Cap Amalia -Luminița [609055]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAM DE STUDIU: FINANȚE, BĂNCI , ASIGURĂRI
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ZI

Lucrare de disertație

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Prof. Univ. Dr. Habil. Sabău -Popa Diana

MASTERAND: [anonimizat]
2020

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECON OMICE
PROGRAM DE STUDIU: FINANȚE, BĂNCI , ASIGURĂRI
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ZI

FONDURILE CU CAPITAL DE RISC
-actori ai piețelor financiare internaționale –

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Prof. Univ. Dr. Habil. Sabău -Popa Diana

MASTERAND: [anonimizat]
2020

CUPRINS
Pagina
INTRODUCERE…………………… ……………………………. ……………………… ……….. ………………….. 3
CAPITOLUL I. PIEȚELE FINANCIARE INTERNAȚIONALE -CONCEPT.
TRĂSĂTURI. PARTICIPANȚI …………………………………………….. ………………. …….. …………. .5
I.1 Piețele financiare internaționale . Delimitări conceptuale …………. ………………. ………………….5
I.1.1 Structură și trăsături …………………………………………………………………….. ……………6
I.2 Participanții pe piețele financiare internaționale …………. ……………………………………. …………8
I.2.1 Emitenții și investitorii ……………………………………………………….. ………. ……… ……..9
I.2.2 Intermed iarii financiar i…….. ………………. ………………………… …………………. ……… 10
CAPITOLUL II. FONDURILE CU CAPITAL DE RISC …………………. …………………….. ..13
II.1 Fondurile cu capital de r isc – Istoric. D efiniții. Rol. Caracteristici …………. …………….. ……1 3
II.2 Tipologia fondurile de capital de Risc. Procesul f inanțării …………………………………. ……..1 5
II.2.1 Evoluții generale privind piața capitalului de risc în Europa …………………….. …23
CAPITOLUL III . FONDURILE CU CAPITAL DE RISC ÎN FRANȚA ………………….. ..27
III.1 Investițiile cu capital de risc în Franța. Particularități …………………………. ………………. …..27
III.2 Evoluția fondurilor cu capital de risc în Franța ……………………………….. ………………. ……..3 6
CONCLUZII …………………………. ………………………… ………………………. …………………………….4 2
BIBLIOGRAFIE …………….. ……………………. ……………………….. ………… ………………………… …45
ANEXE………… ……………………………………………………………………………. 49

3
INTRODUCERE
Lucrarea de disertație este intitulată “Fondurile cu capital de risc -actori ai pieței
financiare in ternaționale”, fiind elaborată sub coordonarea științifică a profesorului
universitar doctor habil. Sabău -Popa Diana și realizată de o așa manieră încât să permită
vizualizarea impactului investițiilor cu capital de risc pentru companiile inovatoare sau pe ntru
întreprinderile mici și mijlocii , utilizându -se în îndeplinirea acestui scop informații prelua te
din cărți de specialitate, studii, articole și alte surse de specialitate.
Fenomenul de globalizare presupune inclusiv în epoca actuală tensiuni la nivel
interstatal și ca urmare a acestor surescitări observăm preocuparea considerabilă a economiilor
naționale de a concentra eforturile în perfecționare a elementelor de competitivitate ce există
pe plan intern . Conexiunile existente î ntre capital și democra ție au devenit teme tot mai
disputat e, chestiune observabilă cu precădere în națiunile slab dezvoltate sau în curs de
dezvoltare ca urmare a ivirii noilor forme de democra ție și anume democra țiile iliberale.
Capitalul s -a transformat într -un factor de produc ție cu o organizare mai eficace , cu o
dinamic ă mai accentuată și în concomitent a devenit mai însemnat la nivelul mediului
economic dec ât munca. Existența acestei discrepan țe a condus la solidifica rea tensiunilor la
nivel de pie țe, rolul muncii devenind mai limitat în contextul economic global. Sectorul de
activitate ce are ca obiect digitalizarea mun cii înregistrează în mod continu u creșteri
însemnate . Este ușor oservabil că, orice e xces poate conduce la urmări negative, interesul
principal cu privire la c apital fiind creearea unui cadru care s ă permit ă dezvoltarea acestuia.
Din aceste considerente s -au constituit o serie de forme de organizare cum ar fi fondurile de
investi ții, fondurile de capital de risc, o ascensiune a institu țiilor financiar bancare s. am.d .
Rațiunile ce stau la baza selectării acestei teme de disertație sunt reprezentate de faptul
că scopul principal al oricărei economii și anume dezvoltarea/creșterea economic ă, nu mai
poate fi îndeplinit deoarece este insuficient pentru a determina dezvoltare a, iar lipsa
capitalului la nivel global a devenit preocuparea principală, așadar , într -o economie
preponderent capitalist ă, aceasta este o chestiune cu o importanță vitală, având în vedere că
survine incapacitatea generării locurilor de munc ă precu m și lipsa cre șterii nivelului de trai
pentru cet ățeni, deși există o creștere economic ă. Un alt impediment ce are importanță pentru
creșterea economic ă survine din facilitarea în prezent a accesului la inova ție, însă acest acces
este unul extrem de costis itor. Limitarea sau chiar inexistența accesului la inova ție afectează
Statele în curs de dezvoltare sau cele s ărace, acestora lipsindu -le capacitatea să produc ă
inova ție, situa ție care men ține deficitul dintre statele dezvoltate și cele mai pu țin dezvoltat e.

4
Această lucrare este realizată în așa manieră de a prezenta caracteristicile fondurilor cu
capital de risc, beneficiile aduse de acești intermediari pe piața de capital a unei țări, precum și
evidențierea politicilor elaborate și implementare în vederea îmbunătățirii mediului de afaceri,
cu accent sporit pe încurajarea inovării și creării de noi locuri de muncă.
Lucrarea este împărțită în trei capitole, fiecare tratând, pe de -o parte, piețe financiare
internaționale, conceptul, caracteristicile și participanții pe piețe, iar pe de altă parte se va trata
pe larg categoria de participanți denumită ,,fondurile cu capital de risc” și va prezenta, ca și
studiu de caz, particularitățile acestora în cadrul unei țări, anume Franța.
În primul capitol, intit ulat ,,P iețele financiare internaționale -Concept. Trăsături.
Participanți ” sunt prezentate delimitări conceptuale cu privire la piețele financiare
internaționale, structura și principalele caracteristici ale acestora, iar în final sunt clasificați
particip anții pe aceste piețe cu particularitățile acestora .
Cel de -al doilea capitol tratează fondurile cu capital de risc, unde primul subcapitol
,,Fondurile cu capital de r isc – Istoric. Definiții. Rol. Caracteristici ” conține informații
generale cu privire la această categorie de emitenți, evidențiază importanța acestora, evoluția
și rolul lor, urmând mai departe să se prezinte tipologia fondurilor cu capital de risc și
procesul finanțării în cadrul subcapitolului II.2, unde la final este prezentată evoluția
investițiile cu capital de risc, pe ultimii ani, în Europa.
În cadrul capitolului trei, denumit ,,Fondurile de capital de r isc în Franța”, sunt
prezentate particularitățile capitalului de risc în țara respectivă, cadrul de reglementare,
măsurile de stimula re fiscală, modul de funcționare a fondurilor de capital de risc,
documentația legală și strategiile de ieșire practicate în țara studiată. Subcapitolul doi prezintă
evoluția pe ultimii cinci ani, marcată prin grafice și tabele, a implicațiile fondurilor d e capital
de risc pe piața franceză de capital și volumul investițiile făcute cu capital de risc, expunându –
se astfel numărul de companii noi inițiate, locurile de muncă nou create și beneficiile aduse.
În final vor fi prezentate concluziile generale rezu ltate atât din abordarea teoretică cât
și din partea de analiză a lucrării , și anume faptul că în ultimele decenii , fondurile cu capital
de risc au determinat inovații și schimbări pozitive în Europa Central ă și de Est, având un
aport în creearea economii lor competitive, semnificând pentru aceast ă regiune o modalitate
relativ nou ă de finan țare. O mare parte dintre investi țiile din ultimii 2 -3 ani au fost efectuate în
arii de activitate precum tehnologia informa țiilor și comunica ții, servicii, s ănătate și
biotehnologie, preponderent în companii aflate în stadii inițiale de dezvoltare.

5
CAPITOLUL I.
PIEȚELE FINANCIARE INTERNAȚIONALE -CONCEPT. TRĂSĂTURI.
PARTICIPANȚI
I.1 Piețele Financiare Internaționale . Delimitări conceptuale
Societatea umană cunoaște un co ntinuu progres dat de permanenta confruntare între
ideile celor angrenați în ramurile diverse ale științei. Finanțele dovedesc acest lucru prin
simplul fapt că anumite cuvinte precum: bursă, piață de capital, piață financiară sunt
considerate sinonime, sit uație datorată diferitelor nuanțe date specialiștii în domeniu și de
accepțiunile pe care aceștia le au cu privire la termenii enumerați. În continuare, vom prezenta
noțiunea de piață financiară internațională și vom evidenția structura și caracteristicile
acesteia.
,,Piața financiară reprezintă mecanismul prin care activele financiare nebancare și
parțial, cele bancare, sunt emise și introduse în circuitul economic, facilitând vânzarea și
cumpărarea acestora. Ea asigură întâlnirea directă a investitorilor, deținători de capitaluri
excedentare, cu cei care caută fonduri, utilizatorii de capital. Aceștia din urmă emit titluri de
creanță proprii, negociabile, care sunt cumpărate de către deținătorii de capital.”1
,,Piețele fi nanciare internaționale reprezintă întâlnirea cererii de finanțare a instituțiilor
financiare internaționale, a guvernelor, a administrațiilor locale, societăților comerciale cu
oferta de capital ce poate proveni de la investitori, bănci, fonduri de pensii sau alte persoane
ce dețin capital uri pe termen lung. ”2 Pe de -o parte există situații când firme, întreprinderi, cât
și persoane fizice sau chiar statul să aibe nevoie de capital. Pe de altă parte unele firme sau
persoane fizice au la dispoziție venituri ce se dovedesc mai mari decât chelt uielilor lor,
rezultând un disponibil de fonduri ce poate fi investit sub formă de valori mobiliare ori
lichidități. Astfel, piața financiară reprezintă locul unde cei care necesită capital se întâlnesc
cu cei ce dispun de fonduri pentru investiții, dezvol tându -se o multitudine de piețe diferite,
deoarece fiecare piață utilizează instrumente financiare diferite și deservește o anumită
categorie de clienți.3

1 Tulai Horia, Piețe financiare , Casa Cărții de Știință, Cluj -Napoca, 2004, pag. 9 -10
2 Costin Kiritescu, Relațiile valutar -financiare inte rnaționale , Editura Stiințifică și Enciclopedică, București,
1978, pag. 82
3 Roxana Dumitrașcu, suport de curs Piața financiară europeană , Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir“,
2011, pag. 8 -10, document disponibil online pe https://www.academia.edu/12779618/Curs_piata_financiara ,
accesat în data de 30 martie 2020

6
Operațiunile ce se desfășoară pe aceste piețe implică mobilizarea ș i investirea de
capital, la nivel internațional, în obiective și beneficiari din diferite țări. Se deosebește, astfel,
de piața financiară națională prin faptul că implică parteneri din țări distincte sau chiar din
aceeași țară, cu diferența că aceste întreprinderi sau instituții au inter ese mondiale.
Tranzacțiile se realizează în monedă străină, neținându -se cont de cea a țării în care acestea au
loc.4

I.1.1 Structură și trăsături
Piața financiară internațională se împarte în două mari segmente: piața financiară
primară ce implică colect area veniturilor economisite și piața financiară secundară ce asigură
distribuirea și lichiditatea econom iilor plasate. În cadrul primului segment expus anterior se
asigură atragerea veniturilor excedente de la posesori de capital existenți atât pe piața i nternă
cât și pe cea internațională, punându -se în legătură cei ce dispun de disponibil financiar
excendentar și doresc să îl plaseze înspre subiecții ce dovedesc un deficit de resurse
financiare. În acest mod, segmentul primar al acestei piețe îndeplineșt e funcția de finanțare.
Finanțarea, în acest punct, se poate realiza pe cale directă sau indirectă. Ca de
exemplu, când se constată că veniturile ce sunt economisite de către populație depășesc
investițiile realizate de subiecți, atunci cei ce dețin aceste economii pot finanța în mod direct ,
prin intermediul pieței financiare, deficitele de resurse ale subiecților solicitatori în acest sens,
lucru realizat prin achiziționarea de către fiecare persoană a instrumentelor financiare emise
de aceștia.
Statul și administrațiile locale s -au dovedit a fi subiecții cu cele mai multe solicitări în
cadrul acestui sistem de finanțare (prin emitere de titluri financiare) , situație datorată
deficitelor bugetare înregistrate de -a lungul perioadei .
Finanțarea pe cale indi rectă se realizează de către organismele financiare de
intermediere ce emit titluri financiare, colectează și mobiliează în mod eficient resursele
economisite înspre cei care au nevoie de resurse. Aceste organisme funcționează pe baza unor
fonduri financi are ce au scopuri exacte și sunt utilizate ocazional în acest tip de finanțare. Ca
și exemple de fonduri financiare utilizate regăsim: fondurile caselor de pensii, fondurile
caselor de concedii, fondurile instituțiilor de asigurări sociale, ș.a. 5 Pe măsur ă ce piața

4 Cristian Păun, suport de curs Finanțe Internaționale , Universitatea Româno -Americană din București, 2010,
pag. 3 -4, d ocument disponibil online pe site -ul
http://www.finint.ase.ro/Cursuri%20licenta/Curs%20FI_URA_licenta/Suportul%20de%20curs%20F I_Paun%20
Cristian_FR.pdf , accesat în 30 martie 2020
5 Pierre Llau, Economie Financière Publique , Editura Presses Universitaires De France, 1996, pag. 19 -21

7
primară îndeplinește rolul de alocare al capitalului de investit, reprezentând func ția de
finanțare, piața secundară este segmentul unde se negociază titluri emise , adică locul unde se
mobilizează economiile, cuprinzând tranzacțiile dintre subie cții care dețin resurse ce le vor a
fi plasate și cei care dețin titluri spre vânzare.
Se constituie, astfel, un cadru organizat ce poar tă denumirea de bursă de valori . Prin
funcția sa de asigurare a lichidității, mobilității și evaluării economiilor plas ate în titluri
financiare, piața secundară contribuie la funcționarea eficientă a pieței financiare primare, cele
doua segmente fiind deci complementare. 6
Adepții teoriei anglo -saxone dețin următoarea accepțiune asupra structurii pieței
financiare și ace ea că împărțirea se realizează în trei compartimente și anume: piața
monetară (reprezentată de piața titlurilor de natură monetară emise pe termen scurt de până la
un an unde se tranzacționează instrumente precum: cambii, cecuri, bilete la ordin, depozite
bancare, cerficate de depozit), piața de capital (locul unde se tranzacționează titluri pe
termen mediu si lung, precum obligaț iuni, acțiuni și alte derivate) și piața bancară
(caracterizată prin tranzacții c u active bancare nonneg ociabile, cu lichiditate maximă). 7
Piața unică a capitalurilor la nivel mondial ,,este mecanismul prin care activele
financiare sunt emise și puse în circuit economic internațional și este formată din: piețele
naționale de capital ( pe care se efectuează tranzacții cu titluri de credit străine pe termen
lung); piața euroobligațiunilor și a obligațiunilor străine (ce negociază ob ligațiunile pe termen
lung, 10 -15 ani, emise în străinătate și exprimate în eurovalute, care dau dreptul posesorului la
un venit anual numit cupon ); piața internaț ională a acțiunilor ( pe care se mobilizează
capitaluri, îndeosebi de către societățile internaționale, care le permite lărgirea surselor de
capital și depășirea restricțiilor impuse de controlul guvernamental ); piețele naționale
monetare (pe care se efectuează tranzacții cu titluri de credit străine pe termen scurt și Piața
internațională a creditului ).” 8
Principalele centre financiare internaționale sunt: New -York, Londra, Paris, Frankfurt,
Zürich, Amsterdam, Milano, Tokio, Hong -Kong ș.a.9

6 Saunders Anthony; Cornett Marcia Millon, Financial Markets and Institutions , Editura Mc Graw Hill
Education, 2015, pag. 4 -5, document disponibil onlne pe site -ul
https://kamayanti.files.wordpress.com/2016/09/the -mcgraw -hill_irwin -series -in-finance -insurance -and-real-
estate -anthony -saunders -marcia -millon -cornett -financial -markets -and-institutions -mcgraw -hill-education –
2011.pd f , accesat în data de 30 martie 2020
7 Tulai Horia, Piețe financiare , Casa Cărții de Știință, Cluj -Napoca, 2004, pag. 13 -15
8 Sabău -Popa Diana, Piețe financiare internaționale – Note de curs , Universitatea din Oradea, 2019, Curs 2, pag.
2
9 Ibidem, pag. 3

8
I.2 Participanții pe piețele financiare internaționale
Piața financiară internațională, după cum s -a menționat și anterior, reprezintă locul unde
oferta de titluri financiare se întâlnește cu cererea, participanții putând fi atât persoane fizice
cât și întrepr inderi, ori intermediarii financiari sau chiar statul. Pe de -o parte sunt vânzătorii
care doresc fie să renunțe la investiția făcută în capitalul unei firme, fie să își mărească
lichiditatea averii, iar pe de altă parte sunt cumpărătorii care doresc să găs ească o mobilizare
frunctoasă a economiilor lor ori să dețină participații în capitalul unei societăți.
Participarea pe piețele finan ciare internaționale depinde de disponibilitatea unei
capacități de finanțare, de rețeaua de filiale, de stabilitatea mone dei naționale, de restricții și
fiscalitatea referitoare la operațiile internaționale de natură financiară, de convertibilitatea și
liberul transfer al titlurilor financiare și totodată se bazează pe următoarele motivații ( tabelul
nr. I.1.):10

Tabelul nr.I.1. Tabloul motivațiilor participanților pe piețele financiare
internaționale
Investitorii
– investesc pe piețe externe Creditorii
– furnizează credite pe
piețele externe Debitorii
– se împrumută pe piețele
externe
– pentru a beneficia de
condiții econom ice mai bune – pentru a beneficia de ratele
mai ridicate de dobândă în
străinătate – pentru a beneficia de rate
mai mici de dobândă
– când se speculează ca
monedele străine să se
aprecieze față de cea proprie – când se așteaptă ca
monedele străine să se
aprecieze față de cele proprii -când se așteaptă ca
monedele străine să se
deprecieze față de cea proprie
– pentru a obține beneficiile
venite din diversificarea
internațională – pentru a beneficia de
diversificarea internațională

Sursă: Lect. univ. dr. Roxana Dumitrașcu, Piața financiară europeană , Universitatea
Creștină „Dimitrie Cantemir“, 2011, pag. 8 -9

10Roxana Dumitrașcu, suport de curs Piața financiară europeană , Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir“,
2011, pag. 8 -9, document disponibil online pe site -ul
https://www.academia .edu/12779618/Curs_piata_financiara/ , accesat în data de 02 aprilie 2020

9
Principalii actori ai pieței financiare internaționale sunt deținătorii de titluri financiare,
ce prin tranzactionare doresc să speculeze cursul bur sier (prețul de piață, mai mare sau mai
mic decât prețul de emisiune) și investitorii, care doresc ca aceste valori mobiliare să ajungă
în posesia lor. Prin urmare, participanții pe aceste piețe se pot grupa în două categorii și
anume: subiecții care emit valori mobiliare și investitorii, respectiv intermediarii financiare. 11

I.2.1 Emitenții și investitorii
,,Emitenții sunt persoane juridice de drept public sau privat care realizează emisiuni de
valori mobiliare și se împart la rându l lor în următoarele ca tegorii : guvernul și organe ale
administrației centrale și locale (pot să emită numai obligațiuni sau alte titluri de natura
obligațiunilor, urmând să fie introduse spre cotare pe burse oficiale ); instituțiile și organismele
internaționale (cunoscuți ca pa rticipanți activi pe piețe financiare internaționale, lansează
împrumuri la rang înalt, proces datorat reglementării acestor piețe în ultima perioadă );
societățile com erciale, chiar și cele bancare (sunt considerați cei mai activi emitenți de titluri
cum sunt obligațiunile și acțiunile). ”12 Investitorii sunt fie persoane fizice, respectiv juridice,
ce au în posesie un portofoliu de valori mobiliare pe care le mobilizează în nume propriu.
Aceștia sunt atât deținători atât titluri financiare ce vor să răscum pere investiția făcută în
acestea, sub forma capitalului plasat, fiind dispuși să le vândă celor doritori, cât și posesori de
lichidități disponibile a fi plasate î n produse de natură financiară ș i pot fi grupați astfel:
a) În funcție de statutul juridic și o biectul de activitate
 Investitori instituționali:
– societățile de asigurări , casele de pensii și alte organisme de prevedere, ce sunt nevoite să
își sporească fondurile atrase pentru a achita obligațiile asumate (plata pensiilor,
indemnizațiilor, despăgub irilor, ș.a.);
– societățile bancare, fac apel la această piață pentru a susține un nivel corespunzător al
lichidității plasamentelor efectuate, ca soluție în diminuarea riscului operațional;
– societățile financiare, ce pun la dispoziția clienților servic ii precum gestiunea valorilor
mobiliare, negocierea titlurilor financiare, etc ;
– băncile centrale, iau parte atât ca reprezentate pentru guverne, cât și ca investitori prin
plasarea unei părți din rezervele proprii ;

11 Sabău -Popa Diana, Piețe financiare internaționale – Note de curs , Universitatea din Oradea, 2019, Curs 2,
pag. 3
12 Tulai Horia, Piețe financiare , Casa Cărții de Știință, Cluj -Napoc a, 2004, pag. 15

10
– organismele de plasament colectiv, care consideră că prin gestionarea economiilor micilor
investitori, în mod individual, aceștia nu dau un randament propice, astfel că îi asociază în
vederea administrării la comun spre rezultate mai bune;
– instituții și organisme internaționale , își plasea ză fondurile în cadrul unor programe de
cooperare și asistență;
 Investitori individuali
– societățile comerciale pot să își plaseze activele financiare disponibile pe te rmen lung în
valori mobiliare;
– persoanele fizice sunt asemănate cu termenul de inves titori ,,nesoftificați”, iar participarea
acestora pe piața financiară depinde capacitatea de a acumula economii cât și de cultura
investițională, deoarece este necesară cunoașterea tehnicilor bursiere cât a aversiunii față de
risc. Cu toate aceste ele pot să aleagă își gestioneze personal portofoliul sau prin intermediul
terților (soluție preferată de obicei).
b) În funcție de strategia investițională
 Investitor ii strategici sunt cei care achiziționează un important număr de acțiuni din
cadrul unei firme, impli cându -se în conducerea acesteia;
 Investitorii de portofoliu sunt aceia care achiziționează valori mobiliare, chiar și
titluri de stat, ca strategie pentru a -și diversifica portofoliul și din rațiuni ce țin de risc
și randament;
 Investitorii speculat ivi sunt cei ce urmăresc să obțină de pe urma fluctuațiilor
înregistrate de valorile mobiliare în timp un câștig semnificativ, însă, în funcție de
aceste variații și anticipări ei își modifică poziția fie de vânzător fie de cumpărător.13

I.2.2 Intermediar ii financiari
Intermedierea pe o piață financiară se realizează luând în considerare un s istem de
organizare ce conține referiri atât la locul și rolul participanților, cât și la modalitatea de
efectuare a diferitelor operațiuni.
I. Instituțiile depozitare – prevăd a se constitui în prealabil resurse financiare prin
atragere de depozite bancare de la persoane juridice sau fizice, fie ele rezidente sau
nerezidente și mobilizarea acestora prin împrumut către subiecții care au nevoie de ele.
 băncile comerciale, considerate și pilonul principal, oferă o gamă vastă de servicii
precum garanții bancare, cumpărare/vânzare valută, monotorizare, plăți și decontări

13 Tulai Horia, Piețe financiare , Casa Cărții de Știință, Cluj -Napoca, 2004, pag. 15

11
internaționale, etc. O altă categorie implicată în finanțarea internațională sunt băncile
de import -export c e acordă facilități firmelor exportatoare precum: credite de export,
de scont, garanții bancare, credite furnizor / cumpărător, ș.a.;
 uniunile de credit sunt acele companii mutuale cu specializare în furnizarea de credite
de consum și sunt cele mai mici di ntre instituțiile depozitare în ceea ce privesc fonduri
mobilizate și nivelul tranzacțiilor derulate;
 casele de economii și împrumuturi sunt acele instituții ce se axează pe acordarea de
credite cu ipotecă și oferă servicii de consultanță în acest domeniu. Sunt constituite ca
și companii mutuale, dar există și sub forma societăților pe acțiuni.
II. Instituțiille non -depozitare
 fondurile cu capital de risc (Venture Capital) sunt, în principiu, fonduri care
finanțează acele companii sau proiecte cu potențial de dezvoltare, punând la dispoziție
o vastă gamă de tehnici de finanțare și se mobilizează cu predispoziție înspre
antreprenori ce au în posesie o tehnologie de vârf, investitorul percepând anual
dividend. În prima instanță, antreprenorul este beneficiarul pr incipal având la
dispoziție resursele necesare în gestionarea afacerii, însă, ulterior, cel ce va deține
dreptul în preluarea integrală a afacerii este finanțatorul.
 companiile de finanțare sunt filiale ale instituțiilor financiare independente sau a
marilor companii, fiind specializate în sustenabilitatea dezvoltării pe plan financiar a
unei afaceri, dar și finanțarea achiziționării altor bunuri de consum, precum
autoturisme, locuințe, etc. Acestea au un risc mic datorat modalității de garantare prin
obligarea constituirii unui depozit bancar ori stoc de titluri financiare.
 societățile de asigurare, în schimbul unei prime, iau în portofoliul lor riscurile, de
natură comercială sau financiară, la care sunt expuși operatorii de pe piață, baza
juridică fiind reprezentată de polița de asigurare. În plus față de garanțiile bancare,
asigurările oferă o acoperire și a riscului de țară, ori a celui politic sau chiar suveran.
 fondurile de pensii urmăresc o atragere de capital pe termen lung, astfel sumele
obținute d in primele participanți lor sunt redistribuite pe piețe, acumulând pasive pe
termen lung și foarte lung.
 fondurile mutuale se aseamănă fondurilor expuse mai sus și sunt împărțite în fonduri
accesibile pentru toți (deschise) și fonduri exclusive membrilor fo ndatori (închise).
 băncile de investiții oferă servicii precum monotorizarea piețelor, emisiunea și
garantarea emisiunii de titluri financiare, acordarea de consultanță, intermedierea

12
operațiunilor cu titluri financiare. În principiu, aceste instituții se ocupă cu vânzarea de
instrumente financiare cu venit fix (hâr tii comerciale sau obligațiuni) și având sprijin
din partea statului au o puternică influență în direcționarea fluctuațiilor financiare
internaționale.14
Dezvoltarea pieței financiare internaționa le constituie o consecință a necesităților
manifestate de investitori și de cei care doresc să -și plaseze capitalul financiar. Importanța
piețelor nu poate fi supr aevaluată. Ele permit transfer ul de fonduri cu eficiență între debitori și
creditori. Astfel, persoanele care au resurse insuficiente pentru a profita de toate oportunitățile
investiției lor ce produc rate de rentabilitate mai mare decât rata pieței sunt capabili să
împrumute fonduri și să investească mai mult de cât ar face -o, în mod normal, fără piețele
financiare . În acest fel, fo ndurile pot fi alocate eficient de la indivizi cu puține oportunități
productive și resurse excedentare la subiecț i cu multe oportunități și fonduri insuficient e.15

14 Vancea Smaranda, Piețe financiare internaționale – Note de curs, Universitatea ,,Dimitrie Cantermir” Tîrgu –
Mureș, 2019, pag. 11 -15, disponibil online pe site-ul
https://cantemir.ro/cursuriudc/1sem1/Facultati/Stiinte%20economi ce/FB/Anul%202/Piete%20financiare%20inte
rnationale/Vancea%20 -%20Piete%20financiare%20internationale.pdf , accesat în data de 06 aprilie 2020
15 Thomas E. Copeland, J. Fred Weston, Financial Theory And Corporate Policy, Editura Addison -Wesley
Publishing Comp any, Los Angeles, 1988, Pag. 13

13
CAPITOLUL II.
FONDURILE DE CAPITAL DE RISC

II.1 Fondurile de capital de risc – Istoric. Definiții. Rol. Caracteristici
Noțiunea de ,,venture capital”, tradusă în limba română prin ,,capital de risc”
reprezintă finanțarea acordată de investitori întreprinderilor considerate mici, dar cu potențial
de dezvol tare pe orizont lung și, totodată, start -up-urilor. După cum s -a evidențial în capitolul
anterior, acest capital se formează din mobilizarea resurselor unor investitori, bănci de
investiții sau alte categorii de instituții financiare și se poate să aibe or i o formă monetară ori
se prezintă sub formă de expertiză tehnică sau managerială. Investitorii în această categorie de
fonduri sunt conștienți că pot să piardă integral sau, în situații mai favorabile, parțial resursele
alocate în acest sens.16 Fondurile d e capital de risc fac parte din categoria participanților pe
piața financiară internațională care, contrar investitorilor strategici, nu încadrează în
portofoliul lor operațiuni sau afaceri similare cu cele ale întreprinderilor în care doresc să
investeasc ă, iar investiția făcută are ca direcție principală managementul firmei. Acești
parteneri financiari oferă finanțare firmelor mici și mijlocii sau noilor societăți fără a cere în
schimb o garanție.17
În anul 1946, Georges Doriot, profesor la Universitatea Harvard, a creat Corporația
American ă de Cercetare și Dezvoltare (ARD) alături de Karl Compton, președintele
Institutului din Massachusetts Tehnologie, Merrill Griswold, președinte al Massachusetts
Inves tors Trusts și Ralph Flanders, președinte al Băncii Rezervei Federale din Boston.
Această ARD a fost creată în ideea de a strânge fonduri de la subiecți înstăriți și investite în
startup -uri antreprenoriale specializate în fabricația bazată pe tehnologie: în această manieră a
luat naștere capital ul de risc modern. O jumătate de secol mai târziu , capitalul de risc a
devenit o formă de intermediere financiară asociată frecvent cu start -up-uri antreprenoriale
dinamice, în special , în industriile de înaltă tehnologie cum ar fi comerț electronic ,
biotehnologii, echipamente medicale , hardware și software , telecomunicații și tehnologia
informației (IT). O mare parte din cele mai de succes corporații de astăzi au fost finanțate cu
capital de risc în etapele inițiale ale dezvoltării lor: Amazon, e-Bay, Apple, Cisco, Genetic

16 Boboc Dan, Dobrin Octavian -Cosmin, Studiu de impact cu privire la înființarea și operaționalizarea unui fond
de investiții cu capital de risc , Academia Română, București, 2018, pag. 29, studiu disponibil online pe site -ul
http://www.imm.gov.ro/adaugare_fisiere_imm/2018/11/Ri -1.6-Studiu -de-impact -cu-privire -la-infiintarea -si-
operationalizarea -unui-fond-de-investitii -1.pdf , accesat în data de 17 aprilie 2020
17 Giani Grădinaru, Capitalul de risc și firmele românești, în Revista Informatică Economică , Nr. 4 (20), 2001,
pag. 109, http://revistaie.ase.ro/ , articol accesat în data de 17 aprilie 2020

14
Systems, Genentech, Intel și Microsoft , pentru a numi doar câteva. Drept urmare, capitalul de
risc s -a transformat într -un important intrument de intermediere financiară.18 Majoritatea
firme lor, chiar și ARD, cu capital de risc au fost constituite sub formă de fonduri închise, însă
acest lucru a permis atragerea de investitori cu amănuntul ce ținteau un orizont pe termen
scurt și ale căror n ecesități s-au confruntat cu randamentul pe termen lung al capitalului de
risc. La sfârșitul anilor '80, SBIC19 și fonduri le închise de investiții au fost înlocuite de
societatea pe acțiuni ca structură dominantă de organizare a firmelor americane de capital de
risc. O nouă contribuție semnificativă la adoptarea unei structuri organizaționale mai eficace a
fost cla rificarea Legii privind stabilizarea veniturilor din pensii , în anul 1979, care a permis
fonduri lor de pensii să aloce resurse financiare în venture capital, conducând la o creștere
debor dantă a resurselor investite și la o dezvoltare și specializare a ind ustriei într-un ritm alert .
Înainte de anii 1990, finanțare cu capital de risc a fost, în mare mă sură, un fenomen
esențialmente american, dar datorită succesul ui în sprijinirea companiilor mici cu potențial de
creștere , ce a contribuit la crearea de locur i de muncă și bogăție , a condus g uvernele să
descopere modalități de a nutri o industrie națională de capital de risc. Simultan , profituri le în
creștere pe care le opțineau firmele americane de capital de risc au condus investitorii acestui
segment să activeze și în alte țări precum cele din Europa și Asia .20
Voi defini , astfel, finanțarea cu capital de risc ca fiind o investiție s ub formă de
capitaluri proprii, cvasicapital și rareori datorii, facută într-o tehnologie inovativă , cu risc
major , inițiată de către un antreprenor calificat din punct de vedere tehnic și profesional , unde
investitorul are ca rezoluție faptul că întreprinderea va avea o rată de creștere foarte mare,
conferă afacerii abilit ăți de mana gement, prevede existența câștiguri lor pe termen mediu și
lung și nu percepe nicio garanție pentru a acoperi capitalul investit.21 Când se discută de
capit al de risc în practica financiar ă și de business se face referire la acele categorii de fonduri
de dezvoltare investite de anumiți investitori în star t-up-uri inovative regăsite în faz a
incipientă a dezvoltării lor. Deseori, aceste fonduri sunt oferite pe ter men scurt sau mediu,
având la bază un plan de afaceri și de reținut e ste că se acordă fără garanții. De regulă , cel ce

18 Bottazzi Laura, Marco da Rin, Venture Capital in Europe and the Financing of Innovative Companies, în
Economic Policy Vol. 17, No. 34, 2002, pag. 3, document disponibil online pe
http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download?doi=10.1.1.464.1806&rep=rep1&type=pdf , accesat în 17 aprilie
2020
19 Small Business Investment Companies
20 Bottazzi Laura, Marco da Rin, Venture Capital in Europe and the Financing of Innovative Companies , în
Economic Policy Vol. 17, No. 34, 2002, pag. 2 -4
21 Valeed A. Ansari, Ahmar Uddin Mohd, Role of Venture Capital in Spurring Innovation and Entrepreneurship ,
în Asia-Pacific Business Review, Vol. V, No. 1, 2009, pag. 114, www.researchgate.net , articol accesat în data de
17 aprilie 2020

15
invest ește va presupune un câștig dat de rentabilitatea adecvată investiției, pe un orizont de
timp de c âțiva ani , formându -și o serie de rute de ieșire .22
Rolul fondurilor de capital de risc este cel de agenți de fonduri pentru instituțiile
financiare, operând ca investitori ai ban ilor lor într -un anumit domeniu . Rațiunea instituțiilor
de a nu activa în mod direct pe piețele bursiere pentru a cumpăra acțiuni la astfel de companii
este presupus a fi faptul că nu au expertiză în alegerea câștigătorilor , mai mult, s e consideră că
inves titorii de capital de risc sunt mai bun i în acest sens . Ca și caracteristici ale finanțării cu
capitalul de risc putem enumera următ oarele:
 Investiția are loc doar pentru proiecte cu risc mare și potențial de dezvoltare . De
îndată ce riscul a ajuns nivel ul maxim, fondul de capital de risc își dezinvestește
participarea fie către promotori, fie pe piață.
 Finanțarea cu c apitalul de risc este valabilă doar pentru comercializarea de idei noi sau
tehnologii noi și nu pentru entități , care se ocupă de tranzacț ionare, lucrări de cercetare
și dezvoltare, servicii financiare, etc. După efectuarea unei investiții de către investitor,
acesta are o implicare importantă în cadrul afacerii.
 Capitalul de risc este o injecție de bani, dar și o resursă necesar ă pentru con stituirea
firmei, conturarea strategiei de marketing și disciplinarea administrării acesteia.23

II.2 Tipologia fondurilor de capital de risc . Procesul Finanțării
,,Capitalul de risc este u n tip de finanțare prin acțiuni. Fondurile de capital de risc sunt
instrumente de investiții de capital privat care încearcă să investească în firme cu grad ridicat
de risc/înaltă rentabilitate, bazate pe mărimea, activele și etapa de dezvoltare a produselor.”24
A) Categorii principale de fonduri de capital de risc
 Early -Stag e Financing se împarte în trei categori i de fonduri de capital de risc:
„Seed Financing ” reprezintă un volum mic de capital furnizat unui antreprenor sau inventator
pentru a susține și proba un concept și a se putea califica pentru capitalul pus la dispozi ția
start-up-urilor , implicând: extinderea categoriilor de produse sau servicii, înfăptuirea unei
echipe de management , cercetarea de piață și întocmirea unui plan de afaceri.

22 Boboc Dan, Dobrin Octavian -Cosmin, Studiu de impact cu privire la înființarea și operaționalizarea unui fond
de investiții cu capital de risc , Academia Română, București, 2018, pag. 31 -32, www.imm.gov.ro , studiu de
specialitate accesat în data de 17 aprilie 2020
23 Vinod Kumar, Report On Working Capital Management , Rayat Institute & Management, 2015, Pag 5 -6,
www.researchgate.net , studiu de specialitate accesat la data de 20 aprilie 2020
24 Boboc Dan, Dobrin Octavian -Cosmin, Studiu de impact cu privire l a înființarea și operaționalizarea unui fond
de investiții cu capital de risc , Academia Română, București, 2018, pag. 31 -32, www.imm.gov.ro , studiu de
specialitate accesat în data de 01 mai 2020

16
„Start -up Financing ” este un tip de finanțare ce se oferă întreprinderilor care întregesc
dezvoltarea produselor și/sau serviciilor și comercializarea din prima fază . Companii le din
această categorie sunt în general înființate de mai puțin de 1 an și nu au reușit încă să vândă
produsul sau serviciul , dar care totuși, au realizat studii de piață, și-au fixat managementul
cheie, au întocmit un plan de afaceri plauzibil și sunt pregătiți de afaceri.
„First Stage Financing ” este finanțarea pusă la dispoziția întreprinderilor care și -au cheltuit
capitalul inițial și au trebuință de fondur i pentru a iniția fabricarea produselor sau întreținerea
serviciilor.25
 Expansion Financing :
„Second -Stage Financing ” reprezintă capitalul de lucru pentru dezvoltarea unei companii
aflate în fază inițială care oferă servicii sau produce și livrează produse , în acest punct, fiind
posibil ca firma să nu prezinte profit.
„Third -Stage Financing ” sau „ Mezzanine Financing ” este înt revăzută pentru dezvoltarea
capitală a unei companii al căr ei nivel de vânz ări este în creștere și care poate fi sau nu
profitabil . Aceste fonduri sunt utilizate pentru extinderea suplimentară a serviciilor
suplimentare (unele dintre ele pot fi orientate către imobiliare), marketing, capital de lucru sau
dezvolt area suplimentară a produselor.
„Bridge Financing ” se înfăptuiește pe durată mai scurt ă, interesul fiind doar în finanțare . Se
utilizează în momentul în care se inițiază o restructurare dacă există investitori timpurii c e
voiesc să-și minimizeze sau să lichideze pozițiile lor sau atunci când conducerea a înlocuit
acțiunile fostulu i management și achiziționează poziții le precedente pentru a scuti o potențială
ofertă excesivă de stoc atunci când devine public ă.26
 Acquisition / Buyout Financing :
„Acquisition Financing ” se utilizează pentru finanțarea unei achiziții în întregime sau do ar a
unei porțiuni a unei alte companii. „Management / Leveraged Financing ” permite unui grup
de management operațional să cumpere o linie de produse sau o afacere (care poate fi în orice
stadiu de dezvoltare) de la o companie publică sau privată, fapt con cretizat prin achiziționarea
de active sau acțiuni selectate.27 Din perspectiva unui investitor de capital de risc,
antreprenorul ideal este calificat într -o arie de interes importantă și este acela care spune o

25 Jeena T., Investmen t Process for Venture Capital / Financial Management , în Business Management Ideas,
articol accesat în 1 mai 2020, disponibil online pe https://www.businessmanagementideas.com/financial –
management/venture -capital/investment -process -for-venture -capital -financial -management/17121
26 EduPristine, Venture Capital , decembrie 2017, articol disponibil online pe blogul EduPristine, Empowering
Professionals, https://www.edupristine.com/blog/venture -capital , accesat în data de 1 mai 2020
27 Vinod Kumar, Report On Working Capital Management , Rayat In stitute & Management, 2015, Pag 9 -12,
www.researchgate.net , studiu de specialitate accesat la data de 01 mai 2020

17
poveste convingătoare fiind prez entabil inves titorilor străini. Este acea persoană care
recunoaște nevoia de viteză până la un IPO pentru lichiditate și are o bună reputație cu
referințe ce îi pot dovedi competența și abilitățile. Totodată, antreprenorul ideal înțelege
nevoia unei echipe cu o varieta te de abilități și prin urmare vede de ce capita lul trebuie alocat
altor oameni. E l se înțelege cu grupul de investitori, cunoaște costul capitalului și tipica
structur ă a înț elegerii , are așteptări realistice asupra procesului și rezultatului.28
A1) Alte c ategorii de fonduri de capital de risc :
 Fondul cu capital de risc instituțional se alcătuiește sub diferite forme, în funcție de
structura de proprietate și conține: parteneriatul limitat independent (în care fondul de
capital de risc are funcția de parten er general, atrâgând capital de la parteneri limitați,
ca de exemplu, fonduri de pensii, bănci, companii de asigurări), firmele de capital de
risc captive (în acestea se mobilizează resursele organizației părinte ) și organizațiile
guvernamentale de capita l de risc , subvenționate și monotorizate de instituțiile
guvernamentale.
 Capitalul de risc corporativ se caracterizează ca o alocare de capital propriu în
întreprinderi private și imature, unde investitorul este intermediar financiar al unei
corporații no nfinanciare. De aici și diferența față de prima formă, și anume sponsorul
fondului – care în cadrul capitalului de risc corporativ este o corporație sau o filială a
acesteia.29
 Capitalul de risc informal o mare perioadă de timp a fost considerat similar no țiunii
de ,,business angels”. Lerner (2000) ,,definește un business angel ca fiind o persoană
bogată care investește în firme antreprenoriale. Deși mulți dintre acești angels execută
aceleași funcții ca și fondurile de capital de risc, ei mai degrabă inves tesc propriul lor
capital decât al altor investitori individuali. În afară de a investi bani, business angels
contribuie cu abilitățile lor comerciale, experiența, know -how-ul de afaceri și se
implică în companie.”30
B) Procesul finanțării cu capital de risc
În producerea unui flux de tranzacții, investitorul de capital de risc creează o ,,conductă” /
oportunități de tranzacții în care ar considera să investească. Acest lucru este înfăptuit, în

28 Bob zider, How Venture Capital works , în Harvard Business Review, din Noiembrie – Decembrie 1998 , pag.
132, https://hbr.org/1998/11/how -venture -capital -works , accesat în data de 01 mai 2020
29 Maula, M.V.J., E. Autio, G.C. Murray, Corporate venture capitalists and independent venture c apitalists:
what do they know, who do they know, and should entrepreneurs care? , 2005, în Venture Capital, Vol 7, Nr. 1
pag. 9, https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/1369 106042000316332 , accesat în data de 01 mai 2020
30 Lerner, J., A Brief Review of Venture Capital and Private Equity: A Casebook , John Wiley & Sons, Toronto,
2000, pag. 515

18
prim ă instanță, prin conectarea la o rețea a decvată. Cea mai popul ară rețea este, în mod
evident, rețeaua de fonduri / investitori de capital de risc. Înainte de a face orice investiție,
obiectivul investitorilor de capital de risc este să înțeleagă practic, fiecare aspect al companiei
avută în vedere și anume : experien ța și capacitățile echipei de management a companiei,
planul de afaceri, produsele sale și / sau servicii, natura operațiunilor sale, piața produselor și /
sau serviciile, metodele prin care se fac vânzările , concurența și alți factori care pot afecta
rezultatul investiției. În prim ă fază , trebuie întocmit un plan de afaceri , anume document ul
care scoate în evidență echipa de management, planul de marketing, produsul, costurile de
capital și mijloacele de finanțare și declarațiile de profitabilitate, astfel etapele procesulu i de
finanțare sunt : evaluarea inițială , diligența obligatorie , structurarea negocierii și negocierea ,
evaluarea investițiilor , documentare a, monitorizare a și polit icile de ieșire. 31
Evaluarea inițială – Înainte de examinarea unui proiect se realizează o selecți onare
inițială pentru a satisface investitorul de capital de risc expunându -i-se o serie de aspecte ale
proiectului, și anume : aspecte le competitive ale produsului sau serviciului, punctele de vedere
ale pieței țintă și comprehensi unea lor asupra noului produs, deprinderile echipei de
conducere, existența unor alte surse de finanțare , timp și resurse necesare de la firma de
capital de risc. Prin intermediul acestei evaluări , investitorul de capital de risc întemeiază o
imagine de an samblu despre aptitudinile tehnice, etapa de utilizare tehnologiei, și direcția în
care se mișcă, simțul afacerii, locația și dimensiunea pieței și costurile de dezvoltare ale pieței,
concurenții, metodele de distribuție și alte probleme de piață, precum datele financiare ale
tranzacției, atuul concurențial existent pentru întreprindere și factor ii care îl influențează ,
privilegiile acordu lui pentru investitorul de risc și alternativele disponibile de exit.32
Diligența obligatorie – Este termenul utilizat ca re include toate activitățile care sunt
asociate cu investigarea unei propuneri de investiții pentru evaluarea fezabilității. O
caracteristică semnificativă este faptul că diligența se axează asupra aspectelor calitative ale
unei oportunități de investiții , și anume: analiza planului de afaceri, colaboratorii, detalii le
contract ului, obiective corporative, analiza SWOT, timp ul necesar implementării , echipa de
conducere, abilități le manageriale, performanțe le precedente , istoric ul financiar și feedback -ul
despre promotor ii de la bancheri și precedenți creditori, d etalii despre consiliul de
administrație , despre forța de muncă calificat ă, metodele de recrutare, p roduse / servicii,

31 Preet Aman , Venture Capital, Chapter 1. Introduction to venture capital funds , 201 6, pag. 19 -21, studiu de
specialitate disponibil online pe site -ul https://docuri.com/download/venture –
capital_59bb859af581719a3172c278_pdf , accesat în data de 06 mai 2020
32Process of Venture Capital Financing, articol disponibil online pe http://www.yourarticlelibrary.com/financi al-
management/venture -capital/process -of-venture -capital -financing -6-main -steps/72037 , accesat în data de 6 mai
2020

19
tehnologie , piață și proces . În această fază , întrebările puse depind de natura industriei în care
investitorul intenționează să plaseze capitalul . Câteva din acestea pot viza următoarele
aspecte : procesul de fabricație , informațiile tehnice, drepturile de b revet, materiile prime,
disponibilitatea lor și furnizorii principali , detalii le despre teste le la care este supus noul
produs, ciclul de viață al acestuia , problemele legate de mediu și poluare, tehnologie și piaț ă.
În funcție de produs întrebările majore se refer ă la: cli enții principali, cererea pentru produs,
rivalii pe piață pe aceeași categorie de produs, modalitatea de stabilire a prețurilor, planul de
marketing ce va fi urmat , puterea de negociere a furnizorului și a cumpărătorului, canalele de
distribuție, prognosticul vânzărilor viitoare , analiza rapoartelor financiare și prognoze
financiare pentru următorii 3 -5 ani , costul producției, p rocesul de cont abilitate , rentabilitățile
la fondul de risc, sisteme le de control bugetar , ș.a. Unele companii au întâmpinat probleme
operaționale în etapa de dezvoltare din cauza unui man agement necorespunzător , acest lucru
ducând la scurgeri de fluxuri de numerar ; finanțarea din capita lul de risc poate fi folosit ă
pentru a acoperi aceste pierderi. Acest lucru se evită însă prin intermediul diiligenț ei și
controlul corespunzător asupra planului de afaceri.33
Structurarea unei înțelegeri – în acest punct are loc reunirea aspectelor financiare ale
acordului și se negoci ază cu antreprenorii pentru a accepta capitalul de risc propus și se trece
la încheie rea afacer ii. De asemenea, în faza de structura re se au în vedere variate probleme
comerciale (adică ce dorește antreprenorul și ceea ce cere investitorul de capital de risc pentru
a proteja investiția). Instrumentele utilizate în structurarea tranzacțiilor sunt multe și variate :
acțiuni din cap italuri proprii, acțiuni preferențiale, împrumu t, opțiuni (call/put), warrante .
Obiectivul în selectarea instrumentului ar fi maximizarea (sau optimizarea)
returnării/protejării capitalului de risc și satisface rea cerințelor antreprenorului . În ceea ce
privește suma propusă pentru investiție, investitorul de capital de risc este cel în măsură să
decid ă dacă este sau nu adecvat ă și în conformitate cu nivelul de risc al investiției. Riscurile
sunt analizate luând în evidență stagiul în care se află compania și factorii c e țin de proiect
(exemple: risc, stadiul curent, fluxuri de numerar viitoare, rentabilitatea preconizată, opțiuni
de lichiditate a investițiilor , evidența performanței, poziția financiară actuală a promotorilor,
disponibilitatea promotorilor de a dilua miza , potențialul viitor al pieței, opțiuni fiscale pentru
diferite instrumente, cadru legal, ciclul de viață al produsului, perioada de gestație, etc.).34

33 Preet Aman , Venture Capital, Chapter 1. Introduction to venture capital funds , 2016, pag. 22 -24,
https://docuri.com/download/venture -capital_59bb859af581719a3172c278_pdf , accesat în data de 06 mai 2020
34 Scarlata, Mariarosa, Luisa Alemany. “Deal Structuring in Philanthropic Venture Capital Investments :
Financing Instrument, Valuation and Covenants” în Journal of Business Ethics, vol. 95, 2010, pp. 125 –140,
disponibil online pe www.jstor.org , accesat în 06 mai 2020

20
Evaluarea investiței – Procesul de evaluare a investițiilor este punctul în care se ajunge la
prețul potrivit pentru tranzacție. De regulă în țările în care se regăsesc regimuri grat uite de
stabilire a prețurilor, acest proces parcurge următoarele etape: evaluearea veniturile viitoare și
profitabilitatea , prognozarea valo rii viitoare probabile a firmei pe baza capitalizării pieței sau
a încasări lor ce depind de ieșirea anticipată din investiți e, direcțion area pozițiile de proprietate
în cadrul societății investite , pentru a se obțin e apreciere a dorită pentru investiția propusă.
Evaluarea firmei este determinată de o serie de factori precum: condițiile economice generale,
situația capitalului de risc individual , cererea și oferta de capital, tarifele specifice pentru
oferte și considerațiile investitorilor. 35
Documentația – este faza de alcătuire și aplicare a acordurilor legale care sunt imperative
pentru fondurile de capital de risc în vederea asigurării pazei investițiilor. Regăsim diferite
tipuri de acorduri: acord de notă de venit, acord de echitate , acord de debitare convertibil
opțional , acord de împrumut condiționat , etc. Diferitele documente legale care urmează să fie
create și executate de firma de capital de risc sunt:
 acordul acționarilor (acest acord este finalizat între companie și promotori și are în
vedere structura capitalului, tr ansferul de acțiuni, întrevederea consiliului de
administrație, d ispoziții privind susp endarea / anularea investiției ),
 acordul de subscriere la acțiuni (acordul dintre investitorul de capital de risc și
întreprindere ce dispune volumul de acțiuni care tr ebuie sc subscrise de investitor ,
obiectivul subscrierii, condițiile de pre rambursare , depunerea de rapoarte către
investitor și moneda acordului),
 actul de întreprindere (acordul semnat între promotori și investitor ce specifică că
promotorul este de acor d să nu cedeze, să nu gajeze, să nu ipotecheze, să nu retragă, să
nu transfere, etc., investiția fără permisiunea prealabilă a investitorului de capital de
risc),
 acordul de notă de venit – conține detalii privind modalitatea de rambursare, dobânda
pretin să, redevența , conversia , dividend ele, etc.),
 acordul de împrumut condiționat (conține det alii despre termeni și condiții le
împrumutului, securitatea acestuia , directori i numiți, etc.)36
Moni torizarea – Fondurile de capital de risc supraveghează și aprecia ză în mod regulat
proiectele ; sunt activ implicați în gestionarea companiei și oferă consiliere în afaceri, în

35 Preet Aman , Venture Capital, Chapter 1. Introducti on to venture capital funds , 2016, pag. 27 -28, studiu de
specialitate disponibil online pe site -ul https://docuri.com/download/venture –
capital_59bb859af581719a3172c278_ pdf, accesat în data de 06 mai 2020
36 Venture Capital Legal Documents , https://www.upcounsel.com/venture -capital -legal -documents

21
vederea dezvoltării acesteia. Abaterile îi pot a lerta de po sibile probleme și , astfel, ei pot
sugera acțiuni sau măsuri de corectare a acestora . Ca profesioniști în această metodă unică de
finanțare, pot veni c u soluții inova tive pentru a atinge nivelul maxim de reușită ale proiectului.
Obiectivul f inal al investitorului este identic cu al promotorilor – rentabilitatea pe termen lung
și viabilitatea companiei. Stilul Hands -on evidențiază implicarea directă a investitorului de
capital de risc în firma sprijinită prin reprezentarea consiliului și consilierea periodică a
antreprenorului pe probleme de tehnologie, marketing și management general. Stilul Hands –
off semnifică evaluarea în mod ocazional a manag ementului firmelor asistate și reușita
acestora, însă fără asistență directă . Fondurile de capital de risc intermediare au dreptul să
primească periodic informații despre proiectele sprijinite .37
Strateg ii de exit adoptate de investitorii de capital de risc
Fondul de capital de risc intră în relație cu o companie având ca așteptări un randament
semnificativ atunci când va ieși din investiție. Investitorul plănuiește ca ieșirea respectivă să
aibă loc într -o anumită perioadă de timp, de obicei de la t rei la șase ani, în funcție de nivelu l
de dezvoltare al companiei în care s-a investit , astfel ca exemple de strategii, regăsim
următoarele:
 ,,IPO – Oferta publică inițială este cel mai glorios și vizibil tip de ieșire dintr -o
investiție de risc . La oferta publică, firma de capital de risc este considerat ă un
privilegiat și va primi o acțiune în companie, dar este reglementat ă și restricționat ă în
ceea ce privește modul în care acțiunea poate fi vândută sau lichidată timp de câțiva
ani. Odată ce această acțiune este tranzacționabilă în mod liber, de obicei după
aproximativ do i ani, fondul de risc o va distribui ori numerar către investitorul său
limitat, care poate gestiona apoi acțiunea public ă ca o participație obișnuită , ori o poate
lichid a la primire. În ultimii douăzeci și cinci de ani, aproap e 3000 de companii
finanțate de fondurile de risc au devenit publice.
 Fuziuni și achiziții – reprezintă cel mai obișnuit tip de ieșire cu succes din investiții de
risc. Într-o eră a companiilor mari care domină peisajele industriei, achiziția este
adesea strategia de ieșire vizată și cea mai comună. În cazul unei fuziuni sau achiziții,
firma de risc va primi acțiuni sau numerar de la compania achizitoare și investitorul d e
risc va distribui veniturile din vânzare către partenerii săi limita ți.
 Răscumpărarea – O altă alternativă este aceea că întreprinderii îi poate fi solicitat să
cumpere înapoi acțiuni din capitalul de risc al firmei la cost ul căruia i se adaugă o

37 Preet Aman , Venture Capital, Chapter 1. Introduct ion to venture capital funds , 2016, pag. 30 -31, studiu
disponibil online pe site -ul https://docuri.com/, accesat în data de 06 mai 2020

22
anumit ă primă. Adesea, o fir mă de capital de risc va pune o clauză de răscumpărare în
termenii investiție i, clauză care le permit e să-și pă răsească investiția în companie în
cazul în care IPO sau achiziția nu are loc într-o perioadă de timp desemnată. ”38
Înfăptu irea unui fond cu capital de risc nu are demers ușor. Acumularea de fonduri poate
fi un proces lung și dificil, având uneori o durată de exercitare chiar și pe o perioadă de peste
1 an și jumătate. 39 În figura următoare este evidențiată structura unui fond de capital de risc în
formă schematică. Fondurile cu capital de risc au o durată de viață de 10 ani, însă există
posibilitatea ca această perioadă să se extindă, dacă se are în vedere oferirea de sprijin
întreprinderilor cu necesități de lichidități, inve stiția, în schimb, are o durată cuprinsă între trei
și cinci ani. Investitorii în această categorii de fonduri sunt persoane și instituții care dispun de
un volum mare de capital, ca de exemplu: fonduri de pensii, societăți de asigurări, fonduri
mutuale, f undații, donații, ș.a.40
Figura II.2.1 Schema structurii unui fond de capital de risc

Sursă: Realizat de autor pe baza literaturii de specialit ate

38 Preet Aman , Venture Capital, Chapter 1. Introduction to venture capital funds , 2016, pag. 30 -31, studiu de
specialita te disponibil online pe site -ul https://docuri.com/download/venture –
capital_59bb859af581719a3172c278_pdf , accesat în data de 06 mai 2020
39Boboc Dan, Dobrin Octavian -Cosmin, Studiu de impact cu privire la înființarea și operaționalizarea unui fond
de investiții cu capital de risc , Academia Română, București, 2018, pag. 78, www.imm.gov.ro , studiu de
specialitate accesat în data 06 mai 2020
40 Laura Giurca Vasilescu, Facilitatea accesului întreprinderilor mici și mijlocii inovative la fondurile de capital
de risc, în Revista Finanțelor publice și Contabilitate, Numărul 1, Ianuarie 2009, pag. 22 -24, articol accesat în
data de 06 mai 20 20 disponibil online pe site -ul,
https://www.mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/revista_nou/2009/revista%202009%2001%20tot.pdf
Firmă cu capital de risc
(partener princi pal)
Parteneri limitați
(Investitori )
Fond / Investiți e
Management
Fonduri de capital de risc
(Parteneriat limitat)
Investiție
Investiție
Investiție

23
II.2.1 Evoluții generale privind piața capitalului de risc în Europa
Actorii pr incipal i ai industriei capitalului cu risc sunt patru, și anume: antreprenorii
care au nevoie de finanțare, investitorii care așteaptă randamente mari, ban cherii de inv estiții
care au nevoie de companii pentru vânzare și fondurile de capital de risc care î și fac proprii
bani creând o piață pentru cei trei actori menționați anterior.

Figura II.2.1. 1 Funcționarea industriei cu capital de risc

Sursă: Realizat de autor pe baza informațiilor din literatura de specialitate41
De-a lungul timpului s -a înregistrat o creștere a fondurilor europene cu ca pital de risc
colectate, din 2012 până în prezent, asa cum se poate observa în figura de mai jos.

Figura II.2.1. 2 Ponderea fondurilor publice în totalul fondurilor colectate de fondurile
europene cu capital de risc (în miliarde de euro)

Sursă: Raportul special nr. 17/2019: Capital de risc al Curții de Conturi Europene
(https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/DocItem.aspx ?did=51616 ), accesat în 06 mai 2020
După cum se poate observa în figura anterioară, cuantumul fondurilor cu capital de risc au
crescut în perioada 2012 -2018 , iar din privința fondurilor colectate de la organisme publice, se

41 Bob zider, How Venture Cap ital works, în Harvard Business Review, Noiembrie –
Decembrie 1998, pag. 135, articol disponobil online pe https://hbr.org/1998/11/how -venture –
capital -works , accesat în data de 06 mai 2020
0.05.010.015.0
2012 2013 2014 2015 2016 2017 20184.0 4.7 5.2 6.7 9.0 10.3 11.4
1.0 0.7 1.1 1.0 2.0 2.3 1.6
Totalul fondurilor colectate de fondurile cu capital de risc
Din care fonduri colectate de la organisme publice
Investitori
privați
Corporații și
Guvern
Piețe publice și
corporații
Antreprenori
Fondurile de
capital de risc
Bancheri de
investiții
Idei
$
$
IPO
$
$
$
$
Acțiuni

24
cunoaște o majorare în perioada 2015 -2017, după care scade semnificativ furnizând doar 14%
din totalul fondurilor colectate. Comisia Europeană, în ultimii ani, a alocat 1.7 miliarde euro
în 140 de fonduri cu capital de risc . 42

Figura II.2.1. 3 Investițiile și ieșirile ale fondurile cu c apital de risc (miliarde de euro)

Sursă: Raportul special nr. 17/2019: Capital de risc al Curții de Conturi Europene
În ultimii ani, mobilizarea acestor fonduri cu capital de risc a cunoscut o creștere, ajungând în
anul 2018 la valoarea de 8.2 miliarde euro, și totodată , în anul 2018 VCF au ieșit, pentru o
sumă de 2.0 miliarde euro, din 1190 întreprinderi nou -inițiate.

Figura II.2.1. 4 Evoluția numărului de tranzacții privind finanțarea cu capital de risc

Sursă: Date prelucrate de autor folosind platfo rma Bloomberg
Figura anterioară ilustrează ponderea tranzacțiilor finalizate prin finanțare cu capital de risc pe
diferite regiuni ca pondere în total . Prima poziție este ocupată de America de Nord cu un

42 Raportul special nr. 17/2019: Capital de risc al Curții de Conturi Europene ( disponibil
online pe site -ul https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/DocItem.aspx?did=51616 , accesat la
data 0 6 mai 2020) 3.2 3.6 3.8 4.7 5.0 7.2 8.2
1.9 2.4 2.2 2.5 2.0 2.1 2.0
0246810
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Investiții efectuate de fondurile cu capital de risc europene
Ieșiri efectuate de fondurile cu capital de risc europene
54.25
22.36 14.42 4.28 0.37
4.09 0.24 America de Nord
Europa de Vest
Asia Pacific (țări
emergente)
Asia Pacific (țări
dezvoltate)
America Latină și
Caraibe
Orientul Mijlociu și
Africa
Europa de Est

25
volum de 54,25% din total, urmată de Eur opa de Vest cu 22.36%. Pe a treia poziție se află
țările emergente din Asia cu un procent de 14.42%. Cele mai mici ponderi în total se regăsesc
la America Latină și Europa de Est în procent de 0.37%, respectiv 0.24%. În ceea ce privește
volumul tranzacțiilor, Regatul Unit ocupă primul loc , având 1.425 de oferte în valoare de
14,31 miliarde USD în 2019, cu o cotă de 40% din finanțările europene în 2019. Germania se
află imediat după cu 444 oferte în valoare de 6,65 miliarde de dolari (18 %). Următorul loc îl
ocupă Franț a cu 425 de oferte în valoare totală d e 4,39 miliarde de dolari (12%) .
Figura II.2.1. 5 Top 10 țări europene raporta te la volumul tranzacțiilor finanțațe

Sursă: Realizat de autor pe baza datelor de pe https://ne ws.crunchbase.com/
Numărul ofertelor din cadrul clasamentului scade semnificativ, Suedia fiind cea care se
clasează imediat după Franța cu 278 oferte, iar cu cel mai mic număr de oferte se clasează
Italia, mai exact cu 106 de oferte. Cea mai mare rundă de finanțare a riscurilor pentru anul
2019 a fost OneWeb -ul de la Londra, care a strâns 1,25 miliarde de dolari în martie într -o
rundă condusă de Softbank – de asemenea, singura rundă de fonduri de capital de risc pentru o
companie europeană care a depășit u n miliard de dolari , potrivit surselor . London's
Deliveryroo a ocupat locul doi cu 575 milioane dolari, iar Germania Flixbus a ocupat locul
trei cu 500 milioane EUR (aproximativ 555 milioane USD).43

43 Gené Teare, Sophia Kunthara, European Venture Report: VC Dollars Rise in 2019 ,
https://news.crunchbase.com/ , articol accesat pe data de 06 mai 2020
1425 444 425 278 270 246 158 113 111 106 699
0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600Regatul UnitGermaniaFranța SuediaSpaniaElveția NorvegiaIrlandaFinlandaItaliaRestul Europei

26
Figura II.2.1. 6 Evoluția investițiilor cu capital de risc în Europa în 2019 (pe sector de
activitate ) – miliarde dolari

Sursă: Realizat de autor pe baza datelor de pe https://www.statista.com/
Figura anterioară ilustrează valoarea totală a investițiilor de capital de risc în Europa , realizate
în anul 2019, pe sectoare de activitate . FinTech și sectoarele software pentru afaceri au
înregistrat cel mai mare volum de investiții pe sector în 2019, cu apr oximativ 9,1 miliarde de
dolari, respectiv 7,5 miliarde de dolari . Se poate observa cu usurință că cele mai multe
finanțări din capital de risc se realizează în cadrul acestor două sectoare de activitate. Nivelul
volumului de fonduri alocate scade semnificativ la o sumă de 3,62 miliarde de dolari în cadrul
sectorului de sănă tate, respectiv 3,08 miliarde dolari pentru sectorul de energie. În cadrul
sectoarelor de activitate precum transport, mâncare, marketing, turism și securitate volumul de
fonduri pe sector a fost cuprins între 1,85 și 2,31 miliarde de dolari. Cele mai mici valori le
regăsim în cadrul sectoarelor precum telecomunicații, sport, internet și modă acestea fiind
cuprinse între 0,3 și 0,6 miliarde dolari. 44

44Total value of venture capital (VC) investments * in Europe in 2019*, by sector ,
https://www.statista.com/statistics , statistică accesată în data de 06 mai 2020 9.07 7.51 3.62 3.08 2.31 2.29 2.09 1.95 1.85 1.39 1.13 0.92 0.57 0.56 0.53 0.41 0.39 0.50 0.63
0.00 2.00 4.00 6.00 8.00 10.00
Internet Sector juridic Sport
Telecomunicații Modă Educație
Jocuri Recrutare de locuri de muncă Imobiliare
Robotică Securitate Turism
Marketing Mâncare Transport
Energie Sănătate Software de afaceri
FinTech

27
CAPITOLUL III.
FONDURILE CU CAPITAL DE RISC DIN FRANȚA

III.1. Investițiil e cu capital de risc în Franța. Particularități
Franța, din punct de vedere al acestei piețe de capital, este apreciată a avea un
magnetism sporit pentru investițiile de capital de risc din Europa. Anul 2017, de exemplu, a
fost un ul important deoarece a fost anul în care s -au înregistr at cele mai multe initițiative
inovatoare, an în care doar capitala Franței a reușit să ia statutul de centru de inovare la nivel
mondial, ajungându -se astfel la lansarea multor întreprinderi noi, mai exact 743, în valoare de
3,2 miliarde dolari. Majoritat ea acestor tranzacții au fost dirijate înspre înalta tehnologie, în
cele din urmă, acest an avea să fie un punct de cotitură, Franța trecând de la o țară
neatrăgătoare la unul din cele mai veritabile centre de capital de risc din Europa, situându -se
ca niv el imediat după Marea Britanie. Aceeași evoluție pozitivă se continuă și în anul 2018,
aducându -se schimbări în domenii precum sănătate, inteligență artificială și biotehnologie. Pe
același demers, în acest an, guvernul francez a lansat o serie de inițiati ve, printre cele mai
significante fiind Tech Visa franceză și un campus pentru firmele din categoria start -up.45 În
ciuda faptului că în Franța categoria investitorilor de tip ,,angels” este mai mică decât în
Statele Unite sau Marea Britanie ea continuă să se amplifice și să devină mai organizată. Pe
parcursul ultimilor ani, organizații ca și France Angels, de tip non -profit, au propagat
întreprinderi în primă fază de dezvoltare, fondurile de investiții precum Isa, Aurinvest, Jaina
sunt în creștere, de aseme nea s -au regăsit și fonduri administrate intern sau corporatiste, ca de
exemplu Sfr Développement, Bouygues Telecom Initiative, ori cu dirijare de către o echipă
profesională (Idinvest Edenred -Partech, Orange -Publicis/Iris Capital). Ca și elemente
distinct ive ale capitalului de risc din Franța avem următoarele: prima fază de dezvoltare a
firmelor finanțate; lipsa profitului sau a veniturilor; lipsa efectului de levier, prin urma lipsa
datoriei, care în mod normal se regăsește în capitaluri proprii.46
Regleme ntări legislative
Regulamentul (UE) NR. 345/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17
aprilie 2013 privind fondurile europene cu capital de risc, cuprinde cadrul legal prin care se
reglementeaz ă și stabilește în statele membre ale Uniunii E uropene funcționarea și statutul
fondurilor de investiții de capital de risc. Acest regulament a fost realizat pentru a fi în acord

45 https://companyformationfrance.com , site accesat în data de 15 mai 2020
46 Boboc Dan, Dobrin Octavian -Cosmin, Studiu de impact cu privire la înființarea și operaționalizarea unui fond
de investiții cu capital de risc , Academia Română, București, 2018, pag. 155 -156

28
cu scopurile Strategiei Europa 2020, strategie stabilită în Comunicarea Comisiei Europene din
3 martie 2010 și denumită „Eur opa 2020: Inițiativă pentru asigurarea unei creșteri inteligente,
sustenabile și favorabile incluziunii” Totodată acest regulament a fost elaborat în contextul
existenței unor impediemente perpetue cu care se confruntă Statele Membre, cum sunt de
exemplu c ele identificate în raportul Sistemului european de evaluare a strategiilor și a
politicilor din martie 2012, intitulat „Global Trends 2030 – Cetățenii într -o lume interconectată
și policentrică”.
Pe fondul existenței acestei problematici, s -a determinat că este imperios necesară
stabilirea unui cadru comun de norme legislative privind utilizarea denumirii „EuVECA„„
pentru fondurile cu capital de risc eligibile, preponderent cu privire la compunerea
portofoliului fondurilor a căror activitate se desfășoară sub această denumire, cu privire la
scopurile acestor investiții ce sunt eligibile, la acele instrumente de investiții care pot fi
intrebuințate și categoriile de investitori care sunt eligibili să aloce resurse financiare în
asemenea fonduri, precum și implementarea de norme și practici uniforme la nivel
comnunitar în U E. În situația contrară atunci când un asemenea cadru comun nu este
implementat, survine riscul iminent ca Statele Membre UE să ignore normele comunitare
luând anumite măsuri contradictor ii pe plan intern, acest aspect presupunând consecințe
negative directe și în această manieră ar fi fost create impediemente în calea funcționării
viabile a piețelor interne, dat fiind faptul că fondurile de capital de risc prin care urmau să fie
întreprin se activități transfrontaliere ar fi fost guvernate de norme diferențiale de la un Stat
Membru la altul.47
Capitalul de risc este influențat de orice nouă reglementare adusă pentru aplicabilitate,
în mod special de cele ce impun standarde de conformitate, cerințe legale sau standarde
organizaționale. În cazul Franței, industria capitalului de risc a fost bulversată de Directiva
2011/61/UE privind administratorii de fonduri de investiții alternative (Directiva AFIA):
 Câteva instrumente de investi ții, chiar ș i fonduri le nereglementate de stinate fondurilor
de capital privat, se includ la momentul actual în defini ția „fondului de investi ții
alternative ”, iar cei ce le administrează sunt obligați să se înregistreze ca administratori
de fonduri conform cu Directiv a AFIA.
 Apar cerin țe suplimentare cu privire la raportare a informațiilor către autorit ățile de
reglementare, investitori și angaja ți.

47 Regulamentul (Ue) Nr. 345/20 13 al Parlamentului European și al Consiliului, privind fondurile europene cu
capital de risc , din 17 aprilie 2013, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, disponibil online pe https://eur –
lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32013R0345&from=EN , accesat în data de 25 mai 2020

29
 Nu s e permi t răscump ărări de ac țiuni pentru primii doi ani de la o investi ție realizat ă
de un fond de capital privat , nu se permit distribu ții de dividende sau active și nici o
reduceri ale capitalului , aceasta fiind o regul ă, menită să prevină dezbinarea activelor .
 Directiva AIFM nu se aplic ă administratorilor de fonduri mici (adic ă administratorilor
de fonduri cu active ma i mici de 500 milioane EUR administrate) sau companiilor
mici și mijlocii (IMM -uri). Însă, conform cu leg ea francez ă, ace ști administratori de
fonduri sunt obligați să-și declare autorit ății de reglementare strategia de investi ții și
identitatea .
 Legisla ția francez ă nu este încă definitivă din punct de vedere al textelor juridice ce au
pus în aplicare directiva AFIA. Așadar , în câteva puncte (de exemplu, marketing), nu
regăsim directive clare cu privire la modul cum vor funcționa noile norme în practic ă.
 De asememea, au apărut câteva modific ări referitoare la avantajele fiscale aplicabile
investitorilor francezi în anumite fonduri reglementate și nereglementate: o reînnoire a
avantajelor fiscale rezultate din investi țiile în FCPI48 și FIP49 pentru o perioad ă de doi
ani și o limitare a reducerii impozitului pe avere pentru investi țiile în întreprinderi mici
și mijlocii .50
Regulamentul Uniunii Europene nr. 345 din 2013 privind fondurile europene cu capital de
risc ( European venture capital funds – EuVECA ) (Jurna lul Oficial al Uniunii Europene, 2013),
creează un cadru legislativ pentru o subcategorie a acestui tip de investi ții, acesta privind
schemele de investi ții alternative destinate start -up-urilor și companiilor aflate în stadii
incipiente de dezvoltare. Baz a legală a acestui regulament este articolul 114 al Tratatului
privind func ționarea Uniunii Europene. Asemenea reglementări legislative sunt necesare
pentru a fi acordată și menținută o protecție juridică pentru investi țiile cu capital de risc,
această p rotecție găsindu -și aplicabilitate contra restric țiilor impuse de Directiva nr. 61 din
2011, cu titlul exemplificativ menționăm în acest context cerin țele de capital ridicate și
obliga ția de a desemna un depozitar. Pornind de la conceptul c ă prin intermedi ul accesării
unor asemenea fonduri care finan țează întreprinderile mici aflate în fazele inițiale de

48 Fonds Communs de Placement dans l'Innovation. FCPIs au fost create în 1997 pentru a sprijini dezvoltarea
firmelor inovato are nelistate. În comparație cu alte fonduri de investiții cu capital de risc, li s -a acordat un
stimulent fiscal suplimentar: o reducere de impozite la momentul subscrierii, pe lângă scutirea de impozitul pe
câștigurile de capital. Spre deosebire de inves tițiile în alte tipuri de fonduri, o investiție într -un FCPI este în
general blocată timp de cel puțin cinci ani și uneori pe întreaga durată de viață a fondului (între 7 și 10 ani).
Investiția este deblocată printr -o formă de distribuție (cu posibile câșt iguri de capital) operate de administratorul
fondului înainte de ruperea fondului.
49 Fonds d'Investissement de Proximité
50Directiva 2011/61/UE privind administratorii de fonduri de investiții alternative,
https://www.legifrance.gouv.fr/ , site accesat în data de 15 mai 2020

30
dezvoltare, furnizându -se concomitent cu această etapă și consultan ță în afaceri, este ușor
observabil faptul că în aceste moduri se sprijin ă defapt în ese nță crearea de locuri de munc ă și
progresul întreprinderilor inovatoare, aceast ă reglementare având un aport însemnat la
îndeplinirea cu success a obiectivelor Strategiei Europa 2020 – Europa 2020: Ini țiativă pentru
asigurarea unei cre șteri inteligente, su stenabile și favorabile incluziuni. 51
EuVECA II, a intrat în vigoare și a început să producă efecte juridice la data de 1 martie
2018 prin introducerea Regulamentului nr. 2017/1991 din 25 octombrie 2017 de modificare a
Regulamentului (UE) nr. 345/2013 pr ivind fondurile europene de capital de risc și a
Regulamentului (UE) nr. 346/2013 privind fondurile europene de antreprenoriat social
(Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, 2017), regulament care conferă o maleabilitate
considerabilă cu privire la caracter ul de eligibilitate al investi țiilor (din regulament și pe baza
practicilor se desprinde idea că societ ățile eligibile pentru investi ții pot fi bineînțeles acele
întreprinderi necotate pe pie țele de capital reglementate cu p ână la 499 angaja ți, dar pot fi în
același timp și IMM -uri cotate pe pie țele de cre ștere pentru IMM -uri, iar prin uzitarea de
aceast ă categorie de investi ții, aceste tipuri de companii își mețin eligibilitatea și pentru
variate programe publice de finan țare). Totodată, posibilitatea redu cerii costurilor (de
tranzac ție și opera ționale) este inclus ă și ea prin diminuarea impactului regimului fiscal, însă
concomitent sunt incluse și men țiuni privind asigurarea și p ăstrarea gradului de protec ție a
investitorilor.52
Măsuri de stimulare fiscal ă
În Franța, legea fiscalității conține vaste scheme pentru stimularea fiscală în vederea
încurajării sporirii de investiții cu capital de risc în societăți ce au activități comerciale sau
indutriale, fiind orientate spre investitori corporativi sau chiar ș i individuali. Categoria de
investitori individuali pot beneficia de scutire la impozitul pe venituri din investiții și câștiguri
de capital rezultate prin intermediul FCPI (Fonds Communs de Placement dans l'Innovation),
FCPR (Fonds Communs de Placement à Risques), FIP și SCR (Sociétés de Capital Risque),
dacă aceștia: mențin acțiunile pe o durată de cinci ani; dacă nu dețin peste 25% din drepturile
financiare în SCR sau dacă optează să reinvestească toate distrubuțiile de fond în acel timp de
cinci ani. Totodată, și persoanele fizice care locuiesc în Franța, au drept de scutire la impozit
pe câștigurile ce rezultă din cedarea acțiunilor în companiile noi înființate sau JEI (Jeune

51 Regulamentul (Ue) Nr. 345/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, privind fondurile europene cu
capital de risc , din 17 aprilie 2013, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
52 Regulation (Eu) 2017/1991 of the European Parliament and of the Council, mending Regulation (EU)
No 345/2013 on European venture capital funds and Regulation , 25 October 2017, în Official Journal of the
European Union, disponibil pe site -ul https://eur -lex.europa.eu/eli/reg/2017/1991/oj , accesat în data de 25 mai
2020

31
Entreprise Innovante), contribuțiile sociale fiind supuse la o rată globală de 15,5%.53
Investițiile europene în companii de capital de risc pot oferi dreptul la o diminuarea a
impozitului pe venit în cazurile următoare:
 Compania e ste supusă la impozit pe profit și are doi sau mai mulți angajați;
 Firma își are sediul în cadrul unui s tat membru al UE sau Norvegia, Liechstein ori
Islanda;
 Întreprinderea nu se află listată pe piețe reglementate;
 Entitatea este un IMM;
 Compania desfășoară activități fie comerciale fie industriale;
 Investitorul decide să își mențină proprietatea asupra acț iunilor pe o durată de cinci ani
de la momentul realizării contribuției.54
În ceea ce privesc plățile efectuate de la data de 1 ianuarie a anului 2013, diminuarea
impozitului pe venit este de 18% din investiție, sub rezerva unui nivel de 9 000 EUR pentru o
singură persoană (18 000 EUR pentru un cuplu) dacă compania este una de dimensiuni
mijloc ii (maxim de 250 de angajați , venituri c e nu trec limita de 50 milioane EUR sau active
totale de maxim 43 milioane EUR). Reducere a se aplică și investițiilor în FCPI și FIP. În
aceste cazuri, reduc erea este limitată la 2.160 EUR pentru o singură persoan ă și 4.320 EUR
pentru un cuplu. Investițiile c e pot beneficia de scutirea de impozit pe venit efectuate după 13
octom brie 2010, pot în mod alternativ , nu cumulativ , să reducă impozitul pe avere la 50%.
Aceeași diminuare se utilizează și pentru investițiil e în FCPR, FCPI și F IP, având un maxim
de 18.000 EUR. În amândouă situațiile, acțiunile emise în contrap artidă pentru investiții sunt
scutite de impozitul pe avere. Un re gim special se aplică investitorilor corporativi care
investesc în FCPR și SCR dacă aleg să -și păstreze unitățile sau acțiunile pe o perioadă de
cinci ani. D istribuirile plătite din câștigurile de c apital realizate de fond sau de întreprindere și
acele car e au loc cel puțin doi ani de la data subscr ierii sunt susceptibile de a fi impozitate cu
o rată redusă:
 0% pentru parte a distribuțiilor legată de câștigurile de capital pe termen lung (adică
investiții de cel puțin 5% din capitalul social al societăților deținute pe o perioadă de
cel puțin doi ani);
 15% pentru restul.

53 https://lautorite.qc.ca/professionnels/regl ementation -et-obligations , accesat în data de 20 mai 2020
54 Organization for Economic Co -operation and Development (OECD), Examens de l'OCDE des politiques
d'innovation : France , Editura OCDE, 2014, pag. 269 -280

32
Mai mult , după ce se îndeplinește perioad a de deținere de cinci ani, câștigurile de capital
realizate prin vânzarea de unități în FCPR sau acțiuni în SCR pot beneficia de același nivel
pentru ratele reduse , cu proporți i precum cele prezent ate anterior. Din perspectiva
stimulente lor fiscale pentru firmele noi, companiile care suportă cheltuieli de cercetare
eligibile pot beneficia de un credit fiscal și de impozit pentru cercetare (CIR) (R & D Credit
Fiscal55), care are un procent de 30% din cheltuielile eli gibile până la 100 milioane EUR și
5% peste acest prag. Companiile mici și mijlocii europene (IMM) pot să beneficieze de un
credit pentru impozi tul pe inovare, în procent de 20% din cheltuieli le inovatoare, cu un plafon
maxim de 400.000 EUR (creditul fiscal este 80.000 EUR). Toate credit ele fiscal e pentru
cercetare și dezvoltare , ce nu se pot compensa cu impozitul pe profit, pot fi reportat e pe o
perioadă de trei ani, de asemenea orice valoare nefolosită poate fi rambursată la finele acestor
trei ani. Pe lângă acest fapt, companiile tinere și inovatoare (jeune enterprise innovante, JEI)
pot bene ficia de o rambursare imediată. JEI-urile se caracterizează ca IMM -uri care
îndeplinesc următoarele co ndiții:
 Capitalul social este deținut în principal de persoane fizice sau de fonduri de capital de
risc;
 Nu au fost create prin fuziune, reorganizare sau extinde re a activităților preexistente;
 Au fost înregistrate de cel mult opt ani;
 Cheltuielile de cerc etare eligibile pentru creditul fiscal pentru cercetare și dezvoltare
sunt egale cu minim 15% din cheltuielile fiscale deductibile;
 Pe lângă restituirea imediată a creditului fisca l R&D, JEI au dreptul la scutiri
temporare de la impozitul pe profit.56

Modu l de func ționare a fondurilor de capital de risc în Franța
Fondurile de capital de risc primesc finan țare de la diferi ți juc ători de pe pia ța de
capital privat, cum ar fi:
 Investitori institu ționali (b ăncile, companiile de asigur ări, investitorii corporati vi,
fondurile de fonduri și planurile de pensii);
 Agen ții guvernamentale franceze;
 Agen ții publice ale UE;

55 Research and Development Tax Credit
56 Ann Baker, Anne Tolila, Karen Noël, Venture capital investment in France: market and regulatory overview ,
în Thomson Reuters Practical Law, Ianuarie 2014, articol disponibil online pe site -ul
https: //uk.practicallaw.thomsonreuters.com/ , accesat îm data de 25 mai 2020

33
 Persoane fizice.
Atractivitatea fondurilor de capital de risc pentru anumi ți investitori depinde de diferi ți
factori, cum ar fi: strategia de investi ții urmat ă de ace ști investitori ( în special pentru
investitorii institu ționali); dorința de a promova investi țiile în capitalul de risc ( în special
pentru agen țiile guvernamentale franceze și/sau UE); Stimulente fiscale (în special pentru
investitorii ind ividuali).
Anumite fonduri de capital de risc pot oferi beneficii fiscale investitorilor francezi, având
condi ția ca aceste fonduri s ă respecte cerin țe suplimentare, cum ar fi:
 Investi ția a cel pu țin 50% din activele lor în investi ții eligibile emise de c ompanii
organizate în Fran ța și/sau în UE;
 Investirea unui anumit procent din activele lor într -o perioad ă de dou ăsprezece luni de
la ultima dat ă de închidere;
 Investi ții în societ ăți de portofoliu care sunt IMM -uri, cu condi ția ca finan țarea total ă
de către FCPI și FIP în astfel de IMM -uri să nu dep ășească 1,5 milioane EUR.
Fondurile de capital de risc investesc de regulă alături de alte fonduri, pentru că marea
majoritate a tranzac țiilor sunt realizate de un sindicat de dou ă sau trei fonduri. Mai mult , cu
excep ția cazului în care apar business angels, investi țiile sunt adesea făcute de către un singur
investitor. De cealaltă parte , jucătorii (str ăini) tind să investeasc ă singuri sau s ă ia cea mai
mare parte a investi ției. Cele mai frecvente structuri jurid ice utilizate ca mijloace pentru
fondurile de capital de risc din Fran ța au tendin ța de a fi structurile de fonduri care beneficiaz ă
de stimulente fiscale. Pentru investitorii cu am ănuntul, structurile utilizate în general sunt
FCPI și FIP (fonduri de reta il). În cazul investitorilor sofistica ți și/sau institu ționali, cea mai
utilizat ă structur ă juridic ă este fondul de investi ții capitale (FPCI).
Fondurile de capital de risc au un termen de opt până la zece ani, cu posibilitatea ca
societatea de administ rare să ofere o prelungire, fie după discreția sa fie c u aprobarea în
prealab a comitetului consultativ sau cu votul majorității calificate a investitorilor. Orice
investitor dintr -un fond de vânzare cu amănuntul poate solicita răscumpărarea dobânzii
fondulu i său la expirarea unei perioade de blocare de zece ani după subscrierea sa, cu excepția
cazului în care fondul este deja lichidat. În cazul în care cererea de răscumpărare nu este
satisfăcută, investitorul poate solicita instanței să procedeze la lichidar ea obligatorie a
fondului.
Fondurile de vânzare cu amănuntul încearcă, în general, să își părăsească investițiile în
termen de patru până la cinci ani de la investiția inițială, ceea ce le -ar permite să satisfacă
posibilele solicitări de răscumpărare ale investitorilor apărute după perioada de blocare de

34
zece ani. Celelalte tipuri de fonduri de risc (în special SCR) sunt în general organizate de mai
bine de zece ani și nu permit răscumpărarea acțiunilor acestora la cererea unui investitor.
Investitorii pot ieși astfel de fonduri printr -un transfer secundar al intereselor lor.
Termenii și condițiile investițiilor unui investitor sunt reglementate de documentele de
conducere ale fondului, care sunt:
 actul constitutiv și reglementările;
 scrisori laterale;
 acorduri de subscriere;
 acordurile acționarilor și, dacă este cazul ,
 termenii și condițiile valorilor mobiliare emise de fond.
Documentele de conducere ale unui fond de vânzare cu amănuntul trebuie să respecte
cerințele legale franceze detaliate pentru c a fondul să fie aprobat de AMF57.
Documentele de conducere ale fondurilor de capital de risc care nu sunt fonduri de vânzare cu
amănuntul sunt negociate mai des de investitori, deoarece legile și reglementările franceze
permit flexibilitatea pentru o mare varietate de termeni. Investitorii negociază dispoziții care
sunt căutate în mod obișnuit de către investitori în fonduri globale de capital de risc, cum ar fi:
persoana -cheie și schi mbarea dispozițiilor de control, s uspendarea erorilor din perioada de
investiție , limitări ce țin de acumularea unui fond succesor, taxe de administrare și alte taxe,
obligații de raportare58.

Documentație legală :
1. Acordul de investiții , care conține:
 descriere a în mod detaliat a acțiunilor și valorilor mobiliare existente emise de
compania țintă, precum și a termenilor și condițiilor investiției (sumă, alocare între
investitori, tranșe și repere, dacă există);
 reprezentanțele și garanțiile care trebuie acordate în majoritatea cazurilor de către
fondatori, spre deosebire de socie tatea investită din alte jurisdicții; dispoziții anti-
spălare, precum și etice și de transparență ..
2. Rezoluțiile care urmează să fie adoptate în cadrul adunării generale a acționarilor societății
investite, pentru creșterea capitalului social și care conțin majoritatea termenilor acțiunilor
preferate car e trebuie încorporate în statut.

57 Autorité des Marchés Financiers
58 Ann Baker, Anne Tolila, Karen Noël, Venture capital investment in France: market and regulatory overview ,
în Thomson Reuters Practical Law, Ianuarie 2014

35
3. Acordul acționarilor , care conține: regulile de guvernare , drepturile obișnuite solicitate de
investitori , prevederi de etică și transparență , prevederi de gestionare și propr ietate
intelectuală.59
Strategii de ieși re
Investitorii pot lua hotărârea de a forța compania să -și vândă activele și să distribuie
numerar prin dividende sau să lichideze firma și să dist ribuie veniturile de lichidare. Vânzarea
activelor duce la formarea u nei taxe pe prețul de achiziție și este probabil să rezulte anumite
consecințe fiscale pentru companie, la fel ca lichidarea companiei . Prin urmare, întreprindere
va fi în mod uzual vândută și prețul este confidențial. Există trei strategii principale de i eșiri
utilizate în Franța : vânzarea companiei, ofertă publică inițială (IPO) și achiziția în pârghie .
Vânzarea companiei semnifică vânzarea de către acționari către o terță parte a tuturor
valorilor mobiliare emise de societate în vederea obținerii de numerar sau acțiuni. În ceea ce
privește numerarul, acesta reprezintă pentru investitori lichiditate imediată și sigură. Un IPO
dă permisiunea companiei să acumuleze numerar, prin vânzarea de acțiuni emise rezultate din
majorarea capitalului social și a lichi dității către investitori. Chiar și așa , din cauza
dispozițiilor de blocare, vânzarea întregii acțiuni deținute de fondatori împreună cu
investitorii, este p relungită pe o anumită perioadă . O achiziție în pârghie semnifică vânzarea
în numerar a majorității acțiunilor c ătre o societate holding instituită recent , corelată cu
emiterea de datorii de către societatea deținută. Ace asta prezintă avantaje ca și vânzarea
directă, dar înlătură investitorii care doresc să iasă și le dă permi siunea celorlalți acționari să
rămână (opțiune disponibil ă numai pentru companii le generatoare de profit).60
,,Cum apreciază fondurile de capital de risc o companie pentru investiție ?
Spre deosebire de companiile mature, a căror evaluare rezultă în general dintr -un
multiplu de câștig uri înainte de deprecierea și amortizarea impozitelor pe dobândă (EBITDA)
(sau criterii financiare echivalente), evaluarea companiilor în creștere se bazează pe:
 o tentativă de determinare a creșterii viitoare (dimensiunea pieței, strategia de piață,
unici tatea tehnologiei, echipa de management ,etc).
 determinarea reciprocă de către fondatori și investitor (i) a nivelului de diluare rezultat
din investiție.
Desigur, EBITDA va fi luat în considerare ori de câte ori este cazul. ”61

59 Aaron R. Katz , Venture Capital: Review Of The Legal Documents Used In A Financing Round , în The
National Law Review, Noiembrie 2016, https ://www.natlawreview.com/ , accesat în data de 25 mai 2020
60 Ann Baker, Anne Tolila, Karen Noël, Venture capital investment in France: market and regulatory overview ,
în Thomson Reute rs Practical Law, Ianuarie 2014
61 Idem

36
III.2 Evoluția fondurilor cu capital de risc în Franța
De la începutul anului 2017 , fondurile de capital de risc franceze, care cumulat au avut
o valoare de 2,7 miliarde de euro, s -au ridicat pe vârful podiumului în ceea ce privește sumele
majorate în Europa, în mod clar în fața VC -urilor britanice, care totuși e cu mult mai mare ,
astfel în ceea ce privește c apital ul de risc , fondurile franceze conduc în Europa , anul 2017
fiind unul de succes. Franța face clar un progres în universul anglo -saxon al „capitalului de
risc” (VC ).
Figura III.2.1 Capital colectat de fonduri de capital de risc europene (mld. Euro)
(perioada 2014 – 2017)
Sursă: Realizat de autor pe baza datelor de specialitate62
Companiile franceze de capital de risc au strâns mai multe fonduri în an ul 2017 decât
VC-urile bri tanice, adică 2, 7 miliarde de euro (sfârșitul lunii august), față de 2,3 miliarde de
euro în Regatul Unit și 1,1 miliarde de euro în Germania, potrivit datelor Dealroom. De
regulă , Regatul Unit, Londra, a fost numărul unu în Europa în sfera capitalului de risc. În
2016, colectarea fondurilor VC în Europa continentală s-a modificat în favoarea Franț ei,
Suedi ei și Oland ei, așadar în 2017, pentru prima dată, Franța preia conducerea .
După o jumătate de blockbuster în 2018, s-a înregistrat un declin pentru un sfert din VC
investit pentru ecosistem ul capitalului de risc francez , dar anul 2019 a înregistrat un nou
record înregistrat la doar 1 miliard de dolari investiți (figura III.2.2) . O parte din finanțările în
marile secto are diverse din primul trimestru au contribuit la creșterea totalului, în special a
finanțării Doctolib63 de 174,8 milioane USD, plus a celor 128,2 milioane USD pentru
producător ul de proteine de insecte Ynsect64.

62 Informații culese de pe site -ul Dealroom, https://dealroom.co/ , accesat în data de 15 iunie 2020
63 Doctolib este printre cei mai utilizați trei furnizori de consultări medicale online din lume
64 Ynsect oferă produse și servicii inovatoare care operează în industriile agroalimentare și biotehnologii de
mediu. € 0.30 € 1.60
€ 0.40 € 1.20 € 1.10 € 3.00
€ 0.90 € 1.70 € 1.60 € 3.50
€ 1.40 € 5.70
€ 2.70
€ 2.30
€ 1.10 € 2.40
FRANȚA REGATUL UNIT GERMANIA RESTUL EUROPEI
2014 2015 2016 2017

37
Figura III.2.2 Finanțarea cu capital de risc în Franța (2012 -Trimestru I 2019 )
Sursă : Realizat de autor pe baza datelor din statistica de specialitate65
Anul 2019 este un an puternic în privința VC -urilor, setând un record mai mare decât
anul precedent, deoarece prima jumătate a anului 2019 reprezintă deja 80% din activitatea
anului 2018, după cum se poate observa în figura anterioară. Numărul tranzacțiilor în primul
semestru al lui 2019 se poate exprima ca procent de 90% din totalul anului 2018, ba mai mult,
S1 2019 reprezintă deja 1.5 x S1 2018 (249 tranzacții).
Cea mai mare pa rte a banilor din finanțarea franceză cu capital de risc continuă să curgă spre
Paris, deși concentrația de volum s -a dispersat uneori în trecut. Cu toate acestea, datorită unor
runde puternice, Paris a găzduit concentrarea record a capitalului de risc în primul trimestru al
anului 2019, cel puțin mai mult decât în ultimul deceniu , ajungând la un volum de peste 700
milioane de dolari americani.
Figura III.2.3 Top orașe europene din perspectiva VC (2018)

Sursă: Realizat de autor pe baza datelor din stat istica de specialitate66

65 https://assets.kpmg/content/dam/kpmg/xx/pdf/2019/04/venture -pulse -q1-2019.pdf , accesat în data de
15 iunie 2020
66 CB INSIGHTS, https://www.cbinsights.com/ , accesat în data de 15 iunie 2020
$1.4 $1.8 $2.4 $3.6 $2.7 228 349 407 645
369
$0.0$1.0$2.0$3.0$4.0
0100200300400500600700
2015 2016 2017 2018 S1 2019
Valoare tranzacții (mld. dolari) V olum tranzacții
$3.2
$1.7
$1.1
$0.4 $0.4 465 206 143 113 80 0 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500
$- $0.5 $1.0 $1.5 $2.0 $2.5 $3.0 $3.5
London Paris Berlin Stockholm Barcelona
Valoare tranzacții (mld. dolari) Volum tranzacții

38
Pe primul loc se află Londra cu 465 tranzacții în valoare de 3,2 miliarde de dolari,
urmată de Paris cu 206 trazacții ce însumează un total de 1,7 miliarde dolari. Berlinul
concentrează un volum de trazacții în număr de 143 cu o val oare de 1,1 miliarde dolari. Pe
ultimele locuri având o valoare egală a tranzacțiilor se află orașul Stockholm cu 113 tranzacții
și Barcelona cu un volum de doar 80 tranzacții.
An de an, companiile inovatoare franceze cresc în detrimentul fonduri lor. Astfe l, în
2019 se stabil ește un nou record, 736 de companii au strâns puțin peste 5 miliarde de euro, o
cantitate de 39% mai mare în valoare și 14% în volum. La nivel de sector (a se vedea figura
III.2.4) , companiile de software ies în evidență, prezint ând o creștere meteorică de 206% în
colectare a de fonduri care s -au ridicat la 1,5 miliarde EUR , mult mai mult față de abia 745
milioane EUR cu un an mai devreme . Acest sector este urmat de servicii le de internet cu o
valoare a tranzacțiilor de 1,1 miliarde de eu ro. Ar trebui să remarcăm, de asemenea, evoluția
foarte bună a companiilor de LifeSciences (811 milioane EUR față de 574 milioane EUR, +
41%). Această progresie se explică în principal prin absența operației IPO în acest sector în
2019.
Figura III.2.4 Inv estiții cu capital de risc pe secto arele importante de activitate în Franța
(2019)

Sursă: Realizat de autor pe baza datelor din statistica de specialitate67

67 Franck Sebag, Baromètre du capital risqué en France, Bilan annuel 2019 , document disponibil online pe site –
ul https://www.ey.com/ , accesat în data de 15 iunie 2020 € 1,547 € 1,101 € 811 € 397 € 345
191 156 97 60 53
€ – € 200 € 400 € 600 € 800 € 1,000 € 1,200 € 1,400 € 1,600 € 1,800 SOFTWARE INTERNET LIFE SCIENCES FINTECH CLEANTECH
Tranzacții Valoare (milioane euro)

39
Investiția cea mai mică s -a realizat în sectoarele Fintech68 cu un număr de 60 tranzacții
în valoar e de 397 milioane euro, respectiv Cleantech69 cu 53 tranzacții în sumă de 345
milioane euro.
Figura III.2.5 Top 5 investiții (și lista principalii lor investitori) – 2019

Sursă: Franck Sebag, Baromètre du capital risqué en France, Bilan annuel 2019 , pag. 4
Din figura anterioară se poate observa cu usurință că majoritatea investițiilor se fac în
domeniul IT, respectiv în software (Meero, DoctoLib, Wynd) , urmat fiind de eco -tehnologie
și serviciile de internet care au un volum al tranzacțiilor aproximativ eg al, anume 110,5
milioane euro în Ynsect, respectiv 110 milioane euro în Mano Mano.70
La nivel geografic, Ile -de-France rămâne fără îndoială regiunea de frunte a acestui ecosistem,
start-up-urile sale captând 70% din sumele majorate și 59% din operațiuni în 2019. Sunt cu
mult în spatel e regiunii Auvergne -Rhône -Alpes care își păstrează locul 2 cu 8% din investiții
în valoare (10% la număr), urmată d e regiunea Provența -Alpi-Coasta D'Azur, care ocu pă locul

68 Financial Technology (Fintech) este utilizată pentru a descrie tehnologia nouă care încearcă să îmbunătățească
și să automatizeze furnizarea și utilizarea serviciilor financiare . La baza sa, fintech este utilizat pentru a ajuta
companiile, proprietarii de afaceri și consumatorii să își gestioneze mai bine operațiunile financiare, procesele și
viața utilizând software specializat și algoritmi care sunt folosiți pe computere și, di n ce în ce mai mult,
smartphone -uri.
69 Cleantech, este un termen care se referă la o mare varietate de practici și tehnologii ecologice. A fost inițial
inventat în sectorul financiar american și de atunci a coexistat cu termeni similari precum „energie ver de” și
„eco-tehnologie”.
70 ManoMano este marcă comercială a unei companii franceze din sectorul comerțului electronic specializată în
bricolaj și grădinărit.

40
3 cu 6% din investiții ca valoare și ca număr, înainte de Hauts -deFrance și Occitania în anul
2019 (a se vedea figura III.2.6) .
Figura III.2.6 Investiții realizate pe regiuni franceze (2018 -2019)

Sursă: Realizat de autor pe baza datelor din statistica de specialitate71
După cum s -a menționat anterior regiunile dominante în investiții cu capital de risc sunt
următoarele: Île de France, Auvergne Rhône -Alpes și Provence Alpes -Côte D‟azur . Se
observă o creștere în anul 2019 față de anul precedent la toate cele trei regiuni. Urmate de
acestea este regiunea Hauts de France care cunoaște o creștere în valoare tranzacțiilor de 57
milioane euro. Regiunea Occitanie e în imediata apropiere cu o creștere de 6 milioane euro
față de anul 2018, având o valoare a tra nzacțiilor de 149 milioane euro . Cele mai puține
investiții cu capital de risc se realizează în regiunile Normandie, Bourgogne Franche -Comté ,
Centre Val de Loire. Se observă o creștere semnificativă în anul 2019 în Centre Val de Loire

71 Franck Sebag, Baromètre du capital risqué en France, Bilan annuel 2019 , document disponibil onli ne pe site –
ul https://www.ey.com/ , accesat în data de 15 iunie 2020
Hauts de
France
2018 – 140 m€
2019 – 197 m€
Grand Est
2018 – 58 m€
2019 – 61 m€
2018 – 2.648 m€
2019 – 3.519 m€
Île de France
Normandie
2018 – 11 m€
2019 – 43 m€
2018 – 71 m€
2019 – 86 m€
Bretag ne
2018 – 39 m€
2019 – 76 m€
Pays de la
Loire
Centre
Val de Loire
2018 – 4 m€
2019 – 34 m€
Bourgogne
Franche -Comté
2018 – 20 m€
2019 – 59 m€
Nouvelle Aquitaine
2018 – 75 m€
2019 – 130 m€
Auvergne Rhône -Alpes
2018 – 267 m€
2019 – 388 m€
2018 – 143 m€
2019 – 149 m€
2018 – 145 m€
2019 – 281 m€
Occitanie
Corse
2018 – 0 m€
2019 – 8 m€
Provence Alpes -Côte
D’azur

41
de 30 milioane euro. Regiunea Corse se menționează în ul timă fază deoarece anterior anului
2019, în această nu s -au efectuat investiții cu capital de risc, iar în acest an a început puternic
înregistrând o valoarea a tranzacțiilor de 8 milioane euro.
Figura III.2.7 Exituri din investiții

Sursă: Realizat de a utor pe baza datelor din statistica de specialitate72
Achiziția este calea principală de ieșire din investiție . Se observă o tendință cu
fluctuații pe perioada 2015 -S1 2019. În 2016 are o loc o creștere față de anul 2015 a
numărului de exituri prin fuziuni și achiziț ii ajungând de la 18 la 36. Are loc o scădere a
acestora în anul 2017 urmând să crească semnificativ în anul următor la 47, peste volumul lor
din 2016. În prima jumătate a anului 2019 aceastea sunt în număr de 24. Din punct de vedere
al IPO, exi turile au același trend precum M&A doar că în număr mai mic cuprins în această
perioadă, în mod descrescător, între 10 și 1.
La nivel european, aceste rezultate plasează Franța ca a treia țară în clasamentul
finanțării capitalului de risc pentru start -up-uri, după Regatului Unit și Germani a. În cadrul
acestor trei țări, nivelul f inanț ării este concentrat cu 62% din investiții (Regatul Unit: 39%,
Germania: 14%, Franța: 9%). Parisul este punctul principal al majorității investițiilor (80%)
pentru Franța, cu 1 ,4 miliarde de euro pentru 35 de tranzacții semnate, în spatele Londrei și
Berlinului cu 5,7 miliarde și 1,5 miliarde de euro.

72 Diving into France’s 2019 Venture Capital landscape, https://medium.com/venture -beyond/diving -into-
frances -2019 -venture -capital -landscape -6458ea205dad , accesat în data de 15 iunie 2020
18 36 31 47
24 10 5
7 4
1
0102030405060
2015 2016 2017 2018 S1 2019IPO
M&A

42
CONCLUZII
Investitorii de risc joacă un rol important rolul în pro cesul antreprenorial, unul care susține
și generează creșter e economică. Prin urmare , ține de noi ca savanți antreprenori să studiem și
să înțelegem complexitățile care înconjoară acest p roces decizional de investiții cu capital de
risc. Fondurile cu capital de risc reprezintă un intermediar cu o importanță crescân dă, cu
capacitate de a transforma capitalul în întreprinderi inovante într-o manieră ce se dovedește a
fi extrem de productivă. Acest intermediar atrage un interes tot mai mare din partea factorilor
de decizie și a investitorilor, însă disponibilitatea dat elor, precum și coerența constatărilor
academice care utilizează aceste date încă lipsesc. Mai multe concluzii generale evidente reies
din studierea principalelor surse de date pentru investiții de capital de risc:
 Având în vedere că i nformațiilor legate de capitalul de risc sunt relativ puține și asimetrice
substanțial , devine di ficil a se determina în termeni definitivi volumul activității de
investiții și performanța fondului.
 De asemenea, informațiile de bază existente sunt diferite din punct de vedere al
metodologi ei, astfel analizele realizate pe această temă produc frecvent concluzii diferite.
 Cu toate acestea , baza de date referito are la capitalul de risc a cunoscut o intrare
substanțială de informații , în special în ceea ce privește măsurarea perf ormanței , dat fiind
faptul că devine un fenomen cât mai cunoscut peste tot în lume . Drept urmare, cantitatea și
calitatea informațiilor puse la dispoziția cercetătorului a crescut în ultimii ani și este de
așteptat că acest fapt va continu a.
Capitalul de r isc stimulează economia , ducând la creștere și dezvoltare , prin favorizarea
antreprenoriatul ui, aceasta fiind în fapt și rolul. Investitorii prin diversificarea portofoliului de
investiții pot reduce riscul care îl implic ă capitalul de risc. Prin deținerea de capitaluri proprii
în întreprinderile inovante în care se investește, care în mod uzual dețin o tehnologie nouă sau
afaceri în industriile de înaltă tehnologie, cum ar fi biotehnologia și IT , fondul de capital de
risc câștigă bani . Capitalul de risc es te un tip de capital privat. Trecând de investițiile de tip
,,angel investing”, crowdfunding -ul și alte opțiuni de finanțare, capitalul de risc devine
atractiv pentru acele companii noi care au un termen de funcționare limitat, care sunt mult
prea mici și nu pot acumula capital pe piețele publice , ne-ajungând în punctul în care să fie
capabile să garanteze un împrumut bancar. Pentru a echilibra balanța, pentru ri scul majorat pe
capitaliștii de risc și -l asumă investind în companii mai mici și mai puțin mat ure, aceștia obțin
o parte a dreptului de proprietate al companiei și un nivel important de control asupra

43
deciziilor luate la nivel de companie . Capitalul de risc este, de asemenea, asociat cu crearea de
locuri de muncă. Când se decide a se înființa o com panie mică sau o afacere, una dintre
primele întrebări importante este cum să se atraga necesarul de bani pentru a finanța
operațiunile de afaceri. În primă fază se elaborează un plan de afaceri. D upă ce există un
prospect bine pregătit pentru investitori și s-a explicat riscurile pentru aceștia, se poate merge
mai departe cu finanțarea capitalului de risc a afacerii nou create . Pe lângă furnizarea
capitalului de care are nevoie o companie pentru a -și dezvolta afacerea, există și alte avantaje
ale finanțări i capitalului de risc, deoare ce oferă și o serie de servicii.
Când vine vorba de avantajele cooper ării cu o firmă de capital de risc, unul dintre cele mai
evidente este acces ul la un număr apro ximativ nelimitat de resurse, ceea ce va duce la
dezvoltarea continuă a afacerii , fapt valabil mai ales în momentul în care se decide vânzarea
afacer ii către un terț. Așa cum s -a discutat în cadrul lucrării, firmele de capital de risc au un
interes exclusiv în a face o investiție doar cu intenția evidentă de a vinde afacerea către o altă
parte sau de a face compania publică pe piețe . În cea mai mare parte, firmele de capital de risc
au un interes crescut în vânzarea finală a afacerii pentru a beneficia de un venit substanțial . În
majoritatea oferte lor de investiții de capital de risc, cu mult mai ales cele realizate în sectorul
tehnologi c, aceste firme încearcă să obțină un procent de 35% pe an din investițiile lor, dacă
nu chiar și mai mult . Un alt avantaj notabil este faptul că acest firme sunt dispuse a
recompens a succesul în mod substanțial în rândul investițiilor din portofoliu. Cu o notă
diferită de cea a unui contract de investiții de tip ,,angel”, unde o cantitate anume specifică de
capital este distribuită în mod direct unui terț mic, în vederea gener ării unui flux de numerar
pentru o primă de vânzare echilibrată și unde companiile ajung la vânzare, firmele de capital
de risc gratific ă directorii superiori pentru performanțele deosebite la fel de bine . Astfel se va
furniz a o sumă majoră de capitaluri proprii și control ul afacer ii se va face de către această
firmă de capital de risc, însă prin negocieri potrivite se pot obține lucruri precum opțiuni de
acțiuni, bonusuri și alte forme compensatorii care vor fi furnizate în momentul în care
afacerea va înregistra o reușită substanțială . Avantajul ce vine din perspectiva antreprenorului ,
prin prisma cooperării cu o firmă de capital de risc este că din acest punct se pot atrage foarte
ușor capitaluri pentru orice eforturi antreprenoriale viitoare ce pot surveni .
Aceas tă lucrarea analizează evoluția fondurilor de capital în Franța, pe perioada ultimilor
cinci ani, înainte de partea practică fiind expuse informații referitoare la reglementările
existente și caracteristicile specifice țării în cauză. An de an, compa niile inovatoare franceze
cresc întotdeauna nivelul de fonduri atrase. În anul 2019 s -a stabilit unui nou record, 736 de

44
companii au strâns puțin peste 5 miliarde de euro în o cantitate de 39% în valoare și 14% în
volum. Sectoarele care au atras investiții de capital de risc au fost cele mai inova toare:
comunicații, electronice, servicii internet și științe sociale . De asemenea, am observat o
îmbunătățire a fi nanțării capitalului de risc în Franța în 2019 comparativ cu 2015 , dar sumele
investițiilor sunt încă f oarte mici în comparație cu SUA. La nivel geografic, Ile -de-France
rămâne fără îndoială regiunea de frunte a acestui ecosistem, star t-up-urile sale fiind capturate
70% din sumele majorate și 59% din operațiuni în 2019, urmată de regiunea Auvergne –
Rhône -Alpes care își păstrează locul 2 cu 8% din investiții în valoare . Franța este o țară unică,
mai presus prin faptul că este un mare ecosistem de capital risc din Europa continental,
aceasta atrag ând investitori internaționali importanți , prin apariția unei pi ețe de capitaluri în
dezvoltare , cu antreprenori care au ca scop construirea de fonduri de capitaluri de dezvoltare
de miliarde de succese , cu capacități de finanț are a unor runde mai mari , dar și prin
diversitatea tot mai mare de talente: Nenumărate star t-up-uri care asigur ă o mentalitate
globală și un număr tot mai mare de inițiative tehnice conduse de femei și care contribuie la
favorizarea inovării au fost înregistrate în țara în cauză . În 2020, #FrenchTech ar trebui să
poată livr a din nou promisiunile sale. În 2020, provocarea rămâne la fel ca în anii precedenți:
permiterea creării de lideri incontestabili care vor putea răspunde provocărilor din viitor, în
Franța, în Europa și în întreaga lume.
În concluzie, fondurile de capital de risc active sunt co nducători importanți către o Europă
mai competitivă, antreprenorială și inovatoare. În alte cercetări viitoare, îmi propum să extind
analiza la toate țările Uniunii Europene pentru a se putea observa care sunt factorii economici
și financiari care susțin dezvoltarea pieței capitalului de risc și în ce măsură pot fi aplicate pe
piețele emergente din Europa Centrală și de Est.

45
BIBLIOGRAFIE
I. CĂRȚI DE SPECIALITATE
1. Costin Kiritescu, Relațiile valutar -financiare internaționale , Editura Stiințifică și
Encicl opedică, București, 1978
2. Cristian Păun, suport de curs Finanțe Internaționale , Universitatea Româno –
Americană din București, 2010
3. Lerner, J., A Brief Review of Venture Capital and Private Equity: A Casebook , John
Wiley & Sons, Toronto, 2000
4. Organization fo r Economic Co -operation and Development (OECD), Examens de
l'OCDE des politiques d'innovation : France , Editura OCDE, 2014
5. Pierre Llau, Economie Financière Publique , Editura Presses Universitaires De France,
1996
6. Roxana Dumitrașcu, suport de curs Piața fin anciară europeană , Universitatea Creștină
„Dimitrie Cantemir“, 2011
7. Sabău -Popa Diana, suport de curs Piețe financiare internaționale , Universitatea din
Oradea, 2019
8. Saunders Anthony; Cornett Marcia Millon, Financial Markets and Institutions , Editura
Mc Gra w Hill Education, 2015
9. Tulai Horia, Piețe financiare , Editura Casa Cărții de Știință, Cluj -Napoca, 2004
10. Thomas E. Copeland, J. Fred Weston, Financial Theory And Corporate Policy,
Editura Addison -Wesley Publishing Company, Los Angeles, 1988
11. Vinod Kumar, Report On Working Capital Management , Rayat Institute &
Management, 2015
12. Vancea Smaranda, Piețe financiare internaționale – Note de curs,
Universitatea ,,Dimitrie Cantemir”, Tîrgu -Mureș, 2019
II. ARTICOLE / STUDII / RAPOARTE
1. Aaron R. Katz, Venture Capital: Review Of The Legal Documents Used In A
Financing Round , în The National Law Review, Noiembrie 2016
2. Ann Baker, Anne Tolila, Karen Noël, Venture capital investment in France: market
and regulatory o verview , în Thomson Reuters Practical Law, Ianuarie 2014
3. Boboc Dan, Dobrin Octavian -Cosmin, Studiu de impact cu privire la înființarea și
operaționalizarea unui fond de investiții cu capital de risc , Academia Română,
București, 2018

46
4. Bob Zider, How Venture Capital works , în Harvard Business Review, Noiembrie –
Decembrie 1998
5. Bottazzi Laura, Marco da Rin, Venture Capital in Europe and the Financing of
Innovative Companies, în Economic Policy Vol. 17, No. 34, 2002
6. Giani Grădinaru, Capitalul de risc și firmele r omânești, în Revista Informatică
Economică , Numărul 4 (20), 2001
7. Laura Giurca Vasilescu, Facilitatea accesului întreprinderilor mici și mijlocii
inovative la fondurile de capital de risc , în Revista Finanțelor publice și Contabilitate,
Numărul 1, Ianuarie 2009
8. Maula, M.V.J., E. Autio, G.C. Murray, Corporate venture capitalists and independent
venture capitalists: what do they know, who do they know, and should entrepreneurs
care? , 2005, în Venture Capital, Vol 7, Nr. 1
9. Preet Aman, Venture Capital, Chapter 1 . Introduction to venture capital funds , 2016,
studiu de specialitate
10. Raportul special nr. 17/2019: Capital de risc al Curții de Conturi Europene
11. Scarlata, Mariarosa, Luisa Alemany. “Deal Structuring in Philanthropic Venture
Capital Investments: Financing Instrument, Valuation and Covenants” în Journal of
Business Ethics, vol. 95, 2010, pp. 125 –140
12. Valeed A. Ansari, Ahmar Uddin Mohd, Role of Venture Capital in Spurring
Innovation and Entrepreneurship , în Asia -Pacific Business Review, Vol. V, No. 1,
2009
III. LEG ISLAȚIE
1. Directiva 2011/61/UE privind administratorii de fonduri de investiții alternative
2. Regulamentul (Ue) Nr. 345/2013 al Parlamentului European și al Consiliului,
privind fondurile europene cu capital de risc, din 17 aprilie 2013, în Jurnalul Oficial
al Uniunii Europene
3. Regulation (Eu) 2017/1991 of the European Parliament and of the Council,
mending Regulation (EU) No 345/2013 on European venture capital funds and
Regulation , 25 October 2017, în Official Journal of the European Union

47
SITOGRAFIE
1. https://www.academia.edu/12779618/Curs_piata_financiara
2. http://www.finint.ase.ro/Cursuri%20licenta/Curs%20FI_URA_licenta/Suportul%20de
%20curs%20FI_Paun%20Cristian_FR.pdf
3. https://kamayanti.files.wordpress.com/2016/09/the -mcgraw -hill_irwin -series -in-
finance -insurance -and-real-estate -anthony -saunders -marcia -millon -cornett -financial –
markets -and-institutions -mcgraw -hill-education -2011.pdf
4. https://cantemir.ro/cur suriudc/1sem1/Facultati/Stiinte%20economice/FB/Anul%202/Pi
ete%20financiare%20internationale/Vancea%20 –
%20Piete%20financiare%20internationale.pdf
5. http://revistaie.ase.ro/
6. www.researchgate.net
7. https://hbr.org/1998/11/how -venture -capital -works
8. www.eca.europa.eu
9. https://eur -lex.europa.eu/legal –
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32013R0345&from=EN
10. https://eur -lex.europa.eu/eli/reg/2017/1991/oj
11. http://www.utgjiu.ro/
12. www.imm.gov.ro
13. https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/DocItem.aspx?did=51616
14. https://news.crunchbase.com
15. https://www.bloomberg.com/europe
16. https://www.mfinante.gov.ro/static/1 0/Mfp/revista_nou/2009/revista%202009%2001
%20tot.pdf
17. https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/1369106042000316332
18. www.jstor.org
19. https://uk.practicallaw.thomsonreuters.com/
20. https://www.natlawreview.com/
21. https://docuri.com/download/venture -capital_59bb859af581719a3172c278_pdf
22. https://www.edupristine.com/blog/venture -capital
23. http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download?doi=10.1.1.464.1806&rep=rep1&type=
pdf
24. https://companyformationfrance.com
25. https://www.legifrance.gouv.fr/

48
26. https://lautorite.qc.ca/professionnels/reglementation -et-obligations
27. EduPristine, Venture Capital , decembrie 2017, articol disponibil onlin e pe blogul
https://www.edupristine.com/blog/venture -capital
28. Gené T., Sophia K, European Venture Report: VC Dollars Rise in 2019, în
Crunchbase daily, https://news.crunchbase.com/news/european -venture -report -vc-
dollars -rise-in-2019/
29. Jeena T., Investment Process for Venture Capital / Financial Management , în
Business Management Ideas, articol dispon ibil online pe site -ul Venture Capital Legal
Documents , https://www.upcounsel.com/venture -capital -legal -documents
30. https://www.businessmanagementideas.com/financial -management/venture –
capital/investment -process -for-venture -capital -financial -management/17121
31. Process of Venture Ca pital Financing , articol disponibil online pe
http://www.yourarticlelibrary.com/financial -management/venture -capit al/process -of-
venture -capital -financing -6-main -steps/72037 , accesat în data de 6 mai 2020
32. Total value of venture capital (VC) investments* in Europe in 2019*, by sector ,
https://www.statista.com/statisti cs
33. Diving into France’s 2019 Venture Capital landscape, https://medium.com/venture –
beyond/diving -into-frances -2019 -venture -capital -landscape -6458ea205dad
34. https://dealroom.co/
35. https://assets.kpmg/content/dam/kpmg/xx/pdf/2019/04/venture -pulse -q1-2019.pdf
36. https://www.cbinsights.com/
37. https://www.ey.com/