Workshop Elemente etice implicate de propunerea de cercetare [608449]

Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava | 1

Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava

Elemente etice implicate de
propunerea de cercetare

Sandu Ștefan Antonio

Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava | 2
Copyright Antonio Sandu
Copyright Unversitatea Ștefan cel Mare din Suceava
Reproducerea oricărei părți din prezentul volum prin fotocopiere, scanare, multiplicare
neautorizată, indiferent de mediul de transmitere, este interzisă.

Suport de curs elaborat în cadrul proiectului „Etică și integritate academică de excepție în
cercetarea științifică și actul didactic”; implementator: Universitatea Ștefan cel Mare din
Suceava, cu sprijin financiar din partea FDI2018, Domeniul 5, Îmbunătățirea calității
activită ții didactice, inclusiv a respectării deontologiei și eticii academice. Cod proiect:
CNFIS -FDI-2018-0545.
O serie dintre informațiile prezentate în acest capitol sunt în curs de publicare în limba
engleză în volumul colectiv Ethics in Research, Practice a nd Innovation (coord.: A. Sandu, A.
Frunză, E. Unguru), Editura IGI Global, SUA, în articolul intitulat From the Ethics of the
Project of Research to the Ethical Communication of Science. Particularities in the Social and Humanistic
Fields sau au fost prez entate parțial în Sandu, Antonio (2011). Proiectul de cercetare în științele
sociale. Jurnalul de studi juridice , număr suplimentar, decembrie 2011, precum și în Sandu,
Antonio (2012). Metode de cercetare în știința comunicării. Curs universitar . Editura Lumen.
Reproducerea unor idei exprimate anterior de autorii capitolului a fost semnalizată
corespunzător prin citare, iar reproducerea unor fragmente scurte din articolele originale a
fost realizată cu acordul editorului.

Tehnoredactare, editare, machetare și design copertă: Roxana Stratulat
(redactor Editura LUMEN)

Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava | 3

Cuprins

Cuprins ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 3
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 5
Principii etice generale în cercetare ………………………….. ………………………….. . 6
Proiectul de cercetare. Perspective etice ………………………….. …………………… 11
Elementele proiectului de cercetare și implicațiile etice ale cercetării ………. 13
Fezabilitate și provocare ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 15
Planificarea proiectului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 16
Finanțarea proiectului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 21
Componentele proiectului de cercetare ………………………….. ……………………. 24
Review de liter atură ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 24
Raționalitatea cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 28
Perspective etice asupra metodologiei de cercetare în domeniul socio -uman
………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 29
Metode de analiză a datelor ………………………….. ………………………….. ……………………….. 31
Reflecții asupra caracter ului etic al propunerii de cercetare …………………….. 39
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 41
Model de propunere spre evaluare etică a proiectului de cercetare ……………………… 41
Model de proiect de cercetare. Analiza aplicativă a dimensiunilor etice ale
proiectului de cercetare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 48
Sugestii de eseuri și teme de studiu ………………………….. …………………………. 63
Bibliografie recomandată participanților l a curs ………………………….. ………. 63
Documente multimedia recomandate ………………………….. ………………………. 64
Index de termeni în domeniul eticii proiectului de cercetare …………………… 65

 Elemente etice implicate de propunerea de cercetare
4 Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava |

Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava | 5

Introducere
Conduita incorectă în cercetare poate avea la bază o fraudă deliberată, dar și
erori oneste, de care cercetătoru l nu a fost conștient, sau practici discutabile în
cercetare, printre care cele mai frecvente sunt publicarea unor lucrări de slabă
calitate, neglijență și superficialitate în proiectarea și desfășurarea cercetării, în
folosirea procedurilor de cercetare, în elaborarea aparatului critic și în citarea
surselor, erori necorectate etc.

Sursă imagine: Wikipedia. Etichetată cu permisiune de reutilizare de către Google Images.

Etica cercetării se bazează pe o serie de principii, dintre care cele mai
semnifica tive sunt reprezentate de onestitatea ob ținerii și prezent ării rezultatelor,
nonv ătămarea subiec ților umani, respectarea autonomiei subiec ților și principiul
beneficien ței.
În cadrul științific, teoriile existente, care au un număr ridicat de adepți, vor
avea tendința de a fi instituite ca un mainstream și apoi, utilizând instrumentul
,,controlului colegial” sau al evaluării colegiale, de a dicta asupra rezultatelor, nu
doar asupra metodei. Metodologia însăși face parte din corpusul teoretic al unei
paradig me, ca atare controlul metodologic instituie un control al temelor cercetării
și, implicit, asupra rezultatelor, raționalizând ce este și ce nu este științific. Adevărul
științific capătă caracterul unui construct social. Fiind o mediere a interpretărilor,
adevărul științific trebuie supus unui control etic. Care este însă atitudinea etică
recomandabilă, într -un univers științific care se constituie tot mai mult din
,,semnificații” decât din ,,cunoaștere sistematică”? Aceeași dilemă etică coexistă în
toate domeniile în care alteritatea nu mai funcționează ca limită. Elementele de etică
afirmativă, punând accentul pe valoarea ,,intersubiectivității” (Sandu, 2009).

 Elemente etice implicate de propunerea de cercetare
6 Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava |

Principii etice generale în cercetare
În majoritatea codurilor etice referitoare la cercetare ș i inovare sunt
formulate o serie de principii cu valoare universală, care ar trebui să stea la baza
oricărui proiect de cercetare, atât în faza sa de elaborare, cât și în cea de derulare și
de comunicare a rezultatelor.

Prezentăm în cele ce urmează o s erie de principii etice ale cercetării și
inovării responsabile , sintetizate și adaptate de noi după Resnik (2015) și respectiv
Shamoo și Resnik (2015):
Onestitatea
Onestitatea include o serie de comportamente dezirabile – afirmative -, raportarea
corectă a rezultatelor și a metodelor, tehnicilor și procedeelor utilizate în obținerea
rezultatelor, dar și limitative –care elimină comportamentele indezirabile -, cum ar fi
abținerea de la fabricarea sau falsificarea datelor și de la prezentarea insuficientă a
acestora sau a unora dintre ele, lipsa unui comportament înșelător la adresa
colegilor, finanțatorilor și sponsorilor, participanților la cecetare – cu excepția
cazului când acest comportament este necesar în scopul cercetării, caz în care este
necesar un aviz din partea unei comisii de etică a cercetării – și a publicului;
Obiectivitatea
Obiectivitatea , care se obține prin evitarea erorilor – intenționate – în designul
cercetării, analiza și/sau interpretarea datelor, planificarea si elaborarea proiectului
de cercetare, peer review, evitarea situațiilor de auto -dezamăgire în procesul de
cercetare, sinceritate în analiza și divulgarea eventualelor interese particulare
inclusive de natură financiară ce ar putea afecta cercetarea; o altă încălcare, de cele
mai multe ori involuntară, a obiectivității este partizanatul ideologic, religios, politic
sau de orice natură, în cadrul cercetării; o serie de cercetători debutanți formulează,
de pildă, obiective de genul: doresc să demonstrez importanța unei anume practic i
sociale, spre exemplu, în creșterea calității vieții unei categorii de subiecți, când
indicat ar fi prin cercetare să urmărim să evaluăm importanța respectivei practice;
diferența este că atunci când îți propui să demonstrezi ceva, nu te orientezi cu
Ethics, Right, Wrong, Ethical, Moral.
Sursa: Pixabay. Etichetată pentru utilizare de
către Google Images.

Antonio SANDU 
Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava | 7
neutralitate epistemică față de subiect, ci cu partizanat; este posibil, dacă cercetătorul
este onest, să apară inclusiv rezultate contrare celor așteptate, care să fie în mod
corect făcute public, cercetarea râmânând onestă; dar din persectiva obiectivității ,
idea de neutralitate epistemică, deși imposibil să fie totală, așa cum am dezvoltat
anterior, conduce la un comportament mai prudent în cercetare, care are șanse să
captureze mai multe laturi ale fenomenului social și, implicit, să le expliciteze și să l e
includă în teoria rezultată, atunci când scopul unei cercetări este evident
partizanatul, șansa unei conduite neetice este crescută, valoarea socială a ideii ce se
dorește demonstrată științific putând depăși pentru (pseudo)cercetătorul în cauză
valoare a obiectivității științifice a cercetării;
Integritatea academică
Integritatea academică , exercitată prin sinceritate și consecvență în bunele
practici, respectarea promisiuni lor și a angajamentelor luate, inclusiv a termenelor și
a proiectului de derulare a cercetării, abținerea de la comportamente neoneste chiar
și atunci când acestea ar putea adduce beneficii de natură materială socială sau
profesională; evitarea sistematică a publicării în jurnale cunoscute pentru exigența
procesului de peer review și p referința pentru acele jurnale care au o rată mică de
refuzuri la publicare – eventual în așa -zisele predatory journals , care falsifică în parte
sau în totalitate rezultatul procesului de peer review – poate constitui, atunci când
scopul acestei acțiuni e ste obținerea unor credite academice nemeritate, o lipsă de
integritate; acest lucru este valabil chiar și atunci când articolele respective se
dovedesc a fi de valoare științifică reală; fenomenul se petrece din cauza dorinței de
publicare rapidă sau a ne încrederii în valoarea propriilor cercetări; în general, însă,
lipsa de integritate este corelată cu publicarea unor articole pretinse ca fiind
științifice, dar care nu prezintă rezultatele unor cercetări efective sau sinteze
documentate de literatura în d omeniu; de cele mai multe ori, respectivele publicații
sunt simple repovestiri ale unor teorii, mai mult sau mai puțin documentate, fără
relevanță teoretică saun practică;
Exigența în cercetare
Exigența în cercetare se manifestă prin atenția la propriile e rori, examinarea critică
a propriilor lucrări, precum și celor ale colegilor; tot în această cerință a unei bune
cercetări se înscrie necesitatea unui bun management al cercetării, evidențierea și
înregistrarea atentă a activităților de cercetare, a datelo r culese, a corespondenței
putate cu finanțatorul, cu editorii etc.;
Deschiderea
Deschiderea , pentru împărtășirea ideilor și rezultatelor, inclusiv prin acceptarea
publicării în sistem open acces , acceptarea criticilor și a opiniilor diferite.
Respectul pe ntru proprietatea intelectuală
Respectul pentru proprietatea intelectuală , incluzând aici, dar fără a se limita la
acestea, abținerea de la plagiat sau autoplagiat, utilizarea unui autor fantomă care să
elaboreze lucrarea în locul autorilor declarați ( ghost writing ), eliminarea sau includerea
nejustificată a unui autor din lista de autori, abținerea de la utilizarea unor surse

 Elemente etice implicate de propunerea de cercetare
8 Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava |
nepublicate sau măcăr citarea acestora în limitele posibilităților, abținerea de la
utilizarea unor date sau metode ale altor cercet ători, nepublicate, care ar duce la
confuzia cu privire la prioritatea științifică asupra respectivelor date și metode,
includerea în acknowledgement a contributorilor care nu se califică pentru a fi
autori;
Menținerea confidențialității asupra datelor cer cetării
Menținerea confidențialității asupra datelor cercetării , până la momentul
publicării, cu privire la identitatea participanților sau a instituțiilor; confidențialitatea
ar trebui să fie menținută într -o manieră care să nu contravină ordinii publice;
Respectarea drepturilor participanților la cercetare
Respectarea drepturilor participanților la cercetare , inclusiv cel de a se retrage
din cercetare în orice moment, și obligația cercetătorului de a obține
consimțământul informat de la toți participanții la cercetare.
Publicarea responsabilă
Publicarea responsabilă , pr in evitarea publicării multiple nejustificate, a
autoplagiatului și a publicării exclusive în scopul obținerii de către autor de credit
academic, a unor lucrări care nu contribuie prin nimic la avansul cunoașterii în
domeniu;
Mentoratul
Mentoratul responsabil al studenților și tinerilor cercetători, incluzând aici ghidarea
acestora pentru a -și dezvolta propria creativitate științifică; coordonatorul, în
calitatea sa de mentor, are obligația d e a explica tinerilor cercetători și de a le insufla
respectul față de principiile eticii cercetării și față de cerințele epistemologice ale
domeniului.

Alte principii etice în cercetare sunt :
Respectul față de colegi
Respectul față de colegi este rezult atul înțelegerii științei ca o practică de natură
colaborativă, respectul și corectitudinea față de colegi fiind o obligație inclusive – dar
nu numai – în momentul elaborării unor peer -review -uri sau a altor forme de
evaluare, atunci când sunt implicate în tr-o competiție etc.
Responsabilitatea socială
Responsabilitatea socială a cercetătorului și a instituției de cercetare reprezintă
orientarea cercetării spre scopuri benefice societății, care să promoveze binele public
și să evite ca prin cercetare să se l ezeze persoane sau categorii de persoane, prin
participarea acestora la cercetare sau prin transpunerea rezultatelor cercetării în
tehnologie. Evaluarea etică a tehnologiilor, realizată prin intermediul comisiilor de
etică a cercetării, are rolul de a limi ta cercetările în domenii în care apariția unor
tehnologii poate genera efecte nefaste pentru societate. Responsabilitatea socială a
cercetătorului și a instituției de cercetare este exercitată prin proiectarea și
desfășurarea unor cercetări care să poată avea – cel puțin la nivel teoretic –

Antonio SANDU 
Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava | 9
aplicabilitate practică și abținerea de la cheltuirea resurselor destinate cercetării pe
proiecte de cercetare a căror utilitate socială este îndoielnică. Lipsa utilității sociale a
cercetărilor, atunci când nu sunt tra nsferate în producție prin intermediul inovațiilor
tehnologice, poate genera o responsabilitate scăzută a cercetătorului față de
rezultatele muncii sale, pe care o vede utilă doar în propriul beneficiu academic, ceea
ce il poate determina să apeleze la pra ctici științifice lipsite de onestitate. Cel puțin în
domeniul socio -uman, multe dintre cercetările efectuate, rămân fără aplicabilitate,
chiar dacă rezultatele cercetării în sine au potențial transformator pentru societate.
Această situație apare ca urmar e a ineficienței promovării științei și incoerenței
politicilor de transfer tehnologic, a lipsei preocupării autorilor înșiși pentru valoarea
aplicativă a cercetării și utilizarea în practică a acesteia, a interesului exclusiv pentu
publicarea în reviste c u factor de citare ridicat, importante pentru comunitatea
științifică, dar puțin accesbile comunității practicienilor, a dezinteresului
cercetătorului față de valoarea socială a operei sale, acesta fiind preocupat exclusiv
de valoarea sa științifică sau de promovarea sa academică.
Non-discriminarea
Non -discriminarea se referă atât la nivelul comunității academice, cât și a
participanților la cercetare. La nivelul comunității academice, practicile disciminatorii
pot fi bazate pe gen, rasă, etnie, precum și o rice alte criterii care nu au în vedere
competența și integritatea persoanei. În practica editorială, de exemplu, pot apărea
situații de respingere la publicare a unei lucrări chiar fără a fi analizată în sistem peer
review, pe motivul că autorii provin di n spații culturale și științifice în care
productivitatea științifică este percepută – de cele mai multe ori pe baza unor
prejudecăți – ca fiind de o calitate mai scăzută. Astfel de refuzuri pot apărea în mod
corect atunci când au la bază existența în cupr insul lucrării a erorilor, de natură
metodologică sau teoretică, independente de originea etnică a cercetătorului, dar și
când competențele de comunicare ale autorului în limba de publicare a jurnalului
sunt insuficiente, textul conținând greșeli de gramat ică sau exprimare. Respingerea
lucrării pe criteriul deficiențelor de limbă engleză nu poate fi considerată
discriminatorie, întrucât publicația în cauză a asigurat egalitatea de șanse, calitatea
textului fiind motivul răspunsului și nu originea etnică a a utorului. De asemenea, nu
poate fi considerat discriminare refuzul la publicare a unei lucrări din sfera științelor
sociale și a umanioarelor a unor lucrări cu specific regional diferit de cel de care sunt
interesați majoritatea cititorilor respectivului j urnal.
Competența profesională
Competența profesională , ca standard etic, impune cercetătorilor pregătirea
profesională continuă și îmbunătățirea propriei expertize în respectivul domeniu,
dar și în domenii științifice conexe, atunci când acest lucru este necesar pentru buna
desfășurare a cercetării. Principiul competenței profesionale solicită, de asemenea,
cercetătorului să se preocupe de dezvoltarea domeniului științific în care activează,
promovându -l la nivel național și internațional, inclusiv prin m anifestarea unui
interes deosebit pentru calitatea actului didactic și de formare a viitorilor specialiști
și cercetători.

 Elemente etice implicate de propunerea de cercetare
10 Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava |
Principiul legalității
Principiul legalității impune cercetătorului cunoașterea și aplicarea cadrului
normativ în vigoare pentru resp ectivul domeniu de cercetare. Vorbim aici atât de
legislația specifică educației și cercetării, cât și de legislația particulară din diverse
domen ii sociale, economice etc. Interdicția efectuării cercetărilor într -un anumit
domeniu, cum mar fi clonarea uma nă, nu trebuie încălcată în cadrul unor cercetări sub
motivul importanței științifice sau sociale a temei de cercetare. În opinia noastră,
rezultatele unor cercetări efectuate ilegal sau cu nerespectarea regulilor de etică a
cercetării pe subiecți umani nu ar trebui acceptate de comunitatea științifică și refuzate
la publicare de jurnale, chiar dacă cercetările respective s -au realizat în zone geografice
unde cercetarea era permisă, mai ales aparținând unor țări în curs de dezvoltare sau
care au un regim di ctatorial ce manifestă o lipsă majoră de respect față de drepturile
omului. Experimentele naziste pe deținuț ii din lagărele de concentrare au produs date
care pot fi în sine valide și pot duce la crearea unor mjloace terapeutice importante, în
domenii cum ar fi rezistența la durere, la hipotermie etc., date care în contextul
respectării drepturilor omului în cercetare nu ar putea fi obținute. În literatura (Cohen,
n.d.) de specialitate se discută despre acceptabilitatea etică a publicării datelor obținute
de medicii naziști și utilizării acestora în cercetarea biomedicală contemporană.
Opiniile exprimate variază de la respingerea absolută a publicării acestor date, datorită
modului complet inuman în care au fost obținute, până la publicarea acestor date
tocm ai în onoarea victimelor holocaustului. În opinia noastră, refuzul de a se publica
datele obținute illegal, indiferent de presupusa valoare a acestora, arată consecvența
comunității academice în respectarea legalității și adeziunea necondiționată la valor ile
etice umaniste care stau la baza științei, alături de respectul pentru demnitatea umană,
beneficiență și nonmaleficiență .
Protecția subiecților umani în cercetare
Protecția subiecților umani în cercetare implică maximizarea beneficiilor
oținute în u rma cercetării, prin eficientizarea proiectului de cercetare, respectul
absolut pentru demnitatea finței umane și a autonomiei acesteia, echitatea în
obținerea de beneficii în urma cercetării, inclusiv prin promovarea accesului liber la
articolele care pre zintă rezultatele cercetării, reducerea riscurilor la care pot fi supuși
subiecții umani paticipanți la cercetare, includerea în cercetare a participanțior doar
în baza formulării explicite concrete și voluntare a consimțământului informat,
manifestarea g rijii atunci când cercetarea implică participarea unor populații
vulnerabile.
Grija față de animale
Grija față de animale , în cazul cercetărilor care implică realizarea unor experiențe pe
animale de laborator, impune ca acestea să fie efectuate doar în lim ita necesară,
evitându -se acele experimente a căror rezultat poate fi obținut pe o altă cale, chiar
dacă mai costisitoare financiar, și respingându -se cercetările a căror design este greșit
construit sau neclar, care nu justifică interesul legitim și valoa rea științifică și practică
deosebită. În cazul experiențelor pe animale, ar trebui evitate actele de cruzime față de
acestea (Resnik, 2015 ).

Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava | 11

Proiectul de cercetare. Perspective etice
Caracterul etic al scopului cercetării (Vicol & Astărăstoaie, 2009) tre buie să
rezulte încă din propunerea de cercetare, până la momentul final al prezentării
rezultatelor. Cercetarea socială ar trebui să genereze o practică fie la nivelul politicilor
și instituțiilor, fie la nivelul indivizilor, așa cum cercetările din domen iul științelor vieții
sau ale naturii ar trebui să fie capabile să fie utilizate în elaborarea unei tehnologii. În
general, știința modernă este considerată a fi liberă de valoarea axiologică, adică
cunoașterea este scopul principal al cercetării și nu în mod necesar utilitatea practică a
rezultatelor. Cu toate acestea, în momentul în care cercetarea implică subiecți umani,
ea nu mai poate fi liberă de orice valoare practică, întruncât oamenii, dar nici
animalele de laborator, nu pot fi supuși unor experien țe care să le prelicliteze viața sau
calitatea vieții subiecților, fără ca valoarea practică exprimată să nu fie considerată
superioară riscurilor ce pot fi determinate. Caracterul etic are în vedere justificarea
posibilelor practici ce vor rezulta din per spectiva binelui individual sau public .
Cercetarea în sine poate avea un scop non -etic mergând de la manipularea
intenției de vot, spre exemplu prin intermediul sondajelor, până la instituirea unei
alte ordini sociale, bazată – de exemplu – pe dreptatea d istributivă în locul celei
retributive. Scopul cercetării sociale nu poate să se limiteze la simpla cunoaștere a
unui fenomen social, întrucât cunoașterea exercitată asupra acestui fenomen îl
modifică în chiar procesul cunoașterii. Traseul pe care cercetar ea îl va urma, dar și
linia pe care fenomenul social se va dezvolta după finalizarea cercetării – mai ales în
situațiile de tip cercetare – intervenție – constituie o potențialitate a construcției
etice a cercetării, ce trebuie luată în calcul în momentul proiectării cercetării
(Cojocaru, Sandu, 2011).
Valoarea cercetării reprezintă o dimensiune etică (Vicol & Astărăstoaie,
2009) ce se analizează atât de propunătorul cercetării, cât și de comisia de etică
chemată să evalueze acceptabilitatea etică a aceste ia din perspectiva semnificației
sociale a rezultatelor și a potențialității de progres social în urma finalizării cercetării.
În ceea ce privește designul cercetării, acesta trebuie să fie plauzibil, onestitatea fiind
o valoare etică importantă în cerceta rea socială.
Validitatea ridică și ea o problemă de etică corelată cu potențialul
manipulator al cercetării sociale. Respectul autonomiei indivizilor participanți la
cercetare ca valoare unanim acceptată este corelat cu utilizarea consimțământului
informa t (Ioan & Stângă, 2009).
Principiile generale de etică a cercetării sunt:
Principiul beneficienței
și anume: în urma cercetărilor trebuie să rezulte beneficii reale atât pentru
participanții la cercetare – pe cât posibil –, cât și pentru societate, reflect ând

 Elemente etice implicate de propunerea de cercetare
12 Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava |
obligația etică de a maximiza beneficiile și a minimiza riscurile (Vicol & Astărăstoaie,
2009);
Principiul non-vătămării
reprezintă obligația de a nu face rău prin practica cercetării nici subiecților implicați,
dar nici altor categorii ce ar putea fi vătămate prin posibile implementări ale
rezultatelor cercetării (Vicol & Astărăstoaie, 2009);
Principiul justiției distributive
sub forma distribuirii echitabile a riscurilor și beneficiilor cercetării (Ioan & Stângă,
2009);
Principiul confidențialității s ubiecților și protecției datelor
are în vedere nedivulgarea informațiilor cu privire la participanții la cercetare și
caracterul anonim al informației în prelucrarea datelor (Ioan & Stângă, 2009).

Office of Research – Human Research .
Sursa: news.research.uci.edu . Etichetată pentru utilizare
de către Google Images.
Nonmaleficence .
Sursa: onlineverdienen.info.
Etichetată pentru utilizare de
către Google Images.
Beneficence Nursing and Eth ics.
Sursa: online.husson.edu . Etichetată pentru utilizare de către Google Images.

Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava | 13

Elementele proiectului de cercetare și
implic ațiile etice ale cercetării
Proiectul de cercetare se elaborează pornind de la o idee centrală, care
constituie scopul proiectului și care se poate transpune într -o întrebare de cercetare,
a cărui răspuns nu este cunoscut. Scopul trebuie să fie legitim, cu noașterea să ducă
la o valoare socială concretă și să poată fi efectuată cu riscuri minime pentru
potențialii participanți. Există cercetări a căror scop nu presupune o cunoaștere
valoroasă sau cel puțin utilă din punct de vedere social, situație în care, din punct de
vedere etic, se ridică problema utilizării echitabile a resurselor – mai ales în cazul în
care cercetarea este finanțată public – față de alte proiecte, al căror scop implică o
utilitate socială mai mare. Acest principiu, însă, nu ar trebui să fie universal, cercetări
a căror utilitate nu este evidentă de la început, de exemplu, cum sunt cele din
domeniul filosofiei, a umanioarelor în general, aducând avantaje considerabile
umanității, de exemplu prin dezvoltarea laturii axiologice, etice a cun oașterii.

Sursa:
homeguides.sfgate.com .
Etichetată pentru utilizare de
către Google Images.

Pornind de la principiul expus mai sus, al utilității imediate a știintei,
Administratia Trump a redus bugetul de cercetare pentru domeniul umanist
(Mervis, 2017; „Trump's Budget Plan”, 2017), producând în opinia noastră un
dezechilibru al cunoașterii între latura umanistă -axiologică și cea pragmatică –
tehnologică. Odată cu formularea scopului cercetării, ar trebui de obicei să existe o
presupoziție asu pra a ceea ce ar putea fi răspunsul la întrebarea de cercetare.
Presupoziția fundamentează teza cercetării și, în cazul în care aceasta poate fi
formulată sub forma unor relații intre variabile, ipoteza de cercetare.
Cercetarea poate fi una foarte restrân să, orientată asupra unui obiect, s au
extinsă, implicând corelații între diverse subiecte de cercetare. Subiectul de cercetare
trebuie să fie clar și evident. Deși claritatea și evidența subiectului de cercetare

 Elemente etice implicate de propunerea de cercetare
14 Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava |
exprimă o cerință epistemologică, îi putem a tribui o valoare etică, claritatea
subiectului și a modului în care acesta este exprimat putând duce la o receptare
corectă din partea publicului interesat, aducând astfel o valoare adăugată domeniului
de cercetare, dar și la economisirea resurselor ce vor fi necesare în elaborarea
cercetării.
Nevoia de claritate este corelată cu cea de subliniere a conținutului empiric
al scopului de cercetare, venind să ghideze atât demersurile cercetătorului, cât și ale
evaluatorilor proiectului de cercetare și, respect iv, ale beneficiarului final al
cercetării.
Scopul unei cercetări funamentale, cum este cea dintr -o teză de doctorat, ar
fi de dorit să includă în primul rând obiective de natură teoretică, care să
îmbunătățească corpusul domeniului și, în subdisiar, pri n aplicarea inovațiilor
teoretice, să se deschidă calea unor modificări la nivelul politicilor publice.
Cercetarea aplicată, deși deosebit de importantă, are o vizibilitate internațională mult
diminuată, spre deosebire de cea care își propune să atingă și scopuri teoretice, care
să fie aplicată la nivel global și nu doar local. Prin modul de formulare a
obiectivelor, multe lucrări de cercetare care prezintă situații concrete din anumite
arii geografice își autolimitează posibilul public la decidenții națion ali și, eventual, la
profesioniștii din regiunea respectivă. Cercetarea cu impact regional este pe departe
de a fi lipsită de valoarea în sine, ea putând duce la politici eficiente, adaptate
specificului local, dar ar trebui comunicată prin publicare sau p rezentată la
conferințe cu specific local și, de preferință, în limba în care se realizează cercetarea.
Doar atunci când rezultatele sunt extrapolabile pentru alte spații socio -culturale ar fi
util să fie publicate în limbi de circulație internațională, în jurnale cu acces global.
Delimitarea scopului cercetării, prin specificarea clară de contribuții
fundamentale sau aplicabile, face ca cercetătorul interesat să poată să selecteze ușor
și rapid sursele care îi sunt utile, putând distinge cu ușurință între cercetările cu
impact regional și pseudo -cercetările realizate doar pentru scopul de a publica și a
obține astfel un credit academic, știut fiind că activitatea de publicare este absolut
necesară în cariera unui cercetător sau cadru didactic universitar.
O altă dimensiune importantă a cercetării o reprezintă aplicarea
rezultatelor provenite din cercetarea fundamentală în situații concrete, la
rezolvarea unor probleme, la construirea unor tehnologii. Aceasta nu
aduce neapărat o noutate în planul cunoașterii , ci o plus -valoare în cel al
acțiunii.

Antonio SANDU 
Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava | 15

NASA Selects Leading -Edge Technology.
Sursa: NASA Jet Propulsion Laboratory. Etichetată pentru utilizare de către Google Images.
Fezabilitate și provocare
Cercetarea este recomandat să fie planificată în așa fel încât în mod realist să fie
terminată în timpul și cu resursele proiectului. Fezabilitatea propunerii de cercetare este
corelată atât cu justificarea sa în contextul rezultatelor deja exitente în literatura de
specialitate, cât și în raport cu disponibilit ățile de timp, financiare și cu limita impusă de
dimensiunea și experiența echipei de cercetători. De asemenea, întinderea cercetării
trebuie corelată cu bugetul financiar și de timp aflat la dipoziția echipei de cercetare
(Chapin, 2004). Etica alocării re urselor de cercetare vizează analiza fezabilității cercetării
încă din etapa de propunere de cercetare, pentru a nu lăsa loc unor ambiguități ce se vor
răsfrânge negativ asupra cercetării și fezabilității acestora. Cercetarea este recomandat să
fie nu doar fezabilă, ci și provocatoare din punct de vedere intelectual, cu alte cuvinte
rezultatele ei să stârnească interesul comunității științifice .

European Commission .
Sursa: Wikimedia Commons . Etichetată
pentru utilizare de către Google Images.
Sediul Comisiei Europene, instituția europeană
care implementează progra mele de cercetare ale
UE, inclusiv Horizon Europe .
Sursa: dw.com .

 Elemente etice implicate de propunerea de cercetare
16 Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava |
Caracterul provocator al cunoașterii nu trebuie confundat cu
excepționalismul în alegerea temelor de cerce tare. Spre exemplu, o critică adusă
primului draft al programului Horizon -Europe 2020 -2024 a fost aceea că în
domeniul medical se investesc fonduri de cercetare pentru boli rare, cu incidență
aproape zero în majoritatea țărilor europene și, practic, inacce sibile cercetătorilor
pentru studiu – de exemplu, celor din estul Europei -, în timp maladii ce constituie
probleme de sănătate serioase în țările respective – în exemplul nostru, bolile
cardiovasculare – sunt ignorate, nefiind propus un buget în cadrul pro iectului pentru
acest tip de ce rcetări (Radu Iliescu, intervenție î n cadrul conferin ței – Programul
Horizon -Europe desf ășurat la Parlamentul Rom âniei, 15 iunie 2018 ).
Planificarea proiectului
Etapa de organizare a proiectului implică identificarea litera turii de
specialitate relevante, a obiectivelor de cercetare și a metodologiei prin care se va
putea răspunde la respectivele obiective. Obiectivele de cercetare detaliază scopul
cercetării, fiind astfel gândite ca împreună să răspundă cât mai complet scop ului
cercetării. Atunci când scopul este deosebit de vast, obiectivele particularizează
modul în care scopul va fi realizat, arătând practic ce anume din scop va fi atins din
prezenta cercetare, urmând ca restul să fie obiectul unor cercetări viitoare.
Obiectivele de cercetare pot fi formulate la modul afirmativ sau la
modul interogativ, situații în care reprezintă întrebările de cercetare.
Un proiect planificat corespunzător va genera natural și logic propunerea de
cercetare. Proiectarea cercetării își p ropune să ghideze desfășurarea cercetării și să
dea evaluatorilor o idee clară asupra a ceea ce se dorește a fi cercetat și cum anume
se va desfășura efectiv cercetarea. Planificarea reprezintă construcția unui drum între
ceea ce deja se știe și ceea ce se urmărește a se cunoaște.

Research Ethics Committees (RECs –
IRBs).
Sursa: SlideShare. Etichetată pentru
utilizare de către Google Images.

Propunerea de cercetare va
trebui să includă o descriere
cât mai detaliată a
metodologiei, pentru ca evaluatorii să poată decide dacă metodele

Antonio SANDU 
Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava | 17
utilizate pot duce sau nu la obținerea rezultatelor planificate în timpul
derulării proiectului și cu resursele disponibile echipei de proiect.
În cazul în care cercetarea implică participarea unor subiecți umani, este de
preferat să existe în cuprinsul proiectului de cercetare o reflecție etică cu privire la
riscurile pe care și le asumă participanții, raportul risc -beneficii adus de cercetare și
metodele de diminuare sau eliminare a riscurilor.
Înainte de implementare, pro iectul de cercetare, împreună cu o descriere
mai amplă a efectelor menționate, a riscurilor și beneficiilor, a modalității
de obținere a comsimțământului informat, va fi supus unei evaluări
separate din partea unei comisii de etică ( Research etics commite e), care va
trebui să se pronunțe cu privire la utilitatea cercetării și beneficiile aduse
de aceasta față de riscurile la care beneficiarii ar putea fi supuși .
Pentru a putea fi evaluat corect proiectul, cel puțin din perspectiva comisiei
de etică, metod ologia trebuie să fie cât mai clar evidențiată, incluzându -se
instrumentele de cercetare, nu doar metodele și tehnicile ce vor fi utilizate.

Research Ethics .
Sursa: Stellenbosch University.
Etichetată pentru utilizare de
către Google Images.

Instrumentele de cercetare, de tipul ghidul de interviu, ghidul de chestionar
etc., particularizează pentru cercetarea respectivă metodologia standard expusă în
proiectul inițial. Propunerea de proiect, atunci când este depusă spre evaluare în
vederea unei po sibile finanțări, trebuie să respecte indicațiile finanțatorului, inclusiv
dimensiunile și formatul cercetării de finanțare, motiv pentru care o serie de
elemente ale proiectului de cercetare ar putea fi parțial omise sau prezentate succint.
Acestea însă v or trebui să fie explicitate separat în aplicația depusă către comisia de
etică și vor trebui să existe în documentele proiectului.
Proiectul de cercetare trebuie să cuprindă o prezentare concisă și
cuprinzătoare a cercetărilor din domeniu, incluzând și p ropriile

 Elemente etice implicate de propunerea de cercetare
18 Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava |
cercetări. Este necesar a fi prezentate diferitele abordări ale subiectului,
precum și modul în care proiectul urmează să se raporteze la acestea.
Acolo unde există, sunt necesare prezentări ale propriilor rezultate și expertize în
domeniul studi at.
Designul proiectului va cuprinde informații cu privire la: materialele
necesare pentru cercetare, subiecții care vor fi implicați în cercetare
(eșantion), locuri în care se va realiza cercetarea, metodologii de
colectare a datelor, controlul cercetări i (validitate), limite, consecvență,
coerență, metode de analiză a datelor și de interpretare a acestora.
Este importantă a fi descrisă semnificația și limitele proiectului. Din punctul
de vedere al semnificației, va fi prezentat modul în care se va dezvo lta cunoașterea
științifică în aria de cercetare și cum se vor extinde frontierele cunoașterii prin
cercetarea sa (Chapin, 2004: 64). Descrierea proiectului trebuie să cuprindă elemente
de diseminare a rezultatelor cercetării și, de asemenea, să argumentez e calificarea
cercetătorilor pentru a realiza proiectul.

Etapele proiectului de cercetare. Abordarea clasică vs. abordarea exploratory.
Concepția autorului. Preluare după Workshop -ul Abordări calitative în cercetarea socialului. Teoria
fundamentată pe date. Grounded Theory , Universitatea din Oradea, Școala Doctorală de Sociologie, 2018.

Realizarea unui calendar de desfășurare a activităților proiectului ghidează
cercetătorii în stabilirea limitelor cercetării și formularea unui plan specific de
derula re a acestuia. Planificarea este un proces de stabilire a priorităților și de
adecvare a acestora la întrebările de cercetare.

Antonio SANDU 
Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava | 19
Înscrierea unei propuneri de cercetare trebuie să țină cont de adresabilitatea
acesteia (Chapin, 2004: 61) din punct de vedere in stituțional, fie că este vorba de un
organism finanțator, comsia de evaluare a unei propuneri doctorale etc. Propunerea
de cercetare va fi înaintată unor evaluatori, grupați într -un panel de consultanți, sau
coordonatorilor de program.
ercetarea științi fică este, prin definiție, un proces de perfecționare continuă
produs sub reciprocă supervizare colegială.
A supune atenției colegilor de domeniu de cercetare dintr -o cât mai largă
sferă acdemică rezultatele unui demers știintific maximizează șansele aces tuia de a
avea, pe de o parte, impact științific și, pe de altă parte, de a diminua riscurile unor
erori metodologice.
Analiza în sistem colegial ( peer review ) nu este sub nicio formă o
modalitate de cenzur ă aplicată textului științific, întrucât aceasta nu
vizează în mod direct validitatea rezultatelor, ci validitatea demersului
științific care a dus la atingerea acelor rezultate.

reativitatea și inovativitatea științifică și tehnologică nu ar trebui
sa fie limitată la supunerea propriilor opinii aten ției colegiale, ci
dimpotrivă, eventualele sugestii venite de la peer reviewer -i pot,
pentru lucrările cu adevarat de valoare, contribui la creșterea calității
științifice a operei.
Supunerea lucrării la un proces de peer review nu ar trebui să fie niciod ată
condiționată de apartenența la mainstream -ul științific în domeniu, inovativitatea și
inventivitatea fiind punctele forte ale cercetării științifice.
Evaluatorii pot acționa în maniera double work (double blind peer -review ) –
când evaluatorii nu cunosc proveniența proiectului de cercetare, iar
autorii propunerii nu vor afla cine a făcut evaluarea – sau în maniera
blind peer -review – în care doar propunătorii proiectului nu vor ști cine a
făcut evaluarea propunerii de cercetare.
Dacă în evaluarea propun erilor de articole de publicare, cel mai utilizat
sistem este cel double work, acesta se întâlnește mult mai rar în situația evaluării
proiectelor de cercetare, deoarece componența echipei de cercetare este importantă
pentru estimarea șanselor de reușită a le proiectului. Experiența anterioară a C
C

 Elemente etice implicate de propunerea de cercetare
20 Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava |
directorului de proiect și a membrilor proiectului de cercetare este un element
important, de care se ține seama în evaluarea propusă, deoarece o echipă
experimentată are în pricipiu o credibilitate academică mai rid icată, evaluatorii
acceptând mai ușor că respectiva echipă poate implementa mai facil propunerea de
cercetare. În cazul unora dintre instituțiile finanțatoare, importanța experienței
anterioare a directorului de departament, eventual a întregei echipe, poa te merge
până la 60% din punctajul total ce se poate acorda propunerii de cercetare. Acesta
este cazul, de exemplu, a programului Idei, susținut Ministerul Cercetării și Inovării
din România (UeFiscadi, n.d.). În cadrul acestui program, în unele componente ale
sale experiența anterioară se justifică prin existența unui număr de publicații în
circuitul științific principal (Web of Science), în reviste clasificate în qvartilele 1 și 2.
pinia proprie a autorului
Ne exprimăm rezervele față de această interpr etare cu privire la vizibilitatea
internațională a cercetătorilor care formează echipa de proiect, cel puțin
pentru domeniile Științele Sociale si Umaniste, din următoarele
considerente:
– indicatorii scientometrici de tip factori de impact, article influenc e scor etc.,
deși măsoară vizibilitatea unei publicații și se poate considera că o publicație
cu factor de impact mare va avea o selecție mai strictă a articolelor ce vor fi
publicate, nu sunt întru totul relevanți pentru calitatea articolelor, în special
ale celor ale cercetătorilor tineri; indicatorii scientomentrici variază de la un
an la altul pentru foarte multe reviste din domeniul Științelor Sociale, iar
cercetătorul nu poate estima cu exactitate în momentul depunerii unui
articol ce factor de impac t și in ce qvartilă se va afla revista respectivă în
momentul publicării – știut fiind că în cazul multor reviste din cadrul
circuitului principal, publicarea durează mai mult de un an de zile;
– estimarea vizibilității echipei de cercetare nu ar trebui să d epășească 35 –
40% din punctajul ce se poate acorda proiectului, pentru ca cercetătorii
debutanți să poată avea acces la finanțări din care să rezulte articole
publicabile în circuitul principal;
– o cotare excesivă a importanței experienței și vizibilității cercetătorilor
introduce dezechilibre de putere în interiorul comunității academice,
stimulând comportamente neetice, cum ar fi ghost writing -ul, mai ales sub
forma cooptării unor autori ce nu au neapărat o contribuție reală la
redactarea articolelor/proi ectului, dar au o bună poziționare academică și o
largă vizibilitate științică, cooptarea lor în echipă crescând șansele de
acceptare a proiectului.

Panelul de consultanți este constituit din 5 până la 20 de cercetători cu
expertiză și vizibilitate, car e se reunesc periodic pentru a evalua proiectele cu
depunere continuă sau reunită ad -hoc, în scopul evaluării propunerilor din cadrul
unui anume apel (Chapin, 2004). Evaluatorii sunt selectați într -o bază de date aflată O

Antonio SANDU 
Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava | 21
la dispoziția finanțatorului, în baz a unei potriviri între domeniul/domeniile de
interes și domeniile de expertiză ale evaluatorilor.
Din punct de vedere etic, la selecția panelului de evaluatori ar trebui să fie
evaluate eventualele conflicte de interes dintre evaluatori și membrii de
proiect, inclusiv colaborări anterioare semnificative, mai ales care au avut
un impact financiar asupra evaluatorului, dar și animozități sau ostilități
dintre aceștia, ori proiecte de cercetare într -o arie foarte apropiată – care
ar putea duce la respingerea proiectului din considerente de compeție și
nu de valoare științinfică sau chiar furt de idei .
Finanțarea proiectului
Finanțarea proiectului se realizează, de regulă prin granturi de cercetare,
oferite la nivel național sau internațional sau prin contract e de cercetare, încheiate cu
beneficiari publici sau privați. Proiectarea costurilor se realizează pentru a putea
stabili viabilitatea proiectului și a surselor de finanțare. Se vor planifica costurile
tehnice, aparatură, consultanță, utilizare infrastruct ură de cercetare, precum și cele
necesare pentru resursa umană, de tipul salarii, diurne, deplasări, acces la baze de
date, participarea la congrese și conferințe, taxe de publicare. În ceea ce privește
taxele de publicare, acestea apar mai ales când se do rește publicarea cu acces deschis
(open acces ), articolul fiind accesibil online în mod gratuit pentru orice persoană
interesată. În acestă situație, taxa de open acces acoperă integral cheltuielile editurii
implicate de producerea și menținerea online a a rticolului. Politica de open acces este
deosebit de importantă din punct de vedere etic, deoarece asigură echitatea accesului
la cunoaștere și egalitatea de șanse a cercetătorilor. Uniunea Europeană are ca
obiectiv, în cadrul programului Horizon Europa, pu blicarea tuturor rezultatelor prin
acest program, în regim deschis, asigurând decontarea, între costurile eligibile, a
taxelor de open acces. În funcție de aceste bugete se va proiecta dimensiunea
cercetării, cu menținerea obiectivelor principale ale aces tora.

Open access overview .
Sursa: Flickr. Etichetată pentru utilizare de către
Google Images.
Open Access PLoS .
Sursa: Wikipedia. Etichetată pentru utilizare
de către Google Images.

 Elemente etice implicate de propunerea de cercetare
22 Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava |
Din punct de vedere etic, atunci când se realizează o cercetare finanțată
este foarte important să se cunoască eventualele opinii politice,
culturale, religioase sau parti -pris-uri științifice pe care diverși finanțatori
privați le pot avea.
Cercetarea la comandă poate fi viciată de intenția finanțatorului de a
manipula opinia publică, prin intermediul unei cercetări care să prezinte rezultatele
sale favorabile și să ignore rezultatele contrare. În cercetările biomedicale, de
exemplu, o serie de companii farmaceutice finanțează studii care să evidențieze
rezultatele utilizării unei anumite terapii medicamentoase. Cercetarea clinică ar
trebui să arate atât poibilele efectele benefice, cât și efectele adverse ale utilizării
terapiei respective. Atunci când cercetătorii – la sugestia finanțatorului sau doar
considerând că așa ar dori finanțatorul – evită să publice reacțiile adverse sau
constituie vizarea unui experiment în așa manieră astfel încât rezultatele favorabile
să fie minime, studiul poa te fi considerat o fraudă știintifică prin falsificarea
rezultatelor.
O regulă importantă în ceea ce privește desfășurarea și finanțarea
cercetării o reprezintă respectul penntru independența cercetătorului, a
instituției de cercetare și a finanțatorului. Această independență trebuie
afirmată față de orice posibile grupuri de interese economice, politico –
ideologice, religioase.
Studiu de caz adaptat după cazurile prezentate pe site -ul Comitee of
Publication Ethics (COPE)
Caz COPE 15-15 2015

Un jurnal al I nstitu ției de Cercetare A, a cărui editor este membru al respectivei
instituții primește spre publicare un articol al unor autori care lucrează în instituția
B, de asemenea o organizație de cercetare, cu profil similar, din aceeași țară.
La solicitarea rev iewerilor, autorii sunt ru gați să introducă o serie de clarificări
referitoare la eficiența și consistența unor exporturi majore din respectiva țară,
alături de informații rămase neclarificate referitoare la siguranța în muncă a
lucrătorilor din respectivu l domeniu industrial. Aceste completări sunt efectuate
și articolul este publicat. Conducătorul Instituției de Cercetare B se adresează
jurnalului, la câteva zile după publicarea articolului, cu solicitarea de a retrage
articolul, întrucât modificările int roduse nu au primit aprobarea Consiliului
Științific al Instituției B și că respectivele corecturi includ erori cu care Comitetul
Științific al Instituției B nu poate fi de acord. În comunicarea ulterioară s -a
precizat că în fapt este vorba de opoziția fin anțator ului -o agenție
guvernamentală – care, în acord cu reprezentanții guvernului consideră că
respectivele detalii pot avea un impact economic negativ asupra exporturilor

Antonio SANDU 
Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava | 23
respectivei țări. În acord cu regulile COPE la care jurnalul a aderat anterior,
retragerea unui articol poate fi efectuată atunci când o parte semnificativă a
articolului conține date eronate, ceea ce nu este cazul în respectivul articol,
unde în opinia editorilor jurnalului se justifică doar o erată din partea autorilor.
Acestă erată, d eși redactată, nu a fost niciodată trimisă spre publicare,
deoarece, din informațiile primite de editorii jurnalului, finanțat orul a considerat și
mai pericu loasă pentru economia respectivei țări publicarea eratei, chiar decât
situația originală. Finanțato rul, în cali tate de agenție guvernamentală, a sugerat
ca cele două instituții de cercetare să urmărească pe viitor ca astfel de situații
să nu mai fie posibile. Managerul instituției A a acceptat în final inexistența
erorilor științifice în articol.
În caz ul supus de Jurnal evaluării Forumului COPE , aceștia au arătat că o serie
de stakeholderi cheie (instituția de afiliere, și finanțatorul) au încercat să suprime
publicarea unor rezultate obținute corect, dar cu impact economic negativ,
ceea ce consideră ed itorii, reprezintă o încălcare a eticii cercetării.

Sugestiile COPE
Forumul COPE identifică potențialul conflic t de interese, dintre jurnal și instituția
de afiliere, respectiv finanțatorul cercetării, ceea ce în opinia COPE subliniază
dimensiunile nebănu ite pe care conflictul de interese le poate lua. Forumul
COPE sugerează editorului să și impună o serie clară de reguli și proceduri de
natură etică, în așa fel încât să se poată preveni pe viitor astfel de situații. O
astfel de sugestie este aceea ca jurn alele să solicite autorilor să declare nu doar
sursa de finanțare a articolului, ci și r olul finanțatorului inclusiv în analiza și
propunerea spre publicare a articolului. COPE subliniază că doar cercetătorii
implicați în cercetare, în calitate de autori, ar trebui să fie îndrep tățiți să prezinte
și să interpreteze datele, fără o presiune de nici un fel din partea instituției de
afiliere sau a finanțatorului, în ceea ce privește prezentarea și interpretarea
datelor. De asemenea ar trebui să nu existe o imix tiune din partea acestora în
decizia de publicare, și în alegerea jurnalului unde să se realizeze publicarea. Se
recomandă de asemenea jurnalelor să adopte un model de bună practică
care solicită ca fiecare autor să completeze un formular în care să declar e
potențialele conflicte de interese. Se recomandă publicarea unui editorial pe
această temă, deoarece situații similare pot apărea, mai ales în jurnale
naționale, din țări mai mici, cu o economie în curs de dezvo ltare și cu un impact
major al politicului asupra domeniului cercetării.

Sursa: https://publicationethics.org/case/attempt -supress -legitimate -scientific -results

Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava | 24

Componentele proiectului de cercetare
Review de literatură
Prezentarea literaturii de specialitate ( review -ul de literatură) are ca sco p
configurarea contextului științific în care se încadrează întreaga
cercetare. În cadrul acestei prezentări trebuie evidențiată zona în care
este necesară aprofundarea cunoașterii, fiind prezentate informații
despre modul în care este privită în literatur a de specialitate problema
abordată.
Un bun review de literatură nu abordează exhaustiv tematica cercetării, ci
formulează o grilă de lectură a literaturii de specialitate. Aceasta este selectată și
interpretată în corelație cu scopul cercetării curente, pentru a se putea ulterior
analiza dacă rezultatele empirice sau propunerile teoretice sunt consonante cu
literatura de specialitate sau propun modificarea de paradigmă, contrastând cu alte
rezultate publicate anterior. Levy și Ellis (2006) arată că un rev iew de literatură ar
trebui să utilizeze informația din literatura de specialitate pentru a justifica o
abordare particulară a temei de cercetare, modul de selectare a metodologiei, zonele
unde sunt aduse elemente de noutate etc.
Un bun review de literatu ră construiește cadrele pentru noi acumulări
științifice în domeniu. Levy și Ellis (2006) prezintă următoarele
caracteristici ale review -ului de literatură:
 analiza realizată metodologic,
 selectarea și sintetizarea literaturii de calitate din domeniu ,
 construcția unei baze solide de analiză, care să conducă la realizarea
obiectivelor de cercetare,
 și clara demonstrație a locului cercetării cur ente în ansamblul
cercetărilor în domeniu.
eview -ul de literatură reprezintă un proces de aplicare gr adată a unor pași
metodici de culegere, analiză, înțelegere, evaluare a aplicabilității, analiză și
sinteză a literaturii de calitate convergente cu scopul cercetării, fără a fi
exhaustivă, efectuată în scopul identificării locului cercetării în ansamblul cunoașterii
din domeniu și a posibilității contribuției proprii la dezvoltarea cunoașterii. R

Antonio SANDU 
Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava | 25
Este deo sebit de importantă includerea în review -ului de literatură a
lucrărilor care au stat la baza propunerii de cercetare. În cazul în care
proiectul dezvoltă o teorie, un punct de vedere propriu, diferit de a altor
cercetători publicați anterior, respectivele lucrări ar trebui prezentate în
review -ul de literatură și creditate corespunzător cu citare.
Modul în care articolele menționate influențează respectiva cercetare trebuie
de asemenea menționat. O cercetare se poate plasa în continuare sau în opoziție cu
una sau mai multe rezultate publicate în lucrări din literatura de specialitate. În cazul
articolelor teoretice, care fac raportare critică la literatura d e specialitate, etapa
review -ului de literatură va fi urmată de analize teoretice ample (Baumeister &
Leary, 1997), inclusiv a lucrărilor citate în review -ul de literatură care pot fi
completate, criticate, contrazise sau, dimpotrivă, utilizate în propria argumentație.
Etapa review -ului de literatură este ea însăși una de analiză critică, întrucât prin
însăși sinteza pe care o facem, ne exprimăm poziționarea teoretică față de lucrările
consultate (Journal of Young Investigators, 2005).
Un bun review de lit eratură ar trebui să se refere atât la literatura care susține
propriul punct de vedere, cât și la cea care îl contrazice.
În etapa de propunere a unui proiect de cercetare, propriul punct de
vedere, luând în considerare premisele de la care pleacă cercet area, ar
trebui evidențiate și exprimată o rezervă metodologică față de acestea.

În cazul în care propriile opinii pot fi validate în cadrul cercetării, ele
trebuie validate ca ipoteze ale cercetării.

Din punct de vedere etic, lipsa de transparență cu privire la
presupozițiile care influențează cercetările, fie prin designul particular al
cercetării, fie prin selectarea cu prioritate a unor rezultate coniderate
favorabile – fapt ce va duce la falsificarea rezultatelor –, poate fi
interpretată ca o înce rcare de fraudă a rezultatelor cercetării.
Acesta poate fi cazul unor cercetări efectuate asupra unor comunități gay,
care pornesc de la premisa implicită, dar neasumată expres, că dezvoltarea acestor
comunități și drepturile acordate acestor minorități s unt dăunătoare societății .
Cercetarea va fundamenta, ca ipoteze pe care va încerca să le demonstreze, o serie
de considerente legate de respectiva comunitate, pe care nu le va trata cu
imparțialitate și neutralitate axiologică. Acel viciu al multor cercetă ri sociale pornește
de la intenția de a evidenția supremația unei poziții, prin pseudocercetări lipsite de
neutralitate axiologică. Deși aparent o astfel de cercetare poate respecta regulile unei
bune cercetări, ea este în sine neetică, nepărtinitoare sau discriminatorie.

 Elemente etice implicate de propunerea de cercetare
26 Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava |
Sursa: Max Pixel. Etichetată pentru utilizare de către
Google Images.

O cercetare corectă din punct de
vedere etic ar trebui să analizeze
fenomenul din toate punctele de
vedere, inclusiv din cele care
contrazic ipoteza de cercetare.
O mențiune particulară trebuie făcută cu
privire la o serie de cercetări de factură construcționistă (Gergen, 2001), care își
asumă faptul că neutralitatea și obiectivitatea nu pot fi absolute și că opiniile
cercetătorilor pot influența rezultatele, caz în c are aceste opinii și modul în care ar
putea ele să influențeze rezultatele sunt clar exprimate în proiectul de cercetare și,
respectiv, în publicațiile ce vor rezulta din acestea. Același partizanat ideologic poate
influența nu doar cercetătorul, ci și eva luatorul, care poate fi înclinat să accepte mai
degrabă un proiect care este convergent cu propriile opțiuni și să respingă un altul,
care pare că le contrazice.
pinia proprie a autorului
În opinia noastră, atitudinea ideologic -neutră ar trebui menținut ă prin
includerea în proiect a tuturor direcțiilor previzibile în care ar putea apărea
rezultate semnificative, de exemplu: opțiunea metodologică pentru
cercetarea de tip narativ ar trebui completată cu interviuri semi -structurate,
în cazul în care primele nu vor genera o saturare a modelului, care să cuprindă toate
elementele contitutive ale femomenului, cel puțin așa cum sunt ele previzibile pentru
cercetător, inclusiv în urma literaturii de specialitate.

Review -ul de literatură nu va prezenta pe larg d atele existente în literatură, ci
doar va face mențiune cu privire la luarea acestora în considerație în elaborarea
cercetării, la modul cum prevăd propunătorii că pozițiile exprimate în literatura vor
influența demersul de cercetare, precum și poziția cer cetătorului sau a echipei de
cercetare față de subiectul cercetat. Este indicată prezentarea mai în detaliu a unei
teorii, atunci când întreaga cercetare sau fragmente din aceasta se bazează pe
respectiva teorie sau metodologie particulară și aceasta are u n anumit grad de
noutate pentru cititori sau pentru evaluatorii care, deși sunt familiarizați cu aria de
cercetare, este posibil să nu se cunoască toate teoriile particulare din subdomeniile
acestora. Acest lucru este valabil mai ales în cadrul cercetărilo r trans și
interdisciplinare. Este posibil ca o teorie curentă într -o anumită arie a cercetării să
necesite explicitări, atunci când este utilizată ca suport teoretic într -un domeniu în
care nu a mai fost sau a fost puțin dezvoltată. O

Antonio SANDU 
Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava | 27
Lecturând review -ul de literatură, cititorul cu nivel mediu de cunoaștere a
domeniului trebuie să poată înțelege proiectul, fără a avea nevoie să apeleze la lecturi
suplimentare, pe care cel mai probabil nu le -ar face. Levy și Ellis (2006) afirmă că
este preferabil un review d e literatură centrat pe concepte cheie și explorarea
relevanței și recesivității acestora, a sensurilor în care sunt utilizate conceptele cheie,
mai degrabă decât concentrarea asupra aspectului cronologic sau pe contribuția
unuia sau a unui grup restrâns de autori. Literatura de specialitate trebuie interogată
cu privire la relevanța acesteia față de tema de cercetare.
Randolph (2009) atrage atenția că eșecul în redactarea review -ului în
literatură atrage de obicei eșecul întregii cercetări. Boote și Beil e arată că un bun
review de literatură se bazează pe o conceptualizare a literaturii relevante și că
această conceptualizare crește șansele evaluatorilor de a aprecia valoarea proiectului
de cercetare (Randolph, 2009). Autorul citat arată că un bun review de literatură
poate constitui în sine o lucrare publicabilă. Alte scopuri pentru care se realizează
review -ul de literatură pot fi constituirea unor noi linii de cercetare, evitarea
abordărilor ce vor fi sortite eșecului, suportul teoretic pentru datele ob ținute,
clarificările metodologice etc.

Cooper realizează o taxonomie a review -urilor de literatură , pe care le
clasifică după următoarele caracteristici (Randolph, 2009):
Focusarea –
după acest criteriu, în review -ul de literatură se urmărește: sinte za rezultatelor într –
un domeniu, sinteza metodologică, abordările teoretice și aplicațiile practice ale
cercetărilor dintr -un domeniu;
După scop –
se urmărește integrarea teoretică prin generalizare, constituirea unor compatibilități
lingvistice între do menii diferite ale științei, compatibilizarea teoretică, respectiv
abordarea critică a unui domeniu;
Perspective de abordare –
un review de literatură poate fi elaborat sub forma unei prezentări neutre sau sub
forma expunerii poziției proprii față de aut orii citați;
Acoperirea literaturii din domeniu –
exhaustivă, mai ales în tratate și cursuri universitare; exhaustiv selectivă, în lucrări
teoretice și review de literatură publicat ca atare sau centrat pe teme și concepte
cheie;
Din punct de vedere al organizării review -ului –
acesta poate fi abordat istoric, conceptual sau metodologic;
Din punct de vedere al audienței –
un review se poate adresa unei audiențe academice strict specializate și restrânse,
unei audiențe academice generale, unei audiențe constituite în general din practicieni
și factori de decizie în domeniu sau unei audiențe generale.

 Elemente etice implicate de propunerea de cercetare
28 Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava |
Dacă în cazul unei teze sau disertații review -ul de literatură se întinde pe un
capitol întreg, într -un articol de jurnal dimensiunile sunt mult mai mici, numai cele
mai semnificative referințe vor fi comentate, utilizându -se de obicei parafraza,
evitându -se citarea în întregime a sursei (Cochrane, 2005).
Din perspectiva evaluării proiectului de cercetare, s e analizează modul în
care cercetătorul este famil iarizat și este la curent cu cercetările efectuate în
domeniul respectiv. O bună poziționare față de literatura de specialitate permite
evitarea repetării unor cercetări deja existente și documentate în literatura de
specialitate, dar și efectuarea unor ce rcetări premature. Analiza literaturii de
specialitate este parte a propunerii de cercetare, care arată corecta poziționare a
cercetării față de restul literaturii de specialitate din domeniu.
Raționalitatea cercetării
Din perspectiva raționalității cerc etării, este avută în vedere logica prin care
sunt conectate ipotezele sau întrebările de cercetare cu specificul planului de
cercetare:
 selecția subiecților sau materialelor de cercetare: aici se are în vedere
numărul de persoane pe care se va realiza cercetarea, cum se se va realiza accesul la
populația investigată și în ce mod se va realiza acest acces;
 metodele de culegere a datelor: aici se are în vedere natura
observațională sau experimentală, protocoalele de lucru, controlul culegerii datelor,
ce date anume vor fi culese și unde anume;
 modul de interpretare a datelor: acesta trebuie să fie logic și să reiasă cât
mai clar din propunerea de cercetare, mai exact trebuie să reliefeze care va fi
modalitatea de analiză a datelor – cantitativă (statis tică) sau calitativă (inductivă sau
deductivă).

Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava | 29

Perspective etice asupra metodologiei de
cercetare în domeniul socio -uman
Capitolul de metodologie descrie metodele și tehnicile principale utilizate în
scopul obținerii rezultatelor. Este prezentat design ul studiului, modul de culegere a
datelor etc. Capitolul de metodologie este utilizat mai ales în cercetările cu caracter
empiric, bazate pe investigare directă de teren. Pentru domeniile de cercetare
teoretică, incluzând aici filosofie, drept, literatură, abordarea argumentativă, el
reprezintă chiar dimensiunea metodologică a cercetării și de aceea unele publicații
solicită referințe metodologice în articolele cu caracter teoretic, chiar dacă acestea nu
vor fi cuprinse neapărat într -un capitol de metodolog ie (Epstein & King, 2002;
Stolker, 2005) .
Metodologiile utilizate în cercetarea teoretică pot fi:
 analiza critică,
 metoda comparativă,
 studiul de caz sau speță,
 metoda hermeneutică,
 metodologia fenomenologică,
 metoda semiotică,
 metod ologia istorică,
 analiza discursului etc.
Metodologiile empirice utilizate în cazul articolelor care valorifică cercetarea
de teren pot fi de tipul experiment, analiză cantitativă a datelor obținute prin
chestionar, experiment, interpretarea calitativă a datelor obținute prin interviu,
inclusiv grila interpretativă utilizată etc. (Wy, 2009). În ceea ce privește dimensiunea
metodologică a cercetării, aceasta cuprinde o serie de implicații de natură etică cu
privire la științificitatea acesteia și la risc urile potențiale pentru participanți.
În cadrul designului exper imental vor trebui prezentate expres limitele
acestuia, modalitatea de obținere a consimțământului informat de la
participanți, riscurile și beneficiile etc.
Tot în partea de metodologie, at unci când cercetarea se bazează pe culegerea
și interpretarea unor date de teren, se va avea în vedere modalitatea de eșantionare
abordată și validitatea acesteia (Wy, 2009), reprezentativitatea datelor pentru

 Elemente etice implicate de propunerea de cercetare
30 Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava |
populația cercetată, constituirea grupului exp erimental, acolo unde se lucrează cu
metoda experimentală.

Sampling | PSM Made Easy .
Sursa: ihatepsm.com. Etichetată pentru utilizare de către Google Images.

În cazul analizelor calitative, de conținut, pe lângă prezentarea sumară a
metodei de interp retare, se are în vedere prezentarea limitelor cercetării, corelate cu
accepțiunea ontologică și epistemologică căreia i se subsumează cercetarea. Este
vorba aici de paradigma realistă, pozitivistă, constructivistă etc. În partea
metodologică se pot face d iscuții cu privire la validitatea instrumentelor sau a
traducerii acestora și la permisiunea utilizării instrumentului. Modalitatea practică de
aplicare a instrumentelor de teren este de asemenea recomandată a fi cuprinsă în
partea de metodologie.
Acolo u nde se discută de cercetări pe subiecți umani și mai ales pe
grupuri vulnerabile, articolul ar trebui să ia în discuție modalitatea de
obținere a consimțământului informat (Wy, 2009) și perspectivele etice
luate în seamă în elaborarea cercetării.

Antonio SANDU 
Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava | 31
Cel mai important rol al părții de metodologie este acela de a permite
duplicarea rezultatelor în cercetări ulterioare sau aprofundarea acestora
și obținerea unor rezultate locale diferite. De aceea, atunci când sunt
folosite tehnici particulare de
culegere sa u interpretare a datelor
puțin cunoscute cititorilor
obișnuiți ai jurnalului, acestea
trebuie expuse în detaliu.

Elaborarea concretă și explicită a unui
design de cerecetare, care să includă
metodele și tehnicile de culegere a
datelor, instrumentele utili zate, etapizarea culegerii datelor, eșantionarea și
includerea participanților în cercetare, permite estimarea posibilității de atingere a
obiectivelor cercetării, fezabilitatea și credibilitatea cercetării, limitarea riscurilor de
prezentare a unor date n ereale, gradul de implicare a subiecților umani, riscurile pe
care participarea la cercetare le poate implica pentru subiecți și evitarea lor, existența
sau inexistența unor strategii alternative de culegere a datelor etc.
Constituie un comportament neeti c în cercetare nerespectarea
proiectului de cercetare, atunci când acest lucru afectează credibilitatea
și validitatea rezultatelor sau supunerea la riscuri inutile a participanților.
De exemplu, lipsa unei reflecții asupra eșantionului reprezentativ într -o
cercetare sociologică de tip cantitativ o face să fie nevalidă, iar prezentarea
respectivelor date ca fiind complete poate fi într -un fel considerată o falsificare a
rezultatelor cercetării. Desfășurarea unor cercetări haotice, care nu respectă sau chia r
nu au la bază un proiect de cercetare, nu are un caracter științific, datele obținute
neputând fi considerate valide, cercetarea fiind neetică din perspectiva încrederii pe
care comunitatea științifică o poate avea.
Metode de analiză a datelor
Sunt avute în vedere, de exemplu, instrumentele matematice sau statistice
folosite pentru analizarea datelor și extragerea semnificației acestora în analiza
datelor, care are în vedere corelarea datelor cu obiectivele și ipotezele cercetării și
dacă acestea din urmă sunt susținute sau nu de date.

 Elemente etice implicate de propunerea de cercetare
32 Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava |
Sursa: Max Pixel. Etichetată pentru utilizare
de către Google Images.
Simpla expunere a datelor
calitative sau cantitative nu este
suficientă în lipsa unor corelații
cu alte date sau cu date similare
ori contradictorii din literatura
de specialitate. Interpretarea
rezultatelor trebuie realizată din
punct de vedere al răspunsului la întrebările de cercetare și a validării
sau invalidării ipotezelor.

Atunci când este prezentată cercetarea, prin publicare sau prezentarea la
conferințe în capitolul de rezultate, sunt necesare a fi prezentate
semnificații ale datelor, altele decât cele concordante cu obiectivele
cercetării, care fie contrazic ipotezele, fie deschid drumul unor cercetări
viitoare, neîntrevăzute inițial.
Literat ura de specialitate recomandă evitarea prezentării acelorași date sub
mai multe forme: grafic, tabel, narațiune etc. (Vintan, 2006).
Prezentarea datelor se face de la general spre particular, accentuându -se
asupra semnificației datelor și nu a cifrelor efe ctiv obținute, care însă nu vor fi omise
acolo unde cercetarea a condus la date numerice. În cazul statisticilor, trebuie făcute
precizări cu privire la corelațiile exi stente, dar și la semnificația directă a rezultatelor.
Rezultatele testelor de semnifica ție și validitate trebuie, de asemenea, prezentate
(Bem, 2003).
Statisticile au rolul de a servi analiza, nu de a se substitui acesteia.
În cazul studiilor mixte, se vor prezenta separat rezultatele cantitative și
calitative, insistându -se asupra modului în care acestea se susțin reciproc.
Interpretarea calitativă a datelor, obținută prin interviuri, focus grupuri,
analiză de presă etc., va conține expresii semnificative din materialul originar de
date, urmate imediat de interpretări ale acestora, catego rizări, construcții teoretice și
metateoretice (Bem, 2003). În cazul datelor calitative, acestea trebuie să treacă prin
procese de selecție inductiv -deductive, cititorul având acces la o serie de
exemplificări ale procedurilor intermediare și ale datelor b rute doar acolo unde
spațiul editorial permite.

Antonio SANDU 
Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava | 33
O problemă etică legată de prezentarea datelor este aceea a problemei
prezentării multiple a acesteia. Mai ales în cercetările sociale ample,
datele alese exced dimensiunile unui articol și, ca atare, datele trebuie
publicate în mai multe articole, care să prezinte datele în funcție de
dimensiunile cercetării.

Fragmentarea excesivă a datelor este considerată o practică neetică,
intrucât crește artificial numărul de publicații ale membrilor echipei de
cercet are și, implicit, creditul academic al acestora.
Când este necesar a fi reluată o parte din date în mai multe articole, fie
pentru o analiză secundară a acestora, fie pentru a face inteligibile alte date, asupra
cărora se centrează datele respective, date le publicate anterior se citează
corespunzător, fie printr -un aknowledgement, fie prin simpla menționare a
articolelor anterioare în capitolele de review de l iteratură. Este necesară a fi ev itată
publicarea repetată a acelorași conținuturi în același conte xt științic.
Publicarea repetată este legitimă atunci când se face în contexte
științifice, de exemplu în publicații de limbi diferite, în forme diferite de
publicații, cum ar fi în proceeding -ul unei conferințe, urmat de
publicarea in extenso a unui arti col de jurnal, reluarea în scop didactic în
cursuri și manuale a rezultatelor unei cercetări etc.
În oricare din aceste situații, este necesară citarea primei surse și,
eventual, inserarea unui aknowledgement care să certifice faptul
că este vorba de o lu crare republicată cu acordul deținătorilor
drepturilor de publicare .
Un alt element avut în vederea unei propuneri de cercetare este modul în care
rezultatele vor fi diseminate:
 articole de jurnal,
 monografii,
 CD-rom,
 site-uri web,
 prezent ări la conferințe,
 combinația celor menționate anterior
sau alte posibilități.

Sursa: deviantart.com. Etichetată pentru utilizare de către Google Images.

 Elemente etice implicate de propunerea de cercetare
34 Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava |
Paradigma social -construcționistă asupra cercetării sociale (Sandu, 2016)
discută chiar de renunț area la ideea de validitate a cercetării, mai ales în cazul celei
calitative, și înlocuirea acesteia cu cea de verosimilitudine, credibilitate.
Validitatea este un construct ce aparține paradigmei obiectiviste, realiste
asupra științei, care postulează co gnoscibilitatea lumii și distincția netă
dintre realitatea cercetată și cercetător.
În practica cercetării sociale, o astfel de distinctie nu este întotdeauna
operantă, însăși faptul că o comunitate este interogată cu privire la un anumit
fenomen social f iind elemental care o forțează să reflecteze asupra lui și, implicit,
face să se modifice interpretările asupra respectivului fenomen social.
Cercetarea socială modifică prin demersul investigativ realitatea socială. Ca
atare, este necesară reflecția de n atură etică asupra impactului pe care anumite
cercetări sociale – cum sunt cele din domeniul policy research , asistență socială,
microsociolog ia grupurilor și organizațiilor etc. – le au asupra populației investigate,
fiind necesar cel puțin existența unui răspuns referitor la beneficiența,
nonmaleficiența, caracterul nondiscriminatoriu, dreptatea socială și respectul față de
autonomia și demnitatea membrilor comunității investigate, nu doar a participanților
direcți la cercetare, a acestor cercetări.
O cercetare -intervenție nu poate fi neimplicată axiologic și în cele din urmă
există un fundament ideologic – teoretic care a stat la baz a proiectului de cercetare.
Pe de altă parte, subiectivitatea cercetătorului își pune inevitabil amprenta asupra
procesulu i de proiectare a cercetării, de analiză a datelor, în special a celor calitative,
unde libertatea hermeneutică pe care cercetătorul o are este semnificativă. Aceste
influiențe ale subiectivității cercetătorului trebuie onest prezentate într -un
subcapitol de discuții și limite, care ar trebui să existe atât în propunerea de
cercetare, cât și în publicațiile rezultate în cadrul proiectului de cercetare.

Objecti vity.jpg .
Sursa: Wikimedia Commons. Etichetată pentru
utilizare de către Google Images.

Sursa: Pixabay. Etichetată pentru utilizare de
către Google Images.

Antonio SANDU 
Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava | 35
O altă posibilă încălcare a obiectivității este predilecția excesivă pentru
o metodă de cerc etare, care este adoptată de cercetător în ciuda limitelor
evidente ale acesteia de a furniza total sau parțial rezultatele necesare în
atingerea scopului cercetării. Predilecția pentru o anumită metodologie
calitativă, de exemplu, atunci când aceasta eșue ază în a capta toate fațetele unui
fenomen social, poate genera o lipsă de obiectivitate a cercetării, cercetătorul
având tendința să cenzureze acea parte a fenomenului social care nu a putut fi
captat, tocmai prin exprimarea acestei imposibili tăți ca o li mită a cercetării.
Exprimarea corectă a limitelor cercetării este un instrument de exercitare a
corectitudinii și onestității cercetătorului și ar trebui să vizeze limitările reale
date de condițiile obiective și subiective ale cercetării și de limitele
metodologiei în sine, dar aceste limite ar trebui depășite obiectiv, inclusiv prin
apelul la alte metodologii, de natură cantitativă în cazul nostru, care ar face
posibilă captarea altor fațete a fenomenului studiat.
Cercetările biomedicale de tip experiment clinic (trial clinic) se înregistrează
în registre naționale specializate. Fac excepție de la obligația înregistrării cercetările
pur observaționale și cele care vizează comportamentul cadrelor medicale, dacă
acest comportament nu este corelat cu activita tea de îngrijire efectivă și nu are scop
terapeutic (ICMJE, n.d.). Cercetarea psiho -socială asupra diverselor categorii de
pacienți are loc în context clinic – în domeniul sociologiei medicinei, psihologiei
medicale și psihoterapiei, a asistenței sociale a pacienților cronici, a antropologiei
sociale etc. Pentru a fi publicate în jurnale internaționale membre ale International
Committies of Medical Journals Editors, trebuie să fie înregistrate în una dintre
următoarele baze de date cu studii clinice:
 www.anzctr.org.au
 www.clinicaltrials.gov
 www.ISRCTN.org
 www.umin.ac.jp/ctr/index/htm
 www.trialregister.nl
 https://eudract.ema.europa.eu/
Sunt recunoscute trialu rile clinice înregistrate în oricare bază de date
aparținant Organizației Mondiale a Sănătății (WHO International Clinical Trials
Registry Platform).
Orice persoană interesată de respectivul studiu are posibilitatea să citească în
una dintre aceste baze de date rezultatele respectivei cercetări – datele brute
obținute -, în timp ce articolele publicate în jurnalele științifice extrag o parte dintre
date, cele pe care își fundamentează concluziile pe care le prezintă.
Din perspectiva lucrării noastre, reține m ideea de publicare a rezultatelor și
de indexare a cercetărilor realizate în baze de date interaționale, înaintea publicării
acestora în articole efective.

 Elemente etice implicate de propunerea de cercetare
36 Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava |
Publicarea rezultatelor permite efectuarea unor analize secundare de date,
rezultând un articol in dependent, sau pot fi integrate în comparații cu propriile date
obținute.
Publicarea efetivă și completă a datelor în astfel de baze de date reduce
riscul falsificării acestora înaintea publicării, prin ajustarea lor astfel încât să susțină
ipotezele. Desi gur, publicarea datelor nu elimină riscul fabricării complete a acestora
de către cercetători. Înregistrarea cercetărilor în regiștri (baze de date internaționale)
și publicarea datelor brute asigură transparența în cercetare.
Înregistrarea cercetărilor – trialurilor clinice – se poate realiza prospectiv,
înaintea înrolării primului subiect în cercetare, sau retrospectiv, înainte de publicarea
efectivă a rezultatelor, uneori chiar după trimiterea articolului spre a fi evaluat de un
jurnal în vederea public ării (Wareham, 2016). Înregistrarea retrospectivă facilitează,
însă, publicarea selectivă a rezultatelor și eliminarea celor negative, care nu susțin
ipotezele studiului, care arată efecte adverse sau nocive ale practicii terapeutice etc.
O obligație simil ară, care vizează asigurarea transparenței și a vizibilității
cercetării, o constituie obligația pentru directorii de proiecte de cercetare finanțate
din fonduri publice de a face vizibilă cercetarea, cel puțin la nivel de obiective,
metode și rezultate, p e site -ul proiectului.

Studii de Caz adaptate după Commitee of Publication Ethics (COPE)

Caz COPE nr 18-06 din 2018
Un jurnal medical primește o scrisoare de la cititori, care atrage atenția asupra
posibilității ca într -un articol deja publicat, bazat p e un trial clinic înregistat
retrospectiv, să fi apărut, în viziunea cititorului care a formulat plângerea, date
prezentate trunchiat, menținându -se exclusiv cele care susțineau ipotezele
cercetării. Comparând datele brute din înregistarea proiectului cu c ele
publicate, membrii comitetului editorial al jurnalului au constatat existența erorii
semnalate de cititor. Autorul a recunoscut greșeala, considerând -o o eroare
involuntară.
Redactorul șef al publicației a oferit autorului următoarele soluții:
– retrag erea articolului;
– publicarea unei corecții substanțiale din partea autorului, care să arate explicit
existența unor erori în procedura de cercetare și o violare a protocolului de
cercetare, ceea ce ar duce la considerarea întregii cercetări ca fiind comp let
invalidă sau cel puțin cu erori care afectează credibilitatea cercetării;
– publicarea unui articol critic referitor la cercetarea considerată eronată și, în
general, la cercetările eronate, ce ar avea un scop educativ.
Comentariile de natură etică ven ite din partea redactorului șef sunt că datele
rămân în domeniul public și, chiar și în prezența unei declarații cu privire la
eroarea raportată sau publicarea unor articole critice ca răspuns la cel inițial,
aceste date rămân în domeniul public și pot inf luența cercetări ulterioare.
Redactorul șef conchide că publicarea unor date negative certe este mai
valoroasă decât publicarea selectivă a unor date pozitive.
Comitetul științific al jurnalului a luat în calcul opțiunea de a retrage articolul sau
de a pub lica un editorial în care să explice problemele legate de înregistrare și

Antonio SANDU 
Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava | 37
să corecteze secțiunile care apar eronate în conformitate cu informațiile din
baza de date în care a fost înregistrată cercetarea.
Jurnalul și -a modificat politica editorială, accept ând la publicare doar articole
care vizează trialuri clinice preînregistrate (COPE, 2018a).

Caz COPE nr 18 -04 din 2018
Un jurnal semnalează un caz de articol acceptat la publicare, dar nepublicat
încă, care utilizează în cercetare o scală pentru care nu a primit copyright -ul.
Jurnalul semnalează situația ca fiind frecventă, de multe ori după publicarea
unor asemenea articole deținătorii copyright -ului solicitând sume compensatorii
pentru licența retroactivă de utilizare a scalei. În cazul dat, autorul sca lei solicită
nu doar o compensație financiară, ci și menționarea în acknowledgement a
deținătorului copyright -ului pentru scală și citarea în cuprinsul lucrării a unor
articole ale sale în care a fundamentat toretic și metodologic scala.
Jurnalul consideră inacceptabile pretențiile deținătorului de copyright și decide,
în consens cu autorul articolului, nepublicarea acestuia.
Sugestiile COPE
COPE sugerează jurnalului publicarea unui editorial referitor la astfel de situații, în
care să atragă atenția autori lor cu privire la obligativitatea respectării tuturor
drepturilor de autor, inclusiv a copyright -ului asupra instrumentelor de cercetare
utilizate (COPE, 2018b).

https://publicationethics.org/case/licence -published -scale

Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava | 38

Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava | 39

Reflecții asupra caracterului e tic al propunerii
de cercetare
La depunerea cererii, în vederea obținerii avizului etic a unui proiect de
cercetare, trebuie avute în vedere o serie de aspecte etice, care este necesar să fie
explicit prezentate în cererea adresată comisiei de etică.
În pr imul rând, ar trebui reflectat și, atunci când se consideră necesar,
prezentate modalitățile în care proiectul de cercetare răspunde principiilor
fundamentale ale eticii cercetării: principiul beneficiului, principiul respectului față
de persoană, principi ul non -vătămării, confidențialitatea subiecților și protecția
datelor personale.
Analiza ar trebui să aibă în vedere:
 caracterul etic al scopului cercetării,
 valoarea cercetării,
 problemele etice ridicate,
 beneficiile aduse de cercetare,
 obiectivele științifice clare și acceptabile din punct de vedere etic și legal,
 validitatea științifică a datelor și a rezultatelor în general,
 designul cercetării plauzibil,
 în ce va consta participarea efectivă a persoanelor implicate în cer cetare,
 durata,
 caracterul anonim și protecția datelor participanților la cercetare,
 caracterul voluntar al participării la cercetare,
 eventualele beneficii directe, inclusiv stimulente materiale și financiare, a
participanților la cercetar e,
 necesitatea utilizării unor strategii de inducere în eroare a participanților cu privire
la scopurile reale ale cercetării,
 estimarea riscurilor participanților la cercetare,
 strategii de diminuare a riscului,
 limitele participării subie cților umani la cercetare și posibilitatea de retragere a
acestora în orice moment,
 selecția subiecților participanți la cercetare, inclusiv metode de selecție a
eșantionului sau a lotului de participanți,
 existența sau inexistența grupului martor,
 criteriile de selecție și de includere sau excludere din eșantion,
 utilizarea efectului palcebo în cazul grupului martor,
 utilizarea consimțământului informat, grija față de participanți, în special față de
cei proveniți din categorii vulnerab ile,
 abordarea eventualelor vătămări, protecția subiecților,

 Elemente etice implicate de propunerea de cercetare
40 Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava |
 inexistența metodelor alternative de cercetare, care să nu implice participarea
subiecților umani,
 eventualele conflicte de interese, atât la nivelul echipei de implementare, cât și a
instituțiilor implicate: cea implementatoare, parteneri, finanțatori,
 aspectele etice care intervin în cercetare (spre exemplu: utilizarea materialului
genetic sau a altor produse biologice umane, a embrionilor umani, a
țesuturilor/celulelor fetale uma ne, a celulelor stem embrionare umane, procesarea
informațiilor genetice, studiul pe animale),
 alte aspecte etice care pot interveni.

Organizational Ethics.
Sursa Wikimedia Commons. Etichetată pentru utilizare de către Google Images.

Antonio SANDU 
Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava | 41

ANEXE
Model de propunere spre evaluare etică a proiectului de
cercetare
,,Construcția socială a autonomiei și responsailității persoanelor aflate sub
supravegherea serviciilor de probațiune”
Vom prezenta în continuare un model de propunere către Comisia de Etică
a Cerce tării, prin care se solicită evaluarea acceptabilității etice a unui proiect
referitor la Construcția socială a autonomiei și responsabilității persoanelor aflate în
supravegherea serviciilor de probațiune.

În atenția
Comisiei de Etică a Cercetării

Rezum atul cercetării
Proiectul are la bază o opțiune construcționistă, conform căreia realitatea
socială este rezultatul unui acord interpretativ, (re)negociat între actorii
comunicaționali și în baza căruia se tranzacționează consensul social (Sandu &
Unguru, 2014). Scopul cercetării îl constituie identificarea particularităților
construcției sociale și a responsabilității minorului care a săvârșit fapte penale.
Contextul cercetării vizează particularitățile acțiunii comunicative desfășurată în
cadrul servicii lor de probațiune din zona de N – E a României și din Republica
Moldova.
Cercetarea vizează identificarea cadrelor etice în care se desfă șoară procesul
obținerii consim țământului informat (CI) în institu țiile medicale (din N -E Rom âniei)
avizate să conducă cercetare medicală pe subiec ți umani și semnifica ția dat ă practicii
etice de c ătre speciali ști. Cercetarea se desf ășoară în cadrul Centrului de Cercet ări
Socio -Umane LUMEN, ca parte a proiectului „ Informed Consent between Theory
and Practice in North – Eastern Region of Romania Medical Research Field ”.
Obiectivele cercetării:
O1. Elaborarea unui studiu care să vizeze diagnoza contextului instituțional de
funcționare a serviciilor de probațiune din România și Republica Moldova, prin prisma reformei
din dom eniul justiției ;
O2. Elaborarea unei teorii privind contextele și procesele de construcție socială a
autonomiei și responsabilității în cazul minorilor delincvenți;

 Elemente etice implicate de propunerea de cercetare
42 Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava |
O3. Construcția și pilotarea un ui model instituțional de implementare a justiției
restaurative – prin probațiune –, care să țină cont de particularitățile mecanismelor de construcție
socială a autonomiei și responsabilității tinerilor delincvenți.
Cercetarea va fi bazată pe o metodologi e mixtă, calitativă (analiză de
conținut și Grounded Theory) și cantitativă (chestionare online).

Introducere
Echilibrul social existent la nivelul unei comunități este perturbat prin
săvârșirea unei infracțiuni, putând fi cel mai bine restabilit prin asu marea
responsabilității tuturor părților implicate, inclusive a comunității și victimei, și nu
doar a infractorului. Asumarea responsabilității fiecăreia dintre părți ar trebui să aibă
la bază o decizie autonomă a subiecților implicați – infractori, victim ă și comunitate.
Considerăm Serviciile de probațiune responsabile de procesul de construcție socială
a autonomiei și responsabilității făptuitorului aflat sub supraveghere, ca strategie
bazată pe acțiune comunicativă și nu doar pe acțiune socială, așa cum este în
prezent. Responsabilitatea ca valoare etică desemnează o caracteristică a agentului de a
acționa în cunoștință de cauză, dispunând de competență, maturitate și pregătire,
precum și de condiții de libertate, astfel încât să se recunoască în actele săvârșite și
să își asume urmările acestora (Cozma & Măgureanu, 2008). Termenul de autonomie
cunoaște la rândul său mai multe accepțiuni:
– autonomia ca autodeterminare (individual autonomy ) este cea care aparține
individului capabil să își stabilească pr opriile opțiuni, atât pentru desfășurarea
generală a vieții, cât mai ales pentru o decizie pe care trebuie să o ia într -o situație
particulară (O’Neill, 2006);
– autonomia ca autenticitate (Sandu, 2012d) constituie capacitatea individului de
a fi consecv ent cu propriile decizii, aceasta fiind decizia etică transpusă în act – o
manifestare directă a capacității de agent a individului ca actor social;
– autonomia relațională este corelată cu faptul că decizia etică curentă este
rezultatul procesului de so cializare și de internalizare a normelor morale ale
comunității în care individul își desfășoară activitatea (Sandu, 2014).
Acceptabilitatea socială a individului, chiar în contextul săvârșirii unei fape
penale, poate fi corelată cu fenomenele de control social pentru gestionarea
autonomiei relaționale.
A se vedea proiectul atașat prezentei cereri pentru detalii.

Antonio SANDU 
Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava | 43
Obiectivele proiectului
O1. Elaborarea unui studiu care să vizeze diagnoza contextului instituțional de
funcționare a serviciilor de probațiune din România și Republica Moldova, prin prisma reformei
din domeniul justiției ;
O2. Elaborarea unei teorii privind contextele și procesele de construcție socială a
autonomiei și responsabilității în cazul minorilor delincvenți ;
O3. Construcția și pilotarea unui model instituțional de implementare a justiției
restaurative – prin probațiune –, care să țină cont de particularitățile mecanismelor de construcție
socială a autonomiei și responsabilității tinerilor delincvenți .
Rezultate așteptate
Prin rezultatele obținute în cadrul acestor cercetări se va obține o
implementare a unui model de etică afirmativ -apreciativă în sfer a combaterii
infacționalității, prin evidențierea impactului construcției sociale a valorilor etice
asupra schimbării sociale, atât la nive lul indivizilor care au săvârșit fapte penale, cât
și al instituțiilor. Este de așteptat ca în urma desfășurării proiectului să existe un
model operațional de implementare a justiției restaurative prin intermediul
dezvoltării autonomiei sociale și relațion ale a pesoanelor ca re au săvârșit fapte
penale și, prin aceasta , a responsabilității acestor persoane pentru propriul
comportament prosocial și pentru consecințele faptelor antisociale pe care le -au
săvârșit.
Preîntâmpinarea riscurilor și beneficii aștept ate
Riscuri
 Vă rugăm să descrie ți riscurile (inclusiv riscurile asociate cu utilizarea de
informa ții personale), precum și metode de minimizare a riscurilor. Detalia ți
potențiala vătămare (stres, v ătămare fizic ă, psihologică, socială sau pagube
economice) care poate fi suportată de către participanții la acest studiu:

Niciun rău cauzat de stres, rău fizic, psihologic, social sau economic nu va fi
suportat de către participanții la acest studiu. Cu to ate acestea, subiecții aflați în
supervizarea serviciilo r de probațiune au săvârșit o serie de infracțiuni pentru care
au fost pedepsiți cu o sancțiune sau o măsură educativă neprivativă de libertate,
participarea la consiliere oferită de serviciile de probațiune fiind așadar impusă. Nu
vorbim de o participare nevoluntară la aceste servicii, deoarece aceștia și -au
exprimat acordul față de modalitatea de executare a sancțiunilor neprivative, dar
alternativa ar fi fost executarea pedepsei în re gim de detenție. Participarea la
cercetare, dincolo de cea la programul specific de consilie re oferit de serviciile de
probațiune , este voluntară, participanții af lați sub supraveghere sem nând un

 Elemente etice implicate de propunerea de cercetare
44 Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava |
formular de consimțământ de participare la cercetare. În cadrul procesului de
obținere a consimțământului informat de la acești par ticipanți ne vom asigura în
mod special de ca racterul voluntar al participării, de faptul că nu se așteaptă la
beneficii p articulare în urma participării și, de asemene a, că nu consideră
participarea o obligație în cadrul procesului de executare a măsurilo r neprivative de
libertate. Celelalte categorii de participanți la cercetare, consilierii de probațiune,
managerii de serv icii precum și alți specialiști participă voluntar la cercetare,
semnând formularul de consimțământ informat , după ce li se va explica în ce constă
participarea la cercetare.
Subiec ții ar putea fi nemul țumiț i de faptul c ă ar trebui s ă petreac ă timp
pentru a răspunde la întrebări și ne vom asigura c ă acest lucru nu se va întâmpla,
prin asigurarea subiecților că se pot retrage în orice mom ent al interviului.

• Datele colectate se referă la activită ți ilegale? (Dac ă da, explica ți)
Datele colectate pot să se refere la activități ilegale, at ât în cazul interviurilor
cu persoanele aflate în supavegherea serviciilor de probațiune, care își expun pe
scurt sau pe larg propriile fapte cu caracter penal, cât și în cazul consilierilor de
probațiune care pot da exemple cu privie la tipurile de infracțiuni pentru care
subiecții se află în supraveghere. În principiu, niciuna dintre relatările cu privire l a
faptele penale săvârșite nu ar trebui să se refere la fapte care nu sunt aduse la
cunoștința autorităților, totuși, deoarece în cursul interviurilor cu persoanele aflate în
supravehere , acestea ar putea aduce în discuție fapte pe care le -au săvâșit , dar nu au
fost aduse la cunoștința autorităților, în procesul de obținere a co nsimțământului
informat li se vor aduce la cunoștință limitele confidențialității și obligația de a
informa autoritățile cu privire la respectivele fapte.

• Metode pentru asigurarea anonimatului sau a confiden țialității:
Transcrierea interviurilor nu va conține nici o dată de identificare a
subiec ților. Subiec ții vor fi informa ți despre confiden țialitatea datelor. Dac ă
subiectul men ționeaz ă date care pot duce la identificarea sa sau a institu ției de
afiliere, acestea vor fi anonimizate la transcrierea datelor.
 Planul de de distrugere a datelor private și identificabile, la finalul proiectului de cercetare :
Înregistră rile efectuate cu ajutorul reportofoane lor vor fi ș terse la sfârșitul
proiectului. În cazul chestio narelor aplicate , acestea vor fi nenominalizate și vor fi
păstrate în locuri separate față de fomularele de consimțământ informat.

Beneficii
 Beneficii pentru îmbunătățirea cunoașterii în domeniu:
Principalul beneficiu de natu ră teoretică îl constituie elaborarea unui model
de analiză a funcționării justiției restaurative ca fundal al dez voltării

Antonio SANDU 
Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava | 45
comportamentelor etice bazate pe responsabiliitate și autonomie la persoanele care
au săvârșit fapte penale.
 Beneficii pentru politic ile publice:
Formularea unor sugestii de politici instituționale și publice de etică care să
vizeze dezvoltarea justiției restaurative prin intermediul practicii probațiunii ,
centrate pe responsabilizarea și dezvoltarea autonomiei sociale și relaționale a
persoanelor care au săvârșit fapte penale.
Diagnoza instituțională realizată se va finaliza cu propuneri de politici
publice în sensul dezvoltării practicii probațiunii, ceea ce va permite autorităților
competente să ia deciziile adecvat e vizând politicile penale și politicil e sociale
referitoare la sancțiunile necustodiale.
 Beneficii pentru participanții la cercetare:
Nu există beneficii directe pentru participanți, altele decât cele legate de
posibila valoare terapeutică a abordării narative a interviuril or cu persoanele aflate în
supraveghere.
Participanți
 Număr | Media de vârstă | Gen
La interviu: 30 (minimum), până la saturarea eșantionului | între 28 – 60 ani |
masculin și feminin
La focus grup: între 8 și 12 în fiecare focus grup | între 28 – 60 ani | masculin și
feminin

 Popula ția de recrutare, inclusiv criteriile de includere / excludere:
Pentru analiza calitativă vom proceda la identificarea pentru interviu a
minim 2 reprezentan ți ai fiec ărei institu ții, prin utilizarea metodei "bulgărelui de
zăpadă ", pornind de la contactele ob ținute prin telefon. Criterii specifice de
incluziune vor fi pentru persoanele aflate în supraveghere , tipul de faptă săvârși tă, și
pentru persona lul serviciilor de probațiune , specializarea în ca re a fost format inițial,
precum și experiența în sistem . În cazul în care vom identifica alte categorii de
personal , le vom include în e șantion. Vom include în eșantion cel pu țin doi șefi de
servicii de proba țiune.
Lista finală a eșantionului va con ține nume, numere de telefon ale
respondenților și data primelor 30 de interviuri programate. În cazul în care
eșantionul este saturat (nu există date noi ob ținute prin analizarea datelor culese la
fiecare interviu) , nici un alt interviu nu va mai fi realizat. Dacă nu, vo m continua
procesul d e selecție în același mod, p ână la saturație. A se consulta modalitatea de
selecție specific ă eșantion ării Grounded Theory.

 Elemente etice implicate de propunerea de cercetare
46 Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava |
 Procedurile de recrutare:
Va fi realizată o eșantionare prin metoda “bulgărelui de zăpadă” (pentru
interviuri)
 Stimulente și compen sații:
Nu se oferă s timulente și compensa ții.
 Metoda de stabilire a grupului de cercetare:
Nu există un g rup de control. Nu există niciun studiu clinic randomizat .
Consimțământ informat
Procedura de ob ținere a consim țământului informat de la to ți participa nții
(sau p ărinți ori tutore): descrieți metoda de obținere a consim țământului
(atașați formular de consim țământ informat)
Obținerea consimțământului informat se va realiza în baza unui proces de
informare și deliberare. P ersoanele aflate în supravehere constituind un grup
vulnerabil , se va avea grijă în special ca prin participarea la cercetare să nu se
amplifice vulnerabilitatea legată de retrăirea faptelor săvârșite, chiar dacă relatarea
faptei săvârșite și exprimare a eventuală a regretului fa ce parte di n procesul normal
de consiliere de probați une. Cercetarea de față nu î și propune să aibă caracterul unei
cercetări -intervenție și , ca atare , întrebările vor fi formulate și adresate într -o
manieră care să nu implice stres emoțional, să nu denote un comport ament de
reprobare a faptelor săvârșite etc. În cadrul procesului de obținere a CI se va urmări
cu deosebită atenție cara cterul voluntar al participării și faptul că subiecții au înțeles
că participarea la interviurile din cadrul cercetării nu este pa rte integantă din
procesul de supraveghere prin probațiune. Participanții vor fi informați cu privire la
drepturile lor, inclusiv la cel de a se retrage din cercetare în orice moment.
În cazul în care sunt implicați minori sau al ți participan ți aflați în
imposi bilitate de a furniza consim țământul legal informat, preciza ți
procedurile utilizate în ob ținerea acordului de a participa, în plus fa ță de
acordul părintelui sau tutorelui:
În cazul în care vor fi efectuate interviuri cu minori , consimțământul
informat v a fi obținut de la părinți, iar de la minori, deoarece au vârsta de minim 14
ani – vârsta de la care răspund penal – li se va solicita un assent . În cazul în care
minorii sunt în plasam ent în instituții de ocrotire , reprezentantul lea gal din partea
autorit ății tutelare va fi cel care va semna consimțământul informat.
Designul și metodele studiului
Pentru desi gnul detaliat al proiectul ui, a se vedea proiectul de cercetare care
însoțește prezenta cerere .
 Metode de colectare a datelor și de interven ție, inclus iv durata de implicare a subiec ților:

Antonio SANDU 
Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava | 47
Interviuri (între 40 de minute și 1 or ă) – se atașează ghidul de interviu.
 Instrumente de măsurare (se at așează ghidurile de chestionare ș i sondaje ca anexe).
 Echipament de întrevedere cu subiec ții:
Reportofoane
 În cazul în care este necesară inducerea în eroare, să se justifice motivația și să justifica ți
modalitatea de a o face. Descrie ți procedurile de analiz ă (Atașați anex ă).
Nu este necesară în șelăciunea.
 Analiza rezultatelor:

Grounded Theory, pentru analiza cali tativă, și analiza statistic ă, pentru studiu.
Declarația conflictului de interese
Nu a fost identificat niciun conflict de interese.
Referințe
A se vedea propunerea de proiect atașată prezentei cereri.
Anexe
 Ghid de interviu;
 Ghid de chestionar;
 Formular d e Consimțământ informat la interviu;
 Formular de informare pentru aplicare chestionare online;

Protecția informațiilor subiecților umani – formulare specifice conform GPDR .

Semnătură Propunător:

Data:

 Elemente etice implicate de propunerea de cercetare
48 Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava |

Denumirea imaginii: Ethics – Handwriting image .
Sursa: Creative Commons Images. Etichetată pentru utilizare de către Google Images.
Model de proiect de cercetare1. Analiza aplicativă a dimensiunilor
etice a le proiectului de cercetare
,,Construcția socială a autonomiei și responsailității persoanelor afla te sub
supravegherea serviciilor de probațiune”

Descrierea proiectului de cercetare

Proiectul are la bază o opțiune construcționistă conform căreia realitatea
socială este rezultatul unui acord interpretativ, (re)negociat între actorii
comunicaționali, î n baza căruia se tranzacționează consensul social (Sandu &
Unguru, 2014). Modelele teoretice și strategiile epistemice care stau la baza cercetării
provin din sfera sociologiei juridice, analiza urmând a fi realizată din perspectiva
teoriei acțiunii comuni cative. Habermas (2000, 1984) consideră acțiunea
comunicativă ca fiind modelul predilect de exercitare a puterii în societatea
contemporană (Sandu & Unguru, 2014). Cadrul ontologic și epistemic al cercetării
este dat de viziunea construcționismului social (Gergen, 2005, 2001), preocupat de
explicitarea proceselor prin care oamenii ajung să descrie, să explice și să ia act de
lumea în care trăiesc și care îi include (Sandu & Unguru, 2014; Campbell, Kinsella,
Coldicott, 1994). Construcționismul, ca paradigmă a gândirii sociale, se referă la

1 Form atul în care este propus modelul respectă regulile de formatare elaborate de Consiliul Național
pentru Finanțarea Învățământului Superior și Ministerul Cercetării și Inovării, în cadrul programului
„Dezvoltarea resursei umane”, subcomponenta „ Proiecte de c ercetare pentru stimularea tinerelor
echipe independente ” a Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior a Cercetării,
Dezvoltării și Inovării.

Antonio SANDU 
Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava | 49
modalitatea în care individul operează cu constructe, înțelese ca definiții
operaționale, asupra unor decupaje din realitate. Un construct social reprezintă un
model interpretativ comportamental, rezultat în urma unui proce s de negociere
socială a interpretării, pe care membrii comunității o acordă unui lucru sau fenomen
(Sandu, 2013a; Frunză, 2011).Viziunea pe care o plasăm la baza cercetării, de factură
transmodernă (Sandu, 2011) postulează existența unei societăți în rețe a de
interdependențe, care presupune o modificare a structurii acțiunii sociale, prin
transformarea acesteia în co -construcție a realității sociale de către membrii
comunităților interpretative, aflați în noduri de comunicare (Ray, 2011). Justiția
restaura tivă reprezintă, în primul rând, un acord interpretativ cu privire la obiectul
conflictului și al relației dintre victimă și infractor, sursele și cauzele acestuia,
consecințele uneia sau alteia dintre posibilele rezolvări și, nu în ultimul rând, cu
privir e la cea mai favorabilă soluție pentru toate părțile (Sandu & Unguru, 2014).
Modelul justiției restaurative se bazează pe activități reparatorii active și pe
conștientizarea infractorului cu privire la impactul infracțiunii asupra victimei (Daly,
2000; Gro za, 2006; Toroipan & Oancea, 2002). Acest model elimină parțial riscul de
recidivă dat de cariera penitenciară și de discriminarea la care foștii deținuți sunt
supuși. Implementarea justiției restaurative se realizează prin accentuarea
dimensiunii sociale a răspunderii penale (Daly, 2000; Johnson & Van Ness, 2006),
ceea ce în fapt presupune o (re)construcție socială a responsabilității. Constatăm că
măsurile educative privative sau neprivative de libertate nu sunt, în viziunea
legiuitorului, pedepse, deoare ce acestea sunt reglementate de art. 53 CP. Măsurile
privative sau neprivative de libertate care se pot aplica minorului sunt consecințe ale
răspunderii penale. Vedem justiția restaurativă ca având la bază o serie de valori
constitutive de natură etică, di ntre care demnitatea individului, atât a făptuitorului,
cât și a victimei, văzută ca respect față de autonomia individului, în contextul
reconstrucției sociale a responsabilității persoanei care a săvârșit fapte penale.
Justiția restaurativă vizează reface rea echilibrului social perturbat prin săvârșirea
infracțiunii. Acest echilibru poate fi cel mai bine restabilit prin asumarea
responsabilității tuturor părților implicate, nu doar a infractorului. Asumarea
responsabilității nu poate fi o practică impusă, ci dimportrivă, ar trebui să aibă la
bază o decizie autonomă a subiecților implicați – infractori, victimă și comunitate.
Instituțiile abilitate să implementeze justiția restaurativă – serviciile de probațiune –
sunt responsabile de procesul de construcție socială a autonomiei și responsabilității,
ca strategie bazată pe acțiune comunicativă și nu doar pe acțiune socială, așa cum
este în prezent (Frunză, 2016; Maxim, 2001; Sandu, 2014). Responsabilitatea
desemnează caracteristica agentului de a acționa în c unoștință de cauză, dispunând
de competență, maturitate și pregătire, în condiții de libertate, astfel încât să se
recunoască în actele săvârșite și să își asume urmările acestora (Cozma &
Măgureanu, 2008). Răspunderea ca formă a responsabilității se trans formă din
perspectivă istorică, în funcție de entitatea care se subrogă în primitor al
responsabilității. Titularul dreptului lezat este subiectul pasiv al responsabilității și
titularul dreptului de reparație. Sensurile moderne ale responsabilității (Levi nas,
1985, 1986, 1999, 2001, 2006) reprezintă o derivă semantică a conceptului de

 Elemente etice implicate de propunerea de cercetare
50 Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava |
datorie sub influența receptării alterității ca un complementar și nu ca un contrapus.
Termenul de autonomie cunoaște mai multe accepțiuni, în funcție de modul în care
divers ele teorii etice se raportează la subiectivitatea sau obiectivitatea construcției
etice. Autonomia ca autodeterminare consideră autonom individul care este capabil să își
stabilească propriile opțiuni, fie pentru desfășurarea generală a vieții, fie pentru o
situație particulară, în care trebuie să ia o decizie ( O’Neill, 2006 ). Autonomia ca
autenticitate (Sandu, 2012a) reprezintă capacitatea individului de a fi consecvent cu
propriile decizii. Autonomia ca autenticitate vizează decizia etică în act – capacit atea
de agent a individului ca actor social. Autonomia relațională implică faptul că decizia
etică curentă este rezultatul procesului de socializare și de internalizare a normelor
morale ale comunității, în care individul își desfășoară activitatea (Sandu, 2014).
Acceptabilitatea socială și controlul social sunt determinante pentru gestionarea
autonomiei relaționale. Individul este autonom, adică își autogestionează propria
viață și propriile decizii, în limitele constructelor sociale pe care și le -a intern alizat.
Autodeterminarea este înțeleasă ca self-management în contextul interacțiunilor sociale în
care individul este parte. Autonomia apare în interacțiunea socială ca măsură a
acestei interacțiuni.

C1. Problematica. Se va justifica motivația științif ică a temei proiectului, prin
delimitarea problemei abordate în contextul științific actual. Se vor evidenția
următoarele trei aspecte: (1) importanța problemei din punct de vedere științific,
tehnologic, socio -economic sau cultural; (2) elementele de difi cultate ale problemei;
(3) limitările abordărilor curente, prin analiza stadiului actual al cunoașterii, legat de
tematica proiectului.
Odată cu introducerea Noului Cod penal și a Noului Cod de procedură
penală, instituția socio -juridică a probațiunii a su ferit modificări care vizează atât
importanța serviciului de probațiune în managementul pedepsei, cât mai ales
administrarea sancțiunilor pentru minori. Sancțiunile privative de libertate aplicate
minorului iau forma unor servicii de reeducare, pe care com unitatea, reprezentată de
instituțiile statului, le prestează prin intermediul serviciilor de probațiune.
Modificările instrumentelor metodologice, solicitate de adaptarea instituțiilor care
desfășoară activitatea de probațiune la cadrele legsilative în vi goare, atrag o
modificare a percepției profesioniștilor, dar și a delincvenților, asupra probațiunii.
Introducerea probațiunii ca practică restaurativă vizează o modificare a sensului
atribuit pedepsei, de la strategie de putere (Focault, 1995) la strategi e de creare a
consensului la nivelul social. Importanța proiectului sub aspect științific este reliefată de
interesul de cunoaștere asupra impactului unor instituții (moderne), cum este cea a
practicii probațiunii în transformarea societății. Probațiunea r eprezintă o alternativă
la paradigma prizonocentrică retributivă, care pune accent pe dimensiunea de
resocializare prin programe comunitare și specializate de sprijin. Din perspectivă
socio -economică, introducerea probațiunii ca alternativă la sancțiunile privative de
libertate vizează reducerea costurilor sociale ale încarcerării. Auditul social, cel al
eticii și cel al comunicării, vizează estimarea eficienței și eficacității acestor servicii și,
implicit, prin rezultatele obținute și identificarea unor s trategii adecvate, realizarea

Antonio SANDU 
Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava | 51
unei reduceri a costurilor, atât financiare, cât și a celor sociale. Perspectiva culturală
este atinsă prin mutația paradigmatică introdusă de paradigma restaurativă, care
schimbă accentul de pe o etică socială a retribuției, pe una a restaurarii echilibrului,
comunicării și consensului (Apel, 1999; Sandu, 2012b). Dificultatea demersului
cercetării provine din modificările instituționale pe care le -a suferit probațiunea
odată cu apariția noului Noului Cod penal și a Legii proba țiunii. Demersul poate fi
considerat o provocare, dată fiind limitarea bibliografiei de specialitate, care se
rezumă la construcția unor direcții de înțelegere a cadrelor de funcționare a
probațiunii în conformitate cu legislația anterioară, cu foarte puți ne referiri la cea
valabilă în acest moment. Literatura de specialitate românească (Durnescu, 2008,
2010; Groza, 2006) face referire la probațiune așa cum aceasta funcționa în
perspectiva legislației anterioare și la modele internaționale de implementare a
justiției restaurative. Reintegrarea socială a persoanelor care au săvârșit fapte penale
este văzută in perspectiva centrată pe problemă și mai puțin în cea centrată pe
resursele transformatoare ale inivizilor înșiși – perspectiva apreciativă.

C2. Obiect ive. Se va prezenta abordarea proiectului la nivel de principiu, cu
evidențierea următoarelor două aspecte: (1) obiectivele concrete ale proiectului; (2)
elementele de originalitate și inovație pe care implementarea obiectivelor le aduce
domeniului, raport at la stadiul actual al cunoașterii și raportat la proiectele derulate
anterior de aplicant.
Scopul cercetării îl constituie identificarea particularităților construcției sociale și a
responsabilității minorului care a săvârșit fapte penale. Contextul cerc etării vizează
particularitățile acțiunii comunicative desfășurată în cadrul serviciilor de probațiune
din zona de N – E a României și din Republica Moldova.
O1. Elaborarea unui studiu care să vizeze diagnoza contextului instituțional de funcționare a
serviciilor de probațiune din România și Republica Moldova, prin prisma reformei din domeniul
justiției.
Vizăm o diagnoză a statusului implementării legislației privitoare la
funcționarea serviciilor de probațiune, prezentat comparativ în România și
Republica Moldova, ambele trecând recent prin modificări legislative în domeniul
probațiunii. Vom evidenția eventualele disfuncționalități apărute în implementarea
noii legislații, mai ales în ceea ce privește justiția pentru minori. Vom încerca să
identificăm semni ficațiile pe care profesioniștii le acordă propriilor activități. De
asemenea , ne vor interesa semnificațiile pe care delincvenții minori aflați în
probațiune le atribuie serviciului de probațiune și cum înțeleg aceștia relația lor cu
profesioniștii din ca drul sistemului. Vom elabora un audit al comunicării, un audit
social și un audit de etică a funcționării unui serviciu de probațiune din România și a
unuia din Republica Moldova, mai ales sub aspectul eficienței și eficacității acestora.
În procesul de di agnoză ne va interesa , printre altele , internalizarea valorilor etic e
constitutive ale organizației de către specialiștii din cadrul servicului de probațiune.

 Elemente etice implicate de propunerea de cercetare
52 Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava |

O2. Elaborarea unei teorii privind contextele și procesele de construcție socială a autonomiei și
responsabilității în cazul minorilor delincvenți.
În baza diagnozei practicii probațiunii , vom elabora un model teoretic care
să descrie practicile comunicative și acțiunea comunicativă în sine , care servește ca
instanță de (re)construcție socială a aut onomiei și responsabilității delincvenților
minori. Vom încerca să identificăm semnificațiile pe care minorii delincvenți le
atribuie conceptelor de responsabilitate și autonomie. Vom contrapune aceste
semnificații celor oferite de către specialiștii din d omeniu. Vom încerca să delimităm
impactul contextului social, economic, cultural, cât și a rețelelor sociale în care
minorul delincvent este inclus, în constituirea autonomiei și responsabilității
acestuia. Vom urmări impactul colaborării, acolo unde exist ă, dintre serviciile de
probațiune și celelalte instanțe socializante. Vom supune analizei și impactul
medie rii relației victimă – infractor în construcția celor două valori etice.

O3. Construcția și pilotarea unui model instituțional de implementare a ju stiției restaurative –
prin probațiune – care să țină cont de particularitățile mecanismelor de construcție socială a
autonomiei și responsabilității tinerilor delincvenți.
Va fi elaborat un ghid practic de implementare a unui model de justiție
restaurativ ă apreciativă (Sandu & Damian, 2012). Pornind de la diagnoza practicii
probațiunii, vom identifica elementele necesare construcției unui model de justiție
restaurativă bazat pe metoda anchetei apreciative. Autonomia și responsabilitatea
sunt valori morale ce pot sta la baza unei etici apreciative (Sandu, 2012c). Centrarea
pe pozitivul inerent al ființei umane în elaborarea programelor de reintegrare
specifice serviciilor de probațiune vine în sprijinul reformei inițiate în serviciile de
probațiune, în sensu l umanizării sancțiunii și eficientizării reintegrării sociale a
minorilor care au săvârșit infracțiuni.
Literatura de specialitate identifică patru modele teoretice principale de
interpretare a semnificației și rolului sancțiunii, în funcție de necesita tea și utilitatea
acesteia (Groza, 2006). Dreptatea retributivă (Groza, 2006; Sandu & Damian, 2010;
Sandu & Unguru, 2014; Von Hirsh, 1976), dreptatea utilitaristă (Groza, 2006), dreptatea
orientată spre drepturile omului (Sandu, 2012c; Sandu & Damian, 2012 ) și dreptatea
restaurativă (Sandu, 2012c; Sandu & Damian, 2012). Sistemul românesc de
probațiune instituit de Codul penal pare a avea elemente din toate filosofiile penale
amintite. O abordare a probațiunii pornind de la construcția socială a valorilor et ice în
procesul de reintegrare a infractorului răspunde tocmai sintezei necesare dintre modelul
bazat pe drepturile omului – în special prin repoziționarea valorii demnității în
continuarea autonomiei și responsabilității persoanei care a săvârșit fapte pe nale.
Regândirea filosofiei penale, pe baza unui model bazat pe construcția socială a
autonomiei și responsabilității, vine atât în continuarea modelului social -umanist
care stă la baza justiției centrate pe drepturile omului, cât și a paradigmei
restaurat ive, tocmai prin susținerea refacerii echilibrului social perturbat prin

Antonio SANDU 
Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava | 53
săvârșirea infrațiunii. Realizarea unui audit social, etic și al comunicării instituționale,
constituie un element de noutate adus de proiect, atât față de literatura de specialitate,
cât și față de preocupările anterioare ale proiectului. Cercetarea de față se deosebește
de cele anterioare ale directorului de proiect, din perspectiva cadrului instituțional
analizat ca instanță a construcției sociale a autonomiei și responsablității – instituții
medicale versus instituții de probațiune – și a specificului naturii relației instituție –
individ.

C3. Impact. Se vor discuta aspectele legate de impactul preconizat al proiectului în
cadrul mai larg al domeniului științific, cu accentuarea u rmătoarelor aspecte: (1)
potențialul de a influența semnificativ domeniul științific prin noi concepte sau
abordări și, dacă e cazul, prin deschiderea unor noi teme sau direcții de cercetare; (2)
discutarea impactului potențial al proiectului în mediul ști ințific, social, economic
sau cultural și/sau a direcțiilor aplicative ce vor fi explorate în cadrul proiectului (în
cazul în care este aplicabil pentru direcția de cercetare propusă):
Cercetările ce se vor desfășura în cadrul acestui proiect vor contribu i la
dezvoltarea eticii afirmativ – apreciative , prin evidențierea impactului construcției sociale a
valorilor etice asupra schimbării sociale, atât la nivelul indivizilor care au săvârșit
fapte penale, cât și al instituțiilor. Abordarea apreciativă a just iției restaurative este
una cu caracter novator, existând o bibliografie restrânsă care să abordeze subiectul
(Cooperrider & Withney, 2000; Emery, Radke, Hanson, & Newman, 2004; Larkins,
2004; Liebling, Elliot, & Arnold, 2001; Lusting & Ringland, 2010; Pon ea, 2010;
Ponea & Sandu, 2011; Schooley, 2008), printre care se numără lucrarea noastră,
recomandată ca resursă bibliografică de către Prison Felowship. Realizarea unor
audituri sociale, a comunicării și de etică, deși recomandată de literatura de
speciali tate ca fiind esențială pentru definirea responsabilității organizației
(Corodeanu -Agheorghiesei, 2013; Ferrell, Fraedrich, & Ferrell, 2005; Menzel, 2007;
Wieland, 2003; Wiley, 1995), este puțin dezvoltată la noi în țară. Literatura mondială
de specialitat e consemnează auditarea de etică a serviciilor sociale doar în lucrările
lui Frederic Reamer (2001, 2007) și Carolyn Wiley (1995). Complementaritatea
dintre elementele de audit al performanței sociale a organizației și cele de guvernanță
eficientă vor perm ite clarificarea epistemică și metodologică a analizei construcției
sociale a unei profesii și, în același timp, a construcției sociale a identității individuale
în context instituțional. Abordarea transdisciplinară a eticii aplicate în (re)construcția
socială a contextului instituțional și, respectiv, a identității sociale poate contribui la
o mai bună integrare a rolului organizațiilor în construcția socială a valorilor etice.
Prin analiza situației actuale a implementării reformelor în serviciul de proba țiune se
vor putea formula strategii de îmbunătățire a guvernanței organizaționale în
domeniul serviciilor de probațiune, aducând sugestii de îmbunătățire a politicii
penale, în sensul optimizării practicilor restaurative în contextul particular românesc
– ce va reieși din studiul construcției sociale a autonomiei și a responsabilității.
C4. Metodologie. Se va prezenta în detaliu metodologia cercetării, precizându -se,
pe cât posibil, anumite ținte intermediare cheie. În elaborarea acestei secțiuni se vor
evidenția următoarele aspecte: (1) alegerea metodelor și instrumentelor de

 Elemente etice implicate de propunerea de cercetare
54 Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava |
investigație, prin raportare la cele mai noi abordări în domeniul temei, precum și
modul în care acestea vor fi integrate; (2) un plan de lucru, eșalonat în timp, ce va
descrie modul de organizare și planificare al proiectului, în raport cu obiectivele
propuse; (3) descrierea potențialelor riscuri și abordările prin care aceste riscuri ar
urma să fie adresate:
Paradigma asumată asupra cercetării este una construcționistă, studiul se va
axa pe contextul social al experienței constituirii autonomiei și responsabilității
persoanelor minore care au săvârșit fapte penale. Designul cercetării va fi unul
predominant calitativist, dar și cantitativist, optând pentru mixarea metodelor de
cerceta re. Recrutarea participanților se face prin metoda bulgărului de zăpadă,
pornind de la un număr de reprezentanți cheie ai sistemului de probațiune din
România și Republica Moldova. Aceleași criterii de eșantionare se vor folosi în
selecția tinerilor minori aflați în atenția serviciilor de probațiune care vor fi incluși în
cercetare. Includerea de noi membri în eșantion se va realiza până la saturarea
modelului, când informațiile oferite de ultimii respondenți nu aduc date noi
modelului existent. Estimăm în jur de 30 -40 de interviuri pentru fiecare obiectiv. Un
respondent poate fi intervievat sau chestionat pentru unul sau mai multe obiective.
Aspectele etice . Aspectele etice vizează confidențialitatea și senzitivitatea
întrebărilor referitoare la grupuri po sibil vulnerabile. Rezultatele publicate nu vor
permite identificarea respondenților. Subiecții vor putea să se retragă în orice
moment, refuzând să răspundă la întrebări pe care le consideră stânjenitoare.
Participanții vor semna un consimțământ informat la cercetare.
Tehnici de culegere a datelor ce vor fi utilizate în realizarea cercetării. Vor fi realizate
cel puțin 30 de interviuri individuale și 4 interviuri de grup, a căror ghiduri vor viza
toate temele și subtemele de cercetare, în concordanță cu m etodologia specifică
Anchetei Apreciative și Grounded Theory. Interviurile de grup vor utiliza o
metodologie particulară specifică Anchetei Apreciative – Appreciative Summit
(Bushe, 2011; Wieland, 2003).
Abordări metodologice implicate în analiza datelor cercetării. Grounded Theory (GT)
(Bradu & Sandu, 2009; Corbin & Strauss, 2008; Creswell, 2007; Goulding, 1999)
presupune un proces de generare sistematică a conceptelor și teoriilor, pe baza
datelor colectate. Pe parcursul procesului inductiv se creează ca tegorii conceptuale
cu un nivel de generalitate din ce în ce mai crescut, care explică tema cercetată
(Bradu & Sandu, 2009). Vom urmări identificarea codurilor culturale, corelate cu
categoriile de responsabilitate și autonomie în universul simbolic al tin erilor delincvenți,
generând o teorie coerentă cu privire la impactul valorilor etice asupra
integrării/reintegrării sociale a acestora. GT presupune o serie de etape inductive
(Goulding, 1999), succesive de lucru, pornind de la informațiile oferite de su biecții
investigați, venind în contrast cu metodele logico -deductive, întrucât nu urmărește
validarea unui set de ipoteze prealabile, ci generarea corpusului teoretic, inclusiv a
unor modele cu valoare de ipoteze. GT (Corbin & Strauss, 2008; Sandu, 2010)
reprezintă o strategie de cercetare care își propune generarea unor noi teorii sau
modele plecând de la datele concrete. Codarea datelor urmează două faze: codarea
inițială și codarea selectivă/focalizată (Adam, 2009). Codarea inițială are ca scop

Antonio SANDU 
Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava | 55
descoper irea temelor sau categoriilor semnificative. Aceasta este urmată de o codare
focalizată, ce presupune o categorizare a datelor mai apropiată de teorie. În prima
etapă se va folosi codarea deschisă – open coding . O a doua etapă în cadrul procesului
de anali ză de date va fi codarea axială (Corbin & Strauss, 2008).
Appreciative Inquiry este un mod particular de a chestiona subiecții dezvoltării
sociale și, în același timp, de a prefigura viitorul, pornind de la pozitivitatea
fundamentală inerentă persoanei, c omunității sau unei situații, sporind capacitatea
sistemului de cooperare și schimbare (Cojocaru, 2007; Cooperrider & Withney,
2000; Sandu, 2013b). În fiecare comunitate culturală, indivizii își creează un set de
povești, care se reunesc în ceea ce se nume ște cultură. Lectura acestor povești în
termeni apreciativi vizează accentuarea elementelor de succes, a momentelor de
apreciere și valorizare a semnificațiilor personale, a experienței comunicaționale în
cadrul comunității.

Plan de lucru
A0. Activități generale de management al proiectului
Livrabile Subactivități și resurse umane
– Implementare
proiect;
– Rapoarte de
progres;
– Intermediare;
– Raport final;
– Deconturi;
– Mobilități. A.0.1.Etapa de pregătire a implementării proiectului:
– DP (25h), CPD1 (10h), C PD2 (10h), CPD3 (10h), CPD4
(10h), CD1 (10h), CD2 (10h), SOBD1(20h); SOBD
2(20h); SOBD3 (20h).
A.0.2 Coordonarea activității, monitorizarea și comunicarea
cu finanțatorul, realizarea raportărilor și deconturilor,
evaluare pe parcurs și evaluare finală etc . Această activitate
se desfășoară unitar pentru tot proiectul, fiind corelată cu
toate obiectivele acestuia:
– DP (25h), CPD1 (30h), CD2 (10h), SOBD1(20h); SOBD
2(20h); SOBD3 (20h).
A.0.3 M obilitate (conferințe, școli de vară, workshop -uri
exploratorii, ș coli de studii avansate, programe de formare
de scurtă durată, stagii de documentare), în echivalentul a
24 de săptămâni pe întreg proiectul, cumulat pentru toată
echipa de implementare:
– DP (50h), CPD1 (50h), CPD2 (50h), CPD3 (50h), CPD4
(50h), CD1 (50h ), CD2 (60h), SOBD1 (240h); SOBD2
(240h); SOBD3 (240h).
Milestones: A.0.1 – lunile 1&2 ; A.0.2 – lunile 1 – 24; Rapoarte de progres
intermediare și decont parțial: lunile 6, 12, 18; Raport și decont final – luna 24;
A.0.3 – oricând pe parcursul proiectului, în funcție de calendarul evenimentelor
științifice.
A1. Activități care duc la îndeplinirea O1:
Elaborarea unui studiu care să vizeze diagnoza contextului instituțional de

 Elemente etice implicate de propunerea de cercetare
56 Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava |
funcționare a serviciilor de probațiune din România și Republica Moldova, din
prisma reformei justiției.
Livrabile Subactivități și resurse umane
– Review de
literatură;
– Instrumente
metodologice;
– Transcriere de
interviuri;
– Codare date în
GT;
– Studiu (audit
social, al
comunicării și de
etică);
– 1 articol
publicat în reviste
indexate ISI
Thomson
Reuters;
– 4 articole
publicate în
jurnale indexate
BDI sau articole
în volume
colective;
– participarea la
cel puțin 3
conferințe
naționale/internaț
ionale. A.1.1 Analiza teoretică a literaturii de specialitate cu privire la
auditul comunicării, audit ul social și auditul de etică , cât și a
justiției restaurative ca alternative la paradigma retributivă
prizonocentrică:
– DP (50h), CPD1 (60h), CPD2 (60h), CPD3(80h),
CPD4(80h), CD1(60h), CD2(60h).
A.1.2 Construcția și reconstrucția instrumentelor
metodolo gice:
– DP(50h), CPD1(50h), CPD2(40h), CPD3(50h), CPD4(50h),
CD1(30h), CD2(100h).
A.1.3 Interviuri individuale și de grup cu stakehold ers –
consilieri de probațiune, reprezentanți ai serviciilor de
probațiune, manageri, reprezentanți ai instanțelor, minori
aflați în probațiune, parteneri ai serviciilor de probațiune.
Interviurile vor viza performanța comunicativă, socială și etică
a serviciului de probațiune și internalizarea valorilor
constitutive ale practicilor restaurative de către practicieni:
-DP (10 h) CPD2 (20h) și CD2 (20h), SOBD1 (100h); SOBD2
(100h); SOBD3 (100h) (transcrieri interviuri, codare deschisă,
introducere in BD).
A.1.4 Elaborarea auditului social, al comunicării și de etică. În
această etapă se va urmări analiza particularităților const ituirii
relațiilor de încredere între consilierul de probațiune și
infractorul minor:
– DP (60h), CPD1 (100h), CPD2 (100h), CPD3 (120h), CPD4
(120h), CD2 (50h).
A.1.5 Analiza cantitativă și calitativă a datelor obținute.
Tehnicile de interpretare calitati vă a datelor au la bază metoda
Grounded Theory:
– DP(50h), CPD1 (80h), CPD2 (50h), CD2 (50h).
A.1.6 Diseminare prin elaborare și publicare de articole în
jurnale și volume colective, volume individuale, precum și
participarea la conferințe:
– DP(100h), CP D1 (80h), CPD2(80h), CPD3(100h),
CPD4(100h), CD1(40h), CD2(80h), SOBD1 (60h); SOBD2
(60h); SOBD3 (60h).
Milestones: A.1.1 – lunile 1 – 6; Review de literatură: luna 6; A.1.2 – lunile 1 – 6;

Antonio SANDU 
Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava | 57
Finalizarea i nstrumentelor: luna 6;
A.1.3 – lunile 4 – 12; Finaliz area interviurilor: luna 12; A.1.4 – lunile 6 – 16;
Finalizarea colectării datelor și codarea: luna 16; A.1.5 – lunile 6 – 18; Finalizarea
studiului: luna 18; A.1.6 – lunile 2 – 24; Publicarea și participarea la conferințe pe
întreaga durată a proiectului.
A2. Activități care duc la îndeplinirea O2:
Elaborarea unei teorii privind contextele și procesele de construcție socială a
autonomiei și responsabilității în cazul minorilor delincvenți.
Livrabile Subactivități și resurse umane
– Review de
literatură;
– Instrumente;
– Finalizarea
interviurilor;
– Codarea datelor
în GT;
– 4 articole
publicate în jurnale
indexate BDI
recunoscute în
domeniul științelor
sociale sau articole
în volume
colective;
– participarea la cel
puțin 3 conferințe
naționale/ internați
onale.
A.2.1 Analiza teoretică a literaturii de specialitate la
paradigma construcționistă și aplicarea ei în construcția
valorilor etice:
DP (50h), CPD1 (80h), CPD2 (60h), CPD3(60h),
CPD4(60h), CD1(40h), CD2 (50h).
A.2.2 Reconstrucția instrumentelor metodologice și
reaplicarea acestora până la saturarea eșantionului și
obținerea tuturor datelor relevante:
– DP(30h), CPD2(50h), CPD3(60h), CPD4(60h), CD2(70h).
A.2.3 Interviuri individuale și de grup, realizate atât cu
consilieri de probațiune, cât și cu minori aflați în probațiune,
cu referire la identificarea semnificației autonomiei și
responsabilității:
-DP (40h), CPD2(60h), CD2 (50h), SOBD1 (100h);
SOBD2 (100h); SOBD3 (100h) (inclusiv transcriere si
introducere in BD).
A.2.4 Analiza cantitativă și calitativă a datelor obținute.
Tehnicile de interpretare calitativă a datelor au la bază
metodologia Grounded Theory și ancheta apreciativă.
– DP (80h), CPD1 (100h), CPD2 (80h), CD2(50h).
A.2.5 Diseminare prin elaborarea și publicarea de articole în
jurnale, volume și participarea la conferințe.
-DP (100h), CPD1(100h), CPD2(100h), CPD3(140h),
CPD4(140h), CD1 (100h), CD2 (100h).
Milestones : A.2.1 – lunile 1 – 8; Review de literatură: luna 8; A.2.2 – lunile 6 – 10;
Finalizarea i nstrumentelor: luna 10; A.2.3 – lunile 8 – 14; Finalizarea interviurilor:
luna 14; A.2.4 – lunile 8 – 16; Finalizarea colectării datelor și codarea: luna 16;
A.2.5 – lunile 2 – 24; Publicarea și participarea la conferințe pe întreaga durată a
proiectului.
A3. Activități care duc la îndeplinirea O3:
Construcția și pilotarea unui model instituțional de implementare a justiției
restaurative – prin probațiune – care să țină cont de particularitățile mecanismelor

 Elemente etice implicate de propunerea de cercetare
58 Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava |
de construcție socială a autonomiei și responsabilității tinerilor delincvenți.
Livrabil e Subactivități și resurse umane
– Review de literatură;
– Model teoretic (studiu);
– Raport de analiză
statistică a chestionarului;
– 4 articole publicate în
jurnale indexate BDI
recunoscute în domeniul
studiilor culturale sau
articole în volume
colective la ed ituri
recunoscute;
– participarea la cel puțin 3
conferințe internaționale;
– publicarea unui volum la
o editură recunoscută. A.3.1 Analiza teoretică a literaturii de specialitate
referitoare la sisteme de probațiune funcționale în
alte state:
– DP (40h), CPD1 (40h), CPD2(40h),CPD3(80h),
CPD4(80h), CD1(40h), CD2 (40h).
A.3.2 Construcția teoretică a modelului prin inducții
succesive, ce vizează extrapolarea datelor obținute în
A1 și A2:
– DP (40h), CPD1(40h), CPD2(40h), CPD3(50h),
CPD4(50h), CD2 (40h).
A.3.3 Che stionare de validare a modelului cu diverși
stakeholders:
– DP (40h), CPD1(40h), CPD2(40h), CPD3(40h),
CPD4(40h), CD2 (40h); SOBD1 (220h); SOBD2
(220h); SOBD3 (220h) (inclusiv transcriere si
introducere in BD).
A 3.4 Diseminare prin elaborare și publicare de
articole în jurnale și volume individuale și colective și
participare la conferințe:
– DP(80h), CPD1(100h), CPD2(80h), CPD3(120h),
CPD4(120h), CD1(100h), CD2(80h); SOBD1
(100h); SOBD2 (100h); SOBD3 (100h).
Milestones : A.3.1 – lunile 1 – 8; Review de l iteratură: luna 8; A.3.2 – lunile
10- 16; Construcția teoretică a modelului : luna 16; A.3.3 – lunile 16 – 18; Finalizarea
chestionarelor: luna 17; Finalizarea raportului statistic: luna 18; A.3.4 – lunile 2 –
24; Publicarea și participarea la conferințe pe întreaga durată a proiectului.

Riscuri de credibilitate . Ca în orice cercetare calitativă care vizează
particularitățile construcției sociale a unor valori etice, rezultatele vor fi valabile în
comunitatea investigată, cu potențial de extrapolare.
Posibile biasuri. De recrutare – să nu fie inclusă în eșantion o diversitate
suficientă de participanți -; de culegere a datelor; senzitivitate scăzută la
particularitățile comunității din care provin minorii care au săvârșit fapte penale; de
interpretare – viziunea cercetătorului ar putea amprenta datele. Pentru evitarea
acestor biasuri, se va realiza o triangulare a cercetătorului, a zonelor de interes, a
metodelor de investigare. Se va avea în vedere metoda consensului interpretativ. Pot
apărea riscuri legate de modificarea cadrului legislativ, inclusiv a politicii penale.
Metodologia este construită astfel încât cercearea să fie cât mai puțin dependentă de
cadrul legislativ în vigoare.

Antonio SANDU 
Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava | 59

C5. Resurse și buget. Vor fi prezentate deopotrivă resursele existente, relevante pentru
desfășurarea proiectului, precum și cele necesare și care vor fi achiziționate în cadrul
proiectului. Se vor adresa în special următoarele aspecte: (1) estimarea timpului alocat
proiectului de către fiecare membru al echipei de proiect, în unități luni/membru, în acord
cu planul de lucru prezentat în C4; (2) argumentarea adecvării echipei proiectului și a
infrastructurii de cercetare disponibile pentru îndeplinirea obiectivelor proiectului în
timpul alocat; (3) argumentarea necesității achi ziționării unor noi echipamente de mare
valoare (peste 60.000 lei, preț ce include și TVA), prin raportarea la obiectivele proiectului:
Echipa Proiect
Nume și Rol Competențe și Funcții
Director de
proiect (DP) Competențe: A se vedea Secțiunea B. Funcții : supervizarea construcției
instrumentelor de lucru și adecvarea acestora la metodologia
propusă, a comunicării în echipă, a activității de colectare a datelor
și a celei de analiză a datelor; asigurarea caracterului etic al întregii
cercetări; participare la analiza datelor; implicare în diseminarea
rezultatelor. Ore/activități: A.0.1 -25H; A.0.2 – 25H; A.0.3 – 50H;
A.1.1 – 50H; A.1.2 – 50H; A.1.3 – 10h; A.1.4 – 60h; A.1.5 – 100h; A.1.6 –
100h; A.2.1 – 50H; A.2.2 – 30h; A.2.3 – 40h; A.2.4 – 80h; A.2.5 – 100h;
A.3.1 – 40h; A.3.2 – 40h; A.3.3 – 40h; A 3.4 – 80h.
Cercetător
postdoctoral1
(CPD1) Competențe: avansate în analiza performanțelor economice ale
organizației, în teoria deciziei în situații de risc și în analiza
responsabilității sociale a organizației. Funcții: contr ibuție la
construcția metodologiei și măsurarea performanței sociale, etice și
a comunicării organizațiilor; participare la analiza datelor și la
redactarea raportului de cercetare. Ore/activități: A.0.1 – 10h; A.0.2 –
30H; A.0.3 – 50H; A.1.1 – 60H; A.1.2 – 50H; A.1.3 – 0h; A.1.4 – 100h;
A.1.5 – 80h; A.1.6 – 80h; A.2.1 – 80H; A.2.2 – 0h; A.2.3 – 0h; A.2.4 –
100h; A.2.5 – 100h; A.3.1 – 40h; A.3.2 – 40h; A.3.3 – 40h; A 3.4 – 100h.
Cercetător
postdoctoral
2 (CPD2) Competențe: expertiză în etica aplicată. Funcții: CPD2 se va implica în
construcția metodologică, în culegerea și interpretarea datelor.
Ore/activități: A.0.1 – 10h; A.0.2 – 0H; A.0.3 – 50H; A.1.1 – 60H;
A.1.2 – 40H; A.1.3 – 20h; A.1.4 – 100h; A.1.5 – 50h; A.1.6 – 80h; A.2.1 –
60H; A.2.2 – 50h; A.2.3 – 60h; A.2.4 – 80h; A.2.5 – 100h; A.3.1 – 40h;
A.3.2 – 40h; A.3.3 – 40h; A 3.4 – 80h.
Cercetător
postdoctoral
3 (CPD3) Competențe: Contribuția CPD3 vizează în principal analiza sistemului
de probațiune din perspectivă juridică. Funcții: participarea la analiza
literaturii de specialit ate, mai ales din perspectivă juridică, la
formularea eventualelor propuneri de lege ferenda etc.
Ore/activități: A.0.1 – 10h; A.0.2 – 0H; A.0.3 – 50H; A.1.1 – 80H;

 Elemente etice implicate de propunerea de cercetare
60 Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava |
A.1.2 – 50H; A.1.3 – 0h; A.1.4 – 120h; A.1.5 – 0h; A.1.6 – 100h; A.2.1 –
60H; A.2.2 – 60h; A.2.3 – 0h; A.2.4 – 0h; A.2.5 – 140h; A.3.1 – 80h;
A.3.2 – 50h; A.3.3 – 40h; A 3.4 – 120h.
Cercetător
Postdoctoral
4 (CPD4) Competențe : implicare în review de literatură, în culegerea datelor și
diseminarea rezultatelor. Funcții: Contribuția CPD3 vizează în
principal anal iza sistemului de probațiune din perspectivă juridică;
participarea la analiza literaturii de specialitate, mai ales din
perspectivă juridică, la formularea eventualelor propuneri de lege
ferenda etc. Ore/activități: A.0.1 – 10h; A.0.2 – 0H; A.0.3 – 50H;
A.1.1- 80H; A.1.2 – 50H; A.1.3 – 0h; A.1.4 – 120h; A.1.5 – 0h; A.1.6 –
100h; A.2.1 – 60H; A.2.2 – 60h; A.2.3 – 0h; A.2.4 – 0h; A.2.5 – 140h;
A.3.1 – 80h; A.3.2 – 50h; A.3.3 – 40h; A 3.4 – 120h.
Cercetător
doctoral 1
(CD1)
Funcții: expert în asi stență socială, psiholo gie. CD1 va contribui la
construcția metodologică și la interpretarea datelor. Va activa în
primele 6 luni de proiect – an terminal in DOC. Ore/activități:
A.0.1 – 10h; A.0.2 – 0H; A.0.3 – 50H; A.1.1 – 60H; A.1.2 – 30H; A.1.3 –
20h; A.1.4 – 0h; A.1.5 – 0h; A.1.6 – 50h; A.2.1 – 40H; A.2.2 – 0h; A.2.3 –
0h; A.2.4 – 0h; A.2.5 – 100h; A.3.1 – 40h; A.3.2 – 0h; A.3.3 – 0h; A 3.4 –
100h.
Cercetător
doctoral 2
(CD2) Funcții: CD2 se va implica în realizarea review -ului de literatură, în
culegerea datelor și diseminarea rezultatel or. Ore/Activități: A.0.1 –
10h; A.0.2 – 10H; A.0.3 – 60H; A.1.1 – 60H; A.1.2 – 100H; A.1.3 – 20h;
A.1.4 – 50h; A.1.5 – 50h; A.1.6 – 80h; A.2.1 – 50H; A.2.2 – 70h; A.2.3 –
50h; A.2.4 – 50h; A.2.5 – 100h; A.3.1 – 40h; A.3.2 – 40h; A.3.3 – 40h; A
3.4- 80h.
Student
operato r Baze
date
(SOBD1)
(SOBD2)
(SOBD3) SOBD1, SOBD2, SOBD3 sunt selectați dintre studenții voluntari.
Funcții: vor participa în calitate de operator bază de date la
colectarea și centralizarea datelor necesare proiectului. Se vor
implica în analiza statistic ă primară a datelor și diseminarea
rezultatelor (numai alături de alți membri ai echipei), precum și în
activități de secretariat a proiectului.
A.0.1 – 60h; A.0.2 – 60H; A.0.3 – 720H; A.1.1 – 0H; A.1.2 – 0H; A.1.3
– 300h; A.1.4 –0h; A.1.5 -0h; A.1.6 – 180h; A.2.1 – 0H; A.2.2 – 0h;
A.2.3 – 300h; A.2.4 – 0h; A.2.5 – 0h , A.3.1 – 0h; A.3.2 – 0h; A.3.3 –
660h; A 3.4 – 300h.

Antonio SANDU 
Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava | 61
Costuri de personal
DP CPD1 CPD2 CPD3 CPD4 CD1 CD2 SOB
D1 SOB
D2 SOBD3
Total ore: 960 960 960.00 960 960 480 960 960 960 960
Norma % 25 25 25 25 25 50 25 25 25 25
Norma full 3840 3840 3840 3840 3840 960 3840 3840 3840 3840
Plata full 8100 5100 5100 8100 5100 4200 4200 2100 2100 2100
Plata/ luna 2025 1275 1275 2025 1275 2100 1050 525 525 525
Plata
Proiect 48600 30600 30600 48600 30600 12600 25200 12600 12600 12600
Plata/ ora 270 170 170 270 170 140 140 70 70 70
TOTAL
264600

Logistică
Produs Bucată Valoare Total
Laptop+Windows 10 1800 18000
Office 10 1000 10000
Antivirus 10 150 1500
Nvivo 10 1 7650 7650
Reportofon 5 500 2500
Consumabile 1 6700 6700
imprimantă laser color 1 1500 1500
participări conferințe, workshopuri, traininguri 36 1000 36000
taxe publicare volume 1 5000 5000
taxe publicare articole 30 700 21000
site official 1 10000 10000
Proofreading 15 450 6750
126600

Deplasare
Produs Bucată Valoare Total
Cazare (zile) 200 200 40000
Diurnă 200 50 10000
Benzină l/km 1000 7 7000
Bilete avion 30 1000 30000
87000

Deviz antecalcul (lei, pe ani calendaristici):

 Elemente etice implicate de propunerea de cercetare
62 Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava |
Capitol de buget
(cheltuieli) 2015 2016 2017 Total
(lei) (lei) (lei) (lei)
Personal 96600 126000 42000 264600
Logistică 86375 35225 5000 126600
Deplasare 34000 34000 19000 87000
Indirecte 23910 35865 11955 71730
Total 240885 231090 77955 549930

Deviz antecalcul (euro, pentru întreg proiectul)
Capitol de buget
(cheltuieli) Total buget 2015 -2017
(Euro)
Personal 60136.36364
Logistică 28772.72727
Deplasare 19772.72727
Indirecte 16302.27273
Total 124984.0909

Antonio SANDU 
Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava | 63

Sugestii de eseuri și teme de studiu
 Realizați un eseu cu tema Reflecții etice asupra propriilor mele proiecte de cercetare
(proiecte de cercetare, teze de doctorat, disertații de master, teze de licență) .
 Realizați un eseu argumentativ pro sau contra importanței etice a obiectivității
și neutralității axiologice în cercetare .
 Realizați un model de cerere pentru aviz etic a unei cercetări plecând de la
cercetările pe care le -ați realizat (cercetare la comandă, grant de cercetare, teză
de doctorat, disertație de master, licență etc.) .
 Formulați trei intrebări prin care să sprijiniți un coleg care dorește să realizeze
o cerere pentru aviz etic al unei propuneri de cercetare care abordează o temă
ce implică studiul pe populații vulnerabile.
 Indicați trei idei din curs care v -ar determina să aprofundați la un nivel
superio r acele teme de discuție propuse în curs și argumentați de ce le -ați ales.

Bibliografie recomandată
participanților la curs
1. Gregory, I. (2003). Ethics in Research. Continuum Research Methods . Londra,
Regatul Unit al Marii Britanii: Continuum.
2. D’Angelo, J. (2012). Ethics in Science: Ethical Misconduct in Scientific Research .
Boca Raton, SUA: CRC Press.
3. Miller, T., Birch, M., Mauthner, M., & Jessop, J. (2012). Ethics in Qualitative
Research . Thousand Oaks, SUA: Sage Publications Ltd.
4. Macrina, F. L. (2014) . Scientific Integrity: Text and Cases in Responsible Conduct of
Research . (ed. a 4 -a). Washington, DC, SUA: ASM Press.
5. Astărăstoae, V, Loue, S, & Ioan B. G. (2009). Etica cercetării pe subiecți umani .
Iași, România: Editura Universității Gr. T. Popa.
6. Beau champ, T. L., & Childress, J. F. (1994). Principles of Biomedical Ethics (4th
ed.). New York, SUA: Oxford University Press.

 Elemente etice implicate de propunerea de cercetare
64 Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava |

Documente multimedia recomandate
1. https://www.youtube.com/watch?v=zJ8Vfx4721M – pentru clarificarea
aspectelor etice legate de sc rierea propunerii de cercetare, întrucât conține
explicarea aspectelor etice relevante

2. https://www.youtube.com/watch?v=eAOn6Ss3M7I – pentru clarificarea
aspectelor etice legate de structura unei teze de doctorat

3. https://www.youtube.com/watch?v=lzHFP _pEonU – pentru clarificarea
aspectelor etice legate de structura unei teze de disertație

4. https://www.youtube.com/watch?v=S4WaifPcsl0 – pentru clarificarea
aspectelor legate de particularitățile etice ale propunerii de cercetare

Antonio SANDU 
Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava | 65

Index de termeni în d omeniul eticii proiectului
de cercetare
1. Aviz (acord) etic – este parte integrantă a procesului de cercetare, al cărui scop
este de a proteja atât cercetătorii, cât și participan ții, care ar trebui să aibă
suficiente detalii pentru a lua decizii informate și autonome (Nursing Times,
2011), necesar pentru orice cercetare care implică participan ți umani, pentru a
se asigura respectarea demnit ății, drepturilor, siguran ței și bun ăstării acestora;
cerin ță obligatorie în statele semnatare ale Conven ției de la Ovie do, care se
obține de la o comisie de etic ă a cercet ării (research ethics committee sau institutional
review board ) înainte de începerea proiectului de cercetare, neputând fi acordată
retroactiv, iar datele culese anterior obținerii avizului fiind inutiliz abile din
punct de vedere etic (Imperial College Research Ethics Committee, n.d.). În
România, deși este semnatară a Convenției de la Oviedo, avizul etic este
obligatoriu în cercetările biomedicale și psihologice, fiind (în mod nejustificat,
din punctul no stru de vedere) amânată implementarea sa în domeniul
cercetărilor sociale și economice.
2. Analiză calitativă a datelor – se bazează pe informa ții non -numerice, culese
prin mijloace cum ar fi transcrieri de interviuri, note, înregistr ări video și audio,
imagi ni și documente text și poate fi împărțită în cinci categorii: a) analiza
conținutului (procesul de clasificare a datelor verbale sau comportamentale
pentru a clasifica, rezuma și tabula datele); b) analiza narativ ă (reformularea
poveștilor prezentate de r esponden ți, luând în considerare contextul fiec ărui
caz și presupun ând revizuirea datelor calitative primare de către cercetător); c)
analiza discursului (metodă de analiză a vorbirii în natură și a tuturor tipurilor
de text scris); d) analiza cadru (compu să din mai multe etape: familiarizarea,
identificarea unui cadru tematic, codarea, cartografierea și interpretarea; e)
Grounded Theory (începe cu analiza unui singur caz, pentru a formula o teorie,
după care sunt examinate cazuri suplimentare, pentru a ved ea dacă acestea
contribuie la teorie) (Research Metodology, n.d.a; Creswell, 2007).
3. Analiză cantitativă a datelor – presupune utilizarea metodelor statistice de
analiză și transformarea numerelor brute în date semnificative prin aplicarea
gândirii ra țional e și critice, în asociere cu găsirea de dovezi care să sprijine sau
să respingă ipotezele formulate în fazele anterioare ale procesului de cercetare,
iar concluzia specifică a datelor primare trebuie să fie analizată critic și
interpretat ă în mod obiectiv, prin compararea acesteia cu alte constatări din
cadrul aceleia și cercet ări, sens în care pot fi folosite un set de programe analitice
pentru a ajuta la analiza datelor cantitative (Research Metodology, n.d.b).
4. Article influence score (scorul de influen ță al articolului) – determină influen ța
medie a articolelor dintr -un jurnal în primii cinci ani de la publicare și se

 Elemente etice implicate de propunerea de cercetare
66 Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava |
calculează prin înmul țirea scorului Eigenfactor cu 0,01 și împărțind num ărul
articolelor în jurnal, normalizat ca o frac țiune din toate arti colele din toate
publica țiile; ceastă măsură este aproximativ similară cu factorul de impact al
jurnalului de 5 ani, în măsura în care este un raport al influen ței cit ării unui
jurnal în raport cu dimensiunea contribu ției articolului în jurnal pe o perioad ă
de cinci ani (Clarivate Analytics, 2013).
5. BDI (baze de date interna ționale) – instituții care compilează, arhivează și
indexează date cu privire la jurnale științifice și autori, fie incluzând articolul
integral, fie doar abstractul, cuvintele cheie și t itlul acestuia, în vederea ușurării
receptării acestora de către publicul științific, prin compilarea a cât mai multe
resurse bibliografice din cât mai multe publicații, domenii sau instituții de
cercetare, între cele mai cunoscute fiind: Web of Science, S copus, ProQuest,
EPSCO, CEEOL, Google Schoolar; BDI diferă în funcție de rigurozitatea
selecției jurnalelor indexate, iar BDI care aplică cele mai stricte criterii de
selecție sunt considerate a fi Web of Science și Scopus, în timp ce, spre
exemplu, Google Schoolar își propune să indexeze cât mai multe dintre
jurnalele și cărțile științifice existente în lume.
6. Cercetare la comandă – este o cercetare personalizată, care este adaptată și
optimizat ă pentru nevoile specifice ale unei anumite institu ții (client) , în
domenii în care uneori informa țiile de care clientul are nevoie nu sunt
disponibile într -un articol diseminat într -o publica ție cu caracter științific
(Global Information Inc., n.d.); cercetările la comandă pot fi cercetări legitime,
care îndeplinesc toate criteriile epistemologice și metodologice (spre exemplu,
cele comandate de instituții credibile, cum ar fi guverne sau instituții
internaționale – Comisia Europeană, Banca Mondială etc. și care sunt efectuate
de cercetători reputați) sau cercetări ca re, deși în anumite situații folosesc
metode de cercetare aparent științifice, pot conține rezultate falsificate sau
incomplete, care nu au aplicabilitate generală (ci doar care interesează clientul),
iar rezultatele lor nu sunt interpretate de o manieră o biectivă științifică (ci în
vederea satisfacerii necesităților clientului); firmele care scriu lucrări științifice la
comandă (spre exemplu, lucrări de doctorat), pe lângă falsificarea calității de
autor (ghost writing), își justifică activitatea în sensul realizării de cercetări la
comandă, transferând beneficiarilor întreaga responsabilitate a utilizării datelor
conținute în lucrările respective.
7. Control colegial (peer review) – procesul de citire, verificare și acordare a
opiniei avizate de c ătre un om d e știință sau un expert, cu privire la o lucrare
științifică care a fost scrisă de un alt om de știință sau expert care lucreaz ă în
același domeniu, precum și lucrarea sau formularul care con ține aceast ă opinie
colegial ă (Cambridge Dictionary, n.d.).
8. Eșant ionare (sampling) – actul, procesul sau tehnica de selectare a unei păr ți
reprezentative a unei popula ții, în scopul determin ării parametrilor sau

Antonio SANDU 
Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava | 67
caracteristicilor întregii popula ții (Marriam -Webster, 2018b), în funcție de
obiectul și scopul cercetării ef ectuate.
9. Factor Hirsch (h -index) – indexul h este un indicator al productivității
științifice și recunoașterii unui autor prin citările obținute și se bazează pe o listă
de publica ții clasificate în ordine descresc ătoare, în func ție de numărul de citări
ale autorului respective; valoarea lui h este egală cu numărul de lucrări (N) din
listă, care au N sau mai multe citări (Clarivate Analitycs, 2014b, 2017).
10. Ghost writer (scriitor fantomă) – persoana care scrie (un discurs, o carte etc.)
pentru altul și în nu mele altei persoane, care este autorul presupus sau creditat
ca fiind autorul (Merriam -Webster, 2018a); în România, după introducerea
verificării prin softuri gen Turnitin sau Plagiat Detector a conținuturilor
neoriginale din lucrările științifice, a încep u să se prolifereze fenomenul de
ghost writing, prin apariția se site -uri care oferă servicii de redactare la comandă
a lucrărilor cu caracter științific.
11. Open access – situația în care publica țiile sunt disponibile online gratuit
tuturor, f ără costuri și cu restric ții limitate în ceea ce prive ște refolosirea, fiind
de dou ă tipuri: 1. Gold Open Access – situație în care o lucrare științifică este
în mod liber și permanent accesibil ă pentru to ți cei interesa ți imediat dup ă
publicare; drepturile de copyright pentru articol apar țin autorului; articolele pot
fi publicate fie în reviste cu open access complet (unde tot con ținutul este
publicat open access), fie în reviste hibride (jurnale bazate pe abonament, care
oferă o opțiune open access, pe care autorii o po t alege dac ă doresc); 2. Green
Open Access – este practica plasării unei versiuni a manuscrisului unui autor
într-o bază de date online, făcându -l liber accesibil tuturor; spre deosebire de
Gold Open Access, drepturile de autor pentru aceste articole aparț in editorului
sau instituției unde este afiliat autorul și exist ă unele restric ții cu privire la
modul în care lucrarea poate fi refolosit ă (spre exemplu, care versiune de articol
poate fi utilizat ă și când poate fi articolul accesat în mod liber în baza d e date –
numit și termen de embargo (Springer, n.d.).
12. Panel de evaluatori – grup compus din 3 sau mai mulți experți, alcătuit de
autoritatea contractantă sau finanțator după criteriul domeniilor de specialitate
ale experților evaluatori, care trebuie să co incidă cu specificul declarat al
proiectului, în vederea evaluării uneia sau mai multor propuneri de proiecte
(Pisoschi & Dobrescu, n.d.: 21);
13. Predatory journal – este o revistă care aparent înd eplinește standardele
academic, care de obicei taxează autori i pentru publicare, dar care procedează la
publicarea articolelor fără a avea la bază un process de peer review real sau de
calitate (Quora, 2017).
14. Transfer tehnologic – ansamblul de activități desfășurate cu sau fără bază
contractuală, pentru a disemina i nformații, a acorda consultanță, a transmite
cunoștințe, a achiziționa utilaje și echipamente specifice, în scopul introducerii

 Elemente etice implicate de propunerea de cercetare
68 Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava |
în circuitul economic a rezultatelor cercetării, transformate în produse
comerciale și servicii (Pisoschi & Dobrescu, n.d.: 18);
Web of science – este considerată de Consiliul Național de Atestare a
1 5.
Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) cea mai
importantă bază de date, fiind deținută și administrată de -a lungul timpului de
ISI, Thomson Reuters și, în preze nt, de Clarivate Analitycs, conform cărora
această bază de date indexează articole din peste 11.000 de publica ții științifice,
în peste 250 de domenii ale științei, împărțite în trei categorii: științe, științe
sociale și arte și umanioare (Clarivate Anali tycs, 2014b, 2017).

Bibliografi e:
Adam, S. (2009). Profesia de cadru didactic între reprezentare socială și vocație
individuală, Revista de Cercetare în Științe ale Educației , noiembrie 2009.
Disponibil la:
http://www.rcsedu.info/index.php?option=com_cont ent&view
=article&id=17:profesia -de-cadru -didactic -intre-reprezentare -social -i-
vocaie -individual&catid=10:sociologia -educaiei –
Apel , K. O. ( 1999). The Response of Discourse Ethics to the Moral Challenge of the
Human Situation as Such and Especially Today . În Mercier Lectures (pp.77 -90).
Louvain -la-Neuve, Franța.
Baumeister, R. F., & Leary, M. K. (1997). Writing narrative literature reviews.
Review of General Psychology , 1(3), 311 -320. doi:
https://doi.org/10.1037//1089 -2680.1.3.311
Bem, D. J. (2003). Writin g the empirical journal article. În J. M. Darley, M. P.
Yanna & H. L. Roediger III (Eds.), The Compleat Academic: A Practical
Guide for the Beginning Social Scientist . (2nd ed.). Washington DC, SUA:
American Psychological Association.
Bradu, O. & Sandu, A. (2009). Perspective epistemice și axiologice în
supervizarea apreciativă. Revista de cercetare și intervenție socială , 24, 95-102.
Bushe, G. R. (2011). Appreciative inquiry: Theory and critique. În D. Boje, B.
Burnes & J. Hassard (Eds.), The Routledge C ompanion To Organizational
Change (pp. 87 -103). Oxford, Regatul Unit al Marii Britanii: Routledge.
Cambridge University. (n.d.). Meaning of “peer review” in the English
Dictionary. În Cambridge Advanced Learner's Dictionary and Thesaurus.
Cambridge, Regatu l Unit al Marii Britanii: Cambridge University Press.
Disponibil la: https://dictionary.cambridge.org/dictionary/english/peer –
review
Campbell, D., Kinsella, K., & Coldicott, T. (1994). Systemic Work with
Organizations. A New Model for Managers and Change A gents. London,
Regatul Unit al Marii Britanii: Karnak Books.
Chapin, P. G. (2004) . Research Projects and Research Proposals. A Guide for Scientists
Seeking Funding . New York , SUA: Cambridge University Press .

Antonio SANDU 
Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava | 69
Clarivate Analytics (2017). Web of Science subje ct areas. InCites Journal
Citation Reports Help. Disponibil la: http://ipscience –
help.thomsonreuters.com/incitesLiveJCR/4175 -TRS.html
Clarivate Analytics. (2013). H -index. InCites Journal Citation Reports Help.
Disponibil la: http://ipscience –
help.thomsonr euters.com/incitesLiveJCR/4271 -TRS.html
Clarivate Analytics. (2014a). Article influence score. InCites Journal Citation
Reports Help. Disponibil la: http://ipscience –
help.thomsonreuters.com/incitesLiveJCR/glossaryAZgroup/g4/7790 –
TRS.html
Clarivate Analytic s. (2014b). Web of Science document. InCites Journal Citation
Reports Help. Disponibil la: http://ipscience –
help.thomsonreuters.com/incitesLiveJCR/4375 -TRS.html
Cochrane, J. H. (2005). Writing Tips for Ph. D. Students . Chicago, SUA: Graduate
School of Business University of Chicago. Disponibil la:
http://gsbwww.uchicago.edu/fac/john./cochrane/research/papers
Cohen, B. C. (n.d.). Nazi Medical Experimentation: The Ethics Of Using
Medical Data From Nazi Experiments. Jewish Virtual Library. Disponibil
la: https ://www.jewishvirtuallibrary.org/the -ethics -of-using -medical –
data-from -nazi-experiments
Cojocaru, S. (2007). Supervizarea de grup apreciativă. În A. Munteanu (Coord.),
Supervizarea. Aspecte practice și tendințe actuale (pp. 211 -224). Iași, România:
Polirom.
Cojocaru, D., Sandu, A. (2011). (Bio) ethical and social reconstructions in
transmodernity, Journal for the Study of Religions and Ideologies , 10(30), 258 –
276.
Cooperrider, D. L., & Withney, D. (2000). A positive revolution in change:
Appreciative inquiry . În D. L. Cooperrider, P. F. Sorensen Peter, D.
Whitney & T. F. Yaeger, Apreciative Inquiry: Rethinking Human Organization
Toward a Positive Theory of Change. Champaign, SUA: Stipes Pub Llc .
Corbin, J., & Strauss, A. (2008). Basics of qualitative research: Techniques and
procedures for developing Grounded Theory. (ed. a 3 -a). Londra,
Regatul Unit al Marii Britanii: Sage Publications Inc.
Corodeanu – Agheorgiesei, D.T. (2013). Etică în administra ție public ă, București,
Rom ânia: Tritonic.
Cozma, C., & Măgurea nu, L. (2008). Valori etice fundamentale, între constan ță
și metamorfoz ă. În M. Pivniceru & C. Luca (Eds.), Deontologia profesiei de
magistrat. Repere contemporane. București, Rom ânia: Hamangiu.
Creswell, J. W. (2007). Qualitative Inquiry and Research Desi gn: Choosing Among Five
Traditions. (ed. a 2 -a). Thousand Oaks, SUA: Sage Publications Inc.
Daly, K. (2000). Revisiting the Relationship between Retributive and Restorative
Justice. În H. Strang & J. Braithwaite, Restorative Justice: From Philosophy to
Practice (pp- 33-54). Aldershot, Regatul Unit al Marii Britanii: Dartmouth.

 Elemente etice implicate de propunerea de cercetare
70 Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava |
Durnescu, I. (2008). O istorie a proba țiunii în Rom ânia. În V. Schiaucu & R.
Canton, R. (Coord.). Manual de proba țiune. București, Rom ânia: Euro
Standard.
Durnescu, I. (2010). Servici ile de proba țiune din Rom ânia. În D. Buzducea
(Coord.). Asistența social ă a grupurilor de risc . Iași, Rom ânia: Polirom.
Emery, M., Radke, B., Hanson, M., & Newman, D. (2004). Overview of the
Appreciative Inquiry Approach. Adapting the Strategy Multicultura l Contexts.
Using the Process at Fond Dulac Tribal and Community College . Disponibil la:
http://srdc.msstate.edu/
trainings/presentations_archive/2004/2004_rcci_emery.doc
Epstein, L., & King, G. (2002). The rules of inference. The University of Chicago
Law Review , 69(1). doi: https://doi.org/10.2307/1600349
Ferrell, O. C., Fraedrich, J., & Ferrell, L. (2005). Business Ethics. Ethical Decision
Making and Cases. (ed. a 6 -a). Houghton, Regatul Unit al Marii Britanii:
Mifflin Company.
Foucault, M. (1995). A supraveghea și a pedepsi . București, România: Editura
Humanitas.
Frunză, A. (2016). Către o nouă expertiză etică – deconstruind valorile etice . Iași,
România: Lumen.
Frunză, S. (2011). Does communication construct reality? A new perspective on
the crisis of religion and the dialectic of the sacred. Revista de Cercetare și
Intervenție Socială , 35, 180-193.
Gergen, K. J. (2001). Construction in Contention: Toward Consequential
Resolutions. Theory and Psychology, 11(3), 419-432. doi:
https://doi.org/10.1177/095 9354301113007
Gergen, K. J. (2005). Social Construction in Context . Thousand Oaks, SUA: Sage
Publishing Inc.
Global Information Inc. (n.d.). Custom Research. Disponibil la:
https://www.giiresearch.com/guide/custom_research.shtml
Goulding, C. (1999). Ground ed Theory: Some reflections on paradigm,
procedures and misconceptions. În Wolverhampton Business School,
Management Research Centre, Working Paper Series (pp. 1 -26).
Wolverhampton, Regatul Unit al Marii Britanii: University of
Wolverhampton.
Groza, D. (2 006). Drepturile victimei. Recuperarea din uitare . Iași, Romania: Lumen.
Habermas, J. (1984). The Theory of Communicative Action . (vol. 1). Reason and the
Rationalization of Society . Boston, SUA: Beacon Press.
Habermas, J. (2000). Conștiință moral ă și actiune comunicativă . București, România:
ALL.
Imperial College Research Ethics Committee. (n.d.). Why you must apply for
ethical approval. Londra, Regatul Unit al Marii Britanii: Imperial College.
Disponibil la: http://www.imperial.ac.uk/research -ethics –
commi ttee/what -is-ethics -/why -you-must -apply -for-ethical -approval/

Antonio SANDU 
Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava | 71
International Committee of Medical Journal Editors (ICMJE). (n.d.). Clinical
trials r egistration . Disponibil la http://www.icmje.org/about –
icmje/faqs/clinical -trials -registration/
Ioan, B., & Stângă, O. (2009). Respectul pentru persoană. În V. Astărăstoae, S.
Loue & B. Ioan (Eds.). Etica cercetării pe subiecți umani. Iași, România:
Editura „Gr. T. Popa”, U.M.F. Iași.
Johnson, G., & Van Ness, D. (2006). The Meaning of Restorative Justice. În G.
Johnson & D. Van Ness (Eds.), The Handbook on Restorative Justice .
Cullompton, Regatul Unit al Marii Britanii: Willan Publishing.
Journal of Young Investigators (2005). Writing Scientific Manuscripts a guide for
undergraduates . Journal of Young Investigator s. Retrived from:
http://www.jyi.org/
Larkins, J. (2004). Using Appreciative Inquiry in Parent Teen Mediation in Restorative
Justice. Disponibil la: http://judylarkins.com/news/using -appreciative –
inquiry -parentteen -mediation
Levinas, E. (1985). Ethics and Infinity: Conversations with Philippe Nemo . Pittsburgh,
SUA: Duquesne University Press.
Levinas, E. (1986). The Trace of the Other. În M. C. Taylor (Ed.), Deconstruction
in Context (pp. 345 -359). Chicago, SUA: University of Chicago Press.
Levinas, E. (1999 ). Totalitate și infinit. Eseu despre exterioritate . Iași, Rom ânia:
Polirom.
Levinas, E. (2001). Ethics as First Philosophy (pp. 75 -87). În S. Hand (Ed.), The
Levinas Reader (pp. 75 -87). Malden, SUA: Blackwell Publishing Company.
Levinas, E. (2006). Astfe l decât a fi sau dincolo de esen ță. București, Rom ânia:
Humanitas.
Levy, Y., & Elis, J. T. (2006). A systems approach to conduct an effective
literature review. Support of Information Systemy Research Informing Science
Journal , 9, 181-212. doi: https://doi .org/10.28945/479
Liebling, A., Elliot, C., & Arnold, H. (2001). Transforming the prison: Romantic
optimism or appreciative realism. Criminology and Criminal Justice, 1(2),
161-180. doi: https://doi.org/10.1177/1466802501001002002
Lusting, P., & Ringland, G. (2010). The role of appreciative inquiry in meeting
the challenges of the next decade. Revista de Cercetare și Intervenție Socială,
30, 77-85.
Marriam -Webster (2018a). Definition of Ghostwrite. Disponibil la:
https://www.merriam -webster.com/dictionary/g hostwrite
Marriam -Webster (2018b). Definition of Sampling. Disponibil la:
https://www.merriam -webster.com/dictionary/sampling
Maxim, S. T. (2001). Responsabilitatea morală ca virtute și principiu etic
fundamental. Analele Universită ții „Ștefan cel Mare ” Suceava, 57- 60.
Menzel, D. C. (2007). Ethics Management for Public Administrators: Building
Organizations of Integrity. New York, SUA: M. E. Sharpe.
Mervis, J. (2017). Research is an afterthought in first Trump budget. Science .
(2017, Martie 20) . Disponibil la:

 Elemente etice implicate de propunerea de cercetare
72 Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava |
http://www.sciencemag.org/news/2017/03/research -afterthought -first-
trump -budget
Nursing Times. (2011).Why do I have to apply for ethical approval before I can
begin my research? Disponibil la:
https://www.nursingtimes.net/news/news -topics/ethics -and-law-in-
nursing/q -why-do-i-have-to-apply -for-ethical -approval -before -i-can-
begin -my-research/5033233.article
O’Neill, O. (2006). Etica lui Kant. În P. Singer (Ed.). Tratat de etică (pp. 205 -215).
Iași, Rom ânia: Polirom.
Pisoschi, A., & Dobrescu, E. M. (n.d. ). Definiții privind cercetarea, dezvoltarea,
inovarea. Disponibil la: www.strategie –
cdi.ro/spice/admin/UserFiles/File/Definitii%2520specifice%
Ponea, S. (2010). Appreciative management – A management based on
excellence/Manegementul apreciativ – un manage ment bazat pe
excelenta. Revista Romaneasca pentru Educatie Multidimensionala, 3 , 37-49.
Ponea, S., & Sandu, A. (2011). New approaches in personal development field.
Appreciative socialization group. Postmodern Openings, 5 , 147 -157.
Quora. (2017). What is a predatory journal? Disponibil la:
https://www.quora.com/What -is-a-predatory -journal
Randolph, J. (2009). Guide to writing the dissertation literature r eview. Practical
Assessment, Research & Evaluation , 14(13).
Ray, P. H. (2011). The rise of integral cu lture. Noetic Sciences Review , 10(28), 129 –
135.
Reamer, F. G. ( 2001 ). The Social Work Ethics Audit: A Risk Management Tool.
Washington, DC, SUA: NASW Press .
Reamer, F. G. (2007). Conducting an Ethics Audit. Social Work Today, 7(1).
Disponibil la:
http://ww w.socialworktoday.com/archive/EoEJanFeb07.shtml
Research Metodology. (n.d.a). Qualitative Data Analysis. Disponibil la:
https://research -methodology.net/research -methods/data –
analysis/qualitative -data-analysis/
Research Metodology. (n.d.b). Quantitative D ata Analysis. Disponibil la:
https://research -methodology.net/research -methods/data –
analysis/quantitative -data-analysis/
Resnik, D. B. (2015). What is Ethics in research and why is It Important?.
National Institute of Environmental Health Sciences. Disponi bil la:
https://www.niehs.nih.gov/research/resources/bioethics/whatis/index.
cfm
Sandu, A. (2009). Dimensiuni etice ale comunicării în postmodernitate . Iași, Romania:
Editura Lumen.
Sandu, A. (2016). Social Construction of Reality as Communicative Action . Cambridge,
Regatul Unit al Marii Britanii: Cambridge Scholars Publishing.
Sandu, A. (2010). Freedom as a hermeneutical pretext. Revista Romaneasca pentru
Educatie Multidimensionala , 2(3), 5 -24.

Antonio SANDU 
Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava | 73
Sandu, A. (2011). Perspective semiologice asupra transmoderni tății. (ed. a 2 -a). Iași,
România: Lumen.
Sandu, A. (2012a). Etică și deontologie profesional ă. Iași, Rom ânia: Lumen.
Sandu, A. (2012b). Social Constructionist Epistemology. A transmodern overview .
Saarbrucken, Germany: LAP LAMBERT Academic Publishing, Gmb H
& Co. KG.
Sandu, A. (2012c). Appreciative Ethics. A Constructionist Version of Ethics .
Saarbrucken, Germany: LAP LAMBERT Academic Publishing GmbH &
Co. KG.
Sandu, A. (2013a). Asistența socială aplicată. Tehnici de cercetare și modele de intervenție .
Iași, România: Lumen.
Sandu, A. (2013b). Social Work Practice: Research Techniques and Intervention Models.
From Problem Solving to Appreciative Inquiry . Saarbrucken, Germany: LAP
LAMBERT Academic Publishing GmbH & Co. KG.
Sandu, A. (2014). Etică profesional ă și transparen ță în administra ția public ă. București,
România: Didactică și Pedagogic ă.
Sandu, A., & Damian, S. (2010). Restorative justice. A new (appreciative)
paradigm. Jurnalul de Studii Juridice , nr. special decembrie, 493 -505.
Sandu, A., & Damian, S . (2012). Applying appreciative inquiry principles in the
restorative justice field. Postmodern Openings, 3 (2), 37 -52.
Sandu, A., & Unguru, E. (2014). Acțiune comunicativ ă, justiție deliberativ ă și
restaurativ ă. Perspective socio – juridice asupra medierii și probațiunii. București,
Romania: Tritonic.
Schooley, S. E., (2008). Appreciative Democracy . Ph.D. Dissertation. Blacksburg,
SUA: Virginia Polytechnic Institute and State University.
Shamoo, A., & Resnik, D. (2015). Responsible Conduct of Research. (ed . a 3-a).
New York, SUA : Oxford University Press.
Springer. (n.d.). What is Open Access? Disponibil la:
https://www.springer.com/gp/authors –
editors/authorandreviewertutorials/open -access/what -is-open –
access/10286522
Stolker, M. (2005). Legal journals: In p ursuit of a more scientific approach.
European Journal of Legal Education , 2(2), 77 –79. doi:
https://doi.org/10.1080/16841360600844796
The Committee of Publication Ethics (COPE). (2015). Attempt to supress
legitimate scientific results. Disponibil la
https ://publicationethics.org/case/attempt -supress -legitimate -scientific –
results
The Commitee of Publication Ethics (COPE) . (2018a). Retrospective
registration, outcome switching and ethical approval . Disponibil la
https://publicationethics.org/case/retrospecti ve-registration -outcome –
switching -and-ethical -approval

 Elemente etice implicate de propunerea de cercetare
74 Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava |
The Commitee of Publication Ethics (COPE) . (2018b). Licence for a published
scale . Disponibil la https://publicationethics.org/case/licence -published –
scale
Toroipan, R., & Oancea, G. (2002). Justiția r estaurativă. Metode de reinserție
pentru tinerii delincvenți în România. Jurnalul practicilor pozitive comunitare,
3-4, 1-4.
Trump's Budget Plan Cuts Funding For Arts, Humanities And Public Media.
(2017, Martie 16). Disponibil la:
https://www.npr.org/2017/ 03/16/520401246/trumps -budget -plan-
cuts-funding -for-arts-humanities -and-public -media?t=1532423598874
Vicol, M. C., & Astarastoae, V. (2009). Principiul beneficiului. În V. Astărăstoae,
S. Loue & B. G. Ioan (Eds), Etica cercetării pe subiecți u mani. Iași, R omânia:
Editura Gr. T. Popa, U.M.F. Iaș i.
Vintan, L. (2006) . Calitatea cercetării prin abordări scientometrice . Euroeconomia ,
XXI(53).
Von Hirsh, A. (1976). Doing Justice: The Choice of Punishment . New -York, SUA: Hill
and Wang.
Wareham, A. (2016). Retrospe ctive vs. prospective registration of clinical trials –
what is the norm? Aspire Scientific. The Publication Plan News for Medical
Publication Professionals . Disponibil la
https://thepublicationplan.com/2016/04/21/retrospective -vs-
prospective -registration -of-clinical -trials -what -is-the-norm/
Wieland, J. (Ed.). (2003). Standards and Audits for Ethics Management Systems: The
European Perspective. New York, SUA: Springer.
Wiley, C. (1995). The ABC 's of bus iness ethics: Definitions, philosop hies and
implementat ion. Industrial Managemen t, 37(1). Disponibil la:
https://www.questia.com/magazine/1P3 -4699785/the -abc-s-of-
business -ethics -definitions -philosophies
Wy, L. (2009). Knowledge in writing a good scientific paper. Malaysian Journal of
Psychiatry , 18(2).

Antonio SANDU 
Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava | 75

 Elemente etice implicate de propunerea de cercetare
76 Workshop | Elemente etice implicate de propunerea de cercetare |
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava |

Despre autor
Antonio SANDU
Antonio Sandu este profesor la Universitatea " Ștefan cel Mare" din
Suceava, România , profesor asociat la Universitatea din Oradea și
Cercetător p rincipal la Centrul de Cercet ări Socio -Umane LUMEN,
Iași, Rom ânia. Principalele sale domenii de interes includ etica,
bioetica, asistența social ă și filosofia social ă. Contribu țiile originale
ale activit ăților științifice ale autorului pornesc de la construc ția
social ă a realit ății și construc ționismului social, a șa cum se vede din perspectivă semiologică.
El analizează construc ția social ă a realit ății dezvolt ând propria versiune a
construc ționismului social care opereaz ă la intersec ția dintre paradigma constructivist ă și
teoria ac țiunii comunicative. El este autorul c ărții: Social Construction of Reality as Communicative
Action [Construc ția socială a realită ții ca ac țiune comunicativ ă], publicată la Editura
Cambridge Scholar (2016), precum și a volumelor "Social Work Practice: Techniques of Research
and Models of Intervention: from Problem Solving to Appreciative Inquiry [Practică socială de lucru:
tehnici de cercetare și modele de inte rvenție: de la rezolvarea problemelor la anchete
appreciative] ", "Appreciative Ethics: A Constructivist Version of Ethics [Etica apreciativă : O
versiune constructivistă a eticii] " și "Social -constructionist Epistemology. A Trasmodern Perspective
[Epistemo logia social -constructivistă: O perspectivă transmodernă ]", toate publicate de Lap
Lambert între 2012 și 2013. A mai scris alte peste 20 de volume în limba română și engleză .