Rezolvă problema. [608725]

Articolul din revista CCD Articolul de la adresa indicata
METODE INTERACTIVE FOLOSITE IN GRĂDINIȚĂ IN
CADRUL ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE
MATEMATICE

Prof. Pichineru Elena Grădinița P.N. Nr. 3 Valea Parului

Activitatile cu conținut matematic au o importanță semnificativă în
activitatea din grădiniță. Indiferent de domeniul în care acționează,
omul modern trebuie să posede o bună pregătire matematică pentru a
putea soluționa multiplele și variatele probleme ale vieții.

Obiectivele cadru av ute în vedere de educatoare sunt: dezvoltarea
operațiilor intelectuale prematematice, a capacității de a înțelege și
utiliza numerele și cifrele, de a recunoaște, denumi, construi și utiliza
formele geometrice.

Pentru realizarea acestor obiective sunt deosebit de utile următoarele
forme de activitate: calculul oral, rezolvarea de probleme, învățarea
unităților de măsură, noțiunile de geometrie intuitivă, exerciții
practice de cumpărare, vânzare, măsurători. METODE INTERACTIVE FOLOSI TE IN
GRĂDINIȚĂ IN CADRUL ACTIVITĂȚILOR
EXTRACURRICULARE MATEMATICE

Prof. MIHEȚ AURELIA – Grădinița P.P. Nr.26
Timișoara
Prof. SALA CLAUDIA – Grădinița P.P. Nr.26
Timișoara

Activitățile cu conținut matematic au o
importanță semnificativă în activitate a din grădiniță.
Indiferent de domeniul în care acționează, omul modern
trebuie să posede o bună pregătire matematică pentru a
putea soluționa multiplele și variatele probleme ale
vieții.

Obiectivele cadru avute în vedere de educatoare
sunt: dezvoltar ea operațiilor intelectuale prematematice,
a capacității de a înțelege și utiliza numerele și cifrele,
de a recunoaște, denumi, construi și utiliza formele
geometrice.

Pentru realizarea acestor obiective sunt deosebit
de utile următoarele forme de act ivitate: calculul oral,
rezolvarea de probleme, învățarea unităților de măsură,
noțiunile de geometrie intuitivă, exerciții practice de

Activitățile matematice desfășurate în gr ădiniță trebuie să folosească
structurile matematice pentru a organiza învățarea modernă în
vederea pregătirii pentru școală.

În viziunea noii programe, activitățile matematice din grădiniță
vizează stimularea dezvoltării limbajului, a capacităților int electuale,
a deprinderilor de muncă intelectuală și independentă, contribuie la
trecerea treptată de la gândirea concret intuitivă la gândirea
simbolică, abstractă, pregătind copiii pentru înțelegerea și însușirea
matematicii în clasa întâi.

Dacă preșc olarul este atras de matematică sau nu, depinde în mare
măsură de educatoare, de modul cum proiectează activitățile, de
multiplele procedee folosite, de noutatea pe care o transmite prin
fiecare exercițiu, de modul cum știe să activeze gândirea, să -l atrag ă
pe copil, să participe direct și activ la activitate.

Programa activităților matematice vizează următorul conținut:
operații intelectuale, forme geometrice, numere și cifre, unități de
măsură.

Reușita activităților matematice care cer acțiuni de es timare ține pe
de-o parte de capacitatea copilului de a face comparații, dar mai ales
de reprezentările cantitative, spațiale, temporale pe care le au și de
gradul de stapânire a conceptului de număr.
cumpărare, vânzare, măsurători.

Activitățile matematice desfășurate în grădiniță
trebuie să folosească structurile mat ematice pentru a
organiza învățarea modernă în vederea pregătirii pentru
școală.

În viziunea noii programe, activitățile
matematice din grădiniță vizează stimularea dezvoltării
limbajului, a capacităților intelectuale, a deprinderilor de
muncă intelectual ă și independentă, contribuie la
trecerea treptată de la gândirea concret intuitivă la
gândirea simbolică, abstractă, pregătind copiii pentru
înțelegerea și însușirea matematicii în clasa întâi.

Dacă preșcolarul este atras de matematică sau nu,
depinde î n mare măsură de educatoare, de modul cum
proiectează activitățile, de multiplele procedee folosite,
de noutatea pe care o transmite prin fiecare exercițiu, de
modul cum știe să activeze gândirea, să -l atragă pe
copil, să participe direct și activ la acti vitate.

Programa activităților matematice vizează
următorul conținut: operații intelectuale, forme
geometrice, numere și cifre, unități de măsură.

Reușita activităților matematice care cer acțiuni
de estimare ține pe de -o parte de capacitatea copilului
de a face comparații, dar mai ales de reprezentările
cantitative, spațiale, temporale pe care le au și de gradul
de stapânire a conceptului de număr.

Formarea conceptului de număr, numerație și a deprin derilor de
calcul matematic constituie un segment important al curriculum -ului
activităților matematice în grădiniță

Înțelegerea semnificației numărului se află în relație directă cu
depășirea dificultăților caracteristice gândirii la această vârstă în
rezolvarea problemelor de conservare (recunoașterea echivalenței
cantității numerice în diferite reprezentări), seriere (ordonare) și
clasificare.

De asemenea, educatoarea trebuie să exploateze orice situație
favorabilă și din afara activit ăților matematice pentru ai face
conștienți pe copii de prezența în activitățile obișnuite a numerelor, a
cantităților numerice, a obiectelor sau ființelor unice (exemplu:
mama) și a pluralului (exemplu:doi pantofi într -o pereche). În fond,
cele mai multe din activitățile de joc ale copiiilor pun probleme
matematice, rămânând ca ele să fie descoperite și utilizate de
educatoare.
Formarea conceptului de număr, numerație și a
deprinderilor de calcul matematic constituie un segment
important al curriculum -ului activităților matematice în
grădiniță

Înțelegerea semnificației numărului se află în
relație directă cu dep ășirea dificultăților caracteristice
gândirii la această vârstă în rezolvarea problemelor de
conservare (recunoa șterea echivalenței cantității
numerice în diferite reprezentări), seriere (ordonare) și
clasificare.

Competențele de clasificare după criterii
multiple, ordonarea crescătoare și descrescătoare,
identificarea poziției unui obiect în seria căreia îi
aparține, precum și înțelegerea constantei cantității și
numărului de obiecte în situația în care au fost schimbate
doar aspecte de formă (aranjarea în spațiu a obiectelor)
sunt obiective ce trebuie să fie permanent în atenția
educatoarelor, atât pentru importanța a cestor achizitii în
sine, cât și pentru rolul lor în înțelegerea numărului și
numera ției.

De asemenea, educatoarea trebuie să exploateze
orice situație favorabilă și din afara activităților
matematice pentru ai face conștienți pe copii de prezența
în acti vitățile obișnuite a numerelor, a cantităților
numerice, a obiectelor sau ființelor unice (exemplu:
mama) și a pluralului (exemplu:doi pantofi într-o
pereche). În fond, cele mai multe din activitățile de joc
ale copiiilor pun probleme matematice, rămânând ca ele
să fie descoperite și utilizate de educatoare.

Copilul preșcolar este familiarizat cu noțiunea de grup de obiecte și
cu efectuarea unor operații cu obiectele mulțimii, cu mai multe
mulțimi de obiecte și cu grupe de mulțimi.
Sunt astfel achiziționate primele elemente de calcul matematic.

Copilul preșcolar este familiarizat cu no țiunea de
grup de obiecte și cu efectuarea unor opera ții cu
obiectele mulțimii, cu mai multe mulțimi de obiecte și
cu grupe de mulțimi. Sunt astfel achiziționa te primele
elemente de calcul matematic.

Înțelegerea semnificației operațiilor matematice
principale: adunarea, scăderea și într -o oarecare măsură,
înmulțirea și împărțirea se face la aceast ă vârstă prin
exersarea operațiilor în situații concrete, atract ive și
motivante, pe grupe de obiecte, la început în termeni
generali (exemplu: unificarea a două grupe de obiecte
creează o grupă mai numeroasă), iar apoi mai precis,
insistând permanent pe conștientizarea utilității
calculului matematic pentru rezolvarea de zi cu zi.
Programa activităților educa ționale din grădiniță
formulează finalități matematice și în privința formării
conceptului de formă geometrică și a celui de măsurare.
Achizi ția conceptelor de spațiu, timp, formă, contur,
volum, în țelegera conserv ării lungimilor, suprafeței,
masei sunt finalități ale acestei secțiuni ale curriculum –
ului matematic specific educației preșcolarilor , achizi ții
ce contribuie esențial la îmbogățirea imaginii copilului
asupra realității înconjuratoare, fizice și sociale.
La 3 ani se începe cu procesul formării
reprezentărilor matematice prin recunoașterea și
denumirea grupelor de obiecte din sala de grupa, a
criteriilor (de obicei dimensiunea) după care s -a realizat
gruparea și a pozițiilor spațiale pe care le ocupă grup ele
de obiecte. Se poate trece apoi la efectuarea de operații
concrete cu grupele de obiecte și la gruparea după una

sau chiar două criterii (forma și mărimea).
La 4 ani, procesul de formare a operațiilor
intelectuale prematematice continuă, îmbogațindu -se
capacitatea copiiilor de a clasifica după criterii variate și
multiple, folosindu -se atât de obiecte, cât și de imagini
ale acestora, copilul preșcolar este acum capabil de o
apreciere globală a cantității și de realizarea între obiecte
și grupe de obie cte.
O dată cu intrarea în perioada preșcolară mare,
copilul exersează compararea cantităților, fiind capabil
să stabilească inegalitatea și egalitatea grupelor și, de
asemenea, să ordoneze în șir crescător și descrescător.
Activitățile matematice la grup a mare trebuie să
continue exersarea capacităților anterioare, introducând
treptat elemente de construcție a numărului, numerație
și operații cu numere, toate acestea într -un regim de joc
și activitate de manipulare concretă și percep ție. Ele sunt
în fap t finalități ale dezvoltării cognitive și trebuie
urmărite pe tot parcursul programelor educaționale cu
preșcolarii, indiferent de aria curriculară abordată.
“În teroriile moderne se scrie tot mai mult
despre învățarea experiențială, de profesor cu rol d e
ghid sau de facilitator al proceselor de învățare, de
valorizarea și dezvoltarea potențialului fiecărui copil,
de respectarea ritmului și a stilului său cognitiv
propriu”1.
Sunt multe metode prin care copii pot învăța
sau exersa concepte și deprinderi, d ar este foarte
important modul în care acționează educatoare și
părintele în stimularea interesului copilului pentru
cunoaștere, în stimularea interesului pentru a căuta
informația necesară și pentru a o utiliza în contexte
variate, stimularea interesului pentru rezolvarea de
probleme prin planificarea și organizarea unor

activități sau jocuri cu acest scop.
“În societatea actuală are loc un proces
dinamic care obligă toata categoriile sociale să țină
pasul cu evoluția societății și implicit a educației”2.
Nevoile și cerintele copiilor pe scena
educațională cer dascălilor o schimbare radicală a
mentalității, a abordării creative a tematicilor propuse
pe nivele de vârstă prin folosirea metodelor interactive
de grup sau individuale.
Activitățile pentru copii trebuie să aibă un
caracter spontan și să contribuie la dezvoltarea
independenței în gândire și acțiune. Metodele
interactive de grup reprezintă un început, o schimbare,
o noutate. Ele nu sunt lecții model, ci propuneri pentru
o bază practică, oferind un s prijin real copilului.

1 Silvia Brebean, Elena Gongea, Georgeta Ruiu,
Mihaela Fulga , Metode interactive de grup, Editura,
Arves, Craiova p. 7
2 Silvia Brebean, Elena Gongea, Georgeta Ruiu,
Mihaela Fulga , Metode interactive de grup, Editura,
Arves, Craiov a p. 1

Calea de învățare pe care copilul o parcurge
este determinată de metoda folosită. Zilnic în joaca
copilului se poate observa o lume numai a lui care
aduce comportamente, teme, idei și probleme absolute
noi în dezbatere. Prin metodele interactive de grup
copiii își exersează capacitatea de a selecta, combina,
învăța lucruri de care vor avea nevoie în viața de
școlar și de adult.
În abordarea temelor din grădiniță efortul
copiilor este unul intelectual, de abordare a unor
demersuri intelectuale, interdiscipli nare decât cele

După fiecare metodă aplicată se pot obține performanțe, pe care
copilul le percepe, făcându -l astfel responsabil în rezolvarea
sarcinilor de lucru viitoare. Metodele implică mult tact din partea
dascălilor deoarece trebuie să -și adapteze stilul didactic în funcție de
tipul de copil, p esimist, agresiv, nerăbdător, acaparator, pentru
fiecare găsind gestul, mimica, interjecția, întrebarea, sfatul,
orientarea, lauda, aprecierea, entuziasmul în concordanță cu situația
dată

Este absolut necesar ca în activitatea cu preșcolarii educatoarea să
dea dovadă de flexibitate și creativitate în același timp în abordarea
situațiilor didactice, pentru a evita astfel rutina și a acționa pentru
transformarea învățământului care încă se bazează pe informație, pe
reproducerea ei, într -un învățământ globa l, integrat și creativ, bazat
pe educație, pe formare.

clasice prin studiul mediului concret, prin corelațiile
elaborate interactiv în care copiii își asumă
responsabilități, formulează și verifică soluții,
elaborează sinteze în activitățile de grup, intergrup,
individual, în perechi.
Situațiil e de învățare care sunt rezolvate prin
intermediul metodelor interactive de grup dezvoltă
gândirea democratică deoarece ei exersează gândirea
critică și înțeleg că atunci când analizează un personaj,
comportamentul unui copil, o faptă, nu critică
personaju l, copilul sau adultul.

După fiecare metodă aplicată se pot obține
performanțe, pe care copilul le percepe, făcându -l
astfel responsabil în rezolvarea sarcinilor de lucru
viitoare. Metodele implică mult tact din partea
dascălilor deoarece trebuie să -și adapteze stilul
didactic în funcție de tipul de copil, pesimist, agresiv,
nerăbdător, acaparator, pentru fiecare găsind gestul,
mimica, interjecția, întrebarea, sfatul, orientarea,
lauda, aprecierea, entuziasmul în concordanță cu
situația dată.
Este absolu t necesar ca în activitatea cu
preșcolarii educatoarea să dea dovadă de flexibitate și
creativitate în același timp în abordarea situațiilor
didactice, pentru a evita astfel rutina și a acționa
pentru transformarea învățământului care încă se
bazează pe in formație, pe reproducerea ei, într -un
învățământ global, integrat și creativ, bazat pe
educație, pe formare.

METODA LOTUS
Cunoscută și sub denumirea de floare de nufăr,
este o modalitate interactivă de lucru în grup care oferă
posibilitatea stabilir ii de relații între noțiuni pe baza unei
teme principale din care derivă alte opt teme.
Obiectivele principale ale acestei metode sunt
stimularea inteligenței și a potențialului creativ în
activități individuale și de grup pe teme din domenii
diferite.
Descrierea metodei.
Tehnica “ Floare de nufăr ” pornește de la o temă
principală din care derivă 8 teme secundare concretizate
în opt idei ce vor deveni teme abordate în activitatea pe
grupuri mici.
Etapele tehnicii floare de nufăr:
1.Construirea schemei / d iagramei tehnicii de
lucru.
2.Plasarea temei principale în mijlocul schemei
grafice.
3.Grupa de copii se gândește la conținuturile /
ideile / cunoștințele legate de tema principală.
4.Abordarea celor opt teme principale pentru
cadranele libere.
5.Stabilire a în grupuri mici de noi legături /
relații / conexiuni pentru aceste opt teme și trecerea lor
în diagramă.
6.Prezentarea rezultatelor muncii în grup. Se face
analiza produselor activității, aprecierea în mod
evaluativ, sublinierea ideilor noi care pot de veni idei
principale într -o etapă următoare.
Beneficiile acestei metode sunt:

– stimulează potențialul creativ;
– dezvoltă capacități și abilități: cognitive; de
relaționare; de lider de grup; de autoevaluare și
autoapreciere
Această metodă p oate fi aplicată foarte ușor în
activitățile matematice, printr -un joc logic, “ Formele
geometrice ”.
Obiectivul activității este acela de exersare a
capacităților și de a recunoaște, denumi și utiliza figurile
geometrice după diferite criterii.
Predarea
Materialul este selectat și așezat la aria
construcții.
Schema grafică a activității este concepută
înainte începerii activității și așezată la loc vizibil.
Desfășurarea
1.Se anunță tema principala “ Figuri geometrice
” care este trecută în schemă.
2.Sarci na copiilor este accea de a enumera truse
de joc existente în sala de clasă care conțin figuri
geometrice. Rezultatul acestei sarcini este trecut în
schemă ARCO, mozaic, cuburi cu litere, cuburi cu cifre,
Logi I, Logi II, cuburi – puzzle, cuburi – zar .
3.Copii sunt împărțiți în opt grupuri mici a câte
3 copii, fiecare grup primând câte un număr de ordine de
la 1 – 8 sau unul dintre simbolurile așezate într – un
coșuleț.
4.Liderul fiecărui grup ia o trusă, o denumește
apoi în cadrul grupului, analizează fi gurile geometrice,
elaborează un plan de acțiune, “ Ce putem face din…?”,
“ Cum realizăm…? ”.Grupează obiectele după diferite
criterii, construiesc, alternează elementele, discută cu
colegii de grup, iau decizii, colaborează.
Educatoare observă modul de lucru, cooperarea

între membrii grupului și identifică ideile care apar pe
parcursul activității îi încurajează și îi stimulează pe
copii.
În diagramă pot apărea construcții prin utilizarea
figurilor geometrice după unul sau mai multe criterii
matematice:
– formă au în
comun:
– culoare –
forma, culoarea;
– mărime –
forma, mărimea;
– grosime –
culoarea, mărimea;
–
grosimea, mărimea
–
grosimea, culoarea.
După așezare: plane, înalte, prin suprapunere,
prin alăturare, prin alternare ( culori, mărimi, forme,
grosimi).
După model:struct uri decorative, structuri
geometrice.
După simboluri:cuburi cu litere, cuburi cu cifre,
după număr reprezentativ.
După cantitate: multe, puține, tot atâtea.
Ca titlu a construcțiilor din figuri geometrice
apar:
– construcții asemănătoare cu denumiri difer ite;
– construcții diferite – denumiri diferite;
– construcții diferite – denumire identică.
5.Prezentarea rezultatelor muncii în grup. Fiecare
grup prezintă construcția / construcțiile menținând
crieteriile de utilizare a figurilor geometrice, denumirea

construcției, figurile geometrice utilizate, modul de
așezare a pieselor.
6.În cadrul evaluării educatoare apreciază:
– implicarea copiilor în realizarea obiectivelor
activității
– colaborarea în interiorul grupurilor
– capacitatea de a aștepta momentul pre zentării
rezultatelor
– participarea creatoare a copiilor la activitate.

EXPLOZIA STELARĂ
Este o metodă de stimulare a creativității, o
modalitate de relaxare a copiiilor și are la bază
formularea de întrebări pentru rezolvarea de probleme și
noi descop eriri.
Obiectivele acestei metode sunt formularea de
întrebări și realizarea de conexiuni între ideile decoperite
de copii în grup prin interacțiune și individual pentru
rezolvarea unei probleme.
Materialul folosit: o stea mare, cinci stele mici de
culoare galbenă, cinci săgeți roșii, jetoane.
Descrierea metodei.
1.Copiii așezați în semicerc propun problema de
rezolvat, pe steaua mare se scrie sau se desenează ideea
centrală.
2.Pe cinci steluțe se scrie câte o întrebare de
tipul: CE?, CINE?, UNDE?, DE CE?, CÂND? Iar cinci
copii din grupă extrag câte o întrebare. Fiecare copil
dintre cei cinci își alege câte trei – patru colegi
organizându -se astfel în cinci grupuri.
3.Grupurile cooperează în elaborarea întrebărilor.
4.Când expiră timpul copiii revin în semic erc în
jurul steluței mari și comunică întrebările elaborate, fie
un reprezentant al grupului, fie individual, în funcție de

potențialul grupei / grupului. Copiii celorlalte grupuri
răspund la întrebări sau formulează întrebări la întrebări.
5.Se apreciază întrebările copiiilor, efortul lor de
a elabora întrebări corecte și modul de cooperare și
interacțiune.
Beneficiile metodei:
– reprezintă o nouă cale de realizare a
obiectivelor programei;
– se utilizează în activități: lecturi după imagini,
convorbiri, povestiri, jocuri didactice, activități
matematice, poezii, în activități de evaluare;
– stimulează creativitatea în grup și individuală;
– facilitează crearea de întrebări la întrebări în
grup și individual, pentru rezolvarea probl emei
propuse;
– dezvoltă și exersează gândirea cauzală,
divergență, deductivă, inteligențele multiple,
limbajul, atenția distributivă.
Activitate matematică.
Tema: Rezolvă problema.
Obiective: Capacitatea de a compune și rezolva
problema prin formula rea de întrebări specifice exploziei
stelare.
Material: steluțe, grupe de obiecte, cifre
simboluri, jucării, fluturași.
Descrierea
1.Copii sunt așezați în semicerc și primesc sub
formă de surpriză mijloacele de învățământ.
Se intuiesc materialele și se pre zintă sarcina de
lucru : să formuleze întrebări de tipul ce?, cine?, unde?,
de ce?, când? Pentru compunerea și rezolvarea de
probleme.
2.Copiii primesc fluturași cu cifrele de la 1 la 5 și
formează grupurile de lucru. Din ghiozdanul cu surprize

câte un cop il de la fiecare grupă extrage o steluță pe care
este scrisă întrebarea.
3.Fiecare grup gândește și formulează împreună
întrebări de tipul cele scrise pe steluță, prin care compun
și rezolvă probleme cu materialele existente.
4.La semnalul educatoarei copi ii revin în
semicerc și prezintă rezultatele muncii în grup,
întrebările formulate, în jurul materialelor ajutătoare
manipulându -le pentru convingere. Se pot realiza
întrebări la întrebări realizând astfel o conexiune între
ideile elaborate.
5.În final se aleg întrebările al căror răspuns
conduce la compunerea și rezolvarea de probleme.
Ce sunt aceste materiale?( R. Grupe de jucării,
cifre, simboluri matematice )
Ce puteți face cu ele?(R.Aceste materiale pot fi
grupate după mărime și după culoare )
Ce am ma i putea face cu ele? ( R. Putem să le
numărăm, să ne jucăm cu ele, să facem operații de
adunare și scădere )
Ce facem pentru a fi tot atâtea mașini roșii câte
mașini galbene sunt?
Cine compune o problemă cu materialele date ? (
R. Mihai are 8 mașinuțe galb ene și o grupă de mașinuțe
roșii cu una mai puțin decât cele galbene )
Cine rezolvă problema dată ?
1.Unde adăugăm o mașinuță pentru a avea tot
atâtea în ambele grupe?
2.De unde luăm o mașinuță pentru a avea tot
atâtea?
3.De ce nu sunt în ambele grupe tot atâtea
mașinuțe?
4.Când spunem că în ambele grupe sunt tot
atâtea mașini?

R.În ambele grupe sunt tot atâtea mașinute când
adăugăm la cele 7 mașinuțe roșii o mașinuță, sau când
din cele 8 mașinuțe galbene luăm o mașinuță.

METODA CUBULUI
Este folosit ă în cazul în care se dorește expl
orarea unui subiect sau a
unei situații din mai multe perspective –
oferă posibilitatea de a dezvolta competențele necesa
re unei abordări complexe și integratoare. Această
metodă a fost descoperită în anul 1980.
Etapele metodei:
Se realizează un cub pe ale cărei fețe se not
ează cuvintele: DESCRIE, COMPARĂ,
ANALIZEAZĂ, ASOCIAZĂ, APLICĂ,
ARGUMENTEAZĂ (altele, în funcție de resurse,
nu neapărat pe toate fețele cubului).
Se anunță tema / subiectul pus în discuție.
Se împarte grupul în șase subgrupe, fiecare s
ubgrup rezolvând una dintre cerințele înscrise pe feț
ele cubului.
Se comunică întregului grup,
forma finală a scrierii.
Lucrarea în formă finală poate fi desfășurată
pe tablă sau pe foi albe A3.
Avantajele acestei metode sunt multiple printre
care se enumeră și:
–
determină participarea conștientă a preșcolarilor prin
implicarea maximă a acestora în rezolvarea sarcinil
or.
– permite diferențierea sarcinilor de învățare;
– formează deprinderi de muncă intelectuală;
– stimulează gândirea logică a copiiilor;

–
crește responsabilitatea elevului față de propria învăț
are, dar și față de grup;
– sporește eficiența învăț ării –
preșcolarii învață unii de la alții;
–
dezvoltă abilități de comunicare și cooperare.
Această metodă are și anumite dezavantaje:
–
rezolvarea sarcinilor solicită resurse mari de timp;
– se creează un zgomot oarecare;
– faciliteaz ă erori în învățare;
– nu există un control precis asupra cantității /
calității cunoștiințelor dobândite de fiecare preșcolar.
Activitate matematică.
Tema: Coșul cu legume
Material: Legume de diferite mărimi, în
conformitate cu sarcina prim ită de fiecare grupă.
Descrierea activității.
Copiii sunt impărțiți în 6 grupe ca câte 3 -4 copii
fiecare grupă.
Grupa 1 are sarcina de a descrie elementele
reprezentate și să facă grupe după mărime: roșii mari,
ardei mici, vinete mijlocii.
Grupa 2 are sar cina de a compara numărul
elementelor celor doua grupe: roșii și ardei, mărimea (
mari , mici ) și culoarea legumelor ( roșii, galbene și
verzi )
Grupa 3 analizează grosimea morcovilor
alcătuind un șir crescător.
Grupa 4 asociază forma roșiilor cu forma
geometrică pe care o desenează ( cerc ).
Grupa 5 deduce succesiunea elementelor dintr –
un șir de legume ( ceapă, gogoșari, usturoi ) continuând

șirul început.
Grupa 6 argumentează de ce șirul nu respectă
alternarea culorilor.

CIORCHINELE
Este o tehnică care exersează gândirea liberă a
copiiilor asupra unei teme și facilitează realizarea unor
conexiuni între idei deschizând căile de acces și
actualizănd cunoșintele anterioare.
Se realizează parcurgând următoarele etape:
1.Se scrie un cuvânt / te mă (care urmează a fi
cercetat) în mijlocul tablei sau a foii de hârtie;
2.Se notează toate ideile, sintagmele sau
cunoștințele care vă vin în minte în legătură cu tema
respectivă în jurul acestuia, trăgându -se linii între
acestea și cuvântul inițial;
3.Pe măsură ce se scriu cuvinte, idei noi, se trag
linii între toate ideile care par a fi conectate;
4.Activitatea se oprește când se epuizează toate
ideile sau când s -a atins limita de timp acordată;
Etapele pot fi precedate de brainstorming în
grupuri mici s au în perechi. Astfel se îmbogățesc și se
sintetizează cunoștiințele. Rezultatele grupurilor se
comunică educatoarei care le notează la tablă într -un
ciorchine fără a le comenta sau judeca.
În etapa finală a activității , ciorchinele poate fi
reorganizat utilizându -se anumite concepte
supraordonate găsite de copii sau de educatoare.
Acestă tehnică contribuie la organizarea
reprezentărilor, exersează capacitatea copiiilor de a
înțelege un anumit conținut.
Activitate matematică.
Tema : Descompunerea numărul ui 8.
Materiale : un panou mare în mijlocul căruia este

trecut numărul 8. Se pun la dispoziția copiilor jetoane
colorate și numerotate.
Descrierea.
Copiii se împart în grupe a câte doi. Fiecare
echipă primește un nume ascociat cu o culoare. În
mijlocul pan oului este trecut numărul 8. Se lucrează în
echipe, fiecare echipă are sarcina de a da două variante
de descompunere a numărului 8. După ce se vor epuiza
toate ideile, toate cunoștințele copiilor legate de
descompunerea numărului 8, se unesc imaginile, se
stabilesc legăturile și conexiunile.
Se citește și analizează fiecare variantă de
răspuns, se discută , se emit idei.
La sfârșitul activității se face sinteza finală se
structurează ciorchinele grupând variantele de
descompunere a numărului 8 emise de cătr e copii. Dacă
este nevoie se fac completări.

SCHIMBĂ PERECHEA
Este o metodă de predare -învățare interactivă de
grup care constă în rezolvarea sarcinii de lucru în
pereche.
Obiectiv : stimularea comunicării și rezolvarea
de probleme prin lucrul în pereche .
Materialele folosite sunt: simboluri, fluturași,
cifre, litere pentru constituirea perechilor.
Etapele metodei:
1. Organizarea colectivului de copii
– copiii se împart în două grupe egale și sunt
așezați în 2 cercuri concentrice pe scaune.
– împărțirea se face prin diferite modalități:
a) se dau două feluri de simboluri, câte unu
pentru fiecare grup
b) se numără din doi în doi și copiii cu numărul 1

se așează în cercul din interior, iar cei cu numărul 2 în
cercul din exterior;
c) cei din grupele mari po t primi litere mari și
mici , se așează copiii cu literele mici în interior, ceilalți
în exterior formând perechea inițială;
d) dacă numărul copiiilor este impar educatoarea
face pereche cu copilul respectiv.
2. Comunicarea sarcinii didactice / problemei /
cazului
– se comunică sarcina didactică sau problema
propusă pentru rezolvare, cazuri pentru studiu din
activitatea copiilor.
3. Activitatea în perechi
– copiii lucrează în perechi, ei formând perechea
inițială;
– la un semnal schimbă perechea, copiii d in
cercul exterior se mută spre dreapta pe scaunul următor,
în sensul acelor de ceasornic;
– copiii în cercul interior ramân permanent pe
loc;
– perechile se schimbă mereu când se dă o nouă
sarcină de învățare, până se termină și până se ajunge la
perechea inițială.
4. Prezentarea rezultatelor
– copiii revin în cerc, sau semicerc;
– are loc analizarea ideilor perechilor;
– pe o foaie educatoarea reține concluziile.
Beneficiile metodei
– stimulează învățarea în perechi activizând
întreg colectivul;
– se aplică cu ușurință la vârsta preșcolară, la
toate categoriile de activitate;
– permite copiiilor să lucreze în pereche cu
fiecare coleg din grupă;

– dezvoltă inteligențe multiple;
– educă toleranța și înțelegerea față de opinia
celuilalt;
– dezvoltă gândirea și operațiile ei, limbajul,
atenția.
Activitate matematică.
Tema: Să formăm grupe.
Obiectiv: formarea deprinderii de la lucra în
pereche pentru clasificarea obiectelor după diferite
criterii în mod independent.
Material: fișe cu frunze în forme, culori, mărimi
diferite, cariocă.
Descrierea.
Împărțirea copiilor în două grupe se realizează
prin „exercițiu -numerare” care permite formarea
grupelor cu numărul 1 și numărul 2.
Se formază cele doua cercuri concentrice.
Are loc pre zentarea sarcinii didactice, fiecare
pereche își alege câte o culoare diferită de a celorlalți.
Formați grupe de frunze, prin încercuire, după criterii la
alegere. Culoare aleasă nu se schimbă pe parcursul
activității.
Fiecare pereche primește o fișă de lu cru, timp de
3 minute, o analizează și își alege un criteriu după care
forează grupa de frunze.
La semnalul verbal „schimbă perechea” se
deplasează un scaun spre dreapta formând astfel o nouă
pereche și rezolvând o nouă sarcină didactică. Jocul
continuă pâ nă se finalizează schimbul de perechi.
În cerc fiecare pereche inițială prezintă rezultatul
de pe fișa de lucru. Culoarea reprezentativă a fiecărei
perechi facilitează educatoarei evaluarea perechilor de -a
lungul schimbului de perechi și fișe totodată.

MOZAIC
Este o metodă de învățare prin cooperare, prin
interdependența grupurilor și exercitarea statutului de
expert în rezolvarea unei sarcini de învățare.
Metoda mozaic are un pronunțat caracter
formativ, deoarece stimulează încrederea în sine a
copiiil or, dezvoltă abilități de comunicare argumentativă
și de relaționare în cadrul grupului, capacitează gândirea
logică, critică și independentă, impulsionează și educă
răspunderea individuală și de grup.
Obiectivele: documentarea și prezentarea
rezultatelo r studiului independent celorlalți, devenind
expert pentru tema studiată.
Etapele metodei:
1.Se stabilește o temă care este împărțită în 4 -5
subteme.
Pentru fiecare subtemă trebuie stabilit pe ce
anume va pune accent copilul atunci când va studia
independ ent. Se pot formula întrebări pentru orientarea
studiului. Se elaborează o fișă expert și se distribuie
copiiilor pentru a o completa.
2.Organizarea grupelor de învățare.
Copiii se grupează în 4 -5 grupe și fiecărui copil i
se dă câte un simbol sau cifră ce corespunde unei
subteme. Subtema se studiază independent în cadrul
fiecărei echipe de către expert.
În faza individuală fiecare copil investighează
subtema dată și fișa expert.
3.Construirea grupelor de experți.
Experții au același număr sau simbol se une sc în
scopul dezbaterii și aprofundării, clarificării, ordonării
cunoștiințelor însușite independent.
Copiii prezintă rezultatul studiului independent și
au loc discuții care lămuresc noile cunoștințe care vor fi

transmise echipei de învățare din care fac parte.
4.Activități în echipa de învățare
Experții raportează într -un mod atractiv
cunoștințele colegilor de echipă care sunt și ei experți
pentru alte subteme.
Modalitatea de predare / învățare se va baza pe
materiale intuitive, audio -video pentru a ușura atât
învățarea cât și predarea.
Copiii ascultă activ în timp ce unul expune, apoi
adresează întrebări până este convins că a înțeles dar a și
reținut întreaga informație exprimată pe rând de experți.
Expertul adresează întrebări colegilor de grup până cân d
este sigur că au înțeles, reținut și învățat materialul
expus.
5. Evaluarea
Fiecare grup își prezintă rezultatele demonstrând
ce au învățat. Se concep fișe de evaluare cu întrebări
pentru fiecare copil.
Ca toate celelalte metode de învățare prin
cooperar e și această metodă are următoarele avantaje:
– dezvoltă capacități de ascultare, cooperare,
implicare activă în rezolvarea independentă a
unei sarcini;
– dezvoltă gândirea logică, critică și
independentă;
– copiii învață să se documentez e din mai multe
surse;
– exersează deprinderea de prezentare și
expunere prin folosirea de căi variate pentru a
învăța pe ceilalți;
– învață să comunice ideile, descoperirile
personale grupului;
– dispar ierahiile de grup, fiecare devenin d lider
pe rând;

Bibliografie
1. Brebean Silvia, Gongea Elena, Ruiu Georgeta, Fulga Mihaela,
Metode interactive de grup, Editura, Arves, Craiova
2. Cerghit Ioan , Metode de învățământ, Editura Polirom, 2006, Iași
3. Cucoș Constantin, Pedagogie, Editura Polirom Iași,1996
4. Lovinescu V.A., Jocuri exerciții pentru preșcolari, Editura
Didactică și Pedagogică, București 1975
– capătă încredere unii în alții.
Activitate matematică.
Tema: Numărul și cifra 5.
Obiectivul metodei este acela de a documenta și
prezenta rezultatele studiului independent celorlalți,
devenind expert pentru tema studiată.
Material ele folosite pentru această activitate au
fost, fișe individuale de lucru și numere , respectiv
1,2,3,4,5.
Descrierea.
Copii au fost împărțiți în grupe de câte cinci.
Fiecare copil a primit un număr 1,2,3,4,5 și o fișă
individuală.
Copii s -au regrupat după numărul care l -au
primit, de exemplu toți copii care aveau numărul 1 au
format o grupă ( grupa 1), toți copii care au avut
numărul 2 au format grupa 2, toți copii care aveau
numărul 3 au format grupa 3, toți copii care aveau
numărul 4 au format grupa 4, t oți ce care aveau numărul
5 au format grupa 5.
Grupați în acest fel ei au lucrat în grupa lor ( cea
nou înființată ), după care s -au regrupat ca la început și
au devenit experți în grupul lor. Au prezentat colegilor
conținutul fișei și au dat lămuriri unde a fost cazul.

Bibliografie
1. Brebean Silvia, Gongea Elena, Ruiu Georgeta,
Fulga Mihaela , Metode interactive de
grup, Editura, Arves, Craiova
2. Cerghit Ioan , Metode de învățământ , Editura
Polirom, 2006, Iași
3. Cucoș Constantin, Pedago gie, Editura Polirom
Iași,1996
4. Lovinescu V.A., Jocuri exerciții pentru

preșcolari , Editura Didactică și
Pedagogică, București 1975