3.1. Creditul comercial ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 10
1.3.2. Creditul bancar ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 11
1.3.3. Creditul de consum ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 12
1.3.4. Credi tul obligatar ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 13
1.3.5. Creditul ipotecar ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 13
1.4. Funcțiile creditului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 15
Capitolul.2. Tipuri de credite acordate de principalele bănci din România se ctorului privat ………………… 19
2.1. BCR( Banca Comercială Română) ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 19
2.2. CEC Bank (Casa De Economii și Consemnațiuni) ………………………….. ………………………….. ………. 21
2.3. Raiffeisen Bank ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 22
2.4. BRD( Grupe Societe Generale) ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 23
2.5 BT (Banca Transilvania) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 25
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 28

4

INTRODUCERE

În țările cu economie de piață, creditul, băncile și moneda, posedă un rol decisiv în
desfăsurarea activității economice , în ajustarea circuitul economic la nivel micro și macro
economic, a elasicității agenților economici, dar și a econ omiei în totalitatea ei.
În primul capitol am dorit s ă redau teoria, elementele, trasăturile, condi țiile și func țiile
creditului.
Creditul reprezint ă relația băneasc ă dintre o persoana fizic ă sau juridic ă, pe care o
denumim creditor, aceasta acorda unei alte persoane numita debitor, un împrumut b ănesc în
schimbul pl ății unei dob ânzi.
Relația dintre cele doua p ărți ar trebuii sa aib ă la baza încrederea celui care d ă cu
împrumut o sum ă de bani c e o va restitui la data scadent ă.
Forma creditului are o rasp ândire foarte larga si are drept obiectiv aceea parte disponibila
a capitalului numit capital de imprumut.
Lucrarea relatează formele creditului, acestea fiind: avansurile in contul –credite de casa
sau trezorerie, liniile de credit, credite sezoniere, wara ntul.
Pentru eviden țierea caracteristicilor și func țiilor creditului trebuie s ă prezent ăm
elementele induse în rela țiile de credit: participan ții la opera țiunea de creditare, promisiunea de
rambursare, scaden ța și dobanda.
Riscurile princip ale care apar în rela țiile de creditare sunt urmatoarele : riscul de nerambursare,
riscul de imobilizare, dreptul de re ținere a creditului, gajarea și privilegiul.
Sistemul bancar românesc a luat amploare între cele două razboaie mondiale, apărând mai
întâi bursa, constituinduse mii de bănci iar moneda natională având acoperire tot mai mare în aur.
Datorită acestui lucru, statul a preluat unele datorii agricole, acesta oferind posibilitatea lansării în
economia capitalistă .
Majoritatea instituților bancare au fost create pentru a venii în spijinul dezvolatării economiei
romanești, în cadrul băncilor s -au dezvoltat o multitudine de servicii și p roduse bancare.
Băncile reprezință instituții financiare, care stochează banii populației, păstrândui sub
formă de depozite, acordând creditecelor care au nevoie. Acestea reprezentând a genții
economici, care fac acorduri între unitățile instituționale , aceste instituții având nevoie de resurse
pentru a -și finanța activitatea și acele unități care au fonduri temporar disponibile.
Capitolul doi abordează , tipurile de credite acordate de principalele b ănci din Romania
sectorului privat. Am abordat cele mai cunoscute b ănci: BCR, CEC, Raiffeisen Bank , Banca
Transilvania și BRD .

5
Am făcut o comparație și am dezvoltat produsele oferite de fiecare bancă în parte, toate
accesibilitățile procesului de creditare, precum și riscul apărut odată cu acest proces . Activitatea
bancară îmbunatățindu -se odata cu privatizarea sau organizarea lor ca societăți pe acțiuni. Numarul
băncilor comerciale s -a dezvoltat, majoriatatea având capital mixt sau privat.
De-a lungul timpului, băncile și -au diversificat tehnicile de creditare pentru a putea face față
cerințelor interpinderilor.
Activitatea bancară este una extrem de complexă, aceasta presupunând luare de decizii,
reguli și principii de la care nu trebuie să se abată.

6
CAPITOLUL .I. Creditul bancar -abordare teoretic ă

1.1. Definiția creditului

Termenul de credit, are numeroase sensuri econimice, acesta este utilizat în activitatea
bancară, în contabilitate, dar și în relațiile cotidiene nu numai economice, dintre oameni,
deasemenea cea mai mare utilizare a creditului aparține domeniului financia r, bancar și
comercial.
În esență, creditul este schimbul între o valoare monetar ă prezent ă și a unei valori
monetare viitoare . Creditul reprezint ă relația băneasc ă dintre o persoan ă fizică sau juridic ă,
denumit ă creditor, care acord ă unei alte persoane, numit ă debitor, un împrumut de bani în
schimbul pl ății lunare a unei dobanzi.
Relația dintre cele doua p ărți trebuie sa aib ă la baz ă încrederea celui care d ă cu împrumut
o sum ă de bani , care o va restitui la o data scadent ă.
Această relaț ie este concretizează prin-un contract de credit în care sunt menționate atat
drepturile cat și obligaț ile celor doua părți iar durata operatiunii de creditare este stabilita în
funcție de destinația acestuia , posibilitatea financiare a solicitantului de rambursare a creditului și
de plata dobanzilor aferente.
Domeniul creditului , este o varietate foarte larg raspandit ă, aceasta având ca scop acea
parte a capitalului , numit ă capital de împrumut. Creditul bancar este principala sursa pentru
asigurarea fondurilor b ănesti care sunt necesare diferitelor domenii de activitate ale economiei
nationale. Acesta intră în categoria împrumuturilor în ban i.
Creditul reprezintă un domeniu economic, care exprimă relații de distribuirea unei părți
din PIB sau din venitul național, stabilinduse și distribuinduse disponibiliățiledin economie,
creânduse noi mijloacede plată, având obiectiv atingerea unor nevoi de c apital și realizării unor
obiective politic economic.
Legea bancar ă caracterizează creditul ca fiind “orice angajament de punere la dispozi ția a
unei sume de bani în schimbul obliga ției debitorului la rambursarea sumei respective precum și
la plata unei do bânzi sau a altor cheltuieli legate de aceasta sum ă’’de unde rezult ă că acesta este
un produs bancar ob ținut în urma unei analize a solicitantului urmat ă de decizia de a se ac orda
respectivul credit.

1.2. Elementele și trasaturile credit ul

Un element esențial care st ă la baza procesului de creditare îl reprezint ă schimbul de
timp, adică separarea printr -un interval de timp al momentului acordarii unei sume de bani de cel
al ramburs ării.

7
Pentru timpul care va tre ce între primirea sumei de bani și rambursarea acesteia,
beneficiarul creditului va plati o doband ă. Rata dob ânzii este în strânsă corela ție cu rata
profitului și trebuie s ă fie mai mic ă decât aceasta.
Rambursarea creditului este stabilit ă de comun accord de c ătre cele doua p ărți implicate
în procesul de creditare și poart ă denumirea de scaden ță ( momentul stabilit pentru rambursarea
creditului și ratele care se restituie e șalonat la anumi te termene).
Pentru a afirma caracteristicile și func țiile creditului trebuie s ă prezent ăm elementele
incluse în rela țiile de credit:
• paticipan ții la opera țiunea de cr editare
• promisiunea de rambursare
• scaden ța
• dobanda

a) Participan ții la opera țiunea de credit, debitorul (cel care se împrumut ă) și creditorul (cel
care împrumut ă) sunt numi ți în literatur a de specialitate “subiecte ale raportului de
credit” .
Într-o operatie de credit1, un agent economic se poate afla numai într -una din cele doua
ipostaze. Examinând subiecții raportului de credit constatăm o mare varietate în ceea ce priveste
organizarea structurilor social -economice, cauzele specifice angajării în raportul de credit și
durata angajării sale.
Putem să luam drept criteriu domeniul participanților la relația de credit, putem să percem
trei categorii de agenți economici care operează în cadrul sistemului financiar: populația,
intreprinderile și statul. Luând în vedere modul în care se plasează participan ții la rela ția de
credit, agen ții economici se vor conventr a numai în doua categorii de subiec ți:
• persoanele care vor s ă economiseasc ă, amânându -și consumul sub influența psihologic ă a
fricii de riscurile investitiei;
• persoanele care doresc provizoriu să se împrumute d atorită venituril or diminuat e
temporar, sau pentru a reuși să efectueze un împrumut , acesta le-ar permite s ă obțină
resursele necesare pentru a beneficia de o produc ție mai mare.
Într-o acțiune de creditare, un agent economic se poate situa numai într -una din cele doua
aspecte . Luând drept criteriu domeniul participanților la legatura de credit, percepem trei mari
categorii de agenți economici , aceștia acționează în cadrul sistemului financiar: populația, statul
și inteprinderile.
Populatia particip ă la procesul de creditare in dubla calitate, de debitor si creditor, acestea
remarc ându-se în principal prin rolul important pe care îl are în asigurarea resurselor de creditare
deoarece are sume disp onibile care dep ășeste cu mult datoriile sale.

1 Vasile Turliuc, Vasile Cocriș, Angela Boariu; Ovidiu Stoica, Valeriu Dornescu; Dan Chirleșan – Monedă și Credit, Editura Economică,
București, 2005 .

8
Agen ții economici ocup ă un loc important în rândul creditorilor în situa ția în care obtin
rezultate financiare pozitive pentru care caut ă cele mai eficiente modalit ăți de plasare pe pia ța
monetar ă sau capital. Prin urmare, disponibili ățile b ănești ale intreprinderilor se constituie în
resurse de creditare, de finan țare a activit ății agen ților economici care au nevoie de fonduri, fie
direct, fie prin intermediul b ăncilor și a altor institu ții financ iare.
Aceste resurse de creditare ale intreprinderilor sunt reprezentate de: disponibilit ăți în
depozite la termen; portofolii de titluri de ținute ca participan ți la capitalul social al altor societ ăți
comerciale; titluri emise de stat subscrise de acestea.
Statul apare în cadrul procesului de creditare în calitate de creditor doar în situa ția
înregistr ării de excedente bugetare și a disponibiliz ării în economie a unor sume îndreptate c ătre
sistemul asigur ărilor și protec ției sociale ori c ătre alte destina ții.
Cel mai adesea, statul apare în calitate de debitor în toate economiile contemporane, ca
urmare a înregistr ării de deficite bugetare.

b) Promisiunea de rambursare , reprezint ă angajamentul solicitantului creditului de a restitui
la data scadent ă a sumei de bani împrumutat ă cât și plata dobanzii. Aceast ă prespune risc
și necesit ă prin urmare angajarea unei garan ții.
Principalele riscuri care apar în relațiile de credit sunt:
• Riscul de nerambursare , respectiv probabilitatea amânării plații de către debitor, sau a
incapacității de plata a acestuia datorată conjuncturii economice, dificultăților sectoriale
sau deficiente lor împrumutatului. Pentru prevenirea și eliminarea acestui risc, este
necesar sa se adopte la nivelul creditorului măsurile necesare, printr -o analiză laborioasă
a celui care solicită credite, sub diverse aspecte:
1) originile și angajamentele legale ale in treprinz ătorului;
2) organizarea administrativ ă și tehnica;
3) relațiile intreprinz ătorului cu clien ții si furnizorii;
4) gradul de îndatorare
5) motivele solicit ării împrumutului și destina ția sa imediat ă;
6) perspectivele gestiunii intreprinz ătorului;
7) situa ția financiar ă;
8) criteriile de repartizare a profitului, etc.
• Riscul de imobilizare apare la nivelul b ăncii sau la de ținătorul de depozite care nu este în
masura s ă satisfac ă cererile de plat ă ale titularilor de depozite, urmare a unei gestiuni
defectuoase a portofoliului de credite.
Atât riscul de nerambursare c ât și riscul de imobilizare apartin grupei riscurilor bancare
financiare, cele a c ăror producere afecteaz ă opera țiunile active și pasive ale b ăncilor comerciale,

9
cu reflectare în bilan țul bancar, de la data apari ției p ână în momentul elimin ării acestora prin
utilizarea tehnicilor de gestiune, adaptate amplitudinii și duratei de manifestare a fiecarui risc2.
Pentru minimizarea acestor riscuri, creditorul trebuie s ă solicite garan ții, debitorului, în
funcție de natura obiectului garan ției distingem: garan ție personal ă și garan ție real ă.
• Dreptul de re ținere a creditorului posibilitatea de a re ține un bun corporal atata timp c ât
nu a fost achitat integral, chiar dac ă este proprietatea debitorului. Bunul corporal re ținut
de creditor trebuie s ă aibă legâtura cu crean ța iar crean ța să fie certa și exigibil ă.
• Gajarea este actul prin care debitorul remite creditorului un bun drept a garan ției a
creditului. Gajul poate fi cu sau far ă deposedare.
Titularul gajului are mai multe drepturi: de preferint ă (adica de a fi pl ătit înaintea altora în
cazul v ânzării bunului care reprezint ă garan ția); de re ținere (p ăstrarea obiectului gajului) și de
vânzare (ca urmare a hot ărârii în justi ție a bunului gajat).
O form ă distinct ă de garan ție reala o reprezint ă ipoteca , (actul prin care debitorul acord ă
creditorului, dreptul asupra unui imobil, f ără deposedare ). Ca drepturi, ipoteca confer ă dreptul de
urmărire și dreptul de preferin ță.
• Privilegiul reprezinta dreptul pe care il dobandesc prin lege unii creditori de a avea
prioritate in ceea ce priveste pl ata, atunci cand dispune de o garantie asupra unei parti sau
a intregului patrimoniu al debitorului.
Cea mai potrivit ă form ă de garantare a creditelor o constituie garan ția financiar ă, prin
asigurarea în viitor a unor fluxuri de venituri suficiente pentru acoperirea cheltuielilor legate de
rambursarea creditului și plata dob ânzii. În practica se mai utilizeaz ă garantarea creditelor pe
seama portofoliului de efecte comerciale de ținute de agentul economic care solicit ă credite le.

1.3. Formele și Conditiile creditului

Datorită varietății formelor sub care se dezvoltă creditul în economie, a necesitat folosirea
mai multor criterii semnificative de clasificare, dintre care se percep următoarele3:
• După natura economică și paticipanții la relația de creditare.
• După calitatea debitorului se limitează creditul acordat persoanelor fizice și creditu l
acordat persoanelor juridice.
• După valoarea debitorului și a creditorului se pot distinge creditul privat și creditul
public.

22 M. Oprițescu, J. Popescu, C. Spulbăr, R. Nano -Monedă și Credit, Editura Universitaria Craiova, Craiova.
3 M. Oprițescu, J. Popescu, C. Spulbăr, R. Nano -Monedă și Credit, Editura Universitaria Craiova, Craiova.

10
• După obiectivul acordării creditului, acestea fiind: creditul de producție, creditul de
circulație și creditul de consum.
• După calitatea garantiilor, creditele reale si cele personale.
• După extensiunea drepturilor creditorului, acestea fiind: creditele den unțate, creditele
nedenunțate și creditele legate.
• Modul de stingere al obligațiilor de plată, creditele amortizabile și creditele
neamortizabile .
• După intervalul la care trebuie înapoiat creditul, creditul pe termen scurt, creditul pe
termen mijlociu și c reditul pe termen lung.
Una dintre cele mai importante clasificări ale creditului, cea care se afla în rolul de natura
economică și paticipanții la relația de creditare, percep următoarele variante ale creditului.

1.3.1. Creditul comercial

În momentul actual, în tările dezvoltate, creditele comerciale reprezintă între 10 și 30% din
datoriile interpinzătorilor, acesta înfățișând un instru ment ce promovează și reduce cheltuielile cu
plata dobânzilor.
În cele mai dezvoltate țări, creditele comerciale, acoperă o mare parte din resursele financiare
alea firmelor.
Creditul comercial mobilizează emiterile de titluri specifice acestui credit ca t itluri de
creanță, prezentând tot odată avantajul scontării la bănci, prin renunțarea la portfoliul de efecte
comerciale de către bănci comerciale asupra băncii centrale prin rescontare, prin urmare creditil
comercial devine credit bancar, împinge spre un mecanism de emitere a monedei centrale4.
Acesta se definește sub doua forme:
• Creditul cumpărător, se definește dub forma plăților în avans; aceste credite apărând
ca o prefinanțare a produselor pe carecumpăratorul dorește să le achiziționeze, acestea
fiind frecvente in domenii precum agricultura și contrcțiile de locuințe.
• Creditul vânzător, are ca obiectiv vânzarea mă rfurilor cu plată amânată.
Mărfurile dodândite pe baza creditelor comerciale, reprezintă pentru cei care beneficiază
datorii exigibile, care pot să implice o amânare mai îndelungată sau mai scurtă, a termenului de
achitare a plăți.
Creditul Comercial se de finește prin:
• Acesta înfățișază creditul pe care si -l acordă agentul economic la vânzarea mărfii sub
forma amanarea plaților.

4 Cezar Bazno, Nicolae Dardac, Constantin Floricel – Monedă, Credit, Bănci, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2001.

11
• Un avantaj al acestei forme de credit se află în faptul că înterprinzătorii îsi pot rezilia
producția fără a astepta momentul în care cumparatorul deține bani, grăbind astfel
circuitul capitalului real.

• Creditul comercial constitulieunele limite, în felul în care oricare dintre înterprinzători, își
va putea vinde marfa pe credit, doar în masura în care acesta deține resurse de capital,
acestea permițândui continuarea acțiunii, prin urmare creditul comercial este și acesta
limitat în funcție de regularitate a încasărilorcontravalorii mărfurilor.

O delimitare a creditului comercial rezultă din destinația mărfurilor vândute prin acest tip de
credit, prin urmare cei doi care paticipă la raportul de credit trebuie să depindă de acelați sector
de activitate.
Unel e firme, în calitate de furnizori devin intermediari și obțin credite bancare pe care le
restituie clienților sub formă de mărfuri .
Astfel creditul devine principala resursă de bază a interprinderilor, care prin achiziționarea de
materiale obțin produsele finite destinate comercializări.

1.3.2. Creditul bancar

Creditul Bancar construiește principala formă a creditului in domeniul economiei, fiind
necesară cunoașterea proporțiilor la nivelul întregului sistem bancar.
Acesta reprezintă acel tip de credit, acordat agențior economici, sub formă bănească de către
instituțiile bancare . În procesul de creditare, pot fi angajate și persoane care nu au însușirea de
agenți economici.
Între bănci și înterprinderi se realizează raportul de creditare care sunt de regulă reciproce.
Pe de o parte interprinderile își deschid conturi la bănci, forându -se depozite care sunt
folosite ca resurse, iar pe de altă parte, banca acordă credite înterpinderilor pentru nevoi în
schimbul unei plăți lunare, numită dobândă.5
Creditul bancar se poate define prin:
• În mod general, persoanele participante la creditul bancar sunt înfățișați de către un agent
nebancar, acesta putând fi producător sau agent economic, pe de o parte a bănci dar și pe
de alta.
• Sumele disponibile sunt orientate către diferite forme de activitate economică, de aceea
creditul bancar prezintă beneficiul unei mai mari flexibilități față de creditul comercial.
• Există o puternică legatură între cele două credite, creditul bancar putând forma un suport
al acordării unui credit comercial dar și cel comercial se poate schimba în cel bancar.

5 Cezar Bazno, Nicolae Dardac, Constantin Floricel – Monedă, Credit, Bănci, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2001.

12
Pentru a se putea realiza activitatea de creditare, sunt necesare aplicarea unor metode6:
a) Avansuri in cont curent ( aceste credite nu sunt sigure prin anumite garanți, dar
prin starea de bonitate a clientului, acestea fiind credite pentru mascarea unor
goluri din casă ),

b) Linia de credit simplă ( este un nivel maxim al creditului care într -un domeniu
prestabilit se po ate acorda unui client ),

c) Linia de credit confirmată ( reprezintă un document scris acceptat de bancă, prin
care se poate conferi o sumă de bani sub formă de credit ),

d) Linia de credit revolving ( reprezintă o formă de credit prin care pe masură ce au
fost înapoiate creditele anterioare, oferindu -se noi credite fără a se mai intocmi
alte documente ) ,

e) Credite cu destinație specială ( reprezintă acele credite care sunt pentru crearea de
stocurisezoniere alcătuite din materiale prime agricole, pentru produc ția de
conserve sau pentru depozitarea materialelor de contrucții ).
Plafonul maxim al creditului este împărțit în mai multe tranșe, iar condițiile de acordare
sunt stabilite la deschiderea liniei de credit.
Prima tranșă se acordă în momentul deschiderii l iniei de credit, iar cea de -a doua se
realizează imediat în condiția restiturii primei tranșe.

1.3.3. Creditul de consum

Creditul de consum este acel tip de credit care se acordă pe termen mijlociu sau scurt
destinat persoanelor individuale și are ca drept scop acoperirea costurilor de bunuri și servici i.
Astefel de credite se pot acorda și sub formă de bani, indiferent de tipul bunurilor
achiziționate, sau pot constitui o finantare pentru procurarea unor bunuri sau servicii.
Creditul de consum are următoarele caracterstici7:
• Se acordă sub forma unei înțelegeri stabilite de cele două părți
• Beneficiarul creditului are posibilitatea să efectueze plata fie în întregime, fie prin plăți
periodice sau parțial e, ăn funcție de posibilități
• Consumatorul poate efectua cumpărăturile fie prin împrumuturi directe, fie indirect, prin
cărțile de credit.
Acest credit reprezintă vânzarea în rate , cu plată a unor produse de consum personal, de ma re
valoare dar și o folosire îndelungată.

6 M. Oprițescu, J. Popescu, C. Spulbăr, R. Nano -Monedă și Credit, Editura Universitaria Craiova, Craiova.
7 M. Oprițescu, J. Popescu, C. Spulbăr, R. Nano -Monedă și Credit, Editura Universitaria Craiova, Craiova.

13
Există o relație strânsă între creditul bancar și de consum, datorită unor raporturi de
determinare.
În anumite situații de insolvabilitate, cumpărătorul este oligat să în apoieze bunurile, dar in
unele momente datorită condițiilor contractuale, nu se mai pot recupera ratele achiate iar pentru
plata in rate, negociatorul apelează la creditele bancare.

1.3.4. Creditul obligat ar

Creditul obligatar, înfățișează resursele mobilizate de firmele debitoare din ecomomie,
datorită emiterii de obligațiuni, plasândule pe prima piață de capital .
Creditul bancar vizeaza relatiile de creditare in care partenerii sunt institutii ale statului care
in ca litatea lor de debitori emit obligatiuni.
Obligatia este un titul de recunoastere a datoriei si are la baza o creanta, pe care creditorul o
are asupra debitrului reprezentand astfel promisiunea scrisa de a achita respectiva suma de bani.
Ca debitor, apar o varietate de participanți, precum:
a) Statul elaborează nevoi pe piața internă sau internațională.
b) Unitățile administrativ ale țări, cum ar fi primăriile orașelor și municipiilor.
c) Comunitățile comerciale de mare dimensiune.
d) Dezvoltările din ultima decadă în materie de obligațiuni.
Din această enumerare a trasăturilor, subînțelegem dimensiunile sporite ale pieței obligațiile
și preocuparile investitorilor pentru investiția disponibilităților în aceste instrumente ale pieței.
Este important și rolul agenților de rating este foarte imp ortant, înfățisând investitorilor
informații referitoare la capacitatea de răscumpărare a îndatorărilor.

1.3.5. Creditul ipotecar

Creditul ipotecar este definit ca un credit garant cu posesiune imobiliare sub forma cladirilor
sau de natura trenurilor.8
Posedă mai multe domenii având o proporție deosebită în țările dezvoltate:
a) Credit ipotecar cu dobândă variată,
b) Credit ipotecar cu rambursare progresivă,
c) Credit ipotecar inversat, purtător de anuități prin carr se valorifica capitalul investit,
beneficiind de dreptul de proprietate și de uzufruct.

8 M. Oprițescu, J. Popescu, C. Spulbăr, R. Nano -Monedă și Credit, Editura Universitaria Craiova, Craiova.

14
O importanță a creditului ipotecar derivă din ceea ce permite mobilizarea capitalurilor
disponibile pe termen lung. Datorită medierii titlurilor de ipotecă sunt finanțate cu aproximativ
60% din locuințele familiilor,existând și titluri de ipotecă, fiind finanțate construcțiile destinate
afacerilor, precum apartamente și imobile.
Pe piață apar societăți de asigurări, bănci comerciae, bănci mutuale, dovedind un interes
sporit al investitorilor, ca rezultat al importanței acordate de către autori tăți, acestui tip de credit.
Un alt element important al credit ului sunt condițiile aces tuia, iar p entru îndeplinirea
funcțiilor dar și a rolului creditului în economia de pe piață, pentru funcționarea la maxim a
avantajelor unanime de credit dar și reducerea la minim a riscurilor care rezultă ca urmare a
acordării creditului , fiind necesar s ă fie îndeplinite anumite conditii9:

• Existența unui sistem juridic, prin care ar trebui să stabilească domeniul general al
operațiunilor de credit( masuri de asigurare și de protecție pentru persoanele implicate
în relațiile de credit; drepturi și obligații, atat pentru debitor cât și pentru creditor;
proceduri de clarificare a neînțelegerilor dintre părți și organele competente de
clarificare a respectivelor neînțelegeri). Domeniul juridic, trebuie să fie flexibil pentru
a lmita riscurile dar și categoric pentru a diminua riscurile.

• Existența unui domeniu instituțional , care compune un colectiv de intituții și personal
specializat, cu o rețea teritorială bogată și cu o concordanțăcu instiuții asemanatoare
din strainătate. Este foarte important ca aceste instituții să beneficieze de anturaje
tehnice moderne necesare pentru efectuarea de operațiuni de credit.

• Existența unui domeniu economic favorabil, acesta este legată de colectivitatea
statistică a economiei naționale, de perspectiva ei, de nivelul de dezvoltare a
domeniului din econo mie dar și de situația economica pe plan intern dar și extern.

• Forma relațiilor social -politic, reprezintă existența domeniului general de ordine și
conses social -politic, de a stabili și de a continua opțiunile generale, care se referă la
deciziile macro economice. Un mediu social care este caracterizat prin diferențe între
categoriile sociale, un sistem politic instabil, o politică economică indecisă care nu
are un punct de vedere clar, acestea vor influența elementul major al creditului,
aceasta fiind în crederea.

• Condițiile de natură psihologică și de tradiție, aceste condiții se referă atat la
elementul caracterisic al creditului, încrederea cât și la populația în ansamblu dar și
la comportomentul factorilor economiei.

9 Tudorache Dumitru, Nețoiu Lavinia, Beznilă Simona -Monedă, Bănci, Credit, Editura Universitară București, București, 2006.

15
Pe baza analizei credit -scoring, banca ana lizeaz ă veniturile și cheltuielile debitorului și îl
încadreaz ă în urmatoarele categorii:

1. Categoria A
Sunt acele persoane care desfasoar ă o activitate economic ă foarte bun ă, și își permit
achitare a scanden ței a dob ânzii și a ratei creditului.
2. Categoria B
Cuprind debitorii care au o situa ție financiar ă bună dar acest nivel nu se poate
menține pe o perioad ă îndelungat ă de timp.
3. Categoria C
Performan țele sunt satisf ăcătoare , dar au o tentin ță de înrăutățire.
4. Categoria D
Reprezint ă categoria cu performan țe financiare sc ăzute, oscil ând în perioade scurte de
timp între o activitate satisf ăcătoare și nesatisf ăcătoare.
5. Categoria E
Cuprinde categoria persoanelor care înregistreaz ă pierderi , de unde rezult ă
incertit udinea neramburs ării creditului .

1.4. Funcțiile creditului

Într-o operațiune de creditare, intervin de regula două părți: cel care acordă creditul,
denumit creditor și cel care beneficiază denumit debitor.
Creditul permite disponibilizarea de fonduri lichide pentru investi ții sau activit ăți curente.
Fondurile disponibile, const ând în economii pentru diferite perioade de timp, precum și fondurile
strânse prin v ânzarea de ac țiuni și obliga țiuni, pot fi folosite pentru acordarea de împrumuturi
intreprinderilor de stat și particulare.
“Prin funcțiile pe care le definește, creditul genereză o serie de efecte, cum ar fi:
• Concentrarea capitalului,
• Sporirea puterii productive a firmelor prin redistribuirea capitalului,
• Reducerea cheltuielilor pe care le presuăune circulația monetară. ”10

10 Vasile Turliuc, Vasile Cocri ș, Angela Boariu, Ovidiu Stoica; Valeriu Dornescu, Dan Chireșan – Monedă și Credit, Editura Universității
“Alexandru Ioan Cuza”, Ia ș, 2007.

16
“Pe lângă aceste efecte favorabile, creditul presupune si o serie de riscuri, principalul risc
este abuzul de credit, fenomenun supraacreditării economiei generează inevitabil procese de
deteriorarea puterii decumpărarea banilor.
Tot odată, creditul poate favoriza operații economice ce atenuează la lichiditatea bancară.
Pentru prevenirea riscurilor pe linia creditării, băncile trebuie să dețină informații asupra situației
financiare ale debitorilor sau a naturii operațiunilor econo mice pe care acestea le exercită.
Tot odată,prevenirea riscurilor de creditare mai presupune cunoasterea reputației morale a
debitorilor, a bănităților sau o bună evaluare a evoluției viitoare a acestora. Astfel, creditorul
trebuie să fie și propriul lui asigurator.”11
Func țiile creditului :
1. Func ția de mobilizare și ameliorare calitativă a disponibilităților bănești și
redistribuire:
Const ă în resu rsele bănești disponibile la un moment dat în economie și redistribui rea lor
sub form ă de împrumuturi spre anumite sectoare de activiatate care au nevoie de fonduri de finan țare.
“Disponibilitățile bănești cuprind surplusurile de capital , care se află temporar sub forma
inactivă în conturile bancare ale societăților comerciale; de exemplu: rezervele de casă ale
firmelor care sunt păstrate în conturi bancare; economiile populației la casele de economii sau la
bancile comerciale.
Creditul sporește putere a productivă a capitalului, oferind aceste oferte celor care au
nevoie de fonduri, prin urmare pune în mișcare forțele economice latente, având un rol în
creșterea avuției reale a societății.
Procurarea de noi capitaluri este realizată într -un mod operativ , aceasta conferând mai
multă elasticitate a economiei, aceasta favorizând orientarea rapidă a investițiilor spre sectoarele
sau activitățile rentabile.
Prin intermediul creditului, o fertele de fonduri către intreprinzătorii privați, mixti sau de
stat, det ermina cresterea puterii de actiune productivă a capitalului, ceea ce se re flectă asupra
creșterii av eri reale a societății.
Creditul poate oferi posibilitatea unei fexibilități mai mari în economie, datorită furnizării
rapide de noi capitaluri, prin urmare favorizează o direcție mai bună a investițiilor către ramurile
economice rentabile.
Comasarea capitalului prin funcția distributivă a creditului, acesta îi oferă posibilitatea
unei adaptări efic ace la cerințele inter ne și externe ale pieței, prin urmare contribuie pe aceast ă
bază, la cresterea eficien ței marginale a capitalului. ”

11 Vasile Turliuc, Vasile Cocri ș, Angela Boariu, Ovidiu Stoica; Valeriu Dornescu, Dan Chireșan – Monedă și Credit, Editura Universității
“Alexandru Ioan Cuza”, Ia ș, 2007.

17

2. Funcția de transformare a economiilor în investi ții contribuie la realizarea echilibrului
macro -economic conform ecua ției lui Keynes : S=I
Unde: E = economii
I = investitii12
Un fac tor de dezaxare pentru viața econimică reprezintă faptul că e conomisirea nu este
urmată de investire , creditul pun ând la dispoziția agenților economici , capitalul necesar pentru a
investi în d iferite activități ale structuri economice , prin urmare transformând economiile în
investiții.
Creditul pune la dispozi ția intreprinz ătorului resursele necesare asigur ând transformarea
economiilor în investi ții, reprezent ând un factor important al cresterii economice.
În ultim ul interval de timp, am constatat o creștere a procesului de creditare, datorită
cresteri dimensiunilor creditul ui de consum, dar și a celui ipotecar, datorită acestor schimbări, este
considerat atât un factor de investirecât și de economisire.
Datorită faptului că BNR a eliberat avansul pentru plata locuinței , acesta fiind un credit de
nevoi personale și un credit ipotecar, persoanele fizice pot accesa mai usor un credit de consum.
3. Func ția de emisiune monetar ă se po ate defini ca fiind totalitatea opera țiunilor de
Banca Centrala a unei țări împreun ă cu Ministerul Finan țelor.
Această calitate s -a dezoltat la început prin renunțarea la monedele cu valoare imanentă,
trecând la folosirea monedei convenționale, anume, a bancnotei.
Recent, datorită interludiului instituțiilor de credit care s -au creat împreună cu bancnota, o
mulțime de tehnici și instrumente de plată, având ca rezultat diminuarea folosirii numeralului în
conferirea creditului, dar și la cresterea în mare parte a monedei scripturale în acest scop.
4. Func ția de asigurare a stabilit ății pre țului se realizeaz ă prin reglarea dimensiunilor
cererii și oferta de m ărfuri și servicii.
Creditul are un rol important în promovarea rela țiilor interna ționale, încurajaz ă
exporturile și importurile și asigur ă desfășurarea rapid ă și în siguran ță a opera țiunilor de export –
import.
Prin varietatea lui, creditul are un rol la cre șterea vitezei de circula ție a banilor , la
multiplicarea monedei scripturale precum și la rularea permanent ă a fondurilor . Prin finan țarea
productiei și consumului, precum și prin crearea unor tehnici și instrumente de plat ă flexibile,
creditul , devenind o prezen ță de sine qua non în via ța economic ă și social ă.
Prin reglarea ratei dobanzii, creditul, al carui cost este doband ă, contribuie la
moderarea fenomenului de infla ție.

12 Vasile Turliuc, Vasile Cocriș, Angela Boariu, Ovidiu Stoica, Valeriu Dornescu, Dan Chirleșan -Monedă și Credit, Editura Economică,
București,2005.

18
5. În promovarea relațiilor economice -internaționale, creditul are un rol important,
mai ales în promovarea și imboldirea exportului , dar și pentru desfășurarea
normală, rapidă și în siguranță a operațiunilor de import – export.
Creditul prezintă o varietate de avantaje ca verigă necesară în mecanismul de
funcționare al economiei nationale . Dacă creditul nu este utilizat conform principiilor sale și
cerintelor echilibrului financiar, acesta devine nefavorabil și periculos.
Multumită evoluției economiei mondiale, datorită evolu ția actual ă a economiei
Rom âniei, aceasta oblig ă băncile s ă promoveze o atent ă politic ă de determinare a riscurilor
pentru a ob ține profituri acceptabile, într-un mediu de concuren ță susținută, în care numarul
operatorilor bancari are tendin ța să creasc ă împărțindu-și aceea și pia ță. Chiar dac ă se extinde,
aceast ă piață este indicată de o tendin ță general ă de ero ziune a profiturilor ce se ob țin.

19
CAPITOLUL .II. Tipuri de credite acordate de principalele b ănci din
Rom ânia sectorului privat

Băncile au aparut în Rom ânia încă din a doua jumatate a secolului al XIX -lea . Acestea
au fost ajutate at ât prin contribu ția capitalului rom ân cât și celui str ăin.
Sistemul bancar rom ânesc a luat amploare între cele dou ă razboaie mondiale. A ap ărut
mai întâi bursa, s -au constituit mii de b ănci iar moneda national ă avea acoperire tot mai mare în aur.
Majoritatea institu ților bancare au fost create pentru a venii în spijinul dezvolat ării
economiei romane ști.
Prima ramur ă care s -a dezvoltat odat ă cu apari ția băncilor a fost sectorul privat. Produc ția
agricol ă era sus ținută în mare parte de credite preferen țiale dar si prin alte facilit ăți bancare.
Astfel statul a preluat unele datorii agicole, oferind posibilitatea lans ării în economia
capitalist ă. În cadrul b ăncilor s -au dezvoltat o multitudine de servicii și produse bancare.
Activitatea bancar ă s-a îmbun atățit odata cu privatizarea sau organizarea lor ca societ ăți
pe ac țiuni. Numarul b ăncilor comerciale s -a dezvoltat, majoriatatea av ând capital mixt sau privat.
De-a lungul timpului, băncile și-au diversificat tehnicile de creditare pentru a putea face
față cerin țelor intepinderilor.
Activitatea sa este una extrem de complex ă, ea presupune luare de decizii, reguli și
principii de la care nu trebuie s ă se abat ă.

2.1. BCR( Banca Comercială Rom ână)

BCR are ca slogan „Gandim la fel” și este membr ă a Erste Group, cel mai impor tant
grup financiar din Rom ânia, incluz ând diverse opera țiuni bancare: retail, trezorerie și piețe de capital,
corporate și investment banking precum și societ ăți de profil de pe pia ță leasingului , pensiilor private
și ceea a locuintelor.
Este banca numarul 1 în Rom ânia dup ă valoarea activelor ( peste 15 miliarde de euro),
reprezent ând cel mai valoros brand financiar, după gradul de încredere al clien ților.
De asemenea este banca numarul 1 in Rom ânia pe pia ța tranzac țiilor, clienții având la
dispozi ție cea mai mare re țea national ă de ATM, aproape 2.100 de bancomate si POS 13.500 de
terminale pentru plata cu cardul la comercian ți, precum și servicii de Internet banking, Mobile
banking, Phone banking.

20
De-a lungul timpului, BCR a marcat mai multe premiere pe piața bancară românească,
printre care:
• 1994 – BCR devine primul acceptator de carduri din România și membru principal
EUROPAY
• 1995 – BCR emite primele carduri de debit din România sub siglă internațională.
– prima tranzacție la un ATM în România
• 2000 – BCR lansează primul credit de trezorer ie pentru persoane fizice
– BCR este prima bancă din România care efectuează operațiuni cu titluri de
valoare pe piața secundară.
• 2002 – BCR lansează primul credit ipotecar de pe piața bancară românească
• 2003 – BCR este prima bancă românească furnizoare de credite ipotecare clienților retail
și corporate.
• 2004 – BCR este prima banca din România care a instalat Automate de Schimb Valu tar
(ASV)
• 2005 – BCR permite utilizarea, în rețeaua sa de POS și ATM a cardurilor cu CHIP
(smart -card).
• 2006 – Banca Comerciala Română lansează în premieră, prin Universitatea BCR,
programul de practică – STUDENT BCR – care permite studenților efectuarea p racticii în
cadrul a șapte sucursale BCR din București
– BCR este prima instituție bancară din România care a lansat o rețea de birouri
specializate la nivel național – „EU Office BCR” – dedicate exclusiv fondurilor
europene
– BCR a lansat noua versiune a site -ului său, în data de 13 ianuarie 2016 ”

Prin urmare pe ntru persoane fizice, BCR oferă următoarele servicii: cont curent, produse
de econimisire, credite garantate și negarantate, internet și phone banking. „Primește pensia în
cont curent”, direct debit, standing order, plăți prin mandat, cecuri de călătorie, SEIF BCR –
casete de valori și saci sigilați, transferuri de sume în valută.
Pentru companii și organizații, BCR oferă finanțare și co -finanțare pentru infrastructură,
pentru programele de finanțare internațională: PHARE/SAPARD/EBRD/EU, credite
pentru IMM -uri, finanțarea comerțului, factoring, cash management pentru companii mari,
soluții de e -payment (taxe locale, transfer bancar, mult i-cash).
BCR ofera o gam ă complet ă de servicii prin intermediul a 22 de centre de afaceri si 23 de
birouri mobile dedicate companiilor si 509 de unitati localizate în majoritatea ora șelor din întreaga
țară.
Banca Comerciala Roma na oferă programe speciale de fina nțare :
• Credite subven ție AP IA
• Credite din surse BEI
• Creditul pentru investi ții
Are drept scop finanțarea investi țiilor sau a activit ății curente, dezvoltarea inteprinderilor
mici și mijloci, inclusiv a inteprinderilor individuale sau a PFA -urilor.

21
Suma maxima: 1.500.000 euro
Moneda: Euro
Un beneficiar poate accesa unul sau mai multe credite acordate de BRD, cu condiția ca
valoarea cumulat ă a acestora sa nu dep ășeasc ă 1,5 milioane de euro. În cazul în care valoarea unui
credit solicitat dep ășește 1,5 milioane de euro , diferența se poate finan ța din sursele proprii ale
bănci în conformitate cu reglement ările interne în vigoare.
Sunt neeligibile la finanțarea proiectele din urmă taorele domenii: comercizarea de arme
sau echipamente militare , productia / vanzarea de tutun sau de b ăuturi alc oolice t ări implicit ceea
a cazinourilor.

2.2. CEC Bank (Casa De Economii și Consemnațiuni)

Casa de Economii si Consemnaț iuni are ca slogan motto -ul “De 150 de ani încrezători în
viitorul Romaniei” și este o institu ție bancar ă din Rom ânia, deținută de stat , infințată în 1864. În
1990, banca avea o cot ă de pia ță de 32,9%, după active, iar în 2006, se ajunsese la 4,03%.
În anul 1999, CEC avea 7 milioane de clien ți și gestiona circa 11.000 de miliarde lei
vechi, adică aproape o treime din econimiile depuse la banc ă de populatie .
În decembrie 2009, CEC a intrat pe pia ța cardurilor, lănsând primele carduri de debit, iar
în anul 2008, banca și-a lansat o noua denumire , CEC Bank.
La finalul anului 2015 , CEC Bank avea 1,351 de unit ăți (peste 800 in mediul rural) iar în
august 2009, banca avea 2,7 milioane de clien ți.
CEC Bank ofer ă sectorului privat urmatoarele tipuri de credit:
• Credit pentru activitatea de leasing
Creditul este destinat achiziționării de bunuri mobile( autovehicule, utilaje) care vor fi
acordate în regim de leazing utilizatorilor ( persoane fizice sau juritice) cu care se vor încheia
contracte de leasing.
Perioada maximă de creditare este de până l a 10 ani, în cazul leazingul imobiliar, iar
pentru cel de bunuri mobile este de 5 ani, cu condiția să nu se depasească durata contractului de
leazing.
Se poate aduce o contribuți proprie de minimum 20 % din valoarea bunurilir achiziționate,
Restituirea cr editului se va face lunar la aceeași dată scadentă.
• Credit de investiți în domeniul agricol
Acest tip de credit este destinat finanțării investițiilor care vizează domeniul agricol,
inclusiv achizoția de animale sau ternenuri agricole.

22
Perioada de credi tare este de 84 de luni în cazul finanțării investițiilor agricole și de 180 de
luni pentru achiziția terenurilor. Contribuția adusă este de minim 5% iar ramburasarea creditului se va
face prin roate semestriale sau trimisteriale.
• Credit de investiții
Creditul are ca drept scop, modernizarea sau dezvoltarea obiectivelor de investiții, a
clădirilor, utilajelor sau a construcțiilor existente.
Se pot achiziționa echipamente, mașini, utilaje, cladiri pentru extinderea activități sau
unității de producție. Pe perioada de creditare este de până la 10 ani iar valoarea creditului de maxim
85% din valoarea totală a investiției realizate.
Clientul poate aduce și o contribuție proprie de 15% , rambursarea creditului se face la
data scadentă stabilită de comun aco rd și poate să fie lunară, semestrială sau în rate egală sau inegale
în funcție de specificul activități.
Este destinat consolid ării, reabilit ării sau extinderii imobilelor cu destina ție locativ ă.
Moneda: RON
Suma maxima: maxim 85% din valoarea total ă a proiectului pentru achizi ții, maxim 80%
pentru firmele care realizează venituri.
Firmele care desfa șoară mai puțin de 12 luni de activitate vor încheia un contract de gaj și
vor avea o contribuție proprie de minim 20%.

Facilitati:
• Nu se percepe comision de gestiune a dosarului de credit.
• Banca ofer ă consultanța gratuit ă pivind întocmirea documenta ției necesare
pentru opera țiunea de creditare. Contribu ția proprie a clientului poate fi și în
natur ă.

2.3. Raiffeisen Bank

Istoria Raiffeisen Bank începe în 1994, când Grupul Bancar Austriac Raiffeisen a deschis
o sucursal ă în Bucure ști. În 1998 aceasta a fost transformat ă în sub cursala Raiffeisen Bank Romania,
oferind servicii pentru companii.
Din punct de vedere al cotei de pia ță, Raiffeisen ocup ă la sfar șitul anului 2006 locul 3,
după Banca Comerciala Romana și Banca Romana pentru Dezvoltare. În septembrie 2008, banca avea
2,1 milioa ne de clien ți și o re țea de 1,000 de ATM -uri și 8.500 de POS -uri.
Num ărul clien ților Raiffeisen Bank la finalul anului e ra de aproape 2 milioane, din tre care
aproximativ 105.000 IMM -uri si 8.000 companii mari și medii.

23
Banca ofer ă inteprinderilor urmatoarele tipuri de credite :
• Credite pentru capitalul de lucru in agricultura .
Creditul se adreseaza persoanelor care detin o afacere in domeniul agricol.
Poate reprezenta o sursa potrivita de finantare pentru acoperirea diverselor nevoi cum ar fi
recoltarea sau asigurarea culturilor agricole,cheltuieli legate de energie electrica,irigatii sau plata
salarilor.
Suma minima acordat a este de 7.000 de euro si de poate beneficia pe o perioada de 6 luni.
Garantiile aduse sunt: terenurile,imobilele sau ipoteca asupra conturilor curente.
• Credite pentru finantarea activitatii curente a firmelor .
Creditul asigura fondul de resurse financiare necesare pentru sustinerea activitatii
inteprinderilor.
Suma minima acordata este de 7.000 de euro sau echivalenta in lei. Perioada de rambursare
este de 36 de luni iar rambursarea se face prin rate lu nare sau trimestriale.
• Credite pentru investitii .
Are drept scop achiziția de bunuri, imobile, autoturisme sau refinanțarea investiților
realizate anterior.
Monedă: Lei ,Euro
Suma minima: 7.000 euro/ lei
Perioada maxim ă de rambursare de p ână la 120 de luni și o perioad ă de grație de 6 ani .
Ratele pot fi lunare sau trimestriale.

2.4. BRD( Grupe Societe Generale)

BRD , este o banc ă româneasc ă care apartine grupului francez Societe Generale.
In anul 2013 a fost a doua banc ă din Rom ânia, după Banca Comercial ă Română în ceea ce
priveste activele , (47% miliarde de lei), și banca n umărul 1 pe pia ța rom ânescă a creditelor
sindicalizate.
În anul 2010, societatea avea peste 2,5 milioane de clien ți. Grupul Societe Generale
desfasoar ă trei activit ăți cheie:
• Retail Banking în Fran ța.
• Retail Banking interna țional care const ă în asigur ări și servicii financiare .
• Corporate și investment banking, private banking ,administrare de active și servicii pentru
investitori.

24

BRD pune la dispozi ție clien ților s ăi urmatoarele tipuri de servicii :
1) Credite sezoniere .
Acest tip de credit este destinat activit ăților desf ășurate sezoniere.
Creditul se adreseaz ă urmatoarele categorii de necesit ăți:
• Cheltuiei privind produc ția vegetal ă sau zootehnic ă,
• Produse care sunt destinate comercializ ării,
• Produse specifice zonei textile ( l âna, cânepa, bumbac) sau produse destinate industriei
alimentare ( legume, fructe, cereal e, care de regul ă se găsesc doar în anumite perioade din an ).
• Creditul se acord ă pe o perioad ă de 12 luni cu posibilitatea refinana țării dac ă au fost
respectate condi țiile impuse de banc ă.

2) Credit e de investi ții în agricultur ă.
Creditul este adresat fermierilor sau organizatilor de tip P.F.A, care au ca obiectiv de
activitate sectorul agricol ( cultivarea pomilor fructiferi, culturi de c âmp) și sectorul zootehniei (
creșterea de bovi ne, porcime , ovime sau apicultur ă ).
Acest tip de credit este destinat pentru urmatoarele achizi ții:
• Construc ția de imobile pentru desf ășurarea activit ății agricole ,
• Achizi ționarea de echipamente sau utilaje agricole ,
• Achizi ționarea terenurilor agricole sau modernizarea fermelor ,
• Achizi ția de animale în vederea cre șterii lor pentru ob ținerea de foloase (carne, lapte ),
• Creditul se acord ă pe o perioad ă de maxim 120 de luni, at ât în euro c ât și în lei.

3) Credit de investi ți.
Creditul de investiții reprezintă alegerea ideală pentru cei care doresc să își extindă activitatea
prin construirea unei noi hale sau să realizeze o noua linie de producție.
B.R.D pune la dispozi ție clientilor săi o gam ă variat ă de credite de investit ți, în func ție de
necesit ățile fiec ărei companii :
• Achizi ția sau construirea de impobile sau terenuri ,
• Extinderea sau renovarea imobilelor deja existente ,
• Achizi ția sau modernizarea de utilaje, echipame nte sau ma șini.
Perioada: p ână la 10 ani în func ție de obiectul finanțat.
Perioada de garan ție: poate ajunge la 24 de luni în func ție de specificul investiției.
Rambursarea se face pe o perioad ă mai îndelungat ă de timp care cuprinde rate lunare,
trimestriale sau în func ție de fazele de execu ție ale proiectului.

25
Pentru achizi ții de bunuri mobile , maxim 84 de luni iar pentu achizi ția de bunuri imobile ,
precum și pentru proiectele de modernizare, renovare sau exti ndere maxim 120 de luni.
Structura creditelor nete acordate clientelei la nivel de Grup a evoluat astfel:

2.5. BT (Banca Transilvania)

A fost înfințată in anul 1993, la Cluj -Napoca, de către un grup de afaceriști locali, având
la bază 21 % capital strain si 79% capital românesc. Activitatea sa este structurată pe 4 secmente
principale de buisness: IMM, Retail, Corporate și Divizia pentru medici.
Banca Transilvania are în present 550 de sedii, 6000 de angajați și aproape 1,76 milioane
de clienți, fiind prima bancă din România care a fost listată la Bursa de Valori București.
Numărul clienților activi pe linii de afaceri are următoarea structură :

Banca oferă companiilor următoarele tipuri de credite:
• Credite pentu IMM -uri.
Tinerii antreprenori care solicit ă un astfel decredit sunt scuti ți de comisioanele bancare în
primul an de activitate al înterprinderi .
. De acest produs pot beneficia pe o perioadă cuprinsă între deschiderea contului și împlinirea
a 12 luni de la înfințarea societăți.
• Creditul Imput .

26
Acest tip de credit se adresează clienților care î și desfășoară activitat ea în sectorul vegetal.
Prin acest tip de credit, se pot acoperi cheltuielile pr ivind achiziția de piese destinate
utilajelor, salari ale angajaților sau taxe.
Suma maximă finanțată este de 400.000 lei și are o durată până la 18 luni.
• Credit de investiții pentru spați de depozitare.
Este destinat pentru achiziția sau construirea de spații de depozitare, magazi, sere, adăposturi
pentru animale precum și pentru extinderea sau modernizarea acestora.
Perioada acordării creditului este de până la 7 ani pentru extindere sau modernizare si până la
10 ani pentru cumpărare sau construire.

• Credit de investiții pentru produ cția agricolă.
Creditul este adresat persoanelor juridice care activează în domeniul a gricol, de cel puțin 24
de luni.
Valoarea creditului este stabilită în funcție de valoarea proiectului, gradul maxim de
finanțare, fiind de 80 -85%.
Garantarea creditului, se realizează prin gajuri, obiectul investiției sau garanției imobiliare.

27
CONCLUZI

În zilele noastre, rolul băncilor, precum și activitatea acestora, capătă valențe noi,
moderne, care pot fi recapitulat, prin alăturarea a două cuvinte: administrarea riscurilor.
Într-un sens modern, principalul rol al instituțiilor bancare este de a administra riscurile
cu care se confruntă, acestea fiind: creditul, operați unile de fraudă, politice, economice și de
faliment.
Activitatea bancară și ativitatea de creditare, nu pot fi realizate la întȃmplare, precum nici
succesul sau eșecul băncii nu aparține în totalitate acesteia.
Consider că activitatea bancară trebuie să fie susținută de celelalte comp ani instituționale
cât și guvernamentale, atât la nivel național, cât și european sau mondial.
Am încercat să evide nțiaez, în special, prin realizarea a cestei lucrări, care a necesitat
multă atenție și precizie în asamblarea informațiilor.
De asemenea, aceasta a încorporat și studierea a multor cărți de specialitate despre
credite, bănci și monede , de peste un deceniu , a autor ilor în activitatea de creditare a IMM -urilor
desfășurată în diverse bănci de prim rang din Romȃnia.
Prin c ercetările pe care le -am realizat , au condus spre următoarele concluzii personale:
nici o unitate financiar bancar ă să nu activeze fără a avea o vedere clară al administrării
riscurilor, c oncentrate în jurul c reditului , aspectul asigurării potențialului de dezvoltare pe termen
scurt sau lung, pe lângă acestea mai există strategie trebuie să îi asigure și subzistența,
raționalitatea, eficiența, în condițiile în care contextul economic care este destul de nefavorabil
datorită crizei prelungite devenind tot mai complex și mai dinamic.
Băncile comerciale trebuie să își ajusteze non -stop politica de creditare și tipologia
creditelor, doriind să facă plasamente profitabile, oferiind garanții cât mai sigure.

28
BIBLIOGRAFIE

1. Basno Cezar, Dardac Nicolae – Operațiuni bancare – instrumente și tehnici de plată, Editura
Didactică și Pedagogică, București, 1996.
2. Cerna Silviu – Banii și creditul în economia contemporană, volumul I si II, Editura
Enciclopedică, București, 1994.
3. Cerna Silviu – Sistemul monetary și politica monetară, Editura Enciclopedică,
București,1996.
4. Cezar Basno, Nicolae Dardac, Constantin Floricel – Monedă, Credit, Bănci, Editura Didactică
și Pedagogică, București,2001.
5. Corduneanu Carmen – Sistemul fiscal în știința finanțelor, Editura Codecs, București,1998.
6. Dăianu Daniel – Echilibrul economic și m oneda, Editura Humanitas, București, 1993.
7. Dănilă Nicolae – Euro, Bipolarizarea Monetară, Editura Economică, București, 1999.
8. Ionescu Lucian -Băncile și operațiuni bancare, Editura Economică, București, 1996.
9. Lavinia Maria Nețoiu -Monedă și Credit, Edit ura Universitaria, Craiova,2006.
10. M. Oprițescu, J.Popescu, C. Spulbăr, R.Nanu – Monedă și Credit, Editura Universitaria,
Craiova.
11. Marius Stroicescu – Operațiuni cu produse derivate și rolul lor în sfera activități
extrabilanțiere, teză de doctorat ASE.
12. Nicolae Dardac, Teodora Barbu – Monedă, Bănci și Politici monetare, Editura Didactică și
Pedagogică, R.A, București.
13. Nițu Ioan -Managementul riscului bancar, Editura Expert, București, 2000.
14. Roșca T. – Monedă și credit, Editura Altip, Alba Iulia, 2001.
15. Roxin Luminița – Gestiunea riscurilor Bancare, Editura București, București, 1997.
16. Simone Claude – Băncile, Editura Humanitas, București, 1993.
17. Tudorache D. – Finanțarea și creditarea înteprinderilor, E. D. P., 1990.
18. Tudorache Dumitru, Nețoiu Lavinia, Bez nilă Simona – Monedă, Bănci, Credit, Editura
Universitară București, 2006.
19. Turlic Vasile, Cocriș Vasile – Monedă și credit, Editura Ankarom, Iași, 1997.
20. Vasile Radu – Monedă și politică fiscal, Editura Uranus, 1994.
21. Vasile Turliuc, Vasile Cocriș, Angela Boariu, Ovidiu Stoica, Valeriu Dornescu, Dan
Chirleșan – Monedă și Credit, Editura Economică, București,2005.