Șeful departamentului, prof. univ., dr. E.Fuior _________________ „____ ”________________201 9 TEZA DE LICENȚĂ „Contabilitatea și analiza datoriilor… [609057]

M O L D C O O P
UNIVERSITATEA COOPERATIST -COMERCIALĂ DIN
MOLDOVA

Departamentul „Contabilitate, finanțe
și bănci ”
Se admite pentru susținere
Șeful departamentului, prof. univ., dr.
E.Fuior _________________
„____ ”________________201 9

TEZA DE LICENȚĂ

„Contabilitatea și analiza datoriilor
comerciale ”
(în baza materialelor „MOLBLAN -GRUP ” S.R.L., Chișinău )

Efectuată de studenta anului I V, Blăniță Daniela
Facultății „Comerț, finanțe și contabilitate ”
Specialității „Contabilitate ”
Gr. 3CA-1541c __________________
/semnătura/

Conducător științific:
Sofia Căpățînă
/conf. univ., dr./ ___________________
/semnătură/

CHIȘINĂU 201 9

2 CUPRINS

INTRODUCERE 3
CAPITOLUL 1. ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND DATORIILE
COMERCIALE 7
1.1. Noțiuni generale, componența, recunoașterea și evaluar ea datoriilor com erciale 7
1.2. Instrumente, mijloace, forme de plată aplicabile în decontările cu agenții
economici
13
CAPITOLUL 2 . CONTABILITATEA DATORIILOR COMERCIALE CURENTE 22
2.1. Perfecatarea documentară și contabilitatea datoriilor comerciale 22
2.2. Contabilitatea avansurilor primite 35
2.3. Contabilitatea rezultatelor inventarierii decontărilor și operațiunilor de deconta re
a datoriilor expirate
39
CAPITOLUL 3 . ANALIZA DATORIILOR COMERCIALE 42
3.1. Analiza dinamicii și structurii datoriilor comerciale 42
3.2. Analiza rotației datoriilor comerciale 45
3.3. Analiza influenței datoriilor comerciale asupra principalilor i ndicatori
economico -financiari ai activității entității
49
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI 52
BIBLIOGRAFIE 55
DECLARA ȚIE PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERI I 57
ANEXE 58

3 INTRODUCERE

Actualitatea tezei. În mișcarea bunurilor entităților și în desfășurarea act ivităților se
formează un sistem complex și diversificat de relații economice și juridice care pot fi
raporturi de schimb, de credit, de plată sau decontare. Aceste relații se concretizează în
drepturi de creanțe asupra clienților pentru bunurile (servicii le) livrate (prestate) și aflate în
stadiul decontării, fie în datorii față de furnizori, pentru bunurile (serviciile) achiziționate, dar
încă neplătite.
Datoriile reprezintă surse st răine de finanțare, puse la dispoziția entității de o instituție
financ iară, de furnizori, de personal sau de terți.
Scopul tezei de licență consta în studierea particularităților contabilității creanțelor și
datoriilor comerciale în cadrul entităților cu răspundere limitată din punct de vedere teoretic
si practic. În teza s unt reflectate modalitățile de evaluare, recunoaștere, de evidență a
datoriilor comerciale, precum si perfectarea documentelor în corespundere cu legislația în
vigoare. Reieșind din cele menționate, obiectivele tezei de licență contau în:
▪ studierea concept elor economice privind datoriile;
▪ descrierea evidenței analitice și sintetice a contabilității datoriilor comerciale ;
▪ studierea modului de perfectare a registrelor de evidență sintetică si analitică a
datoriilor comerciale ;
▪ studierea modului de contabiliz are a datoriilor apărute.
Teza de licență constituie un studiu privind contabilitatea datoriilor comerciale pe
baza entității „MOLBLAN -GRUP ” S.R.L. Teza de licență este structurata în trei capitole,
introducere, încheiere, bibliografie și anexe.
În „Introducere ” autorul descrie importanta contabilității datoriilor, scopul tezei si
obiectivele pentru atingerea scopului propus, precum și se analizează principalii indicatori
economico -financiari ai entității „MOLBLAN -GRUP ” S.R.L.
În capitolul I „Abordări teoretice privind datoriile comerciale ” autorul descrie
componența, criteriile de clasificare, modul de recunoaștere și evaluare a datoriilor
comerciale, precum și formele de plată aplicabile în decontările cu agenții economici.
În capitolul II „Contabi litatea datoriilor comerciale curente ” se examinează
perfectarea documentară și contabilitatea datoriilor comerciale atât în părți legate, cât și
nelegate pe termen scurt apărute la entitate, contabilitatea avansurilor primite. O atenție
deosebită se acord ă modului de efectuare a inventarierii creanțelor și datoriilor pe termen
scurt și înregistrarea acestora în contabilitate.

4 În capitolul III „Analiza datoriilor comerciale ” accentul este pus pe importanța
analizei datoriilor comerciale, de asemenea se fac e și analiza expresă a datoriilor comerciale
pe termen scurt în cadrul entității „MOLBLAN -GRUP ” S.R.L.
În încheiere autorul efectuează o generalizare a studiului efectuat prin evidențierea
concluziilor generale si propunerea măsurilor de ameliorare a situa ției economico –
financiare a entității analizate.
Bibliografia și anexele cuprind sursele teoretice și practice în baza căreia a fost
elaborată teza de licență „Contabilitatea și analiza datoriilor comerciale ”.
Tema dată este scrisă în baza datelor „MOL BLAN -GRUP ” S.R.L. compararea
activității acesteia cu cerințele standardelor naționale de contabilitate și a legislației în
vigoare, constatarea factorilor pozitivi și depistarea neajunsurilor în sectorul dat al
contabilității, precum și elaborarea unor pr opuneri spre înlăturarea lor.
Tema dată va fi tratată în baza entității Societatea cu Răspundere Limitată (S.R.L.)
„MOLBLAN -GRUP ”.
Prin decizia Camerei Înregistrării de Stat entitatea „MOLBLAN -GRUP ” S.R.L. a fost
înregistrată la 29 aprilie 2002, nr.1003600 041845, MD -2001, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt
132, mun. Chișinău. Evidența contabilă la entitatea „Molblan -Grup ” S.R.L. se ține de către
serviciul contabil, aplicându -se sistemul contabil complet în partida dubla în baza politicii de
contabilitate, fiind în corespundere cu Legea Contabilității nr.113 -XIII din 27 aprilie 2007 și
Standardele Naționale de Contabilitate.
Formă de contabilitate folosită de întreprindere este cea automatizată, care permite
perfectarea rapidă a tuturor documentelor și efectuarea unui număr cât mai mare de
operațiuni.
Obiectul principal de activitate al entității „Molblan -Grup ” S.R.L. este:
• comerțul cu ridicata al băuturilor alcoolice și altor băuturi ;
• comerțul cu amănuntul al produselor alimentare în magazine specializate ;
• comer țul cu ridicată de baza de tarife sau contracte;
• comerțul cu ridicată al produselor alimentare, băuturilor și produselor din tutun ;
• baruri .
Pentru a cunoaște mai bine potențialul entității vom efectua analiza principalilor
indicatori economico -financiari a entității cercetate utilizând informațiile din situațiile
financiare ale „MOLBLAN -GRUP ” S.R.L. (Anexele 26,27 ).

5 Tabelul 1
Analiza indicatorilor economico – financiari ai activității „Molblan -Grup ” S.R.L.
A
Indicatori
Anul 2017 Anul 2 018 Abate rea
(+/-) Ritmul
de
creștere
(%)

1
2
3
4=3-2
5=3:2
1. Venitul din vânzări, lei 362725 353197 – 9528 97,37
2. Numărul mediu scriptic a
lucrătorilor, persoane 3 3 – 100,0
3. Productivitatea muncii, lei 120908,33 117732,33 – 3176 97,37
4. Valoarea medie a activelor,
lei 448872 449715 + 843 101,19
5. Valoarea medie a mijloacelor
fixe, lei 214384,5 207051 – 7333,5 96,58
6. Valoarea medie a capitalului
propriu, lei 359376 394316 + 34940 109,72
7. Suma cheltuielile perioadei,
lei 224373 205248 – 19125 91,48
8. Nivelul cheltuielilor
perioadei, % 61,86 58,11 – 3,75 93,94
9. Profitul brut, lei 63730 54149 – 9581 84,97
10. Profitul perioadei până la
impozitare, lei 399328 341527 – 57801 85,53
11. Profitul net, lei 348308 300324 – 47984 86,22
12. Rata rentabilității brute, % 17,57 15,33 – 2,24 87,25
13 Rata rentabilității profitului
perioadei până la impozitare,
lei 110,09 96,70 – 13,39 87,84

14. Rata rentabilității nete, % 96,02 85,03 – 10,99 88,55
15. Rata rentabilității activelor,
lei 88,96 75,94 – 13,02 85,36
16. Randamentul mijloacelor
fixe, lei 1,69 1,71 + 0,02 101,18
17. Înzestrarea unui lucrător cu
mijloace fix e, lei 71461,5 69017 – 2444,5 96,58

Analizând situația economico -financiară la entitatea „MOLBLAN -GRUP ” S.R.L. pe
parcursul perioadei de gestiune s -a constatat o micș orare a profitului brut față de anul trecut

6 cu 9581 lei. Acest fapt a fost condi ționat de scăd erea în dinamică a venitului din vânzări care
s-a diminuat cu 9528 lei sau cu 2 ,63 puncte procentuale .
Productivitatea medie a unui lucrător în dinamică de asemenea a scăzut cu 3176 lei,
aceasta a fost influențată de micș orarea în dinamică a venitului din vânzări cu 2 ,63 puncte
procentuale și de menținerea constantă a numărului de lucrători – 3 persoane . Din datele
prezentate în tabel, observăm că entitatea își utilizează eficient mijloacele sale fixe din motiv
că randamentul lor s -a majorat în anul curent față de cel precedent cu 0,02 lei, ceea ce se
datorează majorării într -o proporție mai mare față de anul precedent a ritmului de creștere a
veniturilor din vânză ri fata de ritmul de creștere a valorii medii a mijloacelor fi xe cu
aproximativ 0,79 puncte procentuale (97,37 – 96,58 ). Înzestrarea unui lucrător cu mijloace
fixe s-a diminuat în anul 2018 comparativ cu anul 2017 cu 3,42 % si respectiv 2444,5 lei,
ceea ce denota faptul că entitatea a micșora t gradul de înzestrare a mijloacelor fixe ce revine
la un lucrător.
Analizând cheltuielile entității observăm, că atât cheltuielile totale cât și cheltuielile
perioadei s -au micș orat față de perioada precedenta cu 19125 lei sau cu 8,52 %. Totodată se
apreciază pozitiv sporirea veniturilor din vânză ri într -o proporție mai ma re față de
cheltuielile perioadei .
Principalul indicator ce caracterizează activitatea economico -financiara la entitatea
analizată este rentabilitatea. Astfel în anul 2018 rentabilitatea brută s -a diminu at cu 2, 24
puncte procentua le, ceea ce înseamnă că la S.R.L „MOLBLAN -GRUP ” în perioada analizată
la fiecare leu venituri din vânzări, pierderea brută a entității s -a diminuat cu 12,16 bănuți ,
rentabilitatea activelor a scăzut cu 13,02 %, adică la fiecare leu de active întreprindea a
obținut în medie 14,64 bani pierdere până la impozitare, rata rentabilității nete în anul 2017 a
constituit 96,02 %, iar în anul curent a atins mărimea de 85,03 % sau mai puțin cu 10,99
puncte procentuale în comparație cu perioada precedentă.
In general , putem spune că activitatea entității este instabilă din motiv că majoritatea
indicatorilor analizați în anul 2018 au înregistrat o scădere esențială în comparație cu anul
2017 .

7 1. ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND DATORIILE COMERCIALE

1.1. Noțiuni generale, com ponența, recunoașterea și evaluarea datoriilor comerciale

Pe parcursul desfășurării activității lor, agenții economici intră în relații cu terțe
persoane fizice sau juridice, relații care generează creanțe sau obligații ce au termene de
decontare scurte. Relațiile cu terții pot fi grupate astfel [2.14, p.230]:
– relații care generează apariția și stingerea drepturilor de creanță;
– relații care generează drepturilor de plată.
Decontarea comercială se efectuează, ca regulă, folosindu -se mijloace bănești propr ii
sau împrumutate, prin operațiuni de decontare cu numerar și fără numerar (bani scripturali),
prin conturi de la bancă sau prin compensare. Există astfel mai multe criterii care stau la baza
clasificării decontărilor comerciale. În dependență de momentul achitării efective,
decontările dintre vânzător și cumpărător pot avea loc:
a) sub formă de avans, plătit de către cumpărător vânzătorului până la furnizarea
efectivă a mărfurilor, materialelor sau a prestărilor de servicii;
b) în momentul primirii valorilor ma teriale, serviciilor, prin achitarea lor pe baza
formelor de decontare;
c) prin acordarea de către furnizor a unui credit comercial. Din punct de vedere al
locului unde sunt situate sediile părților, operațiile de decontare pot fi locale (atunci
când partener ii și băncile au sediile în localități diferite, situate în aceeași țară) și
internaționale (atunci când partenerii și băncile au sediile în țări diferite).
Literatura de specialitate ne oferă o clasificare variată a decontărilor comerciale. De
aceea, co nsiderăm necesară clasificarea decontărilor comerciale potrivit tabelului 2 [3.1,
p.85], în baza a cinci criterii de clasificare.
Tabelul 1 .1.
Clasificarea decontărilor comerciale
Nr. Criterii de clasificare Tipuri de decontări

1
Sursa de fina nțare cu mijloace bănești proprii
cu mijloace bănești împrumutate

2.
Forma lichidităților cu numerar
cu bani scripturali
prin alte active
prin conturi bancare
3. Tehnica plăților prin compensare și alte efecte comerciale

8
4.
Momentul achi tării în avans
momentană
prin credit comercial
5. Modul de înregistrare în
contabilitate încasarea creanței comerciale
achitarea datoriei comerciale

Privită sub aspect practic, decontarea comercială implică de cele mai multe ori o plată
a unei datorii comerciale sau încasarea creanței comerciale. Pornind de la această abordare,
care este cea mai aproape de interpretare, considerăm că ultimul criteriu de clasificare este
cel mai rezonabil. De aceea, putem sistematiza toate decontările comercia le în două mari
grupe:
• decontări ale creanțelor comerciale;
• decontări ale datoriilor comerciale.
Într-o concepție originală, creanțele comerciale reprezintă „acea parte a creanțelor care
apare în cazul în care momentul transmiterii către cumpărător a drep turilor de proprietate
asupra produselor, mărfurilor și altor active livrate, precum și cel al prestării de servicii, nu
coincide cu momentul achitării acestora ” [2.17, p.236], iar datoriile comerciale „cuprind
angajamentele de plată ale entității față de furnizori, antreprenori și alți creditori pentru
activele procurate, avansurile primite și serviciile de care întreprinderea a beneficiat „ [2.17,
p.372].
Într-o altă viziune, creanțele comerciale sunt legate de noțiunea de „clienți ” și sunt
definite ca ș i „creanțe față de terți, determinate de vânzarea pe credit a bunurilor materiale,
lucrărilor și serviciilor care fac obiectul activității entității ”, iar „datoriile comerciale se
creează în cadrul relațiilor de decontare cu furnizorii de bunuri materiale, lucrări și servicii
primite ” [2.19, p.67].
Considerăm aceste definiții, cu privire la datoriile comerciale, ca fiind incomplete din
mai multe considerente:
1. Datoriile comerciale implică procurarea nu pur și simplu a unor active, ci a bunurilor ce
reprezi ntă obiectul activității de bază a entității, dacă este vorba de bu nuri, sau ele
reflectă beneficierea (procurarea) de servicii, lucrări care la fel pot constitui o activitate
de bază a entității;
2. Datoriile comerciale apar nu doar în cazul procurărilor de bunuri și servicii, ci și în
cazul încasării avansurilor de la clienți;

9 3. Pot apărea cazuri în care momentul transmiterii dreptului de proprietate nu poate fi
depistat cu exactitate; este cazul datoriilor contingente la vânzarea mărfurilor în
consignație;
4. Sunt cazuri în care, în baza unor contracte comerciale, la derularea tranzacțiilor
comerciale, termenul de încasare se precizează ulterior transmiterii dreptului de
proprietate; în astfel de cazuri – apar creanțe și datorii comerciale neexigibile;
5. În categor ia activelor financiare se includ și alte elemente patrimoniale, cum ar fi
investițiile, depozitele bancare etc.;
În primul rând, datoriile implică relații de obligație.
Conchidem, î n acest context, că definiția datoriilor comerciale vo r cuprinde sub ace eași
noțiune:
Datoriile comerciale sunt relații de obligații comerciale care au apărut ca rezultat al
faptelor economice care au avut loc în trecut și care constituie obiectul activității de bază a
entității.
Clasificarea datoriilor comerciale joacă un rol important pentru contabilitate și pentru
luarea deciziilor de către utilizatorii de informații contabile.
În literatura de specialitate, autorii abordează diferite clasificări ale datoriilor
comerciale. Elementele respective se divizează în trei gr upe [2.17, p.374]:
a) datorii comerciale pe termen scurt privind facturile comerciale ce apar în urma
livrărilor de către entități a produselor, a executării lucrărilor sau prestării serviciilor;
b) avansuri pe termen scurt primite – datorii care apar în cazul p lății în avans către
furnizorii de bunuri, lucrări sau servicii;
c) datorii comerciale pe termen scurt ale părților legate.
În contabilitatea britanică, datoriile comerciale sunt regăsite în posturile de procurări
de bunuri și servicii, avansuri primite de la clienți și efecte de plătit [2.8, p.78]. O clasificare
asemănătoare, întâlnim și în cazul contabilității americane, în care datoriile comerciale se
clasifică în: „furnizori și efecte de plătit ” (accounts and notes payables) [2.8, p.182]. În
contabilitat ea rusă, datoriile comerciale se clasifică conform standardului 11 „Datorii ”, în
datorii comerciale: în urma procurării bunurilor, serviciilor sau lucrărilor executate. Sânt
reflectate separat cambiile și avansurile, pentru datorii [2.27, p.156]. În contab ilitatea
românească, datoriile comerciale, la fel, sunt grupate în: furnizori, efecte de plătit, furnizori
de imobilizări, efecte de plătit pentru imobilizări, furnizori -debitori.
Clasificarea datoriilor comerciale se caracterizează printr -o varietate d estul de mare a
criteriilor aplicate. Consider, că toate aceste clasificări nu sunt complete, iar criteriile lor de

10 clasificare nu corespund cerințelor utilizatorilor de informație. Pentru sintetizarea clasificării
datoriilor comerciale în conformitate cu exigențele internaționale și facilitarea calculării
indicatorilor financiari și fiscali, propunem clasificarea acestor elemente după criteriile
prezentate în tabelul 3 [3.1, p.88 -89].
Tabelul 1.2.
Clasificarea datoriilor comerciale
Criterii d e
clasificare Grupa de decontări Scopuri de utilizare a
informațiilor a datoriilor comerciale
În funcție de
conținutul
economic – datorii privind facturile
comerciale de plătit
– avansuri pe termen scurt primite
– efecte comerciale de plătit datorii
privind reclamațiile ● Întocmirea situațiilor
financiare
● Recunoașterea și evaluarea
creanțelor și datoriilor
comerciale
În funcție de
termenul de
încasare – datorii pe termen scurt (cu termen
de încadrat în ciclul de exploatare)
– datorii pe termen lung ( cu termen
ce depășește ciclul de
exploatare) ● Analiza situației financiare a
entității
● Organizarea evidenței
analitice și sintetice
● Întocmirea anexelor și a notei
explicative la
rapoartele financiare
În funcție de gradul
de asociere a
debitorilor / credit – datorii față de părțile legate
– datorii față de părțile nelegate ● Recunoașterea și evaluarea
creanțelor și datoriilor
comerciale
● Întocmirea anexelor și a notei
explicative la rapoartele fin.
În funcție de valuta
în care se exprimă – datorii î n valuta națională
– datorii în valuta străină ● Evaluarea creanțelor și
datoriilor comerciale
● Întocmirea anexelor și a notei
explicative la rapoartele
financiare
În funcție de gradul
de fixare a
scadenței – datorii exigibile
– datorii neexigibile ● Rec unoașterea și evaluarea
creanțelor și datoriilor
comerciale
● Organizarea evidenței
analitice și sintetice
În funcție de gradul
de siguranță a
încasării /plății lor – datorii cu termen de prescripție
neexpirat
– datorii cu termen de prescripție
expirat ● Recunoașterea și evaluarea
creanțelor și datoriilor
comerciale
● Organizarea evidenței
analitice și sintetice
În funcție de
siguranța constatării
lor – datorii contingente
– datorii necontingente ● Recunoașterea și evaluarea
creanțelor și datoriilor
comer ciale
În funcție de modul
de încasare
/achitare – datorii neconvertibile, prin
cedarea unei părți din capitalul
statutar la achitare ● Recunoașterea și evaluarea
creanțelor și datori ilor
comerciale

11 – datorii neconvertibile, fără
cedarea unei părți din capitalul
statutar ● Organizarea evidenței
analitice și sintetice

Primele două criterii de clasificare a datoriilor comerciale din tabelul 3 sunt cele mai
importante: în funcție de conținutul economic și termenul de încasare sau achitare a datoriilor
come rciale, întrucât joacă un rol deosebit la recunoașterea și evaluarea lor în contabilitate,
precum și la întocmirea situațiilor financiare. Celelalte criterii menționate în tabel, contribuie
la eficientizarea organizării evidenței analitice și sintetice a d econtărilor comerciale, a
analizei situației financiare a entității, la întocmirea anexelor și a notelor explicative ale
situațiilor financiare anuale.
Clasificarea datoriilor comerciale, după criteriile propuse mai sus, corespunde
practicilor internațio nale actuale ale decontărilor comerciale și constituie o bază pentru
obținerea informațiilor necesare tuturor utilizatorilor de informații contabile. Totodată,
considerăm oportun faptul că implementarea în practică a acestei clasificări a datoriilor
comerc iale va condiționa necesitatea efectuării unor modificări în Planul de conturi contabile
folosit de entitățile autohtone și în formularele situațiilor financiare.
La contabilizarea datoriilor comerciale apar două probleme principale: recunoașterea
și eva luarea lor.
Putem menționa că în reglementările contabile internaționale, precum și în literatura
de specialitate străină găsim diverse criterii de recunoaștere a elementelor contabile, inclusiv
– a datoriilor contabile. Astfel, conform Cadrului general al Consiliului pentru Standardele
Internaționale de Contabilitate, orice element al situațiilor financiare, trebuie recunoscut,
dacă se respectă următoarele condiții:
1. este probabil că orice avantaj economic prevăzut să intre sau să iasă în /din
întreprind ere;
2. elementul are un cost sau o valoare care poate fi evaluată în mod credibil.
În SUA FASB (Comisia Standardelor de Contabilitate Financiară) recomandă patru
criterii de recunoaștere a oricărui element contabil [19], inclusiv – a datoriilor comerciale:
• definiția – elementul contabil corespunde definiției obiectului dat;
• măsurabilitatea – elementul poate fi evaluat cu un grad înalt de certitudine;
• relevanța – informația despre elementul contabil este semnificativă și poate influența
deciziile utilizatoril or de informații;
• credibilitatea – informația, în mod reprezentativ, este veridică, verificabilă și neutră.

12 Considerăm important faptul că recunoașterea datoriilor comerciale trebuie să se
bazeze pe conceptul contabilității de angajamente și pe următoarel e principii contabile
esențiale: necompensarea, autonomia entității, prevalența economicului asupra juridicului,
periodicitatea.
Trebuie de menționat faptul că, potrivit IAS 1 – „Prezentarea situațiilor financiare ”,
activele și datoriile curente cuprind:
a) „activele curente privind stocurile și creanțele comerciale care sunt vândute,
consumate sau realizate ca parte a ciclului normal de exploatare, chiar și atunci când
nu se așteaptă să fie realizate în 12 luni de la data bilanțului ”;
b) „anumite datorii cure nte, (cum ar fi datoriile comerciale și cele către angajați, precum
și alte cheltuieli de exploatare), fac parte din fondul de rulment utilizat în ciclul
normal de exploatare a activității. Astfel de elemente de exploatare sunt clasificate ca
datorii curen te, chiar dacă sunt exigibile după mai mult de 12 luni de la data
bilanțului ”.
IAS 1 – „Prezentarea situațiilor financiare ”, nu impune entităților un format
standardizat pentru prezentarea informațiilor privind poziția financiară, deoarece fiecare
întrepr indere, în funcție de specificul activității, poate să -și alcătuiască de sine stătător
indicatorii financiari, astfel încât informațiile prezentate să fie cât mai relevante. Pentru
prezentarea elementelor în bilanț, conform IAS 1 – „Prezentarea situațiilor financiare ”,
entitățile pot opta pentru unul din următoarele 2 criterii:
• criteriul curent /termen lung sau al termenului de 12 luni;
• criteriul lichiditat /exigibilitate sau al ciclului de exploatare.
Ciclul de exploatare al unei entități reprezintă tim pul scurs între momentul achiziției de
materie primă sau mărfuri care intră într -un proces de exploatare până în momentul vânzării
produselor finite obținute în urma procesului de producție, respectiv – a vânzării mărfurilor
achiziționate și realizarea ace stora sub formă de lichidități bănești sau echivalente de
lichidități. Pentru majoritatea entităților, inclusiv și la „MOLBLAN -GRUP ” S.R.L. ciclul de
exploatare este mai mic de un an.
Avantajul alegerii metodei de recunoaștere a creanțelor și datoriilor comerciale
conform criteriului ciclului de exploatare este determinat de incidența indicatorilor de
lichiditate asupra deciziilor financiare manageriale. Astfel, în cazul în care categoria
activelor curente se vor include și creanțele comerciale cu termen de încasare mai mare de un
an, dar mai mic decât ciclul de exploatare, atunci, în mod automat, indicatorii de lichiditate
vor înregistra valori mult mai ridicate decât în cazul în care s -ar fi ales criteriul de clasificare

13 al termenului de 12 luni. Și, de ci, aceste valori admisibile vor avea un impact pozitiv în
luarea deciziilor de finanțare a entității (la recurgerea unui credit bancar, spre exemplu).

1.2. Instrumente, mijloace, forme de plată aplicabile în decontările cu agenții
economici

Dezvolta rea econo mică și apariția băncilor a condus la extinderea masei monetare și
la introducerea unui nou sistem de plăți cunoscut sub denumirea de plăți fără numerar , care
a reprezentat un salt calitativ foarte înalt în finalizarea financiară a tranzacțiilor dintre
participanți.
În sistemul bancar, plățile fără numerar interbancare sau intrabancare se mai numesc
și decontări fără numerar , datorită faptului că implică unitățile bancare prin care se
realizează transferul de fonduri. Acest sistem se bazează pe diverse pro cedee și instrumente
de plată, unele generate de debitor, iar altele de creditor.
Stingerea obligațiilor de plată care rezultă din trazacțiile comerciale se realizează
prin modalități de plată sau de decontare convenite între parteneri sau menționate î n
contractele comerciale. Alegerea unei modalități de plată se realizează în funcție de
încrederea dintre parteneri, valoarea tranzacțiilor, caracteristicile bunurilor, etc.
Pentru a asigura circulația corectă a bunurilor economice ale entității, finalizar ea ei în
timp, un mare rol îl joacă alegerea formei de decontări. Decontările pot fi efectuate în
numerar sau prin virament.
Sunt cunoscute următoarele forme de decontare fără numerar:
• achitarea datoriilor față de furnizor pe baza de facturi fiscale, factu ri, cont facturi prin
ordine de plată, carduri bancare;
• acceptarea de către furnizor a unui credit comercial sau a unei cambii.
Decontările privind achitarea datoriilor față de furnizori, de regulă se efectuează prin
virament, dar sunt posibile și decontăr i în numerar cu respectarea limitei stabilite prin „Legea
cu privire la antrepre nori și întreprinderi ” nr. 845 -XII din 03.01.1992 cu modificările și
completările ulterioare din 2001.
Efectuarea decontărilor cu furnizorii și antreprenorii, de regulă derulea ză fără numerar
prin conturile bancare , fiind utilizate următoarele documente:
• ordine de plată (anexa 19,20,21 );
• acreditive;
• carduri bancare.

14 În cadrul entității „MOLBLAN -GRUP ” S.R.L. se utilizează ordinul de plată (anexa
20) și dispoziția de plată ca for mă de plată aplicabil în decontările cu furnizorii și
antreprenorii.
Ordin de plată este documentul de plată în baza căruia se efectuează transferul de
credit ordinar și / sau bugetar în lei.
Pentru achitarea impozitelor, taxelor și altor plăți de buget de către rezidenții și
nerezidenții Republicii Moldova se utilizează ordinul de plată.
În baza ordinului de plată pot fi efectuate plăți pentru mărfuri livrate, servicii prestate,
lucrări executate, tranzacții cu valori mobiliare de stat, precum și alte plăț i. Termenul de
valabilitate a dispoziției de plată pentru a fi prezentată la banca plătitoare de către emitent
este de o zi lucrătoare. Ziua emiterii nu se ia în calcul.
Ordinul de plată este primit de banca plătitoare spre executare numai în cazul
disponi bilului suficient de mijloace bănești în contul plătitorului pentru trecerea la scăderi a
acestora în valoarea totală.
Ordinul de plată se întocmește de plătitor pe un formular – tip și se prezintă băncii
plătitoare de către plătitor în două exemplare, la care, după caz se anexează două exemplare
ale listei destinatarilor mijloacelor bănești.
Primul exemplar al ordinului de plată se semnează de către persoanele autorizate din
banca plătitoare cu aplicarea ștampilei rotunde.
În cazul în care spațiul de la ru brica „Destinația plății ” din ordinul de plată nu permite
introducerea informației complete privind numele, prenumele, suma către plată și adresa
fiecărui destinatar al mijloacelor bănești, plătitorul întocmește o listă în care indică numele,
prenumele, su ma către plată și adresa fiecărui destinatar al mijloacelor bănești, numărul și
data ordinului de plată la care se referă.
Semnăturile persoanele autorizate și ștampila rotundă a instituției publice se aplică pe
exemplare doi, trei și patru.
Primul exempla r al ordinului servește ca bază pentru trecerea la scăderi din contul
plătitorului a sumei ordinului și se depune în mapa băncii plătitoare cu documentele la zi.
Exemplarul al doilea al ordinului, marcat cu mențiunile băncii și anexându -se extrasul din
cont, se remite clientului plătitor drept confirmare a operațiunii date.
Banca plătitoare transmite informația de decontare la banca beneficiară prin
intermediul Centrului de Procesare de la Banca Națională a Moldovei. Primind informația
electronică de decont are, banca beneficiară extrage din cutia electronică informația primită și
înregistrează mijloacele bănești în contul beneficiarului. În baza documentului de plată

15 primar electronic primit, banca beneficiară printează două exemplare ale ordinului de plată.
Un exemplar va fi depus în mapa băncii cu documentele la zi drept confirmare a creditării
contului clientului beneficiar. Exemplarul al doilea, autentificat cu ștampila băncii și cu
semnătura funcționarului bancar responsabil, se remite beneficiarului împ reună cu extrasul
din cont drept confirmare a înregistrării mijloacelor bănești în contul beneficiarului.
În cazul efectuării decontărilor prin acreditivul documentar, operațiile sunt
reglementate de Regulamentul privind utilizarea acreditivului documentar irevocabil și
acoperit pe teritoriul Republicii Moldova.
Acreditivul documentar – reprezintă un angajament, oricum ar fi denumit sau descris,
prin Acreditivul documentar reprezintă modalitatea de plată cea mai des folosită în cadrul
tranzacțiilor int ernaționale. Acesta reprezintă angajamentul ferm asumat de către o bancă, la
ordinul și în contul importatorului, de a plăti o anumită sumă de bani exportatorului prin
intermediul altei bănci, la termenele stabilite de către importator, contra remiterii
documentelor care atestă faptul că bunurile au fost livrate.
Sunt implicate patru părți în derularea unui acreditiv documentar:
➢ ordonatorul acreditivului documentar, poate fi importatorul, beneficiarul unei prestații
sau serviciu și inițiază relația de acred itiv documentar prin intrucțiunile pe care le dă băncii
sale pentru a plăti exportatorul;
➢ banca emitentă este banca importatorului și își asumă angajamentul de plată la
solicitarea importatorului;
➢ beneficiarul acreditivului documentar, poate fi exportatoru l, prestatorul de servicii în
cadrul relației contractuale;
➢ banca corespondentă, de regula este situată în țara exportatorului și asigură trimiterea
textului acreditivului documentar de la banca emitentă către exportator.
În acreditivul documentar sunt men ționate următoarele clauze: denumirea și sediul
băncii emitente din străinătate care deschide acreditivul documentar, denumirea și sediul
băncii notificatoare, natura acreditivului, termenele intermediare și finale de valabilitate a
acreditivului, condiția de livrare a mărfii, termenul de livrare a mărfii, etc.
În funcție de natura lor, acreditivele documentare pot fi de două feluri : revocabile și
irevocabile . Cel revocabil poate fi anulat sau modificat de banca emitent ă, în intervalul de
timp de la desch idere și până la prezentarea documentelor de livrare la banca ce urmeaz ă să
efectueze plata . De asemenea , în cazul acreditivului documentar irevocabil , banca
ordonatoare se angajeaz ă irevocabil să plăteasc ă suma de bani cuvenit ă beneficiarului , în
baza prezentării documentelor solicitate . Pentru a fi modificate și anulate acreditivele

16 irevocabile , sunt posibile doar cu ajutorul tuturor participan ților. Mecanismul decont ării prin
acreditiv documentar se prezint ă schematic ca în Figura 1.1.

Figura 1.1 . Mecanismul decontării prin acreditiv documentar [23, p.226]

Notațiile numerice se prezintă astfel:
1. Încheierea contractului de vânzare -cumpărare în care se reflectă plata prin acreditiv
documentar;
2. Cumpărătorul dă ordin băncii sale să deschidă un acreditiv în favoarea vânzătorului;
3. Deschiderea acreditivului și înștiințarea băncii vânzătorului;
4. Avizarea vânzătorului de către banca sa;
5. Confirmarea din partea vânzătorului a concordanței datelor din acreditiv;
6. Livrarea mărfur ilor;
7. Depunerea de către vânzător a documentelor care dovedește livrarea, la bancă;
8. Plata contravalorii mărfurilor în baza documentelor care atestă livrarea;
9. Banca vânzătorului transmite băncii cumpărătorului (ordonatorului) documentele și îi
debitează con tul în valuta reflectată în acreditiv;
10. Banca cumpărătorului verifică documentele primite și execută plata;
11. Banca cumpărătorului transmite documentele către acesta, pentru a putea intra în
posesia mărfurilor.
Cardul bancar – este un instrument cu ajutorul căruia se poate efectua plata unui
produs sau serviciu , având la bază un sistem organizat pe baze contractuale între deținător,
emitent și comerciant sau prestatorul de servicii . Așadar, cârdul este un instrument de plată
fără numerar prin care un posesor autorizat poate achita contravaloarea mărfuri, servicii
achizi ționate de la comercian ții abilita ți să accepte cârdul. Prin utilizarea cârdului se pot
obține lichidit ăți de la banca emitent ă. VÂNZĂTOR
BANCA
VÂNZĂTORULUI BANCA
CUMPĂRĂTORUL UI CUMPĂRĂTOR 1
6
2 11
3
9

10 4 5 7 8

17 În Republica Moldova acest instrument de plată este utilizat în co nformitate cu
„Regulamentul cu privire la cardurile bancare ” emis de Banca Națională a Moldovei la
24.02.2005, în care noțiunea de card bancar este definită ca „suport de informație
standardizat și personalizat prin intermediul căruia deținătorul, de regul ă, cu utilizarea
numărului personal de identificare al său și / sau a unor altor coduri care permit identificarea
sa, are acces la distanță la codul bancar în vederea efectuării anumitor acțiuni prevăzute de
banca emitentă ”.
Părțile participante la decontă rile prin cârd în Republica Moldova sunt: Banca
Națională a Moldovei, emitenții, deținătorii, comercianții, banca posesorului de cârd, banca
comerciantului și procesorii.
Banca Națională a Moldovei îndeplinește rolul de supraveghetor al activității băncil or
în domeniul plății cu card, promovarea cooperării inter bancare, reglementarea și
supravegherea plăților inter bancare prin plățile cu card.
Agenții economici în cadrul procesului complex de aprovizionare, de vânzare a
mărfurilor și altor valori de pres tare a serviciilor și de executare a lucrărilor sînt antrenați în
relații economice, financiare cu diferite persoane fizice și juridice. În cursul desfășurării
activității se formează un sistem complex și variat de relații economice, acestea fiind
concreti zate în datorii față de furnizori și antreprenori și datorii ale cumpărătorilor, clienților
față de entități.
În procesul activității economico -financiare a oricărei entități apare necesitatea
efectuării decontărilor cu cumpărătorii, furnizorii, bugetul, p ersonalul. Deoarece momentul
achitării datoriilor nu coincide, de obicei, cu momentul apariției acestora, entitatea generează
atât creanțe – care reprezintă mijloace extrase din circuitul entității și se reflectă în bilanțul
contabil în componența activelo r, cît și datorii, care reprezintă mijloacele atrase și se reflectă
în bilanțul contabil în componența pasivelor. Mărimea, componența, structura și viteza de
rotație a datoriilor determină necesitățile entității în fondul de rulment, un șir de indicatori ș i
în final, profitul entității. Întrucât entitatea poate modifica modul de efectuare a decontărilor
și condițiilor contractelor, o importanță deosebită are controlul permanent al stării datoriilor
și gestionarea acestora.
Creșterea datoriilor are un impact dublu asupra entității, fapt care urmează să fie luat
în considerație la analiza decontărilor.
Entitatea trebuie să -și achite datoriile indiferent de faptul dacă debitorii și -au onorat
angajamentul de plată sau nu. De aceea, la analiza aprofundată datorii le trebuie examinate ca
mijloace atrase în circuitul economic.

18 Analiza situației și rezultatele financiare poate fi efectuată cu un diferit nivel de
detaliere și exactitate. Aceasta depinde de scopul efectuării analizei, de resursele disponibile
și de timp .
Obiectivele contabilității și analizei datoriilor comerciale sunt:
• cunoașterea în orice moment a nivelului creanțelor și datoriilor agentului economic
ce derivă din relațiile comerciale cu alte unități;
• urmărirea încasării la timp a sumelor de la clienț i și debitori, precum și achitarea la
termen a datoriilor față de furnizori, creditori;
• soluționarea corectă și în termen legal a decontărilor din operații în curs de clarificare;
• soluționarea corectă a deprecierilor constatate asupra datoriilor, precum și a creșterii
valorii acestora;
• analiza dinamicii și structurii datoriilor comerciale;
• analiza rotației datoriilor comerciale;
• analiza influenței datoriilor comerciale asupra principalilor indicatori economico –
financiari.
Pe parcursul realizării obiective lor se urmărește permanent respectarea principiului
necompensării. Așa cum nu este admisă compensarea posturilor de cheltuieli cu cele de
venituri, nu este admisă nici compensarea între creanțe și datorii, ele apar distinct în conturile
întreprinderii, în acest fel se respectă cerința de imagine fidelă a întreprinderii. Excepție de la
această situație, sunt situațiile în care există un acord scris (proces verbal de compensare),
datoriile referitoare la același furnizor.
Organizarea contabilității în relații le comerciale este condiționată de mai mulți
factori, dintre care amintim:
– natura relațiilor de decontare;
– formele de decontare;
– instrumentele de decontare;
– sistemul de creditare;
– regimul reducerilor și momentul acordării lor.
În organizarea contabilități i privind datoriile și creanțele comerciale, trebuie să se tină
seama de factorii amintiți și în funcție de aceștia, se va stabili fluxul informațional
(documentele și circulația lor) precum și conturile în care se vor reflecta operațiunile
respective.
Managementul entității presupune realizarea celor cinci funcții de bază ale conducerii, și
anume: prevederea (previziunea), organizarea, antrenarea, coordonarea și controlul. Analiza
datoriilor comerciale, ca metodă ge nerală de cercetare a fenomenelor econom ice, se regăsește în

19 toate aceste funcții sau atribute ale conducerii, cum mai sunt denumite în literatura de
specialitate, în cadrul fiecărei funcții ale conducerii analiza economică îmbracă tipuri diferite, în
corelație cu scopul urmărit.
Rolul analizei datoriilor comerciale în cadrul conducerii entității se realizează prin
următoarele funcții pe care aceasta le îndeplinește: funcția de informare, funcția de evaluare și
funcția de fundamentare.
• Funcția de informare se referă atât la furnizarea de informaț ii interne cât și la cele
externe, și de asemeni se referă atât la informații postoperative cât și la cele prospective.
• Funcția de evaluare se utilizează în stabilirea ierarhiei diferitelor variante de acțiune
în diferite domenii ale activității economice a entității, dar și la evaluarea rezultatelor obținute prin
aplicarea anumitor decizii.
• Funcția de fundamentare se referă la procesul de luare propriu – zisă a deciziei, care
trebuie să aibă la bază criterii bazate pe realizarea unei eficiente economice su perioare.
Pentru cunoașterea și caracterizarea relațiilor economico -financiare la nivel de
entitate se folosesc date puse la dispoziție de sistemul informațional economic, ca parte
integrantă a sistemului infor mațional general.
Informația economică ce circ ulă în cadrul sistemului și este utilizată în procesul
analizei economice se grupează astfel:
– surse exterioare unității patrimoniale, cum ar fi, spre exemplu conjunctura pieței
interne și internaționale;
– surse interne, respectiv evidența operativă, evidenț a statistică si evidenta contabilă
ca principale forme ale evidenței economice.
Analiza economică a datoriilor comerciale duce la bune rezultate numai atunci când
se, orga nizează în mod științific.
Etapele de analiză, indiferent de nivelul la care se efe ctuează și de obiectul
cercetăm sunt următoarele: elabo rarea planului analizei; culegerea informațiilor necesare
analizei; verifica rea informațiilor; prelucrarea și studierea informațiilor cu ajutorul
metode lor și procedeelor specifice analizei economice; întocmirea raportului cu concluzii si
măsuri pentru creșterea eficienței activității agentului econo mic.
Planul analizei este, lucrarea în care se specifică indicatorii eco nomico -financiari ai
activității entității.
Obiectul analizei, perioada de timp în care se va desfășura analiza datoriilor
comeriale, cine va efectua analiza și termenele de predare a referatului analizei.
Culegerea informațiilor necesare analizei. Organul care efectuează analiza economică

20 apelează la sistemul informațional economic pen tru a intra în posesia datelor pe baza cărora
se va efectua cercetarea fe nomenelor și proceselor social -economice prevăzute în program
ca obiect al analizei economice. Principalele date folosite de analiza economică se extrag
din bilanțurile contabile, bug etele de venituri și cheltuieli si din dările de seamă
statistice.
Verificarea informațiilor se face pentru descoperirea eventualelor : erori pe care le –
ar conține datele puse ia dispoziția analizei astfel încât studiul fenomenului să se facă în
baza unor informații autentice. Se veri fică forma, calculele si fondul metodologic al
informațiilor ce urmează să se utilizeze de.analiza economică.
Prelucrarea informațiilor necesită folosirea metodelor specifice ana lizei datoriilor
comerciale, așa cum se va abater ile dintre nivelul efectiv și cel programat, respectiv dintre
nivelul perioadei curente și nivelul perioadei precedente, pentru identi ficarea sensului și
mărimii factorilor influenți astfel încât deciziile care se vor lua să fie cât .mai realiste.
Referatu l analizei este lucrarea în care se descriu stadiul de dez volta re al
fenomenului sau procesului social -economic cercetat, factorii influenți și mai alee cei care
afectează negativ activitatea economico -financiară a. unității, precum, și măsurile ce
urmează a se lua pentru per fecționarea activității viitoare.
Sursele principale de informație pentru efectuarea analizei datoriilor comerciale sunt:
1.Programul social – economic de dez volta re a entității (compartimentul „Datoriile
curente și lung ”).
2. Bilanțul . Din acesta se va analiza anume datele din capitolul 4 și capitolul 5;
(anexele 5 -6)
3. Jurnalul order la contul de datorii comerciale curente (anexa 13);
4. Informația din Cartea mare la conturile de datorii.
Analiza economică a datoriilor comerciale est e necesară conducerii agentului
economic, întru cât descoperă esența fenomenelor si proceselor economice, cauzele
modi ficării lor și este în măsură să elaboreze soluții de prevenire și înlăturare a cauzelor
ce generează situații negative.
Pe lîngă pregătir ea și fundamentarea deciziilor conducerii, analiza economică a
datoriilor comerciale contribuie la fundamentarea programelor de activitate a entități i, la
perfecționarea indicatorilor economico -financiari, armonizarea activității economice,
controlul și re glarea ei.

21 Analiza economică a datoriilor comerciale urmărește să pună la îndemîna
conducerii un instrument de cunoaștere si revizuire periodică a nivelurilor de echilibru în
cadrul activității, descoperind factorii care o influențează și mărimea influențe i lor.
Corectitudinea și veridicitatea întocmirii și prezentării documentelor ce confirmă
încasările /plățile de mijloace bănești, confirmă profesionalismul înalt al personalului
entității, calitatea serviciilor prestate de entitate precum și îndeplinirea obligațiilor față de
agenții economici cu care interacționează entitatea în procesul desfășurării activității
economice.

22 2. CONTABILITATEA DATORIILOR COMERCIALE CURENTE

2.1. Perfecatarea documentară și contabilitatea datoriilor comerciale
Datoriile comerciale curente cuprind angajamentele de plată ale entității față de
furnizori, antreprenori și alți creditori pentru activele procurate, avansurile primite și
serviciile de care entitatea a beneficiat.
Cunoașterea contabilă încep e cu consemnarea și culegerea informațiilor, a datelor
despre obiectul contabilității, despre patrimoniul întreprinderii.
Consemnarea și culegerea informațiilor asigură contabilității fondul brut de date în
legătură cu existența, starea și mișcările patrim oniului. Acest proces se realizează cu ajutorul
documentelor.
În sfera contabilității se cuprind numai acele documente care consemnează operații ce
se înscriu în limitele funcției financiar -contabile a unității economice.
Legea contabilității [1], prevede că „orice operațiune economico -financiară efectuată
se consemnează în momentul efectuării ei într -un document care stă la baza înregistrărilor în
contabilitate, dobândind calitate de document justificativ ”. În continuarea legii se precizează
că „documente le justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează
răspunderea persoanelor care le -au întocmit, vizat și aprobat, precum și a celor care le -au
înregistrat în contabilitate, după caz.
Bunurile sunt primite pe baza documentelor îns oțitoare: factura fiscală (anexa 10),
factura, acte de achiziție de la persoane fizice, cont facturi (invoice) la import etc.
Serviciile și lucrările beneficiate de entitate deasemenea sunt acceptate pentru plată în
baza facturilor.
Factura fiscală (anexa 6-17) a fost elaborată și pusă în circulație în conformitate cu
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.294 din 07.03.1998 „Cu privire la executarea
Decretului Președintelui Republicii Moldova nr.406 -II din 23.12.1997 ” și ordinul
Departamentului statist ică și sociologie nr.1486 și al Ministerului Finanțelor nr. 19 din
05.02.2002.
Factura fiscală se completează în conformitate cu Instrucțiunea „Cu privire la
întocmirea formularului documentului primar cu regim special. Factura fiscală pentru
efectuarea li vrărilor de mărfuri și servicii impozabile cu TVA ” aprobată prin Ordinul
Ministerului Finanțelor nr.115 din 16.09.2010.
În livrările impozabile cu TVA factura fiscală servește drept document:
• în baza căruia se fac decontările valorilor materiale livrate, l ucrările executate,

23 serviciile prestate;
• care însoțește marfa în timpul transportării;
• conform căruia încărcătura se transmite beneficiarului;
• în baza căruia se înregistrează operațiile de ieșire a bunurilor materiale la
furnizor și de intrare – la cumpără tor;
• ce confirmă obligațiile privind transportarea mărfurilor la cererea furnizorului
sau a cumpărătorului;
• ce confirmă dreptul la trecerea în cont a TVA la cumpărătorul valorilor materiale
și beneficiarul de servicii.
Ținând cont de funcțiile indicate ar fi mai corect să numim acest document factură de
expediție și fiscală. Evident, că factura de expediție poate fi simplificată. Factura fiscală este
perfectată de către agenții economici înregistrați în calitate de subiecții impozabili cu TVA
pentru livrări impozabile indiferent de cotele TVA aplicate: s tandard 20%, redusă 8% sau
zero [art. 96, CF].
Formularele facturilor fiscale sunt eliberate subiecților impozabili cu TVA de către
subdiviziunile teritoriale ale Inspectoratului Fiscal Principal de Stat cont ra plată și contra
semnăturii persoanei autorizate – reprezentantului subiectului impozabil.
Pentru livrările de produse finite factura fiscală se completează în trei sau cinci
exemplare. Dacă factura fiscală se perfectează în trei exemplare, primul rămâne la furnizor,
al doilea se transmite cumpărătorului, iar al treilea – transportatorului.
Când livrările de produse necesită completarea a cinci exemplare, primul rămâne la
furnizor și servește drept bază juridică pentru scoaterea din gestiune a valorilor m ateriale;
exemplarele doi, trei, patru se transmit șoferului, din care exemplarul doi șoferul îl transmite
cumpărătorului, iar trei și patru rămân la dispoziția transportatorului și se anexează la factura
pentru transportul efectuat și foaia de parcurs; ul timul servește drept autorizație de ieșire a
autovehiculului de la locul de încărcare.
În cazul livrării de servicii se completează două exemplare din care primul rămâne la
prestatorul de servicii, iar al doilea se eliberează beneficiarului de servicii.
Factura fiscală și anexa la ea conțin informații despre furnizor și cumpărător,
caracteristica mărfii, cota și sumele TVA și accizelor.
Fiecare subiect impozabil la efectuarea unei livrări impozabile este obligat să scrie și
să prezinte cumpărătorului factur a fiscală aferentă. Acest document e p rezentat în momentul
apariției obligației fiscale sau în momentul în care valorile materiale și serviciile se consideră

24 livrate conform art.108 din Codul Fiscal. Pot fi și unele excepții, în cazurile stabilite de
Inspectoratul Fiscal Central de Stat.
La vînzarea cu amănuntul contra numerar în locurile special amenajate eliberarea
facturii fiscale nu este obligatorie în cazul respectării următoarele condiții:
• subiectul impozabil contabilizează sumele încasate în numerar pe fiecare punct
comercial și de prestări servicii în conformitate cu legislația în vigoare, înregistrarea sumei
încasate se efectuează în momentul încasării în numerar. La sfârșitul zilei de lucru cifrele
înregistrate se totalizează;
• în baza totalului ca lculat la sfârșitul zile se determină și se înscrie suma totală a
TVA pe livrările efectuate.
La livrarea serviciilor contra numerar, factura fiscală se eliberează în momentul
încasării banilor sau până la încasarea acestora.
Nu se eliberează factura fisca lă dacă lipsește transmiterea dreptului patrimonial
aferent livrărilor efectuate de la proprietar la cumpărător și în operațiile interne. în toate
aceste cazuri se eliberează factura de expediție.
Conducerea entității – furnizor eliberează un ordin conform căruia este numită
persoana care poartă răspunderea pentru eliberarea facturilor fiscale și veridicitatea datelor
din acest document.
Factura fiscală cuprinde patru compartimente: introductiv, calitativ, cantitativ și de
însoțire.
În compartimentul introd uctiv se înregistrează indicatorii aferenți caracteristicii
contribuabilului – denumirea subiectului, codul fiscal, adresa. Compartimentul calitativ
cuprinde datele despre numărul de nomenclator al valorilor materiale sau serviciilo r livrate
în conformitat e cu Nomenclatorul mărfurilor Republicii Moldova, cantitatea. unitatea de
măsură, cota TVA, datele despre valoarea impozabilă a bunurilor materiale, suma TVA și
accizele. Compartimentul de însoțire a facturii fiscale reflecta datele privind trecerea
dreptu lui patrimonial de la vânzător la cumpărător. În caz de necesitate se prevede o anexă la
factura fiscală. Ea se utilizează atunci când nomenclatorul valorilor materiale și serviciilor
livrate depășește numărul de rânduri ale facturii fiscale destinat înreg istrării acestora.
Unitățile economice care vînd produse petroliere prin livrare prealabilă a taloanelor
eliberează factura fiscală în momentul achitării taloanelor. Factura fiscală se prezintă
cumpărătorului în cazul:
– livrării de mărfuri rezidenților Mold ovei – în momentul predării mărfurilor către
cumpărător;

25 – livrării de mărfuri la export – în momentul permisiunii trecerii vămii;
– livrării de energie electrică și termică, servicii comunale și telefonice – o dată în lună în
momentul prezentării facturii spr e plată.
La livrările de mărfuri, prestări de servicii regulate data livrării se consideră data
eliberării facturii fiscale sau data încasării plății în funcție de faptul care din acestea a avut
loc mai întâi.
Dacă în perioada fiscală de prestare a servic iilor furnizorul prezintă consumatorului
documentul de plată o dată, factura fiscală se prezintă simultan cu documentul de plată.
Când consumatorul regulat plătește serviciile respective și nu dispune de factură
fiscală, data eliberării acesteia se conside ră data plății serviciilor în cauză.
Un caz deosebit îl constituie eliberarea facturii fiscale la determinarea definitivă a
valorii impozabile a livrării de către cumpărător. La momentul expedierii bunurilor, conform
acestor condiții, furnizorul eliberează factura. După determinarea definitivă a valorii
impozabile a bunurilor de către consumator, furnizorul scrie o factură fiscală. Dacă pe
parcursul lunii gestionare sunt efectuate astfel de livrări de mai multe ori, eliberarea facturii
fiscale se permite ce l puțin de două ori în lună la valoarea efectivă a livrării.
Facturile fiscale primite de la furnizori și cele eliberate cumpărătorilor se păstrează
timp de cinci ani.
La recepția încărcăturilor de la unitățile de transport expeditorul trebuie să verifice
corespunderea cantității și calității locurilor și semnelor de marcat efective cu datele din
documentele însoțitoare. La materiale se verifică starea ambalajului.
Dacă în timpul recepției sunt constatate divergențe în denumiri, greutate, numărul de
locuri, deteriorarea încărcăturii sau dacă încărcătura a fost primită fără document se
întocmește actul comercial, copia căruia se înmână expeditorului.
Pentru primirea materialelor, obiectelor de mijloace fixe, obiectelor de mică valoare și
scurtă durată de la d epozitul furnizorului, expeditorului (delegatului) entității i se eliberează
procură (delegație) înregistrată în Registrul de evidență a procurărilor eliberate.
Lucrătorul secție de aprovizionare predă valorile materiale șefului depozitului.
Indiferent de varianta aprovizionării a bunurilor materiale (forma de aprovizionare.
Prin delegatul unității economice sau forma de aprovizionare fără delegatul unității)
gestionarul le primește după cantitate și calitate. La necesitate, se organizează expertiza
tehnic ă de o comisie specială permanentă numită de conducătorul entității.
În cazul constatării necorespunderii la recepția în depozit se întocmește Actul de
primire a valorilor materiale în două exemplare. Primul exemplar servește pentru recepția

26 efectivă a res urselor materiale, iar al doilea pentru prezentarea reclamațiilor furnizorului la
suma reclamației.
Dacă la recepție nu se constată devieri gestionarul întocmește bonul de intrare, iar la
unele entități, în scopul excluderii dublării informației se aplică ștampila de recepție și
semnătura gestionarului pe documentele primare. Documentele se transmit în contabilitate.
Factura fiscală se înregistrează ulterior în Registrul al cumpărăturilor (anexa 18 ) ținut
în scopuri fiscale.
Avizul de însoțire a mărfii , servește ca document pentru eliberarea din magazie a
bunurilor materiale destinate vânzării, trimise spre prelucrare la terți, în custodie sau
păstrare, pentru scăderea din gestiunea furnizorului, pentru întocmirea facturii, ca document
de însoțire pe timpul transportului, ca document de recepție la cumpărător atunci când nu s -a
întocmit factura și nota de recepție. Se întocmește în trei exemplare de către unitățile care nu
au posibilitatea întocmirii facturii în momentul livrării produselor, mărfurilor sau al tor valori
materiale, datorită unor condiții obiective și cu totul excepționale, făcându -se mențiunea
„Urmează factura ”. Pentru bunurile livrate cu aviz de însoțire a mărfii, factura fiscală trebuie
emisă în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data livrării, fără a depăși finele lunii în
care a avut loc livrarea. Este un document tipizat cu regim special de înscriere și numerotare
care cuprinde informații privind:
– data și numărul de ordine al avizului de însoțire a mărfii;
– denumirea furnizorului și adresa sa (forma juridică, codul fiscal, sediul social, contul
bancar);
– denumirea cumpărătorului și adresa sa (forma juridică, codul fiscal, sediul social,
contul bancar);
– specificația (produse, ambalaje, etc.), unitatea de măsură, cantitatea livrat ă, prețul
unitar (fără T.V.A), valoarea;
– totalul avizului de însoțire a mărfii;
– alte mențiuni.
Circulă, la furnizor:
– la delegatul unității care face transportul sau al clientului, pentru semnare de primire
(exemplarul 1);
– la compartimentul de desf acere, pentru înregistrarea cantităților livrate în evidențele
acestuia și pentru întocmirea facturii (exemplarele 2 și 3);
– la compartimentul financiar -contabil, atașat la factură (exemplarul 3);
Se arhivează, la furnizor:

27 – la compartimentul desfacere ( exemplarul 2);
– la compartimentul financiar -contabil, atașat la exemplarul 3 al facturii (exemplarul 3);
Dispoziția de livrare, reprezintă documentul pe baza căreia se realizează eliberarea
din magazie (depozit) a bunurilor materiale, scăderea din gestiun ea furnizorului și întocmirea
avizului de însoțire a mărfii sau a facturii, după caz.
Notă de recepție și constatare de diferențe, servește ca: document pentru recepția
bunurilor aprovizionate; document justificativ pentru încărcare în gestiune; act de pro bă în
litigiile cu cărăușii și furnizorii, pentru diferențele constatate la recepție; și document
justificativ de înregistrare în contabilitate. Se folosește ca document distinct de recepție în
cazul: – bunurilor materiale cuprinse într -o factură sau aviz de însoțire a mărfii, care fac parte
din gestiuni diferite;
– bunurilor materiale primite spre prelucrare, în custodie sau în păstrare;
– bunurilor materiale procurate de la persoane fizice;
– bunurilor materiale care sosesc neînsoțite de documente de l ivrare;
– bunurilor materiale care prezintă diferențe de recepție;
– mărfurilor intrate în gestiunile la care evidența se ține la preț de vânzare cu
amănuntul sau en -gros.
Evidența sintetică și analitică a datoriilor privind facturile comerciale se ține la
conturile de pasiv din grupa 52 „Datorii comerciale curente ”, care sînt destinate generalizării
infomației privind apariția acestor datorii precum și stingerea lor. Soldul conturilor din
această grupă la finele perioadei de gestiune se reflectă în subca pitolul 5.2. „Datorii
comerciale curente ” al bilanțului contabil. Contul 521 „Datorii comerciale curente ” este
destinat generalizării informației privind decontările cu furnizorii și antreprenorii.
Contul 521 „Datorii comerciale curente ” este un cont de pa siv. În creditul acestui cont
se reflectă datoriile aferente facturilor primite de la furnizori și antreprenori, iar în debit –
achitarea lor. Soldul acestui cont este creditor și reprezintă datoriile curente ale entității față
de furnizori și antreprenori la finele perioadei de gestiune.
Evidența analitică a datorii comerciale se ține conform facturilor prezentate de
furnizori și antreprenori:
– facturilor acceptate și altor documente de decontare, termenul de achitare al cărora n -a
expirat;
– documentelor d e decontare neachitate în termen, precum și a livrărilor nefacturate.
Pentru decontările cu partenerii comerciali – furnizori – părți legate, planul de conturi
contabile prevede alt cont 522 „Datorii curente față de părțile afiliate ”.

28 Contul 522 „Datorii c urente față de părțile afiliate ” este destinat generalizării
informației referitoare la creanțele curente (termenul cărora nu depășește un an) privind
operațiile efectuate cu părțile afiliate (fiice, asociate și alte părți legate) aferente valorilor în
mărfuri și materiale primite și serviciilor prestate.
Modul de raportare a datoriilor curente ale subiectului economic sau operațiile cu
părțile legate se reglementează de prevederile Standardului Național de Contabilitate „Părți
afiliate și contracte de soci etate civilă ”.
Contul 522 „Datorii curente față de părțile afiliate ” este un cont de pasiv, în creditul
acestui cont se reflectă datoriile față de părțile afiliate aferente valorilor materiale primite,
serviciilor prestate, iar în debit – sumele virate pen tru stingerea datoriei. Soldul acestui cont
este creditor și reprezintă datoriile față de părțile afiliate aferente valorilor materiale primite
și serviciilor prestate la finele perioadei de gestiune.
Evidența analitică a datoriilor curente față de părțile afiliate se ține potrivit regulilor
prevăzute pentru contul 521 „Datorii comerciale curente ”.
Evidența analitică a datoriilor comerciale se ține pe fiecare furnizor, antreprenor,
creditor, pe termene de apariție și de stingere a datoriilor. La conturile n ominalizate se
deschid conturi de gradul II, pe care le putem examina în figura 2.1.
Conturi și subconturi de evidență
a datoriilor comerciale curente

Figura 2.1. Conturile de evidență a datoriilor comerciale curente

Entitatea „MOLBLAN -GRUP ” S.R.L. dispune de următorul cont și subcont ale
datoriilor comerciale și anume contul 521 „Datorii comerciale curente ”, subconturile 5211
„Dato rii comerciale în țară ” și 5213 „Alte d atorii comerciale ”.
Cum se menționează, conform compartimentului III al Codului Fiscal, subiecții
impozabili reprezintă persoanele juridice și fizice care:
– sunt înregistrate sau trebuie să fie înregistrate ca plătitor i de TVA; 521 „Datorii comerciale curente ” 522 „ Datorii curente față de părțile afiliate ”
Subconturi :
5211 „Datorii comerciale în țară ”
5212 „Datorii comerciale în străinătate ”
5213 „Alte datorii comerciale ” Subconturi:
5221 „Datorii față de părțile afiliate din țară ”
5222 „Datorii față de părțile afiliate din
străinătate ”
5223 „Alte datorii față de p ărțile afiliate ”

29 – importă bunuri materiale, cu excepția persoanelor fizice care importă mărfuri de uz sau
consum personal în limita stabilită prin legea bugetului pe anul respectiv;
– importă servicii considerate ca livrări impozabile.
Persoanele fizice care importă valori materiale în scopuri personale, a căror valoare
depășește limita stabilită, sunt obligate să achite TVA la efectuarea procedurilor vamale.
În cazul în care cumpărătorul și vânzătorul sunt rezidenți, plătitori de TVA și au
relații cu sistemul bugeta r al Republicii Moldova și valorile materiale sunt cumpărate contra
numerar se prevede scrierea facturii fiscale de către furnizor. Inițial vom examina prelucrarea
contabilă a facturii fiscale.
Potrivit facturii fiscale se ria AAF Nr. 3742664 din 4 decembri e 2018 (anexa 7 )
„MOLBLAN -GRUP ” S.R.L. a procurat mărfuri de la ICS „Orbic o MA” S.R.L în sumă de
4044,11 lei, inclusiv TVA 674,03 lei.
În baza facturii fiscale se ria AAF Nr. 6063658 din 2 0 noiembrie 2018 (anexa 6 )
entitatea „MOLBLAN -GRUP ” S.R.L. a benefi ciat de servicii de deservire a MCC de la
Adoram SRL în mările de 288 lei, inclusiv TVA 48 lei.
Conform art. 102 din Codul fiscal, subiecții impozabili înregistrați ca plătitori de
TVA au dreptul la trecerea în cont a TVA achitată sau care urmează a fi ach itată privind
valorile materiale și serviciile procurate pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul
desfășurării activității de întreprinzător în cazul în care dispune de:
➢ factură fiscală la valorile materiale, serviciile procurate în țară pentru care a fost
achitată ori urmează a fi achitată TVA;
➢ sau documentul eliberat de autoritățile vamale care confirmă achitarea TVA
aferente mărfurile importate.
Operația perfectată prin f actura fiscală (anexa 7) a fost contabilizată astefel :
Procurarea mărfu rilor de la furnizori:
Debit contul 21 7 „Mărfuri ” 3370,08 lei
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente”,
subcontul 5211 „Datorii comerciale în țară”
3370,08 lei

Trecerea în cont a sumeu TVA:
Debit contul 534 „Datorii față de buget”,
subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoare adăugată” 674,03 lei
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente”,

30 subcontul 5211 „Dat orii comerciale în țară” 674,03 lei

Reflectarea serviciilor prestate de către Adoram SRL , conform facturii fiscale seria
AAF Nr. 6063658 din 20 noiembrie 2018 (anexa 6) :
Debit contul 713 „Cheltuiel i administrative ” 240,00 lei
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente”,
subcontul 5213 „Alte d atorii comerciale”
240,00 lei

Trecerea în cont a sumeu TVA:
Debit contul 534 „Datorii față de buget”,
subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoare adăugată”
48,00 lei
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente”,
subcontul 5211 „Datorii comerciale în țară”
48,00 lei

Stingerea datoriei față de Adoram SRL s-a efectuat la 06 decembrie 2018 în baza
ordinului de plată 167 (Anexa 19):
Debit contul 521 „Datorii comerciale curente”,
subcontul 5211 „Datorii c omerciale în țară”
288,00 lei
Credit contul 242 „ Conturi curente în monedă națională ”,
subcontul 2421 „ Numerar la conturi nelegat ”
288,00 lei

Datoriile se înregistrează în baza documentelor de livrare emise de furnizori, respectiv
facturile fiscale sau în baza avizelor de însoțire a mărfurilor . Valoarea de înregistrare este
valoarea înscrisă în factură diminuată cu eventualele red uceri de prețuri acordate de
furnizori.
În continuare vom examina modul de reflectare în contabilitate a datoriilor pe termen
scurt privind facturile comerciale în baza unor exemple concrete, utilizând datele entității
„MOLBLAN -GRUP ” S.R.L. ținând cont de modul de achitare și condițiile de livrare
(Anexele 23,24 ).
1) Se înregistrează procurarea mărfurilor de la furnizori i locali cu plată ulterioară în
sumă totală de 302038,63 lei:
Debit contul 21 7 „Mărfuri ” 302038,63 lei
Credit contul 521 „Datorii comerci ale curente”,

31 subcontul 5211 „Datorii comerciale în țară” 302038,63 lei

2) Se reflectă trecerea în cont a TVA aferente bunurilor procurate și serviciilor
prestate de furnizori în sumă d e 60408,54 lei:
Debit contul 534 „Datorii față de buget”,
subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoare adăugată”
60408,54 lei
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente”,
subcontul 5211 „Datorii comerciale în țară”
60408,54 lei

3) Se reflectă trecerea la cheltuieli a serviciile prestate de furnizori ( servicii
telefonice, etc.) în sumă de 400 lei:
Debit contul 713 „Cheltuieli admini strative ”,
subcontul 7138 „Alte cheltuieli administrative”
400,00 lei
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente”,
subcontul 5211 „Datorii comerciale în țară”
400,00 lei

4) La valoarea serviciilor acordate și penalităților calculate de către furnizori s -a
înregistrat următoarea formulă contabilă:
Debit contul 714 „Alte cheltuieli din activitatea operațională” 516,85 lei
Cred it contul 521 „Datorii comerciale curente”,
subcontul 5211 „Datorii comerciale în țară”
516,85 lei

5) Achitarea datoriilor față de furnizori pentru bunurile materiale procurate în țară
și peste hotarele ei se reflectă prin întocmirea formulelor contabile, în funcție de formele de
decontări: prin intermediul titularului de avans fără acordarea anticipată a acestuia în sumă
de 370299,89 lei:
Debit contul 521 „Datorii comerciale curente”,
subcontul 5211 „Datorii comerciale în țară” 370299,89 lei
Credit contul 532 „Datorii față de personal privind alte operații” 370299,89 lei

6) Stinger ea datoriilor față de furnizorul RED UN ION FENOSA SA pentru energia
electrică consumată în valoare de 1067,36 lei (Anexa 22) :
Debit contul 521 „Datorii comerciale curente”,

32 subcontul 5211 „Datorii comerciale în țară” 1067,36 lei
Credit contul 242 „ Conturi curente în monedă națională ”,
subcontul 2421 „ Numerar la conturi nelegat ”
1067,36 lei

7) S-a reflectat diferența venitului din vânzăti constatat anterior (Anexa 2 3):
Debit contul 521 „Datorii comerciale curente”,
subcontul 5211 „Datorii comerciale în țară”
8,00 lei
Credit contul 611 „ Venituri din vânzări ” 8,00 lei

8) S-a calculat suma serviciilor prestate de furnizori (apa, energie electrică, gaye,
energie termică, etc.) în valoare totală de 66344,04 lei (Anexa 24):
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative ”,
subcontul 7138 „Alte cheltuieli administrative”
66344,04 lei
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente”,
subcontul 5213 „Alte d atorii comerciale ”
66344, 04 lei

9) Reflect area sumei TVA aferentă serviciilor prestate de furnizori, conform Anexei
24):
Debit contul 534 „Datorii față de buget”,
subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoare adăugată”
12268,84 lei
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente”,
subcontul 5213 „Alte d atorii comerciale ”
12268,84 lei

10) Stinger ea datoriilor față de alți furnizori pentru mărfuri și servici i în valoare de
74526,43 lei (Anexa 24 ):
Debit contul 521 „Datorii comerciale curente”,
subcontul 5213 „Alte d atorii comerciale ” 74526,43 lei
Credit contul 242 „ Conturi curente în monedă națională ”,
subcontul 2421 „ Numerar la conturi nelegat ”
74526,43 lei

11) A chitarea datoriilor față de furnizori pentru bunurile materiale procurate prin intermediul
titularului de avans fără acordarea anticipată a acestuia în sumă 2549,72 lei:

33 Debit contul 521 „Datorii comerciale curente”,
subcontul 5213 „Alte d atorii comerciale ” 2549,72 lei
Credit contul 532 „Datorii f ață de personal privind alte operații” 2549,72 lei

Pentru atingerea scopului, de maximizare a profitului, fiecare entitate comercială
acordă reduceri. Reducerile practicate între partenerii de afaceri pot fi clasificate în două
categorii dis tincte, în funcție de sfera în care acestea acționează și își produc efectele, și
anume: reduceri comerciale și reduceri financiare .
În practica curentă, reducerile comerciale sunt cunoscute generic, sub numele de rabat .
Literatura economică de specialitat e, însă, clasifică reducerile comerciale în următoarele trei
categorii: rabatul, remiza și risturnul .
Rabatul poate fi definit drept reducerea excepțională asupra prețului de vânzare
convenit în prealabil, atunci când se constată diferențe de calitate sau abateri de la standarde
pentru mărfurile, ce fac obiectul tranzacției.
Procentul de rabat comercial se stipulează în contractul de vânzare -cumpărare sau de
livrare încheiat între părți și se aplică asupra prețului de vânzare stabilit prin contract,
reducân du-l în mod corespunzător, și nicidecum asupra cantității de mărfuri livrate. Taxele
față de buget se calculează asupra sau din suma netă rezultată din aplicarea prețului redus
corespunzător cu procentul de rabat comercial, asupra întregii cantități de măr furi vândute.
De regulă, rabatul comercial se mai calculează cu diferite ocazii cum ar fi:
▪ vânzarea produselor la „sfârșit de serie ” sau „lichidare de stoc ”, pentru a diminua
stocurile de mărfuri vechi și demodate,
▪ vânzări aniversare (aniversarea deschider ii unui magazin, aniversarea sau hramul
localității etc.);
▪ vânzări promoționale, cu ocazia lansării pe piață a mărfurilor noi etc.
Remiza – reprezintă reducerea comercială practicată în mod excepțional asupra prețului
de vânzare, ținându -se seamă de volumu l vânzărilor efectuate și respectiv, de ponderea unor
cumpărători în clientela furnizorului, ținându -se cont de următoarele condiții:
▪ suplinirea volumului de achiziții până la nivelurile stabilite prin contractul de
cumpărare -vânzare sau de livrare;
▪ prefer ința pentru produsele oferite de furnizor;
▪ vânzarea exclusivă a produselor unui singur furnizor;
▪ solicitarea unei comenzi semnificative etc.

34 Remiza se acordă gradual și operativ pe durata totală a contractului încheiat între două
părți, în măsură în care s unt respectate condițiile stipulate, sub formă de procent de reducere
a prețului de vânzare negociat, cuprins în același contract. Determinarea procentului de
remiză se face potrivit intereselor comune ale părților și este rezultatul negocierii directe.
Spre deosebire de rabatul comercial, remiza nu poate avea o fundamentare cu conținut
tehnic, întrucât aceasta privește exclusiv interesele comerciale ale partenerilor de afaceri.
De obicei, la acordarea remizei furnizorul urmărește obiectivele afacerii propr ii, printre
care:
▪ posibilitatea sporirii cifrei de afaceri prin majorarea volumelor fizice ale vânzărilor;
▪ extinderea cotei sale de piață prin atragerea clientelei noi sau preluarea unor
cumpărători ai concurenților;
▪ promovarea unor produse sau mărci noi;
▪ repoziționarea unor produse pe piață etc.
Risturnul este acea reducere de preț calculată asupra ansamblului operațiunilor cu
același cumpărător în timpul unei anumite perioade de gestiune, ținând seama de consecvența
și continuitatea acestor operații pe vi itor cel puțin în aceleași proporții.
Acordarea risturnului de către furnizor produce efecte economice favorabile atât pentru
furnizor, cât și pentru cumpărător. Furnizorul se asigură că prin negocierea și înscrierea în
contractul încheiat cu clientul său a unei cote de risturn, contractul are șanse mult mai mari
de a se realiza, iar pe această cale cifra sa de afaceri va spori.
Cumpărătorul va depune toate eforturile ca să atingă nivelul de cumpărări de produse
stabilit prin contract, știind că odată atin s acest nivel, va primi o reducere comercială sub
formă de risturn pentru toate cumpărările cumulate efectuate în perioada de derulare a
contractului, cu consecințe în reducerea cheltuielilor proprii și reflectarea corespunzătoare în
rezultatele financiare . Risturnul se calculează o dată cu încheierea contractului dintre părți
sau, dacă acesta se întinde pe o durată mai mare, la încheierea anului.
Reducerile financiare apar sub forma sconturilor de decontare pentru achitarea de
către client a datoriilor rez ultate din facturile, ce însoțesc mărfurile de la furnizor. Ele
constau din reduceri ale valorii datoriei, pe care furnizorul le acordă cumpărătorilor care își
achită datoriile înaintea termenului de scadență a acestora.
Spre deosebire de reducerile comerc iale care acționează asupra prețului de vânzare,
reducerile financiare acționează asupra datoriei ca sumă totală din factura furnizorului.
Scontul de decontare se negociată între furnizor și cumpărător și se poate stabili sub formă de

35 procent unic sau dife rențiat, în funcție de perioada la care clientul este dispus să achite
datoria către furnizor. Acest moment trebuie să fie, de asemenea, cuprins în contract.
De menționat, că cedarea reducerii financiare duce la diminuarea venitului scontat și,
respectiv, la micșorarea sumei TVA datorată bugetului pentru livrarea de mărfuri executată.
Articolul 98, punctul (a) al Codului Fiscal, permite ajustarea sumei TVA dacă valoarea
impozabilă a livrării a fost redusă în urma acordării discontului pentru plata efectuat ă înainte
de termen, cu condiția că suma discontului nu afectează mărimea costului de achiziție a
mărfurilor vândute.
Conform art.102 din Codul fiscal , subiecții impozabili înregistrați ca plătitori de TVA
au dreptul la trecerea în cont a TVA achitată sau care urmează a fi achitată privind valorile
materiale și serviciile procurate pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul
desfășurării activității de întreprinzător în cazul când dispun de:
a) factura fiscală la valorile materiale, serviciile procurat e în țară pentru care a fost
achitată ori urmează a fi achitată TVA; sau
b) documentul eliberat de autoritățile vamale care confirmă achitarea TVA aferentă
mărfurilor importate.
Conform art.102 alin.(2) din Codul fiscal , suma TVA achitată sau care urmează a fi
achitată privind valorile materiale și serviciile procurate care se folosesc pentru efectuarea
livrărilor scutite de TVA nu se trece în cont și se raportează la consumuri sau cheltuieli.
Suma totală a datoriilor comerciale în anul 2017 la entitatea „ MOLBLAN -GRUP ”
S.R.L. a constituit 27450,17 lei (27450,17 + 0 + 0), care a fost fixată în Cartea Mare (Anexa
25) și în posturile 470, 480 și 490 al e Bilanțului (Anexa 27 ). La finele perioadei și anume în
anul 2018 datoriile analizate au evaluat în descreșter e și au atins mărime de 22041,59 lei
(22041,59 + 0 + 0).

2.2. Contabilitatea avansurilor primite
În condițiile dificile ale economiei din perioada de tranziție fiecare furnizor de valori
materiale, prestări de servicii dorește să aibă încredere în achitarea ac estora de către
cumpărător și/sau beneficiar. Deaceea în operațiile de efectuare a livrărilor în contractele
încheiate deseori se negociază plata anticipată (în avans) pentru valorile materiale care
urmează a fi expediate.
Aplicarea avansului în decontări poate fi stabilită de către furnizor (prestator de
servicii).

36 Evident că suma avansului în baza dispoziției de plată sau alt document este încasată
de către furnizorul de mărfuri sau prestatorul de servicii. Însă în conformitate cu art.108 din
Codul Fiscal . este stabilită o regulă aferentă momentului înregistrării obligației fiscale a
entității (furnizorului, prestatorului de servicii) față de buget privind TVA. E necesar să se
indice dacă până la momentul efectuării livrării este eliberată factura fiscală sau este primită
plata. Data livrării se consideră data eliberării facturii fiscale sau data primirii plății în
dependență de faptul ce are loc mai înainte. Codul fiscal califică avansul încasat drept
livrare. Iar dacă valorile materiale sau serviciile, ca re urmează a fi expediate respectiv
prestate după avansul încasat, acesta se impozitează cu TVA; în scopurile fiscale este
necesar de calculat TVA din avans și de reflectat obligația față de buget privind TVA.
Veniturile nu se constată pe baza plăților in termediare și a avansurilor încasate de la
beneficiari până la încheierea integrală a tranzacției sau a stadiilor distincte ale acesteia.
Regulile fiscale califică avansul ca o livrare și TVA din avans trebuie să fie înregistrată,
deși dreptul patrimonial asupra bunurilor ce urmează a fi vândute în momentul încasării
avansului nu a trecut de la furnizor la cumpărător. În acest caz furnizorul de produse finite,
mărfuri sau prestatorul de servicii se conduce de regula Codului fiscal, determină și reflectă TV A
drept datorie față de buget privind TVA.
Deoarece furnizorul și/sau prestatorul de servicii nu scrie factura fiscală când
încasează suma avansului, drept bază juridică de a înregistra suma TVA în Registrul de
evidență a livrărilor servește dispoziția de plată sau alt document anexat la extrasul de cont al
băncii. Prin urmare, furnizorul (prestatorul de servicii) la încasarea avansului reflectă
următoarele operații:
– încasarea avansului în contul de decontare sau alt cont de evidență a mijloacelor bănești;
– reflectarea sumei TVA drept datorie la buget.
După expedierea valorilor materiale (prestarea serviciilor) urmează reflectarea tuturor
operațiilor de recunoaștere a venitului și costului vânzărilor, calculul TVA la buget, iar TVA
calculată din suma avansulu i anterior va fi trecută în cont.
În practica livrărilor de valori materiale (servicii) e posibilă plata în avans mai mică,
egală sau mai mare, decât valoarea produselor finite (mărfuri) vândute sau servicii prestate.
Ultima variantă poate avea loc nu din cauza că furnizorul (prestatorul de servicii) insistă să -i fie
virată o sumă în avans mai mare, decât valoarea bunurilor, serviciilor, dar fiindcă din anumite
motive s -au expediat mărfuri (prestat servicii) într -un volum mai mic, decât se prevedea.
Eviden ța sintetică și analitică a avansurilor primite curente se organizează în contul
de pasiv 523 „Avansuri primite curente"

37 Contul 523 „Avansuri primite curente" este destinat generalizării informației privind
avansurile primite de la cumpărători și clienți î n contul livrării valorilor de mărfuri și
materiale și prestării serviciilor, precum și privind achitările pentru produse și servicii pe
măsura executării parțiale a acestora.
În creditul acestui cont se reflectă sumele avansurilor și a părților primite, î n debit –
sumele compensării avansurilor în cazul decontărilor cu cumpărătorii și clienții pentru
producția livrată și serviciile prestate. Soldul acestui cont este creditor și reprezintă datoriile
entității aferente avansurilor pe termen scurt primite la finele perioadei de gestiune.
„MOLBLAN -GRUP ” S.R.L. în anul 201 8 n-a primit av ansuri de la agenții economici,
de aceea vom reflecta o perațiunile economice le gate de avansurile primite în baza unui
exemplu convențional.
Exemplu convențional. Entitatea „Omeg a” a primit de la unitatea economică „Alfa”
un avans în sumă de 90 000 lei în contul prestării serviciilor. Entității „Alfa” i-au fost
prestate ef ectiv servicii în valoare de 120 000 lei, inclusiv TVA – 20 000 lei.
În baza datelor din exemplu menționat s e întocmesc următoarele formule contabile:
1. Până la prestarea serviciilor:
a) la suma avansului primit:
Debit contul 242 „Conturi curente în monedă națională”,
subcontul 2421 „Numerar la conturi nelegat”
90000,00 lei
Credit contul 523 „Avansuri pr imite curente”,
subcontul 5231 „Avansuri curente primite din țară”
90000,00 lei

b) la suma TVA aferentă avansului primit:
Debit contul 225 „Creanțe ale bugetului”,
subcontul 2252 „Creanțe pe termen scurt privind taxa pe
valoare adăugată”
15000,00 lei
Credit contul 534 „Datorii fa ță de buget”,
subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoare adăugată”
15000,00 lei

2. Reflectarea valorii serviciilor prestate:
a) fără TVA:
Debit contul 221 „Creanțe comerciale”,
subcontul 2211 „Creanțe comerciale din țară”
100000,00 lei

38 Credit contul 611 „Venituri din vânzări”,
subcontul 6113 „Venituri din prestarea serviciilor”
100000,00 lei

b) la suma TVA:
Debit contul 221 „Creanțe comerciale”,
subcontul 2211 „Creanțe comerciale din țară”
20000,00 lei
Credit contul 534 „Datorii fa ță de buget”,
subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoare adăugată”
20000,00 lei

3. Anularea creanțelor pe seama avansului primit:
Debit contul 523 „Avansuri primite curente”,
subcontul 5231 „Avansuri primite curente din țară”
90000,00 lei
Credit contul 221 „Creanțe comerciale”,
subcontul 2211 „Creanțe comerciale din țară”
90000,00 lei

4. Trecerea în cont a sumei TVA a chitată în avans:
Debit contul 534 „Datorii fa ță de buget”,
subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoare adăugată”
15000,00 lei
Credit contul 225 „Creanțe ale bugetului”,
subcontul 2252 „Creanțe pe termen scurt privind taxa pe
valoare adăugată”
15000,00 lei

5. Achitarea sumei TVA bugetului:
Debit contul 534 „Datorii fa ță de buget”,
subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoare adăugată”
20000,00 lei
Credit contul 242 „Conturi curente în monedă nați onală”,
subcontul 2421 „Numerar la conturi nelegat ”
20000,00 lei

6. Încasarea diferenței dintre suma creanței și a avansului primit:
Debit contul 242 „Conturi curente în monedă națională”,
subcontul 2421 „Numerar la conturi n elegat ”
30000,00 lei
Credit contul 221 „Creanțe comerciale”,
subcontul 2211 „Creanțe comerciale din țară”
30000,00 lei

39 Datele din registrul la contul 523 „Avansuri primite curente ” se pot compara cu datele
din Cartea mare (Anexa 25) la contul menționat pentru a verifica corectitudinea datelor
reflectate pe parcursul perioadei analizate, care se țin in mod automatizat.
Ulterior, soldul final al contului 523 „Avansuri primite curente ” este preluat din
Cartea mare și reflectat în bilanț la postul 49 0 “ Avansuri primite curente ” (Anexa 27).

2.3. Contabilitatea rezultatelor inventarierii decontărilor și operațiunilor de
decontare a datoriilor expirate
În conformitate cu art.40 lit.b) din Legea contabilității, inventarierea decontărilor
trebuie efectuată de fiecare entitate nu mai rar de o dată pe an, de regulă, la finele anului.
Conform articolului 96 din Regulamentul nr.27 din 28.04.2004, inventarierii se supun
toate tipurile de creanțe și datorii ale entităților privind decontările:
– cu fo ndatorii,
– cu instituțiile financiare,
– cu bugetul,
– cu cumpărătorii și beneficiarii,
– cu furnizorii și antreprenorii,
– cu părțile legate,
– cu salariații proprii, inclusiv titularii de avans și deponenții,
– cu alți debitori și creditori.
Soldurile efective al e creanțelor și datoriilor se stabilesc de comisia de inventarie, care
în conformitate cu art.102 Regulamentul nr.27 din 28.04.2004, prin verificare documentară
trebuie să determine:
a) veridicitatea decontărilor cu instituțiile financiare, părțile legate care întocmesc de
sine stătător bilanțul și cu organele ierarhic superioare;
b) corectitudinea și justețea sumei datoriilor privind lipsurile și delapidările existente
în bilanț, măsurile întreprinse pentru reducerea acestor datorii;
c) cauzele și vi novăția persoanelor în omiterea termenelor de prescripție ale acestora;
d) corectitudinea și justețea sumelor datoriilor și creanțelor, precum și măsurile luate
pentru perceperea forțată a creanțelor, neîncasate prin intermediul instituției financiare;
e) sumele salariilor nereclamate la timp, precum și sumele plăților în plus și cauzele
apariției lor;

40 f) veridicitatea sumelor creanțelor privind lipsurile și delapidările existente și măsurile
întreprinse pentru perceperea lor;
g) corectitudinea sumelor privind pretențiile înaintate debitorilor și măsurile întreprinse
pentru încasarea lor;
h) sumele creanțelor compromise și datoriilor expirate;
i) corectitudinea raportării creanțelor și datoriilor la creanțele și datoriile pe termen
scurt.
Inventarierea creanțelor și datoriilor se efectuează în baza Ordinului emis de
directorul general al entității „MOLBLAN -GRUP ” S.R.L.
Rezultatele inventarierii creanțelor și datoriilor se înscriu în Actul de verificare a
decontărilo r reciproce în baza extraselor de cont și a facturilor fiscale (Anexa 7,8 ) confirmate
de debitori sau creditori .
Pentru creanțele la care a expirat termenul de prescripție, se întocmește o notă în care
se indică persoanele vinovate de omiterea acestor termene.
Entitatea „MOLBLAN -GRUP ” S.R.L. verifică anual starea creanțelor și datoriilor și în
contabilitate se fac înregistrările contabile:
1. Reflectarea diferenței dintre sum a avansurilor acordate și suma serviciilor primite:
Debit contul 224 „Avansuri acordate curente”,
subcontul 2241 “Avansuri acordate în țară”
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente”,
subcontul 5211 „Datorii comerciale în țară”

Datoriile expirate apar în cazurile când entitatea nu -și achită în termenele s tabilite
angajamente față de:
✓ furnizori – pentru bunurile și serviciile procurate;
✓ cumpărători – pentru avansurile primite în contul livrărilor ulterioare de bunuri și
servicii;
✓ arendatori (locatori) – pentru plățile și sancțiunile pecuniare calculate;
✓ investitori – pentru dobânzile calculate;
✓ bănci și alți creditori – pentru creditele, împrumuturile primite și dobânzile
aferente acestora;
✓ fondatori – pentru dividendele și alte plăți calculate;
✓ personal – pentru sumele deponente, sumele spre decontare și al te plăți;
✓ buget – pentru impozitele, taxele calculate și sancțiunile aferente lor;

41 ✓ alți creditori – pentru sancțiunile pecuniare și alte plăți calculate.
2. Se decontează suma datoriilor expirate privind datoriile comerciale :
Debit contul 521 „Datorii come rciale curente”,
subcontul 5211 „Datorii comerciale în țară”
Credit contul 612 „Alte venituri din activitatea operațională”,
subcontul 6126 „Alte venituri operaționale”

3. Stornarea TVA anterior trecută în cont aferent ă sumelor datoriilor expirate
decontate privind facturile comerciale:
Debit contul 534 „Datorii fa ță de buget”,
subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoare adăugată”
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente”,
subcontul 5211 „D atorii comerciale în țară”

4. Restabilirea datoriilor decontate anterior ca datorii expirate privind facturile
comerciale:
Debit contul 714 „Alte cheltuieli din activitatea operațională”
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente”,
subcontul 5211 „Datorii comerciale în țară”

5. Reflectarea TVA aferentă datoriilor restabilite, decontate anterior în legătură cu
expirarea termenelor de prescripție ale acestora:
Debit contul 534 „Datorii fa ță de buget”,
subcontu l 5344 „Datorii privind taxa pe valoare adăugată”
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente”,
subcontul 5211 „Datorii comerciale în țară”
În contabilitatea financiară datoriile expirate decontate se recunosc ca venituri
operaționale și neoperaționale (în funcție de tipul lor) și se iau în calcul la determinarea
indicatorilor respectivi din Raportul de profit și pierderi.
În scopuri fiscale datoriile expirate decontate se recunosc ca venituri, cu excepția
cazurilor când fo rmarea acestor datorii este o urmare a insolvabilității contribuabilului (art.18
din Codul Fiscal).
Datoriile expirate se decontează pe fiecare datorie decontată și pe fiecare creditor.

42 3. ANALIZA DATORIILOR COMERCIALE

3.1. Analiza dinamicii și struc turii datoriilor comerciale
Datoriile comerciale față de furnizori pentru mărfurile primite, serviciile prestate și
lucrările efectuate reprezintă surse spontane de finanțare, deoarece apariția lor depinde doar
de tranzacțiile efectuate. Anume acest tip de datorii prezintă cel mai mare interes din punct
de vedere al analizei și gestionării lor.
Pornind de la faptul că datoriile nu poartă un caracter omogen, analiza și gestionarea
componentelor acestora se efectuează în baza diferitelor metode.
În baza info rmațiilor din Situațiile financiare a entității „MOLBLAN -GRUP ” S.R.L.
(Anexele 26 , 27) pot fi parcurse următoarele etape ale analizei datoriilor comerciale curente:
1. Analiza modificării valorii absolute a datoriilor comerciale curente în cursul
perioadei analizate. În acest scop datele privind valoarea datoriilor comerciale curente la
valoarea medie în anul de gestiune curent se compară cu datele respective din anul precedent.
Tabelul 3.1.
Analiza dinamicii datoriilor entității „MOLBLAN -GRUP ” S.R.L.
Nr.
Crt. Indicatori Valoare (lei) Abaterea
absolută
(+;-)
2016 2017 2018 2018
față de
2016 2018
față de
2017
1 Datorii totale 121801 57191 53607 – 68194 – 3584
2 Datorii comerciale 15153 27450 22042 + 6889 – 5408
3 Ponderea datoriilor comerciale
în dator iile totale 12,44 48,00 41,12 + 28,68 – 6,88
Sursa: Situațiile financiare a le entității „MOLBLAN -GRUP ” S.R.L.

Se poate observa din tabelul 3 .1. că la entitatea „MOLBLAN -GRUP ” S.R.L. în anul
2018 datoriile comerciale au înregistrat o creștere față de niv elul anului 201 6 cu 6889 lei, iar
în comparație cu anul 2017 mărimea acestora s -a diminuat cu 5408 lei. Ponderea , însă a
datoriilor c omerciale în datoriile totale a înregistrat o majorare de 28,68 puncte procentuale
în 2018 față de 2016 și respectiv, faț ă de 2017 acestea s -au diminuat cu 6,88 puncte
procentuale . Aceste sume care revin datoriilor comerciale pot fi benefice dacă sunt
interpretate din punct de vedere al achizițiilor . deoarece conduc la creșterea stocurilor ceea
ce conduce la venituri din ex ploatare mai mari, iar în mod implicit cifra de afaceri crește.

43 2. Analiza ritmului de creștere a datoriilor comerciale curente în perioada analizată. In
acest scop se calculează raportul dintre mărimea medie a datoriilor comerciale a anului de
gestiune și valoarea medie a lor din anul precedent. În vederea formulării unor concluzii
corecte, ritmul de creștere al datoriilor comerciale trebuie să fie controlat cu ritmul de
creștere al vânzărilor. Ritmul de creștere al vânzărilor urmează sa depășească ritmul de
creștere al datoriilor.
3. Analiza modificării valorii absolute și a ritmului de creștere a datoriilor comerciale
la „MOLBLAN -GRUP ” S.R.L. se face în baza bilanțului (Anexele 26 ,27) în următorul tabel:
Tabelul 3.2
Analiza dinamicii datoriilor comerciale curente la valoarea medie a
entității MOLBLAN -GRUP S.R.L.

La entitatea „ MOLBLAN -GRUP ” S.R.L. în anul 201 8 față de anul 2017 s-a observat
o major are a datoriilor comerciale curente totale cu 3446 ,5 lei sau cu 16,17 puncte
procentuale , și respectiv a suma venitului din vânzări a înregistrat o scădere cu 9528 lei sau
cu 2 ,63 puncte procentuale . Această situație caracterizează pozitiv activitatea ent ității în
domeniul desfășurării decontărilor cu cumpărătorii, clienții, furnizorii.
4. Analiza dinamicii modificării ponderii datoriilor comerciale curente în valoarea
totală a surselor de finanțare și în valoarea totală a datoriilor curente, în acest scop se
utilizează următorii indicatori:
RDCC=DC/TP, (f.3.1)
unde:
RDC – rata datoriilor curente;
DC-datorii curente; Nr
d/o Indicatori Anul
2017 Anul
2018
Abaterea
(+,-) Ritmul
de
creștere
, %
1 Venituri din vînzări, lei 362725 353197 – 9528
63550182 97,37
2 Datorii comerciale curente totale
la valoarea medie, inclusiv: 21301,5 24746 + 3446,5 116,17
a Datorii comerciale, la valoarea
medie 21301,5 24746 + 3446 ,5 116,17
b Avansuri primite curente, la
valoarea medie
0 0 0 0

44 TP – total pasiv.
RDCC=DCC/TDC, (f.3.2)

unde:
DCC –datorii comerciale curente;
TDC – total datorii curente.
Analiza se efectuează în următor ul tabel:
Tabelul 3.3.
Calculul ponderii datoriilor comerciale curente în pasivele entității
„MOLBLAN -GRUP ” S.R.L. a anului 2017
Nr
d/
o Indicatori La începutul
anului 201 8 La sfârșitul
anului 2018 Abaterea
(+;-) Ritmul de
creștere,
%
1. Datorii comercia le curente
la valoarea medie, lei
21301,5 24746 + 3446 ,5 116,17
2. Datorii curente, lei
57191 53607 – 3584 93,73
2. Total pasive, lei 475499 423931 – 51568 89,15
3. Ponderea datoriilor
comerciale curente în
pasive, % 4,48 5,84 + 1,36 130,36
4. Ponde rea datoriilor
comerciale curente în total
datorii curente, % 37,25 46,16 + 8,91 123,92

După cum rezultă din calculele în tabel , ponderea datoriilor comerciale curente în
suma totală a surselor de finanțare ale entității „MOLBLAN -GRUP ” S.R.L. s-a majora t pe
parcursul anului 2018 de la 4,48% la 5,84 %, precum și ponderea datoriilor comerciale
curente în total dator ii curente a sporit de la 37,25% la 46,1 6%. Din punct de vedere al
capacității de plată curente și lichidității, această dinamică este nefavorab ilă pentru entitate.
Analiza structurii datoriilor comerciale curente pe părți componente presupune
determinarea ponderii fiecărui tip de datorii în valoarea totală a acestora și a modificării
acestei ponderi în cursul anului de gestiune. Iar apoi se deter mină modificarea ponderii
flecarii părți componente. Analiza structurii datoriilor comerciale curente pe părți
componente la entitatea „MOLBLAN -GRUP ” S.R.L. o realizăm în următorul tabel:

45 Tabelul 3.4.
Dinamica și structura datoriilor comerciale curente pe tipuri la
entitatea „MOLBLAN -GRUP ” S.R.L.

Nr
d/o

Indicatori

La începutul anului
2018 La sfârșitul anului
2018 Abaterea
(+,-)
Suma,
lei Ponderea
% Suma,
lei Ponderea,
% Suma,
lei Ponderea,
%
1. Datorii
comerciale la
valoarea medie 21301,5 100 24746 100 + 3446 ,5 0
2. Avansuri primite
curente 0 0 0 0 0 0
3. Datorii
comerciale
curente total 21301,5 100 24746 100 + 3446 ,5 0

Potrivit datelor de mai sus, structura datoriilor comparativ al e entității „MOLBLAN –
GRUP ” S.R.L. cu începutul perioadei a suferit schimbări nefavorabile. Datoriile comerciale
curente au crescut cu 3446 ,5 lei. Majorarea datoriilor comerciale curente a avut loc pe seama
datoriilor comerciale care s -au maj orat de la 21301,5 lei pînă la 24746 lei. Ponderea
datoriilor comercial e nu au înregistrat schimb ări în perioada de gestiune 2018 față de 201 7.

3.2. Analiza rotației datoriilor comerciale
În calitate de componentă a mediului economic, orice întreprindere, pentru a -și
desfășura activitatea se va afla în dublă ipostază: furni zor sau prestator de servicii, dar și de
consumator. Pentru a -și asigura mijloacele de plată, întreprinderea poate adopta mai multe
politici:
✓ să crească viteza de rotație a stocurilor;
✓ să micșoreze durata medie a creditelor acordate clienților;
✓ să ob țină un interval cât mai mare de timp de la furnizorii săi, din momentul în
care a primit mărfurile și până în momentul achitării lor.
O rată de structură a pasivului care are legătură cu analiza furnizorilor este cea a
duratei de rotație a datoriilor come rciale, care în cazul particular ale entității „MOLBLAN –
GRUP ” S.R.L. se calculează astfel:
Rrotatie.datorii.comerciale = (Datorii comerciale/Pasiv total)*100, (f.3.3)

46 În perioada de timp supusă studiului în cadrul societății comerciale analizate, rata de
rotație a datoriilor comerciale au înregistrat următoarele valori:
R2017 = (27450 /475499) x 100 = 5,77 %
R2018 = (22042/423931) x 100 = 5,20%
După cum se poate observa, rata datoriilor comerciale a înregistrat o descreștere în
2018 cu 0,57 puncte procentual e comparativ cu anul 201 7. Aceste fluctuații de valoare se
datorează modificărilor de valoare ale lichidităților societății. Valorile relativ mari ale ratei se
datorează creșterii într -un ritm mai accelerat a datoriilor comercia le față de pasivele
societăț ii.
În scopul analizei rotației datoriilor comerciale se calculează numărul de rotații și
durata medie de regularizare a conturilor spre plată (durata de rotație a datoriilor comerciale
în zile) pentru perioada de gestiune curentă, care se compară ulterior cu indicatorii respectivi
ai perioadei precedente.
Există câteva metode de determinare a indicatorilor rotației datoriilor comerciale
curente, care diferă prin modul de calcul utilizat. În particular, numărul de rotații ale
datoriilor comerciale curente p oate fi calculat ca raportul dintre venitul din vânzări (costul
vânzărilor) și valoarea medie a datoriilor comerciale curente.
Prima metodă de calcul (bazată pe venitul din vânzări) reprezintă cel mai general mod
de analiză a rotației datoriilor comerciale curente:
NRDCTS=VV/VMDC, (f.3.3)
unde,
NRDCC – numărul de rotații a datoriilor comerciale curente;
VV – venituri din vînzări;
VMDC – valoarea medie a datoriilor comerciale.
VRDCTS=360/NRDCTS, (f.3.4)
unde,
VRDCTS – viteza de rotație a datoriilor curent e;
NRDCTS – numărul de rotații a datoriilor comerciale curente.
Analiza acestor indicatori descriși mai sus se organizează în următorul tablel:

47 Tabelul 3.5
Indicatorii rotației datoriilor comerciale pe termen scurt la entitatea
„MOLBLAN -GRUP ” S.R. L.
Nr
d/o Indicatori Anul
2017 Anul
2018 Abaterea
(+,-) Ritmul de
creștere, %
1 Venitul din vânzări,
lei 362725 353197 – 9528 97,37
2 Valoarea medie a
datoriilor comerciale
curente, lei 21301,5 24746 + 3446 ,5 116,17
3 Numărul de rotații ale
datoriilor c omerciale
curente 17,03 14,27 – 2,76 83,79
4 Viteza de rotație a
datoriilor comerciale
curente 21,14 25,22 + 4,08 119,30

La entitatea „MOLBLAN -GRUP ” S.R.L. numărul de rotații a datoriilor comerciale
curente calculat în baza ve niturilor din vînzări, s -a diminuat în dinami că de 2,76 ori.
Respectiv se observă o încetinire neesențială a vitezei de rotație a datoriilor comerciale
curente cu 4 zile.
Metoda în cauză permite determinarea uneia dintre cele mai stabilite corelații, pentru
o anumită entitate – raportul dintre volumul vânzărilor și valoarea datoriilor comerciale
curente. Deoarece valoarea venitului din vânzări este un indicator – cheie la analiza de
pronostic, inclusiv a pronosticului datoriilor, acest raport este utilizat în practică în scopul
întocmirii pronosticului bilanțului și estimării necesităților în fondul de rulment net.
Totodată, din punct de vedere logic, volumul vânzărilor nu este rațional să fie utilizat
la analiza duratei de achitare a datoriilor, deoarece rotația datoriilor se deter mină în
momentul achitării acestora și nu la obținerea venitului din vânzări.
A doua metodă de calcul al numărului de rotații ale datoriilor comerciale curente
(bazată pe costul vânzărilor) reprezintă o variantă de compromis între modul de calcul
general ( bazat pe venitul din vânzări) și metodele de calcul cu un grad sporit de exactitate. În
acest caz se aplică formula:
NRDCTS=CC/VMDC (f.3.5)
unde:
NRDCTS – numărul de rotații a datoriilor comerciale curente;

48 CC – costul vînzărilor;
VMDC – valoarea medie a datoriilor comerciale.

VRDCTS=360/NRDCTS (f.3.6)
unde:
VRDCTS – viteza de rotație a datoriilor curente;
NRDCTS – numărul de rotații a datoriilor comerciale curente.

Tabelul 3.6.
Analiza indicatorilor rotației datoriilor comerciale curente la entitatea „MOLBLAN –
GRUP ” S.R.L.

Nr.
d/o Indicatori Anul
2017 Anul
2018 Abaterea
(+;-) Ritmul
de
creștere
,%
A 1 2 3 4 5
1. Costul vânzărilor, lei 298975 299048 + 73 100,02
2. Valoarea medie a
datoriilor comerciale
curente , lei 21301,5 24746 + 3446 ,5 116,17
3. Numărul de rotații ale
datoriilor comerciale
curente 14,04 12,08 – 1,96 86,04
4. Viteza de rotație a
datoriilor comerciale
curente, zile 25,65 29,79 + 4,14 116,14

La entitatea „MOLBLAN -GRUP ” S.R.L. numărul de rotație a datoriilor comerciale
curente, calculat în baza costului vânzărilor, s -a micșorat în dinamică cu 1,96 ori cu to aate că
valoarea medie a datoriilor comerciale curente și costul vînzărilor au înregistrat creșteri
respectiv cu 3446,5 lei și 73 lei. Respectiv se observă o încetinire a vitez ei de rotație a
dator iilor comerciale curente cu 4 zile. A supra acestei încetiniri a influențat negative
descreșterea numărului de rotații ale datoriilor comerciale curente.
Datoriile comerciale pot fi analizate și interpretate și în funcție de ponderea acestora
în total activ. Situația valorică a acestor indicatori de referință în cazul entității „MOLBLAN –
GRUP ” S.R.L. se prezintă astfel:

49
Tabelul 3.7.
Ponderea datoriilor comerciale în total activ al entității „MOLBLAN -GRUP ” S.R.L.

Nr.
d/o Indicatori Anul
2017 Anul
2018 Abaterea
(+;-) Ritmul
de
creștere
,%
A 1 2 3 4 5
1. Datorii comerciale, lei 27450 22042 – 5408 80,30
2. Total activ, lei 475499 423931 – 51568 89,15
3. Ponderea datoriilor
comerciale , în total
activ,% 5,77 5,20 – 0,57 90,12

Pentru a putea afirma că avem de a face cu o situație favorabilă societății ponderea
datoriilor comerciale în total activ nu trebuie să depășească 50%, însă după cum putem
observa în tabelul prezentat anterior, entitatea în cau ză în anul 2017 – 2018 se încadre ază
într-o situație favorabilă, ceea ce înseamnă că entitatea „MOLBLAN -GRUP ” S.R.L. dispune
de foarte multe resurse valorificabile în orice moment, fapt care se poate dovedi eficient
pentru entitatea cu răspundere limitată.

3.3. Analiza influenței datorii lor comerciale asupra principalilor indicatori economico –
financiari ai activității entității
Situația financiară a datoriilor se poate determina și cu ajutorul unor indicatori
economico – financiari ca de exemplu lichiditatea.
Problematica lichidității și s olvabilității firmei este destul de complexă: lichiditatea se
referă la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în bani, aceasta putând fi și
un criteriu de grupare a posturilor în bilanț.
Lichiditatea bilanțului reprezintă capacitatea e ntității de a -și achita datoriile pe termen
scurt, iar lichiditatea activelor – capacitatea de a se transforma în mijloace bănești fără
pierderea valorii lor. Insuficiența lichidității bilanțului generează incapacitatea entității de a
plăti datoriile sale curente, ceea ce poate duce la vânzarea investițiilor pe termen lung,
activelor, și în cele din urmă, la faliment.
Formula de bază a lichidității este:

50 Lichiditatea bilanțului = Mijloace de plată / Datorii curente (3.7)
În funcție de componența numără torului formulei obținem coeficienți ce reflectă un
grad diferit de lichiditate.

Coeficientul lichidității curente = Active circulante / Datorii curente (3.8)
Se caracterizează capacitatea entității de a achita datoriile curente, utilizând în acest
scop a ctivele curente. Mărimea acestui raport este considerată în general rezonabilă, în cazul
când valoarea lui este cuprinsă între 2 și 1.
Coeficientul lichidității intermediare = (Mijloace bănești + Investiții pe termen scurt +
Creanțe curente) /Datorii curente (3,9)
Caracterizează, ce parte din datoriile sale curente entitatea este capabilă să achite,
utilizând activele ce pot fi convertite imediat în mijloace bănești, adică mijloacele băneșt i,
investițiile pe termen scurt și creanțele curente. Ele nu cuprind stocurile de mărfuri și
materiale, deoarece acestea nu pot fi convertite în numerar imediat. De obicei, mărimea
acestui coeficient este mai mare de 0,7.

Coeficientul lichidității absolut e = Numerar / Datorii curente (3,10)
Arată, ce parte din datoriile sale curente întreprinderea poate să achite imediat cu
mijloace bănești. Mărimea acestui coeficient trebuie să fie mai mare de 0,2.
Prin intermediul tabelului de mai jos a fost determinat ă lichiditatea bilanțului al
entității „ MOLBLAN -GRUP ” S.R.L.
Tabelul 3.8.
Calculul coeficienților lichidității entității „MOLBLAN -GRUP ” S.R.L.
Nr.
crt.
Indicatorii
Anul 201 7
Anul 2018 Abaterea
(+;-)
1. A 2 3 4
1. Coeficientul lichidității absolute 0,17 0,01 – 0,16
2. Coeficientul lichidității intermediare 2,71 1,83 – 0,88
3. Coeficientul lichidității curente 4,59 4,15 – 0,44

Din calculele ef ectuate în tabelul rezultă că la entitatea „ MOLBLAN -GRUP ” S.R.L.
în decursul anului de gestiune s -a ivit tendința nega tivă a tuturor coeficienților lichidității.

51 În particular, lichiditatea curentă depășește limita intervalului optim (2 – 2,5). La
începutu l anul lic hiditatea curentă constituia 4,59 iar la sfârșitul anului gestionar a înregistrat
o scădere de 0,44 și constituie 4,15 . Acest fenomen se explică prin faptul că ritmul creșterii
activelor curente depășește considerabil ritmul creșterii datoriilor curente.
Din cauza diminuării sumei mijloacelor bănești și a creanțelor în condițiile scăd erii
datoriilor curente s -a micș orat esențial și lichiditatea intermediară. Dacă la începutul anului
de gest iune acest coeficient alcătuia 2,71 ; atunci în decursul an ului lichiditatea int ermediară a
scăzut până la 1 ,83.
La cel mai scăzut nivel, în comparație cu nivelul optim (0,2 -0,25) se situează
coeficientul lichidității absolute. Este de menționat, că acest coeficient nu corespunde
cerințelor atât la începutul anul ui – 0,17; însă la sfârșitul anului de gestiune (0,01)
demonstrând evoluția nega tivă în urma descreșterii sumei mijloacelor bănești disponibile în
condițiile sporiri i datoriilor curente .

52 CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Tranziția la noul tip d e economie impune și o tranziție la un nou mod de conducere,
bazat pe libertatea afacerilor, dar care conține și conștientizarea nevoii de perspectivă, de
orizont, în așa fel încât să se asigure participarea responsabilă, în cunoștința de cauză, a
tuturor agenților economici, la edificarea viitorului.
Crearea mecanismului de desfășurare a activității de întreprinzător în condițiile
relațiilor de piață lărgește considerabil sfera de interese a entității și complică procesul de
gestionare a acesteia. Elaborar ea deciziilor manageriale eficiente și operative la etapa
actuală, depinde din ce în ce mai mult de nivelul informației furnizate de raportul financiar
anual al agenților economici, dar în mod special și de gradul de exactitate al informațiilor
aferente st udiului creanțelor.
Experiența demonstrează, totodată, că piața concurențială modernă nu exclude, ci
presupune, în mod necesar, o anumită moralitate a afacerilor, adică respectarea anumitor
norme și acte legislative aferente evaluării, constatării, eviden ței analitice și sintetice, a
controlului creanțelor întreprinderii.
Activitățile economice desfășurate în cadrul întreprinderilor se bazează pe respectarea
unor reguli și principii ce privesc activitatea economică propriu -zisă cât și cea interumană, pe
o structură organizatorică bine determinată și o pregărire profesională amplă a personalului
de execuție. În primul rând un agent economic urmărește obținerea unor satisfacții materiale,
dar și profesionale. Aceste satisfacții materiale depind de modalitatea în care își organizează
activitatea în mediul intern și cea corelată cu alți agenți economici.
Un agent economic efectuează în orice moment o analiză a activității ce o desfășoară,
iar un factor important avându -l informațiile contabile. De asemenea, ace ste informații
trebuie să fie reale, complete, corecte și oportune. O bună organizare a evidențelor contabile
necesită evaluarea, documentarea și înregistrarea corectă a tuturor operațiunilor precum și
inventarierea și reflectarea în situațiile financiare anuale ale acestora.
Datoriile comerciale reflectă capacitatea agenților economici în organizarea și
conducerea activității. O investiție care se dovedește a fi neprofitabilă poate conduce la
pierderi sau chiar faliment. În acest fel, trebuie aleși cu gri jă furnizorii în funcție de prețurile
practicate și de calitatea bunurilor vândute.
Prin elaborarea acestei lucrări, utilizând datele colectate de la entitatea „ MOLBLAN –
GRUP ” S.R.L. autorul a încercat să analizeze apariția, stingerea, contabilizarea dato riilor
comerciale.

53 Circuitul informațiilor contabile privind datoriile comerciale la „MOLBLAN -GRUP ”
S.R.L. se realizează în felul următor:
✓ inițial, datele privind stingerea datoriilor sunt perfectate prin documentele
primare corespunzătoare, cum ar fi: co manda, factura fiscală, avizul de însoțire a mărfurilor ,
decontul de avans, ordine de plată etc.;
✓ pe baza datelor din documentele primare se întocmește Registrul conturilor
521 „Datorii comerciale curente ”, 522 „Datorii curente față de părțile afiliate ”, 523
„Avansuri curente primite ”, având posibilitatea să -i formeze structura în dependență de
necesitate;
✓ datele din Registrul conturilor menționate constituit se compară pentru a
verifica corectitudinea reflectării datelor;
✓ la sfârșitul lunii, pe baza d atelor din Registrul conturilor, se întocmește “Cartea
mare ” pe fiecare cont de evidență a datoriilor, în care se determină soldurile finale ale
acestora;
✓ apoi, soldurile finale ale conturilor sintetice de creanțe sunt preluate din
“Cartea mare ” și reflect ate în “Bilanț ” la posturile respective.
Pe baza tezei efectuate putem concluziona :
1. Accelerarea plăților dintre entități a condiționat diversificarea modalităților de
decontări comerciale aplicate în practică în ultimii ani. Pe plan internațional deco ntările iau
forma unor efecte comerciale, operațiuni de compensație, decontări electronice și on -line,
care pătrund rapid și în țara noastră. Informațiile despre decontările comerciale sunt furnizate
de contabilitate, căreia îi revine o sarcină prodigioasă de colectare, prelucrare și prezentare a
informațiilor tuturor categoriilor de utilizatori.
2. Literatura de specialitate definește în mod diferit noțiunile: decontare, efect
comercial, datorii comerciale. Considerăm, că abordarea lor din punctul de vede re al
contabilității prin definițiile propuse în teză vor elimina ambiguitățile utilizatorilor de
informații.
3. Actualmente nu există acte normative care ar reglementa în mod special
contabilitatea datoriilor comerciale ale entităților din Republica Mold ova.
4. Aspectele legate de recunoașterea și evaluarea datoriilor comerciale sunt abordate
diferit în literatura de specialitate și sunt reglementate insuficient sub aspect normativ.
Datoriile comerciale sunt recunoscute ca fiind pe termen scurt doar în cazul în care urmează
a fi stinse în decurs de 12 luni din momentul apariției. Această clasificare a datoriilor
comerciale nu corespunde reglementărilor internaționale, care stipulează posibilitatea

54 includerii în categoria datoriilor curente a datoriilor c omerciale, ce sunt reflectate ca parte a
ciclului normal de exploatare, chiar și atunci când nu se așteaptă a fi decontate în 12 luni de
la data întocmirii situațiilor financiare.
5. La entitățile mari, cu un număr considerabil de clienți și furnizori, nu se respectă
metodologia reflectării corecte a operațiunilor economice în conturile de evidență a datoriilor
comerciale, care sunt utilizate în calitate de conturi intermediare de contabilizare a
tranzacțiilor fluxurilor de mijloace bănești. Întreprinderil e autohtone practică pentru evidența
datoriilor comerciale diferite registre – unul pentru scopuri fiscale, iar altul pentru
contabilitate. Această situație conduce la dublarea nejustificată a informației și la majorarea
considerabilă a volumului de lucru contabil.
Recomandări:
1. În vederea satisfacerii cerințelor informațional -decizionale, considerăm necesar a
clasifica decontările comerciale în baza următoarelor criterii: sursa de finanțare, forma
lichidităților, tehnica plății, momentul achitării, mo dul de înregistrare în contabilitate . În
cazul entităților în care ciclul de exploatare depășește un an este recomandabil a se utiliza
criteriul ciclului de exploata re de clasificare a datoriilor comerciale.
În cazurile în care entitatea dispune de un num ăr considerabil de clienți /furnizori,
recomandăm ținerea contabilității decontărilor comerciale pe trei centre principale: 1) a
livrărilor /procurărilor; 2) a mijloacelor bănești primite /plătite; 3) a decontărilor cu clienții
/furnizorii . Astfel, segrega rea responsabilităților pe centre de contabilitate va permite: a)
gestionarea mai eficientă a decontărilor cu clienții; b) o contabilizare corectă a avansurilor
încasate, care sunt generatoare de TVA; c) reducerea substanțială a posibilelor fraude comise
la entitate .
2. Pentru unificarea informației contabile și eficientizarea lucrului contabil, propunem a
fi întocmit la entitate un registru unificat de evidență a procurărilor și decontărilor cu
furnizorii , prin includerea în reg istrele de evidență a procu rărilor , impus de Codul fiscal, a
unor indicatori suplimentari referitori la conturile sintetice și analitice de evidență a
livrărilor. Aplicarea acestui registru va facilita modul de colectare a informațiilor contabile și
de prelucrare computerizată a lor .
3. În cazul decontărilor prealabile totale și stabilirea prețului în unități convenționale la
data livrării bunurilor (prestării serviciilor), diferențele de sume trebuie reflectate ca majorare
sau micșorare a creanței /datoriei comerciale fără a fi tre cute la cheltuielile sau veniturile
perioadei. La majorarea cursului de schimb valutar cumpărătorul va trebui să plătească

55 vânzătorului o sumă suplimentară, iar la micșorarea cursului de schimb valutar vânzătorul va
trebui să restituie cumpărătorului o par te a mijloacelor bănești anterior primite.
BIBLIOGRAFIE
I. Acte legislative și nor mative
1. Legea contabilității și raportării financiare nr.287 din 15.12.2017. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova , nr.1 -6, art.22 din 05.01.2018.
2. Regulamentul privind i nventarierea, aprobat prin ordinul Ministerului Finanțelor al
Republicii Moldova nr.60 din 29.05.2012. In Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
nr.166 -169 din 10.08.2012.
3. Regulamentul cu privire la transferul de credit, aprobat prin Hotărârea Consiliulu i de
administrație al B.N.M. nr. 157 din 01.08.2013. In: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, nr. 191 -197 din 06.09.2013.
4. Standard Nr. 1533 din 22.10.2013. In: Ministerul Finanțelor. In: Monitorul Oficial
Republicii Moldova, nr. 233 -237 din 22.10.2013 .
5. Standardele Internaționale de Raportare Financiară (I.F.R.S.). In: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova (ediție specială), 2008.
6. Plan Nr. 1534 din 22.10.2013. In: Ministerul Finanțelor. In Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, nr. 233 -237 din 22.10 .2013.
II. Monografii, manuale și alte c ărți
7. Bojian O. Contabilitate generală. București: Editura Universitară, 2001. -336 p.
8. Безруких П. и др. Бухгалтерский учет. – Москва: Бухгалтерский учет, 2004. – 736 с
9. Feleagă N. Sisteme contabile comparate. – Bucur ești: Editura Economică, 1999. -351 p.
10. Feleagă N., Ionașcu I. Tratat de contabilitate financiară. Volumul I. – București: Editura
Economică, 1998. – 504 p.
11. Горицкая Н. Особенности бухгалтерского учета в современных условиях. – Киев:
Бухгалтерия. Налоги. Биз нес, 2002. – 352 с.
12. Horomnea E. Tratat de contabilitate. Teorii, concepte, principii, standarde. Aplicații,
Volumul I. -Iași: Editura Sedcom Libris, 2001. – 488 p.
13. Grabarovschi L., Paladi V., Prisacar T., Zaharcenco I. Întocmirea rapoartelor financiare în
baza studiului de caz. Chișinău: ACAP, 1999.
14. Mazarachi Ch., Luca L., Nicolai M. Contabilitate aplicată. Fundamente ale contabilității.
Contabilitate generală. Contabilitate managerială. Controlul economico -financiar prin
intermediul conturilor. Editura NA ȚIONAL, 1996. -560 p.
15. Malciu L. Contabilitate aprofundată. – București: Editura Economică, 2000. – 256 p.
16. Мэтьюс М., Перера М. Теория бухгалтерского учета: Учебник. Пер. с англ. / Под ред.

56 Соколова Я., Смирновой И. – Москва: Аудит, 1999. – 663 с.
17. Nederiță A ., Bucur.V., Carauș M. Contabilitatea financiară, Chișinău, ACAP. 2003. – 452 p.
18. Nederiță A. Corespondența conturilor contabile conform prevederilor S.N.C. și codul fiscal.
Chișinău, 2007. -573 p.
19. Needels B. E., Anderson H. R., Conduele I. C. Principiile de bază ale contabilității. Ediția a
V-a. Chișinău: ARC, 2000. -652 p.
20. Oprea C., Ristea M. Bazele contabilității. -București: Editura Didactică și Pedagogică,
2004. -364 p.
21. Новодворский В., Сабанин Р. Бухгалтерский и налоговый учет доходов и расходов. –
С.Петербург: Питер, 2003. – 256 с.
22. Paraschivescu D. (coordonator). Contabilitate financiară. – Iași: Tehnopres, 2007. – 670 p.
23. Pântea I. Managementul contabilității românești. – Deva: Editura Intelcredo, 1999. – 742 p.
24. Палий В. Бухгалтерский учет доходов, рас ходов и прибыли. – Москва: Бератор -Пресс,
2003. – 176 с.
25. Ristea M., Dumitru C. Contabilitate financiară. – București: Editura Mărgăritar, 2002. – 485
p.
26. Rousse F. Normalisation comptable, principes et practiques. Collection Methodologie. –
Paris: Ed. Minis tere de la Cooperation et du Developpement, 1989. -356 p.
27. Sajin I. Contabilitatea și auditul decont ărilor comerciale. Chișinău, ASEM. 2008. – 137 p.
28. Tuhari T., Maleca I., Fulga V. Contabilitate. Note de curs. MOLDCOOP, Tipografia
UCCM – Chișinău 2015. – 309 p.
29. Тухарь Т. Организация бухгалтерского учета на предприятии: (учеб. пособие) /
МОЛДКООП, КТУМ. – К.:UCCM, 2009. – 110 с.
30. Тухарь Т. Иконников В. Стандарты бухгалтерского учета: учеб. пособие/ –
МОЛДКООП, КТУМ. – К.:UCCM, 2009. – 148 с.
31. Țurcanu V., Bajer ean E. Bazele contabilității: Man. / – ASEM. – Ch.: F.E.P. ”Tipografia
Centrală”, 2004. – 268 p.
32. Țurcanu V., Iachimovschi A. Îndrumări teoretice și aplicații practice la contabilitate:
(lucrare metodico -didactică) / – ASEM. – Ch.: ASEM, 2002. – 188 p.
33. Țurcan u V., Golocialova I. Raportarea financiar ă conform standardelor interna ționale . –
Chișinău: ACAP , 2015. – 264 p.
34. Верещагин С. Реализация: бухгалтерский и налоговый учет – Москва: Информцентр
XX века, 2004. – 184 с.

57

DECLARAȚIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII

Subsemnatul (a) Blăniță Daniela declar de proprie răspundere că lucrarea cu tema
„Contabilitatea și analiza datoriilor comerciale ” este rezultatul muncii mele, pe baza propriilor
cercetări și pe baza informațiilor obținute din surse care au f ost citate și indicate, conform
normelor etice, în note și în bibliografie.
Declar că lucrarea nu a mai fost prezentată sub această formă la nici o instituție de
învățământ superior în vederea obținerii unui grad sau titlu științific ori didactic.

Data__ ___________ Semnătura_____________

58

ANEXE