IMPORTANȚA APLICĂRII PROTOCOLULUI KINETOTERAPEUTIC ÎN [608820]

UNIVERSITATEA ”TRANSILVANIA” BRAȘOV
Facultatea de Educație Fizică și Sporturi Montane
Specializarea Kinetoterapie și Motricitate Specială

IMPORTANȚA APLICĂRII PROTOCOLULUI KINETOTERAPEUTIC ÎN
TRATARE A PARALIZIEI CEREBRALE INFANTILE

Coordonator științific:
Lector univ. dr. NECHITA Florentina
Absolvent: [anonimizat] 2017

CUPRINS
Introducere …………………………….. ………………………………………………………………. ……… 1
Generalitati……………………………………………………………………………………. ..1
Motivul alegerii temei…………………………………………………………………….. ..1
Actualitatea temei…………………………………………………………………………….2
Scopul și sarcinile cercetării………………………………………………………… …….2
Ipoteza………………………………………………………………………………………… ….3
Capitolul I Fundamentarea teoretică a lucrării de licență……………………………….. ……… 4
I.1Biomecanica aparatului locomotor…………………………………. ……….. …….. 4
I.2.Notiuni generale ale S.N.C ………………………………………………………. …..6
I.2.1Componentele S.N.C …………………………………………………………. ……… 6
I.3.Functia nervoasa notiuni generale………………………………………….. ………7
I.3.1.Actul reflex……………………………………………………………………….. …….7
I.3.2. Căile de transmitere……………………………………………………………. …….9
I.3.3Examinearea reflexelor…………………… ……………………………………. ……9
I.3.4.Sindromul de neuron motor central…………… …………………………. ……11
I.4. Descriere tetrapareza spastică …………………………………………………. …..12
I.4.1 Spastic itatea sau hipertonia piramidală ……………………. …………………. 13
I.4.2. Etiologie tetrapareză spastică ……………………. ……………….. ……13
I.4.3. Cauz e si factori tetrapareză spastică ………………………………… ………..14
I.4.4. Atitu dinea pacientului cu tetrapareză spastică ………………………….. …14
I.4.5. Examinarea clinica…………………………… …………………………………….. 15
I.4.6. Tratamentul tetraparezei spastice…… …………………………………… …….16
I.5. Obiective……………………………………………… ………………………………. ….17
I.5.1. Descrierea metodelor de recuperare………………………………………. …..18
Capitolul II Organizarea cercetării……………………………………………………………….. …….. 23
II.1. Durata cercetarii………………………………………….. …………………………… 23
II.2.Locul desfasurarii cercetarii…………………………………….. …………………. 23
II.3.Subiectii cercetă rii……………………………………………………………………… 24
II.4. Aparate, instalații și materiale…………… ………………………………… …….. 25
II.5.Metode și tehnici de cercetare………………………………………………. …….. 31
II.6.Procedura (modul de organizare) de desfașurare a cercetării. ……… ……32
II.7.Exercitii folosite in programul kinetic de recuperare ………………………. 33

Capitolul III Prezentarea, prelucrarea și interpretarea statistică a rezultatelor obținute… 39
Concluzii și
recomandări
………………………………………………………………………………………………. ………. 53
Bibliografie ………………………………………………………………………………………………. ………. 54
Anexe ………………………………………………………………………………………………. ………. 56

1
INTRODUCERE
Lucrarea de față scoate in evidenta rolul kinetoterapiei in recupe rarea pacienților
cu tetrapareză spastică .
Programele kinetice ocup ă un rol important în recuperarea numeroaselor patologii,
devenind chiar o prezență obligatorie.
“Paralizia cerebrală este o tulburare cronică a mișcării din cauza leziunii sistemului
nervos central. Paralizia cerebrală se manifestă prin mișcări reflexe involuntare și
contracții musculare (spasme) care pot afecta o parte a corpului sau tot corpul. Cu
paralizia c erebrală sunt asociate alte afecțiuni cum ar fi convulsiile, disfuncții vizuale
sau auditive.”[ https://ro.wikipedia.org/wiki/Paralizie_cerebral%C4%83 ]
Primele descrieri ale bolii apar în lucrările lui Hipocrate în secolul V Î .Hr.
In secolul al -XlX-lea, un chirurg pe nume William John Little a făcut numeroase
studii si cercetări asupra acestei boli.
Timp de multi ani aceasta afecți une a fost cunoscuta sub numele de boala Little.

GENERALITĂȚI
Kinetoterapia sau “Kinetologia medicala este o știință este o știință biologica
interdisciplinar a, care se ocupa exclusiv cu stu diul mișcării corpului omenesc, a
elementelor anatomo -functionale care concura la re alizarea acesteia si la modalitățile de
corectare si/sau compensare a perturbărilor reversibile, parțial reversibile sau
ireversibile.”
[ https://www.slideshare.net/65carmenga/kinetologie -medicalamarianacordun ]
Importanț a kinetoterapiei in afecțiunil e neurologic e ( recuperarea neurologică,
nivel de afectare, influență negativă asupra calității vieții copil si familie, inc luziunea
sociala, copil cu CES.
Un obiectiv general a l kinetoterapiei asupra acestei patologii, este acela de a aduce
un aport de progres în dezvoltarea integrală din punct de vedere neuro -psihomotor și
psihosocial.

MOTIVUL ALEGERII TEMEI
În perioada realizării stagiilor de practică kinetoterapeutică am luat contact cu
această patologie, în cadrul Centrului de E ducație Incluzivă Brașov. Pe parcursul acestor
ore de practică am observat severitatea nivelului de afectare, cât și importanța aplicării
sistematice a mijloacelor kinetice în mod individualizat prin raționalizarea și
standardizarea acestora. Așadar, am de cis să aprofundez această sferă de patologie.

2
Astfel, prin realizarea acestei lucrări vreau sa evidențiez importanta pe care o are
kinetoterapia în recuperarea pacien ților care suferă de tetrapareză spastică .
Această tema este importantă deoarece cu ajutorul metodelor de recuperare,
pacientul reușește într -o oarecare măsură sa fie capabil sa se integreze in societate și să
scadă nivelul de dependeț ă asistată, prin creșterea gradului de motricitate.
Imposibilitatea de mișcare a pacienți lor diagnosticați cu tetrapareză spastică
reprezintă o gravitate. Tabloul clinic complex al tetraparezei spastice stă la baza deciziei
mele de a aprofunda prin cercetar e această patologie. Din această cauză am început
cercetarea prin aplicarea mijloacelor, metodelor si tehnicilor specifice recupe rării
pacienților cu tetrapareză spastică pe aceste persoane.

ACTUALITATE A TEMEI
Deși este o temă care este tratată de foarte mult timp de către speciali ști,
reprezintă totodată un subiect de actualitate pentru cercetătorii din domeniu.
Severitatea afectării supun e specialiștii la studii de cercetare în vederea îmbunatățirii
mijloacelor de recuperare utiliz ate in această patologie. Importanța acestor ce rcetări
reiese din nevoia de a îmbunătăți calitatea vieții acestor persoane, prin creșterea gradului
de motricitate și incluziune socială.

SCOPUL SI SARCINILE CERCETARII
Scopul principal este acela de a ajuta pacienții cu tetrapareză spastică . Acești
pacienți au nevoie de intervenția specialiștilor pentru a le asigura o creș tere a
interacțiunii sociale. Nevoia de a favoriza o creștere calitativă a relațiilor interumane cu
familia si cu cei din jur pune baza obiectivului general al acestei lucrăr i.
Sarcinile care contribuie la realizarea aceste i lucrări sunt:
 Documentarea bibliografică și strângerea informațiilor de specialitate;
 Discuții cu specialiștii din domeniu;
 Alegerea grupului de cercetare;
 Stabilirea ipotezelor și obiectivelor l ucrării;
 Evaluarea inițial ă, intermediară și finală;
 Stabilirea obiectivelor de recuperare;
 Întocmirea programului de recuperare și aplicarea acestuia;
 Înregistrarea și interpretarea rezultatelor;

3
 Realizarea și interpretarea graficelor și tabelelor;
 Întocm irea și redactarea lucrării de licență;
 Realizarea prezentării power point;
 Susținerea lucrării de licență și prezentarea power point;

IPOTEZA
Plecăm de la premiza că prin aplicarea sistematică și individualizată a mijloacelor
specifice kinetoterapiei la pacienții cu tetrapareză spastică , conduc spre o îmbunătățire
neuropsihomotrică si psihosocială.
Din ipoteza generală realizăm următoarele ip oteze secundare:
1. Prin aplicarea mijloacelor de kinetoterapie pasivă se vor obține progrese la nivel
articular.
2. Prin aplicarea tehnicilor FNP se obțin rezultate pozitive la nivelul creșterii
controlului neuromotor și al mobilității articulare.
3. Aplicarea sistematică a ședințelor de kinetoterapie conduc la o creștere a
interacți unii sociale.

4

CAPITO LUL l – FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A LUCRĂ RII
I.1Biomecanica aparatului locomotor
a) Legile fundamentale ale mecanicii:
 Principiul l al mecanicii sau principiul inerției:
„Orice corp își menține starea de repaus sau de mișcare rectilinie uniformă atât timp
cât asupra sa nu acționează alte forțe sau suma forțelor care acționează asupra sa este
nulă.”[ https://ro.wikipedia.org/wiki/Legile_lui_Newton ].
 Principiul al doile a al mecanicii sau principiul accelerației:
„Mărimea forței care acționând asupra unui corp îi imprimă o anumită accelerație
este egală cu produsul dintre masa corpului și mărimea accelerației.”
[Nenciu , G. ,Pașol , I. , 2012 , pag. 14].
 Principiul al treilea al mecanicii sau principiul interacțiunii:
„Acțiunile reciproce a două corpuri sunt totdeauna egale ca mărime și de sens
contrar.” [Nenciu , G. ,Pașol , I. , 2012 , pag. 14].

b)Analiza biomecanică a mersului:
„Mer sul, ca (bipedalism alternativ), este o mișcare ciclică, realizată prin ducerea
succesivă a unui picior înaintea celuilalt, fiecare dintre cele 2 membr e inferioare având
pe rând funcț ia de propulsor și de suport (există un sprijin permanent al corpului pe sol,
fie prin intermediul unui picior – perioada sprijinului unilateral – fie cu ambele picioare –
perioada sprijinului bilateral).”[Marcu , V., Dan , M. 2006, pag. 12].
In funcție de momentele de sprijin si balans se disting 4 faze ale mersului:
 Faza întâi numita si faza de inițiere ține pînă la momentul verticalei si est e
compusă din contactul inițial si încărcarea.
 Faza a doua numită si „momentul verticalei pici orului ( numit moment si nu fază
din cauza duratei foarte scurte) este timpul in care cor pul se sprijină pe un singu r
picior si are înălțimea maximă , centrul de greutate fiind deplasat ușor lateral in
direcția piciorului de sprijin pentru menținerea echilibrului ”[Cioroiu , S.G. , 2006,
pag.97].
 Faza a treia numită si faza de impulsie sau desprinderea piciorului de pe sol.
 Faza a patra numită oscilația sau balansarea este împărțită in oscilația inițială ,
oscilaț ia de mijloc si oscilația finală .

5

Fig. Nr. 1.1 Fazele mersului
[ http://www.scrigroup.com/sanatate/BIOMECANICA -LOCOMOTIEI –
UMANE42978.php ]
c)Pârghii
Pârghiile osoase sunt alcătuite din doua oase vecine, articulate mobil si legate
printr -un mușchi.
Elementele unei pârghii sunt:
– S- punctul de sprijin.
– R- forța de rezistentă .
– F- forța activă .
Clasificarea pârghiilor:
 „Pârg hia de gradul l – forța rezistentă si forța activă se află de o parte si de alta a
punctului de sprijin.
 Pârghi a de gradul 2 – forța rezistentă se află la mijloc, intre pu nctul de sprijin si
forța activă .
 Pârghia de gradul 3 – forța activă este situată intre punctu l de sprijin si forța
rezistentă .”[Fleancu , A. , Sechel , G. 2012, pag. 30].

6

Fig. Nr. 1.2. Pîrghii ale corpului omenesc
[ http://www.esanatos.com/anatomie/sistemul -muscular/Manifestarile –
contractiei -musc44186.php ]
I.2.Noțiuni generale ale S.N.C .
Sistemul Nervos Central (S.N.C.) este „acea parte a sistemului nervos care este
adăpostită in canalul rahidian si cavita tea neuronală .Este com pus din: măduva spinării
situată in canalul rahidian si encefalul si tuat in cavitatea neuro -craniană .Mai este
denumit si ax cerebrospinal sau nevrax.”[Albu , I., 1984, pag.3]
I.2.1.Componentele S.N.C .
„Măduva spinării este acea parte a sist emului nervos central care ocupă canalul
rahidian.Are aspectul unui cordon alb sidefiu, care la nivelul găurii occipitale se
continuă cu encefalul; măsoară in lungime, in medie, 45 cm. la bărbați si 41 cm. l a
femei. Are o greutate de 26 -30g.”[ Albu , I., 1984, pag.26]
Regiunile măduvei spinării:
1. Porțiunea superioară – este d e la bulb la umflatura cervicală si are aproximativ 2
cm. lungime.
2. Umflatura superioară – este de la a treia vertebră cervicală pană la a doua vertebră
toracală si are aproximativ 12 cm. lungime.
3. Porțiunea dorsală – este de la a doua vertebră toracală pană la a zecea vertebră
toracală .
4. Umflatura lombară – este de la a zecea vetebră toracală pana la a doua vertebră
lombară si are ap roximativ 9 cm. lungime.
5. Conul te rminal este extremitatea efilată a umflă turii lombare.

7
Encefalul sau creierul „reprezintă partea sistemului nervos central aflată in
interiorul craniului. El controloează numeroase funcții ale organismului ca bătăi le inimii,
mersul si alergarea, generarea de gânduri sau e moții.Într -un creier uman există intre 85
si 100 de miliarde de neuroni, fiecare dintre ei având cam 10.000 de conexiuni.”
[ https://ro.wikipedia.org/wiki/Creier ]

Fig.1.3. Sistemul Nervos Cent ral 1 -Creier, 2 -Creier si Maduvă Spină rii, 3 -Maduva
Spină rii
[ https://ro.wikipedia.org/wiki/Sistemul_nervos_central ]

1.3. Funcția nervoasă – noțiuni generale
1.3.1. Actul reflex
„Forma de mișcare cea mai simplă este mișcarea reflexă . Ea este, totodată, actul
reflex cel mai bine cunoscut. Din punct de vedere general, orice reacție a organismului ,
fie ea motorie, secretorie sau vasomotorie, care constituie răspunsul unei excitații
senzitive , se numește act reflex. Această transformare sau, mai bine, zis transmitere de
energie are loc într -un centru nervos, numit centru reflex.”[Robanescu , N.,1992 , pag.15].

8

Fig. Nr. 1.4. Actul reflex
[ http://www.medtrng.com/anatomy%20lesson/bhp13.htm ]

O mi șcare reflexă este compusă din 3 faze succesive:
a) excitarea nervului senzitiv;
b) excitarea centrului reflex intermediar;
c) excitarea ne rvului motor si mișcarea reflexă care o însoțește;
Receptorii organismului î nregistrează excitația senzitivă .După funcția lor,
receptorii sunt clasificați de către Sherrington in:
a) exteroceptori – receptează stimuli din mediul extern;
b) interoceptori – culeg si transmit impulsuri de la organele interne, aceștia sunt de
doua categorii: proprioreceptori( cule g informații de la articulații, mușchi si
tendoane) si visceroceptori( culeg informații de la organe).
I.M. Secenov vorbea de un simt muscular obscur care:”…împreună cu senzațiile
cutanate si optice constituie, cum s -ar spune, îndrumătorul prin cipal al conștiinței in
procesul de coordonare a mișcării…Prin urmare, atâta timp cat s e produce o contracție
musculară , de la nivelul pielii si a mușchilor segmentului in mișcare sosesc, continuu, in
centrii nervoși excit ații senzoriale care își schimb ă caracterul corespunzător
modificărilor mișcării si determină , prin aceasta, orientarea actelor motorii consecutive…
Senzațiile cutanate si musculare care însoțesc începutul, sfârșitul si toate fazele fiecărei

9
contracții musculare detremină durata ei si succesiunea in c are se contractă diferiți
mușchi.”[Robanescu , N.,1992 ,pag.15 -16].
Terminațiile nervoa se libere din capsula articulară si sinovială , organul tendinos
Golgi, corpusculii Vater -Pacini si fusurile neuro -musculare reprezintă proprioc eptorii
acestui „simt muscular obscur”.
„Corpusculii Golgi sunt alcătuiți din mici capsule fibroase, de formă cilindrica sau
fusiformă , in inter iorul cărora se găsește o bogată arborizație de fibre demielinizate
provenind dintr -una sau doua fibre nervoase.”[ Robanescu , N.,1992 ,pag.16].Corpusculii
Golgi sunt situați s ub joncțiunea musculo -tendinoasă si detectează tensiunea fibrelor
tendonului in timpul contracției musculare.
„Fusurile musculare sunt formate din 2 -10 fibre musculare subțiri, specializate, care
sunt fixate la capătul lor de endomisiul fibrelor ob ișnuite, prin capsula conjuctivă ce le
înconjoară.”[Robanescu , N.,1992 ,pag.16].
Matthews a cercetat receptorii proprio receptivi si a obsevat ca exis tă doua unități:
a) unități de tip A care sunt paralele cu mu șchiul si au un prag de excitare scăzut;
b) unități de tip B care sunt in serie cu mușchiul si au un prag de excitare ridicat;
1.3.2. Căile de transmitere
Sunt de doua feluri:
Grupa 1:
– fibre mielinice senzitive primare (1 A), acestea au viteza de conducere ridicată ;
– fibre mi elinice (1 B), acestea au viteza de conducere mare;
Grupa 2:
– este alcătuită din fibre mielinice secundare( 2 ) cu viteza de transmitere mică ;
I.3.3. Examinarea r eflexelor
„Reflexele reprezintă un răspuns motor sau secretor la acțiunea unui stimul adecvat
din mediul intern sau extern.”[Minea , D. ,Varga , I. ,2005, pag.72].
După Pendefunda, L. (1996) c ondiții le de cercetare a reflexelor sunt:
 Regiunea examinată trebuie sa fie descoperită .
 Mușchiul examinat trebuie sa fie relaxat complet si semi -intins.

10
 Temperatura camerei trebuie sa fie corespunzătoare.
 Examinarea se face cu ajutorul unui disc de cauciuc sau ciocan.
 Reflexul se examinează comparativ.
Reflexe patologice la nivelul membrului inferior:
a) Semnul Babinski după Minea, D. ,Varga, I. (2005) :
– evantaierea degetelor si ext ensia halucelui este determinată de atingerea
marginii externe a plantei cu un obiect ascuțit;
– extensia ha lucelui este determinată de atingerea marginii interne a plantei;
b) „Semnul Oppenheim:
– frecția crestei tibiale de sus in jos.
c) Semnul Gordon:
– compresia puternică a maselor mu sculare din regiunea posterioară a gambei.
d) Semnul Schaeffer:
– ciupirea tendonului lui Achile.
e) Semnul Grigorescu:
– flexia puternică a degetelor 2,3,4 si 5.”[Minea , D., Varga , I., 2005, pag.78 -79]
După Minea D., Varga, I. (2005 ) Reflexe le patologice la nivelul membrului
superior sunt urmatoarele :
a. Semnul Hoffman:
– flexia ultimei fala nge a policelui este determinată de ciupirea falangei distale a
mediusului.
b. Semnul Troemer:
– flexia palmară a degetelor si flexia falangei distale a policelui sun t determinate
de percuția la baza degetelor 3 -4.
Alte reflexe patologice:
a. „Clonusul reprezintă o mișcare involuntară a unor segmente produsă prin
mecanismul de reflex continuu.

11

După localizare există :
– clonus al piciorului – ținând gamba cu mana stângă, cu membr ul inferior in
triplă flexie, cu mîna dreaptă se face brusc flexia dorsală a piciorului si se
menține această poziție; apar mișcări de contractie -decontractie repetate care
constituie clonusul.
– clonus al rotulei – cu primele două degete de la mîna dreaptă făcute pensă se
imprimă brusc miscă ri de coborâre a rotulei.”[Minea , D. , 2000, pag. 64 -65]
Minea D., Varga, I. (2005) după intensitate există :
– schițe de clonus.
– clonus epuizabil.
– clonus inepuizabil.
a.Reflexul Rossolimo:
– flexia plantară a degetelor este determinată de percuția la baza degetelor
2,3,4,5.
I.3.4. Sindromul de neuron motor central
“Originea neuronului motor central se află in scoarța cerebrală , in straturile 3 -5, la
nivelul ariei motorii primare aria 4 Brod man din girusul prefrontal.Aici există o
somatotopie spec ifică – un homun culus motor, proiecția c orticală este mai extinsă pentru
fată, buze si membrul superior si mai restrânsă pentru trunchi si membrul inferior.”
[Minea , D., 2002 , pag.36]
După Marcu, V., Dan, M. (2006) s indromul de neuron motor central apare î n
afecțiuni ale măduvei spinării ș i encefalului: accidente v asculare cerebrale, traumatisme ,
encefalopatii, etc.
Sindromu l de neuron motor central constă in:
a) tulburări ale motricității active:
– hemiplegie in cazul in care leziunea se afla la nivelul encefalului.
– tetraplegie sau paraplegie dacă leziunea este la nivelul măduvei spinării.
b) modificări ale tonusului muscular:

12
– hipertonie piramidală sau spasticitate întâlnim in cazul in care tonusul
muscular este crescut.
– hipotonie musculară sau flasciditate in cazul in c are tonusul muscular este
scăzut.
c) modificări ale reflexelor:
– reflexele o steo-tendinoase (ROT) sunt exag erate.
– reflexele cutanate abdominale si cremasteriene sunt abolite.
– reflexele de postură sunt diminuate.
d) prezeț a reflexelor patologice:
– Babinsky.
– Hoffman .
e) prezenta sincineziilor:
– globale.
– de imitație.
– de coordonare.
I.4. Descriere tetrapareză spastică
„Termenii sinonimi întâlniți in literatura de sp ecialitate sunt hemiplegia dublă ,
quad riplegia.Copilul cu acest diagno stic se prezintă astfel:un hem icorp poate fi ma i
afectat decât celă lalt, membrele superioare pot fi mai afectate decât cele inferioare.
Se asociază cu tulburări ale musculaturii întregului corp, este forma cea mai
severă de paralizie.Copilul cu tetrapareză ridică problem e deosebite de asisten ță si
recuperare, mai ales când avem de a face si cu retard mental si psihic.”
[Pásztai , Z. , 2004 , pag.90]
„Simptoame întâlnite:
– tonusul muscular crescut sub formă de (lamă de briceag).
– reflexe osteotendinoase mărite, exagerate, vii.
– semnul Babinsky prezent.
– atrofii musculare absente.

13
– diminuarea reflexelor abdominale si cremasteriene.
– pierderea controlului si a diferențierii mișcărilor fine, voluntare.
– prezenta mișcărilor anormale.
– spasticitatea musculară produ ce o impotență funcț ională parțială sau
generalizată .”[ Pásztai , Z. , 2004 , pag.88]
I.4.1 Spastic itatea sau hipertonia piramidală
“Hipertonia este o creștere a tonusului muscula r, in care la mobilizarea pasivă a
segmentelor se simte o rezistență anormală , iar amplit udinea mișcărilor este diminuată ”
[Scutelnicu , D. , 2007 , pag. 46]
“Tonusul muscular modificat spre hipertonie (spastic) este repartizat la anumite
grupe muscula re, ceea ce creează și o postură particulară , pe flexori si pron atori,la
membrele superioare și adductori, ș i pe extensori la membrele inferioare.”
[Pásztai , Z. , 2004 , pag.87]
„Durerea asociată cu spa sticitate poate fi caracterizată de simptoame prelungite
datorate problemelor posturale si poate fi definită după cum urmează:
– ascuțită in cazul spasmelor musculare.
– apare oriunde chiar dacă aceasta este de obicei mai gravă la nivelul membrelor
superioare si la trunchi.
– este întâlnită in tim pul pozițiilor de repaus si creș te in timpul mișcărilor active
și pasive.
– este mai gravă in cazul in care apar anomalii musculo -scheletale.”
[ Smania , N. , Picelli , A , 2010 , pag.433]
I.4.2. Etiologie tetrapareză spastică
– tulburarea posturală (tonusul repaus, postural).
– tulburarea pozițiilor (postura păpușii, patrupedia, decubitul, in genunchi, in
ortostatism, etc.).
– tulburarea motricitații mișcărilor.
– alterarea funcțiilor de locomo ție.
– alterarea funcțiilor de prehe nsiune.
– alterarea funcțiilor mintale.”[Pásztai , Z., 2004 , pag.180]

14
I.4.3. Cauze si factori tetrapareză spastică
„Cauzele care determină tetrapareza spastică sunt uneori extrem de greu de
identificat, fiint de obicei mai multi factori implicați.In cazul tetraparezei spastice
cauzele sunt cel mai frecvent prenatale ș i perinatale.”
[ http://www.romedic.ro/tetrapareza -spastica -2]
„ a) factori prenatali:
– prematuritatea asociată frecvent cu o formă de tetraplegie spastică in care sunt
afectate predominat membrele infe rioare, afecțiunea fiind numită boala Little.
– întârzierea creșterii intrauterine.
– anomalii materne de uter( hemoragii intrauterine) ș i placenta (infarct
placentar/placenta praevia).
– malformații cerebrale.
– factori genetici.
– factori d e mediu ( iradiere mater nă prenatală , infecții congenitale).
b)factori i perinatali sunt reprezentați de :
– traumatismele obstetricale.
– traumarismele de tip hipoxic -ischemic ale parenchimului cerebral.
c)factori postnatali:
– infecții postnatale.
– traumatisme cranio -cerebrale.
– encefaloze.
– intoxicații cu metale grele.”[ http://www.romedic.ro/tetrapareza -spastica -2]
I.4.4. Atitu dinea pacientului cu tetrapareză spastică
„Copilul prezintă o postură particulară cu membrele superioare in poziții
deficiatare , cauzate de hipertonie cu abducția umerilor, flexia antebrațului pe brat,
pronația antebrațului, flexia articulației pumnului, flexia ș i chiar încleștarea degetelor in
pumn, peste police care este in ad ducție, realizând poziția numită după Dante a face
smochine .

15
Poziția caracteristică a membrelor inferioare est e: flexia soldului cu adductia ș i
încrucișarea gambelor, iar laba piciorului in equin (hipertonia si scurtarea m uschilor
Ischiogambierilor, a muschilor Tricepsului sural si a tendonului achilian)”
[Pásztai, Z. , 2004 , pag.91]

Fig.1. 5. Tetrapareză spastică , pozitie de foarfece caracteristică membrelor
inferioare datorită spasmului adductor.
[ http://clinicalgate.com/cerebral -palsy -3/ ]

I.4.5. Examinarea clinică
Anamneza „este prima etapă in cadrul examinării clinice a bolnavului si reprezintă
totalitatea informațiilor obținute de medic de la bolnav sa u însoțitorii acestuia cu scopul
stabilirii diagnosticului.”[ https://ro.wikipedia.org/wiki/Anamnez%C4%83 ]
Principii respectate in luarea anamnezei:
„1. Fiecare s imptom trebuie analizat cu grijă in efortul de a de termina ( înainte de
examenul cli nic) unde este leziunea clinica, p entru a putea formula setul de întrebări.
2. In neurologie unele boli sunt datorate unor leziun i anatomice restrictive ( semne
negative)
3. Evitarea întrebărilor sugestive puse pacientului.”[ Minea , D. , 2000, pag. 3]
Întrebările folosite in anamneza:
a) Numele pacientului ?
b) Vârsta pacientului ?
c) Sexul pacientului ?

16
d) Diagnosticul pacientu lui ?
e) Care este cauza patologiei ?
f) Ce greutate a avut pacientul la naștere ?
g) Mediul de proveniența al pacientului (urban/rural)
I.4.6. Tratamentul tetraparezei spastice
„Tratamentul trebuie să țină cont de vari etatea si polimorfismul clinic ș i etiologic,
de faptul că există o leziune cerebrală stabilizantă, cicatriceală care nu poate suferi un
proces de resta bilire completă .”[Pásztai , Z., 2004 , pag.177]
„Tratamentul urmărește:
1. Schimbarea posturii anormale a copilului. Deprinderea sa de a se relaxa in poziții
oarecum comode.
2. Reeducarea hipertoniei sau spasmelor intrem inente, astfel încât mișcarea să se
facă fară un efort deosebit.
3. Dezvoltarea motricității in secvenț ele sale de evoluție:
– controlul capului.
– întoarcerea de pe o parte pe alt a.
– târarea.
– poziția șezând.
– poziția ș i mersul in patru labe.
– ridicarea ș i mersul in genunchi.
– ortostatismul.
4. Reeducarea e chilibrului in toate pozițiile ș i activitățile.
5. Reeducarea sensibilității ș i propriocepției.
6. Prevenirea contracturilor ș i diformitățilo r la copiii mici sau amelioararea la copii
mari.
7. Învățarea mișcărilor obișnuite vieții de zi cu zi.”
[https://www.scribd.com/doc/77337321/Tratamentul -Infirmitatii -Motorii –
Cerebrale -IMC ]

17
„Tratamentul ki netoterapeutic in faza sechelară se va baza pe plasticitatea
deosebită a S.N.C. (al creierului imatu r), pe faptul că zonele cerebrale rămase neatinse
pot să preia funcț ia zonelor afectate.Cunoscând că prin procesul intens de facilitare –
stimulare se eliberează factori de creștere neuronali care pot îmbunătăți activitatea
acestora.[ Pásztai , Z., 2004 , pag.178]
După Pásztai, Z. (2004) p lanul de tratament recuperator trebuie să prevadă:
1. Obiective pe termen scurt.
2. Obiective pe termen lung.
3. Durata etapelor ș i momentelor de reevaluare.
4. Momentul in care se va încheia relația kinetoterapeut -pacient.
„Dacă tratamentu l poate să înceapă in jur de saș e luni, copilul are mai multe șanse
de îmbunătățire, deoarece:
1. Centri i motori ai copilu lui nu sunt dezvoltați.In acest stadiu, creierul are mai
multă plasticitate, iar funcțiile sale pot fi influențate mai ușor.
2. Tratamentul precoce poate preveni instalarea contracturilor și a diformităț ilor.
3. Prin mișcarea normală se previne întârzierea intelectuală datorată lipsei de
experiență senzorială .[Robanescu , N.,1992 ,pag.192]
I.5. Obiective
După Pásztai, Z. (2004) în planul de recuperare trebuie respectate urmatoarele
obiective :
1. Prevenirea apariției ș i form ării tulburăril or posturale, a contracturilor ș i a
diformităților:
a) Creșterea stabilității articulare.
b) Relaxarea ș i decontracturarea.
c) Eliminarea pozițiilor incorecte .
d) Învățarea pozițiilor ș i posturilor corecte.
2. Obți nerea ș i menținerea posturilor:
a) Punerea in poziție, realizarea și menținerea câ t mai mult timp a poziției împotriva
gravitației.

18
b) Stimularea prin metoda Vojta.
c) Realizarea simetrică a mișcărilor.
3. Ameliorarea hipertoniei:
a) Stretching.
b) Folosirea tehnicilor de decontracturare.
c) Transferul centrului de gre utate.
4. Formarea ș i dezvoltarea motricității:
a) Obținerea unui control cât mai bun al capului, gâ tului, centurii scapulare folosind
diverse forme de facilitare.
b) Ridicarea î n sprijin pe antebrațe , pe coate.
c) Ridicarea î n așezat prin lateral din poziția decubit dorsal.
d) Trecerea î n poziție de patrupedie din poziția de așezat.
e) Trecerea î n poziție pe genunchi din poziția de patrupedie.
f) Trecerea î n poziție de cavaler servant din poziția pe genunchi.
g) Trecerea î n poziție de ortostatism.
h) Menținerea ortostatismului.
I.5.1. Descrierea metodelor de recuperare
1. Metoda Kabat
„Herman Kabat a dezvoltat o metodologie de recuperare neuromotorie, pornind de
la studiile neurofiziologice ale mi șcării, comportamentului motor ș i învățării motorii.
Metoda se numește (de fa cilitare neuroproprioceptivă) ș i se aplică în: leziuni de neuron
motor pe riferic, recuperarea insuficienț ei motorii cerebrale, leziuni de neuron motor
central.”[ Marcu , V., Dan , M. 2006, pag.101]
„Principiile metodei Kabat sunt următoarele:
– Dezvol tarea neuromotorie normală se face în sens cranio -caudal ș i proximo -distal;
– Dezvoltarea fetală este caracterizată de răspunsurile reflexe secvenț iale la stimuli
exteroceptivi (flexia gâtului precede extensia, adductia umărului precede abducția,
rotația i nternă o precede pe cea externă,
apucarea obiectului precede lăsarea lui, flexia plantară precede dorsiflexia, etc);
– Dezvoltarea comportamentului motor este legată de dezvoltarea receptorilor senzitivi,
vizuali, auditivi,etc;

19
– Întregul comportament moto r este caracterizat de mișcări ritmice, reversibile, executate
în amplitudini complete de flexie ș i extensie;
– Dezvoltarea motorie implică mișcarea combinată ale membrelor bilateral simetric,
homolateral, bilateral asimetric, alternativ reciproc, diagonal reciproc;
– Dezvoltarea motorie include ș i inversarea rapidă dintre funcț iile antagoniste, cu
predominanț a flexei sau extensiei;
– Dezvoltarea motorie reflectă ș i direcția mișcării: de la verticală la orizontală ș i apoi la
oblică sau diagonal;”[ Marcu , V., Dan, M. 2006, pag.101 -102]
Diagonalele Kabat:
1. Membrul superior:
a) Diagonal 1:
– Mișcarea de jos in sus: pacientul este culcat dorsal, membrul superior este
întins pe lângă corp, mană in extensie ș i pronație, capul este rotat pe partea
membrului respectiv.”Brațul pacientul ui descrie o mișcare in diagonală, ca ș i
cum ar arunca ceva peste umărul opus.B rațul se anteduce, se rotează in afara si
se adduce, cotul se îndoa ie ușor, antebrațul se supinează, mâna ș i degetele se
flectează.Capul se rotează pe partea cealaltă urmărind mișcarea mâinii.”
[Robanescu N.,1992 ,pag.136]
– Mișcarea de sus in jos: „din poziția finală a primei diagonale, membrul
superior este dus in poziția inițială, urmărind mișcările inverse ale primei
diagonale.”[Robanescu , N.,1992 ,pag.136]
b) Diagonala 2:
– Mișcarea de sus in jos: pacientul este c ulcat dorsal, cu membrul superior
ridicat deasupra capului, adducție 30 grade, brațul rotat in afară .”Se îndoaie
degetele apoi mana, se supinează antebrațul, se adduce brațul, se rotea ză
înăuntru ș i se flectează; cotul este relaxat in tot timpul mișcării.” [Robanescu ,
N.,1992 ,pag.137]
– Mișcarea de jos in sus: membrul superior este dus in poziția inițială, se
urmăresc mișcările inverse ale diagonalei 2.
2. Membrul inferior:
a) Diagonala 1 :
– Mișcarea de jos in sus: pacient ul este in culcat dorsal, membr ul inferior este in
abducție , extins, rotare, rotare internă a soldului, pronație la nivelul
piciorului.„Mișcarea se execută cu genunchiul in extensie si are loc gradat:
extensia degetelor picior ului, flexia dorsală a piciorului ș i supinația sa,
adductia, flexia si rotarea internă a coapsei.” [Robanescu , N.,1992 ,pag.139]
– Mișcarea de sus in jos: mi șcarea începe din poziția finală a mișcării de jos in
sus; „se fac: flexia de getelor, extensia picior ului, exte nsia abducția și rotarea
internă a coapsei.” [Robanescu , N.,1992 ,pag.136]

20

b) Diagonala 2:
Pacientul este in culcat dorsal, membrul inferior addus si rotat in afară, piciorul
este în extensie și î n supinație, degetele sunt flectate. Se face exte nsia
degetelor, flexia dorsală ș i pronația piciorului, flexia coapsei cu abducție și
rotarea externă .
2. Metoda Bobath
„Conceptul Bobath a fost dezvoltat de Berta Bobath, un medic german care a
emigrat in SUA i n anii ’30, împreună cu soțul său ceh, neurolog ș i psihiatru. In SUA,
Bertha Bobath s -a speci alizat în probleme neurologice ș i a deschis un centru pentru
copiii cu tetrapareză spastică .”
[ http://docslide.net/documents/metode -in-kinetoterapie.html ]
Prin metoda Bobath pacien tul învăța de la terapeut cum să se miște mai ef icient
pentru a reduce durerea ș i pentru a conserva energia.
Analizând cauzele infirmității motorii cerebrale a pacienților, a utorii au ajuns la
concluzia că următorii factori contribuie la complexitatea aspectelor observate:
1. Tulburările s enzoriale sunt rezul tatul tonusului muscular crescut.Tulburările
senzori ale pot fi:
– tulburări ale poziției si mișcării .
– astereognozie .
– tulburări ale percep ției spațiale .
2. “Spasticitatea este rezultatul eliberării activității tonice reflexe. Cauza
tulburărilor moto rii este în mare măsură datorată eliberării că ilor primitive
reflexe de postură ș i mișcare de sub inhibiția cortexului( lezarea trac tului cortico –
spinal piramidal ș i a tractului reti culo-spinal). Inhibiția centrală nu este fenomen
dezvoltat in întregime la naștere; ea se instalează p entru multe acte motorii,
odată cu evoluția pacientului.”
[ https://www.scribd.com/doc/121333295/Metoda -Bobath ]
3. Dezvoltar ea mec anismului postural reflex din punct de vedere terapeutic există
trei grupuri de reacții postural automate:
-reații adaptive ale tonusului muscular .
-reacț ii de echilibru .

21
-reacț ii de ridicare .
4. Lipsa mișcărilor de mișcare selective .
Nu toți pacienții pot fi tratați la fel, fiecare pacient necesită un program de
recuperare p ersonalizat î n funcție de nevoia acestuia.Tratamentul se bazează pe doua
principii:
a)suprimarea activității tonice reflexe .
b)int egrarea reacțiilor de r idicare și echilibru î n dezvoltare.
3. Metoda Margaret Rood
“Margareth Rood și -a dezvoltat metoda sa de tratament la Universitatea Indiana
din SUA , in 1940.Deși este o metodă de activare, stimulare ș i de inhibare a unui mușchi
singular, ea nu este considereată o metodă analitică.M. Rood prezintă tehnici ș i exerciții
de obținere a relaxării ( prin legănare, mișcări lente, etc.).”
[Pásztai , Z., 2004 , pag.228]
Etapele funcției motori i:
1. Mobilitatea.
2. Sensibilitatea.
3. Mobilitatea controlată .
4. Abilitatea – îndemânarea.
Stimulările senzoriale:
1. Stimulări la nivelul tegumentului:
a) Cu cuburi de gheață .
b) Pensularea.
c) Mângâierea ușoară.
2. Stimulări special e:
a) Mișcări active ritmice lente.
b) Ciocănirea călcâiului.
3. Mijloace ajutătoare pentru integrarea mișcărilor:
a) Vibrația.

22
b) Întinderea unor material elastic.
c) Prehnesiunea.

23
CAPITOLUL ll – ORGANIZAREA CERCETĂRII

II.1. Durata cercetării
Cercetarea a durat nouă luni ( septembrie 2016 -mai 2017) timp î n care au fost
realizate trei evaluări : evaluarea inițială in septemb rie 2016, evaluarea intermediară î n
ianuarie 2017 , evaluarea finală î n mai 2017.
II.2.Locul desfășurării cercetării
Cercetarea a avut loc î n Cent rul Școla r de Educație Incluzivă Brașov . Este o
instituție de învățământ special care asigură copiilor cu cerințe educaționale speciale
servicii educaționale si terapeutice la nivel de grădiniță, învățământ primar si
gimnazial.A cest centru funcționează in două corpuri de clădire:
– corpul A având adresa pe Str. 13 DECEMBRIE, Nr.125 ;
– corpul B având adresa pe Str. PICTOR LUCHIAN Nr. 26B ;

Fig 2.1. Corpul A si Corpul B al Centrului de Educatie Incluziva Brasov
[ http://www.cseibrasov.ro/ ]

Fig. 2.2. Cabinet kinetoterapie Corpul A

24
II.3.Subiecții cercetării
Acest studiu a fost efectuat pe un număr de doi pacie nți diagnosticați cu
tetrapareză spastică .
Tabel nr.2.1.
Repartizarea pacienților in funcție de vârstă, gen, mediul(Rural/Urban):
Nr. Pacient Varstă Gen Mediul (Rural/Urban)
1 M.S.S. 9 ani feminin Urban
2 C.D.A 12 ani mascul in Urban

Fig.2.2. Reprezenta rea grafica în funcție de varstă

Fig.2.3. Reprezentarea grafică in funcț ie de gen Reprezentare grafică în funcție de varstă
9 ani 12 ani
Reprezentarea grafică în funcție de gen
Feminin Masculin

25

Fig.2.4. Reprezentarea grafică în funcț ie de mediul (rural/urban)
II.4. Aparate, instalații și materiale
1. Minge Bobath.
2. Sfoară .
3. Banda de mers.
4. Scaun.
5. Saltea de gimnastică .
6. Placă de echilibru.
7. Bări paralele.
8. Trepte.
9. Plan inclinat.
10. Scara fixă .
11. Stepper.
12. Jaloane.
Reprezentarea grafică în funcție de mediul (rural/urban)
Urban Rural

26

Fig.2.5. Minge Bobath

Fig.2.6. Sfoara ș i perna

27

Fig.2.7. Bandă de mers/alergat

Fig.2.8. Scaun cu roț i

28

Fig.2.9. Saltea de g imnastică si baston de gimnastică

Fig.2.10. Placă de echilibru

29

Fig.2.11. Bări paralele

Fig.2.12. Trepte pentru educarea/reeducarea mersului

30

Fig.2.13. Stepper

Fig.2.14. Scară fixă

31

Fig.2.15.Jaloane
II.5.Metode și tehnici de cercetare
1. Metoda Statistică
“Metoda statistică reprezintă total itatea procedeelor, tehnicilor ș i
principiilor utilizate pentru efectuarea observ ării fenomenelor sociale de masă ,
pentru prelucrarea datelor obținute prin observare si pe ntru analiza ș i interpretarea
rezultatel or care permit finalizarea pro cesului de cunoaștere statistică prin
examinarea expresiilor num erice generalizatoare obținute î n urma procesului de
prelucra re.”[Turcu , I. , 2008 , pag. 68]
2. Metoda Evaluării
Subiecții au fost evaluați de trei ori (e valuarea 1 in ițială, evaluarea 2
intermediară, evaluarea 3 finală ).
Am folosit următoarele teste de evaluare:
a) Evaluarea echilibrului static prin proba Romberg:

32
Pentru a realiza aceasta probă , subiectul este rugat sa stea in șezut pe un
scaun, brațele in abducție 90*, s patele drept, privirea orientată spre înainte.
Testul are două etape:
– Pacientul menține poziția respectivă cu ochii deschiși, dacă reușe ște se trece la
următoarea etapă .
– Pacientul est e rugat să închidă ochii, astfel încâ t menținerea poziției va necesita
însușirea atât a s ensibilității superficiale cât ș i a celei profunde.
b) Evaluarea stabilității folosind pozițiile specifice metodei Bobath;
c) Evaluarea spasticităț ii prin Scala Ashworth;
d) Evaluarea actelor motrice testând acțiu ni de bază pentru educarea mersului;
e) Evaluarea mersului prin testarea diferitelor forme de mers;
3. Metoda studiului bibliografic :
“Aceasta metodă presupune o informare temeinică și permanentă asupra
producției științif ice a domeniului care urmează s ă fie cerecetat, din care poate să
reiasă ș i tendința evoluției ulterioare a cercetă rii. Presupune o analiză critică a
literaturii științifice, ex punerea ideilor mai importante și a surselor de
proveniență .” .”[Turcu , I. , 2008 , pag. 22]
4. Metoda observație i:
“Observația are ca scop contemplarea intenționată a unui obiec t, document,
fenomen sau proces ș i are ca scop culegerea de date concrete a căror analiză
științifică să permită generalizarea.”[E puran , M. , 2005 , pag. 204 -205]
5. Metoda de prelucrare ș i interpretare a datelor obținute.
II.6.Procedura (modul de organizare) de desfășurare a cercetării
Cercetarea a durat nouă luni. Pacienții au făcut câ te 3 ședințe de kinetoterapie pe
săptămână (luni, m iercuri si vineri). Î n urma eval uărilor efectuate o data la 3 luni a fost
conceput un program kinetic care are următoarele obiective:
1. Combaterea spasticităț ii.
2. Decontracturarea musculară .
3. Îmbunătățirea mobilității articulare.
4. Îmbunătățirea echilibrului stati c și dinamic.
5. Educarea mersului.

33
6. Învățarea mișcărilor din viața de zi cu zi.
În acest program kinetic s -au folosit următoarele tehnici si tipuri de exerciții:
1. Tehnici de relaxare;
2. Tehnici de stimulare la nivelul tegumentului;
3. Exerciții de decontracturare;
4. Exerciții de stimulare senzorio -motorie;
5. Echilibru ș i mers;
6. Exerciții de efectuat acasă;
II.7.Exerciții folosite in programul kinetic de recuperare
1.Tehnici de relaxare :
– Exercițiul nr. 1:
Pacientul este î n poziția culcat dorsal pe saltea ,brațele pe lâng ă corp,
kinetoterapeutul execută mișcări pasive de flexie plantară și dorsală .
– Exercițiul nr. 2:
Pacientul este î n poziția culcat dorsal pe saltea bratele pe lâng ă corp,
kinetoterapeutul execută mișcări pasive de triplă flexie .
– Exercițiul nr.3:
Pacientul este î n poziția culcat dorsal pe saltea brațele pe lâng ă corp,
kinetoterapeutul execută mișcări pasive de flexie, extensie,pronație supinație la
nivelul încheieturii mâinii.
– Exercițiul nr.4:
Pacientul este î n poziția culcat do rsal pe saltea,brațele pe lâng ă corp,
kinetoterapeutul execută mișcări pasive de flexie, extensie la nivelul articulației
cotului.
– Exercițiul nr.5:
Pacientul este î n poziția culcat dorsal pe saltea,brațele pe lângă corp,
kinet oterapeutul execută mișcări pasive de abducție ș i adducție la nivelul umărului.

34
2.Tehnici de stimulare la nivelul tegumentului:
– Exercițiul nr.1:
Pacientul este î n poziția culcat dorsal pe saltea, kinetote rapeutul mângâie
maleola externă cu o pe nsulă moale stimulând c ontracția gambierului anterior ș i
relaxând tricepsul sural.
Aces t exercițiu este contraindicat î n genu flexum spastic la copii sub 6 ani.
– Exercițiul nr.2:
Pacientul este î n poziția culcat dorsal pe saltea,kinetoterapeu tul atinge cu un
cub de gheata zona abdominală a pacientului stimulând astfel tonusul cvadricepsului.
3.Exerciții de decontracturare diagonale Kabat
a) Pentru membre inferioare
 Diagonala 1 flexie
Pelvis: ridicare .
Coapsa: flexie+adducție+rotație externă.
Genunchi: flexie sau extensie .
Picior și degete: flexie dorsală +inversie+extensie degete .
 Diagonala 1 extensie
Pelvis: coborâre
Coapsa: e xtensie+abducție+rotație internă
Genunchi: flexie sau extensie
Picior și degete: flexie plantară +eversie+flexie degete
 Diagonala 2 flexie
Pelvis: ridicare
Coapsa: flexie+abducție+rotație internă
Genunchi: flexie sau extensie
Picior și degete: flexie dorsală +eversie

35
 Diagonala 2 extensie
Pelvis:coborâre
Coapsa: e xtensie+adducție+rotație externă
Genunchi: flexie sau extensi e
Picior și degete: flexie plantară +inversie
b) Pentru membre superioare:
 Diagonala 1 flexie:
Scap ula: ridicare+abducție+rotație î n sus
Braț: flexie+adducție+rotație externă
Cot:flexie sau extensie
Antebraț: supinație
Degete: flexie
 Diagonala 1 extensie:
Scapula : coborâre+adducție+rotație î n jos
Braț:extensie+abducție+rotație internă
Cot: flexie sau extensie
Antebraț: pronație
Degete: extensie
 Diagonala 2 flexie:
Scap ula: ridicare+adducție+rotație î n sus
Braț: flexie+abducție+rotație externă
Cot: flexie sau extensie
Degete: extensie

36
 Diagonala 2 extensie:
Scap ula: coborâre+adbuctie+rotație î n jos
Braț: extensie+adducție+rotație internă
Cot: flexie sau extensie
Degete: flexie
4.Exerciții de stimulare senzorio -motorie:
– Exercițiul nr.1:
Pacientul execută extensi a capului din poziția șezând, stâ nd sau culcat ventral.
Acest exercițiu încetinește spasticitatea flexorilor.
– Exercițiul nr.2:
Pacientul execută flexia capului din poziția culcat dorsal, brațele flexate ș i
încru cișate la nivelul pieptului, genunchii flexați. Acest exercițiu încetinește
spasticitatea extensorilor.
– Exercițiul nr.3:
Pacientul execută activo -pasiv rotația externă a um ărului, supinația
antebrațului ș i extensia cotului din poziția șezând pe o minge bobath. Acest exercițiu
încetinește spasticitatea flexorilor.
– Exercițiul nr.4:
Pacientul execută activo -pasiv flexia dorsală a degetelor piciorului din pozi ția
așezat pe un scaun, talpa să fie î n contact total cu podeaua.Acest exercițiu î ncetinește
spasticitatea tricepsului sural.
– Exercițiul nr.5:
Pacientul stă î n poziție de patrupedie.
– Exercițiul nr.6:
Pacientul stă î n poziție de cavaler servant.
5.Echilibru ș i mers:
– Exercițiul nr.1:
Mers spre înainte pe genu nchi cu sprijin bilateral apoi unilateral.
– Exercițiul nr.2:
Mers î ntre barele paralele.

37
– Exercițiul nr.3:
Mers cu sprijin b ilateral pe banda de mers setată la o viteză mică .
– Exercițiul nr.4:
Pacientul este așezat pe placă de echilibru in poziție pe genunc hi brațele sunt
întinse și î n abducție, kinetoterapeutul este în fața pacientului pregătit să î l prind ă cu
ambele brațe de sub axile în caz că se dezechilibrează prea tare.
– Exercițiul nr.5:
Pacientul este așez at cu picioarele pe stepper, pentr u sprijin apucă cu mâinile
treapta de la nivelul umărului a scării fixe ș i merge pe loc.
– Exercițiul nr.6:
Mers spre înainte pe o sfoară așezată pe podea, brațele sunt î n lateral la nivelu l
umerilor, kinetoterapeutul stă î n spate in caz ca paci entul se dezechilibrează.
– Exercițiul nr.7:
Mers sp re lateral, kinetoterapeutul stă in spatele pacientului î n caz ca acesta se
dezechilibrează.
– Exercițiul nr.8:
Mers spre înainte cu pășirea peste ob stacole cu sprijin bilateral apoi unilateral.
– Exercițiul nr.9:
Mers î ntre barele paralele pe un plan înclinat, kinetoterapeutul stă în spatele
pacientului în caz că acesta se dezechilibrează.
– Exercițiul nr.10:
Urcarea apoi coborârea unor trep te cu ajutor bilateral apoi unilateral din partea
kinetoterapeutului.
6.Exerciții de efectuat acasă:
Din poziția culcat dorsal cu ajutor din partea unui părinte sau supraveghetor
– Exercițiul nr. 1:
Flexia/extensia degetelor.
– Exercițiul nr.2:
Flexia/extensia pumnului.
– Exercițiul nr.3:

38
Flexia/extensia antebrațului pe braț .
– Exercițiul nr.4:
Abducția/adducț ia umărului.
– Exercițiul nr.5:
Ridicarea capului.
– Exercițiul nr.6:
Flexie plantară și flexie dorsală .
– Exercițiul nr.7:
Tripla flexie, extensie.
– Exercițiul nr.8:
Din poziția culcat dorsal,brațele pe lângă corp,genunchii flexați, ridicarea apoi
coborârea bazinului cu ajutor.

39
CAPITOLUL lll – PREZENTAREA, PRELUCRAREA ȘI ÎNTERPRETAREA
STATISTICĂ A REZULTATELOR OBȚ INUTE

1.Subiectul nr.1
Anamneza:
Nume: M.S.S.
Vârstă : 9 ani.
Sex: Feminin.
Diagnostic: Tetrapareză Spastică .
Cauza Patologiei: Congenitală (varicelă mama în luna a7 -a de sarcină ).
Greutate naștere: 3100 g.
Mediul de proveniență: Urban.
1. Testul nr. 1 –Evaluarea echilibrului static prin proba Romberg
Pentru a realiza această probă, subiectul este rugat să stea în șezut pe un scaun,
brațele î n abducție 90*, s patele drept, privirea orientată spre înainte.
Testul are două etape:
a) Pacientul menține poziția respectivă cu ochii deschiși, dacă reușe ște se trece la
următoarea etapă .
b) Pacientul este rugat să închidă ochii, astfel încât menținerea poziției va necesita
însușirea atât a sensibilității superficiale cât ș i a celei profunde.
Tabel nr. 3.1.
Scala de Evaluare
Valoare Caracterizare
1 Precar
2 Mediu
3 Bun
4 Foarte Bun

40
Tabel nr. 3.2.
Etapa 1
Evaluarea 1 Evaluarea 2 Evaluarea 3
1 1 2

Fig. Nr. 3.1. Ev aluarea echilibrului prima etapă

00.511.522.5
Evaluarea 1 Evaluarea 2 Evaluarea 3Evaluarea echilibrului prima etapă

41

Tabel nr. 3.3
Etapa 2
Evaluarea 1 Evaluarea 2 Evaluarea 3
2 2 3

Fig. Nr. 3.2. Eva luarea echilibrului a două etapă

2.Testul nr.2 – Testarea stabilităț ii
Tabel nr. 3.4.
Scala de Evaluare
Valoare Caracterizare
1 Nu execută deloc
2 Execută cu ajutor din partea kinetoterapeutului
3 Execută fară ajutor din partea kinetoterapeutului

00.511.522.533.5
Evaluarea 1 Evaluarea 2 Evaluarea 3Evaluarea echilibrului a doua etapă

42
Tabel nr. 3.5.
Poziț ii specifice metodei Bobath
Nr. POZȚ IE EVALUARE
1 EVALUARE
2 EVALUARE
3
1 Papușă joasă 3 3 3
2 Papușă inaltă 3 3 3
3 Patrupedie 2 2 3
4 Pe genunchi 2 2 3
5 Cavaler servant 2 2 2
6 Ortostatism 2 2 2

Fig. Nr. 3.3. Testarea stăbilităț ii

00.511.522.533.5
Papușă
Joasă Papușă
Inaltă Patrupedie Pe genunchi Cavaler
ServantOrtostatismTestarea stabilității
Evaluarea 1 Evaluarea 2 Evaluarea 3

43
3. Testul nr. 3 – Evaluarea spasticităț ii prin Scala Ashworth

Tabel nr. 3.6.
Scala de Evaluare
Valoare Caracterizare
0 Tonus normal
1 Hipertonie usoară
2 Hipertonie med ie, articulațiile se mobilizează uș or
3 Hipertonie moderată, articulațiile se mobilizează dificil
4 Rigiditate

Evaluarea 1 Evaluarea 2 Evaluarea 3
3 2 1

Fig. Nr. 3.4. Evaluarea Spasticităț ii

00.511.522.533.5
Evaluarea 1 Evaluarea 2 Evaluarea 3Evaluarea spasticității

44
4. Testul nr. 4 – Evaluarea actelor motrice

Tabel nr. 3.7.
Scala de evaluare

Tabel nr. 3.8.
Acțiuni
Nr. Acțiunea Evaluare 1 Evaluare 2 Evaluare 3
1 Mentine capul 3 3 3
2 Rostogolire la terală 2 2 3
3 Târâre joasă 2 3 3
4 Stă în sezut 2 3 3
5 Trecerea în poziț ia pe
genunchi 2 2 3
6 Ridicare in ortostatism 2 2 3
Valoare Caracterizare
1 Nu execută deloc
2 Execută cu ajutor din partea kinetoterapeutului
3 Execută fară ajutor din partea kinetoterapeutului

45

Fig. Nr. 3.5. Evaluarea actelor motrice

5. Testul nr.5 – Evaluarea mersului

Tabel nr. 3.9.
Scala de evaluare

00.511.522.533.5
Menține
capul Rostogolire
lateralăTârâre
joasăStă în sezut Trecerea în
poziția pe
genunchi Ridicare în
ortostatismEvaluarea actelor motrice
Evaluarea 1 Evaluarea 2 Evaluarea 3
Valoare Caracterizare
1 Nu execută deloc
2 Execută cu ajutor din partea kinetoterapeutului
3 Execută fară ajutor din partea kinetoterapeutului

46
Tabel nr.3.10.
Acțiuni specifice mersului
Nr. Ațiunea Evaluare 1 Evaluare 2 Evaluare 3
1 Târâre 2 3 3
2 Mers î n patrupedie 2 3 3
3 Mers pe genunchi 2 2 3
4 Face 2 -3pași singur 2 2 3
5 Merge singur 2 2 2
6 Urcă/coboară o scară 2 2 2

Fig. Nr. 3.6. Evaluarea mersului
2.Subiectul nr. 2
Anamneza:
Nume: C.D.A.
Vârstă : 12 ani .
Sex: Masculin.
Diagnostic: Tetrapareză Spastică .
Cauza Patologiei: Obstetrical H ipoxie (insuficiență de oxigen î n organism) .
Greutate naștere: 00.511.522.533.5
Târâre Mers în
patrupedieMers pe
genunchiFace 2 -3 pași
singur Merge singur Urcă/coboară
o scarăEvaluarea mersului
Evaluarea 1 Evaluarea 2 Evaluarea 3

47
Mediul de proveniență: Urban.
Testul nr. 1 –Evaluarea echilibrului static prin proba Romberg
Pentru a realiza această probă, subiectul este rugat să stea în șe zut pe un scaun,
brațele î n abducție 90*, s patele drept, privirea orientată spre înainte.
Testul are două etape:
a) Pacientul menține poziția respectivă cu ochii deschiși, dacă reușe ște se trece la
următoarea etapă .
b) Pacientul este rugat să închidă ochii, astf el încât menținerea poziției va necesita
însușirea atât a sensibilității superficiale cât ș i a celei profunde.
Tabel nr. 3.11.
Scala de Evaluare
Valoare Caracterizare
1 Precar
2 Mediu
3 Bun
4 Foarte Bun

Tabel nr. 3.12.
Etapa 1
Evaluarea 1 Evaluarea 2 Evaluarea 3
1 1 2

00.511.522.5
Evaluarea 1 Evaluarea 2 Evaluarea 3Evaluarea echilibrului prima etapă

48
Fig. Nr. 3.7. Ev aluarea echilibrului prima etapă
Tabel nr. 3.13.
Etapa 2
Evaluarea 1 Evaluarea 2 Evaluarea 3
2 2 3

Fig. Nr. 3.8. Evaluarea echilibrului a doua etapă

Testul nr.2 – Testarea stabiliăț ii
Tabel nr. 3.14.
Scala de Evaluare
Valoare Caracterizare
1 Nu execută de loc
2 Execută cu ajutor din partea kinetoterapeutului
3 Execută fară ajutor din partea kinetoterapeutului

00.511.522.533.5
Evaluarea 1 Evaluarea 2 Evaluarea 3Evaluarea echilibrului a doua etapă

49
Tabel nr. 3.15.
Pozitii specifice metodei Bobath
Nr. POZIȚ IE EVALUARE
1 EVALUARE
2 EVALUARE
3
1 Papușă joasă 2 3 3
2 Papușă înaltă 2 2 3
3 Patrupedie 1 2 2
4 Pe genunchi 1 2 2
5 Cavaler servant 1 1 2
6 Ortostatism 1 1 2

Fig. Nr. 3.9. Testarea stabilităț ii

00.511.522.533.5
Papușă
Joasă Papușă
Înaltă Patrupedie Pe genunchi Cavaler
ServantOrtostatismTestarea stabilițătii
Evaluarea 1 Evaluarea 2 Evaluarea 3

50
Testul nr. 3 – Evaluarea spasticităț ii prin Scala Ashworth
Tabel nr. 3.16.
Scala de Evaluare
Valoare Caracterizare
0 Tonus normal
1 Hipertonie usoară
2 Hipertonie med ie, articulațiile se mobilizează usor
3 Hipertonie moderată, articulațiile se mobilizează dificil
4 Rigiditate

Tabel nr. 3.17.
Evaluarea spasticităț ii
Evaluarea 1 Evaluarea 2 Evaluarea 3
3 2 2

Fig. Nr. 3.10. Evaluarea spasticităț ii

00.511.522.533.5
Evaluarea 1 Evaluarea 2 Evaluarea 3Evaluarea spasticiății

51
Testul nr. 4 – Evaluarea actelor motrice

Tabel nr. 3.18.
Scala de evaluare

Tabel nr. 3.19.
Actiunea
Nr. Acțiunea Evaluare 1 Evaluare 2 Evaluare 3
1 Menț ine capul 3 3 3
2 Rostogolire laterală 1 2 2
3 Târâre joasă 2 2 2
4 Stă în sezut 2 2 3
5 Trecerea î n pozitia pe
genunchi 1 2 2
6 Ridicare î n ortostatism 1 2 2

Fig. Nr. 3.11. Evaluarea actelor motrice 00.511.522.533.5
Menține
capul Rostogolire
lateralăTârâre
joasăStă ân
sezutTrecerea in
poziția pe
genunchi Ridicare in
ortostatismEvaluarea actelor motrice
Evaluarea 1 Evaluarea 2 Evaluarea 3Valoare Caracterizare
1 Nu execută de loc
2 Execută cu ajutor din partea kinetoterapeutului
3 Execută fară ajutor din partea kinetoterapeutului

52
Testul nr.5 – Evaluarea mersului
Tabel nr. 3.20.
Scala de evaluare

Tabel nr. 3.21.
Acțiuni specifice mersului
Nr. Acțiunea Evaluare 1 Evaluare 2 Evaluare 3
1 Târâre 2 2 2
2 Mers î n patrupedie 1 2 2
3 Mers pe genunchi 1 1 2
4 Face câțiva paș i singur 1 2 2
5 Merge singur 1 1 2
6 Urcă/coboară o treaptă 1 1 2

Fig. Nr. 3.12. Evaluarea mersului 00.511.522.5
Târâre Mers în
patrupedieMers pe
genunchiFace câțiva pași
singur Merge singur Urcă/coboară
o scarăEvaluarea mersului
Evaluarea 1 Evaluarea 2 Evaluarea 3Valoare Caracterizare
1 Nu execută deloc
2 Execută cu ajutor din partea kinetoterapeutului
3 Execută fară ajutor din partea kinetoterapeutului

53
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂ RI
În urma efectuării demersului de cercetare descris anterior, a înregistrării și
interpretării datelor obținute, s -au desprins următoarele concluzii:
1. Documentarea realizată pentru fundamentarea științifică a demersului de
cercetare a pus în eviden ță existența unor metode și tehnici de evalu are a
pacienților cu tetrapareză spastică care să ajute la creearea unui program kinetic
eficient.
2. Un rol important î n recupe rarea pacienților cu tetrapareză spastică î l au eva luările
( inițială, intermediară și finală ) care ne arată dacă programul de recuperare este
eficient.
3. Programul kinetic trebuie făcut in funcție de rezultatele obținute de pacienți la
evaluări.
4. Diferențele obținute între evaluările inițiale, intermediare și finale constituie
dovada faptului că programul kinetic folosit pe parcursul cercetării, a fost eficient
in recuperarea pacienților, realizându -se și chiar depășindu -se obiectivele
propuse.
5. Starea pacienților este in progres dacă aceștia efectueză la domiciliu o parte din
programul kinetic.
6. Pacienții stagneaz ă în procesul de recuperare dacă aceștia întrerup programul
kinetic.
7. Cu ajutorul mijloacelor ș i tehnicilor de ki netoterapie se poate interveni în
combaterea spasticităț ii.
8. Recupe rarea pacienților cu tetrapareză spastică trebuie să înceapă câ t mai prec oce
pentru a obține rezultate câ t mai bune.
9. Pentru a efectua câ t mai bine exercițiile din program ul kinetic, pacientul trebuie
să fie odihnit.
10. Rezultatele obținute în această cercetare arată importanta kinetoterapiei î n
recuperarea pers oanelor cu tetrapa reză spastică .
11. În urma experimentului, a datelor obținute de grupa experimentală putem afirma
că ipoteza a cestei lucrări a fost confirmată .

54
BIBLIOGRAFIE
1. Albu I. , Anatomia Omului Sistemul Nervos Central , I.M.F. Cluj -Napoca, 1984.
2. Cioroiu S. G. , Esențial in anatomie si biomecanica , Editura Universității
Transilvania Brașov , 2006.
3. Dan Minea, Ioana Varga, Cristian Falup -Pecurariu , Neurologie Manual pentru
colegiu , Editura universității „ Transilvania” Brașov ,2002.
4. PROF.UNIV. DR . ELENA MOLDOVAN , CAIET DE PRACTICĂ DE
SPECIALITATE PENTRU STUDENȚIMĂSURARE ȘI EVALUARE ÎN
KINETOTERAPIE , BRASOV 2016.
5. Fleancu A. , Sechel G. , Anatomia Omului Artrologia si Biomecanica , Editura
Universității Transilvania Brașov , 2012.
6. Lector univ. Dr. Manole Lăcrămioara , Metode si tehnici de Reeducare
Neuromotorie , Universitatea „Vasile Alexandri” din Bacău , Departamentul ID –
IFR , Facultatea de Științe ale Mișcării, Sportului si Sănătății , Specializarea
Kinetoterapie si Motricitate Speciala.
7. Marcu V. , Dan M. , KINETOTERAPIE/PSYHOTHERAPY , Editura
Universității din Oradea , 2006.
8. Minea D. , Varga I. , Diagnostic Neurologic , Editura Lux Libris , 2005.
9. Minea D. , Varga I. , Cristian Falup -Pecurariu, Bazele Semiologice ale Practicii
Neurologice, Editura Universității Transilvania Brașov , 2000.
10. Nenciu G. , Pașol I. , Biomecanica Curs in Tehnologie IFR , Editura Fundației
Romania de Maine , București , 2012.
11. Pásztai Zoltán . Kinetoterapie în neuropediatrie , Universitatea din Oradea ,
Editura ARI ONDA , 2004.
12. Pendefunda L. , Curs de Neurologie , Editura U.M.F. Iași , 1996.
13. Robanescu N. , Reeducarea Neuro -Motorie , Editura Medicala București , 1992.
14. Scutelnicu D. , Elemente de semiologie neurologica , Editura Milton ,Timișoara
2007.
15. Smania N. , Pic elli A. , Munari D. , Geroin C. , Ianes P. , Waldner A. , Gandolfi
N. , Rehabilation procedures in the management of spasticity , European Jurnal of
physical rehabilation medicine , vol.46 , nr.3. , 2010.
16. Suliman Ana Ionela , Kinetoterapia la adolescentii cu tetrapareza spastica ,
Universitatea „Dunarea de Jos” , Galati , specializare Kinetoterapie si Motricitate,
2015.

Surse bibliografice pe format electronic:

1. http://www.scrigroup.com/sanatate/BIOMECANICA -LOCOMOTIEI –
UMANE42978.php , 24 -02-2017 , 14:49.
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Legile_lui_Newton , 22-02-2017 , 22:15.
3. http://www.scrigroup.com/sanatate/BIOMECANICA -LOCOMOTIEI –
UMANE42978.php , 22-02-2017 , 15:04.

55
4. http://www.esanatos.com/anatomie/sistemul -muscular/Manifestarile -contractiei –
musc44186.php , 22-02-2017 , 15:28.
5. https://dexonline.ro/ , 25-02-2017 , 19:41.
6. https://ro.wikipedia.org/wiki/Creier , 01-03-2017 , 11:26.
7. https://ro.wikipedia.org/wiki/Sistemul_nervos_central , 01-03-2017 , 11:44.
8. http://www.medtrng.com/anatomy%20lesson/bhp13.htm , 01-03-2017 , 12:00.
9. http://www.romedic.ro/tetrapareza -spastica -2 ,03-03-2017 , 14:47.
10. http://clinicalgate.com/cerebral -palsy -3/ , 03-03-2017 , 15:34.
11. https://www.scribd.com/doc /77337321/Tratamentul -Infirmitatii -Motorii –
Cerebrale -IMC , 06-03-2017 , 23:02.
12. https://ro.wikipedia.org/wiki/Anamnez%C4%83 , 07-02-2017 , 15:18.
13. http://docslide.net/documents/metode -in-kinetoterapie.html , 10-03-2017 , 21:55.
14. https://www.scribd.com/doc/121333295/Metoda -Bobath , 10-03-2017 , 00:17.
15. https://www.scribd.com/doc/207428971/Metoda -Margaret -Rood , 3 -6-2017 ,
23:46 .
16. http://documents.tips/documents/lucrare -practica -kabat.html , 4 -6-2017 , 11:43 .
17. http://www.rasfo iesc.com/sanatate/medicina/Teste -neuromusculare49.php
6:25, 08-04-2017 .
18. http://www.rasfoiesc.com/sanatate/medicina/Teste -neuromusculare49 .php 7 :12 ,
08-04-2017.
19. https://www.google.ro/search?q=children+stairs+training&rlz=1C1CHBF_enRO7
20RO720&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiPg6n0jaTUAhXId5o
KHQHACkUQ_AUICigB&biw=1517&bih=735#imgrc=OpJB68i5iUg7iM , 4-6-
2017 , 15:09.
20. https://www.google.ro/search?q=bare+paralele&rlz=1C1CHBF_enRO720RO720
&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved= 0ahUKEwjGhoTAjqTUAhUBORQKHXf
tCsoQ_AUICigB&biw=1517&bih=681#imgrc=j6csdmXVLePq5M : , 4-6-2017 ,
15:09.
21. https://www.slideshare.net/65carmenga/kinetologie -medicalamarianaco rdun ,
05-06-2017 , 18:56;
22. https://ro.wikipedia.org/wiki/Paralizie_cerebral%C4%83 21- 06 -2017, 11:54;

56
ANEXE
Anexa 1
Metoda Bobath – puncte cheie de control

57

58

[ https://www.slideshare.net/robinGirl/metoda -baboathdereeducareneuromotorie ]

59
ANEXA 2
Diagonale Kabat

60

61

62

63

[Manole , L. , 2009 -2010 , pag. 34 -39]

ANEXA 3
Abrevieri:
S.N.C.= Sistemul Nervos Central
CES = Cerințe Educaționale Speciale
FNP = Facilitare Neuro -proprioreceptivă
ROT = Reflexe Osteo -Tendinoase