1.Introducerea in subiect – spatile publice principale in orasele mici Spatiul public (life between buildings,cities for people) Def pietele normal… [608734]

1
Cuprins :
1.Introducerea in subiect – spatile publice principale in orasele mici
Spatiul public (life between buildings,cities for people)
Def pietele normal def oras
2.Metodologia

3. structura lucrarii
3.1 scurt cont ext istoric
3.2 capitol despre teorii a oraselor ce este orasul intelegerea lui si
orasele mici
3.3 intelegerea spatiului romanesc in cadrul revitalizarii
3.4 teretizarea spatiului public si restructurarea lui

4. Studile de caz : clasificare modul in care vor fi analizate studiile de caz

5. Legatura cu proiectul de diploma

2
1.Introducere
1.1 introducere in subiect
Spatiile publice principle au fost si sunt in continuare u nul dintre cele mai ample locuri pentru a
studia modul de comportare a omului ,felul in care functioneaza ,construieste ,relationeaza si
comunica . Pietele urbane au fost o caracteristica a oraselor Europene de milenii repreze ntand
centrul commercial ,social ,functional dar si pe cel simbolic al oraselor. Spațiul public este locul
de desfășurare a activităților vieții urbane. Ele sunt în continuă schimbare și reflectă nevoile și
exigențele societății la un moment dat. Pentru a îmbunătăți spațiile publice actuale, ele trebuie
adaptate unor cerințe, nevoi și curente ale societății din ziua de azi .
In prezenta unor studii majore care explica si justifica avantajele oraselor mari nu este usor sa
accentuezi importanta oraselor mici si medii in convietuirea sustenabila si simbiotica cu orasele
mari .de accea as dori ca in aceasta lucrare sa studiez spatiile publice principale si importanta lor
in oraselor mici.
In anul 2007 populatia urbana a intrecut populati rurala1 pentru prima data in istorie, de atunci
populatia mondiala urbana a continuat sa creasca exponetial.In aceasta ecuatie mai adaugam si
procesul de depopulare si cel ai imbatranirii societatii, plus proce sul accentuat de dezvoltare si
globalizare al metrop olelelor si avem o problema foarte complicata care trebuie rezolvata
inducand un procesc firesc in care ne schimbam modul in care privim ,analizam si rezolvam
orasele , mai ales orasele mici
In incercarea de a justifica studierea specifica a oraselor mici trebuie sa intelegem ca
comunitatile acestora au fost relativ neglijate dar pot dezvaluii aspecte si practici care nu au mai
fost explorate.
„ un focus pe oarsele mici poate dezavluii probleme importante ,precum forta care aduce
schimbari in asezari, calita tiile reziliente ale locurilor care sunt importante pentru
rezidenti,economii si vizitatori si incercarile cu care vor avea de a face actorii principali in
incerecare de a administra schimbarea.”2

Multe dintre orase dezvaluie vestigii ale dezvoltarii lor economic e unde serveau ca spatii de
piata, targ . Unele dintre aceste valuri economice care au creat asezarile pot fi inca identificate .
Oricum, gradul actuala al pieteleor principale de “putere urbana” sub anumite circumstante
,devine cru cial sau chiar problematic e.Acest lucru este in mod special adevarat pentru orasele
mici si medii deoarece una dintre cele mai urbanizate locuri din oras coincide cu spatial pietelor
publice sau a fostelor piete agroalimentare,targuri.Dintr -un alt punct de vedere caracterul urban
al pietelor publice pus in valoare cu idea si trendurile de revitalizare ,este un mod foarte
important de a pastra si prezerva mostenirea culturala acumulata in acel oras daca este pus in
apilcare corect . Este o sansa sa revitaliz am orasele ? si daca da care este acea? Sunt pietele
publice vitale in revitalizare oraselor?

1
2 (pp. 5 –6) Neil Powe and Trevor Hart, Planning for small town
change. Routledge: Abingdon, UK, 2017; xii ț 247pp. ISBN 978 -1-138-02566 -0, £32.99 (pbk)

3

1.2Metodologia de lucru
Pentru studiul spațiului public sunt utilizate metode de documentare și cercetare in situ pentru a
forma o idee despre dinamica și caracterul spațiilor. Aceste metode au fost concepute și
promovate de către Jan Gehl în anii 1970 în Copenhaga3 și continuă să fie relevante și în ziua de
astăzi în contextul studiului urban pentru îmbunătățirea spațiului public.Desigur acestea nu sunt
singurele metode de a studia spatiul public si oarsele mici, in aceasta lucrare vom avea si o parte
teoretica in c are vom studia imortanta orasuli si a spatiul public precum si o incercare de a studia
si de a intelege ce se intampla in tara in care locuim ,R omania .

1.3 Structura lucrarii

In prima parte a lucrarii voi expune impotanta oraselor mici si medii s i voi dezvolta felul in care
acetse orase ar putea ajuta contextu l local sau ar ajuta la decongestionarea oraselor mai mari din
apropierea lor.

Capitolul urmator va contine o parte teoretica a literaturii de studiu pentru spatiul public precum
si incercar ea de a ajunge la un set de caracteristice,clasificare a caliatii spatiului. Clasificareava
urma nd a fi folosita in studiile de caz.

Capitolul 3 va reprezenta parte teoretica a proceselor de revitalizare in Romania.

Capitolul urmator va explora cateva studii de caz in materie de spatii publice principale in orase.
Prin diferite metode de documentare si cercetare. Spatiul public va fi analizat pentru a
determina cateva particularitati si calitatii. In continuare este p rezentata legatura intre dizertatie
si lucrarea de diploma.Aceasta va explora cazul particular al revitalizarii spatiului pietteti
agroalimentare a Baiei Sprie,pentru imbunatatirea caliatii spatiului public in cadrul unui nou
centru comunitar.

Lucrarea se incheie printr -o reluare a idiilor principale si expunerea unei concluzii generele
privind importanta revitalizarii spatiilor publice principale.

3 Ele au fost prezentate și teoretizate inițial în cartea ‘Viața între clădiri’, iar după mai mulți ani de aplicare a acestor
concepte, ele au ajuns să fie incluse în metodologia de studiu prezentată în cartea ‘Cum se studiază viața urbană’
scrisă de același autor, împreună cu Brigitte Svarre

4
2.Context istoric

In incercarea de a studia contexctul istoric al spatiilor publice trebuie sa intelegem ca ele au fost
intotdeauna una dintre cele mai incipiente forme in jurul carora se creaza o asezre, existenta lor
era o prima afirmare a economiei, a faptului ca exista un mod prin care se putea face schimb de
bunuri,un sistem de vanzare cumparare.De aceea in momentul in care dorim sa studiem spati ul
public mai ales in cadrul oraselor mai mici vom studia involuntar si piata , piata agroalimentara.

Precum Mc Millan4 spun e, „pietele exista de cand exsita si istoria” si au fost tot timpul un spatiu
al cresterii culturarle si un spatiu de reinventare. Trecand in revitsa denumirele pe care le -a avut
acest spatiu trebui sa amintim agora grecilor den umita „inima Athenei” , forumuri le Romane,
pietele de noapte chinezesti care pot fi data te pana in secolul 8 DC ,o forma a lor inca este purtat
in memoria migrantilor prin Asia si America de Nord, pana la bazre si toate tipurile de targuri
folosite pe parcursul istoriei.Toate ace ste forme de piete erau evenimente sociale,culturale care
reuseau sa depaseasca limitele geografice si chair cele culturale.Era un spatiu in care putea sa
uiti de problemele zilnice fiind un spatiu al spect acolului , teatrului sau intr -un cadru mai morbi d
al executilor si a exercitarii fortei conducatoare politice si militare.

Construirea pietei este rezultatul evolutiei istoriei si evolutiei arhitecturale , adaptanduse de
fiecare data nevoilor si cerintelor societatii. In fazele incipiente era o zona c omerciale in aer liber
a orasului aceasta deven ind un spatiu incadrat datorita normelor de igiena si sanatate .

In orasele mici dezvoltarea si urbanizarea acestui spatiu evolueaza si creste intr -un ritm propriu
si personal acesta fiind diferit de la caz l a caz, depinzand extrem de mult de evenimentele
istorice. In cele mai multe cazuri dezvoltarea pietelor fi a stagnanat sau a sarit complet peste
anumite etape. Cu toate acestea pietele oraselor continua sa fie cel mai important loc al
asezarilor.

4

5
Cap . spatiul public
Cap 3 – ce este orasul ? Teorii ale evolutiei spatiului public
Definirea orasului in sine ca un proces sau ca o inovatie ,creatie a omului este extrem de dificila.
Pe parcursul istorie sau dezvoltat, scris , interpretat si reinterpretat o multime de teorii a cadrului
urban si a orasului in sine .In acest capitol incer sa amintes c de cateva dintre aceste teorii si
definitii . Trebuie sa intelegem ca in cele mai multe cazuri aceste studii sunt facute pe oarsele
mari, cea ce ne impiedica oarecum sa vorbim direct de definirea oraselor mici dar nu avem cum
altfel sa teoretizam acest subiect. . Adunand laolaltă teoriile legate de perceperea cadrului urban.
Cercetarea si concluzionarea spațiilor urbane aduce trei tipuri de modele de oraș studiate și
elaborate de Kevin Lynch, reinterpretate de Spiro Kostof si David Grahame Shane.
Orașul este în proces continuu de transformare din punct de vedere funcțional și morfologic, de
redefinire a spațiului urban. Modul de abordare si de elaborare al acestor studii incerca o
explicare a caracterului urban si a modului lui de dezvoltare in timp .
Henri Lefebvre argumentează în cartea sa La Production de l'espace , că spațiul este produsul
triadei spațiilor sociale : cel percepu t, cel conceput și cel trăit , astfel, spațiul social reflectă
„realitatea orașului și idealitatea sa, îmbrățișând practicul, simbolicul și imaginarul”.
Kevin Lynch, urbanist american și teoretician, insistă pe dinamica formelor
perceptuale în definirea orașului și că nu există o definiție obiectivă a orașului fixată odată
pentru totdeauna.5
Gordon Cullen, urbanist englez definește orașul uman în sistemul de proiectare viabilă, ca fiind
asocierea unor spații public e , piețe care se leagă din loc în loc prin trep te, poduri și modele
distinctive, sau prin orice alt mijloc care să păstreze accesbilitatea și continuitatea în parcurgerea
lui. Acestea pot fi sincronizate cu străzi mari, magazine și birouri, alteori pot fi retrase și
'înfrunzite', funcționând ca un într eg.6

Toate aceste discutii in jurul spatiului in oras, arata ca oarsul este o realitate ,un lucru imediat
perceput, acesta fiind un fapt architectural. In acelasi timpu urbanul este o realitatae sociala care
este construita din concept asimilate si reint erpretate prin gandire.7

Luand in considerare toreii de evolutie a spatilor publice , orașul, în lucrarea 'A Theory of good
City Form' de Kevin Lynch , poate fi redus la unul din cele 3 modele elaborate în dezvoltarea
istorică: City of Faith (religios), City as a Machine (capitalist) și Organic City (ecologic).

5 Lynch, Kevin, The Image of the City , The MIT Press, USA, 1990, p. 46 -91
6 Cullen, Gordon, The Concise Townscape, The Architectural Press Ltd, 1961, p.54
'The pedestrian network links the town toghether in a viable pattern: it links place to place by steps, bridge and distinctive floor
pattern, or by any means possible so long as continuity and acces are maintained. The traffic routes sweep along impersonally
but the tenacious and light -hearted pedestrian ne twork creates the human town. Sometimes brash and extrovert, it may
synchronize with the great traffic routes or with shops and offices, at other times it may be withdrawn and leafy, but it mus t be
a connected whole. ’
7 Lefebvre, Henri, Writings on Cities , (trad. Eleonore Kofman și Elizabeth Lebas) Blackwell Ltd, 1996, p.39,103

6
Primul model este a unui oraș feudal si religios, dominat de temple stabilite ca poziție de preoți,
are o geometrie cosmologică, axele principale corespund orientării punctelor cardinale, și cu o
singură zonă centrală. Este considerat orașul premergător celui postmodern. Legile Indiilor
(1573) afirmau că " piața principală trebuie sa fie punctul de pornire al orașului ".

Al doilea modelulcel al orașului capitalist merge pe principii de producție ș i consum, rețeaua
stradală este importantă, legăturilor i se pot adăuga noi celule, și se definesc în jurul zonelor
rezidențiale, de muncă și transport.

Iar ultimul este modelul ecologic acesta aspira spre un spațiu auto -regulator și auto -organizator
(K.Lynch ). Orașul este în echilibru cu amestecul de oameni și locuri diferite în proporții optime.
Aceste părți constitutive nu sunt egale și nici repetitive, ci diversificate și își dezvoltă fiecare
unicitatea.

Intr-o interpretare lucrarea ‘ Recombinant Urb ansim' David GrahameShane examinează cele trei
modele de oraș a lui Kevin Lynch și le dezvoltă în propria sa teorie de percepere a spațiului de
către observator. Astfel, vorbim de trei elemente urbane: enclave,armătura(rețele de transport și
comunicații) ș i heterotopie . Un oraș format din enclave legate cu set de rețele de transport și
comunicații la care se adaugă heterotopiile – locuri generatoare de schimbare în oraș,
centralizatoare de activități și oameni.
Discuțiile in jurul designului urban, îl fac p e David Grahame Shane să elaboreze un studiu despre
relațiile enclavei cu armătura -rețeaua de comunicare și transport ( fig.I.2.5). În funcție de
importanța relației în imaginea urbană și istorică, acestea scad sau cresc. 11

Conceptul de enclavă aduce orașului:
– o concentrare mai mare asupra centrelor urbane și stochează energia fluxurile; creează noduri
temporare
– coerența internă se referă la un loc îndepărtat, dincolo de împrejurimile imediate
– dobândește astfel unitate în creșterea orașului și întărește un teritoriu sau o cetățenie

În orașe, armătura ( rețeaua de transport și comunicații) joacă un rol secundar:
– leagă și sortează subsistemele orașului, armăturile sunt așa -numitele magneți urbani
– merge pe ideea unei străzi principale, unui mall, etc., care împreunează oamenii
– de asemenea, poate fi o clădire cu elemente contextualizate (grecești și romane)
– poate fi comprimată (capacitatea ei crește cu densitatea) sau întinsă (comunic are / de
transport)

Conceptul de ansamblurilor heterotopice :
După arhitectul Victor Gruen, un pionier în proiectarea mall -urilor din SUA, progresia "mall –
urilor" și a automobilului a adus orașelor13:
– centre care devin mai "mici"
– o serie de subcent re care s -au creat în jurul așezărilor urbane datorită apariției
autostrăzii și a formelor de mall

7
– producerea pe bandă a pavilioanelor auto

Pe baza sintetizării modelelor de oraș a lui D.G. Shane și Kevin Lynch , heterotopia este
componenta care strânge la un loc spațiul static al enclavei cu armătura – un circuit tehnologic,
de oameni și mașini al orașului. In secolul al douazecilea relatia dintre enlava si armature se
doreste a fi reformata avand nevoie de un echilibru intre aceste doua elemente , o incercare de
a transforma spatial public ,limitand accesul auto si a aface orasul mai accesibil pentru
oamnei. Echilibrur dintre cele doua elemente este extrem de important deoarece in cazul
oraselor mici acestea fie si -au pierdut un element sau au ramas in stagnare nereusind sa fie
integrat in buna functionare a orasului.
Problema actuală a conceptelor de revitalizare urbană constă în atenția acordată enclavelor și
armăturilor prestabilite a unui oraș cu scopul de a reuși o trece re la un oraș eterogen, și de a
conviețui cu formele trecutului și cu cele ale viitorului . Bineinteles cu specificitatea fiecărui caz în
parte. Însumând elementele și legăturile orașului, putem ajunge la spații cu o sistematizare și la
un oraș cu trăsături unice .

Cap 4.Orasele mici

Recentele studii facute in tari in curs de dezvoltare sublineaza potentialele avantaje a oraselor
mici si medii in stimularea dezvoltarii rural si integrarii economiei urban -rurale.In tari cu o diversa
economie si caracteristici sociale si politice ,orasele mici au ajutat la transformarea economiei
zonei ruruale prin aprovizionarea accesului la servicii ,facilitate si oportunitati nonagricole de
angajarre. Interesul pentru promovarea c resterii si diversificarii oraselor mici este reflectat si in
sistemul de politici adoptate de organizatile international dar si de planurile de dezvoltare ale
tarilor in dezvoltare.Argumentul pentru dezvoltarea oraselor mici este bazat pe teoria ca o
econ omie intinsa, variata si in crestere este facilitat de aparitia unui sistem articulat si integrat de
oarse de difarite marim si functiuni care sunt destul de dezvoltate pentru a sustine nu numai pe
ele dar si zonele rurale din apropiere.In aceasta perspect iva orasele si asezarile micute devin
esentiale noduri de comert intr -o retea larga de centre comerciale care pot aproviziona o scara
mai larga de bunuri si servicii.

In teorie sunt multe moduri creative de a ajuta orasele mici in dezvoltatrea lor si de a -si atinge
potentialul in a echilibra greuatatea care se revarsa asupra oraselor mari.Mai mult ,daca fortele
gravitationale si ierarhice sunt asumate; imbunatatirea dot arilor locale,crearea de institurtii
pentr educatie avansata si generearea de sisteme comunicare intre orase ,ar trebuii sa fie printre
solutiile ales.
Pentru a intelege care ar putea fi solutile potrivite in dezvoltarea unui oras vom amintii un
studiu d e caz efectuat pe 7 orase mari din Europa care au suferit t o schimbare uriasa de la
giganti industriali la recuperare.Din pacate sunt foarte putine studii efectuate pe orasele mici
care pot arata si o schimbare deoarece de cele mai multe ori acestea sunt d ate la o parte sau
neglijate.

8
Acest studio de caz se numeste Transformand orase prin Europa; Un raport al problemelor si
progresului scris de catre Anne Power ,Jörg Plöger si Astrid Winkler8
Acest studio aduna informatii din 7 orase mari din Europa care au experimentat schimbari
majore si transformari din gigantic industriali la reabilitatare.Orasele studiate toate au
experimentat o crestere a populatiei urmata de o presiune urbana .Dupa declin ul industrial si
pierderea de pana la 80% din numarul total de posture de lucru din domeniul industrial acest
lucru rezultand in polarizarea cartierelor de locuit , scaderi in viabilitate centrelor oraselor ,o
decadere a transportului in comun si o slabire a infrastructura sistemul de educare,scolarizare si
sanatate.Toate aceste lasand un mare semn de intrebare entru viitorul oraselor industrial.

Din fericire in anii 1980 o noua directive a inceput sa se faca simtita bazata pe o noua economie
a servicilor cu o baza de cunostite high -tech , construita pe spatele indineriei oraselor
industriale.Aceste orase au dezvoltat o carte de reabilitare a oraselor , care se baza pe restaurari
fizice, actualizarea si reabilitarea cladirilor monumentale a industrilor si a cladirilor civile, un nou
pla de management pentru mediul urbam si o noua abordare a finantarii implicand toate
nivelele guvernamentale si pe cele ale Uniunii Europene.Din toate caracteristicile importante
vom numii zece actiuni principale care au fost executate: noi agentii publice care sa execute
schimbarile , restaurari a mediului urban, revitalizarea si restaurarea fizica a reperrelor
major,infrastructura transportului,restrictionarea fenomenului sprawl,revitalizarea
cratierelor,locuri de munca , con struirea de noi abilitati in cadrul populatiei, includerea in planul
social si participarea populatiei in conducer ea civic a si comunitar a.In cazul oraselor studiate
masurile au avut success deoare au reusit sa marasca rata de crestere a populatiei nivelul lor de
implicare si bineinteles sa inlocuiasca locurile de munca pierdute o data cu delinul mediului
industrial.
In acest studiu de caz se poat observa punctele de cotitura pentru evolutia si recuperarea
(recovery)acestor orase percum si frameworck pentru modalitatiile si solutile pe care le -au
implementat (tabel)

In concluzie acest studi u pune in evidenta importatnta reabilitarii spatilor publice in cazul tuturor
oraselor indiferent de marimea lor.
In acest studi u observam ca in toate oraslele unul din tre punctele majore ale strategiilor de
dezvoltare este cel al renoirii si restaurarii spatiului public. Punand in evidenta importanta acestor
spatii pentru , ca spatii a comunitatii si adezvoltariii relatilor sociale si communicative dintre
locuitori si pu terea administrative care conduce toate aceste schimbari.

8Centre for Analys

9
O alta declaratie in favoarea reabilitarilor a spatiilor publice in oraseele mici este anuntul facul de
Jacques Mézard , ministrul coeziunii teritoriale al Frantei in data 27 Martie 20189 in Châtellerault
(Vienne), au fost alese 222 de oarse care vor beneficia de planul national denumit Action Coeur
de Ville (Actiunie:inima oraselor) .
Acest program consta in revitalizarea spati ilor publice principale ,constructia sau reabiltarea
magazinelor, birourilor, huburilor si renovarea caselor si a fatadelor.
Datorita acetui program trebui sa intelegem ca unul dintre cele mai importante lucruri pe care
Franta le -a ales pentru a revitaliza orasele sale mici si medii este o reforma a spatiului central al
acestor orase.

Revitalizarea in Romania

În ultimul deceniu se conturează proiectele, susținute de Uniunea Europeană, privind concluziile
guvernanței urbane în promovarea incluziunii sociale si dezvoltării urbane durabile
(sustenabile). Aceste studii si proiecte reduc cazurile revitalizărilor urbane particularizându -le și
adaptându -le la necesitățile specifice locuitorilor. Urbanul produce spațiul public pe căile sale
prestabilite, cetă țenii săi sunt cei care îl pot activa.
In cazul Romanaiei in momentul de fata ,printre diferitele forme de participare si implicare a
cetatenilor in procesul de luare a decizilor ramane foarte problematic deoarece depinde intr -o
mare masura de raspunsul ad ministratiei locale si dorint ei lor de a -si aculta oamneii pentru care
lucreaza si pe care ii reprezinta. Acest lucru se datoreaza in mare parte istorirei pe care am trait –
o si a deciziilor de administrare care au fost luate dupa caderea sistemului comuni st care a creat
un vid de putere si care a facut posibila o lipsa totala de organizare si capabilitate de a crea un
plan pe lunga durata.
Perioada socialistă ,la sfârșitului anilor '70, a adus în România o situație contradictorie.
Se construiește mai ra r, în mai puțină grabă dar mai bine. În perioad a aceasta se remarcă o
creștere a standardelor suprafețelor locuințelor, arhitectii au incercat sa realizarea o arhitectur a
adaptata locului .Pe de altă parte,în anii ’90 , în România, datorită limitărilor econ omice și a
decalajului față de state poziționate mai aproape de centrul Europei, clădirile moderniste s -au
păstrat. Majoritatea clădirilor privatizate trec printr -un proces de modificare formala si
functionala .De aici, România este incercata de o clasificare: de patrimoniu, socialistă și
contemporană.10
Lipsa regenerări i urbane o comentează Silvia Costiuc în articolul 'Patrimoniul construit ca o
oportunitate '. Starea de conservare a arhitecturii de patrimoniu din România este una intr-un
cadru avan sat de degradare, în mare parte datorită abandonului și/sau a lipsei întreținerii
curente. Cauzele mentionate în articol sunt: "naționalizările, problemele specifice mediului rural,

9 http://www.cohesion -territoires.gouv.fr/communique -de-presse -programme -action -coeur -de-ville-la-grande –
transformation -pour -les-centres -villes -demarre
10 34Costi uc, Silvia, "Patrimoniul national construit ca oportunitate", in Arhitectura, nr. 646/2013,
p.82 )

10
prețurile mici ale proprietăților, succesiunile întârziate, lipsa fonduril or alocate restaurării și
conservării clădirilor de patrimoniu ce aparțin statului. Acestea sunt continu ate cu problemele
din sfera legislativă a patrimoniului si cu o depasire numerica a specialistilor.
Este greu de stabilit în ce măsură toate aceste cauze care au contribuit și contribuie la
degradarea patrimoniului românesc ,acestea sunt tributare perioadei comuniste și sorții elitelor.
Însă cea mai importantă cauză a degradării patrimoniului național ar putea fi denaturarea
simțului de proprietate și a scării de valori.11
Desigur, situația stă complet diferit în cazul specific al României, unde abilitatea de a dialoga cu
comunitatea trebuie sustinuta de o expresie fizica in spatiul public, lucru care se i ntampla foarte
rar. Atitudinea autoritatilor descrisa este si mai accentuata de lispa extrema de ingrijorare a
cetatenilor si a comunitatii cu privire la deciziile luate si a lipsei totale de a incerca sa se inplice in
procesul de luare a decizilor Experti i si participantii la un astfel de studie explica ca acest lucru ar
fi fost influentat de anii lungi de dictatura, care au fortat o atitudine de supunere rezultand intr -o
ignorare toatala a lipsei capabilitatii autoritatiilor de a sustine o gandire critica si de a realiza un
dialog intre ei(administratie) si comunitate .Cu atat mai mult cetatenii nu se simt responsabil de
decziile luate.Neincrederea resimtita de cetateni este de fapt o siguranta in gandirea ca
actiunilor ar aduce vreodata o schimbare.

11

11
Cap . Spatiile publice
Spatiile publice sunt ingrediente vitale a oraselor. Ele ajuta la construirea sentimentului
comunitar, identitatii civice si culturii.Spatiul public faciliteaza capitalul social, dezvoltarea
economica si revitalizarea comunitatii.
„ Noi vedem spatiul public ca un teritoriu comun unde oamenii isi desfasoara activitatile
functinale si ritualice care creaza comunitatea, fie i activitatile normale de zi cu zi sau in
activitatile festive.”12
Jan Gehl in cartile sale de stud iere a spatiului public(Cities for People, Life Between Building)
ofera o intelegere profunda despre cum utilizam domeniul public si ne ofera uneltele necesare
pentru al studia si al intelege.Orasele sunt inlocuite cu cartii iar limbajul acestora sunt strazile
,pietele, trotoarele si parcurile.
In cartile mentionate se face o usoara trecere in revista a istoriei dezvoltarii spatilor publice.In
istoria oraselor structura urbana si planificarea dezvoltarii orasului, influenteaza
comportamentul uman si a felu lui in care functioneaza acesta.
In cazul romanilor ei aveau un set de regului si matrite care erau folosiote in toate coloniile din
imperiu. In cazul oraselor medievale structura compacta a spatiilor publice cu piete si stradute
pietonale inguste au sustinut functiunea lor de centre come rciale si mestesugare. Urmatoarea
etapa este cea a strategiei Haussmaniene exprimata in Paris unde bulevardele largi sustin
controlul militar al populatiei, producand o noua plarforma pentru cultura bulevardelor. Etapa
istorica urmatoare a spatiului publi c este cea a secolului 20. In efortul de a acomoda numarul in
crestere de masini ,orice spatiu disponibil din oras a fost umplut cu masini parcate sau in
miscare.In incercarea de a oferii mai multe spatii pentru autovehicule s -au construit mai multe
parca ri si drumuri dar acestea au rezultat doar o congestionare si mai avansata a spatiilor
oferite.In momentul de fata spatiile publice in orase se lovesc de aceasi problmea a scarii umane
si ocuparii spatiului de masini. In unele cazuri pietonalizarea si r evitalizarea locurilor a adus
imbunatati si a rezolvat problemele.
O clasificare generala a acestor spatii ar putea fi urmatoarea:
o prima categorie include Spatile publice care datorita versatiliatii sunt folosite des in viata de
zi cu zi , acestea s unt: strazi,bulevarde,piete ,pasaje galerii,cai velo
A doua categorie este cea a Spatiului public deschis o categorie secundara care include
trasaturile urbane principale si care de asemena pot fi folosite zilnic dar au o trasatura naturala
specifica: parcuri, gradini, parcuri de joaca, plaje publice, maulu raurilor sau lacurilor
In ultima categorie gasim Facilitatile publice urbane ,acestea fin spatii care sunt detinute si
intretinute de cineva dar sunt deschise publicului gratis: bibl ioteca publica, centre comunitare ,
piete agroalimnetare, facilitate sportive publice.

12 Public space de Stephen Carr,Mark Francisc,Leanne G. Rivlin,Andrew M. Stone -publicata de Press Syndicate of the Univesity
of Cambridge, the Pitt Building, Trumpington street,Cambridge CB2 1RP,40 West 20th Street, New York, NY 10011 -4211usa
10Stamford Road, Oakleigh,Victoria 3166,Australia
“we see public space as the common ground where people carry out the functional and ritualic activities that bi nd a
community, where in the normal routines of daily life or in periodic festivities.”prefata.

12
Cu aceasta calsificare am descries in general diferentele intre spatile publice, dar datorita
proiminentei lor vizuale si importantei lor, pietele principale, ale orase lor sunt puse in centrul
atentiei in curentele de dezvoltare spatiala si urbana. O miscarea care se doreste a fi imbratisata
si de orasele mici si medii.In cazul acestora si in cazul dorintei de a le analiza avem nevoie de o
alta clasificare a calitatii.Ja n Gehl in cartile sale dezvolta 3 criterii pe care le analizeaza acestea
sunt Protectia ,Confortul si Luazirul .

Protectia se refera la cum ai putea sa minimalizezi experientele neplacute: protectia impotriva
traficului si a acidentelor, trebuie sa te simti in sigurata. In cadrul Protectiei trebui sa amintim
modul de formare traditional in care orasele au dezvoltat un simt al scarii ecologic.Transportul se
facea pe jos iar construirea se baza pe pe experienta generatilor trecute.Rezultatul a fost orase
adaptate scarii umane. Astazi dezvoltarea urbana se realizeaza extrem de repede iar sensul scarii
este pierdut, deoarece adapt andune vitezi noului mod de transport si a masivitatii constructilor
noi, sacar omului nu mai este importanata ci scara si viteza automobilului este prioritara.Pentru a
ne proteja trebuie sa incurajam un mod sustenabil si sanatos al oraselor.Unul dintre mo durile
prin care putem ajuta este acela de a nu ignora importanta faptului ca spatiul public ar trebuii sa
fie animata cu multe grupuri diverse de oamnei care il utilizeaza.Acest proces de fapt este
sustinut de la sine ceva se intampla daca ceva se intampl a.Metodele prin care se poate ajunge la
siguranata sunt punerea omului in planul principal mai ales in cazul drumurilor si a trotoarelor
traversarii spatiilor. Daca oamenii nu se simt in siguranat nu vor avea starea necesara de a se
relaxa.rezultand intr -un spatiu tensionat.Alti factori importanati anmintiti sunt factorii de lumina
daca spatile care inconjoara cladirile sunt luminat, un alt factor este ritmul sau marginile etajului
parter al cladirilor. Cu cat acestea sunt mai animate si ritmate sau ofera p osibilitatea de a se
angaja inr -o activitate cu atat ma bine.

Confortul se refera la calitatea spatiului de traversare(mersul) si cel al spatiului destinat
sezutului: oportuitate la mers, oportunitate sa stai in picoare,oprtunitatea de a sta asezat,
oprt unitatea de a vedea,opurtunitatea de a vorbi si asculta, oportunitatea de a te juca. In cadrul
Confortului trebuie sa vorbim de principile scarii umane.Punctul de pornire este simplu –
activitatile umane universale.Orasele trebuie sa detina conditii bune pe ntru mers,stat, sezut,
ascultat, privit si vorbit.Daca aceste conditii pot fi indeplinite in mod normal si placut atunci toate
combinatiile dintre acestea vor avea succes in spatiul analizat.Pentru ca ceste conditii sa fie
indeplinite trebui sa studiem com portamentu uman deoarece oamenii decid unde ,cat de des si
de ce aleg sa se aseze si sa astepta in unele locuri. Desigur aceste decizii le luam involuntar sunt
reflexe normale care ne contureaza zona de confort in situatile publice.De aceea vom alege sa
mutam si chiar 2 centrimetii un scaun daca acesta permite, vor incerca sa faca spatiul
personal.13 Aceste activitatii de basa sunt ca si un punct principal deoarece fac parte din toate
celelate activitati.Daca spatial reussete sa faca mesrsul,statul vorbitul si auzitul attractive atunci
este de la sine o caliatate importanta, dar de asemnea poate largii spectrul altor activitati –
jocuri,sporturi, activitati comunitare si asa mai departe toate acestea vor avea o baza pe care se
pot dezvolta.

13 Street Life ProjectWiliam H. Whyte, New York,SUA 1971 -1980

13

Luazirul acopera scara umana a unui spatiu adica sansa pe care o au oamenii de a se bucura de
activitatile de relaxare apa, soare, estetica placuta. Luazirul este o invitatie la incercarea de a te
exprim a, juca ,exersa pe tine insusi in spatiul orasului.In cazul acetui punct trebuie ca toate cele
spuse mai sus sa se gaseasca in modurile cele maifavorabile astfel incat conditiile necesare
pentru exprimarea emotilor, suparrarilo(proteste) sau a fericirii sa fie posibila.

In concluzie spatiile publice sunt unele dintre cele mai complexe componente a orasului datorita
faptului ca omul impreuna cu comportamentul sau poate sa creeze un astfel de spatiu sau sa il
distuga(nefolosindu -l).Astfel ca ,un design bun si detaliat, poa te reprezenta succesul unui astfel
de spatiu.

Cuvintele cheie pentru revitalizarea vietii in oras si in spatile publice sunt:compact, direct si rute
logice,dimensiuni modeste si o ierarhie a importantei spatiilor .

This introductory section highlights the importance of public space for the improved quality of
life for all and as a vital ingredient of successful cities. It outlines the five principles of sustainable
urban neighbourhoods and their importance in promoting a vibrant street life, walkabilit y and
affordability of services and housing. It promotes the transformative power of urbanization and
identifies key resources which emphasize the role of public space as “commons”. This section
also outlines the methodology used and structure of the toolk it.
By recognizing and developing the positive potential of their public spaces, cities can enhance
safety and security, create economic opportunity, improve public health, create diverse public
environments and public democracy. In a century where the rig ht to the city movement is
increasingly being recognized, the development of cities where people of all income groups,
social classes and ages can live safely, happily and in economic security is being pursued.

This Section makes a case for public space – it highlights the benefits of investing in public space
and strengthens the arguments to improve the quality, quantity and distribution of public space
in cities
The Case for Public Space is built on the following arguments:
Public Space as the banner of urban civility
Public Spaces are our urban commons
Public Spaces promote income, investment and wealth creation.
Public Spaces enhance environmental sustainability
Public Space increases transportation efficiency
Public Space improves public health

14
Public Space enhances urban safety
Public Spaces promote equity and social inclusion
Public Spaces are tools for gender and age -friendly cities
Public Spaces offer ideal opportunities to generate citizen involvement
Public Spaces make for great cities