Prezenta ți si analiza ți pandemia de COVID 19 din [608719]

1
UNIVERSITATEA CREȘTINĂ ”DIMITRIE CANTEMIR”
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE
ȘI ADMINISTRATIVE
Programul de studii universitare de licență drept

REFERAT
DISCIPLINA Drept Internațional
Public

TEMA:
Prezenta ți si analiza ți pandemia de COVID 19 din
perspectiva Dreptului Interna țional Public

Cadru didactic titular
PROF. UNIV. DR. CRIS TIAN JURA

Student: [anonimizat]: Lupu (Bursucanu) N. Petronela
ANUL II
Forma de învățământ: IFR
Nr. Matricol: 20350

-2020 –

2
Pandemia v a oferi o imagine de ansamblu asupra capacității diferitelor modele de
societate de a gestiona crizele de mari dimensiuni, în plan medical, economic, social. Am văzut
cum arată modelul chinezesc dar și maniera de acțiune dintr -o serie de democrații
asiatice , Coreea de Sud, Japonia, Taiwan , care s-a dovedit a fi destul de eficientă .
Coronavirusurile sunt un grup de virusuri înrudite care cauzează boli în păsări și animale,
al căror genom este bazat pe ARN. Toate virusurile au materialul genetic protejat de un înveliș
proteic, numit capsidă, iar coronavirusurile au, în plus, o anvelopă lipidică, tot cu rol de
protecție. Virusurile nu se pot multiplica decât în interiorul unei celule și folosesc proteina
S pentru a infecta celulele respiratorii. Existența anvelo pei și a proteinei sub formă de țepi le fac
să aibă, la microscop, un halou cu aspectul unei coroane solare, ceea ce explică denumirea.
Există doar șapte tipuri de coronavirusuri care afectează oamenii. Primele patru au fost
descoperite prin anii ’60 și da u boli ușoare, de tipul răcelii. Cele mai periculoase sunt
coronavirusurile care au provocat epidemiile de SARS (2002 -2003), MERS (2012) și actuala
pandemie de COVID -19.
SARS -CoV -2 este denumirea coronavirusului care a provocat epidemia actuală, deși îl
vei întâlni și cu numele 2019 -nCoV (de la „novel coronavirus”) sau „noul coronavirus”. SARS
vine de la sindromul respirator acut sever, pe care îl provoacă boala, CoV de la coronavirus, i ar 2
arată că e a doua versiune a virusului. Evident, primul este SARS -CoV, care a provocat epidemia
din 2002 -2003, dar cel actual nu e un urmaș. Ambele virusuri au un strămoș comun.
Se crede că toate cele trei coronavirusuri care provoacă sindrom respirat or acut sever
provin de la lilieci și au ajuns la om prin diverși intermediari: câini enot și zibete vândute în
piețele alimentare din Asia, în cazul SARS, dromaderul, în cazul MERS. Suspectul, la SARS –
CoV -2, este pangolinul, dar nu s -a găsit încă pacientu l zero pentru a fi siguri de acest lucru.

3
COVID -19 Acesta este numele bolii provocate de SARS -CoV -2, boala coronavirusului
(COrona VIrus Disease), unde 19 e anul apariției. Ca și în cazul HIV/SIDA (HIV e virusul,
SIDA boala), se folosesc denumiri diferit e, iar Organizația Mondială a Sănătății a preferat să nu
folosească SARS, pentru a evita confuzia cu boala din 2002.
Din toate datele de până acum, boala pare a fi ceva mai puțin severă decât cele
precedente, cazurile putând fi asimptomatice, ușoare sau s evere (pneumonie, probleme de
respirație, cedarea organelor și moarte). Procentul cazurilor severe și mortale variază încă, fiind
în mijlocul epidemiei, dar e destul de mare ca să îngrijoreze pe toată lumea. Boala debutează, în
general, cu tuse seacă, obos eală și febră, dar pot exista și alte simptome (tuse productivă, dureri
musculare sau ale încheieturilor, respirație greoaie, dureri de cap, diaree etc.). Se pare că doar în
foarte puține (circa 5%) cazuri celor bolnavi le curge nasul.
Infecția cu virusul 2019 -nCoV a apărut în decembrie 2019 în orașul Wuhan, China, de
unde s -a propagat în majoritatea provinciilor chineze și maj oritatea țărilor din lume, provocând
o pandemie . În Europa cele mai multe cazuri sunt înregistrate înItalia, Spania, Franța .
Nimeni nu a luat prea în serios actuala pandemie, cel puțin nu până când a ajuns pe
continentul european. La fel ca SARS sau MERS, de care poate că au și uitat, mulți au crezut e
doar o chestie temporară, care nu va afecta viața cotidiană mai mult decât or ice altă epidemie
care a dispărut la scurt timp după ce a apărut .
17 noiembrie 2019
A fost înregistrat primul caz de infectare cu coronavirus.
8-30 decembrie 2019
O epidemie misterioasă de pneumonie, asemănătoare cu SARS -ul, afectează o serie de cetățeni
chinezi, majoritatea având legătură cu piața de animale și pește Huanan.
30 decembrie 2019
Când toată lumea se pregătea de Revelion, apăreau primele informații publice despre 27 de
pacienți care ar avea o boală asemănătoare cu SARS , internați într -un spital din Wuhan, China.
Informațiile au apărut după ce doctori de la spitalul din Wuhan le -au publicat pe internet. Printre
ei, doctorul Li Wenliang, un oftalmolog care, ulterior, a murit din cauza bolii.
Comitetul municipal de sănătat e din Wuhan anunță Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și
opinia publică de cele 27 de cazuri de pneumonie cu origine necunoscută.

4
31 decembrie 2019
Apar primele articole din presa occidentală despre boală.
9 ianuarie 2020
OMS face primul anunț despre d etectarea unui nou coronavirus, în Wuhan.
Este înregistrat primul deces, în Wuhan. Anunțul a fost făcut pe 11 ianuarie.
21 ianuarie 2020
Este identificat primul caz de infectare cu coronavirus în afara Asiei, în statul Washington, SUA.
Până în acel moment mai fuseseră depistate cazuri în Thailanda, Singapore, Vietnam, Japonia.
23 ianuarie 2020
Lumea începe să fie atentă la știri , atunci când se anunță că regiunea Wuhan, de 11 milioane de
locuitori, intră în carantină totală. Până în acel moment, fuseseră inf ectate 570 de persoane,
inclusiv în afara Chinei, și muriseră 17.
Se publică primul studiu în care se spune că virusul provine, cel mai probabil, de la lilieci.
24 ianuarie 2020
Franța confirmă primele trei cazuri de infecție cu noul coronavirus din Europa , unul în Bordeaux
și două în Paris.
30 ianuarie 2020
OMS declară că epidemia de coronavirus este o urgență de sănătate publică international.
2 februarie 2020
Filipine anunță primul deces din cauza coronavirusului înregistrat în afara Chinei.
4 februarie 2020
Hyundai anunță că suspendă o parte din producția din Coreea de Sud din cauza lipsei pieselor
care trebuiau să vină din China. Nike închide jumătate dintre magazinele din China. Sunt printre
primele semne ale problemelor economice generate de coronavirus.
7 februarie 2020
Li Wenliang , unul dintre doctorii care au anunțat printre primii epidemia, moare de coronavirus.
Felul în care a fost tratat de guvernul chinez, care l -a pus să -și ceară scuze pentru dezvăluire, a
fost criticat de multă lume, inclusiv în China.

5
O serie de evenimente car e urmau să aibă loc în Hong Kong anunță că se amână sau anulează,
dând startul unui foarte lung șir de asemenea anulări.
11 februarie 2020
Boala produsă de coronavirus este numită COVID -19, în timp ce virusul e numit SARS -CoV-2.
OMS, respectiv Comitetul Internațional pentru Taxonomia Virusurilor.
13 februarie 2020
Numărul pacienților infectați din China crește brusc cu 14.840 de cazuri, iar al deceselor cu 254,
după ce autoritățile decid să -i introducă în numărătoare și pe cei care au fost diagnosticați c linic,
dar nu au fost testați. OMS numără, în continuare, doar cazurile testate.
14 februarie 2020
Franța anunță prima moarte de coronavirus în Europa, un turist chinez de 80 de ani.
21 februarie 2020
Este descoperit primul focar de epidemie european, în L ombardia, Italia. În aceeași zi a fost
anunțat și primul deces din această țară.
Epidemia de coronavirus din Coreea de Sud e provocată de enoriași ai Shincheonji Church of
Jesus , un cult religios coreean.
22 februarie 2020
Italia ia măsuri dure, pune în ca rantină mai multe regiuni din nordul țării și anulează evenimente
publice, inclusiv Carnavalul de la Veneția.
România introduce primele măsuri de carantină pentru cetățenii români veniți din Italia.
23 februarie 2020
Italia e prima țară europeană, și a tre ia din lume, care depășește 100 de cazuri: 152 în cinci
regiuni. Se înregistraseră trei decese. Italia este țara în care locuiesc cei mai mulți români plecați
în străinătate, peste 1.2 milioane.
26 februarie 2020
Este anunțat primul. caz de coronavirus din România.
Coreea de Sud depășește 1.000 de cazuri și ajunge la 1.146 și 11 decese.
OMS anunță că, pentru prima oară, se înregistrează mai multe cazuri noi zilnic în afara Chinei.

6
29 februarie 2020
Italia ajunge la 1.128 de cazuri și 29 de decese.
La finalul lunii februarie, în diverse părți ale lumii avem deja granițe închise, zone în carantină,
interzicerea exportului de echipament medical, restricții și interdicții de a intra în anumite țări,
evenimente anulate, magazine și fabrici închise. Se în registrau 85.403 cazuri și 2.924 de
decese, dintre care 6.009, respectiv 56, în afara Chinei, în alte 52 de țări.
Martie 2020
3 martie
OMS anunță că mortalitatea COVID -19 e mult mai mare decât cea a gripei, de 3.4% , față de sub
1%.
În România, încep să apa ră zilnic noi cazuri de români infectați cu SARS -CoV -2.
4 martie
Coreea de Sud, care a pus la punct un program agresiv de testare, anunță sute de cazuri pe zi,
ajungând până la 5.621.
Compania aeriană britanică Flybe și -a anunțat falimentul , unul din multe le așteptate pentru acest
sector economic.
8 martie
Franța și Germania depășesc în aceeași zi pragul de 1.000 de cazuri: 1.126 și 1.018. Mai mulți
parlamentari și miniștri francezi sunt infectați.
România ia primele măsuri restrictive și interzice evenimentele cu mai mult de 1.000 de
participanți.
9 martie
Spania, o altă țară cu o comunitate mare de români, trece de 1.000 de cazuri: 1.231 de blonavi și
30 de decese.
10 martie
Italia devine prima țară din afar a Chinei care atinge pragul de 10.000. Din cei 10.149 de bolnavi,
631 au murit. Se instituie carantina la nivelul întregii țări, prima țară care introduce această
măsură.
România interzice zborurile din și spre Italia și închide școlile.
SUA ajunge la fix 1.000 de cazuri și 31 de decese.

7
11 martie
Avem pandemie de coronavirus.
12 martie
Italia ajunge la 1.016 decese și 15.113 cazuri.
Bursele au cea mai mare cădere din 1987, după anunțul SUA de interzicere a zborurilor spre
Europa.
14 martie
SUA declară star e de urgență, iar Premier League își suspendă meciurile.
15 martie
358 de decese într -o zi, în Italia, cea mai rea zi pentru o țară de la începutul pandemiei. Se
înregistrau 24.747 de cazuri și 1.809 decese.
16 martie
Pe teritoriul României este declarată starea de urgență.
17 martie
Franța intră în carantină generală , iar Uniunea Europeană își închide granițele pentru 30 de zile.
Al doilea cel mai important eveniment sportiv al anului, campionatul european de fotbal Euro,
2020 devine Euro 2021 , deschizând calea spre amânarea Jocurilor Olimpice de la Tokyo.
18 martie
România suspendă zborurile din și spre Spania, după ce un tânăr care fusese diagnosticat cu
coronavirus se îmbarcă pe un zbor spre București. În Spania erau 14.769 de cazuri și 638 de
decese.
19 martie
Italia depășește China la numărul de decese, cu un total de 3.405, în timp ce China nu mai a
înregistrat nicio infecție nouă în interiorul țării.
SUA trece de 10.000 de cazuri: 13.133 de bolnavi și 195 de decese.
20 martie
New York -ul intră în carantină generală și este declarată stare de dezastru major în întreg statul,
după ce se depășește numărul de 5.000 de cazuri.

8
România introduce măsuri suplimentare de carantină, care restricționează deplasarea persoanelor
doar la strictul necesar, și închide mall-urile.
21 martie
Apar primele trei decese cauzate de COVID -19 din România.
22 martie
La nivel mondial, s -a trecut de 15.000 de victime și 350.000 de persoane infectate. A fost nevoie
de 67 de zile pentru prima sută de mii de cazuri, unsprezece pentru a doua și doar patru zile
pentru a treia, a spus Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul OMS.
23 martie
Jocurile Olimpice de la Tokyo au fost amânate. Se vor disputa în 2021.
27 martie
SUA a depășit China și Italia la numărul de infecții cu coronavirus, de venind, cu peste 100.000
de cazuri, cea mai afectată țară din lume.
Premierul britanic, Boris Johnson, este testat pozitiv pentru COVID -19.
30 martie
Parlamentul ungar îi dă dreptul premierului Victor Orban de a guverna prin decret, un semn că
tendințele a utoritare ar putea fi amplificate de pandemie.
La finalul lunii martie, mai bine de o treime din populația globului era în carantină, inclusiv
mare parte din Europa și SUA. Se fac eforturi pentru crearea unei economii de pandemie, în
timp ce apar tot mai multe îngrijorări legate de viitor. Se înregistrau peste 750.000 de cazuri și
36.405 de decese la nivel global.
Este interesant de remarcat maniera în care Casa Albă a decis să acționeze. Recunoscând
că sistemul lor de sănătate nu a fost gândit să gestioneze crize de o asemenea dimensiune
americanii au decis să regândească complet modul de acțiune, inițiind un amplu partenariat cu
sistemul privat. Au fost implicate marile lanțuri de magazine, Walmart, Target, CVS, laboratoare
de cercetare, companii de sistemul medical privat, marile universități, cu toate facilitățile de care
dispun. Iar o companie din Alphabet , holdingul care deține Google, lucrează la o platformă
online care va permite filtrarea celor care trebuie testați și direcționarea lor către spațiile în care
sunt prelevate probele, inclusiv cele puse la dispoziție în parcările marilor lanțuri de

9
magazine. Au mai fost introduse și testările „drive -through”, direct din automobile, un model
similar cu livrările de fast-food, din mașină, la McDonalds sau KFC .
Este o abordare situată la polul opus celei la care s-a recurs în China, unde s-au luat
măsuri extrem de dure derulate complet netransparent, posibile doar într-un stat totalitar. Au fost
ziariști arestați sau expulzați, în cazul celor străini, precum cei trei de la Wall Street Journal , Dar
abordarea diferă și față de cea din Europa, în care cam totul cade în seama guvernului. Și
ilustrează dinamismul și capacitatea de adaptare rapidă la provocări a Americii. Interesant de
urmărit și abordarea inițială din Marea Britanie, destul de diferită de cea dominantă din restul
Europei, care pleca de la ideea de imunizare colectivă și de la premiza că din moment ce marea
majoritate a celor care se îmbolnăvesc fac forme ușoare și astfel se imunizează nu au rost măsuri
drastice de înghețare completă a activității pentru că asta va duce în etapa următoare la un colaps
economic cu consecințe potențial mai grave decît cele provocate direct de epidemie. În paralel
urmînd a se acorda prioritate protejării categoriilor cu grad mare de risc pentru a diminua
numărul de decese. „Va fi un moment – în contextul în care epidemia se va extinde și probabil
așa va fi – în care vrem să protejăm grupurile de risc, iar cât timp îi protejăm se va atinge
imunitatea comunității pentru restul populației” , sintetizează pentru BBC această manieră de
aborda re dr. David Halpern , expert în psihologia comportamentală, care coordonează BIT –
Behavioural Insights Team , o structură instituțională responsabilă cu formularea politicilor
guvernamentale ca răspuns la epidemia de coronavirus. În același timp guvernul d e la Londra a
cerut companiilor de automobile dar și celor din alte industrii să -și reprofileze temporar
activitatea pentru a produce ventilatoare respiratorii pentru sistemul de sănătate. Numărul
insuficient al acestora este în parte responsabil pentru nu meroasele decese din Italia. Între timp
guvernul Boris Johnson a modificat parțial strategia. Temându -se de o explozia necontrolată
recomandă totuși autoizolarea la domiciliu a celor care prezintă simptome gripale însă evită, cel
puțin deocamdată, măsurile extrem de dure luate în restul continentului. Școlile rămân deschise,
deschise rămân și restaurantele și pub -urile chiar dacă se recomandă evitarea aglomerațiilor.
Mesajul general venit de la Londra este acela că din moment ce epidemia poate dura destul d e
multă vreme este înțelept să se ia măsuri în mod gradual pentru a micșora impactul economic.
Vom vedea în cîteva luni care dintre aceste politici guvernamentale se va dovedi mai
performantă însă cea britanică are meritul că încearcă să ia în calcul impac tul mai larg al crizei,
pe termen mediu sau lung, nu doar prin prisma presiunilor medicale imediate. Până la urmă, ce
se va întâmpla în lunile următoare va confirma sau va infirma deciziile luate acum de autorități
în diferitele țări de pe glob. În acest moment guvernele merg instinctiv pe soluții extreme
sperând sa limiteze astfel rata de răspândire a epidemiei fără sa ia în calcul ce se va întîmpla în

10
pasul următor, dacă economia se prăbușește, șomajul explodează sau chiar nu mai sunt bani
pentru pensii și salarii.
După cum observă George Friedman într-o analiză publicată în Geopolitical
Futures această bătălie împotriva pandemiei are costuri care nu pot fi ignorate. „Abordarea
conform căreia trebuie luate toate măsurile, „indiferent de costuri” – pe care merg majoritatea
țărilor este un principi u dezastruos, mai ales atunci când costurile devin atît de mari încît nu
mai pot fi suportate în plan social” , scrie el. Cu atât mai mult cu cât deocamdată nimeni nu
poate oferi o perspectivă temporală, nu știm când vom putea spune că virusul este eradicat. Nu
este exclus ca epidemia chiar sa revină la un moment dat. Sigur, poate între timp se găsește un
vaccin dar pînă cînd acesta va putea fi omologat și va fi disponibil comercial în cantități mari va
trece destulă vreme. Singurul lucru cert este că după ce lucrurile se vor mai liniști din punctul de
vedere al epidemiei dar în schimb se va instala criza economică aceleași guverne care au luat
măsurile drastice pentru a stopa criza medicală vor plăti costurile inerente.
În prezent accentul cade în principal pe măsuri de natură epidemiologică luate pentru a
încetini propagarea virusului. Dar asta este doar una dintre dimensiunile provocării. Ne vom
confrunta foarte repede cu probleme grave de ordin economic, cu mare impact social. Ce e sigur
este că la fel ca în 2008, se va intra într-o recesiune economică. Mai puțin clară este amploarea
acesteia.
În majoritatea țărilor occidentale economia se bazează primordial pe consumul intern,
care de pildă în Statele Unite reprezintă două treimi din PIB, așa că izo larea oamenilor, îndemnul
la “distanțare socială”, va avea un impact catastrofal dacă se prelungește destul de mult timp.
După cum nici țările ca Germania, unde exporturile au o pondere importantă în PIB (peste 47 de
procente în 2018, în timp ce în Statele Unite ponderea este de doar 12 procente) nu stau mai bine
pentru că piețele lor de export se prăbușesc și ele. Experții sunt în special îngrijorați de situația
din Italia a cărei economie era destul de șubredă și înainte de declanșarea crizei. Or Italia n u e
Grecia, este a treia economie din zona Euro, după Germania și Franța, cu un PIB de aproape 2
trilioane de Euro. O eventuală intrare în criză acolo ar putea duce, există temeri în acest sens,
chiar la colapsul zonei Euro. Va putea oare Germania, care er a și ea deja aproape în recesiune
(rata de creștere pentru PIB -ul total al zonei Euro a fost anul trecut de doar 1,2 procente) încă
înainte de declanșarea crizei să salveze situația? Nu e clar deloc pentru că și Germania este
afectată de criză, nu mai sunt em în situația crizei grecești din 2015. Inevitabil va fi afectată
masiv și România care, din păcate, nu pare prea pregătită să gestioneze situația creată. Între

11
altele și pentru că Italia, a cărei economie va intra cu siguranță într -o recesiune severă, es te după
Germania a doua cea mai importantă piață pentru exporturile României, absoarbe 13,5 procente
din totalul acestora.
Elementul cu totul nou în această criză economică este natura ei specială. Nu ne vom
confrunta cu o criză financiară obișnuită ci cu o „criză de sănătate publică cu simptome
financiare” .
Cu milioane de persoane forțate să stea în case și ramuri întregi lipsite aproape total de
activitate, economia României, ca și a altor state, va fi serios afectată. Guvernul poate limita
parțial declinul, dar nimeni nu poate ști cât va dura criza .
Extinderea epidemiei de coronavirus provoacă tulburări pe piețele financiare, fiind
așteptate efecte importate asupra economiei mondiale ca urmare a măsurilor luate pentru a
gestiona criza medicală.
Pentru români efectele unei crize pe plan economic se pot cel mai ușor resimți printr -o
depreciere a monedei naționale în raport c u euro, evoluție care se resimte, imediat, în ratele
creditelor bancare, în facturi mai mari la telefonie sau utilități, cât și în puterea de cumpărare
pentru bunuri precum cele din domeniul imobiliar (apartamente, chirii, etc.) sau autoturisme.
,,Epidemia de Covid -19 reprezintă un test semnificativ pentru economia mondială, una
care, spre deosebire de episodul SARS, acum este mult mai puternic interconectată, cu China
drept principal actor pe lanțurile comerciale internaționale. Problemele tot mai mari de
aprovizionare, mai ales din China, principalul exportator al lumii, fluctuațiile semnificative ale
tarifelor resurselor, precum petrol, gaze, cupru etc., sunt elemente de natură să genereze
perspectivele unei potențiale crize, accentuată și de scăderea sem nificativă a consumului la nivel
mondial, principalul motor economic” .
Turismul și transporturile sunt alte două domenii afectate considerabil ca urmare a
epidemiei de coronavirus care s -a extins alarmant la nivel global în ultimele săptămâni.
Pandemia venită din China va trece; însă va lăsa în urmă o severă criză economică și
importante mutații geopolitice și geoeconomice, o tendință spre de-globalizare și perspectiva
unei extinderi a influenței, oricum majore, a Beijingului pe plan international.
Pentru a oferi un ajutor imediat IMM -urilor care au fost grav afectate, bugetul UE va
utiliza instrumentele sale existente pentru a sprijini aceste companii cu lichidități, complementar
măsurilor luate la nivel național. În săptămânile următoare, 1 miliard de euro va fi redirecționat

12
de la bugetul UE ca garanție pentru Fondul European d e Investiții, în vederea stimulării băncilor
pentru furnizarea de lichidități IMM -urilor și întreprinderilor cu capitalizare de piață medie.
Acest lucru va ajuta cel puțin 100.000 de IMM -uri și întreprinderi mici cu capitalizare de piață
medie din Europa s ă beneficieze de finanțare în valoare de aproximativ 8 miliarde de euro. De
asemenea, vom ajuta debitorii care sunt afectați în mod negativ, prin amânarea ratelor la credit.
Foarte probabil vom asista de acum încolo la modificări de substanță în peisajul
economic internațional, în parte prin accelerarea unor tendințe deja existente, cum ar fi de-
globaliz area, diminuarea tendinței de recurgere la externalizări. Cu un impact important și în
plan geopolitic. Kenneth Rogoff , profesor de Economie la Harvard, fost Economist Șef al FMI,
spune că spre deosebire ultima criză economică, generată în mare măsură de căderea cererii,
acum ne vom confrunta cu una dublă, provocată nu doar de o cădere a cererii ci și de una a
ofertei din cauza scăderii producției, urmările fiind o penurie generalizată de produse și o
creștere rapidă a prețurilor. El face o comparație cu momentul boicotului petrolier din 1970, cînd
se ajunsese la cozi imense la stațiile de benzină, și estimează creșteri semnificative ale inflației.
În opinia sa impactul va fi unul diferențiat și există și o parte relativ bună: aceea că în țările
dezvoltate economia fiind una bazată preponderent pe servicii și cu un surplus mai degrabă decît
un deficit de capacități de produ cție criza pe partea de ofertă de bunuri va fi una temporară. Din
acest punct de vedere Statele Unite și Canada fiind mult mai bine poziționate față de Europa și
Japonia din cauza resurselor naturale semnificative de care primele dispun. În ceea ce priveșt e
China în ciuda șocului financiar masiv cu care se confruntă (gradul de îndatorare total al acesteia
este estimat la circa 300 de procente) aceasta va continua să rămînă principalul actor economic
pe plan mondial care va acționa în spațiul non-occidental, crede profesorul Rogoff.
Pe de altă parte, o analiză din The Economist identifică două mari tendințe în domeniul
gestiunii afacerilor, nu neapărat noi, dar pe care le vom vedea foarte probabil accelerate în
perioada următoare. Favorizate și de faptul că serviciile ocupă o pondere dominantă în
economiile occidentale. Prima vizează felul în care se va munci în viitor. Întrebarea este în ce
măsură se va extinde „tele -munca” , adică munca de acasă? Forțate de împrejurări exact asta
experimentează astăzi o serie întreagă de companii, bănci, societăți de asigurări sau o companie
ca Twitter care le-a cerut celor 5 mii de angajați să lucreze de acasă. Dacă formula se va dovedi
viabilă este foarte posibil ca în viitor să vedem această formulă permanentizată, chiar dacă nu la
aceeași dimensiune. Din acest motiv, menționează The Economist , prețul acțiunilor unor
companii ca Slack , care oferă o platformă de comunicare internă între angajații unei companii,
sau Zoom , care a dezvoltat un program pentru videoconferințe, a crescut dramatic. Or, asta ar
putea provoca un adevărat cutremur în zona imobiliară de birouri. Marile corporații

13
multinaționale plătesc, în Statele Unite și în Marea Britanie, în medie $5 mii pe an de angajat
pentru chirii și servicii asociate în condițiil e în care doar 40-50 procente din aceste poziții sunt
realmente folosite în timpul orelor de lucru. Dacă aceste corporații decid să migreze chiar și doar
15-20 procente dintre angajați într-o formulă de muncă la domiciliu impactul economic va fi
unul impor tant, pozitiv în unele cazuri (de exemplu, mai puțină aglomerație în trafic), negativ în
altele (cum ar fi restaurantele în care corporatiștii mănîncă la prînz). Va fi afectată mai ales zona
imobiliară nerezidențială, aspect la care ar trebui să se gîndeas că și dezvoltatorii de la noi care își
făcuseră planuri mizînd pe o creștere semnificativă a necesarului de spații de birouri în București
și în marile orașe.
“Pe fondul pandemiei și a inevitabilei recesiuni economice liderii din America, Japonia
și Europa trebuie să găsească căi de a răspunde atît provocărilor interne cît și celor externe.
Dacă atenția Occidentului va rămîne pe perioada crizei una cantonată exclusiv în interior s-ar
putea să nu ne placă ce vom vedea după ce va trece furtuna, atunci cînd ne vom confrunta cu o
lume substanțial schimbată”, mai scrie Walter Russell Mead.
Avem exemplul ascensiunii geopolitice spectaculoase a Chinei din ultima decadă, după
criza financiară din 2008. Dacă istoria se va repeta e foarte posibil să ajungem într-un punct de
inflexiune în care perspectiva unei viitoare lumi chinezești să devină greu de evitat.
Uniunea Europeană este angajată în protejarea societăților și a libertăților împotriva
amenințărilor hibride, inclusive a acțiunilor de răspândire a informațiilor eronate și de
dezinformare, astfel cum se subliniază în Agenda strategică 2019 -2024. Obiectivul urmărit este,
intensificarea cooperării în ceea ce privește identificarea, prevenirea și contracararea atacurilor,
soprind în ace lași timp reziliența la aceste amenințări.
În contextul intensificării activităților de dezinformare legate de pandemia de COVID -19,
instituțiile UE au acționat pentru a crește gradul de sensibilizare cu privire la pericolele
dezinformării și au promovat utilizarea surselo r sigure . În plus, U niunea Europeană a încurajat
platformele online să contribuie la combaterea știrilor false și a altor încercări de răspândire de
informații eronate prin eliminarea conținuturilor ilegale sau false.
Pe lângă pandemia de COVID -19 provocată de coronavirus, se răspândește o
„infodemie ”, după cum a descris -o Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Supraabundența de
inform ații, unele false sau inexacte, despre virus, despre originea și efectele acestuia, precum și

14
despre măsurile luate de autorități pentru a combate pandemia micșorează șansele oamenilor de a
găsi surse fiabile și sfaturile de care au nevoie.
În U niunea Europeană și în restu l lumii se transmit mesaje coordonate de dezinformare, care
caută să încadreze minoritățile vulnerabile drept cauza pandemiei și să alimenteze neîncrederea
în capacitatea instituțiilor democratice de a oferi răspunsuri eficace. Unii actori statali și sprij iniți
de stat încearcă să profite de criza de sănătate publică pentru a promova interese geopolitice,
adesea subminând în mod direct credibilitatea Uniunii Europene și a partenerilor săi.
Pandemia de coronavirus din România este o epidemie af lată în curs de desfășurare pe
teritoriul României cauzată de noul coronavirus 2019 -nCoV (SARS -CoV -2), virus care provoacă
o infecție numită COVID -19, care poate fi asimptomatică, ușoară, moderată sau severă. Infecția
severă include o pneumonie atipică severă manifestată clinic prin sindromul de detresă
respiratorie acută.
Primul caz de coronavirus din România se înregistreaza pe 26 februarie.
Cum au evoluat cazurile, decesele și vindecările în România se poate observa în graficele
de mai jos:

15

În economia reală, companiile din industria auto, din aviație sau din turism vor fi printre
primele afectate. Furnizorii de componente auto pentru industria germană vor avea comenzi mai

16
mici, în condițiile în care marii producători de mașini din Germania se confruntau cu probleme
încă de anul trecut, pe fondul tranziției la mașinile electrice și la cele fără șofer . Iar industria
contribuie cu aproape 25% la formarea PIB-ului României, fiind domeniul cu cea mai mare
pondere.Pe de altă parte, teama de a contracta virusul îi va face pe mulți dintre noi să-și amâne
sau anuleze vacanțele care presupun deplas area cu avionul. Și, ușor de dedus, așa vor face și
turiștii din alte țări. Businessul hotelier va avea de suferit nu doar din scăderea vânzărilor de
spații de cazare, ci și din reducerea numărului de conferințe.
Principalii câștigători sunt comercianții online. Posibil, însă nu și atunci când vine vorba
de achiziția de alimente, mai ales în cazul celor perisabile. Un studiu realizat de GPeC, un
organizator de evenimente destinate magazinelor online, arăta că, în 2018, produsele -vedetă
vându te online erau, în ordine, electrocasnicele și tehnologia, hainele și articolele de
înfrumusețare, biletele de avion, produsele pentru casă și decorațiuni, cărțile, cadourile și florile
sau produsele destinate copiilor.
Omenirea este într -o cursă contracro nometru cu una dintre cele mai agresive pandemii,
cauzată de noul coronavirus SARS -COv -2. Pe numele său COVID -19, pentru noua pandemie nu
există încă nici tratamente specifice și nici vaccinuri.
Există însă, aplicată și testată în altele, o metodă deopotri vă profilactică dar și de
tratament, cel puțin teoretic și bazat pe asemănările dintre noul coronavirus si cele anterioare,
precum cele care au cauzat epidemiile de SARS și MERS. Este vorba despre terapia cu plasmă
imunizată (plasmă provenită de la foști p acienți cu COVID -19, în cazul de față), procedeu
denumit în limbaj de specialitate drept imunizare pasivă.
Metaforic vorbind, COVID -19 este un virus „inteligent“, care, pe lângă victime și panică,
aduce și niște mesaje care ar putea determina multe indust rii să -și regândească filosofia. Iar
depen dența de mărfurile și serviciile din China – țara contri buie cu 20% din PIB -ul global – s-a
dovedit în aceste săptămâni a fi un veritabil călcâi al lui Ahile .

http://www.contributors.ro/

Home

https://www.who.int/