Bulai Anca -Teodora Prof . Dr. Octavian Groza [608670]

Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași
Facultatea de Geografie și Geologie
Departamentul de Geografie
Specializarea Geomatic ă

LUCRARE DE DISERTAȚIE

ANALIZA GEOGRAFIC Ă A RISCURILOR ANTROPICE ÎN
JUDEȚUL IAȘI. PROIECT DE ATLAS INTERACTIV Î N
SPRIJINUL DECIZIILOR STRATEGICE ALE ISU IAȘI

Candidat: [anonimizat]:
Bulai Anca -Teodora Prof . Dr. Octavian Groza

Iași, iunie 2016

1
Cuprins
Rezumat: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 2
Cuvinte cheie: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 2
Abstract: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 2
Keywords: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 2
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 3
I. CADRUL TEORETIC ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 5
I.1 Definirea riscului antropic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 5
I.2 Organizarea teritorială ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 6
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 7
I.3 Forțe și echipamente ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 8
I.4 Suprapuneri / limitări de competențe teritoriale ………………………….. ………………………….. …. 10
II. METODOLOGIE SI FLUXURI DE LUCRU ………………………….. ………………………….. …………………. 11
III. REZULTATE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 14
CONCLUZII ȘI PERSPECTIVE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 26
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 27
Webog rafie : ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 27
Lista de figuri și tabele ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 28

2
Rezumat:
Lucrarea de față abordează problematica riscurilor antropice așa cum sunt ele întâlnite
în cotidian, sub forma intervențiilor efectuate de Inspectoratul pentru Situații de Urgență al
județului Iași. Analiza a pornit de la premisa că aceste intervenții prezintă o serie de tipare de
manifestare în spațiu, care odată identificate constituie o informație importantă pentru
îmbunătățirea strategiilor de intervenție, a calității intervențiilor , dar și pentru selectarea unor
zone în care sunt necesare activități de educare preventivă. Obiectivele studiului au constat în
crearea unei baze de date spațiale care să cuprindă totalitatea int ervențiilor din peri oada 2014 –
2015 și realizarea unor materiale cartografice care să surprindă distribuția spațială și numărul
intervențiilor dar și tipurile de intervenții și cauzele care le -au generat. Interpretarea
materialelor cartografice a relevat un mozaic de intervenții, care însă nu au putut fi încadrate
în tipare, mai ales în lipsa unor indicatori care să explice distribuți a geografică a acestora;
etapa cartografierii intervențiilor este una de diagnostic a situației din perioada analizată și
constituie un punct de plecare pentru o cercetare viitoare. Atlasul interactiv prezentat sub
forma unei aplicații online își va îndepl ini rolul de informare odată publicat pe site -ul ISU
Iași.
Cuvinte cheie:
risc, intervenție, unitate de intervenție, tipare spa țiale, atlas on line
Abstract:
This paper is ap proaching the issue of anthrop ogenic risks as they are encountered
daily, in the form of the emergency interventions. The analysis was based on the premise that
these interventions present a series of patterns in space, which once identified constitute
important information for im proving intervention strategies and the quality of interventions,
and they are also an indicator of the are as where preventive education is neces sary. The
objectives were to cre ate a spatial dat abase including all the interventions in the period 2014 –
2015 and the development of cartographic materials which capture the spatial distribution,
the nu mber of interventions and their types, as well as the causes that generated them.
Analysin g the cartographic materials revealed a mosaic of interventions, which could not
been perceived as patterns , especially because of the lack of indicators which can explain the
geographic distribution of the interventions; mapping the interventions is a diagnosis stage
and represents a starting point for future research. The interactive atlas presented as a Story
Map will accomplish its role once published on the institution’s website.
Keywords:
emergency, risk, spatial patterns, Story Map

3
INTRODUCERE
Până în prezent riscurile naturale au reprezentat un subiect extrem de ofer tant în ceea
ce privește analiz a riscurilo r și managementul acestora, județul Iași fiind un areal de studiu
interesant din acest punct de vedere. Dacă în cazul riscurilor naturale există numeroase studii
în lucru sau finalizate, problema riscurilor antropice este una mai puțin abordată. Lucrarea de
față reprezintă o analiză preliminară a riscurilor antr opice,având ca rezultat identificarea și
cartografierea acestora. Importanța unui astfel de studiu este justificat ă de numărul tot mai
mare al intervențiilor echipajelor pentru situații de urgență și existența unor resurse limitate,
tot mai dificil de gestionat. De asemenea existența unui atlas interactiv disponibil tuturor
celor interesați va conduce la conștientizarea de către populație a riscului la dezastre, cauzele
acestora, precum și metode de prevenție. Dacă pe problematica geografiei medicale există
numeroase studii , în domeniul intervențiilor în situații de urgență există puține studii și
acestea concentrate pe intervențiile medicale de urgență și nu pe cele efectuate de pompieri
(incendii, a sistență persoane, intervenții pirotehnice și de căutare și salvare persoane).
Lucrarea de față propune o cartografiere detaliată a intervențiilor ISU Iași pe perioada
a doi ani (2014 -2015), scopul fiind acela de a observa o serie de modele de manifestar e /
tipare spațiale a riscurilor antropice și descoperirea unor factori diferiți (umani, naturali etc.)
care să explice aceste configurații . Explorarea cartografică a tiparelor intervențiilor poate
furniza o serie de informații cu privire la locațiile unde se pot institui măsuri de educare
preventivă sau oricare alte măsuri de prevenire a producerii unor situații de urgență. De
asemenea, cu ajutorul aplicațiilor din platformele online de GIS, pot fi realizate o serie de
hărți la scări foarte detaliate care să țină cont și de componenta temporală (data producerii).
Un obiect iv major al acestei lucrări , fără de care nu este posibilă o analiză a tiparelor spațiale
a manifestării fenomenelor de risc la nivelul localităților, este crearea unei baze de date
spațiale care să cuprindă toate intervențiile ISU pe perioada de timp analizată (doi ani
calendaristici : 2014 – 2015) , întrucât o bază de date centralizată nu există la nivelul
instituției. Un alt obiectiv constă în crearea unor materiale cartografice și a un ui atlas
interactiv prin analiza cărora să se identifice tipare de manifestare ale anumitor intervenții.
Beneficiile unui astfel de studiu constau în primul rând în evidențierea unor areale cu
densități mari ale intervențiilor , unde se poate interveni pri n măsuri de educare preventivă în
rândul populației sau prin ajustarea instalațiilor și a echipamentelor utilizate la intervenții. Pe
de altă parte, existența unui atlas interactiv accesibil tuturor persoanelor care vizitează site -ul,
poate influența pozit iv percepția populației cu privire la activi tățile desfășurate de pompieri.

4
Acest fapt poate determina creșterea interesului pentru activitățile de educare preventivă dar
și de voluntariat.
Ideea realizării unui atlas interactiv a apărut în urma exploziei de platforme online de
la diverse companii care oferă posibilitatea creării unor conturi gratuite, platforme utilizate
din ce în ce mai des de mediul online în reprezentarea cartografică a diverse informații. În
SUA există deja o serie de asemenea platfor me care ilustrează intervențiile instituțiilor și
departamentelor de servicii vizând protecția civilă .

5
I. CADRUL TEORETIC
I.1 Definirea riscului antropic
În definirea noțiunii de risc există o eterogenitate a punctelor de vedere, de multe ori
existând confuzii între termenii de „risc” și „hazard”. În articolul „Polisemia evenimentelor
geografice extreme”, autorii clarifică diferențele conceptuale ale acestor termeni, definind
riscul ca „ o categorie de stare desemnând conjunctura relațională care rezultă ca urmare a
asumării hazardului de către acei componenți ai geosistemului care posedă capacitatea de
percepere a evenimentelor .” (I. Mac, 2002) . Așa cum reiese din definiția de mai sus, riscul
reprezintă probabilitatea de producere a unor fenomene generatoare de pagube. În privința
definirii riscurilor umane, nu există o definiție clară și unanim acceptată, existând un număr
foarte mare de procese cu potențial mare de risc uman. J. Benedek menționează inexistența
unei teorii univers ale a riscurilor umane, însă distinge o serie de curente teoretice care
abordează această problematic ă: ecologia umană pune accent pe modul de adaptare a
comportamentului uman la riscuri și catastrofe; curentul politico -economic susține că o
serie de deci zii politice și economice dezavantajează anumite grupuri umane prin diminuarea
accesului la servicii și infrastructură, ceea ce le face mai vulnerabile; curentul social
consideră că modernizarea sistemelor sociale creează noi spații de vulnerabilitate. (Benedek,
2002)
Conform Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (ISGU) riscurile antropice
sunt „fenomene de interacțiune între om și natură , declanșate sau favorizate de activități
umane și care sunt dăunătoare societății în ansamblu și existențe i umane în particular”1. În
același document sunt menționate tipurile de riscuri antropice, clasificate în riscuri
tehnologice și industriale și riscuri sociale.
Având în vedere clasificarea de mai jos se poate afirma că intervențiile unităților
subordona te Inspectoratului pentru Situații de Urgență, fac parte din categoria riscurilor
antropice, deci analizarea acestora este o primă etapă a unui studiu de mai mare amploare,
care să cuprindă totalitatea riscurilor antropice prezente în teritoriul studiat. Motivația alegerii
județului Iași ca arie de studiu a constat pe de o parte în varietatea intervențiilor ca urmare a
prezenței în cadrul județului a unui oraș de importanță națională, iar pe de altă parte accesul
la informație necesar creării bazei de date.

1 Tipuri de risc specifice la nivelul localităților

6

I.2 Organizarea teritorială
Deoarece întreaga analiză este bazată pe intervenții ale ISU Iași, este necesară o
descriere a modului de organizare în teritoriu a unităților de intervenție, precum și o definire a
acestora din punct de vedere al echipajelor de intervenție . Conform ordinului 360 / 14
septembrie 2004 pentru aprobarea Criteriilor de performanță privind structura organizatorică
și dotarea serviciilor profesioniste pentru situații de urgență (MAI, 2004) , dimensionarea
structurilor serviciilor de u rgență profesioniste se face pe baza mai multor criterii , de
cunoașterea acestora și conformitatea cu realitatea depinzând succesul intervențiilor. Astfel,
de mare importanță este cunoașterea caracteristicilor fizico -geografice ale zonelor de
intervenție, tipurile de riscuri identificate, mărimea localităților, numărul de locuitori și
amplasamentul acestora, practicabilitatea căilor de comunicații rutiere, accesul la surse de
alimentare cu apă, tipul de construcții dar și importanța obiectivelor economico – sociale și a
instituțiilor publice prezente în arealul de intervenție . În interiorul inspectoratului județean,
structurile de intervenție sunt ierarhizate în funcție de numărul de echipaje de intervenție
astfel:
Figură 1- Clasificarea riscurilor antr opice, IGSU

7
 detașamentul – 7-8 echipaje de intervenție;
 secția de pompieri – 5-6 echipaje de de intervenție;
 stația de pompieri – 3 – 4 echipaje de intervenție;
Echipajul de intervenție reprezintă modulul de bază al subunității și se constituie în baza
instrucțiunilor tehnice de exploatare al autospecialelor.

Figură 2 – Zonele de competență ale unităților de intervenție, ISUJ Iași
În ceea ce privește amplasarea în teritoriu a subunităților specializate se ține seama de
mai multe criterii operațioanle:
a) timpul de alertare 1 – 3 minute, în functie de anotimp, î n timpul zilei sau noaptea;
b) timpul de raspuns în obiectivele ș i localitățile î n care sunt dislocate permanent
subunitatile:
b1) in obiectivele publice de importanta deosebita si cu risc ridicat – intre 5 si 15 minute;
b2) in localitatile de dislocare – intre 5 si 25 de minute;
b3) in localitatile din raionul de interventie – intre 15 si 35 de minute;
c) raza medie a raionului de interventie – intre 15 si 30 de kilometri;
d) viteza medie de deplasare a autospecialelor – 60 km/ora (MAI, 2004)

8
În județul Iași există 4 subunități specializate: 2 detașamente, o stație și o secție de
pompieri, amplasate astfel încât să respecte condițiile sus -menționate , în cele 2 municipii ale
județului și în orașul Târgu Frumos. De asemenea în județul Iași mai fu ncționează 2 puncte
de lucru în localitățile Răducăneni și Hârlău, scopul acestora fiind de a interveni rapid în zone
cu drumuri greu accesibile și aflate la distanțe mari de celelalte subunități.
I.3 Forțe și echipamente
În conformitate cu Articolul 8 din A nexa 1 a Ordinului 360/ 14 septembrie 2004
(MAI, 2004) , dotarea subunităților cu mijloace de intervenție se face avându -se în vedere ca o
autospecială pentru lucrul cu apă și spumă, să revină la 10.000 – 12.000 de locuitori din
raionul de intervenție, iar la nivelul fiecărei subunități să existe cel puțin câte o autospecială
având dotarea necesară pentru executarea operațiunilor de descarcerare și a cercetării de
specialitate. Această limită de populație este valabilă în contextul existenței Serviciilor
Voluntare pentru Situații de Urgență, județul Iași beneficiind de astfel de servicii în
numeroase comune. Din totalul de 29 de SVSU prezente pe teritoriul județului, în 25 există
autospeciale funcționale iar 7 dintre acestea (autospecialele din localitățile Belcești,
Heleșteni, Lespezi, Mironeasa, Răducăneni, Ruginoasa și Trifești) pot fi utilizate și în alte
localități.

Figură 3 – Dispunerea în teritoriu a Serviciilor Voluntare pentru Situații de Urgență , ISUJ Iași
Echipajele spec ializate în stingerea incendiilor se organizează în funcție de tipul de
autospecială necesară intervenției . În tabelul de mai jos sunt menționate câteva tipuri de

9
autospeciale pentru stingerea incendiilor și echipajul necesar unei astfel de intervenții.
(IGSU)
ORGANIZAREA ECHIPAJELOR LA AUTOSPECIALE DE STINS INCENDII
TIP AUTOSPECIALĂ ECHIPAJ
Autospecială de stingere cu apă și spumă
de capacitate medie și mare – comandant de echipaj (subofițer care
comandă un echipaj de intervenție)
– servant 1 ( persoana car e deservește o
autospecială sau un utilaj de intervenție
și care deține competențele necesare
pentru executarea îndatoririlor specifice
pe timpul intervenției)
– servant 2
– servant 3
– conducător autospecială ( personalul
specializat destinat să asigure deplasa rea
autospecialei la/de la locul intervenției și
utilizarea în condiții optime a
instalațiilor speciale ale acesteia sau a
utilajelor din dotare)
Autospecială de stingere cu apă și spumă
de capacitate mică – comandant de echipaj
– servant 1
– servant 2
– conducă tor autospecială
Autospecială de stins incendii cu pulbere – comandant de echipaj
– servant 1
– servant 2
conducător autospecială
Tabel 1 – Organizarea echipajelor la autospecialele de stins incendii
Echipajele specializate intervenții lor pirotehnice și lucrărilor de asanare sunt formate din 4
membri: comandantul de echipaj, 2 pirotehnicieni și conducătorul auto (pirotehnician) . În
ceea ce privește componența echipajelor de căutare și salvare, aceasta este una mai complexă,
fiind alcătu ită din 3 componente : prima componentă este reprezentată de șeful de echipă ;

10
componenta a doua cuprinde echipa de căutare formată din cel puțin 3 persoane, iar ultima
componentă reprezintă echipa de salvare care are cel puțin 4 persoane și care se consti tuie pe
structura echipei de descarcerare.
I.4 Suprapuneri / limitări de competențe teritoriale
În general, pe teritoriul județului Iași acționează subunități ale ISU Iași, însă există
câteva situații în care pot interveni subunități aparținând altor județe. Astfel, în cazuri de forță
majoră și datorită proximității față de unele localități, pot interveni subunități din județele
vecine, dacă intervenția acestora favorizează rezolvarea rapidă a unor situații de urgență. În
acest sens, echipaje ale ISU Neamț po t interveni în localitățile Dagâța, Mircești, Răchiteni și
Tansa ; ISU Vaslui intervine în Ciortești, Cozmești, Dolhești și Gorban, iar ISU Botoșani
intervine în localitatea Plugari.

11
II. METODOLOGIE SI FLUXURI DE LUCRU
Etapa de bază în analiz a intervențiilor ISU este reprezentată de crearea unei baze de
date cât mai complete și mai coerente care să conțină informația de bază pentru analiză, dar și
informații suplimentare necesare în procesarea informației pentru realizarea materialelor
cartogr afice. Astfel, baza de date a fost creată pornind de la buletinele informative ale
Inspectoratului pentru Situații de Urgență al județului Iași, din care au fost extrase o serie de
informații : data intervenției, ora intervenției, adresa la care s -a interv enit, tipul intervenției,
acțiuni concrete desfășurate la intervenție și cauza intervenției , acolo unde evenimentul
generator de situații de urgență a fost provocat intenționat sau accidental. Buletinele
informative au fost obținute de la Centrul Operațion al al ISU Iași, sub forma unor fișiere
Microsoft Word, datele extrase fiind ulterior transpuse într -un fișier Microsoft Excel care a
permis prelucrarea acestora. Acestor informații s -au adăugat și altele care au avut ca scop
prelucrarea mai rapidă a bazei de date inițială, care a fost separată în mai multe fișiere, în
funcție de rezultatul dorit. Din categoria datelor adăugate pentru crearea unor legături cu alte
fișiere existente (ex: fonduri de hartă, tabele) se numără codul poștal al localităților, care a
avut un rol de câmp comun. Aceste etape nu au fost însă suficiente creării unei baze de date
spațiale necesară în analiză. Obținerea ac esteia a fost posibilă prin etapa de geolocalizare a
intervențiilor după adresă , realizată în softul GoogleEarth.
După obținerea bazei de date, a urmat etapa cartografierii, care a mers în două direcții:
pe de o parte cartografierea clasică prin care au fost reprezentați o serie de indicatori ,
realizată cu ajutorului softului ArcGIS 10.2 , iar pe de altă parte s -a utilizat o cartografiere
interactivă prin modul de prezentare online dar și prin posibilitatea afișării informațiilor la
scara dorită de publicul interesat. În obținerea materialelor cartografice au fost utilizați o serie
de indicatori deja prezenți în baza de dat e, care au fost ulterior supuși unor operații de filtrare
pentru cartografierea lor pe ani sau pentru obținerea unor tipologii. Ca metode de
cartografiere s -au folosit în principal reprezentarea prin plaje de culori și prin simboluri
dimensionate, iar în r ealizarea tipologiei incendiilor după cauza de producere s -a utilizat
reprezentarea prin simboluri diferite a fiecărei categorii de cauze.
Deoarece baza de date a cuprins punctele de intervenție, deci a avut la bază un set de
date vectoriale de tip punct, pentru realizarea hărților au fost necesare mai multe operații care
au permis transferul acestei a pe mai multe fișiere vectoriale dar de tip poligon, reprezentând
comunele din zona analizată. Dintre acestea, cele mai importante au fost operațiile de Spatial
Join – care permite transferarea informațiilor între fișiere care nu au un câmp comun în baza

12
de date, dar se folosește de proiecția seturilor de date pentru încadrarea unor puncte în
comunele din care acestea fac parte; o altă operație des utilizată a fost Summarize , care are ca
scop aglutinarea datelor după un anumit atribut. De exemplu, în calcularea numărului total de
intervenții, s -a aplicat operația summarize pe câmpul cod_poștal , și astfel a fost calculată
suma intervențiilor pe localități, lucru necesar mai ales pentru că în aceeași localitate existau
mai multe intervenții pe parcursul unui an calendaristic.
Pentru calculul densi tății intervențiilor a fost utilizat un grid hexagonal, cu aria
hexagonului de 1 km2 . Acest grid a fost preluat sub f orma unui pachet de geoprocesare din
comunitatea utilizatorilor de ArcGIS.2 Pentru reprezentarea acestui indicator la nivel de
unitate administrativ teritorială (comună / oraș) s -au folosit operațiile mai sus amintite de
Spatial Join și Summarize ; după cal cularea densității în fiecare celulă de grid, s -a făcut o
medie a valorilor pentru fiecare comună care a fost reprezentată cartografic prin plaje de
culori.
În vederea calculării unui cost aproximativ al deplasării la intervenții, a fost necesară
calcular ea distanței de la fiecare unitate de intervenție până la punctele de intervenție
existente în zonele de competență. Pentru a obține aceste valori s -a utilizat instrument ul
Closest Facility din extensia Network Analyst, care făcând uz de rețeaua de drumuri preluată
din rețeaua OpenStreet3, prin intermediul unui Network Dataset , generează traseul cel mai
scurt între un itățile de intervenție și punctele de interes . Următoarea etapă a fost calcularea
unei distanțe medii pentru fiecare comună, urmând ca după af larea unui consum mediu de
carburant al unei autospeciale de dimensiuni medii și a unui preț mediu la carburant
(motorină) să fie calculat costul aproximativ al unei intervenții.
Atlasul online a fost realizat cu ajutorul aplicației Story Map, care este o componentă
a platformei ArcGIS Online. Accesul pe această platformă este gratuit odată cu crearea unui
cont de utilizator. Pentru crearea hărților online, se pot utiliza mai multe tipuri de fișiere, deja
existente în mediul online sau importat e sub formă d e arhivă zip din foldere personale.
Avantajul utilizării unei asemenea aplicații este dat în primul rând de vizualizarea informației
la scări foarte detaliate, datorită funcției de zoom -in/ zoom -out. În al doilea rând, posibilitatea
distribuirii și include rii acestei aplic ații pe diverse site -uri contribuie la diseminarea
informației în mediu l online , ceea ce ar putea contribui la informarea unor grupuri de

2 http://www.arcgis.com/home/item.html?id=03388990d3274160afe240ac54763e57
3 www.geofabrik.de/downloads

13
utilizatori la care este greu de ajuns în mod clasic. Însăși ideea de a vizualiza aceste
informații s ub forma unei hărți și nu a unor texte, transformă clasicul buletin informartiv într –
o informație mai ușor de perceput și cu un efect mai mare asupra mentalității populației, mai
ales prin posibilitatea vizualizării pe mai multe gadgeturi (telefoane inteli gente, tablete).
Utilizarea unui cont gratuit are însă o serie de limitări: în primul rând există limite în privința
dimensiun ii fișierelor shapefile, nepermițându -se upload -area unor fișiere cu mai mult de
1000 de elemente (puncte, linii, poligoane); în a l doilea rând există limitări privind
cartografierea punctelor de interes după dorința utilizatorului, simbolurile fiind predefinite,
neexistând posibilitatea de a modifica scara de culori sau simbolul propriu -zis. Alte limitări
constau în absența anumitor operații, cum ar fi filtrarea bazei de date după anumite atribute.
Din aceste motive, recomandarea este ca pentru asemenea aplicații să se utilizeze un cont
plătit sau să se utilizeze o platformă independentă.

14
III. REZULTATE
Ca rezultate ale studiului au fost obținute o serie de materiale cartografice, care au
rolul de a diagnostica situația prezentă, și mai puțin de a găsi o serie de explicații ale
distribuției punctelor de intervenție și a numărului acestora; pentru explicar ea distribuției
punctelor de interes este necesară o analiză mai detaliată care să țină cont de mai mulți
factori: demografici, economici, de educație, de accesibilitate etc. În demersul cartografierii
s-au urmărit două etape: prima a vizat reprezentarea n umărului total de intervenții și a
numărului de incendii pentru cei doi ani analizați iar cea de -a doua a urmărit clasificarea unor
intervenții după cauzele de producere sau după tipul de intervenție în sine.
Pentru că baza de date a cuprins informații pe ntru ani i 2014 și 2015, o primă etapă a
fost reprezentată de vizualizarea diferențelor între cei doi ani ca număr de intervenții.
Graficul de mai jos ilustrează numărul total de intervenții în fiecare subunitate componentă a
ISU Iași, în cei doi ani.

Figură 4 – Evoluția numărului de intervenții efectuate de unitățile de intervenție
Se observă că în anul 2015 s -a înregistrat un număr mai mare de intervenții decât în 2014,
însă diferențele sunt foarte mici , graficul având mai mult rolul de arăta ierarhia unităților de
intervenție; așa cum era de așteptat, stația Tg. Frumo s și Secția Pașcani ocupă ultimul loc în
clasament, la diferențe foarte mari de Detașamentele 1 și 2 din Iași. În aceeași direcție, există
diferențe considerabile î ntre cele două subunități amplasate pe teritoriul municipiului Iași,
fapt ce poate fi pus pe seama numărului mai mare de locuitori din jumătatea sudică a
orașului.

15
Dacă graficul surprinde diferențele în numărul de intervenții în cei doi ani, hart a de mai
jos sugerează că numărul mai mare de intervenții din anul 2015 este dat de concentrarea

Figură 5 – Numărul de intervenții din județul Iași în anii 2014 și 2015
acestora și nu de răspândirea lor în teritoriu. La nivel viz ual, se poate afirma că în anul 2014
intervențiile sunt mai răspândite pe teritoriul județului, numărul cel mai mare de intervenții
grupându -se în jurul municipiului Iași și a celorlalte orașe. În anul 2015 se respectă în mare
parte aceeași configurație, î nsă numărul mai mare de intervenții este dat de creșterea
incidentelor în interiorul orașelor. În acest sens se observă o creștere a numărului de
intervenții în municipiul Pașcani, dar și în comune din sudul municipiului Iași. Este posibil
ca situația ilu strată în materialul cartografic să fie una nerealistă , generată de lipsa dat elor din
buletinele informative pentru anul 2015; pe de altă parte, având în vedere că în arealele fără
intervenții pe harta din 2015, în anul 2014 s -au înregistrat un maximum de două intervenții,
demonstrează caracterul întâmplător al acestora și nu un tipar care să se mențină de -a lungul
unei perioade mai mari de timp.
Cele menționate mai sus sunt reconfirmate de cartograma densității intervențiilor.
Pentru a putea fac e o comparație corectă, au fost stabilite aceleași praguri în definirea claselor
de valori pentru ambii ani. La nivelul orașelor, deși nu este reflectată de legendă, există o
creștere foarte mare a densității intervențiilor în municipiul Iași, de la 3 inte rvenții / km2 în

16
2014, la peste 5 intervenții / km2 în 2015. De asemenea, orașul Hârlău trece într -o categorie
superioară de valori, împreună cu o serie de comune din vecinătatea orașelor Pașcani și Târgu
Frumos. Pe de altă parte, orașul Podu Iloaiei și co muna Lețcani ajung în anul 2015 la valori
mult mai mici ale densității intervențiilor, comparativ cu anul 2014.

Figură 6 – Densitatea intervențiilor în județul Iași

Figură 7 – Numărul de intervenții de stingere a incendiilor din anii 2014 și 2015

17
Comunele Holboca și Ciurea au parte de o scădere a valorilor indicator ului analizat față de
anul 2014, în timp ce în Comarna densitatea intervențiilor crește până la valori cuprinse între
0,21 – 0,70 intervenții / km2.
În ceea ce privește numărul de intervenții de stingere a incendiilor , având în vedere că
acestea reprezintă o parte foarte importantă a numărului de intervenții, distribuția acestora în
teritoriu respectă aceleași tipare ca hărțile anterioare, făr ă diferențe foarte mari de la un an la
altul. Dacă în distribuția spațială nu există tipare diferite pentru cei doi ani, numărul mai
mare de intervenții din anul 2015 sugerează o concentrare a incendiilor în aceleași spații, deci
o densitate crescută, com parativ cu anul 2014. Dacă orașele Iași și Târgu Frumos se mențin
ca valori ale densității incendiilor în aceeași clasă de valori și în anul 2015, municipiul
Pașcani și orașul Hârlău trec în categorii superioare. Au loc schimbări și în zona
metropolitană a Iașului, în unele comune crescând densitatea incendiilor, cum este cazul în
Tomești, Ciurea și Rediu , în altele observându -se o diminuare a valorilor acestui indicator,
cum se întâmplă în comuna Bârnova.

Figură 8 – Densitatea in cendiilor în județul Iași
Dacă în distribuția spațială a inc endiilor nu s -a observat o diferențiere foarte mare de
totalitatea intervențiilor, cauzele producerii acestora sunt foarte diversificate. Din acest motiv
a fost necesară reprezentarea lor la scară diferită, cu accent pe ceea ce se întâmplă la nivelul
municipiului Iași. Astfel, și județul și municipiul Iași reprezintă un mozaic al cauzelor
incendiilor. În baza de date au fost identificate 13 cauze diferite, însă numărul mare al

18
acestora nu a permis simbolizarea, fiind necesară o reîncadrare a acestora în alte 5 tipuri.
Astfel ceea ce este reprezentat pe hartă în categoria cauze domestice cuprinde:
 coș necurățat / defect / amplasat necorespunzător față de materiale combustibile
 aparat de gătit nesupr avegheat
 aparat electrocasnic lăsat sub tensiune
 cablu electric defect / scurtcircuit electric / efectul termic al curentului electric
 jar căzut din sistemul de încălzire / jar purtat de vânt
În categoria foc deschis sunt încadrate 3 subtipuri: foc deschis în spații deschise, foc
deschis în spații închise și jocul copiilor cu focul.
Cauza incendiului Numărul incendiilor (2014 – 2015)
Județul Iași fără municipiul Iași Municipiul Iași
cauze domestice 183 88
fumatul 68 96
foc deschis 214 77
intenția 63 13
alte cauze 29 30
Tabel 2 – Numărul incendiilor după cauza de producere în intervalul 2014 – 2015

Figură 9 – Repartiția spațială a cauzelor incendiilor

19
Prima poziție în topul cauzelor incendiilor în ju dețul Iași este ocupată de categoria foc
deschis, și are o distribuție relativ uniformă în tot arealul studiat. O mare parte din aceste
incendii au afectat locuințe și anexe gospodărești, dar și suprafețe acoperite de vegetație. A
doua cauză a incendiilor o reprezintă categoria cauzelor domestice, care afectează cu
precădere locuințele. Locul trei este ocupat de fumat: în locuri nepermise / neamenajate sau
resturi de țigară aruncate la întâmplare. Un număr de 63 de incendii au fost provocate
intenționat , iar alte 29 au alte cauze. Ca distribuție în teritoriu, cauza cea mai frecventă este
reprezentată tot de focul deschis, deși nu se poate spune că există anumite tipare de
manifestare, toată suprafața județului reprezentând un mozaic de cauze diferite. Pent ru
municipiul Iași situația este diferită față de ansamblul județului, incendiile fiind produse în
principal de fumat , urmat de cauze domestice și foc deschis. Ca distribuție spațială se observă
o separare a incendiilor care au fost cauzate de foc deschis în jumătatea sudică a orașului, în
partea de nord dominând cauze cum ar fi fumatul, folosirea intenționată a sursei de aprindere
sau cauze necunoscute.
Intervențiile care au ca scop asistența persoanelor ocupă un loc destul de important în
rândul interven țiilor ISU, fiind o categorie individualizată și în buletinele informative. În
ansamblul județului, această categorie de intervenții se concentrează cu precădere în
municipiul Iași și în celelalte oraș e și mai puțin în mediul rural, unde este vorba despre
acțiuni de căutare a unor persoane presupuse înecate , de operațiuni de descarcerare în urma
accidentelor rutiere sau de recuperarea unor persoane decedate în urma unor accidente . Cel
mai mare număr de intervenții de asistență persoane este reprezentat de d eblocarea
persoanelor din locuințe.
Tabel 3 – Numărul intervențiilor de asistență persoane pe ca tegorii în perioada 2014 – 2015
La o explorare mai atentă a bazei de date s -a observat că persoanele asistate erau bătrâni sau
copii, prima categorie fiind cea mai numeroasă . Dacă de cele mai multe ori, după deblocarea Tipul intervenției de asistență persoane Numărul intervențiilor (2014 – 2015)
deblocare persoane din loc uință 141
operațiuni de descarcerare 22
transport persoane supraponderale 66
acțiuni de căutare 12
alte intervenții 47

20
bătrânilor din locuință, aceștia au fost preluați de echipaje SMURD sau echipaje ale
Serviciului Județean de Ambulanță, au existat și situații în care aceștia au fost găsiți decedați.
Locul secund în intervențiile de asistență persoane este ocupat de transportul
persoanelor supraponderale de la domiciliu la ambulanță și invers sau de transportul
interclinic, fapt ingrijorător având în vedere că în România 20% din populație este
supraponderală și 30% s uferă de obezitate4. Acest lucru are și implicații financiare, costul
intervențiilor crescând odată cu implicarea altor instituții decât cele solicitate inițial, așa cum
este cazul implicării subunităților de pompieri pentru acordarea de ajutor suplimentar
Serviciului Județean de Ambulanță. Următoarea categorie este ocupată de alte intervenții;
această categorie cuprinde mai multe acțiuni dintre care cele mai des întâlnite sunt: salvarea
unor persoane care amenințau că se aruncă în gol, transportul unor bol navi cu autospeciala
șenilată în condiții de viscol și strat mare de zăpadă , deblocarea unor persoane din lift sau
recuperarea trupurilor neînsufețite ale unor persoane care au decedat în urma unor accidente.
Din ultima categorie de intervenții fac parte o perațiunile de descarcerare, în număr de 22 în
cei 2 ani analizați.

Figură 10 – Repartiția teritorială a intervențiilor de asistență persoane
Dacă la nivel județean distribuția spațială a acestui tip de intervenții se concentrea ză
preponderent în orașe, în municipiul Iași intervențiile au avut loc pe tot cuprinsul orașului;

4 http://ec.europa.eu/eurostat/statistics –
explained/index.php/Health_in_the_European_Union_%E2%80%93_facts_and_figures

21
ceea ce se poate observa din harta de mai sus este concentrarea intervențiilor de deblocare
persoane în zonele rezidențiale ale orașului, vârsta persoanelor a sistate sugerând că acest tip
de intervenție se manifestă în zone cu populație îmbătrânită. De asemenea intervențiile de
transport al persoanelor supraponderale au aproximativ aceeași distribuție cu intervențiile mai
sus aminitite. Restul intervențiilor nu prezintă tipare de manifestare, având o distribuție
punctuală . Pentru observarea unor pattern -uri este necesară o analiză pe o pe rioadă de timp
mai îndelungată.
O altă categorie de intervenții, numită alte tipuri de intervenții așa cum era denumită
în bu letinele informative ale ISUJ Iași, a cuprins mai multe acțiuni dintre care cele mai
numeroase constau în asigurarea măsurilor specifice de prevenire a unor situații de urgență,
categorie ce cuprinde măsuri de supraveghere și prevenire a incendiilor la div erse evenimente
sau asigurarea unor măsuri specifice în cazul unor rețele de gaz și electricitate afectate în
urma unor accidente. Locul al doilea este ocupat de acțiuni de patrulare în vederea depistării
persoanelor fără adăpost, aria de manifestare a ace stor intervenții fiind exclusiv orașele. De
asemenea, aceste acțiuni au un caracter sezonier, manifestându -se doar în anotimpul de iarnă.
Salvarea animalelor reprezintă a treia clasă de intervenț ii urmată de acțiuni de degajare a unor
obiecte care pun în p ericol viața cetățenilor; această categorie este una extrem de diversă,
intervențiile având loc pe tot parcursul anului, iarna pentru degajarea țurțurilor de pe fațadele
clădirilor care reprezintă o amenințare pentru pietoni , dar și în sezonul cald, când în urma
furtunilor au loc activități de degajare a arborilor sau a unor bucăți de materiale desprinse de
pe acoperișuri .

Tabel 4 – Numărul intervențiilor din alte categorii în perioada 2014 – 2015
Alte tipuri de intervenții Numărul intervențiilor (2014 – 2015)
asigurarea măsurilor specifice de
prevenire a unor situații de urgență 93
degajarea unor obiecte care pun în pericol
viața cetățenilor 32
salvări animale 34
patrulare în vederea depistării
persoanelor fără adăpost 78
alte intervenții 30

22
Ultima categorie, cu cel mai mic număr de intervenții a cuprins mai multe acțiuni printre
care: evacuarea fumului din locuințe, evacuar ea apei acumulate în urma precipitaț iilor etc.
Chiar dacă marea majoritate a acestei grupe de intervenț ii se concentrează în orașe, se
observă și o distribuție în lungul căilor de comunicații rutiere pe direcția Iași – Târgu Frumos –
Pașcani, cu o ramificare spre orașul Hârlău. De asemenea se observă o clusterizare a
intervențiilor într -un areal situat la nord de municipiul Pașcani, da r și în partea sudică a
Iașilor, zone care s -au prezentat anterior cu cele mai mici densități ale numărului total de
intervenții, ceea ce poate sugera o specializare a acestora din punct de vedere al intervențiilor.
La o privire m ai atentă pe harta se constată că în zona de la nord de Pașcani predomină
acțiunile de salvări de animale, în timp ce la sud de Iași au avut loc intervenții de asigurare a
măsurilor specifice de prevenire a producerii unor situații de urgență .

Figură 11 – Distribuția spațială a intervențiilor din categoria alte tipuri
În municipiul Iași se observă o concentrare a acțiunilor de prevenire a producerii unor situații
de urgență în principalele puncte de interes ale orașului, acolo un de au loc evenimente sau
manifestări cu potențial de producere a unor situații de urgență, cum este de exemplu Piața
Palatului sau Stadionul „Emil Alexandrescu”. Despre acțiunile de degajare a unor obiecte
care pun siguranța cetățenilor în pericol sau acți uni de salvare a unor animale, nu se poate

23
spune că există un tipar spațial, caracterul imprevizibil al acestor intervenții și perioada
limitată de timp pentru care s -au colectat datele nepermițând conturarea unor asemenea
configurații.
Ultima categorie d e intervenții analizate cuprinde intervențiile pirotehnice. Acest tip
de intervenții constituie o categorie aparte prin prisma pregătirii speciale a echipelor de
pirotehniști și a echipamentelor utilizate. Din acest motiv, în județul Iași, doar Detașamente le
1 și 2 de Pompieri Iași au echipe specializate pentru acest tip de intervenție, ceea ce face ca
acestea să fie mult mai costisitoare decât alte intervenții. Acestea respectă în mare parte
direcția drumurilor principale , dar se observă o concentrare acce ntuată în jurul municipiului
Iași, areal care este cunoscut ca fiind puternic afectat de bombardamente în timpul ce lui de -al
doilea Război Mondia l. Numărul cel mai mare de intervenții pirotehnice se concentrează în
municipiul Iași, uramt de localitățile Va lea Adâncă, Vlădiceni, Popricani, Moimești, Cristești,
Dorobanț și Vulturi. Pe linia Iași -Pașcani se evidențiază localitățile Erbiceni și Ulmi.

Figură 12 – Distribuția spațială a intervențiilor pirotehnice
Ultima cartogramă ilus trează variația costului mediu al unei intervenții în sezoanele
de vară și iarnă, cost calculat pe baza distanței medii din fiecare comună la unitatea de

24
intervenție căreia îi este arondată, ținând cont de consumul mediu de carburant al unei
autospeciale d e dimensiuni medii de stingere incendii cu apă și spumă și de prețul mediu la
carburant (motorină). Distribuția spațială a acestui indicator se manifestă după modelul
centru – periferie, cele mai accesibile zone din punct de vedere al costului fiind cele di n
imediata vecinătate a subunităților de intervenție. Dacă în mare parte în județ se poate
interveni cu costuri medii de maximum 65 RON / intervenție, există numeroase comune în
care costul intervenției ajunge până la 150 RON / intervenție. Așa cum era de așteptat ,
intervențiile din sezonul rece au un cost mai ridicat. Tot din motive de accesibilitate scăzută
s-a hotărât probabil și ca în aceste comune izolate să intervină subunit ăți aparținând județelor
vecine; astfel, echipe de intervenție ale ISU Botoșan i intervin în localitatea Plugari, ISU
Neamț în localitățile Dagâța, Mircești, Răchiteni și Tansa iar ISU Vaslui intervine în
Ciortești, Cozmești, Dolhești și Gorban . Faptul că în urma analizei reiese că este necesară
intervenția altor județe în comune per iferice menționate deja la începutul lucrării, susține încă
o dată că amplsarea unităților de intervenție și deciziile luate privind suprapunerile de
competențe teritoriale nu sunt deloc întâmplătoare, având la bază o serie de studii și strategii
de interv enție.

Figură 13 – Distribuția costului mediu al unei intervenții

25
Ultima etapă a studiului a constat în crearea unui atlas online al intervențiilor, care s -a
realizat sub forma unui Story Map, aplicație a platformei ESRI. Atla sul se găsește accesând
link-ul http://arcg.is/28TslWw sau poate fi vizualizat și pe telefonul mobil scanând codul QR
de mai jos.

26
CONCLUZII ȘI PERSPECTIVE
Lucrarea de față a avut ca scop identificar ea unor tipare spațiale în distribuția
intervențiilor ISU Iași în perioada 2014 -2015 și găsirea unor cauze care să explice aceste
configurații. În urma cartografierii și interpretării distribuției spațiale a intervențiilor s -a
constatat că județul Iași pre zintă un mozaic de intervenții care nu pot fi încadrate cu ușurință
în anumite tipare, mai ales în lipsa unor indicatori demografici, economici și de natură socială
care să explice aceste distribuții. Pe de altă parte, deși baza de date a intervențiilor este una
completă și coerentă din punct de vedere al informației extrase din buletinele informative, ar
fi necesară completarea ei cu date pe o perioadă mai lungă de timp, tocmai pentru a putea fi
evidențiat caracterul repetitiv al intervențiilor. Totuși, studiul și -a îndeplinit rolul de etapă
exploratorie, prin analiza materialelor cartografice identificându -se zone de concentrare ale
riscurilor antropice sub forma intervențiilor Inspectoratu lui pentru Situații de Urgență; de
asemenea realizarea unor clasifi cări a intervențiilor a avut rolul de a sintetiza în categorii mai
generale totalitatea intervenț iilor prezente în baza de date, identificându -se astfel categoriile
de riscuri antropice prezente la nivelul localităților.
Atlasul online interactiv își înde plinește rolul de material de informare pentru
publicul larg în ceea ce privește intervențiile ISU și mai poate fi îmbunătățit prin aplicarea
unor filtre (selectarea unei anumite zile, ore etc.) care nu sunt disponibile în varianta contului
gratuit pe plat forma ESRI.
Într-o lucrare viitoare, se va încerca identificarea și explicarea factorilor de care
depind tiparele de manifestare a riscurilor antropice , fapt care poate contribui la elaborarea /
modificarea strategiilor de intervenție. De asemenea, studiul viitor va fi centrat în jurul
ipotezei că analiza geografică reprezintă o modalitate de îmbunătățire a calității intervențiilor
și de reducere a numărului acestora.

27
Bibliografie
Benedek, J. (2002). Riscurile umane. In E. V. Sorocovschi, Riscuri ș i catastrofe (pp. 43 -52).
Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință.
Brunet, R. ( 1987 ). La carte, mode d ’emploi . Paris – Montpellier: Fayard – Reclus
I. Mac, D. Petrea (2002). Polisemia evenimentelor geografice extreme. In E. Sorocovschi,
Riscuri și catastrofe (pp. 11 -23). Cluj -Napoca: Casa Cărții de Știință.
IGSU. (n.d.). Instrucțiuni privind inte rvenția serviciilor de urgență.
ISGU. (fără an). Preluat în mai 2016, de pe www.igsu.ro:
http://www.igsu.ro/documente/SVPSU/tipuri_de_risc_specifice_la_nivelul_localitatil
or.pdf
MAI. (2004). Ordinul 360/14 septembrie 2004. Monitorul Oficial .
MAI. ( 2006 ). Legea nr. 307 / 12 iulie 2 006 privind apărarea împotriva incendiilor. Capitolul
IV – Serviciile de urgență voluntare și private . Monitorul Oficial
Vișan.G, Năstase.A ( 2000 ). Cartografie aplicată . Editura Universității din B ucurești

Webografie :
www. isujis.ro Inspectoratul pentru Situații de Urgență I ași, consultat în aprilie –iunie 2016
http://desktop.arcgis.com/en/documentation/ – documentație ArcGIS, consultat în mai 2016
http://webhelp.esri.com/arcgisdesktop/9.2/pdf/network_analyst_tutorial.pdf GIS III: GIS
Analysis – Network Analysis Tools , consultat în iunie 2016
http://www.cdc.gov/dhdsp/maps/gisx/training/module3/files/1_network_analysis_module.pdf
– Tutoriale Network Anal ysis, consultat în iunie 2016
www. igsu.ro Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, consultat în iunie 2016

28
Lista de figuri și tabele
Figură 1 – Clasificarea riscurilor antropice, IGSU ………………………….. ………………………….. ………………… 6
Figură 2 – Zonele de competență ale unităților de intervenție, ISUJ Iași ………………………….. ……………. 7
Figură 3 – Dispunerea în teritoriu a Serviciilor Voluntare pentru Situații de Urgență , ISUJ Iași ………… 8
Figură 4 – Evoluția numărului de intervenții efectuate de unitățile de intervenție ………………………… 14
Figură 5 – Numărul de intervenții din județul Iași în anii 2014 și 2015 ………………………….. …………….. 15
Figură 6 – Densitatea intervențiilor în județul Iași ………………………….. ………………………….. ……………. 16
Figură 7 – Numărul de intervenții de stingere a incendi ilor din anii 2014 și 2015 ………………………….. 16
Figură 8 – Densitatea incendiilor în județul Iași ………………………….. ………………………….. ……………….. 17
Figură 9 – Repartiția spațială a cauzelor incendiilor ………………………….. ………………………….. ………….. 18
Figură 10 – Repartiția teritorială a intervențiilor de asistență persoane ………………………….. ………….. 20
Figură 11 – Distribuția spațială a intervențiilor din categoria alte tipuri ………………………….. …………… 22
Figură 12 – Distribuția spațială a intervențiilor pirotehnice ………………………….. ………………………….. .. 23
Figură 13 – Distribuția costului mediu al unei intervenții ………………………….. ………………………….. ….. 24

Tabel 1 – Organizarea echipajelor la autospecialele de stins incendii ………………………….. ……………….. 9
Tabel 2 – Numărul incendiilor după cauza de producere în intervalul 2014 – 2015 ……………………….. 18
Tabel 3 – Numărul intervențiilor de asistență persoane pe categorii în perioada 2014 – 2015 ………… 19
Tabel 4 – Numărul intervențiilor din alte categorii în perioada 2014 – 2015 ………………………….. …….. 21