Tel: 40 (269) 235 224 [608884]

Tel: +40 (269) 235 224
Fax: +40 (269) 235 224

Ministerul Educa ției Naționale
Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu

Centrul de Perfecționare

Adresa: Calea Dumbrăvii, n r.34
Sibiu, 550324 , România
e-mail: [anonimizat]
http://dppd.ulbsibiu.ro

GHID DE REALIZARE
A LUCRĂRII METODICO -ȘTIINȚIFICE
PENTRU OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I

În Metodologia privind form area continu ă a personalului didactic din învă țământul
preuniversitar (Anexa la OM Nr. 5 561 / 7.10.20 11) la Art. 35 pct. (1) se precize ază: „Elaborarea
lucrării metodico -stiințifice este o probă menită să pună în evidență capacitatea candidat: [anonimizat], de a investiga, folosind adecvat
metodologia cercetării științifice și pe dagogice ”.
Pentru a veni în sprijinul profesorilor, indiferent de specializare, care doresc să obțină gradul
didactic I, propunem un ghid de elaborare a lucrării metodico -științifice. De asemenea, prezentul
ghid dorește să ofere conducători lor științifici (1) un instrument de îndrumare unitară și sistematică
a candidaților admiși la colocviul de admitere și (2) un cadru unitare de evaluare a lucrărilor
metodico -ștințifice.

1. Obiectivul lucrării metodico -științifice
Lucrarea metodico -științifică pentru obțin erea gradului didactic I are drept obiectiv esențial
punerea în evidență a capacității profesorului de a elabora și prezenta în mod independent o lucrare
academică cu semnificație științifică, pe baza metodelor specifice psihopedagogiei și didacticii
speci alității (metodicii).
Lucrarea metodico -științifică trebuie să prezinte contribuții ale candidat: [anonimizat], cercetări personale privind procesul instructiv –
educativ, aplicarea creatoare a unor idei pedagogice la condițiile concrete în care își desfășoară
activitatea, experimentarea unor noi tehnici de lucru cu elevii, extinderea unor experiențe care au
condus la rezultate calitativ superioare în procesul formării elevilor etc.

1.1. Tipuri de cercetare pedagogică
Lucrarea metodico -științifică poate fi elaborată într -una din următoarele categorii:
Cercetare fundamentală (teoretică)
 Cerințe fundamentale : relevanța temei (de preferat teme de actualitate majoră în
educație), amplitudinea bibliografică (acces la referin țe majore, consistente), capacitate
de raportare critică la sursele teoretice și de promovare a unei viziuni proprii asupra

Tel: +40 (269) 235 224
Fax: +40 (269) 235 224

Ministerul Educa ției Naționale
Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu

Centrul de Perfecționare

Adresa: Calea Dumbrăvii, n r.34
Sibiu, 550324 , România
e-mail: [anonimizat]
http://dppd.ulbsibiu.ro
temei tratate, susținerea unui punct de vedere sau deschiderea unei direcții de dezbatere
semnificative în raport cu tema abordată.
 Sugestii tematice : raportul dintre ereditate și mediu în formarea individului; formarea
gândirii interdisciplinare/transdisciplinare; dezvolarea gândirii critice/creative/reflexive
în procesul de învățământ etc.
Cercetare aplicativă (orientată/aplicativă p ropriu -zisă/operațională)
 Cerințe fundamentale : temă relevantă sub aspectul finalității practice, analiză critică a
soluțiilor existente, metodă de cercetare consistentă, relevantă și semnificativă sub
aspectul potențialului de a identifica soluții aplicat ive, operaționalizare adecvată a
constructelor științifice, metode viabile de măsurare și analiză a datelor cercetării,
controlul erorilor, analiza critică a soluției aplicative propuse pe baza cercetării.
Cercetarea -acțiune (operațională) valorifică metod a științifică mai liber, mai relaxat,
focalizându -se pe o problemă specifică analizată în condiții specifice.
 Sugestii tematice : eficientizarea metodologiei didactice (investigarea metodelor de
predare – înlocuirea unei metode tradiționale cu o metodă mod ernă; investigarea
strategiilor de învățare – adoptarea unei strategii integrate de învățare, bazate pe
valorificarea și combinarea mai multor stiluri de învățare; proiectarea, experimentarea și
realizarea de mijloace de învățământ; diversificarea modalit ăților de evaluare a elevilor;
variante de organizare a practicii elevilor/studenților; investigarea atitudinilor și valorilor
(încurajarea la elevi a unor atitudini pozitive, favorabile învățării prin cooperare);
cercetarea formării continue a profesoril or; managementul și controlul activităților
educaționale etc.
Cercetări de metaanaliză
 Cerințe fundamentale : includerea unui număr suficient de ridicat de studii publicate pe
tema respectivă, criterii adecvate de includere -excludere în studiu, procedură a decvată
de analiză, finalizarea analizei prin concluzii relevante, care depășesc simpla adiționare a
concluziilor unor cercetări diferite.
 Sugestii tematice : stil de învățare/de predare; stil rezolutiv; învățare prin cooperare;
comunicarea didactică; compe tența didactică; disciplina școlară etc.
Cercetare calitativă
 Cerințe fundamentale : tema să fie abordabilă numai prin metode calitative, definirea
clară a temei, definirea riguroasă a metodei și aplicarea ei sistematică, să conțină datele
necesare unei ev entuale replicări a studiului, concluzii concordante cu datele recoltate.
 Sugestii tematice : evaluarea curriculum -ului școlar; atitudinea elevului față de evaluarea
didactică; învățarea bazată pe problem; învățarea bazată pe proiect; valențele formative
ale portofoliului etc.
Cercetarea constatativă
 Cerințe fundamentale : descrierea amanunțită a unei situații, activități instructive –
educative, a factorilor și implicațiilor acestora într -un anumit proces.

Tel: +40 (269) 235 224
Fax: +40 (269) 235 224

Ministerul Educa ției Naționale
Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu

Centrul de Perfecționare

Adresa: Calea Dumbrăvii, n r.34
Sibiu, 550324 , România
e-mail: dep.dppd@ulbsibiu.ro
http://dppd.ulbsibiu.ro
 Sugestii tematice : elaborarea, realizarea și evalurea unui opțional; instruirea
problematizată; elaborarea unei monografii;
Cercetarea ameliorativă
 Cerințe fundamentale : verificarea eficienței unor inovații, ameliorări ale randamentului
activității instructive -educative, în diverse problem pedagogice (plan ș i programe,
metode de predare -învățare și de evaluare a progresului școlar, manual școlare și
mijloace de învățământ, consiliere și oreintare școlară și profesională etc.)
Nu există o ierarhie valorică a tipurilor tematice, oricare dintre ele permițând obț inerea notei
maxime, în condițiile respectării riguroase a condițiilor fundamentale precizate, dar și a celor de
detaliu, descrise în ghidurile metodologie.

1.2. Rolul profesorului -coordonator științific

Lucrarea metodico -științifică este o lucrare persona lă a cărei responsabilitate revine
candidatului, acesta având obligația de a „colabora cu profesorul -conducător pe toată durata elaborării
lucrării, potrivit unui program stabilit de comun acord. În caz contrar, conducătorul are dreptul să nu –
și dea avizul scris pentru depunerea lucrării în termenul stabilit prin prezenta Metodologie” ( Anexa la
OM Nr. 5 561 / 7.10.20 11, art. 35, pct.6). De asemenea, „răspunderea pentru conținutul și calitatea
lucrării metodico -științifice, precum și pentru respectarea normelo r juridice și deontologice privind
creația științifică și drepturile de autor, revine integral candidatului (art. 35, pct. 8).
Profesorul coordonator asistă și susține candidatul, fără a aduce atingere principiului lucrului
individual, având obligația de a asigura consilierea metodico -științifică necesară în procesul
elaborării lucrării și de a oferi reperele pentru monitorizarea și autoevaluarea gradului în care
lucrarea corespunde standardelor de calitate (art. 35, pct. 7).
Candidatul poate apela și la al te persoane (profesori, psihologi, consilieri etc.) în sprijinul
realizării lucrării, iar contribuția acestora va fi menționată în contextual lucrării.
Profesorul -coordonator poate oferi sugestii în legătură cu alegerea și definirea temei, cu privire
la organizarea și realizarea cercetării sau a selecției bibliografice; poate oferi răspunsuri la
întrebările candidatului; poate face observații critice și recomandări corrective. Profesorul –
coordonator poate impune anumite etape în realizarea lucrării sau une le momente de evaluare a
progresului acesteia, dar nu poate impune idei sau soluții.
La finalizarea lucrării, profesorul coordonator analizează conținutul acesteia în baza unor
criterii și indicatori de evaluare, precum și măsura în care respectă cerințele impuse prin prezentul
Ghid, după care întocmește un referat de evaluare. Referatul de evaluare este un document
indispensabil pentru acceptarea și susținerea lucrării metodico -științifice.

Tel: +40 (269) 235 224
Fax: +40 (269) 235 224

Ministerul Educa ției Naționale
Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu

Centrul de Perfecționare

Adresa: Calea Dumbrăvii, n r.34
Sibiu, 550324 , România
e-mail: dep.dppd@ulbsibiu.ro
http://dppd.ulbsibiu.ro
2. Structura lucrării metodico -științifice

Aspectele menț ionate la acest
capitol al ghidului sunt obligatorii.
Măsura și modul în care acestea sunt
respectate vor face obiectul evaluării,
atât din partea profesorului
coordonator cât și al comisiei de
acordare a gradului didactic I, urmând
a se reflecta direct în notă.
Unele componente vor fi
menționate ca opționale, ele putând lipsi,
în funcție de preferința autorului sau de
natura lucrării. În acest caz, ordinea
celorlalte componente nu se va modifica.
Lucrarea metodico -stiintifica trebuie să cuprindă aproximat iv 2/3 din întreg – parte
aplicativă, experimentală, metodică și cel mult 1/3 fundamentare științifică.
Structura lucrării metodico -științifice1 are o parte introductivă, lucrarea propriu -zisă și o
parte finală.
Partea introductivă:
a) Pagina exterioară de titlu conține (vezi Coperta lucrării metodico -științifice ):
 date despre instituția unde se susține lucrarea metodico -științifică
 nivelul de susținere a lucrării: obținerea gradului didactic I
 numele autorului, identic cu cel înscris în cartea de identi tate (sub forma: „prenumele
NUMELE”) în partea dreaptă a paginii și în partea stângă a paginii numele profesorului
coordonator (cu titlul didactic și gradul științific)
 anul realizării lucrării metodico -științifice
b) Pagina de dedicații și mulțumiri (opți onal)
c) Cuprinsul
 pe primul nivel: introducerea, capitolele, lista de referințe bibliografice și anexele,
numerotate cu cifre arabe (1, 2, 3 etc.);
 capitolele vor fi dezvoltate în cuprins pe două sau, opțional, pe trei niveluri, marcate cu
1.1, 1.2, 1.3, 2.1… s.a.m.d. ;
 toate intrările din cuprins vor avea menționată paginația corespunzătoare din text.
 lista tabelelor (opțional)
 lista figurilor, graficelor, diagramelor și schemelor (opțional)
 lista abrevierilor (opțional)

1 adaptat după: http://www.fpse.ro/index.php?option=com_content&task=view &id=221&Itemid=255
Pagina de titlu a lucrării
Partea teoretică
Partea de cercetare (metodică)
 Prezentarea problemei cercetat
 Stadiul cercetării problemei
 Obiectivele cercetării
 Ipoteza/le cercetării
 Descrierea cercetării (locul/perioada, etape,
eșantion, variabile independente/dependente etc.)
 Colectarea datelor – instrumentarul investigativ
 Prelucrarea și in terpretarea datelor cercetării
 Prezentarea concluziilor. Valorificarea cercetării
Bibliografie
Anexe

Tel: +40 (269) 235 224
Fax: +40 (269) 235 224

Ministerul Educa ției Naționale
Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu

Centrul de Perfecționare

Adresa: Calea Dumbrăvii, n r.34
Sibiu, 550324 , România
e-mail: dep.dppd@ulbsibiu.ro
http://dppd.ulbsibiu.ro
Textul propriu -zis al lucrării
Textul lucrării va fi compus din introducere, capitole și concluzii

a) Introducere

În introducere se va face o prezentare succintă a motivației alegerii temei , a importanței
acesteia în domeniul psihopedagogic, a obiectivelor lucrării și, eventual, a c elor mai semnificative
probleme sau dificultăți care au trebuit depășite în realizarea ei. Introducerea va avea, de regulă,
două sau trei pagini.

b) Capitolele lucrării

În principiu, lucrările care se bazează pe cercetări vor avea următoarele capitole, n umerotate
cu cifre arabe:

Capitolul 1 . Cadrul teoretic

Capitolul teoretic cuprinde o trecere în revistă a literaturii de specialitate dedicate temei
studiate. Se va urmări o prezentare în egală măsură completă, dar și sintetică, acordându -se
importanță surselor celor mai relevante, pe de o parte, și celor mai recente, pe de altă parte. Se
recomandă utilizarea unui criteriu explicit de ordonare a prezentării, care poate fi de natură tematică
sau temporală. Se va acorda atenție aspectelor controversate, î n raport cu care candidatul poate
manifesta o evaluare critică.
Selecția și analiza surselor teoretice se va face în așa fel încât să susțină procesul de
elaborare a ipotezelor care vor sta la baza propriei cercetări. Este important demonstrarea din parte a
candidatului a capacității de a integra diverse contribuții teoretice în unități tematice cu privire la
subiectul studiat și de a se raporta critic, independent, la acestea.

Posibile capcane :
 referințe bibliografice sumare, inconsistente;
 atitudine „pa sivă”, expozitivă și necritică asupra literaturii de specialitate;
 prezentare nesistematică, lipsită de coerență și fără scoaterea în evidență a aspectelor
care susțin formularea ipotezelor cercetării.

Această parte acoperă aproximativ 1/3 din conținutul lucrării!

Tel: +40 (269) 235 224
Fax: +40 (269) 235 224

Ministerul Educa ției Naționale
Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu

Centrul de Perfecționare

Adresa: Calea Dumbrăvii, n r.34
Sibiu, 550324 , România
e-mail: dep.dppd@ulbsibiu.ro
http://dppd.ulbsibiu.ro
Capitolul 2 . Obiectivele și metodologia cercetării

Sub aspect metodologic, lucrarea trebuie să respecte structura unei abordări științifice, așa
cum a fost ea prezentată în cadrul disciplinelor studiate. Precizările de mai jos se referă la lucrările
ale căror teme presupun efectuarea unor cercetări. Generic, această structură este următoarea:
a. Formularea explicită, coerentă a obiectivelor sau întrebărilor cercetării.
Posibile capcane :
 absența unor obiective clare sau a unor întrebări ex plicite, cărora cercetarea trebuie să le
găsească un răspuns.
b. Formularea explicită a ipotezei/lor cercetării
Posibile capcane :
 ipoteze improprii, care nu au legătură cu obiectivele sau întrebările cercetării (practic,
ipotezele unei cercetări nu trebui e să fie altceva decât răspunsurile pe care le avansează
cercetătorul la aceste întrebări, pe baza literaturii de specialitate și a propriilor estimări);
 ipoteze generale, care nu fac referire la variabile măsurabile, care să poată fi testate statistic;
 ipoteze care sugerează relația cauzală între variabile („ determină ”, „influențează ” etc.),
atunci când acestea nu sunt măsurate în context experimental;
 ipoteze prea complexe, care fac referire la mai mult de două variabile, în timp de
procedura de testare s tatistică include numai două variabile;
 formularea ipotezelor de nul, alături de ipotezele statistice, ceea ce încarcă în mod inutil
textul (este subînțeles faptul că ipotezele de nul sunt negațiile ipotezelor cercetării);
 ipoteze cărora nu le corespunde o testare statistică adecvată;
 enunțarea unor ipoteze care nu preced, ci urmează unei proceduri de testare statistică.
c. Prezentarea modelului cercetării. Aceasta presupune descrierea variabilelor cercetării; descrierea
eșantionului (mod de constituire, cr iterii de includere sau de excludere, mărime, populație de referință).
Posibile capcane :
 omiterea prezentării variabilelor;
 prezentare confuză a variabilelor, fără identificarea explicită a variabilelor dependente și
a celor independente;
 omiterea prezentă rii modului de constituire a eșantionului.
d. Descrierea metodelor de investigație. Instrumentele utilizate în recoltarea datelor vor fi
descrise în mod adecvat. Dacă este vorba de teste „clasice”, bine cunoscute, se va face referire la
referințele care le susțin din punct de vedere teoretic și practic -aplicativ. Dacă este vorba de
instrumente realizate de autorul lucrării, se va dedica un spațiu corespunzător descrierii procesului
de construcție și testare a calităților psihometrice ale acestuia (analiză d e itemi, consistență internă,
validitate de construct).
Posibile capcane :
 utilizarea unor instrumente de investigare ale căror caracteristici psihometrice nu sunt cunoscute;
 omiterea analizei caracteristicilor psihometrice ale instrumentelor create de aut orul lucrării.

Tel: +40 (269) 235 224
Fax: +40 (269) 235 224

Ministerul Educa ției Naționale
Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu

Centrul de Perfecționare

Adresa: Calea Dumbrăvii, n r.34
Sibiu, 550324 , România
e-mail: dep.dppd@ulbsibiu.ro
http://dppd.ulbsibiu.ro
e. Descrierea procedurilor de recoltare a datelor. Rezultatele unei cercetări sunt puternic
influențate nu doar de caracteristicile instrumentelor utilizate, ci și de modul în care se desfășoară
aplicarea lor. O prezentare succintă a procedu rii de investigare (modul de relaționare cu subiecții,
aspecte de organizare a investigației etc.), are darul de a întări încrederea în calitatea datelor
recoltate.
Posibile capcane :
 ignorarea importanței și, implicit, a prezentării aspectelor procedurale.

Capitolul 3 . Rezultatele cercetării

Capitolul dedicat prezentării rezultatelor valorifică în mod sistematic, clar și inteligibil datele
obținute, în sprijinul testării ipotezelor cercetării. Din acest punct de vedere, se vor avea în vedere:
a. Prezentar ea și analiza datelor. Datele statistice vor fi supuse unei analize pe două niveluri:
analiza statistică descriptivă (prin indicatori adecvați scalei de măsurare a variabilelor) și testarea
ipotezelor (prin proceduri adecvate fiecărei ipoteze, naturii și c aracteristicilor variabilelor). În
principiu, rezultatele trebuie să acopere cerințele modelului cercetării și să vizeze în mod direct și
explicit ipotezele acesteia. Tabelele și figurile vor fi incluse în acest capitol numai în măsura în care
sunt cu adev ărat justificate.
Posibile capcane :
 abuzul de grafice;
 grafice sau tabele incluse la anexe, ceea ce face dificilă înțelegerea lucrării;
 tabele excesiv încărcate cu cifre, care fac dificilă înțelegerea acestora;
 abuzul de statistică, prin utilizarea unor p relucrări nejustificate sau prin testarea aceleiași
ipoteze cu mai multe teste statistice;
 teste statistice inadecvate ipotezei sau naturii relației dintre variabile;
 plasarea rezultatelor la testele statistice în secțiunea Anexe (rezultatele se introduc î n
text, acolo unde se și discută semnificația lor psihopedagogică);
 prezentarea incorectă a rezultatelor la testele statistice, de ex., se scrie numai valoarea lui
p, fără valoarea testului (se vor respecta recomandările specifice pentru prezentarea
rezult atelor fiecărui test statistic în parte, așa cum sunt prezentate în cursul de
specialitate);
 exces de zecimale (în mod obișnuit, două zecimale sunt suficiente pentru majoritatea
indicatorilor statistici);
 exces de valori numerice, prin preluarea nejustific ată a tuturor datelor afișate de
programele statistice, deși cele mai multe nu prezintă un interes direct și nici nu sunt
înțelese de candidat;
 absența unor etichetări adecvate a valorilor, fapt care face dificilă înțelegerea
rezultatelor; adesea, datele s unt preluate împreună cu texte în limba engleză, emise de
programele de prelucrare;

Tel: +40 (269) 235 224
Fax: +40 (269) 235 224

Ministerul Educa ției Naționale
Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu

Centrul de Perfecționare

Adresa: Calea Dumbrăvii, n r.34
Sibiu, 550324 , România
e-mail: dep.dppd@ulbsibiu.ro
http://dppd.ulbsibiu.ro
b. Interpretarea psihopedagogică a rezultatelor, care înseamnă „traducerea” rezultatelor
statistice în concluzii cu semnificație psihopedagogică. Se vor sublinia relațiile dintre rezultatele
proprii și cele raportate în literatura de specialitate.
Posibile capcane :
 prezentarea doar a rezultatelor numerice și a semnificației statistice, fără a se discuta
sensul psihopedagogic al acestora;
 prejudecata după care neconfirmarea u nei ipoteze de cercetare, prin admiterea ipotezei
de nul reprezintă un punct negativ al lucrării (în realitate, dacă modelul de cercetare a
fost bine realizat și corect aplicat, o infirmare statistică a ipotezei poate fi foarte
semnificativă di n punct de vedere psihopedagogic, iar autorul trebuie să fie pregătit
pentru a surprinde sensul acestui rezultat);

c) Concluzii

Concluziile cuprind o sumară reluare a obiectivelor și motivației cercetării, urmate de
sinteza rezultatelor obținute și a se mnificației acestora în contextul literaturii dedicate temei
analizate.
Se pot face aprecieri cu privire la dificultăți întâmpinate pe parcursul cercetării, eventualele
puncte slabe ale acesteia, care vor trebui evitate în viitor, precum și deschideri căt re alte direcții de
cercetare legate de subiectul respectiv.
Concluziile trebuie să conțină un paragraf distinct dedicat „contribuției personale”, în care
vor fi menționate cele mai relevante aspecte care au constituit contribuția individuală la realizarea
temei. Dacă este cazul, se va include și un paragraf în care se vor menționa „contribuții originale”,
acele aspecte care reprezintă o noutate în raport cu tema studiată.
Observații:
 Precizările de mai sus se referă la tezele cu subiect de cercetare care sunt, de regulă, cele
mai frecvente.
 În funcție de natura temei tratate, capitolele pot fi mai multe sau mai puține.
 Titlul capitolelor poate fi formulat liber de autor, dar acesta va reflecta conținutul
menționat anterior.

Această parte acoperă aproxi mativ 2/3 din conținutul lucrării!

Partea finală
În partea finală a lucrării vor fi puse, în ordine, bibliografia și anexele.

a) Bibliografia
Lista referințelor bibliografice ilustrează volumul și calitatea documentării teoretice a
autorului și este una dintre componentele importante ale lucrării. Ea este, de asemenea, expresia
atitudinii etice în raport cu sursele de informare utilizate.

Tel: +40 (269) 235 224
Fax: +40 (269) 235 224

Ministerul Educa ției Naționale
Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu

Centrul de Perfecționare

Adresa: Calea Dumbrăvii, n r.34
Sibiu, 550324 , România
e-mail: dep.dppd@ulbsibiu.ro
http://dppd.ulbsibiu.ro
Crearea unei liste de referințe se supune câtorva reguli de bază:
 citarea tuturor surselor, indiferent de natura lor primară (surse scrise de orice natură,
surse electronice sau internet, surse orale etc.);
 toate sursele citate în textul lucrării trebuie să se regăsească în lista de referințe;
 toți autorii din lista de referințe trebuie să fie citați în text;
 utilizarea unui format standard de citare, unic pe tot parcursul lucrării.
Mediul academic și publicistic promovează reguli foarte stricte în ceea ce privește formatul
de citare a surselor. Nu există un standard universal, dar unul dintre cele mai răspândite, nu doa r în
mediul psihopedagogic, este cel promovat de APA (American Psychological Association).
Câteva reguli generale ale formatului de citare:
 în text, citarea se face prin numele autorului urmat de anul publicării lucrării: „text …
(nume de familie, anul) ”, „nume de familie (anul) nota că …” sau „în anul … , nume de
familie, spunea că …”.;
 se utilizează un singur stil de citare pe tot parcursul lucrării;
 preluarea identică a unui fraze va fi citată cu indicarea paginii din sursa utilizată: „text
citat” (Ionescu, 2004, p. 125);
 în cazul în care sunt mai mult de trei autori, în text se va trece numai numele primului,
urmat de expresia et al. (în lista de referințe se vor scrie numele tuturor);
 la citarea indirectă, se va scrie numele autorului și an ul publicării, urmate de expresia cit
in., după care se pune sursa directă: „ … text … Popescu (2003), cit in. Ionescu (2004)”;
 citările multiple din paranteză sunt așezate în ordine alfabetică și separate prin ";" urmat
de un spațiu, ca în exemplul ur mător: "text … (Alexandrescu, 1970; Miclea, 1968;
Zamfirescu, 1980).
 în text nu se utilizează decât numele autorilor;
 în lista de referințe prenumele autorilor poate fi limitat la inițiale.
 titlul revistei, al cărții din care este citat un articol sau o secțiune, titlul comunicării
științifice la un congres se vor scrie cu litere italic ;
 la citarea unui articol de revistă sau secțiune de volum, în lista de referințe se vor trece și
paginile (sau, cel puțin, pagina de început).
 pentru sursele preluate de p e internet, se vor nota adresa și data la care au fost accesate.
 lista de referințe va fi ordonată alfabetic, cu indentarea liniei a doua și a celor următoare
(dacă există), conform modelelor de mai jos.

Exemplificări :
1. Munteanu, D., Petre, A. (2007), Contabilitate financiară , Editura Mirton, Timișoara
2. Ahrons, C. R., Rodgers, R. H. (1987). Divorced families: a multidisciplinary developmental
view. New York: W.W. Norton.

Tel: +40 (269) 235 224
Fax: +40 (269) 235 224

Ministerul Educa ției Naționale
Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu

Centrul de Perfecționare

Adresa: Calea Dumbrăvii, n r.34
Sibiu, 550324 , România
e-mail: dep.dppd@ulbsibiu.ro
http://dppd.ulbsibiu.ro
3. Banderet, L. E., Burse, R. L. (1991). Effects of High Terrestrial Altitude on Milita ry
Performance. In R. Gal, A. D. Mangelsdorf (Ed.), Handbook of Military Psychology : John
Wiley&Sons Ltd.
4. Sacco, G. (2002). Errors, mistakes, cultures. Comunicare la 25th EAAP Conference, Warsaw.
5. Wilde, G. J. S. (1994). Target Risk , http: \\pavlov.psyc.quee nsu.ca \target \index.html, accesat la
25.05.2000

b) Anexe (dacă este cazul)

În anexe se introduc informații care nu sunt imediat necesare în textul lucrării pentru ca aceasta
să fie înțeleasă sau care, dacă ar fi fost introduse în text, ar fi îndepărtat cititorul de la cursivitatea ideilor.
Aici se pot pune chestionarele utilizate (dacă sunt realizate de autor și dacă dorește acest lucru), ilustrații
sau tabele suplimentare, diverse prelucrări statistice, dacă sunt utile celor interesați de analize
suplimentare, precum și orice materiale sunt considerate relevante pentru temă.
Se va avea în vedere ca numărul de pagini al anexelor să nu fie excesiv.

Exigențe de editare

Lucrarea va fi editată pe computer și tipărită la imprimantă, într -o formă care trebu ie să
respecte următorul set de criterii:
 formatul de pagină: A4, scrisă numai pe o față
 margini: sus/jos=2.5 cm, stânga=3.5 cm, dreapta=2,5 cm
 tipul fontului: Times New Roman, cu diacritice românești
 mărimea fontului: 12
 spațiere: 1,5 linie
 numerotare p agini: jos, la mijlocul paginii
 titlurile capitolelor, cu majuscule și pe pagină nouă
 titlurile subcapitolelor sau subpunctelor, în continuarea textului, la două linii distanță, cu
litere bold
 forma de prezentare: legată cu arc sau copertată
 număr de copi i: două, unul la secretariat, al doilea la profesorul coordonator
Nu este impusă o mărime standard a lucrării. Orientativ, aceasta poate avea între 100 și 150
de pagini. Numărul de pagini în sine, nu reprezintă un criteriu de acordare a notei.

Recomand ări ortografice și stilistice
 înainte de , . ! ? : ; , precum și între paranteze și cuvinte nu se lasă spațiu liber;
 înainte de etc. nu se pune virgulă;
 lucrarea va fi scrisă în stil impersonal (nu se va utiliza persoana I);
 se va folosi un limbaj simplu ș i clar;

Tel: +40 (269) 235 224
Fax: +40 (269) 235 224

Ministerul Educa ției Naționale
Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu

Centrul de Perfecționare

Adresa: Calea Dumbrăvii, n r.34
Sibiu, 550324 , România
e-mail: dep.dppd@ulbsibiu.ro
http://dppd.ulbsibiu.ro
 informațiile vor fi comunicate într -o manieră directă și inteligibilă, într -o structurare
logică și coerentă;
 se va acorda atenție eliminării greșelilor gramaticale și de editare.

Exigențe etice

Elaborarea lucrării metodico -științifice trebuie să respecte standardele privind etica în
cercetarea științifică, stipulate prin Codul General de Eitcă în Cercetarea științifică, elaborat în
conformitate cu Ordonanța Guvernului nr.57 din 16 august 2002 privind cercetarea științifică și
dezvoltarea tehnolog ică.
Principiile fundamentale ale cercetării științifice (Resnik, D., 2005):
 Onestitatea științifică: să nu comiți fraudă în știință (a fabrica, a distruge, a reprezenta
greșit, a falsifica date etc.).
 Atenția: încearcă să eviți erorile care apar din negli jență, pe toate planurile cercetării științifice.
 Libertatea intelectuală: oamenilor de știință ar trebui să li se permită urmărirea unor idei
noi și critica celor vechi. Ei ar trebui să fie liberi să cerceteze ceea ce li se pare interesant.
 Deschiderea: s ă permiți altora să -ți vadă rezultatele (împărtășirea de date, de rezultate,
metode, teorii, echipament etc.) muncii și să fii deschis în a primi critici.
 Principiul încrederii: nu plagia munca altor oameni de știință și recunoaște contribuțiile
altora, ac olo unde este cazul.
 Principiul responsabilității publice: fă cunoscute rezultatele cercetării în mass -media
(cercetarea are importanță pentru crearea fericirii umane).
Lucrarea trebuie să reflecte integral munca autorului. Sursele bibliografice vor fi me nționate
în lista de referințe. Contribuțiile de sprijin din partea altor persoane sau instituții vor fi menționate
la „Mulțumiri”.
Plagiatul reprezintă un act contrar conduitei academice care este tratat în conformitate cu
prevederile cap. 4 din prezentul ghid. Prin plagiat se înțelege utilizarea ideilor sau cuvintelor unei
alte persoane, fără menționarea sursei. Reprezintă plagiat și preluarea fără citare a figurilor,
tabelelor și schemelor.

3. Recomandări practice2
Se recomandă ca tema să fie aleasă î ntr-un domeniu al activității educaționale pentru care
autorul are un interes real. Înainte de a fixa titlul lucrării, va fi consultată literatura de specialitate.
Se recomandă dezvoltarea unui proiect științific sau lucrări de cercetare realizată pe
parcu rsul studiilor universitare, abordate în cercetări anterioare prilejuite de licență sau, eventual,
dizertație la master.

2 adaptat după: http://www.fpse.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=221&Itemid=255

Tel: +40 (269) 235 224
Fax: +40 (269) 235 224

Ministerul Educa ției Naționale
Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu

Centrul de Perfecționare

Adresa: Calea Dumbrăvii, n r.34
Sibiu, 550324 , România
e-mail: dep.dppd@ulbsibiu.ro
http://dppd.ulbsibiu.ro
Nu este suficient ca o temă să fie atractivă sau interesantă, dacă ea nu rezonează cu
personalitatea autorului sau dacă nu sunt evalu ate corect resursele necesare și cele disponibile
(metodologie utilizabilă, constituirea eșantionului etc.).
O temă confuz definită, lipsită de obiective și ipoteze clare, nu permite o abordare
metodologică eficientă și devine foarte greu de finalizat.
În ceea ce privește stabilirea eșantionului de cercetare, specialiștii apreciază că eșantioanele
de cercetare pot avea orice mărime, cu condiția aplicării testelor statistice adecvate. Totuși, deși
eșantioanele mai mari de 30 de subiecți sunt considerate, din punct de vedere statistic, suficiente,
rezultatele obținute pe un număr mic de subiecți sunt puțin stabile și generalizabile. Recomandările
uzuale cu privire la volumul eșantioanelor de cercetare consideră: „insuficiente” eșantioanele mai
mici de 100 de s ubiecți, „suficiente” eșantioanele cuprinse între 100 și 199 de subiecți și „bune”
eșantioanele formate din 200 de subiecți sau mai mulți.
Se recomandă respectarea etapelor de cercetare pedagogic: pretestare, testarea propriu -zisă și
posttestarea. Timpul disponibil este una dintre resursele cele mai presante. Cele mai multe greșeli și
compromisuri derivă din limitările temporale. Pentru redactarea unei lucrări de calitate sunt necesare
multe luni de lucru intens. Aspectele pregătitoare (studiul bibliografi ei generale, alegerea titlului,
evaluarea resurselor necesare) ar trebui începute cu până la un an înainte de termenul de o predare și cel
puțin 8 luni de experimentare efectivă la clasă a cercetării proppriu -zise. Planificarea activităților ar
trebui să l ase un timp de cel puțin o lună pentru analiza datelor de cercetare și finalizarea lucrării. Lucrul
la capitolele teoretice se poate desfășura în paralel cu cercetarea.
Ori de câte ori apar dificultăți se va apela imediat la profesorul coordonator.

4. Ev aluare

Elaborarea lucrării metodico -științifice este rezultatul muncii individuale a candidatului,
căruia îi revine întreaga responsabilitate pentru conținutul și forma acesteia. În realizarea ei,
candidatul trebuie să respecte cerințele obligatorii menț ionate mai sus, să urmeze orientările și
recomandările din prezentul ghid.
În mod generic, aspectul cel mai important care face obiectul evaluării lucrării pentru
obținerea gradului didactic I este contribuția personală. Prin contribuție personală se înțe lege
volumul, complexitatea și calitatea activității individuale desfășurate pentru realizarea temei, sub
toate aspectele care o compun. Profesorul -candidat trebuie să fie capabil să explice toate aspectele
teoretice și practice care fac parte din lucrare. În caz contrar, se va aprecia că acestea nu reprezintă
contribuția sa personală.
Originalitatea și noutatea sunt indicatori de valoare și vor fi apreciați ca atare, deoarece la
acest nivel este valorizată competența didactice dobândită pe parcursul carier ei. Competența
didactivă vizează atât cunoștințele teoretice (generale și de specialitate), abilitățile metodice
(teoretice, operaționale și creative), precum și experiența de comunicare și relaționare cu elevii.

Tel: +40 (269) 235 224
Fax: +40 (269) 235 224

Ministerul Educa ției Naționale
Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu

Centrul de Perfecționare

Adresa: Calea Dumbrăvii, n r.34
Sibiu, 550324 , România
e-mail: dep.dppd@ulbsibiu.ro
http://dppd.ulbsibiu.ro
În Metodologia privind formare a continuă a personalului didactic din învățământul
preuniversitar , aprobat de M.E.C. T.S. prin OM Nr. 5 561 / 7.10.20 11, în Anexa 13 sunt prezentate
CRITERII DE ELABORARE ȘI EVALUARE a lucrării metodico -științifice pentru obținerea
gradului didactic I. Pe baza acestor c riterii coordonatorul științific va evalua lucrarea , care trebuie să
primească cel puțin nota 8 (opt) pentru a fi acceptată la susținere (Art. 35, pct. 15). Candidații care
nu au primit nota minimă se consideră respinși la examenul pentru gradul didactic I și nu pot susține
probele următoare, respectiv inspecția specială și susținerea lucrării (Art. 35, pct. 16).
Conform Art. 39 pct . (4) și (5) nota la proba de susținere a lucrării metodico -științifice se
calculează ca medie aritmetică a notelor, de la 10 l a 1, acordate de fiecare dintre cei trei membri ai
comisiei, ca număr întreg sau cu zecimale. Nota acordată nu poate fi contestată. Nota minimă de
promovare a acestei probe este 8 (opt). Nota finală pentru lucrarea metodico -științifică se calculează
ca med ie aritmetică a notei acordate de conducătorul științific și a notei obținute de candidat la
proba de susținere a lucrării.

Referințe:
1. Anexa la OM Nr. 5 561 / 7.10.20 11: Metodologia privind form area continu ă a personalului
didactic din învă țământul preuniv ersitar
2. ORDIN Nr. 5397 din 5 noiembrie 2013 pentru modificarea și completarea Metodologiei
privind formarea continuă a personalului din învățământul preuniversitar, aprobată prin
Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 5.561 /2011
3. Ghid de realizare a tezei de licență și a disertației de masterat
(http://www.fpse.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=221&Itemid=255 )

Tel: +40 (269) 235 224
Fax: +40 (269) 235 224

Ministerul Educa ției Naționale
Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu

Centrul de Perfecționare

Adresa: Calea Dumbrăvii, n r.34
Sibiu, 550324 , România
e-mail: dep.dppd@ulbsibiu.ro
http://dppd.ulbsibiu.ro
Criterii de elaborarea și evaluare a lucrării metodico -științifice pentru gradul didactic I
(Anexa 13 din OM Nr. 5561 / 7.10.20 11)
I.
Tema  Importanța teoretică și practic -aplicativă a temei tratate
 Rigurozitatea și precizia delimitării problemei
 Abordarea unei probleme ridicate de practica școlară sau de cunoașterea unor fenomene
pedagogice
II.
Documen –
tarea
stiințifică  Oportunitatea bibliografiei în raport cu tema
 Actualitatea informațiilor
 Prelucrarea informațiilor
 Citarea corectă a surselor de informații
 Consemnarea bibliografiei conform normei metodologice
III.
Ipoteza
de lucru  Formularea clară și corectă a ceea ce se urmărește a se demonstra în lucrare, în funcție de
tipul cercetării (constatativă, experimentală, operațională etc.)
IV.
Struc tura  Concordanța structurii cu tema tratată.
 Succesiunea logică a capitolelor și a subcapitolelor
 Caracterul unitar al lucrării și al fiecărui capitol
 Ponderea aspectelor practice
 Proporția părților lucrării
V.
Conți –
nutul  Fundamentarea teoretică (științi fică, psihologică, pedagogică, sociologica, filozofică etc.),
a problemei abordate – încadrarea temei în teoria pedagogică.
 Corelarea organizării și metodologiei cu specificul lucrării (bazată pe cercetări ameliorativ –
experimentale, constafcativ ameliorati ve, operaționale, lucrări de sinteză, monografii etc)
 Caracterul sistematic, cu obiective clare, al tratării temei.
 Ordinea logică și cronologică a cercetării.
 Reprezentativitatea colectivelor de experimentare și control.
 Rigurozitatea și valoarea experime ntelor și/sau observațiilor efectuate în scopul verificării
ipotezelor.
 Înregistrarea, măsurarea și prezentarea riguros științifică a datelor culese.
 Prelucrarea și corelarea datelor.
 Evaluarea și compararea rezultatelor inițiale și finale (pretest și post test)
 Interpretarea corectă a rezultatelor.
 Formularea clară a concluziei lucrării (confirmarea sau infirmarea ipotezei sau ipotezelor
de lucru).
 Aplicatibilitatea rezultatelor cercetării.
 Contribuția personală a autorului lucrării, respectând regulile eti cii în cercetare.
 Legătura organică a concluziilor lucrării cu conținutul acesteia.
 Oportunitatea propunerilor și perspectivelor formulate de autor.
 Claritatea probelor și datelor prezentate în anexe.
 Corelarea anexelor cu tratarea problemei.
VI.
Forma  Stilul și prezentarea
 Corectitudinea exprimării
 Aspectul estetic, sublinieri în text etc.
VII.
Susținere
a lucrării  Prezentarea holistică a problemei tratate, de pe poziția unor sinteze teoretice.
 Utilizarea elementelor de conținutul relevante în susținerea ideilor și concluziilor.
 Argumentarea valorii lucrării (modul de abordare, evidențierea aspectelor importante,
alcătuirea unor modele de lucru, ameliorarea practicii școlare etc.)