Rabie De Trimis compatibility Mode [608415]

Prof.univ.dr.Liliana Rogozea și colab. RABIE

Prof.univ.dr.Liliana Rogozea și colab. Defini ție

D= encefalit ă acut ă viral ă cu evolu ție letal ă;

Zoonoz ă

infecteaz ă animale domestice și s ălbatice

prezent ă pe toate continentele, cu excep ția de
Antarcticii

mai mult de 95% din decesele umane apar în Asia și Africa

rabia este aproape întotdeauna fatal ă

Prof.univ.dr.Liliana Rogozea și colab. Epidemiologie

la nivel mondial, mai mult de 55.000 de oameni mor de rabie in fiecare an.

40% dintre persoanele care sunt mu șca ți de animale
suspecte de turbare sunt copii sub vârsta de 15 ani.

câinii sunt sursa a 99% din decese umane rabie.

anual:

mai mult de 15 milioane de oameni din întreaga lume primesc un
regim post-expunere preventiv pentru a evita boala

pentru a preveni 327.000 de decese anual rabie

Prof.univ.dr.Liliana Rogozea și colab. Factori care influen țeaz ă epidemia de rabie
Factori ce țin de rabie la om :
1. Importul de câini, animale
exotice, alte animale
2. Circula ția interstatal ă a
surselor de infec ție
3. Diagnostic gre șit
4. Îmbun ătățirea
supravegherii faunei sălbatice
5. Vaccinarea canin ăFactori ce țin de rabie la
animal:
1. Adaptarea evolutiv ă a
virusului
2. Densitatea popula ției de
animale
3. Susceptibilitatea popula ției

Prof.univ.dr.Liliana Rogozea și colab. Transmiterea rabiei prin transplant
Donor Pl ămân
Ficat
Rinichi
Bypass coronarian !!!!!
Virusul se r ăspânde ște
prin sistemul nervos NU
prin sânge.

Prof.univ.dr.Liliana Rogozea și colab. epidemiologie

Solu ție de continuitate – saliv ă (mu șcătur ă /
zgârietur ă) – om / animal infectat

Expunerile de risc înalt

contacte cu saliv ă sau țesut cerebral infectat

mu șcătura unui animal cu rabie

contact cu piele lacerat ă

contact cu membrane mucoase

expunere la secre ții aerosolizate de la animale cu rabie

contactul cu laptele nepasteurizat

transplantul:

transplantul cornean

transplantul renal și hepatic

Prof.univ.dr.Liliana Rogozea și colab. Semne de rabie la animale
Comportament anormal:

animalele devin active în perioada în care se odihnesc de obicei (cele nocturne devin active ziua)

tremur ături,

senza ție de sl ăbiciune,

paralizie,

agita ție,

confuzie,

hipersaliva ție,

agresiune neprovocat ă,

modific ări de voce,

ochi sticlo și,

tulbur ări de respira ție

Prof.univ.dr.Liliana Rogozea și colab. Rp: Cunoașterea evoluției rabiei

dac ă tratamentul rabiei nu este ini țiat înainte de debutul
simptomelor decesul este iminent.

5 cazuri de supravie țuire uman ă dup ă infectare

la persoane care au fost vaccinate anterior

rabia liliecilor poate fi mai pu țin neurovirulent ă decât cea
canin ă

Prof.univ.dr.Liliana Rogozea și colab. Etape obligatorii dup ă o
mușcătură de animal:

Sp ălarea f bine a pl ăgii
cu s ăpun și ap ă

Testarea animalului

Consultarea medicului.

Anun țarea autorit ăților
locale

DSP

DSV

Prof.univ.dr.Liliana Rogozea și colab. Factori care influen țeaz ă decizia terapeutic ă

Animal cu risc crescut sau sc ăzut?

Au fost ele expuse?

Animalul poate fi supravegheat/ capturat?

Animalul este testat?

Prof.univ.dr.Liliana Rogozea și colab. Clasificarea animalelor în func ție de riscul de rabie

Animal cu risc crescut:

Raton, sconcs, mistre ț, vulpe, liliac, pisic ă s ălbatic ă

Animal cu risc intermediar:

câini, pisici, cai, bovine, porcine, alte animale s ălbatice:
ur și

Animal cu risc sc ăzut:

veveri țe, șobolani, șoareci, animale mici, de companie

Prof.univ.dr.Liliana Rogozea și colab. Tratament dup ă expunere
Categorie de expunere M ăsuri post-expunere
Categoria I – atingerea sau hr ănirii
animalelor, lingerea tegumentului intact (adic ă nu de expunere)
Nici unul
Categoria II – zgârieturi minore, sau abraziuni, f ără sângerare
Vaccinare + tratamentul local al pl ăgii

supravegherea animalului

întreruperea tratamentului dac ă animalul
rămâne s ănătos dup ă 10 zile sau dac ă testele
făcute animalului confirm ă c ă nu are rabie
Categoria III – mu șcături unice sau multiple,
zgârieturi majore, lingerea pielii cu leziuni; contaminare a mucoaselor cu saliva, expunerile la lilieci
Vaccinare + imunoglobuline + tratamentul
local al pl ăgii

întreruperea tratamentului dac ă animalul
rămâne s ănătos dup ă 10 zile sau dac ă testele
făcute animalului confirm ă c ă nu are rabie

Prof.univ.dr.Liliana Rogozea și colab. Pot fi observate animalele ?

Animalele domestice

pot fi urmărite, cu excep ția celor care
vagabondeaz ă

Durata minim ă: 10 zile

Animalele s ălbatice

Nu pot fi supravegheate de obicei

Testarea animalelor și profilaxia sunt
întotdeauna recomandate

Prof.univ.dr.Liliana Rogozea și colab. Comportamentul animal

Animalul a fost provocat sau nu ?

Turbarea este caracterizat ă prin
comportament anormal cu tulbur ări
neurologice

Exist ă adesea o perioad ă de agresivitate
care progreseaz ă spreparalizie