Craciun Daniel 641bc [608874]

Capitolul 1 . Studiul de fundamentare si realizarea
structurii organizatorice a firmei

1.1 . Stabilire nisa, tip produs, infiintare firma si conditii de finantare
Napolitana este o prajitura dulce, compusa din mai multe straturi de foi cu umplutura de crema
(de cacao, alune, vanilie, lamaie etc), aceste straturi fiind presate sub forma unui sandwich.
In tara napolitanele au aparut la cativa ani dupa perioada comunista, la Timisoara. Firma care
a aparut pentru prima oara pe piata romaneasca, JOE, s -a dezvoltat de la o mica afacere de
famile, la una dintre preferatele romanilor atunci cand vine vorba de consumul de napolitane.
Ca multe din companiile de succes care pornesc de la zero, si JOE a fost cumparata de grupul
Nestlé, insa chiar si asa produsele JOE se ga sesc la raft sub aceeasi denumire.
In Romania in momentul de fata se gasesc numeroase companii producatoare de napolitane (si
nu numai), cum ar fi:
✓ JOE (NESTLE)
✓ WILKY (NESTLE)
✓ NESQUIK (NESTLE)
✓ ALKA (ALKA)
✓ ALFERS (ALKA)
✓ CIP (ALFERS)
✓ NATY (EUROPEAN FOOD)
✓ NO. 1 (TECSA BUSINESS)
✓ WAFERS (TECSA BUSINESS)
✓ WAFERS CHOCOTIME (GRECIA)
✓ KNOPPERS (GERMANIA)
Majoritatea cremelor de umplere a napolitanelor folosite de acesti producatori sunt: ciocolata
cu crema de cacao, ciocolata cu crema de cappucino, ciocolata cu nuc i, ciocolata alba cu crema
de cacao, crema de vanilie, crema de lamaie, crema de alune, crema de cafea expresso, crema
de visine, cr ema de capsuni sau crema de lapte.
Studii realizate pentru stabilirea consumului de napolitane in Romania arata faptul ca an ual
sunt produse peste 90 de milioane de napolitane (aproximativ 12.000 de tone), acestea ajungand
la o valoare de peste 55 milioane de euro.

Figura 1.1 Principalii competitori din ROMANIA

Producerea napolitanelor se face in doua etape. Prima etapa este pregatirea cremei (combinarea
tuturor ingredientelor in functie de sortimentul pregatit pentru umplere). Apoi se pregatesc foile
pentru ungerea acestora cu crema pregatita anterior. In functie de tipul de napolitana, aceasta
va mai suferi doar operat ia de portionare si de ambalare, sau daca este vorba de o napolitana
glazurata, aceasta va fi supusa si altor operatii necesare glazurarii, cum ar fi preincalzirea
semifabricatelor de glazurat (crema), racirea si uscarea, abia apoi urmand procesul de
impac hetare. Napolitanele fiind produse foarte „sensibile” la distrugere, procesul necesar
impachetarii trebuie sa fie unul care va proteja produsul finit de eventualele impacturi ce pot
avea loc pana la intrarea in posesie a beneficiarului final .
Un amanunt esential in producerea napolitanelor consta in materiile prime folosite la
producerea semifabricatelor ce intra in compozitia acestora, si anume aluaturile si cremele de
umplere. Fiecare din aceste semifabricate este compusa din materiale diferite si are un procedeu
de obtinere diferit:
– aluatul care duce la producerea foilor de napolitane este obtinut din faina alba, sare, apa si
afanatori chimici. Pe langa acestea pentru a se obtine un gust mai bun se mai pot adauga grasimi
alimentare, zahar, la pte praf s i branza uscata, galbenusuri de ou, coloranti sau sucuri de fructe.
– pregatirea cremei necesita urmatoarele materii prime: zahar, margarina, faina alba (cateodata)
la care se mai pot pune si coloranti precum cacao, vanilie, esenta de rom, suc de lamaie, a lune
sub diverse forme etc.

Figura 1 .2 Valorile nutritionale dintr -o napolitana JOE

Procesul de pregatire a cremei de umplere a napolitanelor este asemanator cu procesul de
pregatire a altor creme folosite in industria alimentara, insa sunt si cateva d isimilitudini, cum
ar fi:
• necesitatea acestora de a fi intr -o stare aproape lichida pentru a facilitata umplerea
completa a foilor de napolitana;
• din cauza „lipsei” de gust a foilor s -a apelat la „intarirea” gustului cremei, si anume s –
a decis adaugarea d e ingrediente cu arome puternice, coloranti alimentari, si chiar si
ingrediente acidulate;
• un alt proces important in pregatirea cremelor este reprezentat de „integrarea” aerului
in masa cremei, proces desfasurat cu ajutorul unor masini speciale;
• pentru combinarea si inglobarea tuturor componentelor necesare cremei se apeleaza la
un echipament pe nume colergang care va presa ingredienele in interiorul unui vas pana
cand crema va devein suficient de omogena pentru a putea fi folosita in procesul de
umplere a napolitanelor .
Ingrediente ce intra in compozitia blatului de napolitane:
o făină
o bicarbonat de sodiu
o Grăsimi vegetale
o Sare
o apă

Denumirea organizatiei
Denumirea companiei care va fi dezvoltata in urma proiectului de diploma va fi Granny’s
waffles S.R.L . Numele companiei se trage din domeniul de activitate al acesteia si a nume
producerea de napolitane.
• Domeniul de activitate
Pentru alegerea domeniului de activitate al intreprinderii, trebuie sa urmam clasificarile din
codul CAEN (Clasificarea activitatilor din economia nationala), stabilind astfel domeniul
principal de act ivitate si obiectivele secundare de activitate.
Avand in vedere ca intreprinderea Granny’s waffles S.R.L are ca domeniu de activitate
principal productia si ambalarea napolitanelor, domeniul de activitate se va incadra in sectiunea
C a CAEN, Industria pre lucratoare, grupa 107, Clasa 1072 .
Printre activitatile secundare desfasurate in cadrul activitatii intreprinderii Granny’s waffles
S.R.L se numara depozitarea materiei prime necesare productiei, depozitarea produselor finite
si expedierea acestora catre p iata de desfacere.
• Descrierea organizatiei
Dupa forma de proprietate organizatia Granny’s waffles S.R.L este o intreprindere privata
aceasta fiind detinuta de o singura persoana, cea care a inregistrat -o.
Din punct de vedere legal Granny’s waffles S.R.L este o societate comerciala cu raspundere
limitata. Conform definitiei aceasta este o forma de business ce are caracteristicile atat ale unui
parteneriat cat si ale unei corporatii, oferind o mai mare flexibilitate fata de celelalte forme de
societati comerc iale, dar in acelasi timp este mult mai adecvata pentru intreprinderile cu un
unic proprietar sau pentru un numar mic de membri asociati.
Granny’s waffles este o microintreprindere. Aceasta caracteristica este data de numarul mic
de angajati pe care societ atea comerciala ii va avea.
Dupa cum a fost definit in cadrul alegerii domeniului de activitate, intreprinderea sus
mentionata are obiect al muncii, comform CAEN, fabricarea biscuitilor si piscoturilor;
fabricarea prajiturilor si a produselor conservate de patiserie asadar este o intreprindere
prelucratoare.
Intreprinderea este detinuta de o persoana juridica din Romania, asadar este o companie
nationala.

1.2 . Studiul fluxurilor materiale necesare pentru realizarea produsului
Produsul studiat in cadrul acestui proiect de diploma este de tip alimentar, si anume napolitana.
Caracteristica speciala a acestui produs este faptul ca pentru crema de umplutura s -a folosit un
amestec de ingrediente nemaiintalnit pana acum pe piata, si anume miere in combinatie cu nuca
de cocos. Aceasta noua combinatie de umplutura aduce cu sine din start un mare avantaj in
dauna competitorilor din piata. Acest avantaj se refera la simplitatea ingredientului de
umplutura, mierea si nuca de cocos, deoarece acestora nu se mai adauga niciun fel de coloranti,
aditivi, conservanti, facand din napolitana un desert, gustare mai sanatoasa decat celelalte
produse similar e cu aceasta.

Figura 1.3 Napol itana cu miere si nuca de cocos

Figura 1.4 Napolitana cu miere si nuca de cocos

Cel de -al doilea ingredient necesar producerii de napolitane este blatul. Blatul are ca scop la
majoritatea napolitanelor de a nu da voie cremei de umplutura sa para seasca suprafata blatului.
Deoarece in cadrul procesului de producere napolitane nu sunt necesare decat cateva materii
prime, cum ar fi mierea, nuca de cocos, blat, folie de impachetat si cartonul aferent cutiilor de
depozitare si transport, s -au stabilit contracte doar cu cate un furnizor din fiecare material
mentionat anterior, dar totodata s -au cre at „relatii” si cu alti furnizori in cazul in care din diferite
motive furnizorii principali nu pot face livrarile la datele stabilite. Cu aceasta varianta de
rezerva s -a asigurat faptul ca productia nu va fi oprita din cauza unor neajunsuri de materii
prime.

1.3. Analiza comparativa a unor solutii de gestionare a fluxurilor materiale

a) Flux productie napolitane Skywin 51
Numar Component
1 Cuptor coacere (electric sau pe gaze)
2 Turn de racire
3 Masina preluare blat
4 Masina administrare crema n
5 Masin a de racire a napolitanelor

Figura 1.5 Flux productie napolitane (Skywin 51)

Caracteristici ale liniei de productie automatizate de napolitane Skywin 51:
• Control complet automat
• Motor de tip SEW
• Ecran tactil Mitsubishi
• Certificare ISO
• Certificat CE
• Capacitate de productie intre 150 si 25 0 kg/h

Figura 1.6 .a Cuptor
Format din:
Doua cuptoare ce ajuta la coacerea blatului, ce pot fi alimentate fie cu electricitate, fie cu gaze
naturale. Vine echipat cu touch screen programat de compania Siemens, cont rol PLC, ceea ce
face manevrabilitatea facila.

Figura 1.6 .b Sistem automatizat de racire
Masina de racire la care se face referire in figura 1.6.b preia foile odata iesite din cuptor si le
ridica in asa fel incat procesul de racire sa fie unul natural si nu fortat. De asemenea aceasta
face conexiunea intre cuptorul de coacere si intre masina ce distribuie crema pe supratafa
blatului. Timpul de racire este de aproximativ 5 minute.

Figura 1.6 .c Sistem automatizat de preluare a blaturilor
Rolul acestei m asini la care este facuta referirea in figura 1.6.c este unul foarte simplu, si anume
acela de a prelua blatul de pe masina de racire si de a -l transporta mai departe. Rolul acestei
masini poate fi la fel de bine inlocuit cu un conveior.

Figura 1.6 .d Sistem automatizat de administrare crema
Aceasta masina prezentata in imaginea de mai sus, precum este sugerat si de nume distribuie
crema pe suprafata foilor de napolitana.

Figura 1.6 .e Masina de racire a napolitanelor
Pentru desfasurarea in conditii opt ime a procesului de impachetare, si pentru ca napolitanele
prezinta in continuare o temperatura ridicata in urma procesului de ungere a cremei, se mai
foloseste si o a doua masina de racire, prezentata in figura 1.6.e . Temperatura inauntrul acestui
dispozi tiv este cuprinsa intre zero si opt grade Celsius. O alta caracteristica aparte a masinii de
racire este faptul ca aerul dinauntrul acesteia asigura o particularitate crocanta, particularitate
atat de iubita printre consumatorii acestui produs.

b) Sistem de impachetare automat HP -340ST
Sistem automatizat de impachetare, reduce costurile cu mana de lucru, productie continua si
stabila.

Figura 1.7.a Sistem de impachetare automat HP -340ST

Caracteristici:
– durabil, productie mare, zgomot redus cu ajotorul a pa tru servomotoare controlate
electronic ce permit functionarea sistemului non-stop;
– HMI de 10,4 inci;
– 50 de seturi de setari (despre temperatura, viteza, pozitia de alimentare, pozitia de
taiere) ce pot reduce pierderile initiale;
– Compatibilitate maxima cu diferite sisteme de alimentare;
– Optional poate avea si cititor de coduri de bare.

Specificatii tehnice:
Model HP-340ST
Viteza de operare 35-260 pachete/minut
Lungimea pungii 75-170 mm
Diamertrul maxim al rolei 360 mm
Greutate produs Maxim 60 mm
Puter e motor principal 1 cal putere

Figura 1.7.b Napolitanele in faza imediata invelirii in ciocolata

Figura 1.7.c Napolitanele aliniate in vederea infolierii

Figura 1.7.d Produsul finit in urma operatiei de termosudare

1.4 Fundamentarea soluti ei alese pentru gestionarea fluxurilor materiale
In vederea fluxului logistic pentru ambalare napolitane se vor utiliza urmatoarele categorii de
echipamente:

1 Cuptor pentru coacerea blaturilor de
napolitane
2 Sistem automatizat de racire a
blaturilor
3 Conveior cu banda x2
4 Sistem administrare miere
5 Sistem taiere
6 Masina de impachetare
7 Masina formare cutii
8 Conveior cu role x2
9 Conveior rotativ
10 Distribuitor paleti
11 Paletizor
12 Conveior cu lant
13 Masina infoliere
14 Motostivui tor
15 Rafturi metalice
16 Paleti de lemn
17 Cutii carton

Pentru o intelegere deplina a modului de functionare al intregului proces de fabricatie, in
continuare va fi explicat modul de desfasurare al activitatilor, iar apoi va fi aratat modul de
proiectare si asamblare.
Procesul de fabricare incepe cu aducerea de catre un muncitor a unui carucior ce contine tavile
cu ingredientele necesare obtinerii blaturilor. Acesta va introduce tavile in cuptorul pregatit
pentru coacerea acestora.
Odara setat pent ru coacere, se asteapta ca acesta sa termine de copt, iar odata indeplinit acest
proces cuptorul va scoate automat pe un mini conveior blaturile proaspat coapte.
Deoarece blaturile vor fi fierbinti in urma coacerii, iar acest lucru ar face procesul de umpl ere
imposibil din cauza faptului ca umplutura (miere in amestec cu nuca de cocos) s -ar scurge in
afara blatului, se va apela la un sistem automatizat de racire care nu face decat sa preia blatul
si sa-l transfere mai departe catre alt conveior. Timpul nece sar pentru racirea blaturilor este de
de doar 3 -5 minute deoarece acestea sunt foarte subtiri.
In urma preluarii blaturilor de catre conveiorul cu banda, acesta il va transporta catre masina
de umplere. Aici are loc toata „magia” napolitanelor deoarece aic i vor fi supuse procesului de

umplere. Deoarece mierea are un procent ridicat de zahar, acest tip de napolitana va avea doar
doua straturi de miere si nuca de cocos si trei straturi de blat.
Pentru a se putea trece mai departe, la etapa de impachetare, bl aturile intregi gata umplute vor
trece printr -un taietor care le va portiona in dimensiuni gata de ambalarea finala.
In continuarea procesului napolitanele vor fi preluate de banda masinii de impachetat, vor trece
prin punctul de inspectie cu senzorul Vis ion, iar apoi preluate cu un mecanism ce are la baza o
„paletica” ce le va prelua si transmite direct in mecanismul de ambalare. Dupa ce a fost
infasurata de folie, aceasta va fi lipita in partea de jos cu ajutorul unei plite de termosudare
actionata de un motor pneumatic, apoi fiecare napolitana individual va fi taiata cu ajutorul unui
mecanism cu cutit, actionat de asemenea de un motor pneumatic.
Odata terminata operatia de impachetare, urmeaza pregatirea de transport a napolitanelor.
Pentru protectia ace stora se va apela la cutii de carton, iar aceasta operatie de umplere a cutiilor
cu napolitane se va face cu ajutorul unei masini special proiectata in acest scop.
Procesul gata incheiat va fi continuat cu redirectionarea cutiilor, operatie facuta cu ajut orul
unui conveior rotativ. Odata ajunse pe conveior, cutiile isi vor schimba directia de deplasare
cu 90 de grade, urmand apoi operatia de paletizare.
Paletizarea se va face deasemenea automatizat cu o masina de paletizat, singura interventie
umana in ace asta secventa este aceea de alimentare a distribuitorului de paleti cu paleti de lemn.
Procesul fiind aproape terminat se va apela la o alta masura de protectie a stivei, si anume
infolierea. Aceasta operatie se va face cu o masina de infoliat cand convei orul cu lant ce preia
stiva de la paletizor, se va opri suficient cat aceasta sa isi faca treaba.
In incheierea procesului nu mai ramana decat preluarea stivelor infoliate de catre muncitori cu
ajutorul unui motostivuitor si transportarea acestora in zona de depozitare (pe rafturi metalice),
sau in functie de caz direct in camionul retailer -ului.

1.5 Caracteristicile necesare ale structurii organizatorice
1.5.1 Analiza si caracteristicile departamentelor firmei implicate in buna
functionare si conducere a fluxurilor materiale

Firma Granny’s wafers are in componenta sa sapte departamante, structurate dupa cum
urmeaza:

a) Director general:
– stabileste strategia de viitor a companiei ;
– fixeaza obiectivele generale ale intreprinderii pe o perioada de pana la 36 de luni si are
grija ca fiecare departament sa fie instiintat de aceasta ;
– aprobarea bugetului;
– gasirea de noi oportunitati de afaceri, parteneriate ;
– reprezentarea companiei in contactactul cu potentiali furnizori, clienti ;
– asigura managementul firmei .

b) Departament logistica:
– se ocupa de administrarea depozitului ;
– manageriaza activitatile de depozitare, stocare si aranjarea marfii in depozit ;
– urmareste respectarea in bune conditii a normelor privind transportul de marfuri la si
de la beneficiar ;
– incercarea de a minimiza lipsa de materiale prime si finite din stocuri ;
– planificarea necesarului de materii prime necesare productiei si nu numai ;
– are in vedere buna comunicare dintre diferite departamente, cum ar fi: transporturi,
vanzari, marketing .

c) Departament productie:
– coordonarea si asigurarea intregului proces de productie;
– dezvoltarea capacitatii de productie ;
– urmareste planul dezvoltat de echipa de vanzari in vederea productiei ;
– se asigura ca la implementarea unei noi materii prime in procesul de productie nu vor
surveni probleme ce ar putea duce la neindeplinirea normei ;
– implementarea cu succes a noilor echipamente tehnologice pentru ca acestea sa aiba
randamentul dorit de catre conducere in cel mai scurt timp .
d) Departament economic:

– coordonarea activitatile financiar contabile a companiei ;
– direct raspunzator de documentele cu aspect financiar ce vor circula in cadrul
companiei ;
– anual se va face inventarul tuturor bunurilor, fie cele urmate in urma productiei, fie
bunuri ale companiei ;
– controleaza operatiile patrimoniale ;
– responsabil de prelungirea sau inchiderea conturilor avute la diferite banci .
–
e) Calitate:
– controlarea produselor din punct de vedere tehnic la aprovizionare, in timpul procesului
de productie, dar si inainte de ca produsul sa fie l ivrat catre beneficiar;
– controlarea modului in care sunt depozitate si pastrate materiile prime si produsele
finite ;
– refuzarea produselor neconforme;
– elaboreaza documente care sa ateste calitatea produsului ;
– rezolvarea eventualelor probleme aduse la cunost inta angajatilor de catre beneficiari .

1.5.2. Analiza comparativa a variantelor de aplicatii software (ERP/SCM) pentru
conducerea firmei

Sistemul ERP este un software impartit pe module, fiecare modul reprezentand o arie aparte a
unei companii. Fiecare d in aceste module folosesc o baza de date comuna, sau pot functiona
individual. Dintre acestea se vor aminti cele mai utilizate:
➢ Productie ;
➢ Gestiune ;
➢ Salarii ;
➢ Contabilitate ;
➢ CRM (managementul relatiilor cu clientii) .

Caracteristici principale ale sisteme lor ERP:
– Organizarea activitatilor necesare intr-o intreprindere si punerea la indemana
utilizatorilor a informatiilor ;
– Ofera informatii utile conducerii in timp real ;
– Timpul de lucru la birou este scazut cu peste 35% ;
– Comunicarea dintre firma si distribui tori devine mai eficace .
Analiza comparativa pentru acest subcapitol va fi facuta intre Odoo ERP si ERPNext.
a) Odoo ERP
Odoo este o soluție software, ale cărei module sunt integrate într -o platformă comună, pentru
gestionarea resurselor și proceselor dintr -o companie. Având o gamă completă de module, de
la contabilitate și stocuri până la resurse umane și vânzări, Odoo oferă o flexibilitate unică.

Figura 1.8 Interfata Odoo
Online Demo
Odoo poate fi folosit atât în modul OnSite, instalat pe echipamentele companiei, cât și în
modul OnLine, gazduit pe echipamentele companiei . Față de modul OnSite, avantajele
modului OnLine s unt:
• micșorarea costurilor inițiale de implementare a proiectului ;
• eliminarea costurilor cu echipamentele ;
• eliminarea costurilor cu personalul dedicat pentru întreținerea sistemului software și a
echipamentelor ;
• o autonomie și mobilitate mai mare deoarece soluția Odoo poate fi accesată online din
orice locație ;
• costul lunar este fix (costul abonamentului) .

Modulul Manufacturing
Primul pas in lucrul cu acest modul este selectarea acestuia din fereastra de mai jos:

Figura 1.9 Interfata cu modulele Odoo

Figura 1.10 Fereastra cu factura materialelor

Figura 1.11 Fereastra cu comanda catre furnizori (un singur produs)

Figura 1. 12 Fereastra cu comanda catre furnizori

b) ERPNext
ERPNext este un software de tip ERP (enterprise resource planning), dezv oltat de catre Frappé
Technologies si este construit pe un sistem de baze de date ce foloseste ca si limbaj de
programare Python.

Figura 1. 13 Fereastra modulelor ERPNext

Principalele de partamente unde este folosit ERPNext:
– Contabilitate;
– Relatia cu cli entii;
– Managementul resurselor umane;
– Fabricatie;
– Management de proiect;
– Aprovizionare;
– Gestiunea vanzarilor;
– Sistem de management al depozitului.

Figura 1. 14 Modulul Manufacturing

Figura 1. 15 Graficul Gantt al comenzilor

Figura 1. 16 Lista cu obiec tele in stoc

1.5.3 Fundamentarea solutiei alese privind structura finala a firmei si aplicatia software
de conducere a firmei
Solutia software aleasa pentru conducerea firmei „Granny’s wafers” este Microsoft Dynamics
ERP.
Microsoft Dynamics ERP este un software de planificarea resurselor intreprinderii. Aplicatiile
sale fac parte din Microsoft Dynamics, o linie de software -uri de administrare a afacerii, detinut
si dezvoltat de catre Microsoft.
Microsoft Dynamics ERP include 5 produse primare:
– Microsoft Dynamics AX;
– Microsoft Dynamics GP;
– Microsoft Dynamics NAV;
– Microsoft Dynamics SL;
– Microsoft Dynamics C5.
Acest software a fost proiectat astfel incat sa fie in ajutorul clientului:
– Conecteaza intregul lant de distributie;
– Face datele financiare curente si rapoartele accesibile pentru planificarea afacerii;
– Automatizeaza functiile repetitive si cele de rutina astfel incat angajatii sa se poata
concentra mai bine pe sarcinile importante;
– Minimizeaza costul si complexitatea in ce priveste administrarea salari ilor, benificiilor,
recrutarii;
– Furnizeaza o vizibilitate sporita asupra factorilor de performanta, cum ar fi profitul sau
eventuale probleme ce pot aparea;

Microsost Dynamics NAV ajuta la o planificare facila resursele intreprinderii, face pentru
IMM -uri automatizarea si conectarea intre departamente precum marketing, achizitii, vanzari,
management de proiect, contabilitate, operatiuni, resurse umane, salarizare, managementul
clientilor.
Acest software este utilizatbil in multe departamente si tipuri de a faceri, precum distributie,
fabricatie, guvern, lanturi hoteliere, agricultura, organizatii non -guvernamentale, si multe
altele.
Caracteristici pricipale ale software -ului:
1) Finantele, se ocupa de:
– Bugete (distribuirea bugetelor pentru fiecare departament);
– Administrarea banilor (se ocupa de conturile la banci);
–
2) Vanzari, creante;
Pastrarea clientilor si donatorilor, plata indiferent de moneda beneficiarului. Pe langa acestea
cu ajutorul acestui modul se pot extrage o varietate mare de rapoarte, dar si evide nta diferitelor
tipuri de remuneratii.
3) Achizitii, datorii;
Mentinerea evidentei articolelor cumparate, a facturilor, relatii cu furnizorii.
4) Mijloace fixe;
Se ingrijeste de mijloacele fixe ale intreprinderii (mijloace neconsumabile, care sunt folosite
mai m ult de un an de zile), cum ar fi parcul auto, dispozitive folosite in cadrul proceselor de
fabricare. De asemenea se pot extrage diverse rapoarte.
5) Inventarul;
Este folosit pentru a se putea tine evidenta tuturor obiectelor ce sunt folosite de -a lungul unui
an calendaristic, si pentru a se putea calcula profitul si pierderile la sfarsitul anului fiscal.
6) Managementul HR
Se foloseste la tinerea evidentei numarului de angajati, la evidenta zilelor de concediu pentru
fiecare persoana individual, dar si la diferi te rapoarte care ajuta angajatii din departamentul
resurse umane sa vada evolutia angajatilor.

Capi tolul 2. Studiul de fundamentare tehnica a structurii
logistice de proiectat pentru componentele
mecanice/electromecanice si/sau software.

2.1 Studiul componentelor mecanice specific: conveioarelor, structurilor de
schimbare a directiei, usilor industrial e automatizate, containerelor,
paletilor, paletelor, sistemelor de depozitare, sistemelor de transport si
transfer de tip shuttle, structurilor cu tehn ologii integrate pentru rafturi,
sistemelor de impachetare, sistemelor de identificare, rampelor de incarcare
automatizate, sistemelor de paletizare, sistemelor de marcare, sistemelor de
etichetare, sistemelor de infoliere, sistemelor de protecti e a struct urii
logistice, etc.

Ambalarea este operatia cu ajutorul careia se garanteaza protejarea produsului finit de diversi
factori exterior, factori care ar putea provoca deterioararea produsului inainte ca acesta sa
ajunga la benificiar.
Linia automata de amba lat napolitane este compusa din mai multe sisteme automatizate,
actionate de un singur sistem central, si echipata cu sisteme de transport necesare mutarii
produselor si ambalajelor in vederea pregatirii ambalarii finale. Ambalarea cu ajutorul
procedeului de impachetare este poate cel mai folosit pentru ambalarea variatelor clase de
produse.
Procedeul de ambalare poate fi utilizat pentru urmatoarele categorii de produse:
– Produse in stare solida;
– Produse in stare lichida;
– Produse granulate;
– Produse pastoase .
Pentru fluxul logistic de ambalarea napolitanelor cu miere si nuca de cocos s -au folosit
urmatoarele categorii de echipamente:

a Cuptor pentru coacerea blaturilor de
napolitane
b Sistem automatizat de racire a
blaturilor
c Conveior cu banda x2
d Sistem administrare miere
e Sistem taiere
f Masina de impachetare

g Conveior cu role x2
h Masina impachetare secundara
i Conveior rotativ
j Distribuitor paleti
k Paletizor
l Conveior cu lant
m Masina infoliere
n Motostivuitor
o Rafturi metalice
p Cutii carton
q Paleti de lemn

a) Cuptor pentru coacerea blaturi lor
Acest cuptor (figura 2.1) este format din d oua cuptoare ce ajuta la coacerea blatului, ce pot
fi alimentate fie cu electricitate, fie cu gaze naturale. Vine echipat cu touch screen
programat de compania Siemens, control PLC, ceea ce face manevrabilitatea facila.
Parametri tehnici principali:
– Motor SEW
– Cilindri aer FESTO
– Rulmenti NSK
– Carcasa din otel inoxidabil
– 50 de placi de coacere
– Dimensiunile placii de coacere: 470 x 290 mm
– Fiecare m atrita contine alte 15 matrite pentru napolitane
– Dimensiune matrita 75 x75 x 15.

Figura 2.1 Cuptor

b) Sistem automatizat de racire blaturi
Acest sistem fotografiat mai jos in figura 2.2 este folosit pentru racirea blaturilor proaspat
coapte si la transm iterea acestora mai departe la conveiorul ce le transfera mai apoi la sistemul
automatizat de administrare a mierii cu nuca de cocos.
– Fabricat din otel inoxidabil in conformitate cu standardele de igiena si de securitate ;
– Regleaza si controleaza viteza dis pozitivului;
– Timp de racire: 3 minute;
– Dimensiuni (lungime, latime, inaltime): 2400 mm x 1100 mm x 2500 mm.

Figura 2.2 Sistem automatizat de racire blaturi

c) Conveior cu banda
Un conveior cu banda reprezinta un sistem cu actionare diversa, preponderal ele ctrica, format
din o structura tip cadru si tamburi. Un conveior poate transporta diverse materiale, produse
semifinite sau finite, in stare singulara, paletata pe paleti sau palete, in cutii de carton, plastic,
lemn, in stare ambalata paletata sau nu. Dir ectiile de deplasare sunt in general in plan orizontal,
dar si in plan vertical.

Figura 2.3 Conveior cu banda
d) Sistem automatizat de administrare miere
Acest dispozitiv permite dozarea automatizata a mierii cu nuca de cocos si garanteaza
distribuirea unif orma a amestecului in foile de napolitana. Fiecare napolitana cu straturile
umplute corect este apoi mutata apoi catre conveiorul cu banda. Rezervorul este echipat cu un
sistem de incalzire ce permite incalzirea amestecului, mentine temperatura si pastreaz a crema
intr-o stare lichida.
– Fabricata in totalitate din otel inoxidabil;
– Motor si reductor SEW convertor: VLT Danfoss;
– Panou de control: Mistubishi;
– Dimensiuni (lungime, latime, inaltime): 2550 mm x 1250 mm x 1800 mm.

Figura 2.4 Sistem automatizat de administrare crema

e) Masina de taiat
Taie cu ajutorul unor lame sau fire de otel, dimensiunea putand fi ajustata atat pe orizontala
cat si pe verticala cu ajutorul unui sistem automat.
Capacitatea de taiere este de 26 de bucati pe minut.

Figura 2.5 Masina de taiat

f) Masina de impachetat
Masina de ambalat pe orizontala (figura 2.5) foloseste taiere prin termosudare. Produsul
este adus in sectiunea de ambalare cu ajutorul unui conveior (care face parte din sistem) , un
aranjament de scripeti infoliaza produ sul pregatind u-l astfel pentru urmatoarea etapa de taiere.
O ghilotina incinsa creaza doua capete sigilate intre care se afla si produsul. D atorita zonei
calde a cepetelor , un scripete rotativ de mare viteza pur si simplu separa produsele ambalate de
restu l foliei. In continuare produsul ambalat ajunge in zona de paletizare sau de etichetare.

Tabel date tehnice:

Latimea rolei de ambalaj 30-260 mm
Lungimea ambalajului 65-400 mm
Latimea ambalajului 30-260 mm
Diametru rola ambalajului Maxim 320 mm
Viteza de impachetare 30-230 pachete/min
Putere 220V±10%
Dimensiune sistem (L)4000 x (l)1200x (i)1750mm
Greutate sistem 700KG

Figura 2.6 Masina de impachetat

g) Conveior cu role
Acest tip de conveior avand un numar mai mic de parti in miscare, ment enanta necesara pentru
acesta este mai scazuta, astfel fiind mai rezistent si mai preferat printre utilizatori.
Caracteristicile principale ale acestui tip de conveior:
– Fiabil ;
– Poate fi configurat cu usurinta;
– Instalare facila;
– Costuri de intretinere redus e;
– Silentios.

Figura 2.7 Conveior cu role

h) Masina impachetare secundara (impachetare in cutii de carton)
Masina impachetare secundara (figura 2.8) are rolul de a pune in cutii de carton produsele (in
cazul de fata napolitane) si de a le sigila. Aceast a masina confera o continuitate fluxului logistic
de impachetat napolitane.
Caracteristici:
– Fiabila;
– Eficienta ridicata;
– Usor de lucrat cu aceasta.

Figura 2.8 Masina impachetare secundara

i) Conveior rotativ
• cu doua lanturi ;
• gama de rotire: 0 -270 grade .

Obiect Caracteristica
Actionare Printr -un motor trifazat, pinioane cu roti,
lant si rulment cu bile
Placa suport Otel sudat
Inaltimea de montaj Minim 400 mm
Material Otel
Optiuni de montare a elementelor
conveiorului Conveior cu role fara actionare
Conveior cu role condus
Conveior cu role
Conveior cu lant

Componentele principale ale conveiorului rotativ cu doua lanturi din seria KF de la
Alfotec sunt:
• motor reductor trifazat;
• roata dintata;
• lant;
• rulmenti cu bile.

Figura 2.9 Conveior rotativ

j) Distribuitor paleti
Distribuitorul de paleti inlocuieste munca manuala in sisteme automatizate prin alimentarea cu
paleti a sistemelor de paletizat sau a celulelor de fabricatie ce folosesc roboti industriali.
Beneficii ale folosirii distribuitoarelor d e paleti:
– reduce munca manuala;
– probleme ergonomice reduse;
– imbunatateste productivitatea prin reducerea ciclurilor de lucru;
– prelungeste durata de viata a paletilor.

Figura 2.10 Distribuitor paleti

k) Paletizor
Paletizorul, dupa cum este sugerat si d e denumire, preia cutiile de carton (si nu numai) si cu
ajutorul unui conveior cu role si a unor dispozitive de ridicare/coborare formeaza paleti. Aceste
dispozitive pot opera pana la 24 de ore pe zi si pot procesa pana la 110 cutii pe minut.

Figura 2 .11 Distribuitor de paleti

l) Conveior cu lant .
Cel mai frecvent sunt folosite in deplasari ciclice sau etapizate, acestea facand parte din sisteme
ample automatizate. Functionarea acestora este pusa in practica cu ajutorul a doua lanturi
montate pe pin ioane, angrenate in pri ncipiu de motoare electrice.
Utilitatea sporita a conveioarelor cu lant este datorata faptului ca pot transporta incarcaturi
mari, insa aceasta facandu -se la o viteza redusa tocmai din cauza volumului ridicat de
incarcatura care se poate rasturna inainte de procesul de infoliere. Aceste tipuri de conveioare,
asemenea celor cu role au o rezistenta sporita, astfel mentenanta fiind ieftina si facuta la
intervale mai largi de timp.

Figura 2.12 Conveior cu lant

m) Sistem infoliere
Sistemul de infoliere (figura 2.13) reprezinta u n aparat mobil detasabil conectat la o sursa de
fluid presurizat pentru infoliere a incarcaturii paletizate cu o folie, si care include :
• un brat rotabil montat pentru a se roti pe un suport mobil ;
• sina de trans port atasata bratului rotativ ;
• un purtator de folie in contact ;
• un transportator pneumatic cilindric pentru actualizarea selectiva a purtatorului de folie
de-a lungul sinei de transport ;
• un ansamblu pneumatic pentru actualizarea selectiva a miscarilor de r otatie a bratului
rotativ si un panou de control atasat structurii find detasabil conectat la sursa de fluid
presurizat pentru controlarea selectiva a cilindului de transport si a ansamblului de
conducere.
Acest sistem relationeaza in general cu aparatele de infoliere a incarcaturii in paleti si in mod
particular cu un aparat de infoliere mobil si independent pentru infolierea paletilor atunci cand
aparatul include un brat rotativ controlat de cilindri pneumatici.

Figura 2.13 Sistem infoliere

n) Motostiv uitor
Ca in majoritatea aplicatiilor industriale, fie ele si si complet automatizate, este necesara si
interventia umana. In fluxul logistic de ambalare napolitane de fata motostivuitorul este folosit
la incarcarea paletizorului cu paleti, la preluarea sti velor in urma operatiei de stivuire si
transportarea acestora in zona de infoliere, mutarea stivelor gata infoliate si depozitate in
spatiul special amenajat, si in cele din urma la incarcarea dubitelor/camioanelor clientilor.

Figura 2.14 Motostivuitor

o) Rafturi depozitare
Pentru depozitarea stivelor ce contin cutii de napolitane, se vor folosi rafturi cu schelet metalic,
precum in figura 2.15. Aceste rafturi pot sustine pana la 500 kg pe nivel.

Figura 2.15 Raft depozitare

p) Cutii carton
Cutia est e un obiect confecționat din diverse materiale (lemn, carton, plastic, sticlă, etc) în
formă de paralelipiped sau cub cu scopul de a păstra sau proteja în interiorul său gol diverse
obiecte. Mărimea lor poate varia de la foarte mici la mari, majoritatea c elor mici fiind folosite
pentru păstrarea bijuteriilor sau obiectelor de valoare mici, iar cele mari fiind folosite pentru
depozitarea de obiecte de dimensiuni largi.

Figura 2.16 Cutie carton

q) Paleti
Pentru fluxul logistic de ambalare napolitane s -a ales in vederea transportului cutiilor cu
napolitane paleti de lemn deoarece acestia asigura o manevrabilitate sporita cu ajutorul
echipamentelor mecanice, si deasemenea fac operatiile de incarcare, descarcare si depozitare
mai facile.

Figura 2.17 Pal eti de lemn

2.2 Studiul componentelor software: aplicatii software dedicate, aplicatii
software pentru optimizare, aplicatii software pentru managementul
depozitelor (WMS), proiectare structuri de comanda, proiectare structuri de
identificare , aplicatii de comanda si conducere a AGV -urilor si robocarelor,
aplicatii software pentru comunicatii, sisteme de achizitii de date, proiectare
retele de senzori etc.

ExtendSim 9
1. Introducere

ExtendSim (numit original Extend) a fost primul software de si mulare ce a incorporat
caracteristicile gasite in medii moderne de simulare. Interfata sa, arhitectura si extensibilitatea
seteaza un standard ce a fost urmat de numeroase alte programe de simulare.
2. Beneficiile simularii

Printre beneficiile cheie ale sim ularii se numara:
– identifica probleme ;
– raspunde la intrebari ;
-animatie si vizualizare ;
-comunicare ;
-intelegere .
Procesul de modelare ofera celui ce construieste modelul un aspect mai in profunzime al
sistemului existent. Atunci cand este construit un model de simulare, implicarea este mult mai
mare decat atunci cand se construieste o organigrama. Actul construirii unui model
reprezentativ face ca modelatorul sa inteleaga fluxul, logica de rulare, prioritatile,
constrangerile de resurse, si deciziile l uate.
Al doilea aspect este mai interesant. Multi experti in sistem poate detin o intelegere a
sistemului, dar ei nu inteleg “fizica” sistemului, planificatorul insa intelege pe deplin. Cu toate
acestea, daca planificatorul ar fi sa schimbe regulile apli cate de el, si/sau sa schimbe schema

prioritatii serviciului sau variate procese, si/sau sa reduca sau sa creasca totalul muncii din
proces, si/sau sa scada sau sa reduca marimea lotului, si/sau sa modifice orice alt aspect major
al sistemului – atunci ni ci planificatorul nici nimeni altcineva nu ar putea sa prevada efectele.
Cu toate acestea, ganditi -va la ce s -ar putea intampla daca planificatorul ar intra in posesia unui
model. El ar putea experimenta cu modelul si sa prezica cu acuratete ce s -ar intamp la cu
schimbarile mentionate anterior. Cu acest set de instrumente, planificatorul ar putea
experimenta si ar vedea ce ar afecta sistemul in cel mai bun mod cu putinta si ar putea
imbunatati radical sistemul. Folosind simularea, toate testarile pot fi facu te in model, si nu
direct in proces.
2.1 Imbratisand simularea

Modelarea simularii poate fi provocatoare pentru un incepator. Se pot intampina dificultati nu
numai cu mecanica sau cu aspecte ale software -ului, dar si cu gestionarea unui proiect de
simul are. Cu toate acestea, este o “formula magica”, iar aici este intr -o “coaja de nuca”.
Asigurati -va ca aveti:
-training despre software
-suport de la un mentor
-un prim proiect adecvat
-suport de la restul companiei
-acces la date
-timp pentru a lucra la pr oiect
-timp pentru a verifica si valida proiectul
-timp pentru a -i masura succesul.
3. Simulare cu ExtendSim

ExtendSim este o simpla, dar totusi extrem de puternica unealta pentru simulare procese.
Acesta ajuta la intelegerea sistemelor complexe si produce rezultate mai bune si mai rapid.

ExtendSim permite simularea oricarui sistem sau proces prin crearea unei reprezentari logice
intr-un format usor de folosit. Cu ajutor de la ExtendSim se poate:
-prezice cursul si rezultatele anumitor actiuni
-avea o intelegere a intregului ansamblu
-vizualiza procesul logic intr -un mediu virtual
-identifica o problema inainte de implementare
-explora potentialele efecte ale modificarilor
-optimiza operatiunile
-evalua idei si sa se identifice ineficiente
-intelege de ce evenimentele observate apar
-comunica integritatea si fesabilitatea planurilor.

Cu ExtendSim se poate obtine:
-un set complet de “blocuri de constructie” ce permit construirea de modele rapid
-o interfata grafica personalizata ce ilustreaza relation arile in sistemul modelat
-dialoguri, notebook -uri si o baza de date integrata pentru schimbarea valorilor modelului,
astfel sa se poate incerca rapid ipoteze
-animatii 2D si 3D realistice ale modelului pentru prezentari imbunatatite
-un mediu cu multe c aracterisitici pentru a se putea construi interfete prietenoase ce
simplifica interactiunea cu modelul si imbunatateste comunicarea
-abilitatea de a ajusta setarile dinamic,in timp ce simularea ruleaza
-posibilitatea de a crea noi blocuri cu dialoguri pers onalizate si icon -uri
-scanabilitate completa din moment ce modelul este limitat doar de limitele sistemului
-rapoarte customizate pentru prezentari mai amanuntite
-conectivitate integrala si interactiune cu alte programe si platforme

Figura 2.6 Interfat a ExtendSim 9 cu elemente grafice

In imaginea reprezentata mai sus sunt reprezentate obiectele grafice utilizate in simularea
propriu -zisa, cat si o fereastra noua de lucru.

Figura 1.7 Bara meniu ExtendSim 9

Bara meniului Exte ndSim este o bara clasica unui software de simulare, alaturi de bara clasica
interfetelor windows, se mai gasesc elemente precum functii de baza, dar si butoanele folosite
la simularea propriu -zisa precum run, stop sau animatie on/off.
4. Arhitectura de si mulare

O arhitectura robusta adauga caracteristici avansate pentru a face simularea cat mai scalabila:
-Simulare cu scopuri multiple. ExtendSim este un mediu “multi -domain”, astfel se pot modela
dinamic sisteme continue, evenimente discrete, liniare, non -liniare si moduri mixte.
-“Library based”. Blocurile construite pot fi salvatein biblioteca,si reutilizate in alte modele.
-Suport script. Construieste si ruleaza modele de la distanta, fie dintr -un bloc ExtendSim, fie
dintr -o alta aplicatie.
-Suport integ rat pentru alte limbaje de programare. Se pot accesa coduri create in Delphi, C++
Builder, Visual C++ etc.
-Peste 1000 de functii. Acces direct la functii pentru integrare, statistici, de asteptare, animatie,
matrici, sunete. Blocurile pot trimite mesaje a ltor blocuri.
-Capacitati sofisticate de trecere a datelor. Valori, tablouri sau structuri compuse din tablouri.
-Suport complet pentru o gama larga de tipuri si structuri de date. Sunt construite matrice, liste
legate si integrale.
-Corelarea datelor int egrate. Conectati datele de dialog la bazele de date interne.
5. FlexSim

FlexSim este un software de simulare a productiei dezvoltat de FlexSim Software Products,
Inc. Ca si scop general, FlexSim este folosit in urmatoarele domenii:
-fabricatie, productie si linii de asamblare
-logistica si distributie, design pentru supply chain, depozitare
-transport, flux pietonal, coordonare nava maritime
-altele, campuri de petrol sau procese de minerit, flux de date in retea.

5.1 Caracteristici principale

• Structura programului
FlexSim foloseste un design orientat pe obiect. Obiectivele FlexSim sunt definite si programate
in 4 clase: clasa de resurse fixe, clasa de sarcina executanta, clasa nod si clasa de obiecte
vizuale.
• Control drag and drog
Utilizatorii pot const rui modelul prin “tragerea” si “scaparea” obiectelor 3D, conectarea si
functionarea modelului. Pentru utilizatorii avansati, intreaga procedura de “tragere” si
“scapare” poate fi realizata, iar parametrii si miscarile pot fi folosite utilizand atat FlexScr ipt,
cat si C++.
Se pot modela cu FlexSim, printre altele, si:
-procese de fabricatie
-manipulare materiale
-linii de impachetare
-procese de depozitare
-operatii de supply chain
-minerit
-operatii de turnatorie
-imbuteliere de mare viteza
-call center
-procesare mancare si impachetare
-productie de gaz si petrol
-sisteme ASRS
-centre de sortare

6. ExtendSim VS FlexSim

Asemanari:
Aceste software -uri fiind create cu acelasi scop, simulare, se intampla sa fie foarte
asemanatoare, din acest motiv ma voi conce ntra pe aspectele ce le diferentiaza pe cele doua.
Diferente:
-Animatiile din FlexSim sunt mai mature.
-dezvoltarea modelelor se face mai rapid in ExtendSim. Dar deodata ce se cunoaste cantitatea
echipamentului si dimensiunea containerelor se poate trece i ntr-un model FlexSim.
-FlexSim este preferat pentru vizualizare de sisteme mai complexe, unde locatia si orientarea
piesei este esentiala. Pe de alta parte ExtendSim este mai adecvat sistemelor cu multe elemente,
unde unele elemente este mai bine sa fie vi zualizate animate, iar altele in 3D.
-daca se construiesc modele pentru studii statistice, vizualizarea 3D nu aduce niciun beneficiu
semnificant, deoarece daca se ruleaza 40 de replici ale unui model ce dureaza 30 de minute,
acestea nu prea se urmaresc, as a ca FlexSim nu este eficient in acest caz.
ExtendSim
CP ExtendSim
OR ExtendSim
AT FlexSim
Professional ExtendSim
Suite FlexSim
Enterprise
Single User
License $ 995 $ 1795 $ 2495 $ 24510 $ 4995 $ 28500
Network
License(price
per user) $ 1790 $ 3190 $ 459 0 $ 16530 $ 8790 $ 18014

In tabelul de mai sus se pot observa diferentele de pret pe module dintre cele doua software –
uri.
7. Concluzii

In urma cercetarii, datele culese au demonstrat cat de importanta este simularea in cadrul unui
proces tehnologic. Ti nand cont de faptul ca cele doua soft ware -uri sunt foarte asemanatoare,
insa diferenta de pret fiind atat de mare, s-a ajuns la concluzia ca ExtendSim este mai adecvat.

Capitolul 3. Proiectarea structurii logistice
3.1.a. Schema cinematica si cicograma de functionare a structurii logistice

Produsele provenite dintr -un proces anterior de fabricație sunt direcționate spre zona de
ambalare prin intermediul conveiorului 2. Prin deplasarea produsului se antrenează și folia de
ambalaj termosudabil așezată pe rola 3 prin intermediul rolei fixe 4 și rolei de intindere 5.
Desfășurarea foliei de pe rola 3 se face prin intermediul unui motor electric.

Numar Denumire
1 Produs
2 Conveior
3 Rola cu ambalaj termosudabil
4 Rola fixa
5 Rola de intindere
6 Punga formata
7 Cutit

Figura 3.1 Schem a cinematica a masinii de impachetare .

Produs produs
ambalat
1
23
4
5
67

Figura 3.2 Cicograma de functionare a structurii logistice

3.2 Proiectarea pe subansambluri
Prezentul flux logistic de ambalare napolitane, in speta masina de impachetat a fost realizata
intr-un model CAD (computer aided design) in software -ul CATIA V5.

Figura 3.3.a Privire de ansamblu asupra fluxului

Figura 3.3.b Privire de ansamblu asupra fluxului

Proiectarea pe subansambluri a masinii de impachetat:
Primul ansamblu realizat in vederea CAD -ului masinii de impachetat a fost structura de
rezistenta. Aceasta structura a fost supusa si analizei prin metoda elementului finit (capitolul
3.3) si dupa rezultatele bune obtinute se poate spune ca structura va rezista echipamentelor ce
urmeaza a fi ins talate in continuare.

Figura 3.4 Structura rezistenta

In continuare au fost montati arborii ce ghideaza banda conveiorului (figura 3.5) dar si
rulmentii acestora (figura 3.6), care au fost montati la fiecare capat al celor doi arbori.

Figura 3.5 Stru ctura rezistenta

Figura 3.6 Rulmenti

Urmatorul pas in constructie a fost atasarea benzii (figura 3.7) care are rolul de a prelua
napolitanele dupa procesul de taiere si de a le trasnporta spre partea de impachetare.

Figura 3.7 Structura de rezistenta cu banda de transport atasata

In figura 3.8 este evidentiat sistemul de angrenare al benzii. Se poate observa cureaua de
transmisie, roata cilindrica si arborele cu canalul de pana ce este angrenat de motor (figura 3.9).

Figura 3.8 Angrenare

Figura 3.9 Motor electric cu reductor

Figura 3.10 Monitor supraveghere

Panoul din figura 3.11 a fost urmatoarea componenta proiectata. Acesta va avea rolul de a
sustine barele ce vor ghida folia de impachetat.

Figura 3.11 Panou sustinere

In figura 3 .12 sunt prezentate barele printre care folia de impachetat va trece. Acestea au
simplul rol de a dirija folia, insa cea evidentiata va avea rolul de a intinde folia atunci cand va
fi cazul.

Figura 3.12 Bare ghidare folie

Faza urmatoare a f ost instalarea foliei de impachetat (figura 3.13), dar si montarea ghidajelor
acesteia (figura 3.14).

Figura 3.13 Folie

Figura 3.14 Ghidaje folie

Figura 3.15 Motare rulmenti bare ghidare

Figura 3.16 reprezinta podeaua pe deasupra careia va t rece produsul in timpul procesului de
termosudare a pungii.

Figura 3.16 Podea termosudare

Urmatoarea componenta proiectata este reprezentata de dispozitivul (figura 3.17) ce preia
napolitana de pe banda, si o transfera catre piesa ce este reprezentata in figura 3.18 in interiorul
careia se va forma ambalajul.

Figura 3.17 Transfer napolitana

Figura 3.18 Zona formare ambalaj

In figura 3.19 pentru a putea fi evidentiat sistemul de termosudare a fost ascunsa zona de
formare ambalaj din figura 3.18. Plita de termodusare este angrenata de un motor pneumatic si
aceasta va suda ambalajul undeva in partea de jos prin locul ramas liber in podea.

Figura 3.19 Sistem termosudare

Urmatorul echipament proiectat a fost cutitul. Acesta este deasemeneea ang renat de un motor
pneumatic.

Figura 3.20 Cutit
In figura 3.21 este evidentiat un motor electric ce va angrena atat rola de plastic, cat si
ansamblul ce transfera napolitana de pe banda catre zona de formare a ambalajului.

Figura 3.21 Motor electric

Pentru detectarea si inspectia napolitanelor a fost instalat un senzor Vision. Acesta va fi legat
de panoul de control din figura 3.23.

Figura 3.22 Evidentiere senzor Vision

Figura 3.23 Evidentiere panou control

In final in figura 3. 24.a,b si c se este evidentiat intreg ansamblul CAD al masinii de impachetat
privit din mai multe unghiuri pentru o imagine de ansamblu.

Figura 3.24.a Masina impachetat

Figura 3.24.b Masina impachetat

Figura 3.24.c Masina impachetat

3.3 Analiza cu element finit a unui subansamblu din cadrul structurii de
proiectat
1. Alegere reper
Metodele de calcul ale structurilor cunoscute si folosite pana in momentul de fata sunt:
-metoda analitica;
-metoda experimentala;
-metota elementelor fini te.
Metoda elementelor finite are ca scop principal determinarea starii de tensiune si deformatii
care apar in piese sau in structuri in timpul functionarii.
Simularea prin metoda elementelor finite permite evaluarea, testarea si anticiparea
performantelo r cu costuri scazute, intr -un timp scurt si cu rezultate aproximativ egale cu c ele
reale in conditiile in care modul de lucru cu programul a fost corect.
Pentru efectuarea studiului unui reper prin metoda elementelor finite din cadrul proiectului de
diplo ma a fost aleasa partea din fata a masinii de impachetat, si anume corpul de s ustinere al
motorului principal al sistemul complet de actionare al rolelor si a multor alte componente.
Masina de impachetat face parte dintr -un flux logistic de productie a nap olitanelor.

Figura 3.25.a Masina de impachetat pe orizontala napolitane

Figura 3.25.b Masina de impachetat pe orizontala napolitane

Figura 3.26.a Figura 3.26.b
Corp de analizat vedere izometrica Corp de analizat vedere izometrica

Intregul ansamblu a fost modelat in programul CATIA V5.
Pentru a putea fi recunoscuta de Ansys Workbench la finalul modelarii i n CATIA V5 piesa a
fost salvata intr -un format neutru, si anume STP.
Apoi a putut fi importata si recunoscuta de catre Ansys Workbench ca un format nativ,
programul permitand astfel performarea unei analize statice, analiza ce urmeaza a fi aplicata
corpulu i ales.

2. Discretizare si mod de lucru in Ansys WB
Primul pas a fost acela de a se importa geometria creata in CATIA V5 si “legarea ” acesteia de
analiza dorita: STATIC STRUCTURAL.
Piesa fiind din otel nu a fost nevoie de alegerea altui material, otelul fii nd materialul predefinit
in Ansys WB.

Figura 3. 27 Fereastra Ansys

In continuare se deschide tab -ul “Model” unde se realizeaza discretizarea, se aplica fortele si
blocajele pe modelul CAD:

Figura 3. 28 Model discretizat
In figura 3.8 se poate obser va piesa in urma discretizarii. Discretizarea este una de tip “Hex –
Dominant” cu marimea elementului de 30.

Figura 3. 29 Fereastra Ansys

Figura 3.3 0 Evidentiere blocaje

In figura 3.10 sunt evidentiate blocajele. Pentru ca analiza sa poata fi executata corect acestea
au fost amplasate in picioarele piesei.

Figura 3.3 1 Evidentiere puncte aplicare forte
In imaginea prezentata mai sus au fost evidentiate incarcarile si modul in care actioneaza
acestea in timpul functionarii ansamblului de impachetat.
Pentru a putea calcula rezultatele dorite, in meniul SOLUTIONS se vor adauga rezultatele
dorite: deformatiile totale si tensiuni echivalente.

Deformatii totale:

Figura 3.3 2 Deformatiile totale

In figura 3.12 sunt reprezentate imagini in urma deformat iilor totale simulate de Ansys WB.
Rezultatele obtinute in urma acestei simulari pot fi vazute in figura 3.13:

Figura 3.3 3 Rezultate din program
Dupa ce programul a calculat ce se intampla cu intreaga structura in urma calculelor impuse de
utilizator, ac esta a gasit deplasari de doar 0,03 mm, evidentiate cu culoarea rosie.

Figura 3.3 4 Deformata structurii

In figura 3.14 este reprezentat deformata structurii si tensiunile ce apar in structura.
Pentru rezultatele acestor ten siuni se poate observa figura 3.15 :

Figura 3.3 5 Rezultate din program

Concluzii:
In urma analizei statice realizate pe structura din cadrul ansamblului de impachetat au fost
calculate tensiuni maxime de doar 0,03 mm si tensiuni echivalente de 5 ,06 MPa, acestea fiind
rezulta te normale in timpul functionarii, nefiind necesar a se interveni asupra structurii sau a
se face alte modificari.
De aici se poate trage concluzia ca piesa aleasa pentru analizat nu va reprezenta niciun pericol
pentru structura in timpul functionarii.

3.4 Arhitectura generala a structurii de comanda si control a structurii
logistice

Termenul de PLC se trage de la termenul din limba engleza Programmable Logic Controller,
acesta fiind un calculator utilizat la automatizarea activitatilor industriale.
Modu l de functionare al acestui dispozitiv consta in verificarea starii la intrare si in functie de
asta va activa sau dezactiva iesirea.

Acest tip de echipament fiind proiectat pentru folosirea in spatii industriale este rezistent la
diferite intemperii cu c are acesta ar putea interfera, cum ar fi: frig, umezeala, praf, temperaturi
scazute, si totodata opune rezistenta la zgomotul electric, impact sau vibratii.
Pentru o siguranta mai mare, inainte ca programul sa fie transferat pe automatul programabil
este s cris pe un calculator, testat, si abia in urma verificarilor facute pe calculator este transferat
pe automat.

Figura 3.3 6 Automat programabil de la OMRON – CP1L

Avantajele folosirii automatelor programabile:
• Posibilitate de testare;
• Siguranta;
• Flexibi litate;
• Cost scazut;
• Documentarea;
• Viteza de operare;
• Modul de programare.

In aplicatiile industriale, si nu numai, pentru a se putea automatiza se apeleaza la o serie de
componente, componente ce sunt mai apoi conectate la automatul programabil. Aceste
componente se pot conecta atat pe intrarile automatului programabil, cat si pe iesirile acestuia.
In continuare se vor enumera cele mai utilizate dintre acestea:
Pentru intrari:
– Butoane;
– Senzori;
– Intrerupatoare;

– Traductoare.
Pentru iesiri:
– Invertoare folosi te la controlul motoarelor de C.A;
– Drivere folosite la controlul motoarelor (motoare de C.C. sau motoare pas cu pas);
– Bobine;
– Relee;
– Leduri;
– Becuri de semnalizare.
Dupa cum s -a mentionat anterior, domeniul principal in care sunt utilizate automatele
progr amabile este cel industrial, dar se utilitatea acestora mai este intalnita si in alte domenii,
cum ar fi:
– Securitate;
– Agricultura;
– Transporturi.
Pentru a se putea prezenta mai pe larg utilitatea acestor dispozitive, in continuare vor fi
prezentate o mare p arte din aplicatiile unde vor fi intalnite:
– Controlul sistemelor AS -RS;
– Controlul conveioarelor;
– Controlul sistemelor de infoliere;
– Controlul masinilor de impachetat;
– Controlul sistemelor de paletizat;
– Controlul sistemelor de imbuteliere;
– Controlul semafoa relor;
– Controlul iluminatului stradal;
– Controlul ferestrelor din solare;
– Controlul nivelului de apa din furtune (pentru sere);
– Controlul usilor de acces.

Figura 3.3 7 Elementele componente de conectare, reglare si afisare

1 – Terminalul de intrare
2 – Indicatorii de intrare
3 – Slot de conectare optionala
4 – Unitate de conectare a modulelor de extindere a numarului de IN/OUT
5 – Indicatorii de iesire
6 – Terminalul de iesire
7 – Pin de intrare DIN
8 – Indicatorii operationali
9 – Bateria
10 – Potentiomet rul analogic / switch DIP / Port -ul USB
11 – Slotul de memorie

Figura 3.3 8 Statusul indicatorilor automatului programabil

Figura 3.3 9 Schema de conectare a elementelor electro -mecanice si electro -pneumatice la automatul
programabil

Figura 3.4 0 Tipul semnalelor regasite in cadrul schemei de conectare

3.5 Comanda cu PLC a structurii logi stice
CX-One este un software cu ajutorul caruia utilizatorii pot construi, configura sau promova o
mare diversitate de dispozitive, cum ar fi PLC -uri sau HMI -uri. Cu un minim de ore necesare
instruirii utilizatorilor, acest software poate configura si pro grama o gama larga de sisteme de
automatizare.

Figura 3.4 2 Prima pagina a programului

Figura 3.4 3 Linie de program realizata in CX -Programmer

In linia de cod prezentata mai sus s -a avut in vedere programarea senzorului Vision amplasat
deasupra benzii de conveior a masinii de impachetat.
In momentul in care senzorul detecteaza prezenta unei napolitane acesta transmite un semnal
mai departe catre masina de impachetat pentru ca mai apoi acesta sa permita functionarea, si
implicit transportul napolitanei catre zona de termos udare, implicit taiere. Totodata daca
masina intampina vreun impediment in timpul functionarii, odata cu detectarea unui produs de
catre senzor acesta va transmite o comand a catre automatul programabil si implicit va duce la
oprirea te mporara a benzii conveiorului.

3.6 Simularea functionarii structurii si interfata SCADA de comanda
SCADA, sau tradus in limba romana Monitorizare, Control si Achizitii de Date , este un sistem
industrial de control (ICS). ICS sunt sisteme controlate ce mo nitorizeaza si controleaza procese
industriale. Sistemele SCADA se disting din punct de vedere al istoriei de alte sisteme ICS
fiind procesate la o scara larga, ce pot include multiple locatii si distante largi.
Aceste sisteme includ procese industriale de infrastructura, si facilitati de baza, precum:
– Procese industriale, ce includ: productie, fabricatie, generare de energie si rafinare, si
poate rula in moduri continue, in loturi, in moduri repetitive si discrete;
– Procese de infrastructura, ce pot fi publ ice sau private, si includ tratarea si distributia
apei contaminate si tratarea ei, tevi de conbustibil si gaz, transmitere si distributie de
energie electrica, mori de vant, sisteme de aparare civile si sisteme largi de comunicare;
– Procesele de facilitate se gasesc atat in facilitati publice, cat si in private, inclusiv
cladiri, aeroporturi, vapoare si nave spatiale. Ele monitorizeaza si controleaza
incalzirea, ventilatia si aerul conditionat, precum si consumul de energie electrica.
Principalele component e ale unui sistem de tip SCADA:
– Unul sau mai multe PLC -uri;
– Un HMI (Human Machine Interface);
– Infrastructura de comunicatie.

Figura 3.4 4 Interfata SCADA
`
Numar Denumire
1 Zona comenzi
2 Zona desenare
3 Spatiul de lucru

Cel mai utilizat element in constructia fluxului logistic pentru ambalat napolitane a fost cel de
tip „toggle”.

Figura 3.4 5 Inserare buton de tip „toggle”

Primul pas dupa inserarea acestuia in spatiul de lucru, se selecteaza tipul operatiei (s -a ales
IN/OUT Button), si se aloca o stare (ON/OFF) .

Figura 3.4 6 Butoanele alocate proiectului

Pentru selectarea directiilor (orizontal, vertical), rotiri, vizibilitati obiecte si asa mai departe se
va selecta din fereastra „Animation editor” (figura 3.27 ) comanda dorita si apoi se vor scr ie
valorile dorite in fereastra din figura 3.26.

Figura 3.4 7 Fereastra „Animation editor”

Figura 3.4 8 Fereastra introducere valori
Deasemenea p entru realizarea miscarilor in program a fost necesara scrierea unui cod (figura
3.24) , cod ce este regasit in totalitate in continuare:
„if b1=true then
v1=v1+1
end if

if (v1>350) then
v2=v2+1
end if

if b3=true then
v3=v3+1

end if

if b4=true then
v4=v4+1
end if

if b5=true then
v5=v5+1
end if

if (v5>450) then
v6=v6+1
end if

if (v6>300) then
v7=v7+1
end if9

if (v7>300) then
v8=v8+1
end if

if b6=true then
v9=v9+1
end if

if v3>100 and v3<150 then
b7=true
else
b7=false
end if”

Figura 3.4 9 Fereastra inserare cod
In cazul unei probleme intalnite pe parcursul functionarii, a fost necesara deasemenea si
scrie rea unui cod care sa poata reseta intregul ciclu, ca mai apoi acesta sa fi reluat de la pozitia
initiala (figura 3.30 ).

Figura 3.5 0 Fereastra cod resetare

In continuare in figura 3.31 este fotografiata imginea de ansamblu a fluxului logistic pentru
amba lare napolitane. Simularea video a acestui flux este atasata anexei acestei lucrari.

Figura 3.5 1 Imagine de ansamblu flux

Capitolul 4. Aplicatia software de conducere a firmei
4.1 Prezentarea aplicatiei de conducere a firmei
4.1.1 De scrierea aplicatiei
Microsoft Dynamics ERP este un software de planificarea resurselor intreprinderii.
Aplicatiile sale fac parte din Microsoft Dynamics, o linie de software -uri de administrare a
afacerii, detinut si dezvoltat de catre Microsoft.

Figura 4.1 Logo
Microsoft Dynamics ERP include 5 produse primare:
• Microsoft Dynamics AX;
• Microsoft Dynamics GP;
• Microsoft Dynamics NAV;
• Microsoft Dynamics SL;
• Microsoft Dynamics C5.
Acest software a fost proiectat astfel incat sa fie in ajutorul clientului:
• Conec teaza intregul lant de distributie;
• Face datele financiare curente si rapoartele accesibile pentru planificarea afacerii;
• Automatizeaza functiile repetitive si cele de rutina astfel incat angajatii sa se poata
concentra mai bine pe sarcinile importante;
• Minimizeaza costul si complexitatea in ce priveste administrarea salariilor, benific iilor,
recrutarii;
• Furnizeaza o vizibilitate sporita asupra factorilor de performanta, cum ar fi profitul sau
eventuale probleme ce pot aparea;

4.1.1 Prezentarea modului de functionare
Microsost Dynamics NAV ajuta la o planificare facila resursele intreprinderii, face pentru
IMM -uri automatizarea si conectarea intre departamente precum marketing, achizitii, vanzari,
management de proiect, contabilitate, operatiuni, resurse um ane, salarizare, managementul
clientilor.
Acest softwar e este utilizatbil in multe departamente si tipuri de afaceri, precum distributie,
fabricatie, guvern, lanturi hoteliere, agricultura, organizatii non -guvernamentale, si multe
altele.

Caracteristici pr icipale ale software -ului:
a) Finantele, se ocupa de:
– Bugete (distribuirea bugetelor pentru fiecare departament);
– Administrarea banilor (se ocupa de conturile la banci);
b) Vanzari, creante;
Pastrarea clientilor si donatorilor, plata indiferent de moneda benefic iarului . Pe langa acestea
cu ajutorul acestui modul se pot extrage o varietate mare de rapoarte, dar si evidenta diferitelor
tipuri de remuneratii.
c) Achizitii, datorii;
Mentinerea evidentei articolelor cumparate, a facturilor, relatii cu furnizorii.
d) Mijloac e fixe;
Se ingrijeste de mijloacele fixe ale intreprinderii (mijloace neconsumabile, care sunt folosite
mai mult de un an de zile), cum ar fi parcul auto, dispozitive folosite in cadrul proceselor de
fabricare. De asemenea se pot extrage diverse rapoarte.
e) Inventarul;
Este folosit pentru a se putea tine evidenta tuturor obiectelor ce sunt folosite de -a lungul unui
an calendaristic, si pentru a se putea calcula profitul si pierderile la sfarsitul anului fiscal.
f) Managementul HR
Se foloseste la tinerea evidente i numarului de angajati, la evidenta zilelor de concediu pentru
fiecare persoana individual, dar si la diferite rapoarte care ajuta angajatii din departamentul
resurse umane sa vada evolutia angajatilor.

4.2 Utilizarea aplicatiei ERP pentru fluxul logisti c stabilit
Deoarece este unul dintre cele mai „la moda” software -uri de tip ERP de pe piata acesta are o
gama larga de intrebuintari, ce pot fi foarte utile angajatilor, scutindu -le o mare parte din
sarcinile zilei, dar si companiei care chiar daca la ince put costurile pentru un astfel de software
poate parea ridicat, odata achizitionat se vor vedea schimbari majore si la sfarsitul anului fiscal
se vor vedea reduceri semnificative ale cheltuielilor pe mai multe sectoare. In figura 4.4 este
prezentata interf ata Microsoft Dynamics pe module:

Figura 4.2 Modulele software -ului

Pentru folosirea software -ului ERP Microsoft Dynamics in vederea administrarii si conducerii
fluxului ce produce napolitane cu miere si nuca de cocos trebuie creata o noua companie cu o
baza proprie de date dupa cum se poate vedea in figura 4.2:

Figura 4.3 Creare companie noua

Pasul urmator va fi introducerea numelui noii companii ce urmeaza a fi administrata cu ajutorul
acestui software:

Figura 4.4 Denumire companie

Pentru a fi ma i precisi si pentru a satisface nevoile clientilor mai in amanunt, cei de la Microsoft
au facut mai multe categorii pentru a fi mai indeaproape fiecarei industrii dupa cum se poate
observa in figura 4.5 :

Figura 4.5 Selectare industrie

Odata setati prim ii pasi in vederea infiintarii noii companii trebuie avut grija la deschiderea
programului ca sa deschidem profilul companiei create recent si nu compania Cronus,
companie data drept exemplu de catre cei de la Microsoft, dupa cum se poate vedea mai jos:

Figura 4.6 Deschidere companie

Pentru a se putea tine evidenta fiecarui angajat, la inceput se vor introduce manual date pentru
fiecare angajat al companiei:

Figura 4.7 Fisa angajat

In continuare in figura 4.8 se observa lista cu angajati la un momen t dat in cadrul companiei.
Pentru deschiderea acestei liste se va apasa tasta F5, iar pentru crearea unei noi fise de angajat
se va apasa pe tasta F3.

Figura 4.8 Lista angajati

Un alt atribut folositor al programului este acela ca tine evidenta tuturo r echipamentelor
detinute de catre companie la un moment dat, cat a costat echipamentul respectiv la momentul
achizitionarii, dar si timpul ramas pana la urmatoarea interventie a echipei de mentenanta acolo
unde este cazul:

Figura 4.9 Lista echipamente

O alta unealta cu care vine progra ’mul este utila de data aceasta departamentului financiar,
deoarece se pot inregistra pentru fiecare angajat in parte banca cu care lucreaza si mai important
codul IBAN pentru a se putea fi livrat salariul.

Figura 4.10 Cont banca
Evidenta clientilor este deasemenea tinuta tot cu ajutorul acestui ERP. Se pot introduce o mare
varietate de date despre client , de la adresa, persoana de contact, pana la codul IBAN pentru a
se pu tea face platile.

Figura 4.11 Fisa client

In imaginea 4.12 este o lista clasica „to -do” utila fiecarui angajat care foloseste software -ul, in
schimb aceasta lista mai are ca plus faptul ca la data la care este setata de catre utilizator ii va
aminti acestuia de sarcina ce o are de indeplinit.

Figura 4.12 Lista activitati
Pentru a putea tine legatura cu furnizorii, exista aceasta posibilitate oferita de program unde
deasemenea se pot stoca toate informatiile utile despre acestia, ca in momentul in care de
exemplu este necesara o livrare in plus cu o zi mai devreme sa poata fi contactati si totodata
inregistrarea comenzii in sistem.

Figura 4.13 Card furnizor

In figura 4.14 se poate observa o comanda ce urmeaza a fi livrata catre furnizori.

Figura 4.14 Comanda

O alta intrebuintare extrem de f olositoare a software -ului este aceea ca tine evidenta cu
exactitate a fiecarei napolitane ce este produsa. Astfel se poate sti la orice ora numarul de
napolitane produse intr -un interval anume de timp , din ce lot face parte o anume napolitana,
unde se afl a depozitata si asa mai departe.

Figura 4.15 Fisa napolitana

Capitolul 5 Management de proiect
5.1 Management de proiect – realizare produs (aplicatie de productie),
detalierea proceselor asociate etapelor tehnologice necesare pentru
realizarea unui produs.

Microsoft Project este un software, dezvoltat si detinut de catre Microsoft. A fost proiectat
pentru a asista manageri si oamen i care se ocupa de administrarea unui proiect in dezvoltarea
unui plan de lucru, atribuire de resurse mat eriale si umane acolo unde este cazul , urmarirea
progresului si la administrare a bugetului.
Desi este unul dintre primele produse Microsoft si unul dintre cele mai folosite software -uri de
acest tip de pe piata, Microsoft Project nu face parte din pachetul Office. Este disponibil in
doua var iante, Standard si Professional, ambele editii fiind disponibile atat in versiunea de 32
de biti, cat si de 64 de biti.

Figura 5.1 Logo

Project creaza bugete bazate pe sarcini de lucru si resursele necesare acestora l a un moment
dat. Pe masura ce resursele sunt asignate sarcinilor de lucru, programul calculeaza costurile .
Resursele principale, cum ar fi oamenii, echipamente si materiale, pot fi impartite intre proiecte
folosind un fond comun de resurse. Fiecare resursa are propriul sau calendar, lucru necesar
deoarece se poate sti despre fiecare in parte cand si cat este folosita. Fiecare resursa poate fi
distribuita la mai multe sarcini, si fiecarei sarcini i se poa te distribui mai multe resurse, astfel
aplicatia din p rogram calculeaza sarcini de lucru bazate pe disponibilitatea din calendarul
resurselor. Pentru o mai buna intelegere a orarului de functionare, programul ofera si diferite
grafice (Gantt).
In functie de domeniile propuse, proiectele se impart in mai mult e categorii:
– Educationale;
– De investitii;
– De organizare;
– De cercetare si dezvoltare.

Managementul de proiect este utilizat la organizarea, planificarea, coordonarea si
supravegherea muncii si angajatilor, supraveg heaza indeplinirea unor sarcini in conditi i
restranse de resurse, costuri si timp.
Pentru ca un proiect sa fie de succes el trebuie sa aiba in vedere patru functii de baza:
– Planificarea;
– Organizarea;
– Coordonarea;
– Controlul.
Pasii ce trebuie urmati in fiecare proiect:
– Faza de definire;
– Planifica rea;
– Organizarea;
– Implementarea;
– Finalul si analiza acestuia.

Dupa instalarea programului, este necesara creerea unui nou proiect. De aceea se va apasa pe
„Blank project” pentru demararea noului proiect:

Figura 5.2 Pagina initiala Microsoft Project

Dupa cum se poate observa in figura 5.3 interfata Microsoft Project este foarte similara cu alte
programe ale companiei, de aceea lucrul cu acesta este un avantaj pentru persoanele care nu au
experienta cu acesta, totodara butoanele si comenzile create sp ecial pentru Project sunt foarte
intuitive si usor de folosit.

Figura 5.3 Interfata Microsoft Project

Primul lucru efectuat in startul lucrului cu Microsoft Projec t este setarea datelor de start si de
sfarsit dupa cum se poate observa si in figura 5.4 . In acest tab se mai pot de asemenea seta de
asemenea gradul de prioritizare, dar si tipul de calendar dupa care se vor desfasura activitatile
companiei.

Figura 5.4 Setare interval de desfasurare proiect

Programul ofera printre multe altele si posibilit atea de a alege moneda in care se va lucra,
optiune foarte utila deoarece in cadrul acestuia se vor gasi peste 100 de monede , ceea ce confera
programului optiune de operabiltate in tot atatea tari.
Tot in cadrul acestui tab se va alege si tipul calendarulu i folosit de -a lungul proiectului,
calendarul de tip „Gregorian” fiind cel standard.

Figura 5.5 Fereastra optiuni

Microsoft Project ofera de asemenea si optiunea de a stabili zilele lucratoare ale unei luni, dar
si zilele libere. Se pot astfel introduce pentru fiecare angajat in parte zilele de concediu avute
de-a lungul anului, intervalul orar conform caruia isi desfasoara activitatea zilnica, dar si zilele
libere national, aceste zile fiind insa introduse pentru toti angajatii (desigur cu exc eptia
persoanelor care nu pot lipsi din cauza pozitiei ocupate in companie). Un exemplu de acest fel
se poate observa in figura 5.6, unde in ziua de 29 iunie, de Sfintii Apostoli Petru si Pavel s -a
considerat zi libera national si s -a introdus ca si except ie de la zilele lucratoare.

Figura 5.6 Fereastra optiuni

Urmatorul pas in lucrul cu Microsoft Project este introduce rea efectiva a fazelor de lucru
(figurile 5.7.a si 5.7.b). In aceasta faza se pot introduce mai multe constrangeri, cum ar fi
succeso rii (scrisi in tabel cu bold) si predecesorii, de asemenea se pot adauga relationari intre
activitati, adica o etapa a proiectului sa poata incepe numai cand succesoarea acesteia si -a
terminat activitatea.
In tabel sunt descrisi pasii urmati in cadrul fl uxului logistic pentru ambalarea napolitanelor,
durata fiecarei activitati in parte, dar si data de start si de terminare a acestora.
Microsoft Project mai da totodata si posibilitatea alegerii modului de programare a activitatilor
(tab-ul „Task mode”) , si anume manual si automat., de preferat fiind modul automat, mod
preferat de majoritatea utiliztorilor.

Figura 5.7 a. Faze de lucru

Figura 5.7.b Faze de lucru

In figura 5.8 este reprezentat graficul Gantt al proiectului, unde se vad relationar ile dintre
etapele proiectului si cum fiecare depinde de prededecesoarea sa, asta insemnand ca nicio
activitate nu poate incepe fara ca cea de dinaintea sa sa se fi terminat. De exemplu umplerea
napolitanelor cu crema de miere si nuca de cocos nu se poate face inainte ce procesul de coacere
a blaturilor sa se fi terminat, sau activitatea de paletizare a cutiilor nu poate avea loc fara ca
procesul de ambalare si de asamblare a cutiilor sa fie terminat.
Cu ajutorul diagramei de tip Gantt se mai pot determina informatii referitoare legate de fiecare
activitate din proiect, succesiunea logica a activitatilor, dar si disponibilitatea resurselor.

Figura 5.8 Grafic Gantt

Pentru fiecare activitate dupa cum se poate observa in figura 5.9 se pot aduce „personali zari”,
adica se poate edita den umirea, se poate modifica tipul de programare (manuala sau automata),
se mai pot schimba predecesori si succesori, data de start si de final, sau chiar gradul de
prioritate a acesteia.

Figura 5.9 Fereastra informatii activitate

In continuare in figura 5.10 este reprezentata fereastra din program de unde se adauga resursele
umane proiectului si costurile aferente fiecarei resursa in parte pe perioada unei luni de zile.
Tot aici se pot adauga, sterge sau inlocui anumite resurse umane sau materiale pentru o anumita
activitate.

Figura 5.10 Atribuire resurse

In figura 5.11 este reprezentat tabelul cu resursele aferente proiectului , in cazul de fata fiind
reprezentate doar resurse umane. Aici se sele cteaza tipul resurselor, disponibilitatea acestora
in luna urmatoare, care este costul cu fiecare resursa in parte pe ora si multe altele.

Figura 5. 11 Resurse umane

Capitolul 6. Asigurarea calitatii
6.1 Asigurarea calitatii pentru produs
Asigur area calitatii acapareaza toate activitatile ce se desfasoara in cadrul unei organizatii,
indiferent de domeniul acesteia de activitate, activitati ca proiectare, imbunatatire,
implementare si pana la fabricare si feedback -ul primit de la beneficiarii fin ali.
Scopul asigurarii calitatii este de a indeplini sau chiar de a depasi cerintele clientilor in ceea ce
priveste calitatea produsului finit, indiferent de natura acestuia.
Mierea (ingredientul principal in producerea napolitanelor cu miere si nuca de cocos) este
supusa unor reguli foarte stricte din cauza faptului ca producerea acesteia poate fi vazuta ca si
„agresiva” din cauza:
– Poluarea mediului inconjurator;
– Incalcarea tehnologiilor de ingrijire a familiilor de albine;
– Modului de productie;
– Adaugare a de zahar sau alte ingrediente ce duc la falsificarea calitatii mierii .
Incalcarea parametrilor calitatii mierii , chiar daca este vorba si despre o incalcare minora a
acestor parametri, automat va duce la pierderi de pret sau chiar la neprimirea certific atelor
necesare comercializarii.
Reglementarea controlului vizavi de calitatea mierii este facuta de organe cu un statut:
– National;
– European;
– International.
Normele ce sunt luate in vedere atunci cand se ofera un certificat de calitate a mierii sunt:
– Mediul de provenienta si compozitia acesteia;
– Normele de igiena din locatia unde a avut loc procesul de ambalare;
– Controlul de catre organe abilitate;
– Ambalajele care vor intra in contact direct cu mierea;
– Procesele de etichetare;
– Spatii de depozitare.
Ca si concluzii legate de asigurarea calitatii mierii:
– Este vitala cunoasterea parametrilor calitatii in care o miere de calitate superioara
trebuie sa se incadreze;
– Cunoasterea eventualelor cauze ce pot interveni asupra acestor parametri;
– Respectarea:
▪ -Tratamentelor ce sunt date stupilor anul sau trimestrial;
▪ -Amplasamentului atunci cand se calatoreste in vederea culegerii
diferitelor tipuri de miere (de salcam, de floarea soarelui)
▪ -Conditiilor de prelucrare a mierii in urma extragerii acesteia din stupi.