Soare 121a Tema Finala Se [609036]

Universitatea Politehnica Bucuresti
Facultatea de Inginerie Electrica

ENERGIA EOLIANĂ

Soare Andre i-Bogdan
Grupa: 121A

– 1 – Cuprins :

1. Introducere…………………………………………. ……pag: 3
2. Desp re energiei…………………………………… ……pag: 4
3. Domeniul de utilizare al energiei……………….. pag: 5
4. Energia eoliană………………………………………… …….. pag: 6
5. Situația sectorului d e energie eoliană în România… pag: 9
6. Comparații cu alte resurse e nergetice…………………. pag: 11
7. Centralele eoliene………………… …………………………. pag: 12
 Turbinele eoliene moderne …..………………… …pag:16
 Turbine eoliene din Germania ………… ……… pag:16
 Turbine Maglev ………………………… …..pag:17
 Mărimea turbinelor eoliene și cantitatea de energie
produsă ………………………………. ………….. pag:18
 Efecte asupra mediului …………………… ……. pag:18
Concluzii…………………………………… …………………….pag: 19
Bibliografie………………………………………… pag.20

– 2 – Despre Energie
La nivelul actual de cunoștințe și dezvoltare tehnologică, se consideră că
universul care ne înconjoară există sub două forme: de substanță (materie) și câmp de
forțe. Materia este caracterizată prin două mărimi fundamentale: masa și energia.
Masa este măsura inerției și a gravitației, iar energia este măsura scalară a mișcării
materiei. Cuvântul energie are o răspândire foarte largă, dar, cu toate acestea,
conținutul concret al noțiunii nu este la fel de răspândit sau riguros analizat, datorită
îndeosebi unor particularități mai subtile, caracteristice anumitor forme de transfer
energetic. Cea mai generală definiție, prezintă energia ca măsură a mișcării materiei.
Energia asigură confort personal și mobili tate oamenilor și este esențială pentru
realizarea de bogății industriale, comerciale și sociale. Pe de altă parte, producția și
consumul de energie exercită presiuni considerabile asupra mediului (inclusiv
producția de energie electrică și termică, rafina rea uleiului și utilizarea finală a
acestuia în gospodării, servicii, industrie și transport). Aceste presiuni cuprind și
emisiile de gaze cu efect de seră și poluanții atmosferici, utilizarea terenului,
producerea deșeurilor și deversările de petrol. Aces tea contribuie la schimbările
climatice, produce daune asupra ecosistemelor naturale și a mediului artificial, și
cauzează efecte adverse asupra sănătății umane.
Toate tipurile de energie din jurul nostru pot fi transformate ca într -un ciclu, în
alte tipu ri de energie. De fapt, energia nu poate fi creată sau distrusă, doar
transformată dintr -un tip în altul. De exemplu, un ceas electric funcționează pentru că
energia chimică stocată în baterii este convertită în energie electrică. Când alarma
sună, energia electrică este transformată în energia sunetului. Sunetul este o altă formă
de energie cinetică unde există mișcare sub formă de unde între diferite medii.
Telefoanele transformă energia sunetului în energie electrică și invers. Când te miști,
corpul tău transformă energia chimică a alimentelor ingerate în energie cinetică.
Pentru ca o mașină să pornească are nevoie de energia chimică înmagazinată în
combustibil, motorul mașinii transformă energia chimică în energie cinetică.
Centralele electrice transform ă energia chimică din diferiți combustibili în energie
electrică. Energia nucleară poate fi transformată în energie electrică. Panourile solare
transformă energia termică emisă de radiațiile soarelui în energie electrică și așa mai
departe. Oamenii trebui e să transforme un tip de energie în altul pentru ca să facă
diferite activități. Dar nu toată energia este convertită într -o energie dezirabilă.
Cantitatea de energie obținută raportată la cantitatea de energie investită se numește
randament. Majoritatea autoturismelor au un randament de doar 25% adică doar 25%
din combustibil este transformat în energie cinetică, restul se pierde ca energia
sunetului sau energie termică.

– 3 – Domeniul de utilizare al energiei

Energia este utilizată în toate domeniile și apar e peste tot. În schimb, ponderea cea
mai mare de energie o reprezintă energia electrică ce se folosește pentru a realiza cele
mai multe activități zilnice. De exemplu:
 iluminatul electric care poate fi exterior (străzi, alei, parcuri etc.) și interior
(clădiri de locuit, spații culturale, instituții, industriale etc.);
 în domeniul tehnic energia electrică asigură funcționarea mașinilor, a
instalațiilor și a echipamentelor de prelucrare, a echipamentelor de transport, a
aparatelor radio și TV. Domeniul tehni c cuprinde: mecanică și tehnologia
materialelor, electrotehnica, extragerea și prelucrarea minereurilor, chimia
industrială, construcții și lucrări publice, industria ușoară, industria alimentară,
industria siderurgică și metalurgică;
 în agricultură, ener gia electrică este utilizată la pomparea apei din instalațiile de
irigații, la instalațiile zootehnice, la morile de fabricare a nutrețurilor etc.;
 în domeniul transporturilor energia electrică este utilizată la funcționarea
trenurilor electrice, a tramvai elor, a troleibuzelor și a metroului, în
telecomunicații, semnalizare acustică și vizuală în transporturi (ex: locomotivă
electrică, semafor, tramvai);
 în uz casnic energia electrică este utilizată pentru funcționarea mașinilor și
aparatelor electrocasnic e, instalații de iluminat și climatizare etc. (ex: plită
electrică, mașină de spălat vase;
 în comerț energia electrică asigură funcționarea aparatelor electrice cum sunt
casele de marcat, vitrinele frigorifice, stivuitoare etc.

– 4 – Energia eoliană

Ce este energia eoliană ?
Energia eoliană este energia vântului sau forța vântului transformată în
putere.
Vântul a fost utilizat din timpuri străvechi ca surs ă de energie: vasele cu pânze și
morile de vânt sunt invenții vechi. După criza energetică din anul 19 73, turbinele eoliene
au început să fie folosite pentru producerea pe scară largă a energiei. Vânturile se
formează deoarece Soarele nu încălzește Pământul uniform, fapt ce creează mișcări de
aer. Energia eoliană este o sursă de energie regenerabilă genera tă din puterea vântului. La
sfârșitul anului 2006, capacitatea mondială a generatoarelor eoliene era de 73904 MW,
acestea producând ceva mai mult de 1% din necesarul mondial de energie electrică.
La început energia vântului era transformată în energie meca nică. Ea a fost
folosită de la începuturile umanității ca mijloc de propulsie pe apă pentru diverse
ambarcațiuni iar ceva mai târziu ca energie pentru morile de vânt. Morile de vânt au fost
folosite începând cu sec al 7 -lea î.Hr. de perși pentru măcinarea grăunțelor. La sfârșitul
anului 2006, capacitatea mondială a generatoarelor eoliene era de 73904 MW, acestea
producând ceva mai mult de 1% din necesarul mondial de energie electrică.
Instalațiile globale de energie eoliană au crescut cu 44.711 MW în 2012, aducând
capacitatea totală instalată la 282.482 MW, o creștere de 18,7% adusă la cei 238.035 MW
instalați la sfârșitul anului 2011. După 15 ani de rate medii de creștere cumulativă, la
sfârșitul anului trecut instalațiile eoliene comerciale în aproximativ 80 de țări au ajuns la
nivelul de 240 GW. Douăzeci și două de țări au peste 1.000 MW instalați, România
numărându -se printre acestea. Creșterea cererii este foarte lentă, inexistentă sau negativă,
astfel încât cererea pentru noua generație de putere de ori ce fel este redusă iar concurența
este acerbă. Brazilia, India, Canada și Mexic sunt piețe foarte dinamice, dar nu pot
compensa pentru lipsa de creștere în piețele tradiționale din Europa, SUA și China. Există
multe piețe noi interesante în America Latină, Africa și Asia unde există un mare
potențial de creștere. Conform Consiliului Global pentru Energie Eoliană, sectorul
energiei eoliene și -a continuat expansiunea la nivel mondial în 2012. Europa a stabilit un
nou record de 12,4 GW pentru 2012 datorită tut uror evoluțiilor în aceste domenii.

– 5 – Mai jos sunt prezentate diagramele energiei eoliene globale instalată, acumulată în ultimii
17 ani:

– 6 – Capacitatea eoliană anuală instalată a crescut cu 10% în 2012 comparativ cu 2011,
continuând tendin ța ascendentă de anul trecut. Cu toate acestea, instalarea de capacitate
eoliană nouă la nivel global a încetinit în ultimii trei ani, urmare celei mai mari creșteri a
sa în 2009, de la 26,5 GW la 38,6 GW, reprezentând o rată de creștere de puțin peste
45%.

Energia eoliană și alte surse regenerabile de energie în România 2013 :
Țara Creșterea
capacității
(MW) în 2012 Poziția privind
capacitatea
instalată Capacitatea
cumulată la
final de 2012
(MW) Procent de
creștere (2011 –
2012) Procent în
capacitatea
UE27
România 923 5 1905 94.0% 1.8%

– 7 – Situația sectorului de energie eoliană în România

Este remarcabil faptul că în Romania au fost instalați 923 MW care acoperă 8%
din totalul de noi surse de energie eoliană al UE în 2012. Creșterea de 94% din
capacitatea t otală eoliană realizată de România în 2012 probabil nu va mai fi niciodată
egalată. La sfârșitul anului 2012, energia eoliană acoperea 8% din necesarul de energie
totală în UE în timp ce în România acest indicator a fost de aproximativ 5%. Chiar dacă
număr ul este inferior mediei europene, este în continuare un procent remarcabil având în
vedere faptul că în 2009 doar 0,1% din necesarul de energie a fost acoperit din surse de
energie eoliană. Situarea României peste media europeană va fi posibilă deoarece to ți cei
1.905 MW instalați până în 2012 vor genera energie de -a lungul întregului an 2013.

Până la sfârșitul anului 2012 piața de energie eoliană din România depășea
estimările ANRE1 precum și planul național de acțiune de energie regenerabilă
(PNAER), du pă cum se poate observa în graficul precedent .

1 ANRE – Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei
NREAP – National renewable energy action plans – Planurile naționale de acțiune în domeniul energiei din surse
regenerabile
REALITY – Realitate

– 8 – Energia electrică produsă în România în 2012 a fost de 60,44 TWh, din care au
fost: energie termică convențională – 33,18 TWh; hidroenergie – 12,23 TWh; energie
nucleară – 11,47 TWh; energie eoliană – 2,64 TWh și alte surse de energie regenerabilă –
0,92 TWh. Creșterea cifrelor în ceea ce privește energia alternativă este promițătoare în
contextul creșterii consumului cu 0,2%.
În România, zonele unde sunt plasate turbinele eoliene produc circa 50 MW, ceea
ce d epășește cu mult media europeană. Lucrul acesta este posibil datorită densității
reduse a populației în spațiul rural din Dobrogea, principala zonă de resursă eoliană a
României. În 2012 s -a finalizat cea mai mare zonă eoliană pe uscat din Europa. Zona cu
turbine eoliene dezvoltată de CEZ Fântânele – Cogealac – Grădina are o capacitate totală
de de 600 MW, din care 200 MW au fost instalați în 2012. Enel Green Power și -a
continuat de asemenea ascensiunea în sectorul eolian românesc cu un total de aproape
500 de MW, din care 325 MW au fost instalați în 2012 (cea mai mare zonă este cea de la
Târgșor cu o capacitate de 120 MW). Iberdrola2 a finalizat o zonă de 80 MW la Mihai
Viteazu, Verbund3 a dezvoltat 100 MW la Casimcea, GDF Suez4 a dezvoltat 47,5 MW în
județ ul Brăila, EDP a ajuns la un total de circa 300 MW. În Pantelimon, județul
Constanța, a fost construit o zonă de 123 MW de către Monsson și Vestas5. Zonele
eoliene operaționale din România sunt situate în principal în Dobrogea, pe coasta Mării
Negre, unde viteza medie a vântului poate ajunge la 7 m/s la o altitudine de 100 m.
Regiunea este plată și slab populată, ceea ce face posibilă instalarea unui număr mare de
turbine eoliene. Există, de asemenea, alte două regiuni cu un potențial eolian mare în
România : Moldova și Caraș Severin.
Din 2013, următoarele zone ar trebui să fie funcționale din punct de vedere al producerii
energiei eoliene:
» GDF Suez – dezvoltarea a 50 MW situați în Băbeni (județul Galați) folosind turbine
GE;
» EP Global Energy – dezvoltarea a 80 MW situați în Chirnogeni (județul Constanța)
folosind turbine Nordex;
» Verbund – dezvoltarea a 100 MW situați în Casimcea (județul Tulcea) folosind
turbine Enercon;
» EDP – dezvoltarea a 162 MW situați în Făcăeni (județul Ia lomița) fol osind turbine
Vestas

2 Iberdrola – este cea mai mare companie energetică din Spania. Compania deține 80% din Iberdrola Renovables.
3 Verbund – este cel mai mare producător și transportator de energie el ectrică din Austria.
4 GDF Suez este o companie franceză de utilități, înființată în iulie 2008, prin fuziunea companiilor Gaz de France și
Suez .
5 Monsson , Vestas – companii de producere a energiei electrice din energie eoliana.

– 9 –
Comparații cu alte resurse energetice
Avantaje :
În contextul actual, caracterizat de creșterea alarmantă a poluării cauzate de
producerea energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce în ce mai importantă
reducerea depend enței de acești combustibili. Energia eoliană s -a dovedit deja a fi o
soluție foarte bună la problema energetică globală. Utilizarea resurselor regenerabile se
adresează nu numai producerii de energie, dar prin modul particular de generare
reformulează și modelul de dezvoltare, prin descentralizarea surselor. Energia eoliană în
special este printre formele de energie regenerabilă care se pretează aplicațiilor la scară
redusă.
Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substanțe poluante și
gaze cu efect de seră, datorită faptului că nu se ard combustibili. Nu se produc deșeuri.
Producerea de energie eoliană nu implică producerea nici unui fel de deșeuri.
Costuri reduse pe unitate de energie produsă. Costul energiei electrice produse în
centr alele eoliene moderne a scăzut substanțial în ultimii ani, ajungând în S.U.A. să fie
chiar mai mici decât în cazul energiei generate din combustibili, chiar dacă nu se iau în
considerare externalitățile negative inerente utilizării combustibililor clasici. În 2004,
prețul energiei eoliene ajunsese deja la o cincime față de cel din anii 80, iar previziunile
sunt de continuare a scăderii acestora, deoarece se pun în funcțiuni tot mai multe unități
eoliene cu putere instalată de mai mulți megawați.
Costuri reduse de scoatere din funcțiune. Spre deosebire de centralele nucleare, de
exemplu, unde costurile de scoatere din funcțiune pot fi de câteva ori mai mari decât
costurile centralei, în cazul generatoarelor eoliene, costurile de scoatere din funcți une, la
capătul perioadei normale de funcționare, sunt minime, acestea putând fi integral
reciclate.

Dezavantaje:

Principalul dezavantaj este resursa energetică relativ limitată, datorită variației
vitezei vântului redus.
Poluarea vizuală reprezentată de înălțimea turbinei este de asemenea pentru mulți
un alt dezavantaj.
Un alt dezavantaj este riscul mare de distrugere î n cazul furtunilor, dacă viteza
vântului depășește limitele admise la proiectare. Oricât de mare ar fi limita admisă,
întotdeauna exist ă posibilitatea ca ea să fie depășită.

– 10 –
Centralele eoliene

Cent ralele eoliene sunt grupur ile de turbine eoliene plasate într -o anumită zonă .
Energia produsă de centralele eoliene acoperă 21% din producția națională și este a doua
cea mai importantă sursă de electricitate, după cărbune .

Pentru alegerea celor mai favorabile zon e de plasare a turbinelor eoliene trebuiesc
îndeplinite anumite criterii:
1. Intensitatea vântului pe durata unui an de zile să permită o producție constantă;
2. Prezența în zonă a drumurilor de acces;
3. Prezența în zonă a liniilor de transport de înaltă tensiune din Sistemul
Energetic Național (SEN) pentru a permite racordarea la acesta a zonelor
eolie ne;
4. Să nu existe restricții legate de mediu (zone protejate);
5. Terenul pe care se construiesc eolienele să su porte masa acestora (între 250 și
350 t) și parcelele de teren să fie libere de sarcini (să nu existe litigii cu privire
la dreptul de proprietate, etc.);
Zonele prielnice instalării centralelor eoliene depind de : viteza vântului (minim 15
km/h) în regiune pe toată perioada anului, altitudine (o înălțime mai mare înseamnă o
viteză mai mare a vântului, datorită vâscozității reduse a vântului), relief și
temperatur ă (temperaturile scăzute necesită lichide de lubrifiere cu punct de înghețare
scăzut, materiale mai rezistente și chiar sisteme de încălzire a turbin ei eoliene).

– 11 – În funcție de zona unde este instalată o centrală eoliană există trei tipuri
de amplasări :
1. Pe țărm – centrale eoliene așezate la 3 sau mai mulți ki lometri în interiorul
țărmului. Amplasarea ține cont de efectul de accelerare a unei mase de a er
peste un obstacol (în acest caz țărmul). Deoarece orice eroare de amplasare
poate însemna o scădere masivă a cantității d e electricitate generată se
fac studii pe perioade de cel puțin un an pentru determinarea locației
propice pentru instalarea central elor eoliene.
2. În apropierea țărmului – centrale eoliene așezate la maxim 3 kilometri în
interiorul țărmului sau 10 kilometri în larg. Ac este centrale eoliene
fructific ă efectul de convecție al aerului datorită diferențelor de temperatură
între apă și pă mânt. Printre probleme se număr ă migrația păsărilor, habitatul
acvatic, transportul și efectul vizual.
3. În larg – centrale eoliene plasate la peste 10 kilometri în larg. Nu pătimesc de
pe urm a efectului vizual, nu generează zgomot și beneficiază de o viteză me die
a vântului mai mar e. Printre dezavantaje se număr ă cheltuielile mai mari de
construire , amplasare, mentenanț ă (în special cele plasate în apă sărată, care
are un efect puternic coroziv). Dacă distanțele față de țărm sunt suficient de
mari, centralele e oliene plasate în larg pot fi conectate direct la o instalație de
curent de înaltă tensiune.
O centrală are următoarele caracteristici: putere instalată : 2,3 MW ; diametrul
rotorului : 80 metri ; înălțimea turnului : 105 metri ; producție anuală de energie : 6000
MWh, reprezentând consumul anual a aproximativ 2000 locuințe .
Pentru a produce energie electrică utilizând vântul avem nevoie de centrale eoliene.
Aceste centrale sunt alcătuite din grupuri de instalații eoliene, sau turbine eoliene
(acest termen a f ost asociat întreg ansamblului mecanic și electric al echipamentului
capabil să transforme energia eoliană în energie electrică)
Turbinele eoliene reprezintă mașini rotative ce transformă energia cinetică a
vântului în energie mecanică de rotație. Dacă ene rgia mecanică obținută este folosită
direct pentru alte procese mecanice, se numește moară de vânt. Dacă energia este
transformată în energie electrică, atunci se numește generator eolian.
Structura unei instalații eoliene sau a unei turbine este următoare a:
1. Fundația .
2. Turnul .
3. Nacela .
4. Pala.
5. Hub.
6. Transformator de racord la rețeaua de transport a energie i electric e.

– 12 – De asemenea pe lângă structura lor, constructiv, turbinele eoliene se pot împărți în
două mari categorii: turbine cu ax orizontal și turbine cu a x vertical.

 Turbinele cu ax orizontal (HAWT -” horizontal -axis wind turbine”) sunt cele mai
răspândite, fiind soluția cea mai bună pentru parcurile eoliene de mare putere unde
generatoarele au o putere instalată de ordinul megawaților. La acest tip de tur bină
eoliană, axul principal care transmite mișcarea de rotație de la elice la generator se
află în poziție orizontală.
Aceste tipuri de generatoare eoliene sunt montate la înălțimi mari (cu ajutorul unui
catarg) și au palele elicei îndreptate spre vânt cu ajutorul unei aripi. Generatoarele de
putere mare, însă, sunt rotite cu ajutorul unui motor comandat de un senzor de vânt. Din
cauza vitezei vântului vari abile, majoritatea generatoarelor folosesc o cutie de viteze
pentru a amplifica turația palelor elice i, deoarece generatorul electric lucrează la turații
mari.
Rotorul turbinei poate fi plasat în fața sau spatele turnului. La turbinele cu rotorul
în față palele sunt depărtate de turn și ușor înclinate. De asemenea palele sunt și rezistențe
pentru a nu fi îndoite și împinse în turn. Turbinele cu rotorul în spatele turnului au
avantajul că palele elicei se pot îndoi, reducând suprafața ce se opune vântului la viteze
mari, iar datorită construcției, orientarea pe direcția vântului se face automat. Datorită
turbulențelor aerodinamice din spatel e turnului la majoritatea turbinelor cu axa
orizontală rotorul turbinei este poziționat în față.

– 13 –  Turbinele cu ax vertical (VAWT -” vertical -axis wind turbine”) sunt folosite
pentru aplicații de putere mult mai mică, având în general o putere de câțiva
kilowați. Chiar dacă sunt mai puțin eficiente decât cele cu ax orizontal, acest tip
de turbine prezintă anumite avantaje: nu necesită sistem de orientare, preiau
curenții de aer din orice direcție (curenți turbionari), întreținerea este simplu de
realizat, durată de viață m ai mare. La acest tip de turbină eoliană, axul care
trans mite mișcarea de rotație se află în poziție verticală. Deoarece axul este
vertical, generatorul și cutia de viteze pot fi montate la baza catarg ului (chiar și
sub pământ în cazul în care nu se folosește catarg). Majoritatea generatoarelor
de acest tip sunt instalate fără catarg, ceea ce face ca puterea să fie mai mică
(viteza vântului este redusă la altitudini joase). Totuși, aceste generatoare su nt
bune pentru locuințele particulare deoa rece pot fi montate ușor pe casă , poziție
în care vântul este redirecționat de către acoperiș și astfel se ajunge la turații
mai mari. În loc de turn acest tip de turbine folosesc fire de susținere, rotorul
fiind p oziționat aproape de pământ.

– 14 –  Turbinele eoliene moderne

 Turbine eoliene din Germania

Dorința de electrificare a gospodăriilor de -a lungul Great Plains din anii 30 a
impulsionat dezvoltarea de turbine eoliene battery -charging. Așa -numitele windcharger s
au premers turbinelor eoliene cu 2 sau trei palete actuale, folosite pentru furnizarea de
electricitate pentru reședințele îndepărtate și pentru a asigura electricitate satelor din țările
în curs de dezvoltare.
Criza petrolului din anii 1970 a fost un st imulent pentru preocupările de
valorificare a energie i eoliene ca o sursă alternativă de electricitate. Turbinele de vânt
uzuale moderne generează între 250 -300KW putere, aproape de 10 ori mai mult ca
turbinele tradiționale europene de aceeași mărime.

– 15 –  Turbine Maglev

Turbin ele Maglev folosesc o tehnologie inventată de savantul Nicholas Tesla și
perfecționată de cercetătorii americani, presupunând utilizarea magneți lor permanenți
pentru rotirea pa leților morii de vân t. Este o tehnologie unică în lume care are foarte
multe ava ntaje și aproape niciun dezavantaj.

Eficiența este de 95%, centrala produce de la o viteză a vântului de 1,5 m/s
până la viteze foarte mari de 40 m/s. Principiu l după care se ghidează centrala este
levitația magnetică care face ca pa leții agregatului eol ian să plutească în aer, fără
rulmenți. Turbinele funcționează datorită fluxului magnetic permanent. Acești
magneți permanenți sunt compuși dintr -un metal rar denumit "neodimium", care nu -și
pierde energia prin frecare.

– 16 –  Mărimea turbinelor eoliene și ca ntitatea de energie produsă
Turbinele eoliene pot fi împărțite arbitrar în trei clase: mici, medii și mari.
Turbinele eoliene mici sunt capabile de generarea a 50 -60 KW putere și folosesc
rotoare cu diametru între 1 –15 m. Se folosesc în principal în zone îndepărtate, unde
există un necesar de energie electrică . Cele mai multe dispozitive eoliene sunt
turbinele de dimensiune medie. Acestea folosesc rotoare care au diametre între 15 –60
m și au o capacitate între 50 -1500 KW. Cele mai multe turbine comercial e generează
o capacitate între 500KW -1500KW.
Turbinele eoliene mari au rotoare care măsoară diametre între 60 –100 m și sunt
capabile de a genera 2 -3 MW putere. S -a dovedit în practică că aceste turbine
mastodont sunt mai puțin economice și mai puțin sigure în raport cu cele de
dimensiune medie. Turbinele eoliene mari produc până la 1,8 MW și pot avea o paletă
de peste 40 m, ele fiind plasate pe turnuri de 80 m.
Unele turbine pot produce 5 MW, deși aceasta necesită o viteză a vântului de
aproximativ 5,5 m/s, sau 20 de kilometri pe oră. Puține zone pe pământ au aceste
viteze ale vântului, dar vânturi mai puternice se pot găsi la altitudini mai mari și în
zone oceanice. În medie pentru o turbină de 2,3 MW, producția de energie într -un an
va fi între 5500 – 7000 MWh.

 Efecte asupra mediului
Producerea energiei electrice cu ajutorul turbinelor eoliene nu produce poluarea
aerului deoarece acestea nu consumă combustibil. Singurul consum de combustibil se
face la procesul de producție, transport și instalare al ech ipamentelor turbinei.
Zgomotul făcut de turbinele eoliene este adeseori considerat o problemă deși,
zgomotul turbinelor mari este mai slab decât cel al turbinelor mici.
O problemă este uneori și estetică, unele proiecte fiind amânate din această cauză.

– 17 – Concluzii :

1. Odată cu conștientizarea problemelor pe care le aduce utilizarea pe
termen lung a combustibililor fosili și cu amenințarea epuizării lor într –
un interval relativ scurt de timp, oamenii au căutat alternative, în vederea
diminuării ratelor mari d e utilizare a acestora și reducerii efectelor
negative asupra ecosferei și astfel au apărut sursele regenerabile de
energie.
2. Sursa regenerabilă vântul nu contribuie la „sărăcirea” Terrei și deci este
o bună alternativă pentru producerea energiei electrice.
3. Există zone unde vântul are putere mare de exemplu în apropierea apei,
sau spre munte și acolo putem plasa centrale eoliene pentru producerea
energiei și deci nu ducem lipsă de spațiu de dezvoltare.
4. Costurile pentru scoaterea din funcțiune sunt reduse și prin asta
economia nu este afectată, dacă aceste centrale nu mai pot funcționa într –
o anumită zonă și se necesită mutarea lor.
5. Cea mai importantă concluzie este aceea că putem produce energie fără a
epuiza resursele Terrei și fără a polua mediul.

– 18 – Bibliografie

 „Tehnica utilizării energiei eoliene” -Manual de execuție ; Autor: Horst
Crome ; Editura: MAST ; Anul apariției: 2011.

 „Vântul – energie electrică pentru casă” – Ghid de construcție ilustrat ;
Autor: Uwe Hallenga ; Editura: MAST; Anul apariț iei: 2008.

 http://www.wall -street.ro/files/149896 -446.pdf. .

 http://ro.wikipedia.org/

 http://www .alea.ro/energie -eoliana