UN SECOL DE CERCETARE A PICTURII MURALE MEDIEVALE DIN MOLDOVA Monahia drd. Gabriela PLATON Sfânta M\n\stire Vorone] Abstract In over one hundred… [608931]

82 Teologie [i Via]\
UN SECOL DE CERCETARE A PICTURII MURALE
MEDIEVALE DIN MOLDOVA
Monahia drd. Gabriela PLATON
Sfânta M\n\stire Vorone]
Abstract
In over one hundred years of existenc e (1905-2012), the research of medie-
val Wall Painting in Moldova made r apid and large progress, reaching nowa-
days the state of a perfectly formed discip line. It has not only a delineated object,
but has developed the methods of investig ation, has created its special resources
for publicity and has increased the number of researchers who have enriched the
literature of the discipline with numero us works. The European Value of Molda-
vian synthesis in the medieval art has been recognized of long standing by foreig n
specialists, who had the opportunity to st udy on site the memorials raised in the
era of St. Stephen the Great and Petru Rare s. In various studies, Byzantinologists,
scholars and specialists from our country demonstrate, with scientific rigor, that
the Moldavian medieval art is not, as some more inclined to believe, a secondary
and provincial phenomenon of Byzantine art.
Keywords: icon, monasteries from Moldavien, ec clesiastical culture, history of art
~n cei peste o sut\ de ani de existen]\ (1905-2012), cercetarea
picturii murale medievale din }ara Moldovei a f\cut progrese rapi de
[i mari, ajungând azi la stadiul unei di scipline perfect constituite, care
nu numai c\ are obiectul precis delimitat, dar [i-a pus la punct
metodele de investiga]ie, [i-a creat organele sale speciale de publ i-
citate [i dispune de un num\r din ce `n ce mai mare de cercet\tori
comp eten]i, care au `mbog\]it literatura acestei discipline cu nume-
roase opere de o seriozitate [i o valoare [tiin]ific\ remarcabile.
1. Dezvoltarea interesului pentru cercetarea picturii
murale medievale din Moldova
Valoarea european\ a sintezei moldovene[ti `n arta medieval\
a fost de mult\ vreme recunoscut\ de speciali[tii str\ini, care au

83 Cultur\ [i spiritualitate rom=neasc\
avut ocazia s\ studieze la fa]a locului monumentele ridicate `n epoca
Sfântului {tefan cel Mare [i Petru Rare[. ~n diferite lucr\ri de spe-
cialitate, bizantinologi de peste hotare, oameni de cultur\ [i spe-ciali[ti din ]ara noastr\ demonstreaz\, `n spiritul unei `nalte rigori[tiin]ifice, c\ arta moldoveneasc \ medieval\ nu este, a[a cum unii
mai `nclin\ s\ cread\, un fenomen provincial [i secundar al arteibizantine.
Fres
cele postbizantine ale bisericilor bucovinene au fost redes-
coperite de istorici `ncepând cu sfâr[itul secolului al XIX-lea [i prima
parte a secolului XX, `ntâi de cercet\tori amatori locali, apoi de
istoricul de art\ vienez Josef Strzygovski1, al c\rui elev polonez,
Wladyslaw Podlacha, a realizat pr ima monografie a acestor picturi2.
Studierea istoriei bizantine a luat amploare prin activitatea unor
bizantinologi, ale c\ror opere r\mân [i ast\zi lucr\ri de referin]\:
france zii Charles Diehl3, Louis Brehiér4, Henri Focillon5, Paul Henry6,
1 Josef Strzygowski, Die Schiksale des Hellenismus in der bildende Kunst ,
Leipzi g, 1905; Die Bildende Kunst des Ostens , Leipzig, 1916; Asiens bildende Kunst ,
Augsburg, 1930. Josef Strzygowski este autorul cunoscutei afirma]ii: „Mai presus de
toate care pot fi v\zute `n Moldova sunt curioasele biserici, care, prin policromiafa]adelor, se pot compara cu Biserica San Marco din Vene]ia sau cu Domul dinOrvieto (…) ceva asem\n\tor nu ne ofer\ o a doua ]ar\ din lume”.
2 Wladyslaw Podlacha, Malowidia scienné w cerwiach Bukowiny , Lwöw,
1912, `n române[te: Wladyslaw Podlacha, Pictura mural\ din Bucovina , `n Uma-
nismul picturii murale bizantine , vol. I, Editura Meridiane, Bucure[ti, 1985.
3 Charles Diehl, Étude bizantine , Paris, 1925.
4 Louis Brehiér, Civiliza]ia bizantin\ , traducere de Nicolae Spincescu, Edi-
tura {tiin]ific\, Bucure[ti, 1994, pp. 351-383.
5 Henri Focillon, Moyen Age. Survivances et réveils , Paris, 1943.
6 Paul Henry, De l'originalité des peintures bu coviniennes dans l'application
des principes Byzantionantins , `n „Byzantion”, 1, 1924; Folklore et iconographie
religieuse. Contribution à l’ét ude de la peinture moldave , `n „Bibliotheque de
l’Institut français de Hautes-Études en Roumanie, I, Mélanges”, 1927, pp. 63-97;
L’arbre de Jessé dans les églises de Bukovine , `n „Extrait de la Bibliotheque de
l’Institut français de Hautes-Études en Ro umanie, II, Mélanges 1928”, Editura Cul-
tura Na]ional\, Bucure[ti, 1929, pp. 1-31; Quelques notes sur la représentation de
l’Hymne Akathiste dans la peinture murale exterieure de Bukovine , `n „Extrait de
la Bibliotheque de l’Institut français de Hautes-Études en Roumanie, II, Mé-langes,1928”, Bucure[ti, 1929, pp. 33-49; Les Églises de la Moldavie du Nord des
origi
nes à la fin du XVI siècle , Editura Ernest Leroux, Paris, 1930, `n limba român\
sub titlul Monumentele din Moldova de nord – de la origini pân\ la sfâr[itul seco-
lului al XVI-lea. Contribu]ie la studiul civiliza]iei moldave , traducere de Constan]a
T\n\sescu, prefa]a [i note de Vasile Dr\gu], Editura Meridian e, Bucure[ti, 1984.

84 Teologie [i Via]\
André Grabar7, arhitectul spaniol Puig i Cadafalch8 [i istoricul de
art\ britanic David Talbot Rice9.
~n ]ara noastr\, picturile murale datorate me[terilor lui {tefan
cel Mare, Petru Rare[, Alexandr u L\pu[neanu sau Ieremia Movil\
au atras aten]ia [i pasiunea unor personalit\]i de prestigiu, precu m
Vasile Grecu10, Nicolae Iorga11, Gheorghe Bal[12, I.D. {tef\nescu13,
George Oprescu14, Virgil V\t\[ianu15, Petru Comarnescu16. La to]i ace[ tia
7 André Grabar, Les Croisades de l’Europe orientale dans l’Art , `n Mélanges
offerts a Charles Diehl , vol. II, Paris, 1930, pp. 19-27; L’origine des façades peinte s
des églises moldaves , `n Mélanges offerts a Nicolae Iorga , Paris, 1935, pp. 365-383;
L’Art de la fin de l’Antiquité et du Moyen Âge , Paris, Fondation „Schlumberger
pour les études byzantines”, V. I– II, 1968; Un cycle des „capitales” chrétiennes dans
l’ art moldave du XVIe siècle , `n „Jahrbuch der Österreichischen Byzantinistik”, 21,
Wien, 1972, pp. 125-130; La représentation des «peuples » dans les images du Juge-
ment dernier en Europe orientale, `n „Byzantion”, t. 50, Bruxelles, 1980, pp. 186-197.
8 Josep Puig i Cadafalch: Les églises de Moldavie. Contributions à l'étude de
l'origine de leur forme décorative , `n „Bulletin de la Seczion historique de l’Aca-
démie Roumaine”, 1924; Vasile Dr\gu], Josep Puig i Cadafalch et l'art roumain ,
`n „RRHA-BA”, 1982, pp. 49-56.
9 David Talbot Rice, L’art of Byzantium , London, 1959.
10 Vasile Grecu, Eine Belagerung Konstantinopels in der rumänischen Kirchen-
malerei, `n „Byzantion”, 1924.
11 Nicolae Iorga, Byzance aprés Byzance. Contin uation de la vie Byzantine ,
Bucure[ti, 1935, Institutul de Studii bizantine; `n traducere: Bizan] dup\ Bizan] ,
Bucure[ti, Editura Enciclopedic\ Român\, 1972.
12 Gheorghe Bal[, Bisericile moldovene[ti din veacurile al XVII -lea [i al XVIII-lea ,
Bucure[ti, Institutul de arte grafice E. Marvan, 1933; ~nceputurile arhitecturii bise-
rice[ti din Moldova , discurs rostit `n [edin]a solemn\ a Academiei, 9 iunie 1925.
13 I.D. {tef\nescu, L’évolution de la peinture religieuse en Bukovine et en Mol-
davie, depuis les origines jusqu’au XIX-e siècle. Nouvelles recherches , `n „Étude
iconographique”, Editura Librairie Orientaliste Paul Geuthner, Paris, 1929; L’illus-
tration des Liturgies da ns l’art de Byzantio nance et de l’Orient , Bruxelles, Editura
Université libre de Bruxelles, Institut de philologie et d’histoire orientales, 1936;
Relations artistiques roumano-Byzantionantines. Aperçu général , `n „ACIEB” (XIV),
V. I, Editura Academiei RSR, Bucure[ti,1974, pp. 497-508; Iconografia artei
bizantine [i a picturii feudale române[ti , Editura Meridiane, Bucure[ti, 1973.
14 George Oprescu, Manual de Istoria artei , vol. I: „Evul Mediu, Rena[terea”,
Editura Universul, Bucure[ti, 1945.
15 Virgil V\t\[ianu, Pictura mural\ din nordul Moldovei , Editura Meridiane,
Bucure[ti, 1974.
16 Petru Comarnescu , ~ndreptar artistic al monumentelor din nordul Moldovei.
Arhitectura [i fresca `n sec. XV-XVI, Casa Regional\ a Crea]iei Populare, Suceava, 1961.

85 Cultur\ [i spiritualitate rom=neasc\
se cuvine ad\ugat Grigore Nandri[, un nume de prestigiu al istorio-
grafiei [i filologiei moderne, insuficient cunoscut `n ]ara noastr\17.
Un bogat tezaur de informa]ii asupra picturii murale medievale
din Moldova `l cuprind numeroasele articole [i studii mai mici, r\s-
pândite `n revistele noastre biserice [ti, mai ales: „Biserica Ortodox\
Român\”, „Glasul Bisericii”, „Mitropolia Moldovei”18.
~n cea de a doua parte a secolului al XX-lea, se constat\ la isto-
ricii de art\ nu numai o dezvoltare a interesului acordat picturii
murale medievale române[ti, dar [i un spirit nou de just\ `n]elegere
[i pre]uire a acestor valori ale arte i bizantine. Unul dintre cele mai
semnificative exemple `l constituie profesorul Vasile Dr\gu]19. ~ntr-o
vreme când al]i cercet\tori s-au mu l]umit s\ se realizeze mai pu]in
sau deloc, invocând c\ nu se pot exprima liber din cauza opresiu-
nilor ideologice, Vasile Dr\gu] a realizat o oper\ creatoare de mare
`ntindere, diversitate [i originalitate20, contribuind semnificativ la `n-
temeierea unei adev\rate [coli de o longevitate deosebit\ [i cu
mare ecou na]ional [i interna]ional. Contribu]iile acestei „[coli” sunt
17 Grigore Nandri[ s-a n\scut `n satul Mahala din Bucovina, pe 31 ianuarie 1895.
A studiat la Universitatea din Bucure[ti, Facultatea de Lite re [i Filosofie, dup\ care
s-a specializat `n filologie la universit\]ile di n Cracovia (unde a fost laureat cu titlul
de doctor), Var[ovia [i Paris. A func]ionat ca profesor secundar [i universitar la
Cern\u]i (1925-1940), ata[at cultural `n Anglia (1940-1946), apoi profesor asociat
la Universitatea din Paris, iar din 1962 la Universitatea din Londra. A `ncetat dinvia]\
la Londra, pe 29 martie 1968. Opera sa num\r\ câteva sute de studii de filo-
logie [i de istorie, precum [i lucr\ri cu caracter literar, memorialistic\. Cf. Mabel
Nandri[, „Prefa]\”, la edi]ia `n limba englez\: Grigore Nandri[ Christian Huma-
nism in the Neo-Byzantine Mural Painting of Eastern Europe , Editura Otto Harra-
ssowitz din Wiesbaden, 1970.
18 Pictura bisericeasc\ , `n „BOR”, 1945, nr. 4-5, 6, 7-8, 10; Averea artistic\ a
Bisericii Ortodoxe din Moldova , `n „MMS”, 1958, nr. 5-6, pp. 410-423; Averea de
art\ religioas\ a Moldovei. Te zaurul de la Putna. Icoanele , `n „MMS”, 1959, nr. 9-
12, pp. 588-599; Colec]ia de art\ a Patriarhiei noastre , `n „GB”, Bucure[ti, 1958,
nr. 1-2, pp. 98-104; Monumente de art\ reli gioas\ (Icoane alese) , `n „GB”, 1959,
nr. 3-4, pp. 260-288; Irineu Cr\ciuna[, Bisericile cu pictur\ exterioar\ din Mol-
dova, `n „MMS”, 1969, nr. 7-9, pp. 406-444; 1970, nr. 3-6, pp. 133-153; nr. 9-10,
pp. 480-520.
19 Lucr\rile simpozionului Vasile Dr\gu] – 75 de ani de la na[tere –2003 `n
„BCMI”, anul XII-XVI, nr. 1, Bucure[ti, 2005.
20 Tereza Sinigalia, Bibliografie selectiv\ a operei profesorului Vasile Dr\gu] ,
`n „Ars Transsilvaniae”, VIII-IX, 1998-1999, Editura Academiei Române, Bu cure[ti,
1999, pp. 13-15.

86 Teologie [i Via]\
materializate `n articolele [i studiile publicate21, `n comunic\rile sus-
]inute la diferite manifest\ri [tiin]ifice22, albumele dedicate monu-
mentelor din nordul Moldovei23, re-editarea unor texte de cercetare
istoriografic\ la interval de mul]i ani de la elaborare, utilizând unimp
resionant aparat critic24 [i, nu `n ultimul rând, cursurile de ghiz i
organizate pentru muzeografii din Moldova.
~n ultimele dou\ decenii, se continu\ tradi]ia albumelor [i a lu-
cr\rilor editate de oameni de cultur\25, dar cercet\rile se orienteaz\
21 Monumentele istorice bise rice[ti din Mitropolia Moldovei [i Sucevei (Mono-
grafie) , `n colaborare cu Corina Nicolescu, `n „MMS”, 1974; Anca Bratu, Monica
Breazu, Ion Istudor, Maria Mocanu, Maria Irina Popescu, Liana Tugearu, Reper-
toriul picturilor medievale din România , sec. XIV – 1450, `n „Pagini de veche art\
româneasc\”, vol. V, cuvânt `nainte [i coordonator Vasile Dr\gu], Editura Acade-
miei RSR, Bucure[ti, 1985.
22 Spre exemplu, Considera]ii generale privind conservarea [i restaurarea
picturilor murale medievale ale României , `n „Colloque sur la conservation et la
restauration des peintures murales. Suceava, Roumanie, juillet 1977”, Bucure[ti,
1980, pp. 7-20.
23 Pictura mural\ din Nordul Moldovei (`n limba japonez\), Editura Kodansha,
Tokio, 1980; Pictura mural\ din Moldova . Sec. XV-XVI , album editat [i `n limba
englez\, german\, rus\, francez\, spaniol\, Editura Meridiane, Bucure[ti, 1982,„Introducere”, pp. 9-22; Arta cre[tin\ `n România, Secolul XV (Studiu introductiv
[i prezentarea plan[elor), IV, EIB, Bucure[ti, 1985; la aceea[i editur\, traducerea
`n limba englez\ (1989); Arta româneasc\ Pr eistorie, Antichitate, Ev. Mediu, Re-
na[tere, Baroc , vol. I, Editura Meridiane, Bucure[ti, 1982; editat\ [i `n limbile
francez\ [i englez\ (1984), reeditat\, `n variant\ rev\zut\, Editura Vremea, Bu-
cure
[ti, 2000; Catalogul expozi]iei itinerante UNESCO, Un chapitre unique de l’art
universel: les églises à peinture murale extérieure de la Moldavie , Prefa]a, 1979;
Anca Bratu, Monica Breazu, Ion Istudor, Ma ria Mocanu, Maria Ir ina Popescu, Liana
Tugearu Repertoriul picturilor medievale din România… (lucrarea a primit pre-
miul „Ion Andreescu” al Academiei R.S.R. `n 1985).
24 I.D. {tef\nescu Iconografia artei bizantine [i a picturii feudale române[ti ,
Bucure[ti,1973; Paul Henry, Monumentele din Moldova de Nord. De la origini
pân\ la sfâr[itul secolului al XVI-lea. Contribu]ii la studiul civiliza ]iei moldave ,
Bucure[ti, 1984; Umanismul picturii murale postbizantine , Editura Meridiane, 1985,
Umanis mul picturii murale postbizantine, vol. I; Wladyslaw Podlacha, Pictura mu-
ral\ din Bucovina , [i vol. II, Grigore Nandri[ Umanismul picturii murale post-
bizantine din Estul Europei , vol. I., „Studiu introductiv”, pp. 5-27.
25 Bucovina. La peinture murale moldave aux XVe-XVIe siècles , album, text
de R\zvan Theodorescu, Editura Comisiei Na]ionale a României pentru UNESCO ,
Bucur e[ti, 1994; Constantin Severin, Imperiul sacru. M\n\stiri [i Biserici din nordu l
Moldovei , Editura Paralela 45, 2003.

87 Cultur\ [i spiritualitate rom=neasc\
mai mult spre crearea unor teologii [i filosofii `n imagini (Anca
Vasiliu)26 [i spre prezentarea rela]iei dintre modific\rile estetice [i
restaurare (Ovidiu Boldura)27. Alte lucr\ri, mai detaliate, abordeaz\
con]inutul programelor iconografice ale unor monumente restau-
rate28. Cât prive[te lucrarea lui Sorin Dumitrescu29, Constantin Ion
Cioba nu apreciaz\: „Valoarea ei pare a fi mai mult decât discutabil\,
prin reducerea surselor la una singur\”30. Lucr\rile realizate de doc-
toranzi `n teologie31, chiar dac\ sunt considerate, `n prefa]\ sau la
lansare, foarte ofertante, sunt apoi ignorate de speciali[tii domeniu-
lui. O pre]ioas\ contribu]ie este adus\ de cercet\torii moldoveni An-
drei E[anu, istoric, membru titula r al Academiei de {tiin]e al Mol-
dovei, membru de onoare al Academiei Române32, [i istoricul de
art\ Constantin Ion Ciobanu, `n prezent cercet\tor la Institutul deIstoria Artelor „G. Oprescu” Bucure[ti
33.
26 Anca Vasiliu, Monastères de Moldavie: XIVe-XVIe siècles. Les Architectures
de l’image , Milano-Paris, 1998; Le mot et le verre. Une définition médiévale du
„diaphane” , `n „RRHA-BA”, t. XXX, Bucure[ti, 1993, pp. 3-24.
27 Oliviu Boldura, Pictura mural\ din nordul Mold ovei – Modific\ri estetice [i
resta urare, Centrul de Cercetare, Conservare [i Restaurare Bucovina, Suceava, 2010.
28 Tereza Sinigalia, Voica Maria Pu[ca[u, M\n\stirea Probota , Editura Meridiane ,
Bucure[ti, 2000; The Restoration of the Probota Monastery (1996-2001), Editura
UNESCO, Paris, 2001, una dintre cele mai prestigioase edi]ii din ultimii zece ani;Tereza Sinigalia [i Oliviu Boldura, Monumente Medievale din Bucovina , Editura
ACS, col. „Vetre de lumin\”, 2010.
29 Sorin Dumitrescu, Chivotele lui Petru Rare [ [i modelul lor ceresc , Editura
Anastasia, Bucure[ti, 2001.
30 Constantin Ion Ciobanu, Stihia Profeticului. Surse literare ale imaginii „Ase-
diul Constantinopolului” [i ale „Profe]iilor” `n]elep]ilor Antichit\]ii din pictura mu-
ral\ medieval\ moldav\ , cuvânt `nainte de Teresa Sinigalia, Institutul Patrimo-
niului Cultural, Academia de {tiin]e a Moldovei, Chi[in\u, 2007.
31 Gabriel Herea, Pelerinaj `n spa]iul sacru , Editura Patmos, Cluj-Napoca, 2010.
32 Andrei E[anu, Din vremuri cople[ite de greut\]i. Schi]e din istoria culturii
medievale din Moldova, Chi[in\u, 1991; Cultur\ [i civiliza ]ie medieval\ româ-
neasc\ (Din evul mediu timpuriu pân\ `n secolul al XVII-lea ), Editura ARC,
1996; Andrei E[anu, Valentina E[anu, Moldova medieval\, Structuri militare [i ecle-
ziastice: Studii , Editura ARC, Chi[in\u, 2001; Epoca lui {tefan cel Mare. Oameni,
destine [i fapte, Editura Institutului Cultural Român, Bucure[ti, 2004; M\n\stirea
Vorone], Istorie. Cultur\. Spiritualitate , Seria „Istorii [i documente necunoscute”
(IDN), coord. Sergiu Mustea]\, Editura Pontos, Chi[in\u, 2010.
33 Constantin Ion Ciobanu, Profe]iile `n]elep]ilor an tichit\]ii de la Biserica
Sfântul Gheorghe a M\n\stirii Vorone], „SCIA-AP”, serie nou\, tom 1 (45), Bucu-
re[ti, 2011, pp. 11-32; Profe]iile filosofilor antici `n pictura mural\ a m\n \stirii

88 Teologie [i Via]\
2. Repere metodologice semnificative
a. Monografia, piatr\ de temelie pentru cunoa[terea
picturilor murale din bisericile bucovinene
~n anii 1910-1912, polonezul Wladyslaw Podlacha a supus unei
analize atente marile ansambluri din vremea lui {tefan cel Mare [i
Petru Rare[, integrându-le circuitului [tiin]ific european prin câteva
studii, `nsumând sute de pagini34. Din p\cate, aceste lucr\ri sunt foarte
pu]in cunoscute `n lumea speciali[tilor. Prin traducerea realizat\ de
Grigore Nandri[, lucrarea Malowidla scienné w cerkwiach Buco-
winy a devenit mai accesibil\. Primele dou\ p\r]i ale c\r]ii Guide to
the Descriptive and Topografic Presen tation of the System of Paintin gs
sunt incluse `n volumul Christian Humanism `n the Neo-Byzantine
Mural-Painting of Eastern Europe , publicat `n limba englez\ `n
197035. Edi]ia `n limba român\, Pictura mural\ din Bucovina , mai
bogat\, s-a realizat pe baza manuscr isului unei prime traduceri din
polon \ (din 1940), confruntat cu versiunea `n englez\ [i comple tat
cu partea a treia a lucr\rii tradus\ de Anca Irina Ionescu, dup\ edi-
]ia original\ din 191236. ~ntrucât lucrarea „poate fi considerat\ drep t
`ntâiul studiu monografic privi nd ansamblurile monumentale [i
33 Scev]a, `n Movile[tii. Istorie [i spiritualitate româneasc\. III. Art\ [i restaurare ,
Sfânta M\n\stire Sucevi]a, 2007, pp. 65-75; Les «prophéties» des Sages de l’An-
tiquité d e l’église Saint Georges du Monastère Saint Jean le Nouveau de Suceava, `n
„RRHA-BA”, XLV, 2008, pp. 53–66; Profe]iile `n]elep]ilor Antichit\]ii din «Albina
sârbeasc\» [i din pictura exterioar\ moldav\ , `n anuarul „Arta”, 2009, Chi[in\u,
2009, pp. 5-9.
34 Wladyslaw Podlacha, Die göttliche Liturgie in der Wandmalereien der bu-
kowinen Klosterkirchen , `n „Zeitschrift für christliche Kunst”, Düsseldorf, 1910;
Das hl. Abendmahl in den Wandgemälden der griechisch-orientalischen Kirchen
in der Bukowina , `n „Kunstgeschichtliches Jahrbuch”, Viena, 1910; Abendlän-
dische Einflüsse in der Wandmalerei der griechisch-orientalisc hen Kirchen in der
Buko vina, `n „Zeitschrift für christliche Kunst”, Düsseldorf, 1911; Malowidla Scienné
w Cerkwiach Bukowiny. Archivum Naukowe , Dzial, I, Tom. V, Zeszyt 2, Lwöw,
1912, 204 pp. + 10 plan[e fotografice.
35 Grigore Nandri[ Christian Humanism in the Neo-Byzantionantine Mural
Painting of Eastern Europe , Editura Otto Harrassowitz, Wiesbaden, 1970.
36 Wladyslaw Podlacha, Pictura mural\ din Bucovina , `n Umanismul picturii
murale bizantine , vol. I, prefa]\ de Vasile Dr\gu], traducere de Grigore Nandri[
[i Anca Irina Ionescu, note de Grigore Nandri[ [i Anca Vasiliu, Editura Meridiane ,
Bucure[ti, 1985.Sucevi]a ,

89 Cultur\ [i spiritualitate rom=neasc\
particular it\]ile stilistice ale picturii murale din Bucovina”37, apreciem
c\ ea constituie piatra de temelie pentru cunoa[terea picturilor mu-
rale din bisericile bucovinene38.
Exceptând „laborioasa oper\ de epigraf a lui Eugen Koyak, c\-
ruia i se datoreaz\ descifrarea [i publicarea multor inscrip]ii s\pate
`n piatr\ sau pictate din vechile ctitorii bucovinene, `nc\ nu fusese
`ncercat nici un studiu mai teme inic, cunoa[terea vechilor l\ca[uri
ca monumente de art\ nedep\[ind nivelul unui amatorism lumi-nat”
39. ~n acela[i timp, nu trebuie uitat c\, `n general, cuno[tin]ele
privind arta bizantin\ [i Orientul ortodox se aflau `ntr-o etap\ de
pionie rat, lucr\rile publicate fiind `nc\ departe de a asigura posibi-
litatea unor aprofundate analize compar ate. Faptul c\ cea mai mare
parte a fostului spa]iu bizantin de art\ se mai afla sub st\pânirea
Imperiului Otoman, faptul c\ foarte multe biserici bizantine erau `nc\
transformate `n geamii, ca s\ nu mai vorbim despre instrumentaru l
`nc\ foarte s\rac al istoriografiei de art\ ca disciplin\ de cercetare
[tiin]ific\ – iat\ doar câ]iva factor i inhibitori pentru orice tentativ\
de investiga]ie `n zone pu ]in sau prea pu]in cunoscute.
Având de `nfruntat aceste limit\ri, de care era pe deplin con-
[tient, Wladyslaw Podlacha s-a apleca t cu un exemplar devotamen t
asupra monumentelor bucovinene, pasiunea sa fiind cu atât mai im-
presionant\, cu cât `l desp\r]eau de aceste l\ca[uri atât na]ionalita-
tea, cât [i confesiunea religioas\. Remarc\m, spre exemplu, „dovada
de extrem\ probitate [tiin]ific\, de loc tributar\ prejudec\]ilor na]io –
naliste”40, reprezentat\ de rândurile elogioase scrise despre {tefan
cel Mare [i Sfânt, pe care autorul `l admir\ pentru talentul s\u de
bun gospodar [i de glorios comandant de o[ti, f\r\ s\ uite, `ns\, c\
`ntre victoriile ilustrului domnitor se `nscriu [i cele `mpotriva nobi-lim
ii polone: „Domnia glorioas\ a lui {tefan cel Mare a dat Moldo-
vei putere intern\ [i o situa]ie politic\ mai sigur\, ceea ce s-a v\dit
`ntr-o serie de r\zboaie glorioase cu vecinii, `ntre care num\r\m [i
37 Vasile Dr\gu], „Prefa]\”, la Wladyslaw Podlacha, op. cit. , p. 6.
38 Cea mai substan]ial\ analiz\ a picturii bizantine a fost efectuat\ de Viktor
Lazarev, `n monumentala sa monografie publicat\ `n 1967: Viktor Lazarev, Istoria
picturii bizantine , 3 vol., traducere de Florin Chiri]escu, Editura Meridiane, Bu-
cure[ti, 1980.
39 Grigore Nandri[, op. cit ., vol. I, p. 8.
40 Ibidem.

90 Teologie [i Via]\
m\celul nobilimii polone `n timpul memorabilei expedi]ii a regel ui
Albert, precum [i incursiunile repetate `n Pocu]ia”41.
De[i la `nceputul secolului al XX-lea, atunci când Wladyslaw Po-
dlacha [i-a `nceput activitatea de cercetare asupra monumentelor din
Bucovina, acest teritoriu f\cea `nc\ parte din marele Imperiu Austro-
Ungar [i realitatea unit\]ii românilor de pretutindeni era departede a fi `n]eleas\, Wladyslaw Podl acha a sim]it nevoia s\ fac\ per-
manen
te referiri nu numai la monumen tele Moldovei, din care Bu-
covina nu ocup\ decât o destul de mic\ parte, ci [i la monumentele
din }ara Româneasc\, fiind astfel implicat\ convingerea `n exis-
ten]a unei arte române[ti, cons iderat\ `n general. Raport\rile la
}ara Româneasc\ sunt atât de frecvente, `ncât nici un cititor nu poat e
r\mâne indiferent la demonstr a]ia autorului bazat\ pe nume roase
referiri bibliografice.
Din punct de vedere metodologic, atrage aten]ia structura exem-
plar\ a acestei monografii realizat e `n 1912. Prima parte („Sistemul
picturilor”), stabile[te cadrul general al prezent\rii, pornind de la
„simbolica bisericii [i leg\tura dint re practica liturgic\ [i alc\tuirea
picturilor”. Abia apoi se fac referi rile la „leg\tura ciclurilor icono-
grafice cu arhitectura, insistându-s e asupra suprafe]elor câmpului de
pictur\ [i impresia interiorului”. Trecând de la general la particula r,
Wladyslaw Podlacha prezint\ pictur a pere]ilor exteriori [i pictura
interioa r\ (pridvor, pronaos, naos, absida altarului), subliniind varie-
tatea scenelor [i caracterul lor ti pologic, leg\tura organic\ dintre
pictur\ [i serviciul divin, dintre co mpozi]ie [i arhitectur\. Cea de a
doua parte („Iconografia”) analizea z\ principalele teme iconogra-
fice grupate `n: „teme cu con]inut istoric” (Buna Vestire, Na[terea
lui Hristos, Botezul lui Hristos, Sp\larea picioarelor, Cina cea de
Tain\ , R\stignirea, Coborârea `n iad) [i „teme cu con]inut ideal” (Mielu l
lui Du mnezeu, ~mp\rt\[ania apostolilor, Trimorfon sau Deisis, Emma-
nuel, ~ncoronarea Fecioarei Maria, Arborele lui Iesei, Judecata de
Apoi) . ~n cea de a treia parte, aprecierea istoric\ a stilului este reali-
zat\ prin referirea la „latura tehnic\ a valorii picturilor (tehnica al
fresco )” [i la specificitatea mi[c\rii picturale din Bucovina `n seco-
lele al XV-lea [i al XVI-lea42.
41 Wladyslaw Podlacha, op. cit. , p. 51.
42 Ibidem , p. 360.

91 Cultur\ [i spiritualitate rom=neasc\
~n prefa]a lucr\rii, Vasile Dr\gu] identific\ [i comenteaz\ o serie
de observa]ii notabile, care sporesc valoarea metodologic\ a acest ei
prime monografii, dintre care re]i nem necesitatea extinderii inves-
tiga]iilor pe axa timp-spa]iu, prin luarea `n considerare a anteceden-
telor, dar [i faptul c\, pentru buna `n]elegere a unui domeniu de
crea]ie, este necesar\ [i chiar ob ligatorie invocarea realiz\rilor din
domen iile `nrudite, uneori demersul crit ic având caracterul unei echi-
val\ri compensatorii. Fire[te, mecanismul metodologic al acestui
sistem de cercetare nu a fost pus la punct, dar meritul s\u este acela
de a fi intuit necesitatea investiga]iilor `n zonele artistice adiacen te,
fapt cu atât mai notabil cu cât, `n vremea sa, delimit\rile dintre dife-
ritele domenii de crea]ie artistic\ er au tratate cu destul\ rigiditate43.
Wladyslaw Podlacha intuie[te c\ `nflorirea me[te[ugurilor [i a ar-
telor `n timpul Sfântului {tefan ce l Mare [i, mai departe, `n cursul
secolulu i al XVI-lea, nu s-ar putea explica f\r\ antecedente cores-
punz\toare care se contopesc, pentru a da „acea senza]ie final\ a
stilului simplu, care nu caut\ rezolv\ri sofisticate, dar care, `nsimplit
atea sa nu este mai pu]in serios [i nobil”44. De[i `n timpul s\u,
antecedentele erau mai pu]in cunoscute, ast\zi [tim c\, `ntr-adev\r,
`nc\ din vremea lui Petru Mu[at [i, mai ales, `n timpul lini[titei
domnii a lui Alexandru cel Bun, vi a]a cultural\ [i artistic\ a Mol-
dovei se `mplinea `n realiz\ri de valoare, deosebit de semnificativ \
fiind arta scrisului: „Dac\ manuscrisele lui Gavril Uric – caligraful
lui Alexandru cel Bun – se num\r\ printre cele mai frumoase din
lumea Orientului cre[tin de scriere slavon\, dac\ s-a putut dovedic\
scrierea sa prezint\ particularit\] i definitorii pentru `ntreaga art\ a
scrisului din ]\rile române, lesne se poate accepta [i `ncheierea c\
numai un mediu c\rtur\resc cu rafi nat\ sensibilitate cultural\ pute a
favoriza un atare proces de crea]ie”45.
Pe suportul unui asemenea mod de gândire, nu mai surprinde
faptul c\ cercet\torul polon nu s- a l\sat intimidat de autoritatea
recunoscut\ a unor mari centre arti stice [i a situat ansamblurile de
pictur\ mural\ din Bucovina `n rândul celor mai importante opere
de art\ ale R\s\ritului Ortodox, deloc mai prejos decât acelea de la
Muntele Athos. Nu pu]ine sunt momentele de entuziasm prilejuite
43 Cf. Vasile Dr\gu], „Prefa]\”, `n Wladyslaw Podlacha, op. cit. , pp. 9-10.
44 Wladyslaw Podlacha, op. cit ., p. 358.
45 Vasile Dr\gu], „Prefa]\”, `n Wladyslaw Podlacha, op. cit. , p. 10.

92 Teologie [i Via]\
de contemplarea picturilor bucovinene [i, din nou, trebuie s\ i se
recunoasc\ lui Wladyslaw Podlacha me ritul de a fi fost primul ad-
mirator al ansamblului de la Vor one]. Se poate spune c\ el a des-
chis seria pre]uitorilor aviza]i ai fr umosului monument `nve[mântat
cu podoaba pictat\ d\ruit\ de {tefan cel Mare [i Sfânt, formulând
aprecieri care, pe urmele sale, au fost reluate [i confirmate de to]i
cercet \torii: „calitatea compozi]ional\, solemna interiorizare a atitu-
dinilor, ]inuta puternic\ [i b\rb\teasc\ a personajelor, sensul autoh-
ton al expresiilor”46.
Chiar dac\ a mai avut [ov\ieli `n ceea ce prive[te identitatea
na]ional\ a me[terilor – [ov\ieli ju stificate de nivelul cuno[tin]elor
din epoca sa –, Wladyslaw Podlacha nu a ezitat s\ semnaleze ele-mentele autohtone atât de numeroa se [i de caracteristice pentru
picturile bucovinene. Considerând fireasc\ inspira]ia din mediul
`nco
njur\tor, acolo unde tr\iau [i unde `[i creau operele lor me[terii
zugravi, noteaz\: „Uneor i, templele `nf\]i[ate `n tablouri amintesc,
prin arhitectura lor, de bisericile moldovene[ti sau valahe, cu cupo –
lele lor; alteori, priveli[tea ora[ului este, evident, o imita]ie a târgu-
rilor din acea perioad\, cu turnuri [i ziduri de ap\rare”. Wladyslaw
Podlacha sesizeaz\ [i c\ pictorul `[i permite [i mai mult\ libertate,
acolo unde apar persoane nedivine [i nesfinte: „mercenarii care apar
`n reprezent\rile sinoadelor, `n afara suitei imperiale [i a cur]ilor,
(…) `[i au ca model o[teni valahi sau de alt\ origine”, „legionarii
roman i din imaginile Patimilor Domnului, aflate `n naos, s-au trans-
format `n mercenari cu aspect medieval”, „popula]iile alogene din
Judecata de Apoi, la fel ca [i `mbr\c\mintea lor, sunt reprezentate
dup\ chipuri contemporane”47. ~n leg\tur\ cu aceast\ ultim\ nota]i e,
se cuvin câteva preciz\ri suplimentare. Wladyslaw Podlacha a sesizat [i
implica]iile istorice ale faptului c\ me[terii zugravi au introdus `nrândul
damna]ilor pe to]i aceia care, `ntr-un fel sau altul, erau con-
sidera]i a fi du[manii ]\rii lo r. Cercet\rile ulterioare48 au demonstrat
46 Wladyslaw Podlacha, op. cit ., p. 290.
47 Ibidem , p. 68.
48 Vasile Grecu, Eine Belagerung Konstantinopels in der rumänischen Kirchen-
malerei , `n „Byzantion”, 1924, I, pp. 287-288; Petru Comarnescu, ~ndreptar ar-
tistic al monumentelor din nordul Moldovei , Suceava, 1961, p. 199; Sorin Ulea, Ori-
ginea [i semnifica]ia ideologic\ a picturii exterioare moldovene[ti , I, `n „SCIA-AP”,
1963, nr. 1, pp. 57-91; dar mai ales cercet\torul grec Miltos Garidis, La représen-
tation des "nations" dans la peinture postbyzantine , `n „Byzantion”, 1969, pp. 98-99.

93 Cultur\ [i spiritualitate rom=neasc\
juste]ea acestui punct de vedere, punând `n eviden]\ originalita-
tea modului de redactare a „Judeca]ii de Apoi” din Moldova – ample
compozi]ii cu caracter militant, `n spa]iul c\rora tradi]ionalele teme
morali zatoare sunt concurate de invocarea r\zbun\rii divine `mpo-
triva tuturor categoriilor de du[m ani, `n primul rând `mpotriva tur-
cilor [i t\tarilor care, pe atunci, amenin]au nu numai lini[tea, dar
[i libertatea ]\rii Moldovei.
Una dintre cele mai `nsemnate calit\]i ale lucr\rii `n discu]ie de-
curge chiar din prioritatea sa cronologic\. Din descrierile lui Wla-
dislaw Podlacha afl\m despre `nf\]i[area monumentelor, a[a cum
erau ele la `nceputul acelui veac. F\r\ descrierile [i fotografiile pu-
blicate de el nu s-ar fi [tiut apro ape nimic despre Biserica „Sfântul
Procopie” din B\deu]i, important\ ctitorie a Sfântului {tefan cel Mare ,
`n\l]at\ `n 1487 [i `mpodobit\ cu picturi câ]iva ani mai târziu, dis-
trus\ din temelii `n mod vandalic, `n timpul Primului R\zboi Mondia l,
de o unitate de artilerie austriac\.
Recunoscându-i lui Wladyslaw Podlacha meritul de necontesta t
de a fi inaugurat opera de valori ficare [tiin]ific\ a marilor ansam-
bluri murale care decoreaz\ ctitor iile bucovinene, meritul de a fi
deslu[it sau de a fi intuit `n profilul cercet\rilor viitoare semnifica]ia
unor teme iconografice, nu trebuie s\ pierdem din vedere adev\r ul
c\, de-a lungul anilor care s-au scurs de la publicarea lucr\rilor sale ,
baza informativ\ privind istoria ar tei din Moldova [i a istoriei de
art\ `n general s-a l\rg it foarte mult, iar me todele de interpretare
s-au modificat esen]ial. Nu poate fi trecut cu vederea nici proce-
deul, pe atunci foarte r\spândit `n istoriografia de art\, de a pune
`n leg\tur\ fenomene artistice situat e la mari distan]e `n timp [i `n
spa]iu. D incolo de faptul c\ unele as em\n\ri formale nu se pot con-
stitui `n argumente pentru explica]ii cauzale, este evident c\ nu au pu-
tut s\ existe leg\turi `ntre monumentele Moldovei secolelor XV-XVI
[i cele realizate `n Egipt [i Siria, datând din perioada timpurie a
cre[tinismului (secolele IV-VI).
Cunoa[terea incomplet\ [i fata lmente inexact\ a monumentelor
moldo vene[ti l-a `mpiedicat pe Wladys law Podlacha s\ `n]eleag\ pro-
funda lor originalitate, ca litatea lor de sintez\ unic\ `ntre concep]ia
spa]ial\ de tradi]ie bizantin\ [i mijloacele de construc]ie vehic ulate

94 Teologie [i Via]\
de stilul gotic49. Alte dificult\]i au decurs din stadiul prea pu]in evo-
luat al public\rii monumentelor de pictur\ mural\ bizantin\ [i, `n
general, din Orientul Ortodox.
Pe de alt\ parte, catolic fiind, Wladyslaw Podlacha nu a `n]eles
pân\ la cap\t strânsa rela]ie care exist\ `ntr-o biseric\ ortodox\`ntre pictur\
[i arhitectur\, [i astfel, el crede, spre exemplu, c\ a[e-
zarea fig urii Pantocratorului `n cupola naosului este o „reu[it\ in-
ven]ie a pictorului”50. Or, se [tie c\ o biseric\ ortodox\ – construit\ [i
pictat\ – se vrea o echivalare, `n planul v\zutului, a lumii terestre[i a Bisericii universale `n dubla sa ierarhie, divin\ [i uman\. Caexponent al divinit\]ii, Pantocratorul nu putea ocupa un loc maipotriv
it decât `n cupola naosului, care `ncununeaz\ `ntreaga alc\tuire a
unui l\ca[ de cult ortodox [i de]ine cheia de bolt\ esen]ial\ dinpunct de vedere simbolic.
Asemenea multor autori din timpul s\u, Wladyslaw Podlacha
nu fac
e nici o distinc]ie `ntre arta biza ntin\ propriu-zis\ [i arta orto-
dox\, `n sensul larg al cuvântului, cu alte cuvinte, el nu ia act de
existen] a [colilor na]ionale, depinzând stilistic [i iconografic de mo-
delele bizantine51. {tergerea limitelor dintre aceste no]iuni, care cores –
pund unor arii istorico-geografice [i artistice precise, este p\gubi-
toare din punct de vedere metodologic, antrenând nu pu]ine confuzii
`n interpretarea monumentelor de care se ocup\, de `n]elegere arela]iilor dintre diversele fapte de art\.
Dincolo `ns\ de orice posibil comentariu postum, monografia
savantului polonez, publicat\ pentru prima dat\ `n 1912, `[i p\s-
treaz\
ne[tirbit\ valoarea priorit\]ii, constituind un permanent reper
bibliografic pentru oricine dore[te s\ se ocupe de marele tezaur al
picturilor murale bucovinene.
49 Ulterior, cercet\torul care a reu[it s\ pun\ `n lumin\ caracteristicile [i calit\-
]ile de excep]ie ale arhitecturii moldovene[ti din secolele XV-XVI a fost savantul
spaniol Josep Piug i Cadafalch, cu entuziaste aprecieri `n acela[i sens.
50 Cf. Wladyslaw Podlacha, op. cit. , p. 119.
51 Vasile Dr\gu] consider\ c\ „existen]a un or grupuri stilistice locale – uneori cu
caracter na]ional – nu poate fi pus\ la `ndoial\”, de[i recunoa[te c\ „problema
[colilor na]ionale `n pictura bizantin\ se afl\ `nc\ `n zona controverselor”. ~ntimp ce Otto Demus [i Viktor Lazarev sunt favorabili ideii c\ [coli na]ionale de
pictur\ s-au constituit `nc\ din secolul al XIV-lea, André Grabar [i, mai ales, Ma-
nolis Chatzidakis sunt de p\rere c\ asemenea [coli nu au existat [i c\ doar Con-stant
inopolul a avut un rol de platform\-pilo t pentru inovarea [i constituirea unor
noi pozi]ii stilistice. Cf. „Prefa]\”, Wladyslaw Podlacha, op. cit ., p. 24.

95 Cultur\ [i spiritualitate rom=neasc\
b. Eseul de interpretare — sint ez\ cultural\ pentru sus]inerea
unor ipoteze culturologice
Ca specialist `n filologia slav\, `n 1959, Grigore Nandri[ a f\cut
o lung\ c\l\torie la Muntele Athos, pentru cercetarea manuscri-
selor slave p\strate `n marile biblioteci m\n\stire[ti de acolo52. Con-
tactul cu monumentele de art\ at honit\ i-a rede[teptat interesul
pentru ctitoriile din Bucovina natal\ , acesta fiind momentul hot\râ-
tor pentru preg\tirea [i redactarea lucr\rii sale Umanismul cre[tin
`n pictura mural\ din r\s\ritul Europei . Terminat\ `n 1962, aceast \
lucrare avea s\ apar\ la doi ani dup\ moartea autorului, fiind tip\-
rit\, `n 1970, de Editura „Otto Harrassowitz” din Wiesbaden.
De[i a luat `n considera]ie rezultatele ob]inute de diferi]i specia-
li[ti din majoritatea ]\rilor europe ne, lucrarea nu este o compila]ie
dup\ studiile f\cute asupra unor aspecte particulare sau a unor re-
giuni limitate din câmpul cercet\rii, ci un autentic eseu, care debu-
teaz\ cu analiza critic\ a estetici i bizantine: „Cu un curaj poate nu
`ntotdeauna bine sf\tuit sau poate doar neglijând nuan]\rile, se lan-
seaz\ o surprinz\toare compara]ie `ntre arta postbizantin\ [i expresio-
nismul modern, c\ruia Grigore Nandri[ `i g\se[te nu pu]ine contin-
gen]e cu pozi]iile spirituale ale Orientului”53. Dornic s\ demons treze
importan]a gândirii neoplatonice pentru pictura postbizantin\, Grigore
Nandri[ [i-a ales ca exemple de refe rin]\ ansamblurile de pictur\ mu-
ral\ care decoreaz\ ctitoriile din Bucovina, opere pe care nu a [ov\it
s\ le a[eze `n rândul celor mai importante din arta universal\.
Demonstrarea caracterului umanist al reprezent\rii Arborelui
lui Iesei [i `ndeosebi a filosofilor greci `n pictura postbizantin\ se
bazeaz\ pe prezen]a filosofilor greci `n România, `n Bulgaria, Serbi a
[i Mac edonia, `n Grecia, la Muntele Atho s [i `n Asia Mic\ [i pe `ncer-
carea de descifrare a numelor filosofilor, dar [i a interdependen-
]elor c are pot fi stabilite cu alte teme iconografice dezvoltate `n chip
origina l `n Bucovina ( Judecata de Apoi sau Imnul Acatist ). Grigore
Nandri[ `[i organizeaz\ argumentele astfel `ncât ele conduc spre
52 ~n `ntâmpinarea propriilor sale cercet\ri la Muntele Athos, Grigore Nandri[
a publicat un valoros volum: Documente române[ti `n limba slav\ din m\n\s-
tirile muntelui Athos , 1372-1958. Dup\ fotografiile [i notele paleografice ale lui
Gabriel Millet , Bucure[ti, 1937.
53 Vasile Dr\gu], „Prefa]\”, la Idem, Umanismul culturii post-bizantine… , vol. II, p. 18.

96 Teologie [i Via]\
concluzia c\ pictura mural\ din Moldova medieval \ „formeaz\ cel
mai p \trunz\tor program teologic [i cea mai izbutit\ realizare este-
tic\ a artei mo[tenite dup\ c\derea Constantinopolului”, iar „cele
câteva caracteristici iconografice comune artei r\s\ritene [i celei apu-
sene se datoreaz\ unei origini arhaice [i nu vreunei influen]e reci-
proce ”, `ntrucât „`ntre misticismul oriental [i scolastica oriental\, di-
feren]ele sunt semnificative”54.
Concentrându-[i, `n primul rând , aten]ia asupra felului `n care
tema iconografic\ Arborele lui Iesei este ilustrat\ pe pere]ii ctito-
riilor bucovinene, Grigore Nandri[ se opre[te asupra reprezent\-rilor de filosofi greci [i de sibile. Autorul `[i propune [i reu[e[te s\dem
onstreze – reluând [i circumstan]iind o ipotez\ avansat\ de Vasil e
Grecu, `nc\ din 1923 – c\ cele mai vechi [i mai abundente repre-zent\ri de acest fel se `ntâlnesc `n Moldova. Includerea `n discu]iea
materialului comparativ, respectiv a picturilor p\strate `n ]\rile de
cultur\ postbizantin\ – Rusia, Bu lgaria, Serbia, Macedonia [i Gre-
cia – e ste revelatoare pentru demonstra]ia propus\ [i, chiar dac\ mai
pot exista `ndoieli, simpla compara]ie a tabelelor `ntocmite este de
natur\ s\ pun\ `n lumin\ contribu]ia mediului c\rtur\resc artistic
din Moldova la elaborarea [i r\spândirea acestei teme. Bazat pe oconsis
tent\ bibliografie, Grigore Nandri[ observ\ cu juste]e c\ „Arbo-
rele lui Iesei” [i reprezent\rile de filosofi greci s-au bucurat de o
relativ\ popularitate, atât `n Orientul Bizantin, cât [i `n OccidentulCatolic, fiind ast\zi greu de stab ilit locul de na[tere a acestor teme
ico
nografice55. Se impune precizarea c\ Moldova secolelor al XV-lea
[i al XVI-lea dispunea de resursel e c\rtur\re[ti necesare pentru a
elabora [i impune teme [i variante atât de complexe din punct de ve-
dere ico nografic, cu implicarea unor atât de savante subtilit\]i teolo-
gice [i filosofice. De[i Grigore Nandri[ nu `[i propune o incursiune
mai temeinic\ `n ambian]a istoric\ , `n mediul cultural al Moldovei
54 Cf. Grigore Nandri[, Umanismul picturii murale post-bizantine , vol II: „Uma-
nismul picturii murale post bizantine din estul Europei”, Editura Meridiane, Bu-cure[ti, 1985, p. 167.
55 Merit\ s\ fie consemnat faptul c\ cea mai veche reprezentare a Arborelui
lui Iesei `n ]ara noastr\ se p\streaz\ `n Biserica Evanghelic\ „Sfânta Margareta” din
Media[, datând din anul 1420. Cf. Vasile Dr\gu], Picturile murale de la Media[ ,
`n „MIA”, 1976, nr. 2, pp. 9-22.

97 Cultur\ [i spiritualitate rom=neasc\
din cel de al XVI-lea secol, constat\rile la care ajunge sunt de o ex-
trem\ utilitate tocmai pentru `n]e legerea acestui mediu cultural,
despre care deocamdat\ [tim `nc\ destul de pu]in.
Concluziile filologului conform c\ruia ansamblurile de pictur\
mural\ exterioar\ sunt opera iconografilor moldoveni au fost `n mod
str\lucit confirmate de cercet\rile istoricilor de art\, pentru c\, a[a
cum a demonstrat Victor Br\tulescu, autorii picturilor de la Sucevi]a
erau fra]ii români Sofron ie [i Ion, ulterior identifica]i [i ca zugravi
de icoane la M\n\stirea Pâng\ra]i56.
Ocupându-se de rela]iile Bucovinei cu Muntele Athos, Grigore
Nandri[ – care nu uit\ s\ se refere [i la unii antecesori precumJosef Strygowski [i Paul Henry – avanseaz\ ipoteza unui posibiltransfer de idei [i de teme din ]\ rile române spre m\n\stirile atho-
nite, c
are erau beneficiarele generozit\ ]ii domnilor no[tri. Comentând
aceast\ ipotez\ [i luând `n cons iderare stadiul actual al cerce-
t\rilor, Vasile Dr\gu] adaug\ noi argumente: „S-ar p\rea c\ Grigo rie
Nandri[ nu se `n[al\ atunci când crede c\ o tem\ iconografic\ atâtde important\ cum este Scara virtu]ilor a Sfântului Ioan Sinaitul a
fost elaborat\ `n Moldov a, de unde ar fi fost preluat\ la Muntele
Athos. Sigur este c\ cea mai veche reprezentare a acestei teme `nMoldova se g\se[te la Dobrov\] (1529); c\ cea mai frumoas\ re-
prezentare este la Sucevi]a (1596); c\ cele mai multe reprezent\ri
se g\sesc `n Moldova, `n timp ce la Athos Scara virtu]ilor a bene-
ficiat
de o importan]\ secundar\, fiind localizat\ `n trapeze57. Grigor e
Nandri[ consider\ c\ tot de origine moldoveneasc\ ar fi [i nouavariant\ a Divinei liturghii , prima oar\ reprezentat\ `n pronaosul
de la
Dobrov\] (1529), reluat\ apoi la Biserica mitropolitan\ „Sfântu l
Gheorghe” din Suceava (cca. 1534)58. Ideea originii moldovene[ti
a Divinei liturghii nu este inedit\, ea mai fusese avansat\ `n trecut
56 Cf. Victor Br\tulescu, Pictura Sucevi]ei [i datarea ei , `n „MMS”, 1964, nr. 5-6,
pp. 206-228; Alexandru Efremov, Ion [i Sofronie, zugravii m\n\stirii Sucevi]a,
pictori de icoane , `n „RM”, 1968, nr. 6, pp. 503-508.
57 ~n leg\tur\ cu popularitatea `n Moldova a Sc\rii Sfântului Ioan Sinaitul ,
reamintim c\ cea mai veche copie cunoscut\, datând din 1446, a fost realizat\ deGavril Uric, vestitul caligraf de la M\n\stirea Neam]. Cf. P.P. Panaitescu, Manuscri-
sele slave din Biblioteca Academiei RPR , I, Bucure[ti, 1959, p. 178.
58 Cf. Grigore Nandri[, op. cit., p. 108.

98 Teologie [i Via]\
de Paul Henry59, dar argumentele aduse de Grigore Nandri[ spores c
convingerea c\, `nc\ o dat\, ne afl\m `n fa]a unei contribu]i i române[ti
la patrimoniul iconografiei Orientul ui Ortodox. Bogate `n sugestii
sunt [i considera]iile privind temele iconografice Judecata de Apoi ,
Zapisul lui Adam sau reprezentarea Sfin ]ilor Varlaam [i Ioasaf60.
De o deosebit\ `nsemn\tate sunt concluziile eseului: „Frescele
de pe pere]ii interiori [i exteriori ai bisericilor bucovinene (…)form
eaz\ un sistem decorativ [i iconografic unitar. Ele nu sunt doar
scene izolate sau icoane (…). ~n acest sistem s-au dezvoltat câtevateme caracteristice care apar doa r ca germeni din alte p\r]i sau nu
exist\ `n nici un alt ciclu de art\ postbizantin\, fiind crea]ii strict
loca
le (…). Dup\ c\derea Constant inopolului, mo[tenirea spiritual\ a
Bizan]ului [i-a g\sit refugiu `n ]\rile ortodoxe din afara ImperiuluiOt
oman, unde s-au `mbog\]it cu resurse locale. }\rile Române au fost
dintre cele mai bogate ]\ri care au ad\postit aceast\ zestre spiritual\
bizantin\”61. A[adar, pe urmele lui Nicolae Iorga, a c\rui formul\
„Bizan] dup\ Bizan]” a f\cut o str\lucit\ carier\ [tiin]ific\, GrigoreNandri[ adaug\ noi [i pre]ioase argumente pentru punerea `n lu-
min
\ a unui excep]ional proces de continuitate cultural\, `n cadrul
c\ruia ]\rile române au jucat un rol de eminen]\.
Ca `n cazul oric\rei lucr\ri de interpretare care nu poate dispune
de `ntregul material comparativ necesar, sinteza lui Grigore Nandr i[
nu este lipsit\ de unele puncte de incertitudine, asupra c\rora cer-
cet\torul de specialitate este obligat s\ se opreasc\ cu o sporit\ pru-
den]\. Venind `n `ntâmpinarea unei asemenea necesit\]i de ordin
[tiin]ific, aparatul critic `ntocmit de Anca Vasiliu, ca [i `n cazul lu-cr\rii lui Wladyslaw Podlacha, face un admirabil oficiu de ordinmet
odologic [i interpretativ care as igur\ valoarea de referin]\ a tex-
tului `n cauz\, justificând `n cele din urm\ retip\rirea. ~n al doilea
rând, este necesar s\ fie amendate [i reconsiderate toate datele deordin informativ sau apreciativ, asupra c\rora cercet\rile publicate`ntre timp au proiectat noi lumini.
59 Cf. Paul Henry, Monumentele din Moldova de Nord. De la origini pân\ la
sfâr[itul secolului al XVI-lea. Contri bu]ii la studiul civiliza]iei moldave , traducere
din limba francez\ ( Les Églises de la Moldavie du Nord des origines à la fin du
XVI siècle , ed. Ernest Leroux, Paris, 1930) de Constan]a T\n\sescu, prefa]\ [i note
de Vasile Dr\gu], Editura Meridiane, Bucure[ti, 1984, pp. 200-201.
60 Cf. Grigore Nandri[, op. cit ., pp. 112-113.
61 Ibidem , pp. 208-209.

99 Cultur\ [i spiritualitate rom=neasc\
c. Deducerea aspectului [i se mnifica]iilor iconografiei
rare[iene direct din Apologetica Ortodoxiei R\s\ritene
~n ultimele luni de via]\, cu pu ]in timp `nainte de a fi r\pus de
boala necru]\toare care se ab\tuse subit asupra sa, profesorului Va-
sile Dr\gu] i s-a d\ruit r\gazul de a opera o schimbare de propor ]ii a
punctului s\u de vedere privind or iginea [i motiva]ia misteriosului
program iconografic al bisericilor din nordul Moldovei. Faptul ni
se pare ie[it din comun, mai ales da c\ lu\m `n considerare locul deo –
sebit pe care `l ocup\ aceast\ tem\ `n contextul operei reputatului
medievist. Lucrarea Din nou despre picturile murale exterioare din
Moldova. Considera]ii is torice [i iconografice a constituit subiectul
comunic\rii f\cut\ de autor la Institutul de Istoria Artei, pe 5 mai
1986. Ea este format\ din dou\ p\ r]i, care `nsumeaz\ circa 43 de
pagini dactilografiate62. Textul la care ne referim are „aspectul unui
studiu iconografic elaborat parc\ `n regim de urgen]\, cu sufletul la
gur\, aproape telegrafiat cititorului, a c\rui concep]ie metodologic\,
deopotriv\ inaugural\ [i recapitulativ\, `l recomand\ de acum `na-inte drept veritabil testam ent [tiin]ific al autorului”
63.
Cititorului, specialist sau nespecialist, care parcurge prima parte a
studiului, nu-i pot sc\pa `mbun\t\]irile hermeneutice, ad\ugirile [i
nuan]\rile de ultim\ or\, pe care Vasile Dr\gu] `ncearc\ s\ le aduc \
tezelor sale deja formulate, privin d organizarea [i semnifica]ia an-
samblurilor iconografice ale naosului, cupolei sau altarului bisericii
[tefaniene a Sfintei M\n\stiri Vorone].
Dincolo de interesul pe care `l suscit\ noile interven]ii ale profe-
sorului, ceea ce izbe[te este orientarea eminamente duhovniceas c\ a
structurii expozitive a discursului, ale c\rei concluzii mizeaz\ pen-
tru prima dat\ exclusiv pe fundamentul religios al iconografiilor,
schim barea cheii de decriptare ale originii [i motiva]iei programulu i
iconografi c rare[ian, `nceput `n vremea lui {tefan cel Mare. ~n acest
context, surprinde imediat faptul c\, diferit de modul cum proceda
de obicei, cu aceast\ ocazie, docu mentele scrise citate sunt pu]ine
62 Vasile Dr\gu], Din nou despre picturile murale exterioare din Moldova. Con-
sidera]ii istorice [i iconografice; versiunea francez\ a acestui material a ap\rut `n
„RRHA-BA”, nr. 24, 1987, pp. 49-84.
63 Sorin Dumitrescu, Testamentul iconografic al lui Vasile Dr\gu] , evocare pre-
zentat\ la Simpozionul „Vasile Dr\gu] – 75 de ani de la na[tere – 2003”, publicat\
`n „BCMI”, anul XII-XVI, nr. 1, Bucure[ti, 2005, pp. 33-36.

100 Teologie [i Via]\
[i firave, ca [i cum pledoaria aces tora nu l-ar mai fi preocupat pe
medievist `n aceea[i m\sur\ [i nici nu i s-ar mai fi p\rut determi-
nant\ pentru garantarea juste]ei ipot ezei. La fel se `ntâmpl\ [i cu do-
cumentele iconografice: `n mod evid ent, nici `n acest caz autorul
nu [i-a elaborat noul punct de vede re folosindu-le elocin]a vizua l\,
ci le-a mobilizat abia ulterior, doar ca probe aduse `n sprijinul unei
teze preexistente. „Fiecare corec]ie adus\ lecturii semnifica]iilor do-
cumentului iconografic tr\deaz\ o insolit\ fervoare teologic\, total
nea[teptat\ pentru un tip de discurs [t iin]ific care decolase `ntotdea-
una, `n mod predilect [i cu un brio devenit notoriu, mai cu seam\
de pe palierul percep]iei estetice”64.
Cea de a doua parte a studiului deduce aspectul [i semnifica-
]iile iconografiei rare[iene direct di n Apologetica Ortodoxiei R\s\ri-
tene, adic\ dinspre dogmele [i principi ile care organizeaz\ strategii le
de ap \rare [i prosl\vire a credin]ei dreptm\ritoare. Limbajul discur-
sului folose[te aser]iuni r\spicat doctrinare, care definesc morfolo –
giile sau secven]ele iconografice ca ilustr\ri ale fundamentelor cre-
din]ei cre[tine `n icoane, mai exact, ca r\spunsuri iconodule aduse
icono clastiei calvine. Pe traseele acestei strategii metodologice, pre-
zen]ele parietale ale Acatistului Bunei Vestiri [i Arborelui lui Iesei ,
redactarea uria[ului panteon de sfin]i ai Bisericii Nedesp\r]ite, zu-
gr\virea momentelor excelente din aghiografiile Sfântului Nicolae,
Sfântului Antonie cel Mare, Sfântului Gherasim, Sfin]ilor Osta[i Mu-
cenici Gheorghe, Dimitrie, Mercurie, Nestor ajung, pe rând, s\ fie
motivat e ca replici iconodule la refuzu l [i reprimarea cultului mario-
logic, cultului sfin]ilor, tradi]iilor Ortodoxiei sau monahismului, de
c\tre cre[tinismul protestant65.
Dup\ aceste constat\ri, concluzi a este rezumat\ de medievist
prin ur m\torul verdict: „La originea iconografiilor exterioare din nor-
dul Moldovei se afl\ inten]ia bloc \rii prozelitismului [i iconoclas-
tiei cultelor reformate, proasp\t ivite [i aflate `n plin\ ascensiune `n
vremea lui Petru Rare[ [i, implicit, men]inerea [i afirmarea unit\]ii
credin]ei”66. ~n acord cu Sorin Dumitrescu , trebuie s\ pr eciz\m c\ „nou a
tez\ nu reu[e[te totu[i s\ globalizeze multiplele mesaje, majoritate a
64 Ibidem , p. 33.
65 Cf. Vasile Dr\gu], Din nou despre… , p. 59.
66 Ibidem , p. 57.

101 Cultur\ [i spiritualitate rom=neasc\
v\dit colorate ecumenic, pe care le emit arhitecturile [i iconogra-
fiile bisericilor din nordul Moldovei”67.
Dincolo de aceste preciz\ri sporad ice, ceea ce justific\ selec]ia
acestei direc]ii metodologice este inten]ia de a sublinia valoarea de
exemplu, a impresionantului salt calit ativ s\vâr[it de concep]ia profe –
sorului Vasile Dr\gu]. Pe toat\ `n tinderea lucr\rii, iconografia este
cugetat\ de o gândire miraculos `nviorat\ hermeneutic, c\reia `i reu-
[e[te performan]a de a pl\smui o decriptare a ansamblurilor [i sec-
ven]elor iconografice, orientat\ radical diferit, `n raport cu direc]iile
urmate `n mod obi[nuit de coment ariul istoricilor artei medievale.
Ca urmare, nu se putea ca [i dispozit ivul verbal – lexic [i sintax\ – s\
nu fie [i el recalibrat conform noilor exigen]e cerute de `nse[i ra]iu-
nile schimbate la fa]\ ale metodologiei autorului. Astfel, „peste toat\
lucrarea, cu ne`mplinirile ei cu tot, lumineaz\, ca o auror\ salva-
toare, energia unei for]e productive absolut noi, pe care am putea-o
numi putere a gândului [tiin]ific cucernic”68. Cu acest text reper,
Vasile Dr\gu] extinde asupra cercet\r ii iconografice [i istoriografice
române[ti ipostaza savantului cucernic, inaugurat\ glorios `n disci-
plinele [tiin]elor medicale de marele profesor N.C. Paulescu69.
Textul lui Vasile Dr\gu] sugereaz\ c\, din punct de vedere pro-
cedural, factual, a te folosi `n cerc etare de sim]irea `n]eleg\toare a
evlaviei culte `nseamn\, `nainte de toate, ca „formularea tezei s\
precead\ `ntotdeauna locvacitatea specific\ a documentului, fie el
scris sau zugr\vit”70. Cu alte cuvinte, documentului trebuie s\ i se
mic[oreze sensibil autoritatea `n cadrul investiga]iei, „s\ `ncetezede a
mai dicta ivirea sau redactarea ip otezei iconografice sau istorio-
grafice, `n a[a fel `ncât nu documentul s\ induc\ teza, ci el s\ fie
67 Sorin Dumitrescu, Chivotele lui Petru Rare[… , p. 20.
68 Ibidem , p. 21.
69 Caracteristic acestui tip de `nv\]at [i hermeneut cucernic este faptul c\ „`n-
]elege s\ investigheze [i s\ biruie [tiin]ific, folosind traiectoriile credin]ei sau, maiprecis,
pornind formularea tezei sau dezv\l uirea semnifica]iilor ascunse nu dinspr e
relieful vizual al documentului sau al fenomenului istoric [i stilistic, ci dinspre con-
vingerile [i ipotezele pe care le furnizeaz\ cercet\rii credin]a, care ascult\ de
evlavia cult\ a sim]irii `n]eleg\toare”. Cf. Dr. N.C. Paulescu, No]iunile de „suflet”
[i „Du mnezeu” `n Fiziologie , Editura Credin]a str\mo[easc\, Bucure[ti, 2007, repro-
ducere dup\ edi]ia `ngrijit\ de dr. V. Trif u, Funda]ia Regal\ pentru literatur\ [i art \,
Bucure[ti, 1944.
70 Cf. Vasile Dr\gu], Din nou despre… , p. 63.

102 Teologie [i Via]\
convocat doar pentru a sluji probatoriu la validarea acesteia”71.
Eficacitatea acestei re-orient\ri metodologice a fost imediat [i pe
deplin confirmat\ de `ns\[i anvergura originalit\]ii noului punct de
vedere al autorului.
Prin recul, acest text, care la vremea apari]iei lui a trecut aproa pe
neobservat, demasc\ absurdul tuturor cercet\rilor care, „dornice
mai mult din narcisism [tiin]ific, decât din ra]iuni metodologice, s\-[i
exhibe puritatea [tiin]ific\ [i s\-[i men]in\ cu orice pre] incolor\obiectivitatea [i echidistan]a ideologic\ sau confesional\”, fac tot
ce le
st\ `n putin]\ pentru a ocoli to cmai palierul teologic, singurul,
la urma urmei, compatibil cu obie ctul scrutat”. Axioma care tute-
leaz\ emblematic textul este formulat\ explicit: „Semnifica]iile unei
arte produse `n sânul Bisericii nu vor putea fi `n veci scoase la iveal\,
interpr etate [i comentate corect din afara Bisericii, de mintea secula-
rizat\ [i de obiectivitatea indiferent \ religios ale specialistului liber-
cuget\tor, ci numai din interior, de cugetul `mbisericit al savantu-
lui apropiat Bisericii, bun cunosc\tor al cultului [i doctrinei”72.
Noua direc]ie metodologic\ se impune, `n principal, pentru c\,
a[a cum ar\ta vrednicul de pomenire Justinian, Patriarh al Bisericii
Ortodoxe Române, `n recomandarea lucr\rii lui Wilhelm Nyssen73,
„`n anii din urm\ s-a lucrat mult spre a se descoperi [i face cunos-
cut\ `nsemn\tatea istoric-artistic\ a m\n\stirilor din Moldova pictat e
`n `ntregime pe pere]ii din afar\, dar a dominat `n aceste lucr\ri, `n
mod exclusiv, studierea comparativ\ istoric-artistic\, fa]\ de expli-
carea originii acestor imagini [i a `n]elesului lor din totalitatea tra-
di]iei de credin]\ a poporului no stru, tuturor celor care voiesc s\
conlucreze prin cunoa[terea, prin cuvântul, prin rug\ciunea, prin
via]a [i credin]a lor, la descoper irea [i `n]elegerea din nou a teme-
iurilor de via]\ ale Bisericii nedesp\r]ite din duhul Sfin]ilor P\rin]i”74.
La rândul s\u, p\rintele profes or Dumitru St\niloae ]ine s\ precizeze:
71 Ibidem , p. 63.
72 Ibidem , p. 72.
73 Wilhelm Nyssen, P\mânt cântând `n imagini. Frescele exterioare ale m\-
n\stirilor din Moldova , traducere [i prefa]\ de Pr. prof. dr. Dumitru St\niloae,
EIBMBOR, Bucure[ti, 1978, edi]ia original\: Bildgesang der Erde. Außenfresken
der Moldauklöster in Rumänien , Paulinus-Verlag, Trier, 1977.
74 Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române Iustinian, „Recomandare”, la Wilhelm
Nyssen, op. cit. , p. 14 (prezent\ [i `n edi]ia original\ ap\rut\, `n 1977, la Trier).

103 Cultur\ [i spiritualitate rom=neasc\
„Preafericitul Patriarh Iustin a socoti t c\ traducerea acestei lucr\ri `n
român e[te este de un real folos, dat fiind c\ e prima lucrare privind
aceste fresce, `n care se insist\ as upra explic\rii teologice a lor, cu
o competen]\ inegalabil\, nu numai `n domeniul teologic, `n ge-neral,
ci [i `n cel al Ortodoxiei, `n special, `nf\]i[ându-le ca o trans-
punere `n imagini a cânt\rii biserice[ti ortodoxe (…). Toate expli-
c\rile plan[elor date de autor se `ntemeiaz\ pe texte patristice din
cele mai vechi timpuri ale cre[tinismului [i din cânt\rile din cultulBisericii Ortodoxe, al c\ror cunosc\tor ul uitor este autorul”
75.
Pe fundamentul mo[tenit din secolul al XIX-lea, Istoria artei
medievale din Principatele dun\rene s-a constituit ca disciplin\ desine
st\t\toare, a ajuns la maturitate [i a reu[it, pe parcursul unui se-
col de existen]\, s\ ob]in\ mai multe succese importante, printre
care a[ men]iona, `n primul rând, promovarea pe arena european \ [i
mondial\ a patrimoniului artistic medieval. {apte biserici pictateau fost `nscrise, `ncepând cu 1993, pe lista patrimoniului culturalmondial UNESCO (`n ordine alfabetic\): Arbore, Humor, Moldo-vi]a, P\tr\u]i, Probota, Suceava, Vo rone]. ~n 2010, a fost inclus\ `n
list\ [i M\n\stirea Sucevi]a, iar pentru „originalitate [i unicitate”,Ro
mânia a primit trofeul „M\rul de aur” (aflat `mpreun\ cu diplom a-
certificat `n muzeul M\n\stirii Moldovi]a).
75 Pr. prof. Dumitru St\niloae, „Prefa]\”, la W. Nyssen, op. cit. , pp. 9-13.