Cond ucător Ș tiințific: [608875]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ
CLUJ -NAPOCA

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA: HORTICULTURĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

Absolvent: [anonimizat]:
Prof. Dr. Viorel MITRE
Șef lucr. dr. Andree a ANDRECAN

Cluj -Napoca
2019

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA:
HORTICULTURĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

COMPORTAREA UNOR SOIURI DE MĂR DIN
PUNCT DE VEDERE C ALITATIV ȘI CANTITATIV ÎN
CONDIȚIILE PEDOCLIMATICE DIN BOGATA,
JUDEȚUL CLUJ

Absolvent: [anonimizat]:
Prof. Dr. Viorel MITRE
Șef lucr. dr. Andree a ANDRECAN

CLUJ -NAPOCA
2019

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoc limatice din Bogata, judetul Cluj

1
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 5
CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 6
IMPORTANȚA, ORIGINEA ȘI AREALUL DE CULTURĂ AL MĂRULUI ……………………….. 6
1.1 IMPORTANȚA CULTURII MĂRULUI ………………………….. ………………………….. …………. 6
1.1.1. Importanța în alimentație ………………………….. ………………………….. …………………………. 6
1.1.2. Utilitatea în combaterea afecțiunilor ………………………….. ………………………….. …………. 7
1.1.3. Importanța ca materie primă pentru industri e ………………………….. …………………………. 7
1.1.4. Importanța agrotehnică ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 8
1.1.5. Importanța social economică ………………………….. ………………………….. ……………………. 8
1.2. ORIGINE ȘI ARIE DE RĂSPÂNDIRE ………………………….. ………………………….. ………….. 9
1.2.1. Răspândirea la nivel global ………………………….. ………………………….. ……………………… 9
1.2.2. Zonarea speciilor pomicole ………………………….. ………………………….. ……………………… 9
1.3 PRODUCȚIA DE MERE PE PLAN MONDIAL ………………………….. …………………………. 11
1.3.1. Productia la nivel global ………………………….. ………………………….. ………………………… 11
1.3.2. Produ cția europeană de mere ………………………….. ………………………….. …………………. 11
1.4. SITUAȚIA CULTURII MĂRULUI ÎN ROMÂNIA ………………………….. ……………………. 14
CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 15
PARTICULARITĂȚI TEHNOLOGICE ………………………….. ………………………….. …………………. 15
2.1. SISTEMUL DE CULTURĂ ………………………….. ………………………….. ………………………… 15
2.2. ALEGEREA TERENULUI ………………………….. ………………………….. …………………………. 16
2.3. ORGANIZAREA ȘI AMENAJAREA TERENULUI ………………………….. ………………….. 18
2.3.1. Defrișarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 18
2.3.2. Modelarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 18
2.3.3. Efectele oboselii solului ………………………….. ………………………….. ………………………… 18
2.3.4. Desfundarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 19
2.3.5. Îmbunătățirea propr ietăților chimice ………………………….. ………………………….. ……….. 19
2.4. PLANTAREA POMILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 20
2.4.1. Executarea gropilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 21
2.4.2. Pregătirea materialului săditor ………………………….. ………………………….. ………………… 21
2.4.3. Proiectarea coranei pomilor ………………………….. ………………………….. ……………………. 22
2.4.4. Lucrări de întreținere în plantațiile de măr în sistemul intensive ………………………….. 23
2.5. ÎNGRIJIREA POMILOR DUPĂ PLANTARE ………………………….. ………………………….. . 24
2.5.1. Lucrări de întreținere a solului în livezi ………………………….. ………………………….. …… 24
2.5.2. Fertilizarea plantațiilor pomicole ………………………….. ………………………….. ……………. 24
2.5.3. Irigarea livezilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 25
2.5.4. Normarea încărcăturii ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 26
2.5.5. Combaterea bolilor și dăunătorilor ………………………….. ………………………….. ………….. 27
2.5.6. Recoltarea merelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 27
CAPITOLUL III ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 28
CADRUL NATURAL AL ZONEI BOGATA, JUD. CLUJ ………………………….. ……………………. 28
3.1. AȘEZAREA GEOGRAFICĂ ȘI RELIEFUL ………………………….. ………………………….. …. 28
3.2. CONDIȚII EDAFICE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 29
3.2.1. Studiul hidrografic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 29
3.2.2. Stud iul solului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 29
3.3. CONDIȚII CLIMATICE ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 30
3.3.1. Regimul termic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 30

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

2
3.3.2. Precipitațiile ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 31
3.3.3. Umiditatea atmosferică ………………………….. ………………………….. ………………………….. 32
CAPITOLUL IV ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 33
MATERIAL ȘI METODĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 33
4.1. OBSERVAȚII ȘI MĂSURĂTORI ………………………….. ………………………….. ……………….. 33
4.2. DESCRIEREA MATERIALULUI BIOLOGIC UTILIZAT ………………………….. …………. 36
4.2.1 Portaltoiul utilizat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 36
4.2.2. Soiurile luate în studiu ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 37
CAPITOLUL V ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 44
REZULTATE ȘI DISCUȚII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 44
5.1. DIAMETRUL TRUNCHIULUI (CM) ………………………….. ………………………….. ………….. 44
5.2. DIAMETRUL COROANEI (M) ………………………….. ………………………….. …………………… 45
5.3. ÎNĂLȚIMEA POMILOR (M) ………………………….. ………………………….. ………………………. 46
5.4. ÎNĂLȚIMEA TRUNCHIULUI (CM) ………………………….. ………………………….. ……………. 47
5.5. GREUTATEA FRUCTELOR (G) ………………………….. ………………………….. ………………… 48
5.6. DIAMETRUL FRUCTELOR (CM) ………………………….. ………………………….. …………….. 49
5.7. PRODUCȚIA (KG/POM) ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 50
5.8. FERMITATEA STRUCTO -TEXTURALĂ (KGF/CM2) ………………………….. ……………… 51
5.9. CONȚINUTUL ÎN ZAHĂR (OBRIX ) ………………………….. ………………………….. …………… 52
CAPITOLUL VI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 53
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ………………………….. ………………………….. ………………………… 53
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 54

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

3

COMPORTAREA UNOR SOIURI DE MĂR DIN PUNCT DE VEDERE
CALITATIV ȘI CANTITATIV ÎN CONDIȚIILE PED OCLIMATICE DIN
BOGATA, JUDEȚUL CLUJ

Marcel CRISTUREAN, Viorel MITRE, Andreea ANDRECAN

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Str. Mănăștur, Nr. 3 -5, 400372,
Cluj-Napoca, România; marcel_c risturean @yahoo.com , mitre.viorel@usamv.ro ;

REZUMAT
Pentru cercetarea pomicolă și în mod deosebit pentru producătorii de fructe, creșterea
producției și calității fructelor la măr este un obiectiv esențial. Cercetările ce fac obiectul
prezentei lucrări s-au desfășurat în localitatea Bogata, județul Cluj, unde au fost studiate 5
genotipuri de măr, și anume: Golden Delicious, Florina, Jonathan, Mutsu și Starkrimson. Au fost
efectuate observații, măsurători și determinări referitoare la vigoarea de creșter e a pomilor,
productivitatea și calitatea fructelor. Analiza productivității, prin prisma producției de fructe pe
pom și a greutății fructelor a pus într -o lumină favorabilă soiurile Mutsu și Florina, ca fiind cu o
productivitate ridicată, motiv pentru car e aceste soiuri pot fi propuse a fi folosite în plantațiile de
mare densitate. Pentru calitatea fructelor s -a remarcat soiul Golden Delicious care este foarte
valoros din punct de vedere calitativ, obținând cele mai mari valori medii la măsurătorile privin d
conținutul în zahăr (16,00 Brix), urmat de soiul Florina cu un conținut în zahăr de (15,40 Brix),
aceste soiuri putând fi recomandate pentru aceste caractere.

CUVINTE CHEIE
Măr, vigoare, productivitate, calitate, producție

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

4

THE BEHAVIOR OF APPLE VARIETIES IN QUALITATIVE AND
QUANTITATIVE TERMS IN THE PEDOCLIMATIC CONDITIONS IN
BOGATA, CLUJ COUNTY

Marcel CRISTUREAN, Viorel MITRE, Andreea ANDRECAN

University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, 3 -5 Manastur St.,
400372, Cluj -Napoca, Romania; marcel_cristurean @yahoo.com , mitre.viorel@usamv.ro ;

ABSTRACT
For fruit tree research, and especially for fruit growers, the increase in apple fruit
production and quality is an essential objective . The researches on the subject of this paper were
conducted in Bogata, Cluj county, where 5 apple genotypes were studied , namely: Golden
Delicious, Florina, Jonathan, Mutsu and Starkrimson. Observations, measurements and
determinations regarding growth vi gour of the trees, productivity and quality of the fruits were
investigated. Productivity analysis th rough the fruit tree production, number of fruits, revealed
that the most favourable apple varieties are: Mutsu and Florina, being highly productive, the
reason why these varieties may be proposed to be used in high density plantations. Taking into
consideration the quality of fruits remarkable is Golden Delicious, which is very valuable in the
sugar content (16,00 Brix), followed by Florina with the sugar content (15,40 Brix), these can be
recommended for further breeding programs.

KEY WORDS
Apple, vigour, productivity, quality, production

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

5

INTRODUCERE

Pomicultura reprezintă una dintre cele mai importante ramuri ale horticulturii. Este
incontestabil faptul că încă din timpuri foarte îndepărtate omul a început sa acționeze conștient
pentru perpetuarea, îmbunătățirea însușirilor și înmultirea exemplarelor de pomi fructiferi.
Anual, lista soiurilor din ce în ce mai performante, se extinde. În paralel cu apariția unor
insecto -fungicide din ce în ce mai eficiente, sunt create soiuri mai rezistente la atacuri și condiții
climatice, care totodată să asigure rec olte mari și de calitate.
Obținerea de recolte mari de fructe, de calitate superioara, se poate realiza acolo unde
conjunctura factorilor pedoclimatici se înscrie în zon a optimă corespunzătoare exigenț elor
specie i pomicole ș i soiului. Fiecare dintre aceșt i factori are un rol determinant, iar absența unuia
nu poate fi suplinită de existența altui factor în exces.
În momentul de față, în lume, există peste 10.000 de soiuri de măr și numărul lor
continua să crească, în principal, datorită schimbărilor ce au l oc în preferințele consumatorilor.
Este datoria specialiștilor în pomicultură să elaboreze cele mai adecvate tehnologii de cultură
pentru aceste noi soiuri, să stabilească măsura în care soiurile noi sunt adaptate unor condiții
naturale și de tehnologie sp ecifice anumitor zone.
În acest context larg, se înscriu și cercetările care au stat la baza prezentei lucrări de
licență. Dintre elementele tehnologiei de cultură a mărului, s -a realizat studiul comportării unor
soiuri de măr în sistem de cultură intensiv , practicate în liv ada proprie din bazinul pomicol Cluj.
S-a încercat aflarea măsurii în care cinci soiuri de măr, răspund prin producț ie și calitate , la
interacțiunea cu condițiile mediului natural, cu sistemele de întreținere ș i cu formele de
conducere ale coroanei .
Factorii care influențează densitatea sunt: vigoarea portaltoiului și a soiului, tipul de
creștere și conducere a coroanei precum ș i fructificare a pomilor.
Experiența a fost efectuată în localitatea Bogata, județul Cluj, pe perioada 2018 –
2019 într -o livadă proprie întinsă pe o suprafață de 11 ha, în sistem de cultură intensiv,
portaltoiul utilizat fiind MM106. In urma cercetărilor s -au obținut rezultate care stau la baza unor
concluzii, fiind utile potențialilor cultivatori care doresc sa -și înființeze o livadă intensivă de
măr, prin alegerea corespunzătoare a soiurilor în bazinul pomicol Cluj.

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

6

CAPITOLUL I
IMPORTANȚA, ORIGINEA ȘI AREALUL DE CULTURĂ AL MĂRULUI

1.1 IMPORTANȚA CULTURII MĂRULUI

Mărul cultivat ( Malus domestica Borkh ) face pa rte din familia Rosaceae , subfamilia
Pomoideae și este specia pomicolă ce prezintă o deosebită importață. În producția mondială de
fructe mărul are o poziție deosebită, deoarce împreună cu bananierul și portocalul, asigură 2/3
din recolta globală , fiecare dintre specii contribuind în masură aproape egală (POPESCU si
colab., 1992, GHENA si BRANISTE, 2004) .

1.1.1. Importanța în alimentație

Valoarea alimentară ridicată a merelor și importanța acestora în consumul uman
constituie obiectivul principal al culti vării mărului. Valoarea alimentară a fructului este dată, în
primul rând, de consumul în stare proaspătă, merele fiind consumate cu prioritate ca fructe de
desert și în mai mică proporție (până la 30%) sub formă preparată (GHENA și colab., 2004).
În stare proaspătă me rele au un conț inut ridicat în zaharuri(7,5 – 16,5%), acizi organici (0,15 –
1,25%) , substanțe pectice(0,2 – 1,2%), substanțe tanoide (0,06 – 0,3%), săruri minerale – Na, K,
Fe, Ca, P, Mg, Zn, Cu (0,1 – 0,4%), vitamin a C, A, B1, B2 și PP, asigur ând 46 -84 Kcal 100 g de
fruct proaspăt (C. CANNELLA , 2008).
Tabel 1.1.
Parametri fizico -chimici ai merelor în stare proaspătă

Nr. Crt Parametri fizico -chimici Valoare
1 Substanța uscată solubilă
(grade refractometrice) 9-16
2 Zahăr total % 6.85-16.72
3 Aciditate titrabilă (g acid
malic/100g) 0.2-0.7
(Sursa : acparomania.ro/Mărul)

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

7
Tabel 1.2.
Principalele componente chimice ale merelor

Elementul analizat g/100g fruct proaspăt
Apă 76.69 -88.37
Zahăr total 9.53-12.4
Aciditate totală(exprimată în acid ma lic) 0.127 -0.345
Conținutul total în substanță uscată 11.63 -21.31
Conținutul solubil în substanță uscată 11-15.5
Proteine 2.21-5.22
Substanțe minerale(cenușă) 1.63-2.77
Vitamina C 1-47.00 mg
Valoarea energetică 4.00-84.40 cal
(Sursa : I.F. Radu și co lab.)

1.1.2. Utilitatea în combaterea afecțiunilor

Valoare a terapeutică a merelor in stare proaspătă este destul de larga, a cesta acționând ca
și deconstipant , având rol si în prevenirea cancerului intestinului gros. Din punct de vedere al
toxinelor , mărul are o mare putere desorbantă.
Un alt tratament care are la bază mă rul este folosit pentru combaterea diareei infantile, iar
impotriva insomniilor pot fi folosite cojile de măr . Acest fruct favorizează eliminarea acidului
uric, recomandându -se artriti cilor, obezilor și reumaticilor.
Mărul mai are și proprietați de prevenire sau curativ de luptă î mpotriv a hipertensiunii
(MITRE 2002).

1.1.3. Importanța ca materie primă pentru industrie

Din punct de vedere a l caracterului sezonier a l producției de mere , al dezechilibrului
dintre producție și consum din unele perioade cât și nevoii aportului de fructe în alimentație , în
cursul întregului an, industria prelucrării fructelor a luat o mare amploare. Sortimentele în care se
transformă fructele de măr și deri vatele în care se folosesc sunt tot mai diversificate: sucuri
naturale concentrate, nectaruri, siropuri, băuturi răcoritoare, băuturi alcoolice (slabe și tari),
compoturi, jeleuri, gemuri, marmelade, dulcețuri, bomboane, înghețată, fructe deshidratate,

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

8
congelate etc. Tendința actuală, în consumul de fructe, nedorită sub aspect fiziologic , dar impusă
de alți factori, este ac eea de sporire a proporției fructelor sub formă prelucrată, în comparație cu
cele proaspete. În țara noastră, deocamdată, structura cons umului de fructe este de 77% în stare
proaspătă și 23% prelucrată (din care 21% conservată, 0,5% congelate și 1,5% uscate).

1.1.4. Importanța agrotehnică

Mărul are puterea de valorificare a terenurilor improprii pentru alte nclusi . Cultura
mărului este adesea întâlnită pe terenuri în pante, cu soluri argiloase, în zone de deal, cât și pe
nisipurile din sudul și nord -vestul țării, acestea reprezentând terenuri improprii pentru culturile
de nclus .
Sistemul radicular al speciilor pomicole, în general și al mărului, în special, valorifică și
astfel de terenuri asigurând, în condițiile unor tehnologii adecvate, producții eficiente din punct
de vedere economic. Fondul nclusiv de germoplasmă, la pomii fructiferi, ȋn general, și la măr,
ȋn special, constitui e o rezerva inestimabilă de resurse genetice necesare lucrărilor actuale și
viitoare de ameliorare a acestor specii. COCIU (1990) citează nclusiv , în colecțiile
pomologice, a peste 943 soiuri și tipuri autohtone, dintre care la măr 118. La acestea se adau gă
noile soiuri, create în ultimul timp pe baza programelor de cercetare din unitățile de cercetare și
învățământ (47 omologate), între care Frumos și Delicios de Voinești, Aromat de Bistrița etc.
Numărul soiurilor în colecțiile pomologice al ICDP Pitești -Mărăcineni, nclusive cele străine, se
ridică la peste 3 500.

1.1.5. Importanța social economică

Suprafața însemnată pe care o ocupă plantațiile de pomi și arbuști fructiferi, sutele de mii
de tone de fructe care se realizează, absorb e o parte a populaț iei care lucrează, fie direct la
aplicarea tehnologiilor în livezi, fie în activitățile conexe (industria prelucrătoare, comerțul cu
fructe, transporturi, construcția de mașini și unelte, industria chimică, ambalaje etc.).
De asemenea, cu deosebire în ult imul timp, tot mai mulți specialiști cu pregătire medie și
superioară, își desfășoară activitatea în unitățile de cercetare și proiectare, în învățămîntul
superior și școlile de nivel mediu cu caracter horticol sau chiar pomicol.

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

9

1.2. ORIGINE ȘI ARIE D E RĂSPÂNDIRE

1.2.1. Răspândirea la nivel global

În prezent, mărul se cultivă în 84 de țări, din tre care 35 în E uropa, 25 în Asia, 8 în
America de Nord, 8 în America de Sud, 8 în Africa și 2 în Oceania. Suprafeț ele cultivate cu măr
au oscilat în perioada 1996 -2000 în jurul valorii de 7 milioane hectare, fiind î ntr-o tendință de
creștere, mai ales pe seama continentelor Asia și Africa (VAVILOV, 1951).
Centrele de origine ale speciilor de Malus sunt arealele geografice cuprinse între Caucaz,
Turkestan, Alta i, Pami r pâna în China și Japonia. Există însă și câteva specii originare din
America de Nord: Malus fusca Schneid , Malus ioensis , Brit, Malus coronaria Mill, Malus
angustifolia Michx.
Centrul genetic cel mai important pare a fi Asia de sud -vest (VAVILOV, 1951).
Cultura mărului acoperă întreaga zonă temperată, cuprinsă între 30 -60° latitudine nordică
și 30 -70° latitudine sudică precum și unele zone restrânse subtropicale.
Plasticitatea ecologică ridicată a acestei specii a condus la crearea unor soiuri adap tate
celor mai diverse zone. Astfel, se întâlnesc plantații de măr atât în Siberia și Nordul Chinei, unde
temperatura coboară frecvent până la – 40°C, reprezentate de soiur i precum: Anna, Primicia,
Princesa, Galicia etc, cât și în Algeria, Libia, Egipt, Br azilia, Mexic, Afric a de Sud etc., unde
temperaturile ridicate din timpul iernii fac să nu fie asigurat “necesarul de frig” cu consecințele
cunoscute (VAVILOV, 1951).

1.2.2 . Zonarea speciilor pomicole

Zonarea se poate face în funcție de pretențiile fiec ărei specii și chiar a soiurilor față de
intensitatea luminii, căldură, precum și de rezistența la temperaturi joase si oscilatiile acestora și
alte accidente climatice. Speciile: măr, păr, gutui, prun, cireș, vișin, se pot cultiva în zona
dealurilor subc arpatice, în timp ce în zonele calde de câmpie se vor planta mai ales: cais, piersic,
nectarin, migdal, fără a exclude celelalte specii, iar în zonele înalte și reci se pot cultiva doar
arbuștii fructiferi, cu completarea deficitului de apă. Deși în cadrul tuturor speciilor s -au creat
soiuri autocompatibile, ideal ă este folosirea a cel puțin 2 -3 soiuri, pentru o mai bună polenizare.

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

10
Este recomandat ca soiurile să fie amplasate în funcție de epoca de coacere, astfel încât se
pot ușura tratamentele fitosanita re, irigarea , precum și recoltarea.
Având la bază lucrările de zonare și microzonare, dezvoltarea pomiculturii în ultimii 20 –
25 de ani a fost concentrată în cele mai favorabile zone, astfel sub aspectul suprafețelor și a
numărului total de pomi cultivati, cele mai mari concentrări s -au realizat în județele din zona
subcarpatică a Olteniei și Munteniei, mai ales în județele Argeș, Vâlcea, Prahova, Buzău,
Dâmbovița, Olt și Dolj. Recent au apărut noi amplasamente pomicole în Câmpia Română. De
asemenea trebuie pusă în evidență și concentrarea realizată în partea de nord -est a Transilvaniei
(județe le Bistrița Năsăud, Sălaj, Satu -Mare, Maramureș și Bihor).

Regiunile din România în care este cultivat mărul sunt următoarele:
1. Regiunea I: Horezu, Râmnicu -Vâlcea, C urtea de Argeș, Ticveni, Merișani, Câmpulung –
Muscel, Valea Mare, Gemenea, Cândesti, Voinești, Malul cu Flori, Pucioasa, Moroieni, Băicoi,
Cislău, Pătârlagele, Dumitrești ș.a.
2. Regiunea a II -a: Hațeg, Gurahonț, Orăștie, Domașnea, Iablanița, Ineu, Beiuș.
3. Regiunea a III -a: Baia Mare, Seini, Șomcuța, Năsăud, Bistrița, Șimleul Silvaniei.
4. Regiunea a IV -a: Sighet, Reghin, Apold, Sighișoara.
5. Regiunea a V -a: Rădășeni, Dumbrava, Târgu -Neamț,Grumăzești, Ghindăuani, Agapia,
Valea Seacă, Filioara, Băltătești, Ocea.
6. Regi unea a VI -a: Mediaș, Dumbrăveni, Târnăveni și Harghita.
7. Regiunea a VII -a: Cluj-Napoca, Blaj, Turda, Aiud, AlbaIulia, Ocna Mureșului.
8. Regiunea a VIII -a: Podișul Bârladului.
9. Regiunea a IX -a: în zona nisipurilor din Câmpia de Vest a Banatului și Crișanei.
Regiunile cele mai favorabile pentru cultivarea mărului sunt cele care au temperatura med ie
cuprinsă între 7,5 -11 grade Celsius, iar nivelul optim de precipitații se încadrează între 650 -900
mm a nual.
În Romania mărul este cultivat preponderant pe dealurile subcarpatice din zona pădurilor
de stejar și fag (MITRE 2002).

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

11

1.3 PRODUCȚIA DE MERE PE PLAN MONDIAL

1.3.1 . Productia la nivel global

Cea mai mare pondere a producției se realizează î ntre paralela 30° și 50° in emisfera
nordică, in care se re alizeaza 90% din producția mondială de mere. În anul 2014 s -a realizat cea
mai mare producție de mere pe plan mondial , aceasta fiind de 85,44 milioane tone. C ea mai mare
cantitate de mere este produsă în Asia , cca. 63,09%, pe locul doi se situează Europa c u 20,47%
apoi America cu 12,64%. Producția relizată in emisfera sudică este de 3,8%.
Tabel 1.3.
Producția mondială de mere în anii 2007 -2017 (mil tone)

Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Total
Mondială 65,63 69,02 71,62 71,16 77,04 78,58 82,82 85,44 82,84 85,18 83,11
Africa 2,02 2,14 2,16 2,2 2,31 2,36 2,73 2,55 2,87 2,73 3,19
America 8,84 9,11 9,09 9,04 9,69 9 10,2 10,8 9,89 10,33 10,58
Asia 39,27 41,77 44,01 45,36 49,48 51,82 53,05 53,91 51,72 53,96 54,34
Europa 14,71 15,29 15,64 13,86 14,83 14,68 16,11 17,49 17,2 17,41 14,24
Oceania 0,79 0,71 0,72 0,7 0,73 0,72 0,73 0,69 0,74 0,75 0,76
(Sursa: FAO, 2007 – 2017)

1.3.2 . Producția europeană de mere

În ultimii ani Europa a cedat primatul la producția de mere, totuși, ei îi revine un rol
important, deoarece aici se produce 30% din recolta mondială. Dintre principalele trei țări
producătoare de mere, numai Italia a înregi strat o creștere de 20,5%, în Franța și Germania
producția scăzând cu 318 și, respectiv, 232 mii t.
Mari producătoare de mere în Europa sunt și Polonia, Rusia și Ucraina. În Polonia,
volumul producției de mere în anii 1998 -1999 a crescut cu 58%, comparati v cu media anilor
1978 -1979, în prezent, în ierarhia țărilor europene, această țară ocupând locul patru după
Germania (MAKÓSZ , 1998).

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

12
Polonia se afla pe primul loc în Europa ca și producător, având în vedere producția de
mere (2.441.393 tone), adică 17,13 % din totalul de mere produse în Europa și 2,93% din tot alul
producției mondiale de mere, urmată de Italia, Franța, Rusia, Ucraina. Cele mai întinse suprafețe
ocupate cu livezi se regăsesc în Polonia (176.352 ha) și în Rusia (188.251 ha). In Italia și în
Franța, suprafața cultivată este de 57.260 ha , respectiv de 42.678 ha. Datorită sistemelor modern e
de cultură , intensive și superintensive , cu densități mari de pomi la hectar , se obțin producții
superioare, chiar dacă suprafața este mai mică, producția I taliei si Franței este aproximativ egală
cu cea a Rusiei si Poloniei (tabel 1.4) .
Astfel putem observa cum Italia are o productivitate de 33,5 tone la hectar si Franța 40 de
tone la hectar , față de Polonia și Rusia care au 13,8 t/ha și 8,7 t/ha. Golden De licios este cel mai
popular soi în Europa, iar Franța cultivă cel mai mult acest s oi cu un total de 1.710.755 tone, din
care 40% este asigurat de soiul Golden Delicios, iar alte soiuri ce prezintă o pondere
semnificativă sunt Granny Smith (11%), Braeburn ( 9%) și Gala (8%). În Olanda producția de
mere este de 227.000 tone , în mare parte fiind cultivate soiurile Golden Delicious, Red Delicious
și Elstar (tabel 1.4) .

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

13
Tabel 1.4.
Producția de mere în 20 de țări ale Europei în anul 2017

Țara Total fructe
(tone) Suprafața (Ha) Producția de mere
(tone/ha)
Polonia 2441393 176352 13,843
Italia 1921272 57260 33,553
Franța 1710755 42678 40,085
Rusia 1639421 188251 8,708
Ucraina 1076180 91200 11,800
Germania 596666 33913 17,594
Spania 587034 30550 19,215
Ungaria 459612 32085 14,324
Anglia 446400 16605 26,883
Serbia 378644 25134 15,065
România 339570 55600 6,107
Portugalia 329371 14786 22,275
Belarus 317078 51752 6,126
Moldova 303155 47186 6,424
Grecia 282300 9600 29,406
Olanda 227000 6953 32,645
Elveția 225622 3806 59,280
Austria 185244 6051 30,613
Belgia 86236 6164 13,990
Macedonia 43366 4416 9,820
(Sursa: FAO, 2017)

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

14

1.4. SITUAȚIA CULTURII MĂRULUI ÎN ROMÂNIA

Mărul în România se cultivă în principal pe dealurile subcarpatice din zona pădurilor de
stejar și fag (MITRE, 2001). Suprafețele cultivate cu măr sunt într -o continuă creștere începând
cu anii 1955 -1960, ajungându -se în 1999 la 79 000 ha , din care în sistem intensive 49278 ha
(BRANIȘTE și DRĂGOI, 1999). Producția medie în anii 1 985-1989 a fost 718 900 tone , la
nivelul anului 1998, România producând doar 365 mii tone de mere , față de 1000 mii tone în
anul 1989 (MITRE, 2001) . Suprafața cultivată cu măr, în anul 2017, era de 55 600 ha (FAO
2017), fiind clasată dupa cea de prun, spec ie pomicolă situată pe locul I privind suprafața, în
ierarhia culturilor pomicole din România. Dar pe scara evoluției o poziție favorabilă o are mărul
având în vedere că în anul 1938 acesta ocupa doar 16% în rândul speciilor pomicole, iar prunul
62,7%.
În România avem o variată gamă de soiuri recomandate pentru cultivare, cuprinzând atât
soiuri create în cadrul unităților de cercetare din toată țara, cât și soiuri introduse din străinătate,
care au fost testate și s -au dovedit a fi adaptate la condițiile pe doclimatice din țară.
Tendința generală modernă este influențată atât de programele de reconversie, cât și de
celelalte proiecte ale Uniunii Europene privind dezvoltarea culturii mărului. Proiectele au ca
scop introducerea în cultură a soiurilor noi cu rez istență genetică la boli și dăunători astfel
obținând fructe care au fost expuse unui număr redus de tratamente , față de soiurile care nu
prezintă rezistență genetică la boli și dăunători. Pomii sunt de vigoare redusă, cu talie mică sau
mijlocie, de tip sp ur sau compact, pretabili pentru culturile intensive și super -intensive, mărind
considerabil producția și profitabilitatea plantațiilor și micșorând în același timp, suprafețele
ocupate, costul fructelor, sporind calitățiilelor organoleptice și obținerea d e fructe mai ecologice.
Tabel 1.5.
Suprafața și producția de mere din România, FAO(2007 -2017)

Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Total
fructe
(mii tone) 475,3 459 517,4 552,8 620,3 462,9 513,5 513,1 476 467,2 339,5
Suprafața
(mii ha) 59,01 54,70 52,63 56,37 52,72 55,36 60,27 56,13 55,88 55,52 55,6
(Sursa: FAO, 2007 -2017)

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

15

CAPITOLUL II
PARTICULARITĂȚI TEHNOLOGICE

2.1. SISTEMUL DE CULTURĂ

Sistemul d e cultură intensiv se practică î ncepând de la terminarea primului război
mondial, extinzându -se în toate zonele favorabile culturii mărului . Datorită calității si
productivității acestora , net superioare sistemului class ic, prețul de valorificare a devenit
superior , iar costurile de producție mai mici. Față de sistemul classic , investi ția finală este d e 2-3
ori mai mare, iar d atorită densității mai mari a pomilor, recuperarea investiției se face după 3 -4
ani în care se obține recoltă (Oprea și Ropan, 2010)
Amplasarea plantațiilor intensive se face pe terenurile pretabile la mecanizare, plane sau
care au o pantă de maxim 15%. Aceasta se face cu pomi care intră timpuriu pe rod, care au o
vigoare medie sau mica, o productivitate ri dicată, și un nivel ridicat de adaptabilitate la condițiile
pedo climatice ale zonei și la tehnologiile modern e de cultivare. Forma de conducere a co roanei
pomilor poate fi globular ă sau aplatizată, de volum redus (Bunea, 2002).
În sistemul intensiv se realizează de nsități de 600 -1250 pomi/ha. Distanțele de plantare
care se măsoară sunt de 4 -5 m între rânduri și 2.5 -3.5 m între pomi pe rând. Pe unitatea de
suprafaț ă creșterea densității are ca e fect valorificarea mai eficien tă a terenului de livadă, spațiu l
destinat fiecărui pom fiind ocupat în totalitate încă din primii 4 -5 ani de la plantare (Babuc,
2012).
Din punc t de vedere e conomic , intrarea pe rod are loc începând cu anii 4 -5 de la plantare,
iar după 6 -7 ani se atinge potențialul maxim de productivitate. Producț ia medie în perioada de
plină fructificare poate să depășească la specia măr 25 -30 t/ha fructe de cali tate superioară. Cea
mai eficientă perioadă de exploatare este de 15 -16 ani în cazul în care se fol osesc portaltoi de
vigoare mica și de 20 -25 ani în cazul pomilor altoiți pe portaltoi semiviguroși sau viguroși
(Babuc și colab., 2013).

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

16

Figura 2.1. Livadă intensivă de măr
(Sursa : Fotografie original ă)

2.2. ALEGEREA TERENULUI

Amplasarea plantațiilor se face î n zonele destinate pomiculturii. Plantațiile se realizează
doar în bazinele și centrele de cultură in care sunt respecatete cu strictețe condițiile d e
microzonare, astfel încât specia sau soiul întâlnește maximul de condiții naturale pentru creștere
și rodire.
Din punct de vedere al terenului , este ales cel cu soluri fertile , preferabile fiind cele cu
textură mijlocie, lutoasă, lutonisipoasă ș i chiar nisipoasă, permeabile, mijlocii până la profunde,
cu pH intre 4,7 și 9,3.
Panta ideală pentru ac eastă cultură este intre 3 -6%, permițând o bună întreținere a solului
cât și uș urarea la transportul fructelor. Livezile pot fi amplasate și pe terenur i cu panta cuprinsă
între 6 -12%, cu orientarea rândurilor pe curbele de nivel și chiar și pe pante cuprinse între 18 –
20%, cu condiția ca ac estea să fie uniforme.
Condiția prioritară la înființarea unei livezi o constituie sursa de apă , aceasta fiind
neces ară la stropiri și la udatul pomilor, mai ales în zonele cu preci pitații reduse în timpul anului.
Nu se pot realiza plantații pe terenurile excesiv de umede sau a caror pânză freatică este mai sus
de 2 metri.

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

17
Este recomandat ca viitoarea plantație sa fie amplasată pe terenuri ferite de brumele târ zii
si de înghețurile timpurii.
Pentru a obține o plantație de succes trebuie sa se respecte toți parametri i enumerați,
deoarece in pomicultură greșelile facu te sunt observate destul de târ ziu, cam in anul 5 -6, acestea
neputând sa mai fie remediate.
Plantațiile de pomi pot fi de tip familial , pe suprafața de 0,5 -1 ha, sau de tip industr ial, cu
ferme care au suprafeț e cuprinse între 1,5 -200 de ha. Terenul destinat plantațiilor de ti p familial,
de dimens iuni reduse, este cel din incinta gospodăriilor sau în afara acestora.
Plantațiile de tip comercial se realizează doar pe terenuri cu grad mare de fertilitate , unde
să se poată realiza produ cții mari și de calitate, având acces la apa necesară stropi rilor contra
bolilor si daunătorilor.
În cazul în care nu toate terenurile dispun de condiții optime pentru obținerea
potențialului de producție , se iau unele măsuri moderne , cum ar fi :
 dacă nivelul de apă al pânzei freatic e este prea ridicat sau apar e băltirea apei în unele
locuri , se efectuează drenaje
 ȋn cazul în care există pericol de inundare , se efectuează canale colectoare pe marginea
parcelei
 terenurile care au panta foarte m are se corectează prin terasare
Pe solurile mai puțin fertile se rec omandă folosirea unei culturi premergătoare ( lucernă ),
care să fertilizeze terenul natural.
Reacția solului este de preferat să fie neutră, slab acidă sau slab alcalină, cu pH -ul cuprins
între 5 -8. Terenurile vor fi expuse la soare, orientarea preferată a rândurilor fiind N -S.
Nu se recomandă plantarea în văile înguste, cu curenți de aer, precum și în zonele cu
frecvente înghețuri târzii de primăvară. În zonele cu frecvență mare a vânturilor sunt obligatorii
perdelele de protecție cu arbori înalți (stejar, frasin, arțar, salcâm) sau de nuci în combinație cu
specii de talie mai redusă (alun sau alți arbuști).

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

18

2.3. ORGANIZAREA ȘI AMENAJAREA TERENULUI

Pentru î nființarea plantațiilor, pregătirea terenului constă în: defrișare, modelare, timp de
pauză (dacă este cazul), fertilizare și desfundare.

2.3.1 . Defrișarea

Defrișarea se execută atunci când dorim să înființam o plantație acolo unde terenul este
ocupat cu o altă plantație sau de o vegeta ție forestieră. După defrișare a culturii anterioare , dacă
vrem să plantăm imediat este recomandat să nu plantăm aceeași specie pomicolă. Lucrarea de
defrișare se execută cu ajutorul tractoarelor grele , dotate cu instalații speciale pentru extirparea
totală a rădăcinilor groase și adunatul lor, sau după posib ilități, cu alte mijloace.

2.3.2 . Modelarea

Modelarea terenului este o lucrare obligatorie și s e face în așa fel încât să nu e xiste băltiri
de apă, care influ ențează negativ vegetația pomilor. Dacă terenul a fost bine modelat , acesta
ușurează mult alte lucrări și asigură efectuarea acestora: deplasarea pompelor de stropit, așezarea
și manipularea lăzilor și a containerelor, cositul sau tocatul ierburilor etc. Lucrarea se execută
imediat după defrișare și se evită mișcarea unui volum prea mare de sol, car e ar ajunge pe unele
porțiuni de teren nivelat la roca -mamă. În situația în care prin nivelare a rămas la suprafață un sol
mai sărac în elemente nutritive, se recomandă cultivarea cu leguminoase furajere în amestec cu
ierburi perene și apoi , fie plantarea pomilor după 2 -3 ani, fie o fertilizare puternică.

2.3.3 . Efectele oboselii solului

Efectele oboselii solului apar în situația în care imediat după defrișarea culturii anterioare
se replantează cu ac eeași specie. Unele specii se regăsesc mai sensibile l a replanterea pe acelaș i
teren, acestea fiind : măr, cireș, piersic; în timp ce simptome mai puțin evidente sunt semnalate în
cazul replantării pe același teren a l speciilor: prun, păr, căpșuni. Pentru a evita trans miterea unor
infecții se recomandă ca la d efrișare să se scoată ș i să se strângă rădăcinile vechilor plante.
Practicarea timp de 2 -3 ani a unor culturi agricole, pentru refacerea structurii și a fertilității

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

19
solului, cât și pentru a stinge focarele unor bol i virotice, bacteriene, fungice etc, este de preferat
atunci când este posibil.

2.3.4 . Desfundarea

Desfundarea asigură afânarea structurilor inferioare mai compacte și cele gleice
impermeabile . Totodată cu această lucrare se încorporează îngrășămintele organice la mare
adâncime. Optimul adânci mii de desfundare este de 60 -70 cm. Cu cât solul este mai greu cu atât
este nevoie de o mobilizare mai adâncă. Desfundatul se execută mecanizat cu ajutorul plugurilor
și tractoarelor speciale pentru livezile intensive și superintensive, pe suprafețe mai ma ri.
Optimul perioadei de executarea a acestei lucrări este în intervalul iunie – august , dacă
terenul nu este ocupat cu o altă cultură , sau în iulie – septembrie , dacă terenul este ocupat de o
cultură precedentă.
Perioada de desfundare trebuie să asig ure așezarea solului și acumularea unei umidități
corespunzătoare din ploi, precum și executarea în condiții optime a celorlalte lucrări
preme rgătoare plantării ( nivelarea, pichetarea, executarea gropilor). Înainte de a se face
pichetare a și plantarea pr opriu -zisă, se impune executarea lucrării de nivelare de supraf ață,
deoarece se urmărește eliminarea denivelărilor rezultate în urma desfundării, inclusiv a șanțului
rezultat de la ultima brazdă a plugului. Ace astă lucrare se execută de obicei cu dis cul, iar dacă
este bine executată , cu atât mai ușor se vor executa pichetarea, alinierea pomilor pe rând și
lucrările ulterioare de exploatare a plantației.

2.3.5 . Îmbunătățirea proprietăților chimice

Îmbunătățirea proprietăților chimice se face pe baza cart ării agrochimice și are ca scop
modificarea recției solului puternic acid , cu un PH sub valoarea 5. 0, administrând amendamente
calcaroase cu un dozaj de cel puțin de 5 t/ha. Doar pentru cultura afinului se face excepție de la
acastă corecție.
Pe baza stud iului ag ro-chimic realizat de o institu ție de specialitate, se îmbunătă țește
starea de aprovizionare cu fosfor și potasiu pe adâncimea de răspândire a sistemului radicular ,
aceasta realizându -se prin administrarea unor cantități corespunzătoare de îngrășăm inte înainte
de lucrarea de desfundare.
La înființarea plantațiilor intensive și superintensive se fertilizează cu îngrășăminte
organice și minerale , aplicându -se pe întreaga suprafață și la groapă pentru pomii plantați la

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

20
distanțe mai mari. La înființare a plantațiilor pe suprafața de 1 ha se administrează î ntre 50 -60
tone gunoi de grajd ș i între 600 -800 kg superfosfat și sare potasică.
Dacă terenul nu se desfundă peste tot, gropile de plantare se fac cât mai mari (1,0/1,0/0,6
m), în aceeași perioadă rec omandată pentru desfundat. Cantitatea de îngrășăminte organice este
de 15 -20 kg pentru fiecare groapă, și câte 150 -200g superfosfat și sare potasică, care se amestecă
cu pământul de plantare la fiecare pom.
Va urma mărunțirea solului prin discuire, nivela rea terenului , apoi mărunțirea și tasarea
solului cu combinatorul, după plantare. Ca dimensionare, exploatația pomicolă devine rentabilă
începând de la 1 ha și până la 20 -30 ha, chiar și mai mult.

2.4. PLANTAREA POMILOR

Unul din cele mai importante lucr uri la înființarea unei pl antații este materialul săditor.
Acesta trebuie să fie genetic superior (clonal), bine dezvoltat din punct de vedere fiziologic și
sănătos din punct de vedere fitosanitar. Trebuie să se respecte autenticitatea speciei și soiului
destinați plantării, să aibă un si stem radicular bine dezvoltat, întreg , și o tulpină dreaptă, fă ră să
prezinte le ziuni și degradări (Gudumac, 2008).
Plantarea pomilor a avut cele mai bune rezultate la cei plantați toamna, deoarece pomii
pornesc în vegetați e în primăvara următoare , în aceeași perioadă cu pomi i care nu au fost
transplantați. A stfel aceștia pot beneficia de toată durata perioadei de vegetație, putând să
acumuleze substanțe de rezervă suficiente în ramur, suportând mai bine gerurile din iarna
următoare (Mitre și colab., 2001).
Dacă plantarea are loc primăvara, în acest caz lucrarea are loc în momentul în care
umiditatea solului permite accesul utilajelor, iar temperatura solului depă șește limita pragului
biologic. Dezavantajul plantării de prima vara este că pomii pornesc în vegetație mai târziu
(Roman și Ropan, 2008).

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

21

Figura 2.2 . Plantarea pomilor
(Sursa: Agenția NCA)

2.4.1 . Executarea gropilor

Executarea gropilor pe un teren desfundat se pot face cu puțin timp înainte de plantare
sau în ziu a plantării, pentru a nu se pierde umezeala acumulată în sol. Gropile trebuie să aiba
dimensiuni cuprinse între 50/50/60 cm, în cazul plantațiilor intensive și superintensive, iar la cele
clasice de 80/80/60cm. În cazul în care nu s -a făcut desfundarea, dim ensiunile gropilor sunt mai
mari, 80/80/70 cm, și se efectuează cu 2 -3 luni înainte de plantare. În gropile făcute se adaugă
gunoi de grajd bine fermentat și se trage 2/3 di n pământ în groapa de plantare. Gropil e se execută
manual cu hârlețul sau mecanic cu burghiul. Pământul rezultat la săparea manuală a gropilor în
teren nedesfundat se separă, urmând ca umplerea gropilor, la plantare, în zona rădăcinilor
pomilor, să se facă cu pământul cel mai fertil.

2.4.2 . Pregătirea materialului săditor

Materialul s ăditor se procură de la pepinierele pomicole și până la plantarea acestora se
stratifică în șanțuri adânci de 50 -60 cm. Scoaterea de la stratificare, repartizarea în teren și

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

22
plantarea , trebuie să se realizeze cât mai operativ pe măsura plantării pentru a evita
deshidratarea. Trebuie multă atenție la transportul, manipularea și plantarea pomilor, pentru a nu
vătăma mugurii, în special din zona de proiecție a coroanei (50 – 80 cm).
La plantare este necesar ca rădăcinile pomilor să se fasoneze , iar cele rup te sau rănite să
se elimine. Rădăcinile secundare se scurtează cu circa 1/3 din lungime , iar cele subțiri la 1 -2 cm
sau rămân intacte, rădacinile principale se lasă cât mai lungi.
După operațiunea de fasonare , pomii se mocirlesc cu un amestec făcut din apă , pământ
galben și balegă proaspătă de vită (3 părți pământ, 2 părți balegă de vită și apă până se obține o
pastă de consistența smântânii). Mocirlirea asigură o mai bună aderență a particulelor de pământ
în jurul rădăcinilor pentru a menține o umiditate m ai ridicată în zona rădăcinilor.

2.4.3 . Proiectarea coranei pomilor

La plantare , pomii sunt sub formă de vargă, aceasta fiind scurtată la 60 -70 cm față de
nivelul solului. Este bine ca s curtarea să se facă primavera, chiar dacă pomii au fost plantați
toamna.
Coroanele utilizate în plantațiile intensive sunt aplatizate sau coronae globuloase,
ținându -se cont și de particularitățile fiecărui soi (Mitre, 2001).
Procesul de formare al coroanei se bazează în principal pe lucrările în verde, doar după
aceea în plan secundar se bazează pe lucrări în uscat ef ectuate în perioada de repaus. La soiurile
cu tipul I ș i II de fructificare, ar trebui să se lase un număr mai mare de șarpante față de cel
indicat la o anumită formă de coroană . La soiurile care au tipul II I și I V de fructificare, pentru
stabilirea numărului de șarpante , se i a în considerare spațiul destinat ramurilor de semischelet. În
cazul unelor soiuri cu capacitate mare de ramificare și cu ramuri de semischelet lungi, c um este
soiul Golden Delicious, ra murile de semischelet trebuie să aibă un număr corespunzător și să fie
distanțate astfel încât să se evite supraîndesirea coroanei (Popescu și colab., 1992).
La pomii a căror coroană este prea deasă, se practică suprimarea unor lăstari, ramuri sau
scurta rea acestora la 3 -4 muguri, pentru ca ele să devină în timp ramuri de semischelet.
În cazul soiurilor viguroase , cum este Florina , ramurile alungite de semischelet se
scurtează prin transfer la o ramificare laterală mai slabă. Tot la aceste soiuri viguroa se, unele din
ramurile anuale sau unii lăstari mai viguroși se scurtează la 4 -5 muguri, în timp transformându -se
apoi în ramuri de semischelet de vigoare moderată.

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

23
La soiurile cu ramificare slabă se recomandă formarea șarpantelor provizorii amplasate
între șarpantele de la bază, pe care o să trebuiască să le eliminăm prin tăieri de reducție după ce
pomii intră pe rod (Babuc, 2012).
Pentru ca plantația să intre mai repede pe rod, la unele soiuri precum sun t Golden
Delicious sau J onathan , nu se practică arcui rea ramurilor, de oarece apare fenomenul de
supraî ncărcare cu rod și pentru a preveni arcuirea ramurilor de schelet, se pot suprima
inflorescențele de pe porțiunea terminală.
La soiurile care au o vigoare mare nu li se vor aplica tăieri sau se pot aplica da r într -un
număr foarte mic, însă arcuirea ramurilor anuale este strict necesară pentru acest tip de pomi
(Cichi, 2006).

2.4.4 . Lucrări de întreținere în plantațiile de măr în sistemul intensive

Complexul agrotehnic prin lucrările aplicate în plantațiil e de măr include executarea
tăierilor de întreținere a coroanei, întreținerea solului, aplicarea îngrășamintelor, irigarea,
normarea producției de fructe, combaterea de boli și dăunători și recoltarea.
Operațiile de tăiere , de întreținere și de fructificar e depind de tipul de fruc tificare și
încărcătura de rod. Soiurilor care sunt de tipul I și II li se aplică un volum redus de tăieri în
perioada de repaus.
Se aplică tăieri de reducție în semischelet, cu 1/4 până la 1/3, în funcție de gradul de
degarnisire, pentru a se obține lemn tânăr. La baza și mijlocul coroanei se scurtează ramurile
anuale , cu scopul completării semischeletului (Popescu și colab., 1992; Glenn și Campostrini,
2011).
În perioada de repaus , la soiur ile din tipul III și I V se execută tăier i de în noire a
semischeletului și ramurilor de rod. Când ramurile de semischelet ajung la vârsta de 3 -4 ani , se
scurtează după cum urmează: cele care au o poziție normal ă de creștere , se reduc aproximativ
jumătate din lungimea lor, dacă au o poziție descen dentă, se s curtează la 1 -3 ramuri de rod,
eliminându -se partea ce are o poziție necorespunzătoare (Babuc și colab., 2013).
În funcție de creșterile anuale și încărcătura de rod tăierile diferă : pomii a căror creșteri
anuale au 60cm lungime sau depăș esc această valoare nu se taie sau se taie sumar, iar cei cu
caracteristici situate la polul opus se taie energic. După lungimea pe care o au lăstarii de
prelungire, semischeletul se scurtează cu 1/4 până la 1/3, dacă aceștia sunt mai lungi de 50 -60cm,
și se scurtează sever dacă lu ngimea acestora nu depășește 25 cm (Schmid, 1999).

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

24

2.5. ÎNGRIJIREA POMILOR DUPĂ PLANTARE

2.5.1 . Lucrări de întreținere a solului în livezi

În livezile intensive , întreținerea solului se face în funcție de vârsta pomilor, tipu l de sol
pe care este înființată plantația , regimul de precipitații și resursele economice.
Pentru plantațiile tinere , solul este recomandat să fie întreținut ca și ogor negru lucrat, sau
se pot folosi și culturi intercalate și ogorul erbicidat.
În cazul plantațiilor pe rod , cea mai utilizată metodă este înierbarea intervalelor dintre
rânduri , în completare cu erbicidarea sau afânarea rândurilor de pomi.
Se mai pot utiliza și culturile pentru îngrășăminte verzi sau mulcirea solului, înierbarea
totală și l ucrarea solului aflat sub proiecția coroanei (Drăgănescu și Mihuț, 2005).
Înierbarea terenului e ste recomandată pentru terenurile afla te în pantă și în zone ploioase.
Aceasta constă în menținerea terenului din plantație cultivat cu ierburi perene. În z onele în care
avem deficit de apă de ploaie nu se recomandă înierbarea , deoarece aceasta mai mult d ăunează
decât ajută. I erburile , prin numeroasele lor rădăcini, formează aproape de suprafața solului un
strat pâslos, împiedicând pătr underea apei provenită din ploi, în sol la rădacinile pomilor. Apa
care totuși reușește să patrundă în sol este absorbită de către rădăcinile ierburilor, fiind
consumată de acestea înainte să ajungă la rădacina pomilor. Cele mai multe dintre ierburi cresc
primăva ra devreme, consumân d o mare parte din apă în momentele critice în care și pomii au
nevoie de ea.

2.5.2 . Fertilizarea plantațiilor pomicole

Față de celelalte specii , mărul necesită o fertilizare superioară datorită producțiilor mari
ce se obțin, numărului mare de pomi la ha, dar și datorită înființă rii de astfel de livezi pe te renuri
cu fertilitate scăzută. Pentru a nu avea reacții antagonice între elemente nutritive și pentru a se
asigura o absorbție normală a elementelor, se fertilizează optim și rațional reasigurând
elementele consumate recoltei anterioare.
Administrarea îngrășămintelor este corelată cu vârsta și stare a biologică a pomilor cu
soiul și chiar cu condițiile pedoclimatice ale zonei. (Platon, 2006)

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

25
Îngrășămintele se aplică într -un mod diferențiat, dozarea s e face în funcție de perioade,
metodele de administrare depinzând de tipul de sol, fertilitatea acestuia, preconizarea recoltei,
consumul de nutrienți, etc.
După plantare, în primii ani îngrășămintele se aplică sub forma unor fâșii de-a lungul
rândurilor de pomi. P e parcursul anilor , lățimea fâșiei crește , ajungând ca începând cu anul 3 -4
îngrășămintele să se administreze pe întreaga suprafață.
Pentru o evaluare cât mai corectă a necesarului de subsțante nutritive a livezilor trebuie
stabilit mai î ntâi continuțul solului în elemente nutritive.
În plantațiile noi , consumul de azot este cel mai mare, cam de 3 ori mai mult față de
fosfor și potasiu. Dar acest raport trebuie păstrat și în live zile aflate în stadiul de declin, pentru
stimularea creșteri lor. Dozele ce se recomandă pentru administrare în primii ani sunt de 120 kg
N, 80 kg P 2O3 și 40 kg K 2O, iar la 2 -3 ani se aplică 20 t gunoi de grajd (Popescu și colab., 1992).
În cazul live zilor pe rod , consumul de potasiu crește față de cel de azot, fapt de care
trebuie să se țină cont pentru stabilirea dozajului de îngrășăminte, pentru că excesul de azot
depreciază calitativ fructele și scurtează perioada de păstrare a acestora. În livezile de măr ,
aplicarea îngrășămintelor se face după cum urmează : guno iul de grajd , fosforul, potasiul și o
treime din azot se încorporează în sol toamna, odată cu arătura, iar din restul de azot, jumătate se
aplică primăvara după legarea fructelor, iar cealaltă jumătate în timpul creșterii intensive a
lăstarilor (Mitre, 200 1).
O particularitate a pomilor fructiferi care trebuie luată în considerare la întocmirea
programelor de fertilizare este aceea de reutilizare a elementelor nutritive, în special N.P.K.
Atunci cand pomii întâlnesc condiții optime de absorbție a elementelo r nutritive, acestea sunt
absorbite în cantități mai mari decât este necesar în momentul respectiv și sunt depozitate în
anumite organe (rădăcini, ramuri, trunchi). In momentul apariției deficiențelor de nutriție, aceste
elemente sunt luate din organele de rezervă și folosite acolo unde este nevoie.

2.5.3. Irigarea livezilor

Datorită insuficienței de apă în sol, pomicultorii folosesc irigarea, în cazul livezilor pe
suprafețe mari , iar în cazul livezilor mici sau pomi izolați , folosesc udarea. Indiferent de tipul
livezii și metoda de irigare, apa trebuie să ajungă la rădăcina pomului atunci când are cea mai
mare nevoie. Metodele prin care se face irigarea în livezi sunt următoarele: udarea prin brazde,
udarea prin aspersiune și udarea localizată (prin picu rare).

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

26
Dacă livada se află într -o zonă cu precipitații de până la 550 -600 mm/an, irigarea este
obligatorie, dar și în restul zonelor dacă pomii sunt altoiți pe un portaltoi de vigoare slabă. La
măr, epocile optime de udare sunt : înainte de dezmugurit, la 2 -3 săptămâni după legarea
fructelor, după căderea fiziologică, în perioada creșterii intense a lăstarilor și cu 2 -3 săptămâni
înainte de recoltat (Drăgănescu și Mihuț, 2005).
Norma de irigare este diferită, aceasta fiind în funcție de vârsta pomilor. În pe rioada de
tinerețe, se recomandă aplicarea a 2 -3 udări pe an , cu norme de 250 -300 m3 de apă la o udare, dar
la livezile aflate pe rod se fac 4 -5 udări pe an , cu norme de 450 -700 m3 de apă la o udare pe
hectar, norma fiind stabilită în funcție de înrădăcina rea pomului (Mitre, 2001)

2.5.4. Normarea încărcăturii

Această lucrare se face cu scopul asigurării calității superioare a fructelor, pentru
menținerea echilibrului fiziologic al pomilor , dar și pentru asigurarea unei producții constante an
de an.
Rărir ea se poate face atât chimic cât și manual sau mecanizat (Drăgănescu și Mihuț,
2005).
Normarea mugurilor de rod are loc prin tăierile de fructificare menite să mențină
echilibrul fiziologic între creștere și fructificare. Prin operațiunea de rărire mecanic ă a florilor se
recurge atunci când pomii înregistrează o înflorire excesivă. Această metodă se bazează pe
lovirea mecanică a florilor cu ajutorul unor fir e metalice îmbrăcate în cauciuc (Babuc și colab.,
2013) .
Metoda de rărire chimică se poate aplica atâ t pe flori cât și pe fructe. Rărirea chimică a
florilor are loc în faza de înflorire, sau cel mai târziu, la căderea petalelor. Produsele hormonale
folosite sunt pe bază de ANA (acid naftilacetic), NAD (naftil acetamidă), sau se pot utiliza și
produse come rciale precum Sandolin, Sevin sau Rodofix (Mitre, 2001).
Rărirea manuală a merelor se execută după căderea fiziologică, într -un interval de
maxim 40 de zile de la înflorirea primelor flori. Prin această lucrare se înlătură fructele mici, cu
forme necorespunzătoare sau atacate de boli, dar și cele normale, în final rămânând un fruct în
fiecare inflorescență la distanțe de 10 -15 cm unul de altul (Popescu și colab., 1992).

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

27
2.5.5. Combaterea bolilor și dăunătorilor

Combaterea bolilor și dăunăt orilor reprezintă unul dintre cele mai importante lucrări în
tehnologia de cultură a mărului, aceasta îmbinând metodele agrofitotehnice cu metodele fizice,
mecanice, chimice, biologice și de carantină fitosanitară. Cele mai eficiente tratamente pentru o
combatere integrată sunt cele preventive , implicând folosirea metodelor menționate mai sus cu
scopul de a menține populațiile de agenți patogeni sub pragul biologic de dăunare și de a reduce
gradul de poluare (Oprea și Ropan, 2010; Amzăr și Ivașcu, 2003 ).
Numărul organismelor dăunătoare care afectează într -un fel sau altul, sănătatea și
productivitatea pomilor este foarte mare. Diferiți viruși, bacterii, ciuperci parazite, insecte,
păianjeni, viermi, rozătoare, păsări, etc. se hrănesc și cresc pe anumite orga ne ale pomilor. Lupta
cu bolile și dăunătorii pomilor trebuie dusă permanent pe parcursul întregului an și cu toate că
vara se văd mai bine dăunătorii și efectele lor, iarna este un prilej foarte bun de a acționa asupra
lor.
Primele măsuri care pot fi apli cate în perioada de iarnă, pentru protejarea pomilor contra
agenților patogeni și a dăunătorilor , sunt cele mecanice, de igienă culturală.

2.5.6. Recoltarea merelor

Recoltarea merelor are loc la maturitatea tehnologică. Parametri i optimi de recoltare se
stabilesc cu ajutorul unor indicatori precum : culoarea fructelor, mărimea acestora, aspectul
semințelor, numărul de zile de la înflorit, suma gradelor de temperatură de la înflorit, fermitatea
pulpei, testul amidonului cu iod în iodură de potasiu, etc. ( Chira și Pașca, 2004).
Culegerea merelor se face manual, obligatoriu cu peduncul. Se folosesc găleți sau saci
speciali cu fundul mobil, după care merele se deversează în containere manipulate mecanic.
Recoltarea merelor de vară are loc după virarea culori i pieliței, acestea necesitând a fi
valorificate într -un interval de timp cât mai scurt, perioada lor de păstrare fiind de doar 7 -10 zile.
Soiurile de iarnă se maturează pe parcursul păstrării, acestea fiind recoltate cu mult înaintea
atingerii maturității de consum (Mitre, 2001).

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

28

CAPITOLUL III
CADRUL NATURAL AL ZONEI BOGATA, JUD. CLUJ

Ferma pomicolă este situată lângă localitatea Bogata, comuna Călărași, județul Cluj. În
prezent, ferma horticolă își desfășoară activitatea pe o suprafață de 11 ha. Din totalul suprafeței
cultivate, 4,5 ha sunt reprezentate de o plantație de cireș, 3 ha sunt cultivate cu măr, 1,5 ha
cultivate cu prun, 0,5 ha ocupată cu vișin și 1,5 ha cu păr, toată plantația fiind în sistem intensiv.

3.1. AȘEZAREA GEOGRAFICĂ ȘI RELIEFU L

Localitatea Bogata se află situată în centrul Transilvaniei, în partea de sud a județului
Cluj, la 10 km fața de Turda. Livada se află amplasată pe versanții situați în jurul unei văi, la o
altitudine de 350 m și are expoziție nord -estică.
Livada este amplasată în imediata apropiere a unei șosele asfaltate , ce asigură accesul
dintre localit atea Bogata și comuna Călărași. Astfel este facilitată atât posibilitatea deplasării
muncitorilor cât și accesul clienților în zonă, făcând totodată legătura cu orașe le situate în
apropiere.

Figura 3.1. Amplasarea experienței
(Sursa : www.google.ro/maps/@46.4927236,23.8421039,1079m/data=!3m1!1e3?hl=ro )

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

29

3.2. CONDIȚII EDAFICE

3.2.1. Studiul hidrografic

Ca și surse de apă folosite în cadrul lucrărilor de irigat și de apl icare a tratamentelor
fitosanitare , se pot aminti trei fântâni , alimentate de un pârâu subteran , de la adancimea de 2,5
metri.
3.2.2. Studiul solului

Confor m analizelor probelor de sol întreprinse la Oficiul pentru Studii Pedologice și
Agrochimice Cluj, solul pe care este plantată livada are următoarele proprietăți fizice și
biochimice: conținutul în humus este de 1,27 – 4,87%, pH -ul neutru spre slab alcalin (7,12 – 8,28),
textura argilo -lutasă, în funcție de parcelă.
Gradul de aprovizion are cu fosfor este slab , cu mici diferențe în funcție de parcela de
unde s -au recoltat probele . Conținutul în potasi u este între 100 și 192 ppm, conț inutul optim fiind
de 132 -400 p m.

Figura 3.2. Buletin de analize probe sol
(Sursa: OSPA, Cluj Napoca )

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

30

3.3. CONDIȚII CLIMATICE

Pentru ca speciile pomicole și, implicit, mărul să se dezvolte normal și pentru a i se pune
în valoare potențialul productiv, asigurarea condițiilor op time de creștere și fructificare joacă un
rol hotărâtor, iar între acestea se numără și factorii climatici.
3.3.1. Regimul termic

Primăvara, temperaturile medii lunare sunt de la 6 la 12°C sau chiar mai ridicate. Vara,
datorită intensificării radiației solare , temperaturile medii sunt mai ridicate , ajungând la peste
19°C în zona de coline . Toamna, mediile termice sunt ma i coborâte cu 5,5 -9,5°C față de cele din
lunile de vară. Data medie a primului îngheț este 11 octombrie (cel mai timpuriu l octombrie ș i
cel mai târziu 11 noiembrie), iar data medie a ultimului îngheț este 21 aprilie (cel mai timpuriu
21 martie și cel mai târziu 1 mai). Numărul mediu a l zilelor lipsite de îngheț este cuprins intre
205 si 255.
Tabel 3.1.
Temperatura medie lunară în zona o rașului Turda (˚C)

Luna/Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Ianuarie -1,6 -1,5 -2,4 -3,4 -2,0 -1,2 0,2 -1,2 5,1 4,8 5,2
Februarie 2,2 0.9 1,7 -2,0 -6,4 3,4 2.9 0,0 8,5 7,3 7,9
Martie 6,3 4,3 4,9 5,5 4,7 5,1 8,1 5,5 8,2 8,6 7,8
Aprilie 11,3 12,9 10,5 11,3 12,1 12,6 11,2 9,6 12,7 13,3 12,5
Mai 16,3 16,2 15,7 15,5 16,1 17,7 14,9 16,0 16,0 16,4 15,8
Iunie 20,7 19,0 19,2 19,5 21,1 20,1 18,0 19,0 20,1 20,8 21,2
Iulie 21,5 21,0 21,1 21,1 25,2 21,5 20,3 21,8 23,3 24,7 24,0
August 22,1 20,7 21,0 21,0 22,4 22,8 20,0 21,5 21,7 22,7 21,3
Septembrie 14,9 16,9 14,6 18,5 18,6 14,7 16,3 17,5 14,9 15,7 16,0
Octombrie 12,1 10,3 7,0 8,0 11,5 11,1 11,0 9,1 10,8 11,2 10,8
Noiembrie 5,3 5,9 5,4 0,3 4,6 7,6 4,9 5,4 10,3 9,7 8,4
Decembrie 2,3 0,4 -1,5 0,3 -1,9 -2,4 1,6 1,2 5,3 6,2 5,9
MEDIA 11,1 10,5 9,7 9,6 10,5 11,0 10,7 10,4 12,5 13,4 13,0
(Sursa: Stația Meteo Turda )

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

31

3.3.2. Precipitațiile
Precipitațiile atmosferice reprezintă o importantă caracteristică climatică , reprezentând
unul dintr e factorii ecologici de mare importanță pentru vegetație.
Precipitațiile medii anual e variază în intervalul 540 -820mm, valorile minime
înregistrându -se în partea nordică a zonei deluroase, la tranziția spre climatul mai excesiv.
Regiunea deluroasă este ca racterizată de precipitații medii anuale între 600 -700 mm. Distribuția
în timp are caracter discontinuu și neuniform.
Repartiția precipitațiilor pe anotimpuri este în strânsă dependență de circulația generală a
atmosferei (Tabelul 3.2.).
Cantitățile maxi me de precipitații căzute în 24 ore se încadrează între 60 -260 mm și sunt
mai mari în sezonul cald, datorită umezelii absolute mai ridicate a atmosferei, intenselor procese
convective. În timpul ploilor de intensități mari, caracterizate ca ploi torențiale excepționale s -au
înregistrat și cantități de 10 -30 mm/10 min.
Datorită uniformității reliefului , variațiile cantităților de precipitații nu sunt mari. În
general se înregistrează un maxim principal în luna iunie și unul secundar în luna octombrie.
Minim a pluviometrică se produce în luna februarie.
Regimul pluviometric este relativ constant, dar poate prezenta valori extreme. În urma
unor averse de ploaie se pot forma viituri pe versanți, mai slab acoperiți de vegetație, care
antrenează materiale diverse , distrugând solul și construcțiile de pe firul văilor.
Tabel 3.2.
Cantitățile medii de precipitații pe anotimpuri în municipiul Turda

Anotimp Precipitații medii (mm)
Primăvara 150 – 330
Vara 220 – 410
Toamna 110 – 260
Iarna 60 – 200
(Sursa: Stația Meteo Turda )

În timpul sezonului de vegetație cad în medie între 380 -730 mm (cca. 70% din cantitatea
medie anuală). Precipitațiile căzute sunt suficiente pentru vegetația din zonă. Aici pot apărea
perioade secetoase în lunile august -septembrie, dar regimu l pluviometric anual le poate
compensa, fără influențe negative importante asupra vegetației. Precipitațiile cu caracter torențial

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

32
sunt prezente și pot avea consecințe asupra terenurilor din zonă , mai puțin asupra celor acoperite
cu vegetație. Cantitățile maxime căzute în 24 ore pot produce inundații.
3.3.3. Umiditatea atmosferică
Valoarea medie anuală este între 72 -81%, cu variații lunare determinate de dinamica
temperaturilor și precipitațiilor (Tabel 3.3. ).
Tabel 3.3.
Valori lunare ale umidității relative a aerului în municipiul Turda

Luna Valori lunare %
Ianuarie 73-89
Februarie 70-85
Martie 62-76
Aprilie 68-80
Mai 69-81
Iunie 72-84
Iulie 70-84
August 64-81
Septembrie 66-82
Octombrie 72-85
Noiembrie 74-86
Decembrie 78-90
(Sursa: Stația Meteo Turda )

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

33

CAPITOLUL IV
MATERIAL ȘI METODĂ

Experiențele au fost efectuate în anul 2018, în livada proprie , situată în localitatea
Bogata, jud. Cluj, într -o plantație de măr cultivată în sistem intensiv. Parcela în care am
organizat măsurătorile a fost înființată în anul 2006, având o densitate de 833 pomi/ha, distanțele
de plantare fiind de 4 m între rânduri și 3 m între plante pe rând. Forma de conducere a pomilor
este tufă liberă.
Materialul biologic studiat este reprezentat de soiurile Golden Delicious, Jonathan,
Muts u, Starkrimson și Florina.
Rezultatele au fost prelucrate statistic folosind Te stul DL, martorul experienței fiind media
experienței. Asupra soiurilor s -au efectuat observații, măsurători și determinări privind: înălțime
pom, diametrul coroanei, înalțime trunchi, diametrul trunchiului, lungimea medie a ramurilor
anuale, greutatea fru ctelor, conținutul în zahăr, fermitatea structo -texturală și producția de fructe
pe pom.

4.1. OBSERVAȚII ȘI MĂSURĂTORI

Măsurători biometrice: înălțimea pomului (m), diametrul coranei, înălțimea trunchiului
(m), au fost e fectuate cu metrul , iar diametrul trunchiului a fost efectuat cu șublerul (cm).
Observațiile asupra lungimii ramurilor anuale au fos t realizate în toamnă . Lungimea
ramurilor anuale a fost determinată prin măsurare cu ajutorul ruletei. Pe fi ecare pom au fost
măsurați 10 dintre lăstari i cei mai reprezentativi.

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

34

Figura 4.1. Determinarea lungimii ramurilor anuale
(Sursa : Fotografie originală )

Conținutul de substanță uscată, exprimat în oBrix, a fost determinat cu ajutorul
refractometrului. Pentru realizarea analizei s -a folosit sucul proaspă t stors din fructele ajunse la
maturitatea de consum.

Figura 4.2. Determinarea conținutului de zahăr
(Sursa : Fotografie original ă)

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

35
Fermitatea structo -texturală a fost măsurată cu ajutorul penetrometrului portabil cu
cadran UTS -0075 , determinând rezisten ța pe care o opune fructul la străpungere. Penetrometrul
este prevăzut cu un cadran analogic de 60 mm în diametru ce permite înregistrarea valorii de vârf
(funcție Peak Hold) și cu scală dublă.

Figura 4.3. Determinarea fermității structo -texturale
(Sursa: Fotografie original ă)

Producția de fructe s -a determinat prin cântărirea fructelor de pe zece pomi din fiecare
soi, făcand media acestora și apoi rezultatul obținut s -a raportat la umărul de pomi de pe un ha.

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

36

Figura 4.4 . Determina rea masei fructelor
(Sursa : Fotografie original ă)

4.2. DESCRIEREA MATERIALULUI BIOLOGIC UTILIZAT

În cadrul cercetărilor efectuate la fermă , au fost luate în studiu cinci soiuri de măr:
Golden delicious, Jonat han, Starkrimson, Florina și Muts u, toate altoite pe portaltoiul MM106.

4.2.1 Portaltoiul utilizat

În cadrul parcelei în care a fost desfășurată experiența, ca de altfel la nivelul întregii
plantații, soiurile sunt altoite pe portaltoiul MM106. Acest portaltoi este unul de bază pentru
soiurile de tip spur destinate livezilor intensive.
MM 106 este un portaltoi de vigoare mijlocie, se dezvoltă bine pe solurile mijlocii, dar și
mai compacte, crește și pe cele sărace. Înrădăcinarea este medie, iar cerințele față de apă sunt
mari. Este sensibi l la excesul de apă și destul de sensibil la secetă. Manifestă o rezistență bună la
ger dar și la boli, iar intrarea pe rod se face timpuriu, la 3 -4 ani de la plantare (Mitre, 2001).

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

37
Conform cercetărilor întreprinse începând cu anul 1962 la stațiun ile experimentale Baia
Mare, Bistrița, Geoagiu, Fălticeni, Ștefănești, Voinești și la Institutul agrochimic ”Nicolae
Bălcescu” din București, portaltoiul MM 106 a fost recomandat să fie extins în bazinele
pomicole cu condiții asemănătoare cu cele de la Geo agiu. Totodată, acest portaltoi este
recomandat pentru soiuri precum Jonathan, Golden D elicious, Starkrimson (Ioniță și colab.,
1971).

Figura 4. 5. Tipuri de portaltoi
(Sursa: http://www.appleman.ca )

4.2.2 . Soiurile luate în studiu

Soiul Golden Delicio us a fost obținut în SUA de către A. Mullins și s -a răspândit în
cultură după anul 1900. Vigoarea pomului este mijlocie, formează o coroană sferică și potrivit de
deasă, iar fructificarea are loc pe ramuri lungi care ramifică puternic. Lăstarii prezintă mu lte
lenticele mici și albe, au culoare galben -verzuie spre bază și cenușiu -roșiatică spre vârf. Pe
aceștia se inseră frunze mari, alungite, scurt acuminate, serate, cu limbul involut, de culoare
verde -gălbuie. La baza pețiolului se inseră două stipele potr ivit de mari, lanceolat -ovate
(Bordeianu și colab., 1964).

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

38
Fructul este de mărime mijlocie sau supramijlocie, mare (100 -200 g), aceast caracter fiind
puternic influențat de portaltoi și încărcătura de rod. Forma fructului este trunchiată sau sferic –
conic ă simetrică sau ușor asimetrică, prezentând cinci coaste și creste. Prezintă pieliță potrivit de
groasă, de culoare verde la recoltare și galben pai la maturitate, cu puncte subcutanate maronii pe
toată suprafața fructului (Mitre, 2007, Cosmulescu și Baciu , 2003).
Pedunculul este lung sau potrivit de lung. Pulpa caracterictică soiului este crocantă,
elastică și suculentă, de culoare gălbuie. Fructele au un gust dulceag, raportul zahăr -aciditate este
în favoarea zahărului, cu un conținut de 10,8 -13,05% zahă r total și 0,24 -0,37% aciditate
(Bordeianu și colab., 1964).
Cavitatea subcalicială este în formă de pâlnie, nu comunică cu camera axială. Inima este
mică, asimetrică, cepiformă, cu poziție superioară. Lojile sunt mici și reniforme, iar semințele
sunt de culoare castanie, mari, înguste și cu vârful ascuțit (Bordeianu și colab., 1964).
Pomii intră pe rod în anii 4 -5 după plantare, productivitatea acestora fiind de 30 -40 t/ha.
Soiul este pretențios față de umiditate și sol, având o rezistență slabă la sece tă și făinare și
mijlocie la ger (Babuc, 2012).
Recoltarea acestui soi are loc din a doua jumătate a lunii septembrie și pănă la mijlocul
lui octombrie, iar capacitatea de păstrare poate ajunge până în aprilie -mai (Mitre, 2007).

Figura 4.6. Soiul Golde n Delicious
(Sursa : Fotografie original ă)

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

39
Soiul Jonathan a fost descoperit în SUA acum mai bine de 200 de ani, primind numele
de Jonathan Hasbrouck. Prin calitățile sale gustative deosebite precum finețea pulpei, discreția
aromei sau echilibrul dintre zah ăr și aciditate, soiul Jonathan a fost considerat regele merelor o
perioadă lungă de timp. În prezent , ponderea soiului în cultură este în scădere. În România, soiul
Jonathan a fost luat în cultură la începutul secolului XX (Mitre, 2007).
Între punctele f orte ale acestui soi se pot aminti aspectul fructului, gustul acestuia,
rezistența bună la transport și manipulare, capacitate bună de fructificare. Soiul Jonathan prezintă
totuși și unele defecte precum sensibilitatea la făinare și bolile de depozit. Este destul de
pretențios față de sol și umiditate. Intrarea pe rod are loc după 3 -4 ani de la plantare,
productivitatea fiind de 18 -25 t/ha (Istvan, 2003).
Pomii sunt de vigoare mijlocie, ce formează în tinerețe o coroană larg -piramidală, iar
apoi larg sferi că, deasă. Fructificarea are loc pe țepușe, nuielușe și mlădițe. Lăstarii sunt înveliți
de o pubescență fină, iar lenticelele sunt mici și albe. Frunzele prezintă și ele pubescență pe
partea inferioară, dând un aspect cenușiu -argintiu. Acestea sunt mici sa u mijlocii, ovate sau
obovate, lung acuminate, cu marginea limbului ondulată și involută, dublu serată (Bordeianu și
colab., 1964).
Fructul este de mărime mijlocie -supramijlocie (110 -130 g) și formă conic -trunchiată,
simetric, neted sau poate prezenta coas te în zona caliciului. Acesta este îmbracat într -o pieliță
subțire, netedă, elastica, lucioasă, galben -limonie, cu o ușoară nuanță de verde, iar pe partea
însorită este acoperită cu roșu -sângeriu și dungi roșu inchis care se disting mai greu. Rugina este
prezentă pe partea însorită și în cavitatea pedunculară.
Fructul se inse rează pe ramuri printr -un peduncul mic, uneori mijlociu, ușor îngroșat.
Pulpa fructului este foarte fină, suculentă, dulce, cu aromă și gust plăcut, ușor acidulată.
Culoarea acesteia e ste galben -verzuie, galben -crem și galben mai închis în apropierea inimii,
putând prezenta și infiltrații de culoare în apropierea pieliței (Mitre, 2007; Cosmulescu și Baciu,
2003). Cavitatea pedunculară este adâncă sau foarte adâncă, îngustă și conică, ia r caliciul este
închis sau semideschis, supramijlociu, cu sepalele înguste. Cavitatea calicială este destul de
strâmtă, adâncă, ondulată datorită crestelor șterse. Cavitatea subcalicială este mică cu pereții
ruginii, în care se păstrează bine stilul și fil amentele staminale (Bordeianu și colab., 1964).
Inima, evidențiată prin fasciculele verzui de la baza cavității subcaliciale, este mică,
cepiformă. Lojile seminale sunt relativ mici și închise, în fiecare găsindu -se câte 1 -2 semințe
mari și plate, de culo are castanie închisă. Axul fructului este scurt și îngust, având forma literei
V. Perioada optimă de recoltare este în septembrie -octombrie, iar de consum din noiembrie până
în aprilie -mai (Bordeianu și colab., 1964).

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

40

Figura 4.7. Soiul Jonathan
(Sursa : Fotografie original ă)

Soiul Starkrimson este o variațiune mugurală a soiului Red Delicious, id entificată în
anul 1956 în SUA. Soiul prezintă următoarele calități: este productiv, fructele sunt mari,
aspectuase, de bună calitate, rezitente la transport și manipulare, î nsă este sensibil la atacul de
rapăn (www.orangepippin.com).
Pomii nu prezintă cerințe mari față de sol, însă se obțin rezultate bune pe soluri bogate,
ușoare, suficient de umede și bine aerate. Rezistența la secetă și arșiță este slabă (Cimp oieș și
colab., 2001)
Pomul este de vigoare mică, de tip spur, formează o coroană rară, largă, cu ramuri de
schelet puține și slab ramificate. Fructificarea are loc pe țepușe, nuielușele, iar mlădițele apar rar
sau pot lipsi. Prezintă lăstari relativ groș i, lungi, cu internodii scurte și brun -roșcate (Cosmulescu
și Baciu, 2003). Fructul de mărime mare (226 g), este asemănător în ceea ce privește mărimea,
forma gustul și culoarea cu Delicious dublu roșu. Culoarea roșie -visinie este însă mai intensă și
mai u niformă, prezentând și puncte subcutanate gălbui și rare. Peduncului de culoare roșiatică
esteîngroșat la capăt. Fructul prezintă pulpă tare, foarte suculentă, dulce, cu aromă caracteristică
și adicitate plăcută, de culoare albă cu nuanțe galbui deschise ( Cimpoieș și colab., 2001)
Recoltarea fructelor are loc în luna octombrie, acestea se pot consuma din decembrie
până în mai -iunie (Mitre, 2007).

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

41

Figura 4.8. Soiul Starkrimson
(Sursa : Fotografie original ă)

Soiul Florina a fost obținut în Franța, la Sta țiunea Angers în anul 1970 și introdus în
cultură în anul 1977. Pentru obținerea lui, s -au realizat încrucișări complexe între Malus
floribunda , Rome Beauty, Golden delicious, Starking Simpson `s, Giant Limb și Jonathan (Mitre,
2007).
Pomul specific soiulu i este viguros, are coroana deasă, sferică. Rodirea are loc pe
nuielușe și mlădițe.
Mărimea fructului este mijlocie spre mare, forma este conic trunchiată sau sfero -conică,
iar suprafața netedă, costată uneori. Fructele se inseră pe ramuri printr -un pedun cul mijlociu și
gros. Pielița este de culoare galben -verzuie, acoperită cu roșu -orange cu striuri mai întunecate pe
aproximativ 80% din suprafață. Aceasta este tare, pruinată, prezentând puncte subcutanate mari
și albicioase. Pulpa este consistentă, sucul entă, fin aromată, cu gust dulceag slab acidulat (Mitre,
2007).
Florina este un soi imun la rapăn, cu rezistență înaltă la arsura bacteriană și păduchele
lânos și mijlocie la secetă, însă nu este rezistent la făinare. Intră pe rod după după 4 -5 ani de la
plantare, productivitatea medie fiind de 30 -40 t/ha. Prezintă o foarte bună capacitate de păstrare.
Intră pe rod după 4 -5 ani de la plantare, producția medie la hectar fiind de 30 -40 t (Babuc, 2012,
Cosmulescu și Baciu, 2003).

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

42

Figura 4.9. Soiul Florina
(Sursa : Fotografie original ă)

Soiul Muts u este de origine Japoneză, obținut în anul 1940 prin încrucișarea soiurilor
Golden delicious și Indo.
Pomul este viguros, cu sensibilitate ridicată la ger și rapăn. Lăstarii sunt slab pubescenți,
brun-roșcați, cu in ternodii lungi și lenticele numeroase. Frunzele sunt mari, cu marginea dințată
și ondulată, partea in ferioară a limbului pubescentă.
Fructul este foarte mare (275 -360 g), tronconic -alungit, asimetric cu cinci coaste largi și
slab evidente. Pielița este gro asă, cu ceară multă, de culoare galben verzuie, acoperită uneori cu
un roz palid pe partea însorită, cu punctele de rugină mari și rare .
Pedunculul este mijlociu și îngroșat. Cavitatea pedunculară este potrivit de largă și
adâncă, de culoare verde sau cu r ugină sub formă de raze. Caliciul este mare, semideschis sau
închis. Cavitatea caliceală este largă și adâncă. Cavitatea subcalicială este în formă de V. Inima
fructuli este mică și alungită (cepiformă). Pulpa este de culoare gălbuie, densă, ușor crocantă,
suculentă, dulce, ușor acidulată, potrivit de aromată, foarte bună pentru masă. Fructul se
aseamănă cu cel al soiului Golden delicious, dar este mult mai mare, mai tronconic, fără
rugozitate, lojile seminale reniforme cu pereții luci oși și crăpături fine calusate.
Se maturează mai târziu decât Golden delicious cu 6 -8 zile și poate fi consumat din
noiembrie până în aprilie. Calități : fruct mare, fără rugozitate, gust echilibrat, cu aromă placută.

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

43
Defecte : soi sensibil la rapăn și ger, uneori fructul ar e gust de fermentare, în anii secetoși
aroma este prea intensă. (Mitre, 2007)

Figura 4.10. Soiul Mutsu
(Sursa : Fotografie original ă)

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

44

CAPITOLUL V
REZULTATE ȘI DISCUȚII

5.1. DIAMETRUL TRUNCHIULUI (CM)

Se poate afirma că soiul Mutsu, a î nregistrat diferențe semnificativ pozitive față de media
experinței (10,9 cm), înregistrând cel mai mare diametru al trunchiului, și anume 12.1 cm.
Analizând rezultatele obținute privind diametrul trunchiului în condițiile pedoclimatice
din localitatea Bogata, se observă că soiul Starkrimson a înregistrat cele mai mici valori (9,8 cm),
acest soi fiind unul de vigoare mică de tip spur, cu diferențe semnificativ negative față de media
experinței. Celelalte soiuri nu au prezentat diferențe asigurate statistic față de media experinței
privind diametrul trunchiului.

Tabelul 5.1
Rezultatele referitoare la diametrul trunchiului (cm) în experiența cu cinci soiuri de
măr, în localitatea Bogata, județul Cluj

Soiul Diametrul
trunchiului , cm Diametrul
relativ (%) ± d, cm Semnificația
diferenței
Golden Delicious 10.8 99.1 -0.1 n.s.
Jonathan 10.2 93.6 -0.7 n.s.
Starkrimson 9.8 89.9 -1.1 o
Mutsu 12.1 111.0 1.2 X
Florina 11.4 104.6 0.5 n.s.
Media exp . (Mt) 10.9 100.0

DL 5% 1.1
DL 1% 1.6
DL 0,1% 2.1

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

45
5.2. DIAMETRUL COROANEI (M)

Rezultatele referitoare la diametrul coroanei (m) sunt redate ȋn tabelul 5.2, unde, putem
observa că 3 soiuri prezintă diferențe asigurate statistic față de media experinței, și anume Mutsu
și Florina semnificativ pozitive, cu 2 .7 m, respectiv 2.6 m diametrul coroanei, la polul opus
situându -se soiul Starkrimson, cu diferențe semnificativ neg ative față de media experinței cu un
diametru al coroanei de 2.3 m.

Tabelul 5.2
Rezul tatele referitoare la diametrul coroanei (m) în experi ența cu cinci soiuri de
măr, în localitatea Bogata, județul Cluj

Soiul Diametrul
coroanei , m Diametrul
relativ (%) ± d, m Semnificația
Diferenței
Golden Delicious 2.5 100.0 0.0 n.s.
Jonathan 2.5 100.0 0.0 n.s.
Starkrimson 2.3 92.0 -0.2 o
Mutsu 2.7 108.0 0.2 x
Florina 2.6 104.0 0.1 x
Media exp . (Mt) 2.5 100.0
DL 5% 0.1
DL 1% 0.6
DL 0,1% 1.1

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

46
5.3. ÎNĂLȚIMEA POMILOR (M)

Rezultatele referitoare la ȋnălțimea pomilor (m) sunt redate ȋn tabelul 5.3, unde, putem
observa că 2 soiuri prezintă diferențe asigurate statistic față de media experinței, și anume
Florina semnificativ pozitive, cu 3.8 m ȋnălțimea pomilor, la polul opus situându -se soiul
Jonathan, cu diferențe semnificativ negative față de media experinței cu o ȋnălțime a pomilor de
3.4 m.

Tabelul 5.3
Rezultatele referitoare la ȋnălțimea pomilor (m) în experiența cu cinci soiuri de măr,
în localitatea Bogata, județul Cluj

Soiul Înălțime pom, m
Înălțime
relativ ă (%) ± d, m
Semnifica ția
diferen ței
Golden Delicious 3.7 100.0 0.0 n.s.
Jonathan 3.4 91.9 -0.3 o
Starkrimson 3.7 100.0 0.0 n.s.
Mutsu 3.7 100.0 0.0 n.s.
Florina 3.8 102.7 0.1 x
Media exp . (Mt) 3.7 100.0

DL 5% 0.1
DL 1% 0.5
DL 0,1% 1.0

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

47
5.4. ÎNĂLȚIMEA TRUNCHIULUI (CM)

Rezu ltatele referitoare la ȋnălțimea trunchiului (cm) indică faptul că, 3 soiuri prezintă
diferențe asigurate statistic față de media experinței, și anume Florina distinct semnificativ
pozitive, soiul Jonathan, cu diferențe semnificativ pozitive, iar la polul opus soiul Mutsu, cu
diferențe foarte semnificativ negative față de media experinței.

Tabelul 5.4
Rezultatele referitoare la ȋnălțimea trunchiului (cm) în experiența cu cinci soiuri de
măr, în localitatea Bogata, județul Cluj

Soiul Înălțime trunchi,
cm
Înălțime
relativ ă (%) ± d, cm
Semnifica ția
diferen ței
Golden Delicious 59.3 101.7 1.0 n.s.
Jonathan 62.7 107.5 4.4 x
Starkrimson 56.8 97.4 -1.5 n.s.
Mutsu 50.0 85.8 -8.3 Ooo
Florina 62.8 107.7 4.5 Xx
Media exp . (Mt) 58.3 100.0

DL 5% 3.1
DL 1% 4.5
DL 0,1% 7.0

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

48
5.5. GREUTATEA FRUCTELOR (G)

Mărimea fructelor variază în funcție de soi, iar în cadrul soiului este influențată de
portaltoi, vârsta pomilor, gradul de încărcare cu fructe, agrotehnica aplicată, etc. Fructele p rea
mici sunt mai puțin căutate de către consumatori, fiind preferate cele mari. Greutate fructelor
În tabelul următor sunt prezentate rezultatele obținute privind greutatea fructelor și
analiza statistică a datelor la cele 5 soiuri de măr analizate.
Tabe lul 5.5
Rezultatele referitoare la greutatea fructelor (g) în experiența cu cinci soiuri de măr,
în localitatea Bogata, județul Cluj

Soiul Greutatea
fructelor, g
Greutatea
relativă (%) ± d, cm
Semnifica ția
diferen ței
Golden Delicious 163.3 92.2 -13.87 o
Jonathan 173.0 97.6 -4.20 n.s.
Starkrimson 184.0 103.8 6.80 n.s.
Mutsu 201.4 113.7 24.23 xx
Florina 164.2 92.7 -12.97 o
Media exp . (Mt) 177.2 100.0

DL 5% 11.9
DL 1% 17.3
DL 0,1% 26.0

Rezultatele referitoare la greutatea fructelor (g) indică faptul că, 3 soiuri prezintă diferențe
asigurate statistic față de media experinței, și anume Mutsu distinct semnificativ pozitive, iar
soiurile Golden Delicious și Florina , cu diferențe semnificativ negative față de media experinței.

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

49
5.6. DIAMETRUL FRUCTELOR (CM)

Rezultatele referitoare la diametrul fructelor (cm) indică faptul că doar un soi din cele 5
studiate prezintă diferențe asigurate statistic față de media experinței, și anume Mutsu
semnificat iv pozitive, față de media experinței (7.6 cm), cu un diametru al fructelor de 8.2 cm.

Tabelul 5.6
Rezultatele referitoare la diametrul fructelor (cm) în experiența cu cinci soiur i de
măr, în localitatea Bogata, județul Cluj

Soiul Diametrul
fructelor, c m
Diametrul
relativ (%) ± d, cm
Semnifica ția
diferen ței
Golden Delicious 7.2 94.8 -0.39 n.s.
Jonathan 7.8 102.3 0.17 n.s.
Starkrimson 7.6 99.2 -0.06 n.s.
Mutsu 8.2 107.5 0.57 x
Florina 7.3 96.2 -0.29 n.s.
Media exp . (Mt) 7.6 100.0

DL 5% 0.4
DL 1% 0.6
DL 0,1% 0.9

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

50
5.7. PRODUCȚIA (KG/POM)

Rezultatele referitoare la producție (kg/pom) indică faptul că 2 soiuri din cele 5 studiate
prezintă diferențe asigurate statistic față de media experinței, și anume Golden De licious
semnificativ pozitive, iar Jonathan semnificativ negative față de media experinței (34.8.6
kg/pom).

Tabelul 5.7
Rezultatele referitoare la producție (kg/pom) în experiența cu cinci soiuri de măr,
în localitatea Bogata, județul Cluj

Soiul Producț ia,
kg/pom
Producția
relativă (%) ± d, cm
Semnifica ția
diferen ței
Golden Delicious 51.7 148.5 16.88 x
Jonathan 17.9 51.4 -16.92 o
Starkrimson 47.8 137.2 12.95 n.s.
Mutsu 27.2 78.1 -7.61 n.s.
Florina 29.5 84.8 -5.29 n.s.
Media exp . (Mt) 34.8 100.0

DL 5% 15.4
DL 1% 21.1
DL 0,1% 36.6

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

51
5.8. FERMITATEA STRUCTO -TEXTURALĂ (KGF/CM2)

Fermitatea structo -texturală este un indicator ce diferă de la un soi la altul, în funcție de
componentele chimice ale substanței uscate d in fructe și a cantității acestora. Fermitatea structo –
texturală se măsoară cu scopul de a stabili momentul optim de recoltare, ambalare, transport,
durata păstrării în stare proaspătă și metoda de prelucrare industrială .

Tabelul 5.8
Rezultatele referitoa re la fermitatea structo -texturală a fructelor (kgf/cm2) în
experiența cu cinci soiuri de măr, în localitatea Bogata, județul Cluj

Soiul Fermitatea,
kgf/cm2
Fermitatea
relativă (%) ± d, cm Semnifica ția
diferen ței
Golden Delicious 45.3 111.5 4.66 x
Jonat han 40.1 98.7 -0.54 n.s.
Starkrimson 41.7 102.6 1.06 n.s.
Mutsu 36.8 90.6 -3.84 n.s.
Florina 39.3 96.7 -1.34 n.s.
Media exp . (Mt) 40.7 100.0

DL 5% 4.5
DL 1% 6.6
DL 0,1% 9.8

Rezultatele referitoare fermitatea structo -texturală a fructel or (kgf/cm2) indică faptul că
doar un soi din cele 5 studiate prezintă diferențe asigurate statistic față de media experinței (40.7
kgf/cm2), și anume Golden Delicious cu diferențe semnificativ positive (45.3 kgf/cm2).

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

52
5.9. CONȚINUTUL ÎN ZAHĂR (OBRIX )

Conținutul în zahăr împreună cu aciditatea titrabilă reprezintă elementele esențiale în
realizarea gustului echilibrat al fructelor. Conținutul în zahăr, și implicit, gustul merelor diferă de
la un soi la altul. Soiul Golden delicious se caracterizează p rin fructe dulci, slab acidulate;
fructele soiului Jonathan sunt dulci, ușor acidulate; cele din soiul Starkrimson sunt dulci cu
aciditate placută. Gustul merelor din soiul Idared esre ușor acidulat, iar în cazul celor din soiul
Florina gustul este dulceag , slab acidulat.
Tabelul 5.9
Rezultatele referitoare la conținutul în zahăr al fructelor (oBrix) în experiența cu
cinci soiuri de măr , în localitatea Bogata, județul Cluj

Soiul Conținutul ȋn
zahăr, 0
Brix
Conținutul
relativ (%) ± d, cm
Semnifica ția
diferen ței
Golden Delicious 16.3 105.6 0.86 x
Jonathan 13.0 84.2 -2.44 o
Starkrimson 16.4 106.7 1.03 n.s.
Mutsu 15.0 97.6 -0.37 n.s.
Florina 16.3 106.0 0.93 n.s.
Media exp . (Mt) 15.4 100.0

DL 5% 2.4
DL 1% 3.6
DL 0,1% 5.3

Rezultatele analizei conținutului în zahăr și analiza statistică a datelor indică faptul că
două dintre soiurile studiate au obținut diferențe asigurate statistic față de media experienței , a
cărui conținut în zahăr a fost de 15,4 oBrix.
La soiul Golden Delicious conținutul în zahăr a fost de 1 6,3 oBrix, înregistrând diferențe
semnificativ pozitive. Diferențe semnificativ inferioare însă, s -au remarcat în cazul soiului
Jonathan , a căru i conținut în zahăr a fost de 13,0 oBrix.

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

53

CAPITOLUL VI
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Planta ția pomicolă din l ocalitatea Bogata, județul Cluj întâlnește condiții prielnice din
punct de vedere pedoclimatic pentru creșterea și dezvoltarea mărului în sistemul de cultură
intensiv. Soiurile de măr studiate s -au comportat foart e bine în condițiile zonei, toate pretându -se
la intensivizarea culturii mărului.
Din punct de vedere al mărimii fr uctelor s -a distins soiul Mutsu , cu o greutate de 201,4 g .
Soiul cu cel mai mare conținut în zahăr s -a dovedit a fi Golden delicious (16, 3 0Brix) .
Soiul Golden delicious se distinge și din punct de vedere al fermității structo -texturale a
fructelor, înregistrând 45,3 kgf/cm2.
Soiul cu cea mai mare producție de fructe pe pom a fost Golden D elicious (51,7 kg) .
Se recomandă cultivarea în con tinuare a mărului în arealul studiat și efectuarea anuală a
analizelor de sol de macro și microelemente precum și a reacției solului, pentru aplicarea corectă
a fertilizărilor în conformitate cu producțiile planificate și corectarea reacției solului.
Pentru obținerea unor producții mari și de calitate este absolut necesară aplicarea
măsurilor agrotehnice specifice pentru a reduce pe cât posibil pierderile de apă din sol, precum și
irigarea culturii, în special în perioadele critice speciei.
Referitor la soiurile studiate, soiu l Golden delicious s-a dovedit a fi cel mai productiv și
mai bun din punct de vedere calitativ, putând fi recomandat spre plantare.

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

54

BIBLIOGRAFIE

1. Ardelean M., R. Sestraș, M. Cordea, 2007, ”Tehnică experimentală horticolă” ,
Editura Academic Pres, Cluj – Napoca
2. Babuc V., 2012, ”Pomicultura”, Tipografia Centrală, Chișinău.
3. Babuc V., A. Peșteanu, E. Gudumac, A. Cumpanici , 2013, ”Producerea merelor”,
Editura ACED, Chișinău.
4. Chira, L., I. Pașca, 2008, Culturamărului, Editura M.A .S.T., București.
5. Cimpoieș, Gh., 2012, Culturamărului, Editura Bones Offices, Chișinău.
6. Cociu, V., 1990, Soiurinoi -factor de progresînpomicutură, Editura Ceres
București.
7. Grădinariu, G., M. Istrate, 2004, Pomiculturăgeneralășispecială,
EdituraTipoMoldova, Iași.
8. Mitre V., 2011, Pomiculturăspecială, EdituraAcademicPres, Cluj -Napoca.
9. Popescu, M., N. Ghena, N. Milițiu, I. Mitu, 1992,
Pomiculturăgeneralășispecială, Ed. Didactică și Pedagogică București.
10. Ropan, G., 2000, Pomiculturăgeneralăedițiaa II -a, Ed. A cademicPres,
ClujNapoca.
11. Braniște, N., M. Militaru, 2005, Study of response of some apple varieties from
the European assortment under the conditions from Arges District, Lucr. Șt.
SeriaHorticultură, USAMV “Ion Ionescu de la Brad” Iași, vol. 48: 31 -36.
12. Sestraș R., 2004, “Ameliorareaspeciilorhorticole’’, EdituraAcademicPres, Cluj –
Napoca.
13. Sadowski A., A. Bernacki and T. Zoltowski, 2005, “Effectiveness of use of
diferent types of trees for esttablishment of apple orchards’’, International
Conference „Env ironmentalyFrendlyFruit Growing”.Tartu, p.36 -44.

Marcel CRISTUREAN Comportarea unor soiuri de măr din punct de vedere calitativ și
cantitativ în condițiile pedoclimatice din Bogata, judetul Cluj

55
14. Bunea A., 2002, ”Tehnologia înființării și întreținerii livezilor”,
EdituraUniverității din Oradea, Oradea
15. Ceaușescu I., A. Negrilă, I. Isac, A. Lazăr, 1982, ”Pomicultură”, Editura Ceres,
București.
16. Drăgăne scu E., E. Mihuț, 2006, ”Cultura speciilor pomicole”, Editura Waldpress,
Timișoara
17. Ioniță C., I. Moldoran, Em. Manughievici, P. Parnia, St. Casavela, O. Tudosescu,
A. Lazăr, I. Bodi, I. Dumitrache, N. Stanciu, M. Movileanu, Gh. Amzăr, 1974,
”Portaltoii pri ncipalelor specii de pomi fructiferi”, Institutul de Cercetări pentru
Pomicultură Pitești – Mărăcineni, București
18. Istvan G., 2003, ”Cultura eficientă a mărului de calitate superioară”, Editura
Gryphon, Brașov
19. Mihăescu G., 2007, ”Pomicultura de la A la Z”, Editura ASAB, București.
20. Mitre V., G. Ropan, I. Mitre, 2001, ”Pomicultură aplicată”, Editura Academic
Pres, Cluj -Napoca
21. Mitre V., 2001, ”Pomicultură specială”, Editura AcademicPres, Cluj -Napoca.
22. Oprea Ș., G. Ropan, 2010, ”Pomicultură generală”, Editura Ac ademic Pres, Cluj –
Napoca
23. Roman I., G. Ropan, 2008, ”Pomicultură generală”, Editura Acadmic Pres”, Cluj –
Napoca
24. Oficiul pentru Studii Pedologice și Agrochimice Alba, 2013, ”Buletin Analize
probe sol” Cluj Napoca
25. ***, Administrația Națională de Meteorologie – Stația meteo Turda
26. http://www.fao.org