Concluzii Monitorizare Drepturile Copiilor 1 [609064]

1 Monitorizarea posturilor audiovizuale a fost efectuată de Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) în temeiul
Deciziei CCA nr. 74 din 12 iunie 2014, în baza unei metodologii elaborate de Asociația Presei Independente (API) în
cadrul proiectului „Consolidarea capacităților instituțiilor publice și ale mass -media de abordare etică a problemelor
ce țin de drepturile copilului”, implementat de API și finanțat de UNICEF -Moldova
CONCLUZIILE
SESIUNII DE MONITORIZARE A BULETINELOR DE ȘTIRI
SUB ASPECTUL RESPECTĂRII DREPTURILOR COPIILOR
ÎN CONFORMITATE CU LEGISLAȚIA ÎN VIGOARE
(PERIOADA 14.05.14 – 30.06.14)

Posturile de televiziune acordă știrilor și reportajelor cu implicarea cop iilor o cotă care variază între
9% și 16% din spa țiul de emisie al unui buletin de știri.
Cele mai multe reportaje cu implicarea copiilor au fost difuzate de posturile de televiziune PRO TV
CHIȘINĂU , cu 104 reportaje , cu o durată totală de 3 ore 20 min. 52 sec., ceea ce constituie 14% din
spațiul de emisie, și Prime , cu 91 de reportaje , cu o durată totală de 3 ore 11 min. 1 sec., ceea ce
reprezintă 16% din spa țiul de emisie.
Cele mai pu ține reportaje au fost difuzate de TV 7 , cu un timp total alocat de 1 or ă 03 min. 24 sec.,
respectiv 9% .
Celelalte posturi au acordat știrilor despre copii după cum urmează:
2 ore 21 min. 45 sec. , în 84 de reportaje , la postul Moldova -1, ceea ce cons tituie 12% din spa țiul
buletinului de știri;
2 ore 40 min. 27 sec. , în 75 de reportaje , la postul Jurnal TV, ceea e constituie 11%;
2 ore 31 min. 3 sec ., în 84 de reportaje , la postul Publika TV , ceea e constituie 11% .

În perioada de monitorizare, toate televiziunile au acordat prioritate, din punct de vedere cantitativ,
subiecte lor din domeniul educa ției și instruirii, această stare de lucruri fiind determinată de agenda
calendaristică: finalizarea anului de studii și desfă șurarea examenelor de absolvire în gimnazii și licee.
Participarea copiilor este solicitată cu precădere pentru reportaje cu mesa j pozitiv, despre spectacole
și divertisment, despre concursuri și alte subiecte, plasate , de regulă , pe ultimele pozi ții în agenda
buletinelor, menite să dilueze informa țiile anterioare și să destindă publicul , pregătindu -l pentru grila
programelor de sea ră.
La cele mai multe posturi, știrile ce con țin informa ții pozitive prevalează numeric și din punctul de
vedere al timpului alocat fa ță de cele care aduc în prim -plan fenomenele negative , cum ar fi abuzuri,
violen ță și accidente. Astfel, cele mai multe știri care plasează copiii în context pozitiv sunt difuzate de
postul public de televiziune Moldova -1 – 56,48% (iar cele negative – 17,13%). De men ționat că una
dintre particularită țile politicii editoriale a Mesagerului este difuzarea reportajelor despre a ctivitățile
culturale și artistice (lansări de carte, spectacole teatrale și muzicale, serate de omagiere a unor

2 Monitorizarea posturilor audiovizuale a fost efectuată de Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) în temeiul
Deciziei CCA nr. 74 din 12 iunie 2014, în baza unei metodologii elaborate de Asociația Presei Independente (API) în
cadrul proiectului „Consolidarea capacităților instituțiilor publice și ale mass -media de abordare etică a problemelor
ce țin de drepturile copilului”, implementat de API și finanțat de UNICEF -Moldova
personalități) dedicate copiilor și cu participarea lor. Postul public de televiziune a difuzat cele mai multe
știri despre performan țele și succesele copiilor.
Și la postul de televiziune Prime știrile cu un con ținut pozitiv au o pondere considerabil mai mare
față de cele negative, 44,59% fa ță de 25,14% . Sub acest aspect, editorii acordă prioritate promovării
propriilor proiecte în care copiii au o participare vizibilă („Moldova are talent!”) , precum și altor
evenimente ce poartă un caracter popular distractiv, cum ar fi concertele și manifestările prilejuite de
diverse sărbători profesionale.
Știrile ce con țin informa ții pozitive despre copii difuzate de Publika TV ocupă 41,34% , iar sub
aspect tematic acestea sunt foarte variate: taberele de vară pentru copii , manifestări și distrac ții cu
caracter popular (de exemplu , ziua tricotatului î n public sau parada cărucioarel or pent ru bebelu și).
La Jurnal TV , din punct de vedere al timpului alocat a fost atins ă o oarecare stare de echilibru între
știrile pozitive și cele negative , cu un raport de 38,60% la 36,10%, iar din punct de vedere numeric , cele
negative le devansează pe celelalte cu o pondere de 49,35% la 28,57%. Agenda editorială a Jurnal TV
se caracterizează prin materiale scurte de formatul știrilor expeditive , prin care sunt trecute în revistă
cazurile de abuzuri, accidente sau infrac țiuni. Știrile pozitive despre copii ca tematică au fost fo arte
diverse: promovarea propriului proiect „Festivalul La cire șe”, relatări de la evenimente publice populare:
festivalul fanfarelor, Velohora, sau sărbători calendaristice, de exemplu Ziua olimpică.
Știrile neutre au prevalat din punct de vedere al timp ului acordat la postul de televiziune TV 7 ,
constituind o pondere de 47,66%. Cele mai multe știri din această categorie au reflectat subiecte din
domeniul educa ției.
Singurul post de televiziune la care subiecte le despre fenomenele negative și cazuri le șocante
prevalează și numeric (48,08%) , și din punct ul de vedere al timpului alocat (43,56%), este postul de
televiziune PRO TV CHI ȘINĂU , care a difuzat cele mai multe știri (38 la număr) despre copii i aflați
într-un context negativ sau în situa ții psihoemo ționale vulnerabile.
Știrile despre abuzuri sexuale precum și despre suiciduri și tentative de suicid au lipsit din agenda
editorială a posturilor Moldova -1 și TV 7 .
Știrile despre infrac ționalitatea printre copii au lipsit din agenda editorială a postului Publika TV.
Știrile despre violen ța fizică și abuzul fizic fa ță de copii au lipsit din agenda editorial ă a posturilor
Moldova -1, Prime și TV 7.
Știrile despre ac țiuni de caritate sau ac țiuni filantropice au lipsit din agenda editorială a postului PRO
TV CH IȘINĂU .

3 Monitorizarea posturilor audiovizuale a fost efectuată de Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) în temeiul
Deciziei CCA nr. 74 din 12 iunie 2014, în baza unei metodologii elaborate de Asociația Presei Independente (API) în
cadrul proiectului „Consolidarea capacităților instituțiilor publice și ale mass -media de abordare etică a problemelor
ce țin de drepturile copilului”, implementat de API și finanțat de UNICEF -Moldova
Referitor la respectarea cadrului normativ cu privire la asigurarea drepturilor copiilor și protec ția lor
în raport cu mass -media, monitorizarea atestă o vizibilă ameliorare la acest capitol. Cel pu țin la nivel
formal, în marea majoritate a cazuril or, responsabilii de edi țiile de știri fac eforturi pentru a asigura
protec ția copiilor afla ți în situa ții vulnerabile, astfel încât nu au fost atestate încălcări grave ale
prevederilor cu privire la protec ția identită ții. Am calificat drept formală aceast ă abordare întrucât , deși
sunt luate măsurile necesare prevăzute de lege pentru a nu divulga identitatea copiilor în anumite situa ții
limită, realizarea reportajelor și materialelor numeroase despre copii nu asigură neapărat și faptul că
acestea urmăresc i nteresul superior al copiilor. Sunt frecvente situațiile în care copii i sunt doar pretexte
(o momeală) pentru a multiplica prezentarea de cazuri senza ționale sau șocante pentru public. Din
această categorie fac parte majoritatea subiectelor despre infrac țiunile comise cu implicarea copiilor sau
cele despre violuri.
Sunt frecvente situațiile în care copiii sunt doar pretexte pentru a multiplica prezentarea de cazuri
senzaționale sau șocante pentru public. Din această categorie fac parte majoritatea subiecte lor despre
infracțiunile comise cu implicarea copiilor sau cele despre violuri.
De regulă, subiectele despre copiii suspectați de a fi comis infracțiuni sunt realizate în baza
informațiilor oferite de serviciul de presă al Ministerului Afacerilor Interne sau ale Inspectoratului
General de Poliție. Astfel, aceleași imagini sunt vehiculate de toate posturile. De menționat că art. 4 alin.
(3) din Legea nr. 30 din 07.03.2013 nu prevede prezența avocatului printre condițiile în care pot fi
mediatizate cazurile copiilor reținuți: „În cazul copiilor cu vârsta cuprinsă între 16 și 18 ani, aflați în
diferite forme de detenție (reținut, arestat, deținut în penitenciar) sau care au calitatea procesuală de
bănuit, învinuit, inculpat sau condamnat pentru comiterea unor infracțiuni în cadrul unei urmăriri
penale, fie în cazul copiilor victime sau martori ale abuzurilor fizice, psihice sau sexuale, aceștia pot
apărea în programele audiovizuale dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
a) există acordul scris a l copilului;
b) au fost luate măsuri de protecție a identității copilului”.
Art. 11 din Decizia CCA nr. 99 din 19.07.2012 prevede, în cazul mediatizării acestor situații: „ c)
asistența avocatului în cazul în care este cercetat penal, reținut sau arestat” . Considerăm că această
prevedere este una importantă din perspectiva asigurării drepturilor copiilor aflați în conflict cu legea și
presupunem că din momentul reținerii acestora, toate operațiile efectuate trebuie să se desfășoare în
prezența și cu avizul a vocatului, inclusiv mediatizarea interviurilor se face numai cu acordul acestuia.

4 Monitorizarea posturilor audiovizuale a fost efectuată de Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) în temeiul
Deciziei CCA nr. 74 din 12 iunie 2014, în baza unei metodologii elaborate de Asociația Presei Independente (API) în
cadrul proiectului „Consolidarea capacităților instituțiilor publice și ale mass -media de abordare etică a problemelor
ce țin de drepturile copilului”, implementat de API și finanțat de UNICEF -Moldova
Unele posturi de televiziune nu rezistă tentației de a dramatiza și a prezenta spectacole din tragediile
personale ale unor copii. Se observă tendința de a se focusa pe stăr ile psihoemoționale și de a expune
public dramele și tragediile personale.
Deși nu sunt frecvente, materialele despre suicid sau tentative de suicid continuă să fie un prilej
pentru a suscita curiozitatea și a menține audiența prin intensificarea insolitu lui.
Câteva situații au fost speculate în favoarea senzaționalului și în detrimentul copiilor implicați:
Cazul de suicid al unui copil din satul Jeloboc (15.05.14: Copil găsit mort în
podul casei – Prime);
Cazul fetei de 13 ani care a ajuns la spital după ce a sărit de la etajul unui bloc
(02.06.14: Culmea peripețiilor – Moldova -1; Fuga nu -i chiar sănătoasă – Prime; A sărit de
la etaj – PRO TV CHIȘINĂU; S-a aruncat de la etajul 3 – Publika TV; A vrut la întâlnire, a
ajuns la spital – Jurnal TV);
Cazul vict imelor accidentului feroviar din Rusia și al copilului de 7 ani rămas
orfan ( Vagonul care i -a luat mama , 22.05.14, PRO TV CHIȘINĂU ).
În acest context au fost admise imixtiuni nejustificate în viața privată a persoanelor care trec prin
suferințe și prin tra gedia pierderii oamenilor apropiați.
A fost înregistrată o situație în care s -a făcut referință la etnie, deși acest detaliu era irelevant pentru
subiectul relatat ( L-a stropit cu diluant și i -a dat foc , 09.06.14, Jurnal TV).
A fost admisă diseminarea uno r opinii cu caracter discriminatoriu la adresa reprezentantului unei
religii, iar reporterii au stabilit o legătură cauzală între violență și religie, cazul a fost examinat la CCA,
iar pentru derogarea admisă postul a fost sancționat ( Educație religioasă p rin violență, 29.05.14, Publika
TV).
Editorii admit frecvent prezentarea detaliilor și circumstanțelor producerii crimelor, profitând de
faptul că legea nu interzice expres acest lucru, neglijând prevederile Codului deontologic al jurnalistului.

Comparân d buletinele informative din prime -time cu cele difuzate după ora 22.00, s -a constatat că nu
există nicio diferență între agendele lor editoriale, aceleași subiecte sunt prezentate în reluare, doar că
într-o altă ordine.

5 Monitorizarea posturilor audiovizuale a fost efectuată de Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) în temeiul
Deciziei CCA nr. 74 din 12 iunie 2014, în baza unei metodologii elaborate de Asociația Presei Independente (API) în
cadrul proiectului „Consolidarea capacităților instituțiilor publice și ale mass -media de abordare etică a problemelor
ce țin de drepturile copilului”, implementat de API și finanțat de UNICEF -Moldova
DEROGĂRILE ATESTATE:

Moldova -1
A fost atestată o singură derogare de la art. 5. alin. (4) din Legea nr. 30 din 07.03.2013 ; art. 7 din
Decizia CCA nr. 98 din 19.07.2012 , care prevede: „În cazul difuzării unor scene de violență sau cu
impact emoțional negativ, avertizarea verbală a publi cului este obligatorie”, pe data de 21.06.14, în
cadrul reportajului S-a născut în cămașă , cu durata de 26 sec. (imaginile șocante cu o mașină care
spulberă de pe trotuar un bărbat nu au fost însoțite de avertizarea verbală).

Prime
Nu au fost atestate ab ateri de la Legea cu privire la protecția copiilor împotriva impactului negativ al
informației.
În cazul reportajului Copil găsit mort în podul casei a fost încălcată limita zonei private și nu a fost
respectat dreptul persoanelor la intimitate așa cum re comandă punctul 4.2 din Codul deontologic al
jurnalistului: „imixtiunea în viața privată este permisă numai atunci când interesul public în dezvăluirea
faptelor prevalează în fața protecției imaginii persoanei” , precum și Codul de conduită al
radiodifuzori lor, art. 18: „Orice persoană are dreptul la respectarea intimității în momente dificile, cum
ar fi o pierdere ireparabilă sau o nenorocire. În cazul situațiilor de suferință umană, al dezastrelor
naturale, accidentelor sau al actelor de violență, radiodif uzorii au obligația de a nu se implica
nejustificat în viața privată”.

Publika TV
Postul de televiziune Publika TV a comis o abatere de la art. 4 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 30 din
07.03.2013; art. 4. din Decizia CCA nr. 99 din 19.07.2012, prin care se interzice discriminarea sau orice
referire defavorabilă pe criterii de origine etnică, naționalitate, rasă, religie sau dizabilitate, în cadrul
reportajului Educație religioasă prin violență , difuzat la data de 29 mai 2014, durata de 2 min. 29 sec.,
despre un copil -victimă a violenței domestice, fapt pentru care a fost sancționat cu avertizare publică
prin Decizia CCA nr.106 din 25 iulie 2014.

6 Monitorizarea posturilor audiovizuale a fost efectuată de Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) în temeiul
Deciziei CCA nr. 74 din 12 iunie 2014, în baza unei metodologii elaborate de Asociația Presei Independente (API) în
cadrul proiectului „Consolidarea capacităților instituțiilor publice și ale mass -media de abordare etică a problemelor
ce țin de drepturile copilului”, implementat de API și finanțat de UNICEF -Moldova
PRO TV CHIȘINĂU
A fost atestată o derogare de la art. 10. din Decizia CCA nr. 99 din 19.07.2012 , care interzi ce
difuzarea interviurilor sau a declarațiilor copiilor „în legătură cu subiecte intime, evenimente dramatice,
din comunitate sau din familie, la care aceștia au fost martori” , în cazul reportaj ului din 22.05.14 –
Vagonul care i -a luat mama , chiar dacă a e xistat acordul părinților, intervievarea unui copil în stare de
suferință este inadmisibilă, întrucât îl expune unui traumatism psihologic suplimentar.
Au fost încălcate limitele zonei vieții private protejate și de pct. 4.2 din Codul deontologic al
jurnal istului, care prevede că „imixtiunea în viața privată este permisă numai atunci când interesul
public în dezvăluirea faptelor prevalează în fața protecției imaginii persoanei” , dar și de Codul de
conduită al radiodifuzorilor, art. 18: „Orice persoană are d reptul la respectarea intimității în momente
dificile, cum ar fi o pierdere ireparabilă sau o nenorocire. În cazul situațiilor de suferință umană, al
dezastrelor naturale, accidentelor sau al actelor de violență, radiodifuzorii au obligația de a nu se
implica nejustificat în viața privată”. De aceste principii ar trebui să se țină cont chiar și atunci când
oamenii acceptă să fie filmați și să -și expună emoțiile în fața publicului.
A fost constatată și o derogare de la art. 5 alin. (4) din Legea nr. 30 din 07.03.2013: „În cazul
difuzării unor scene de violență sau cu impact emoțional negativ, avertizarea verbală a publicului este
obligatorie”. Pe data de 5.06.14, în știrea Mai mulți militari, au fost difuzate imagini preluate de pe
youtube cu execuția a doi ostatici, iar pe data de 21.06.14, în materialul Violențe în Ucraina, au fost
prezentate imagini cu agonia și moartea unui soldat ucrainean, după ce a fost umilit de către militarii
separatiști. Deși secvențele difuzate sunt șocante și au un impact emoțion al negativ incontestabil,
avertizarea impusă de lege a lipsit.