Terapia edenta tiei totale continu a sa preocupe speciali stii de pretutindeni, ﬁind consid- [608346]

Licență

Terapia edenta tiei totale continu a sa preocupe speciali stii de pretutindeni, ﬁind consid- [608346]

Byadmin ianuarie 1, 2024

CAPITOLUL I
INTRODUCERE
Terapia edenta¸ tiei totale continu ˘a s˘a preocupe speciali¸ stii de pretutindeni, ﬁind consid-
erat˘a ca un domeniu de o diﬁcultate deosebit ˘a, întrucât nu se rezum ˘a numai la con-
ceperea ¸ si realizarea unei proteze mobile totale, ci const ituie o adev ˘arat˘a „terapie speci-
ﬁc˘a“ ce se adreseaz ˘a unei inﬁrmit ˘a¸ ti dintre cele mai complexe ¸ si mai pu¸ tin cunoscute.
Instalarea edenta¸ tiei totale trebuie privit ˘a ca începutul unui proces evolutiv de perturbare a echili-
brului ﬁziologic, generat de îmb ˘atrânirea constant ˘a a structurilor anatomice ale întregului organ-
ism, cu implica¸ tii ¸ si asupra aparatului dento-maxilar, a spect ce poate declan¸ sa un stres per-
manent care plaseaz ˘a mai ales persoanele în vârst ˘a într-o stare de labilitate psiho-somatic ˘a.
Devin, în 1973, subliniaz ˘a c˘a factorul psihic domin ˘a tratamentul edenta¸ tiei totale,
motiv care îl oblig ˘a pe practician la cercetarea ¸ si descoperirea personalit ˘a¸ tii pro-
funde a edentatului total spre a putea interveni cu eﬁcien¸ t ˘a în „rezolvarea prob-
lemelor afective ¸ si protetice cu triplul lor obiectiv: mas tica¸ tia, fona¸ tia ¸ si estetica“.
CAPITOLUL II
EDENTA¸ TIA TOTAL ˘A. MODIFIC ˘ARIAP˘ARUTE
LA PACIENTULEDENTAT TOTAL
II.1. DEFINI¸ TIE. ETIOLOGIE
Prin edenta¸ tietotal ˘a bimaxilar ˘ase în¸ telegeabsen¸ ta tuturordin¸ tilordin cavitatea buc al˘a, fenomen produs
dup˘a erup¸ tia lor.
Edenta¸ tia total ˘a poate ﬁ ¸ si unimaxilar ˘a. Absen¸ ta din¸ tilor de pe maxilarul superior se nume¸ ste e denta¸ tie
total˘amaxilar ˘a,iarabsen¸ tadoaracelordepemaxilarulinferiorsenume¸ steedenta¸ tietotal ˘amandibular ˘a.
Edenta¸ tia total ˘a poate ﬁ congenital ˘a (rar) sau dobândit ˘a. Cea congenital ˘a – nu-
mit˘a anodon¸ tie total ˘a – apare datorit ˘a lipsei tuturor mugurilor dentari. Edenta¸ tia to-
tal˘a dobândit ˘a se instaleaz ˘a lent, dup ˘a edenta¸ tii par¸ tiale mai întâi reduse, apoi întinse.
Cauzele edenta¸ tiei totale sunt, în ordinea frecven¸ tei, u rm˘atoarele:
•caria dentar ˘a ¸ sicomplica¸ tiileei;
•parodontopatiilemarginalecronice;
•involu¸ tiaﬁziologic ˘aaaparatuluidento-maxilar;
1

•factorul iatrogen,reprezentat detratamentestomatologi cenecores-punz ˘atoare;
•afec¸ tiuniletumorale;
•traumatismele.
Cauze favorizante:
•diabetul-determin ˘aapari¸ tiaîmboln ˘avirilorparodontale ¸ siagraveaz ˘a evolu¸ tialor;
•osteoporozageneralizat ˘a-condi¸ tioneaz ˘ao slab˘aimplantarea din¸ tilor;
•osteomalacia;
•rahitismul-slabamineralizareaoaselormaxilare..
Frecven¸ ta edenta¸ tiei totale este la ora actual ˘a mai mare la femei ¸ si la popula¸ tia din mediul ur-
ban. Analizând pe grupe de vârst ˘a, edenta¸ tia total ˘a este acum mai pu¸ tin întâlnit ˘a între 60
¸ si 69 de ani; este mai frecvent ˘a dup˘a 70 de ani ¸ si foarte frecvent ˘a dup˘a 75 de ani.
II.2. MODIFIC ˘ARIAP˘ARUTELA
PACIENTULEDENTAT TOTAL
Edenta¸ tia total ˘a agraveaz ˘a tulbur ˘arile func¸ tionale masticatorii, ﬁzionomice ¸ si
fonetice ap ˘arute de obicei dup ˘a instalarea edenta¸ tiei par¸ tiale întinse.
II.2.1. TULBUR ˘ARI MASTICATORII
Tulbur˘arile masticatorii sunt prezente la pacien¸ tii edenta¸ ti t otal neproteza¸ ti. Posibilitatea trit-
ur˘arii alimentelor îi oblig ˘a s˘a consume numai alimente moi, efectul nutritiv al acestora
sc˘azând considerabil. În aceast ˘a situa¸ tie apar frecvent îmboln ˘aviri gastro-intestinale, cu sl ˘abirea
consecutiv ˘a a organismului. Afectarea tubului digestiv este provocat ˘a ¸ si de traumatizarea
cronic˘a a mucoasei gastrice de c ˘atre fragmentele alimentare insuﬁcient f ˘arâmi¸ tate ¸ si insali-
vate, ceea ce duce la o hipersecre¸ tie gastric ˘a ¸ si la o cre¸ stere a motilit ˘a¸ tii stomacale.
Diﬁcult˘a¸ ti masticatorii apar ¸ si la edentatul total protezat, dat orit˘a men¸ tinerii ¸ si stabilit ˘a¸ tii deﬁcitare
a protezei ¸ si datorit ˘a aspectului necorespunz ˘ator al suprafe¸ telor ocluzale ale din¸ tilor artiﬁciali.
II.2.2. TULBUR ˘ARI FIZIONOMICE
Edenta¸ tia total ˘a produs ˘a rapid declan¸ seaz ˘a o grav ˘a tulburare ﬁzionomic ˘a prin modiﬁcarea re-
liefului p ˘ar¸ tilor moi ale fe¸ tei, cu adâncirea ¸ san¸ turilor peribuc ale, dispari¸ tia ro¸ sului buzelor, de-
terminând apari¸ tia tulbur ˘atoare a imaginii pregnante de îmb ˘atrânire. Toate aceste modiﬁc ˘ari
dau un aspect caracteristic edentatului total bimaxilar, m arcat de înfundarea etajului inferior al
fe¸ tei, cu apropirea mentonului de vârful nasului, aspect a sem˘an˘ator proﬁlului de pas ˘are.
2

În cazul instal ˘arii lente a edenta¸ tiei totale, transformarea pacientulu i eden-
tat par¸ tial (mai ales subtotal) protezat în edentat total n u provoac ˘a tul-
bur˘ari ﬁzionomice notabile, decât dac ˘a ultimii din¸ ti au fost frontali.
II.2.3. TULBUR ˘ARI FONETICE
Pierderea din¸ tilor modiﬁc ˘a tubul fonic reprezentat de cavitatea bucal ˘a, iar limba nu mai întâl-
ne¸ ste suportul pe care se sprijin ˘a la emiterea unor consoane numite dentale. Instalarea modi –
ﬁc˘arilor de fona¸ tie se face terptat, dar devine caracteristi c˘a odat˘a cu dispari¸ tia tuturor din¸ tilor.
II.2.4. TULBUR ˘ARI PSIHICE
Inﬁrmitatea creat ˘a de tulbur ˘arile masticatorii, ﬁzionomice ¸ si fonetice poate afecta ¸ si
starea sistemului nervos central. Apar deregl ˘ari în comportamentul normal al pa-
cientului, acesta ﬁind trist, deprimat, treptat se instale az˘a o labilitate psihic ˘a mar-
cat˘a, între altele, prin lipsa de în¸ telegere ¸ si colaborare în timpul tratamentului.
II.3. MODIFIC ˘ARIMORFO-FUNC¸ TIONALE
ALEAPARATULUI DENTO-MAXILAR
În edenta¸ tia total ˘a se constat ˘a apari¸ tia unor multiple modiﬁc ˘ari morfologice cu repercursi-
uni func¸ tionale la nivelul oaselor maxilare, în mucoasa bu cal˘a, articula¸ tia temporo-mandibular ˘a
(A.T.M.), mu¸ schii aparatului dento-maxilar, în limb ˘a, în strâns ˘a corela¸ tie cu modiﬁc ˘arile el-
ementelor ﬁziologice de reglare ¸ si coordonare neuro-musc ular˘a caracteristice senescen¸ tei.
II.3.1. MAXILARELE
Dup˘a extrac¸ tia din¸ tilor se produc resorb¸ tia ¸ si atroﬁa proc eselor alveolare ¸ si, în timp, uneori chiar
a oaselor maxilare. La ora actual ˘a, în aceast ˘a problem ˘a se disting urm ˘atoarele concluzii:
a)Diminuarea masei osoase la un an dup ˘a extrac¸ tie se sumeaz ˘a la 2-
3 mm pentru maxilarul superior ¸ si la 4-5 mm pentru mandibul ˘a;
b)Continuarea resorb¸ tiei produce o pierdere osoas ˘a de aprox-
imativ 0,5 mm/an la mandibul ˘a ¸ si mai pu¸ tin la maxilar;
c)F˘acând o compara¸ tie între cele dou ˘a oase maxilare, resorb¸ tia de la
mandibul ˘a este în total de 4 ori mai mare decât la maxilarul superior;
d) Atroﬁa maxilarelor poate ﬁ:
•simetric˘a – când pierderea din¸ tilor de pe ambele hemiarcade s-a prod us concomitent sau la scurt
intervaldetimp;
•asimetric˘a – pierderea din¸ tilorde pe cele dou ˘ahemiarcade a fost distan¸ tat ˘aprintr-o lung ˘a perioad ˘a
detimp.
e)Atroﬁa maxilarului superior este de obicei centripet ˘a; în consecin¸ t ˘a,
pe m˘asura atroﬁei osului, circumferin¸ ta crestei edentate se m ic¸ soreaz˘a;
3

f)Atroﬁa mandibulei este centrifug ˘a; în consecin¸ t ˘a, pe m ˘a-
sura atroﬁerii, arcul crestelor alveolare mandibulare se d eschide;
g)Maxilarul superior se atroﬁaz ˘a mai lent decât mandibula, dar în anu-
mite cazuri nefericite se ajunge repede la atroﬁi destul de i mportante.
II.3.2. MODIFIC ˘ARILE MUCOASEI FIXE ¸ SI MOBILE
Mucoasa care acoper ˘a atât crestele edentate maxilare ¸ si mandibulare, cât ¸ si b olta palatin ˘a, este supus ˘a
unor modiﬁc ˘ari legate de existen¸ ta în continuare a procesului de atroﬁ e osoas˘a. La începutul acestui
proces, de obicei crestele alveolare sunt acoperite cu o muc oas˘a cu grosime ¸ si consisten¸ t ˘a uniforme.
Evolu¸ tia acestui ¸ tesut poate ﬁ urm ˘atoarea:
a) Mucoasa nu urmeaz ˘a atroﬁa osoas ˘a. Deasupra crestei alveolare mult atroﬁate
r˘amâne un strat de mucoas ˘a ce poate ﬁ mobilizat, balansat ca o „creast ˘a de coco¸ s“;
b) Mucoasa ﬁx ˘a se îngroa¸ s ˘a; în aceste zone mucoasa are o rezilien¸ t ˘a mare;
c) Mucoasa devine foarte sub¸ tire, deosebit de sensibil ˘a, în spe-
cial pe torusul maxilar, torusul mandibular sau chiar pe cre ste;
d) rugile palatine (3-7 perechi) devin ¸ sterse;
e) la mandibul ˘a, în cazurile de atroﬁe foarte accentuat ˘a, mu-
coasa ﬁx ˘a se reduce la o simpl ˘a linie sau dispare complet;
f) fundurile de sac vestibulare se apropie de muchia crestel or.
II.3.3. MODIFIC ˘ARI MORFO-FUNC¸ TIONALE ALE
MU¸ SCHILOR APARATULUI DENTO-MAXILAR
Mu¸ schii suprahioidieni sufer ˘a o întindere mai mare. Prin atroﬁa osului alveolar,
mu¸ schiul milohioidian se apropie de vârful crestei. Mu¸ sc hii orofaciali pot suferi
o modiﬁcare a tonusului normal, în concordan¸ t ˘a cu procesul de îmb ˘atrânire.
Relaxarea ¸ si l ˘a¸ tirea limbii în urma dispari¸ tiei arcadelor dentare duce la modiﬁ-
carea tonusului ei normal. Limba cap ˘at˘a, pe lâng ˘a rolul de a insaliva ¸ si trans-
porta bolul alimentar, ¸ si pe acela de a f ˘arâmi¸ ta alimentele de consisten¸ t ˘a redus˘a.
II.3.4. MODIFIC ˘ARILE A.T.M.
Prin dispari¸ tia din¸ tilor naturali din zona frontal ˘a ¸ si lateral ˘a, mi¸ sc˘arile mandibulei devin mai
libere. În aceast ˘a situa¸ tie, pentru a efectua o mi¸ scare de propulsie sau lat eralitate, mandibula
nu mai trebuie s ˘a coboare ci poate trece direct la aceste mi¸ sc ˘ari. Condilul tinde astfel s ˘a
se deplaseze orizontal provocând presiuni asupra por¸ tiun ii anterioare a tuberculului articular.
Cu timpul, aceste presiuni duc la resorb¸ tia p ˘ar¸ tii anterioare a meniscului c ˘at ¸ si a
unei por¸ tiuni din tuberculul articular. Aceste presiuni p e por¸ tiunea anterioar ˘a a ar-
ticula¸ tiei stau la baza apari¸ tiei sindromului disfunc¸ t ional dureros al lui Costen.
II.4. CÂMPULPROTETIC EDENTAT TOTAL
4

Prin „câmp protetic“ se în¸ telege teritoriul biologic pe ca re se aplic ˘a proteza mobilizabil ˘a
sau, cu alte cuvinte, totalitatea ¸ tesuturilor care vin în c ontact cu proteza respectiv ˘a.
Câmpul protetic edentat total este împ ˘ar¸ tit în dou ˘a zone caracteristice:
1.ZONA DESPRIJIN: cuprinde crestele alveolare ¸ si tuberozit ˘a¸ tile maxilare, bolta
palatin˘a, crestele edentate mandibulare (substrat osos) acoperit e de o mucoas ˘a ﬁx˘a;
2.ZONADESUCCIUNE: cuprinde mucoasa care vine în contact cu marginil e protezei.
II.4.1. CÂMPUL PROTETIC MAXILAR
ZONA DESPRIJIN are substratul osos reprezentat de:
a)crestelealveolare edentate care rezult ˘a din apoﬁza alveolar ˘a maxilar ˘a dup˘a extrac¸ tia din¸ tilor.
Pot prezenta forme ¸ si volum diferite. Astfel, pot ﬁ mai proe minente, mai pu¸ tin proeminente,
¸ sterse sau chiar disp ˘arute (la mandibul ˘a). Forma crestelor poate ﬁ favorabil ˘a sau nefavorabil ˘a.
Astfel, crestele pot ﬁ:
– retentive, care se asociaz ˘a cu o bolt ˘a adânc ˘a;
– neutre, se asociaz ˘a cu o bolt ˘a de în ˘al¸ time medie;
– neretentive, se asociaz ˘a cu o bolt ˘a plat ˘a.
b)tuberozitatea maxilar˘a situat˘a în regiunea posterioar ˘a a apoﬁzelor alveolare. Aceasta poate
ﬁ asem˘an˘atoare crestei edentate, adic ˘a poate ﬁ retentiv ˘a, neutr˘a sau ¸ stears ˘a ¸ si neretentiv ˘a.
Retentivitatea tuberozit ˘a¸ tii poate exista în sens vestibulo-oral ¸ si în sens sagita l sau
chiar în ambele sensuri. Când volumul ei crescut face ca tube rozitatea s ˘a se apropie
foarte mult de creasta edentat ˘a mandibular ˘a sau tuberculul mandibular, vorbim de o
tuberozitate „proccident ˘a“. În acest caz se recomand ˘a remodelarea ei chirurgical ˘a.
c)boltapalatin˘a rezult˘a din unirea apoﬁzelor palatine ale osului maxilar situate î n cele dou ˘a treimi
anterioare ale bol¸ tii, cu lamele orizontale ale oaselor pa latine situate în treimea posterioar ˘a a bol¸ tii.
Poate avea diferite forme: adânc ˘a (ogival ˘a), medie sau plat ˘a. Pe linia medi-
an˘a se aﬂ ˘a torusul palatin care poate avea forme, m ˘arimi ¸ si pozi¸ tii diferite.
Substratul mucos al câmpului protetic maxilar este constit uit din mucoasa care
acoper˘a crestele edentate pe bolta palatin ˘a ¸ si poart ˘a numele de mucoas ˘a ﬁx˘a.
În caz c ˘a mucoasa nu urmeaz ˘a în evolu¸ tia sa atroﬁa osoas ˘a, deasupra
crestei alveolare (în special frontale) r ˘amâne un strat de mucoas ˘a balant ˘a –
„creasta de coco¸ s“ – necesitând de regul ˘a excizia chirurgical ˘a preprotetic ˘a.
ZONADESUCCIUNE sau zona de închidere marginal ˘a este reprezentat ˘a de mucoasa
pasiv-mobil ˘a. Mucoasa pasiv-mobil ˘a are o l ˘a¸ time între 1 ¸ si 3 mm ¸ si este situat ˘a în
apropierea fundurilor de sac vestibulare, mai aproape de ve rsantele crestelor edentate.
Zona de mucoas ˘a mobil ˘a cuprinde mucoasa care acoper ˘a buzele, obrajii, v ˘alul
5

palatin ¸ si planseul bucal. Aceast ˘a mucoas ˘a nu face parte din câmpul pro-
tetic, ﬁind situat ˘a în afara limitelor acestuia, dar are raporturi cu proteza.
II.4.2. CÂMPUL PROTETIC MANDIBULAR
ZONADESPRIJIN are un substrat osos reprezentat de creasta edentat ˘a mandibular ˘a, întot-
deauna mult mai redus ˘a decât creasta edentat ˘a maxilar ˘a. Acest lucru se datoreaz ˘a unei atroﬁi
mai accentuate a osului alveolar mandibular. Zona de spriji n mandibular ˘a este delimitat ˘a pos-
terior de tuberculul mandibular, forma¸ tiune anatomic ˘a ce ia na¸ stere în locul trigonului retro-
molar în urma extrac¸ tiei molarului de minte. În orice situa ¸ tie, aceast ˘a zon˘a anatomic ˘a tre-
buie acoperit ˘a de protez ˘a. Limita pân ˘a la care poate ﬁ acoperit tuberculul este treimea sa
posterioar ˘a, deoarece în aceast ˘a treime se inser ˘a de obicei ligamentul pterigomandibular.
Substratul mucos al zonei de sprijin mandibulare nu este atâ t de aderent ca la maxilar. Da-
torit˘a atroﬁei mai rapide ¸ si mai accentuate a osului alveolar man dibular, mucoasa poate deveni
mobil˘a pe suprafa¸ ta periostal ˘a ¸ si poate forma cute, bride longitudinale paralele cu crea sta.
ZONA DESUCCIUNE sau de închidere marginal ˘a face trecerea dintre mu-
coasa ﬁx ˘a ¸ si cea mobil ˘a, reprezentat ˘a de mucoasa pasiv-mobil ˘a. La mandibul ˘a,
mucoasa pasiv-mobil ˘a situat ˘a pe versantele vestibulare ale crestelor edentate în
apropierea fundurilor de sac vestibulare, are o l ˘a¸ time variabil ˘a între 1-3 mm.
Mucoasa mobil ˘a care acoper ˘a restul cavit ˘a¸ tii bucale, poate ﬁ mobilizat ˘a în toate sensurile ¸ si
are rol în ob¸ tinerea închiderii marginale externe, aplicâ ndu-se pe fa¸ ta extern ˘a a protezei.
CAPITOLUL III
ETAPELE CLINICO-TEHNICEDE
REALIZARE APROTEZEI TOTALE
Proteza total ˘a este ob¸ tinut ˘a în urma unor etape clinice efectuate de medicul stomatolog ¸ si a unor
etape tehnice efectuate de tehnicianul dentar. Fiecare eta p˘a de tratament, clinic ˘a sau tehnic ˘a, are
o importan¸ t ˘a deosebit ˘a, sumarea lor asigurând o pies ˘a protetic ˘a ce se poate integra biologic.
Etapele clinico-tehnice sunt urm ˘atoarele:
1. Examinarea pacientului;
2. Amprentarea preliminar ˘a;
3. Confec¸ tionarea modelului preliminar;
4. Confec¸ tionarea portamprentei individuale;
5. Amprentarea func¸ tional ˘a;
6. Confec¸ tionarea modelului func¸ tional;
7. Confec¸ tionarea ¸ sabloanelor de ocluzie;
8. Determinarea raporturilor intermaxilare;
9. Montarea modelelor în ocluzor sau articulator;
6

10. Confec¸ tionarea machetelor protezelor totale;
11. Proba machetelor în cavitatea bucal ˘a;
12. Confec¸ tionarea tiparului;
13. Prepararea ¸ si îndesarea acrilatului;
14. Polimerizarea acrilatului;
15. Dezambalarea, prelucrarea ¸ si lustruirea protezelor;
16. Aplicarea protezelor în cavitatea bucal ˘a.
1. EXAMINAREA PACIENTULUI
Etap˘a clinic ˘a, realizat ˘a în exclusivitate de medicul stomatolog, are importan¸ t ˘a de-
osebit˘a nu numai pentru stabilirea diagnosticului, solu¸ tiei de t ratament ¸ si caracter-
isticilor câmpului protetic, ci ¸ si pentru alegerea tehnic ilor ¸ si materialelor de am-
prentare ¸ si a individualiz ˘arii tratamen-tului în func¸ tie de ﬁecare pacient în parte.
2. AMPRENTAREA PRELIMINAR ˘A
Amprenta preliminar ˘a sau anatomic ˘a este o copie negativ ˘a obi¸ snuit ˘a a câmpului protetic real-
izat˘a cu un material de amprentare sus¸ tinut într-o portamprent ˘a standard care are o form ˘a apropi-
at˘a maxilarului, respectiv mandibulei. Portamprentele sunt confec¸ tionate ﬁe din metal, ﬁe din
material plastic ¸ si pot ﬁ perforate sau nu pentru a reten¸ ti ona materialul de amprentare.
Amprentaestedenumit ˘apreliminar ˘adeoareceînregistreaz ˘acuexactitatenumaizonadesprijinacâmpu-
lui protetic ¸ si în limite relative zona de men¸ tinere. Pent ru amprentarea preliminar ˘a a câmpului protetic
edentat totalsefolosescurm ˘atoarelemateriale: gipsul,materialeletermoplasticeti pStents ¸ sialginatele.
GIPSUL este un material de amprentare care în momentul prize i are o consisten¸ t ˘a rigid˘a. Se prepar ˘a
în amestec cu ap ˘a în propor¸ tie de 2/1. În amestec se adaug ˘a clorur˘a de sodiu ca accelerator de
priz˘a, care se produce dup ˘a 3-4 minute. Pentru ca gipsul amprentei s ˘a se deosebeasc ˘a de gipsul
din care se va confec¸ tiona modelul, amestecului i se adaug ˘a albastru de metil, eozina etc. Fluid-
itatea gipsului în stare plastic ˘a permite amprentarea câmpului protetic f ˘ar˘a a produce deform ˘ari.
MASELE TERMOPLASTICE tip Stents sunt materiale de amprenta re care în momentul prizei
au o consisten¸ t ˘a semirigid ˘a. Se plastiﬁaz ˘a în ap˘a cald˘a la temperatura de 50-60◦C. Stentsul
se plaseaz ˘a în portamprenta standard ¸ si se apreciaz ˘a când temperatura coboar ˘a pân˘a când per-
mite amprentarea f ˘ar˘a riscul de a produce arsuri pe câmpul protetic. Dup ˘a înregistrarea
câmpului protetic, amprenta este r ˘acit˘a cu ap ˘a ¸ si se îndep ˘arteaz˘a din cavitatea bucal ˘a.
ALGINATELE sunt materiale de amprentare elastice din categ oria hidrocoloizilor ireversibili care se
prepar˘a în amestec cu apa. Elasticitatea lor le indic ˘a mai ales pe câmpuri protetice retentive întâlnite
la maxilar sub forma unor proalveolii sau a unor tuberozit ˘a¸ ti proeminente ¸ si oblice. Pierzând apa din
compozi¸ tiecumult ˘au¸ surin¸ t˘a,necesit˘aturnareamodeluluipreliminarimediat,înmaximum30demi nute.
Prin amprenta preliminar ˘a sunt reproduse forma ¸ si relieful crestelor alveolare, tu beroz-
it˘a¸ tile maxilare, respectiv tuberculii piriformi, iar marg inile ei redau în form ˘a ¸ si lim-
7

ite relative periferia câmpului protetic, reprezentat ˘a de fundul de sac vestibular ¸ si
zona „Ah“ la maxilar, fundurile de sac vestibulare ¸ si lingu ale la mandibul ˘a.
Dup˘a amprentare, se realizeaz ˘a controlul amprentei preliminare efectuat mai
întâi de medic, apoi de tehnician, iar înainte de a ﬁ trimis ˘a în labora-
tor, se dezinfecteaz ˘a prin scufundarea în diferite solu¸ tii dezinfectante.
3. CONFEC¸ TIONAREA MODELULUI PRELIMINAR
Modelul preliminar sau anatomic este o copie pozitiv ˘a a câmpului protetic care red ˘a cu ex-
actitate zona de sprijin ¸ si în limite relative zona de men¸ t inere (succiune). Modelul prelimi-
nar este confec¸ tionat din gips obi¸ snuit. Tehnica de confe c¸ tionare cuprinde urm ˘atoarele etape:
a)sp˘alareaamprentei – este necesar ˘a pentru îndep ˘artarea salivei ¸ si a urmelor de sânge;
b)reconstituirea amprentei – este necesar ˘a pentru amprentele prelim-
inare din gips care s-au fracturat la îndep ˘artarea de pe câmpul protetic;
c)izolarea amprentei – este practicat ˘a în cazul amprentelor preliminare din gips
pentru a se favoriza separarea lor de modelul confec¸ tionat din acela¸ si material;
d)turnarea modelului – pasta de gips este depus ˘a numai pe zona cea mai proeminent ˘a
a amprentei, vibrarea amprentei în timpul turn ˘arii dirijeaz ˘a p˘atrunderea acesteia în toate
zonele ¸ si exclude posibilitatea form ˘arii bulelor de aer. Dup ˘a ce suprafa¸ ta amprentei a
fost acoperit ˘a cu past ˘a de gips, trebuie realizat soclul modelului înalt de 1,5-2 c m.
e)demularea – este posibil ˘a doar dup ˘a ce pasta de gips a f ˘acut priz ˘a (40-60 min.).
Tehnica de demulare este speciﬁc ˘a pentru ﬁecare tip de material de amprentare.
f)conturul periferiei câmpului protetic pe model este accent uat prin înscriere cu ajutorul creionului
chimic.
4. CONFEC¸ TIONAREAPORTAMPRENTEI INDIVIDUALE
Portamprenta individual ˘a reprezint ˘a suportul rigid al materialului de amprentare func¸ tional ˘a. Aceast ˘a
portamprent ˘aproprieﬁec ˘arui pacient, corespundecam ˘arimecâmpuluiprotetic. Portamprenteleindivid-
uale, indiferent de materialul din care sunt confec¸ tionat e, trebuie s ˘a posede urm ˘atoarele caracteristici:
– s˘a ﬁe rigide pentru a nu se deforma în timpul manevrelor de ampr entare;
– s ˘a ﬁe adaptate intim pe câmpul protetic;
– s˘a aib˘a marginile la distan¸ t ˘a de inser¸ tia p ˘ar¸ tilor moi pentru ca aces-
tea s˘a se poat ˘a mi¸ sca liber modelând zonele corespunz ˘atoare ale amprentei;
– s ˘a ﬁe u¸ sor de manevrat.
Portamprenta individual ˘a are urm ˘atoarele componente:
– baza portamprentei;
– elementele accesorii: mânerul, butonii de presiune (numa i la por-
tamprenta mandibular ˘a), înt ˘ariturile ¸ si, uneori, bordurile de ocluzie.
8

Baza portamprentei este suportul materialului de amprenta re func¸ tion-
al˘a. Se adapteaz ˘a în limitele trasate cu creionul chimic pe model.
Mânerul este necesar sus¸ tinerii portamprentei în timpul m anevrelorde amprentare func¸ tional ˘a. Mânerul
se plaseaz ˘a pe linia median ˘a, având în ˘al¸ timea de 10 mm ¸ si l ˘a¸ timea de 15-18 mm. Forma fe¸ telor
laterale ale mânerului trebuie s ˘a ﬁe u¸ sor concav ˘a pentru a favoriza prinderea între degete.
Butonii de presiune sunt aplica¸ ti doar la portamprenta man dibular˘a, de ﬁecare parte a lin-
iei mediane, în dreptul premolarilor. Sunt necesari pentru ca în timpul amprent ˘arii s˘a se ex-
ercite presiuni uniforme asupra portamprentei. Sunt model a¸ ti de form ˘a paralelipipedic ˘a având
o lungime de 10 mm, o în ˘a¸ time de 5-7 mm ¸ si o l ˘a¸ time corespunzatoare crestei alveolare.
Înt˘ariturile sunt aplicate numai la portamprentele individua le confec¸ tionate din plac ˘a de baz ˘a
termoplastic ˘a sau polistiren. Sunt necesare pentru a înt ˘ari aceste materiale la nivelul
zonei de maxim ˘a solicitare – mijlocul crestelor alveolare. Sunt confec¸ t ionate din sârm ˘a cu
grosimea de 1,5 mm, din care se r ˘asuce¸ ste o bucl ˘a cu rol de suport pentru mâner.
Bordurile de ocluzie sunt confec¸ tionate din cear ˘a, înalte de 10 mm ¸ si late de 5 mm în
regiunea frontal ˘a, iar în regiunea lateral ˘a înalte de 5 mm, late de 6-8 mm ¸ si întinse pe
lungimea crestelor alveolare pân ˘a la nivelul corespunz ˘ator fe¸ tei distale a molarului de 12 ani.
Pentru confec¸ tionarea portamprentei individuale sunt ut ilizate urm ˘atoarele materiale: placa de
baz˘a termoplastic ˘a, placa de polistiren, acrilat autopolimerizabil ¸ si acri lat termopolimerizabil.
5. AMPRENTA FUNC¸ TIONAL ˘A
Amprenta func¸ tional ˘a sau deﬁnitiv ˘a este o copie negativ ˘a a câmpului protetic edentat to-
tal înregistrat cu ﬁdelitate maxim ˘a pe toat ˘a întinderea sa. Se ob¸ tine dup ˘a adaptarea rig-
uroas˘a a portamprentei individuale pe câmpul protetic ¸ si prin fo losirea unor materiale de am-
prentare cu calit ˘a¸ ti deosebite. Materialul de amprentare func¸ tional ˘a este ales în func¸ tie
de câmpul protetic, în principal de calitatea mucoasei ¸ si s ecundar de substratul osos.
Materialele folosite pentru amprenta deﬁnitiv ˘a sunt:
•pasta de gips – are indica¸ tii limitate, este folosit ˘a numai la maxilar. Este materialul care, datorit ˘a
unei plasticit ˘a¸ tiideale, deformeaz ˘afoartepu¸ tinsuprafa¸ tacâmpuluiprotetic;
•masele termoplastice(Stents) – au o vâscozitate foarte cre scut˘a ¸ si sunt folosite numai pentru câm-
purileproteticedure;
•materialelebucoplastice-suntindicateîn specialpentru câmpurileproteticemandibulare;
•pasteledeeugenat dezinc -pentru calit ˘a¸ tileexcep¸ tionalepecare leposed ˘a, suntmaterialecare nu
au contraindica¸ tiiînceea ceprive¸ steamprentareadeﬁni tiv˘a;
•materialele elastice de tipul alginatelor – sunt folosite m ai pu¸ tin, au indica¸ tii în amprentarea câm-
purilorproteticemoi,cu zoneretentive;
9

•materialeleelasticedetipulelastomerilordesintez ˘a-suntmaterialestabile,defoartemareexacti-
tate ¸ sicu plasticitatefavorabil ˘apentruamprentareacâmpurilorprotetice.
Materialele de amprentare trebuie s ˘a posede urm ˘atoarele calit ˘a¸ ti de baz ˘a:
– plasticitatea este calitatea materialului de a se deforma ¸ si modela plastic pentru o
scurt˘a perioad ˘a de timp, suﬁcient ˘a pentru a putea reproduce detaliile câmpului protetic;
-exactitateasauﬁdelitateaestecalitateadeareproduceî nnegativ,foarteﬁdel,detaliilecâmpuluiprotetic;
– stabilitatea este calitatea materialului de a-¸ si p ˘astra volumul ini¸ tial ¸ si compozi¸ tia chimic ˘a.
6. CONFEC¸ TIONAREA MODELULUI FUNC¸ TIONAL
Modelul func¸ tional reprezint ˘a copia pozitiv ˘a, foarte precis ˘a a câmpului protetic edentat total, redând
cu exactitate atât zona de sprijin, cât ¸ si zona de men¸ tiner e. Modelul func¸ tional este confec¸ tionat
din materiale dure, rezistente la manevrele din timpul faze lor de laborator. Aceste calit ˘a¸ ti sunt
posedate de gipsurile dure, tip Moldano, cu duritate de zece ori mai mare decât cel obi¸ snuit.
Tehnica de confec¸ tionare a modelului de lucru turnat în am-
prenta deﬁnitiv ˘a din past ˘a de oxid de zinc-eugenol sau gips este:
a)îndiguirea amprentei – are ca scop conservarea fundurilor de sac. Îndig uirea const ˘a în lipirea
unui rulou de cear ˘a cu sec¸ tiunea de 5 mm la o distan¸ t ˘a de 3 mm de marginile amprentei. La am-
prenta func¸ tional ˘a a mandibulei, ruloul de cear ˘a va înconjura amprenta în întregime. În zona core-
spunz˘atoare plan¸ seului bucal se va lipi de rulou o pl ˘acu¸ t˘a de cear ˘a asem˘an˘atoare acestui plan¸ seu;
b)cofrareaamprentei – este o opera¸ tiune de preﬁgurare a soclului mode lului func¸ tional printr-un cofraj
realizat dintr-o fâ¸ sie de cear ˘a roz lat˘a de 1,5 cm, lipit ˘a de ruloul cu care s-a îndiguit amprenta;
c)izolarea – este necesar ˘a doar pentru amprenta func¸ tional ˘a din gips;
d)prepararea pasteidegips prin amestecarea manual ˘a sau mecanic ˘a a gipsului dur cu ap ˘a;
e)turnarea – structura dens ˘a, omogen ˘a a modelului care s ˘a confere duritate max-
im˘a, este obtinu¸ t ˘a dac˘a se folosesc vacuum-malaxorul ¸ si m ˘asu¸ ta vibratoare;
f)demularea se execut ˘a în mod diferen¸ tiat, în func¸ tie de materialul de am-
prentare: prin cioc ˘anire (gips), prin înc ˘alzirea în ap ˘a (materiale bucoplastice, ter-
moplastice, past ˘a de oxid de zinc-eugenol) ¸ si prin trac¸ tionare (materiale elastice).
7. CONFEC¸ TIONAREA ¸ SABLOANELOR DEOCLUZIE
¸ Sabloanele de ocluzie sunt piese auxiliare indispensabil e în tehnologia protezelor totale, cu aju-
torul c˘arora medicul determin ˘a raporturile intermaxilare ¸ si stabile¸ ste date referito are la alegerea
¸ si pozi¸ tionarea din¸ tilor artiﬁciali. ¸ Sabloanele de oc luzie reproduc cu aproxima¸ tie baza ¸ si
arcadele dentare artiﬁciale. ¸ Sabloanele sunt formate din baz˘a ¸ si borduri de ocluzie.
Baza ¸ sablonuluiseconfec¸ tioneaz ˘a deobicei din plac ˘a de baz˘a termoplastic ˘asau polistiren,iar în situa¸ tii
speciale din acrilat. Baza ¸ sablonului trebuie s ˘a ﬁe stabil ˘a pe câmpul protetic ¸ si s ˘a aib˘a men¸ tinere bun ˘a
10

pentru a permite determinarea raporturilor intermaxilare . Astfel, marginile bazei trebuie s ˘a p˘atrund˘a în
fundurile de sac (zona mucoasei neutre) ¸ si s ˘a ajung˘a la zona „Ah“. Baza ¸ sablonului inferior, în form ˘a
de potcoav ˘a, este de multe ori îngust ˘a ¸ si, pentru a-i m ˘ari rezisten¸ ta, este armat ˘a cu înt˘aritur˘a de sârm ˘a.
Bordurile de ocluzie sau valurile de ocluzie au forma ¸ si dim ensiunea viitoarelor arcade dentare
artiﬁciale. Sunt confec¸ tionate de obicei din cear ˘a, pentru a putea ﬁ prelucrate cu u¸ sur-
in¸ t˘a de medic în cabinet, sau din stents, când la determinarea ra porturilor intermaxilare se
fac înregistr ˘ari graﬁce prin intermediul unor dispozitive montate pe bor durile de ocluzie.
Dimensiunile bordurilor de ocluzie sunt:
– în regiunea frontal ˘a – 10 mm în ˘al¸ time ¸ si 4 mm l ˘a¸ time;
– în regiunea lateral ˘a – 5 mm în ˘al¸ time ¸ si 6-8 mm l ˘a¸ time la nivelul molarului de 12 ani.
Mai exact, l ˘a¸ timea bordurii în regiunea lateral ˘a trebuie s ˘a ﬁe cât l ˘a¸ timea crestei alveolare.
Bordurile de ocluzie se solidarizeaz ˘a cu baza ¸ sablonului prin lipire cu cear ˘a bine înc ˘alzit˘a.
8. DETERMINAREA RAPORTURILORINTERMAXILARE
Cu ajutorul ¸ sabloanelor de ocluzie, medicul stabile¸ ste p ozi¸ tia ﬁziologic ˘a a mandibulei fa¸ t ˘a de maxilar
în trei planuri: frontal, sagital ¸ si orizontal. Aceast ˘a pozi¸ tie poart ˘a numele de rela¸ tie centric ˘a ¸ si de-
termin˘a pozi¸ tia de intercuspidare maxim ˘a a arcadelor dentare artiﬁciale. Aceast ˘a etap˘a clinic˘a reprez-
int˘a o faz˘a de importan¸ t ˘a capital˘a în cadrul tratamentului protetic ¸ si cuprinde urm ˘atoarele etape:
a) veriﬁcarea ¸ sabloanelor de ocluzie;
b)determinarea curburii vestibulare a ¸ sablonului superior ;
c)stabilirea nivelului ¸ si direc¸ tiei planului de ocluzie în regiunea frontal ˘a ¸ si în cea lateral ˘a;
d)determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior al fe¸ tei;
e) determinarea ¸ si înregistrarea rela¸ tiei centrice;
f)stabilirea indica¸ tiilor necesare alegerii ¸ si mont ˘arii din¸ tilor artiﬁciali.
9. MONTAREA MODELELOR ÎN
OCLUZOR SAU ARTICULATOR
Modelele se ﬁxeaz ˘a în ocluzor prin gipsare, pozi¸ tia lor unul fa¸ t ˘a de cel ˘alalt ﬁ-
ind cea determinat ˘a de ¸ sabloane. Înainte de ﬁxare se veriﬁc ˘a ¸ sabloanele de ocluzie
urm˘arindu-se dac ˘a sunt stabile pe modele ¸ si bine solidarizate între ele, înc ât s˘a
nu permit ˘a deplasarea unui ¸ sablon fa¸ t ˘a de celalalt în sens vertical sau orizontal.
Reguli de montare în ocluzor:
•planul de orientare ocluzal ˘a reprezentat de întâlnirea suprafe¸ telor libere ale celor dou˘a borduri de
ocluzieale ¸ sabloanelors ˘aﬁe orizontal,paralel cu planulmeseidelucru;
•linia median ˘a a modelelor, trasat ˘a pe soclul modelului superior, s ˘a corespund ˘a planului medio-
sagitalal ocluzorului ¸ sis ˘aﬁe perpendicularpeaxul balama;
11

•distan¸ tadelapunctulinterincisivlaaxul balamaal ocluz oruluis˘aﬁede10,5 mm.
Gipsarea modelelor în ocluzor:
– suprafa¸ ta soclului modelelor se umeze¸ ste în ap ˘a pentru a favoriza aderarea pastei de gips;
– pe masa de lucru se a¸ seaz ˘a o foaie de hârtie (folie de plastic) sau o pl ˘acu¸ t˘a de
sticl˘a.Se prepar ˘a past˘a de gips, din care o cantitate mic ˘a se a¸ seaz ˘a pe hârtie ¸ si
se aplic ˘a ramura inferioar ˘a a ocluzorului. Se adaug ˘a o nou ˘a cantitate de gips;
– ansamblul modele func¸ tionale-¸ sabloane se introduce în tre bra¸ tele ocluzorului cu partea distal ˘a spre
balama;
– se aplic ˘a o cantitate mic ˘a de gips pe soclul modelului superior ¸ si se coboar ˘a ramura superioar ˘a a
ocluzorului înfundându-se în gips. ¸ Surubul ocluzorului s e cura¸ t˘a de gips pentru a putea ﬁ manevrat;
– dup˘a priza gipsului, ¸ surubul ocluzorului se avanseaz ˘a pân˘a la con-
tact cu ajutorul piuli¸ tei ¸ si se lipe¸ ste cu cear ˘a de lipit.
Montarea în articulatorul mediu:
a)Preg˘atirea modelelor const ˘a din urm ˘atoarele etape:
– pe suprafa¸ ta bazal ˘a a soclului modelului superior se traseaz ˘a linia medio-
sagital˘a ¸ si dou ˘a linii de orientare simetric dispuse fa¸ t ˘a de prima;
– pe ¸ sabloane se creaz ˘a trei puncte de reper care permit repoz-
i¸ tionarea lor în rela¸ tie centric ˘a, apoi se solidarizeaz ˘a între ele;
– modelele sunt umezite pentru a favoriza gipsarea;
– ramurile articulatorului se vaselinizeaz ˘a pe segmenteleunde se monteaz ˘a modelele pentru ca gipsul s ˘a
nu adere.
b) Fixarea modelului superior:
– se ridic ˘a ramura superioar ˘a a articulatorului;
– ¸ sablonul cu modelul superior se a¸ seaz ˘a pe planul de orientare protetic ˘a astfel ca
linia median ˘a a modelului s ˘a se suprapun ˘a cu mediana ramurii superioare, iar punc-
tul interincisiv s ˘a vin˘a în contact cu vârful tijei de orientare existent ˘a pe articulator;
– bordura de ocluzie a ¸ sablonului superior se lipe¸ ste cu ce ar˘a de planul de orientare protetic ˘a;
– se aplic ˘a past˘a de gips pe suprafa¸ ta bazal ˘a a soclului modelului superior ¸ si
se coboar ˘a ramura superioar ˘a a articulatorului pân ˘a la contact cu modelul.
c) Fixarea modelului inferior:
– se îndep ˘arteaz˘a planul de orientare protetic ˘a;
– modelul inferior, împreun ˘a cu ¸ sablonul, este repozi¸ tionat fa¸ t ˘a de cel
superior în pozi¸ tia de rela¸ tie centric ˘a cu ajutorul celor 3 repere;
12

– se depune o cantitate de gips pe o hârtie peste care se a¸ seaz ˘a ramura inferioar ˘a
a articulatorului ¸ si se coboar ˘a modelele asamblate ¸ si ﬁxate pe ramura superioar ˘a;
– platoul incizal pe care ia contact tija vertical ˘a, se regleaz ˘a la înclinarea corespunz ˘atoare indicat ˘a de
medic.
10. CONFEC¸ TIONAREAMACHETELOR
PROTEZELOR TOTALE
Pentru confec¸ tionarea machetelor protezelor totale, teh nicianul dentar prime¸ ste o serie de
indica¸ tii de la medicul stomatolog prin ¸ sabloanele de ocl uzie ¸ si ﬁ¸ sa de laborator.
I. Indica¸ tii date de ¸ sabloane
Exist˘a dou ˘a situa¸ tii distincte: montarea dini¸ tlor se face ﬁe dup ˘a
tehnica lui Alfred Gysi, ﬁe dup ˘a tehnica lui Pedro Saizar.
a) Trasarea reperelor dup ˘a Gysi:
– linia median ˘a – corespunde liniei mediane a fe¸ tei pacientului;
– liniile caninilor – reprezint ˘a spa¸ tiul în care trebuie încadra¸ ti cei ¸ sase frontali sup eriori;
– linia surâsului – distan¸ ta dintre aceast ˘a linie ¸ si planul de ori-
entare ocluzal ˘a reprezint ˘a în ˘al¸ timea din¸ tilor frontali superiori;
– planul de orientare ocluzal ˘a – reprezentat de întâlnirea suprafe¸ telor ocluzale ale bo rdurilor;
– curbura vestibular ˘a a bordurii de ocluzie superioare – reprezint ˘a arcul de
cerc pe care se vor situa fe¸ tele vestibulare ale frontalilo r superiori.
b) Trasarea reperelor dup ˘a Pedro Saizar:
– se folose¸ ste o pl ˘acu¸ t˘a metalic ˘a de forma literei „U“ sau semirotund ˘a care, a¸ sezat ˘a
între bordurile ¸ sabloanelor de ocluzie, materializeaz ˘a planul de orientare ocluzal ˘a;
– reperele trasate pe bordura ¸ sablonului de ocluzie superi or, ca ¸ si
curbura vestibular ˘a a acestuia, sunt trasate direct pe pl ˘acu¸ t˘a.
II. Indica¸ tii date în ﬁ¸ sa de laborator:
– culoarea din¸ tilor artiﬁciali;
– forma din¸ tilor artiﬁciali;
– raportul de ocluzie în regiunea frontal ˘a;
– dimensiunea vestibulo-oral ˘a a din¸ tilor laterali;
– relieful ocluzal al din¸ tilor laterali;
– artiﬁcii de montare;
13

– materialul din¸ tilor artiﬁciali.
Dup˘a alegerea din¸ tilor artiﬁciali urmeaz ˘a preg˘atirea mont ˘arii acestora. În acest scop se re-
alizeaz˘a baza machetei. În realizarea acesteia se disting urm ˘atorii timpi de lucru:
– izolarea modelului în ap ˘a;
– adaptarea intim ˘a a unei jum ˘at˘a¸ ti de plac ˘a de cear ˘a roz la suprafa¸ ta modelului;
– consolidarea machetei bazei cu plac ˘a de baz ˘a;
– pe mijlocul crestelor alveolare se lipe¸ ste un rulou de cea r˘a roz, lat de 5 mm
¸ si de grosimea dubl ˘a a pl ˘acii de cear ˘a din care se confec¸ tioneaz ˘a. Acest ru-
lou de cear ˘a constituie suportul în care se vor monta din¸ tii artiﬁcial i.
Din¸ tii artiﬁciali se monteaz ˘a dup˘a anumite reguli împ ˘ar¸ tite în dou ˘a categorii: reguli generale
¸ si reguli individuale, pentru ﬁecare dinte în parte. Acest e reguli au fost stabilite de Al-
fred Gysi care folose¸ ste din¸ ti anatoformi, de form ˘a ¸ si dimensiuni identice cu din¸ tii naturali.
Exist˘a ¸ si metode speciale de montare, când atroﬁa exagerat ˘a a maxilarelor creaz ˘a un decalaj important
între cele dou ˘a oase, evoluând concentric (centripet) la maxilar ¸ si exce ntric (centrifug) la mandibul ˘a:
– montare labiodont ˘a;
– montare cu intercuspidare invers ˘a;
– montare încruci¸ sat ˘a;
– mont ˘ari cu anomalii dento-maxilare.
Au fost concepute ¸ si alte metode de montare a din¸ tilor arti ﬁciali în scopul u¸ sur ˘arii
mont˘arii sau al ob¸ tinerii unor proteze cât mai ﬁzionomice sau ma i bine stabilizate:
– montarea pe pl ˘acu¸ ta lui Pedro Saizar;
– montarea dup ˘a repere antropometrice;
– montarea pe bordura de ocluzie;
– montarea din¸ tilor în cabinet;
– montarea individualizat ˘a a din¸ tilor;
– montarea miotonic ˘a;
– montarea din¸ tilor dup ˘a tehnica Ackerman;
– montarea din¸ tilor dup ˘a metoda Hanau;
– montarea din¸ tilor dup ˘a metoda Monson ¸ si Villain;
– mont ˘ari cu din¸ ti speciali.
11. PROBA MACHETELOR ÎNCAVITATEA BUCAL ˘A
Medicul stomatolog efectueaz ˘a un prim control al machetei pe model ¸ si apoi
în cavitatea bucal ˘a. Controlul machetei veriﬁc ˘a urm˘atoarele obiective:
14

– dac˘a au fost respectate indica¸ tiile privind alegerea din¸ til or artiﬁciali;
– dac˘a s-au realizat rapoartele de ocluzie în pozi¸ tia de rela¸ ti e centric˘a: planul ¸ si curbele de ocluzie;
– dac ˘a au fost realizate unit ˘a¸ tile masticatorii;
– se veriﬁc ˘a rapoartele intermaxilare.
Urm˘atoarele deﬁcien¸ te constatate pot ﬁ remediate de medic în c abinet:
-modiﬁc˘arileprivindpozi¸ tiadin¸ tilorfrontali: rot ˘ariînax,vestibulariz ˘ari,inocluziesagital ˘a,supraocluzie.
Urm˘atoarele deﬁcien¸ te sunt remediate prin colaborarea dintr e medic ¸ si tehnician:
– dimensiunea vertical ˘a determinat ˘a incorect;
– determinarea incorect ˘a a rela¸ tiei centrice;
– inocluzia la nivelul din¸ tilor laterali.
Urm˘atoarele deﬁcien¸ te sunt remediate de tehnicianul dentar:
– culoarea necorespunz ˘atoare a din¸ tilor artiﬁciali;
– gradul de cuspidare ¸ si dimensiunea vestibulo-oral ˘a a din¸ tilor laterali;
– montarea din¸ tilor laterali în afara crestei.
Dup˘a proba machetei în cavitatea bucal ˘a ¸ si corectarea eventualelor deﬁcien¸ te, se deﬁni-
tiveaz˘a baza machetei prin preg ˘atirea modelului de lucru ¸ si modelarea ﬁnal ˘a a machetei.
Preg˘atirea modelului are în vedere asigurarea men¸ tinerii ¸ si s tabilit˘a¸ tii viitoarei proteze ¸ si pro-
tec¸ tia unor zone ale câmpului protetic. În acest scop se exe cut˘a urm˘atoarele opera¸ tiuni:
•gravarea modelului la zona „Ah“ pentru perfectarea succiunii totale a protezei superioare. În
func¸ tie de gradul de rezilien¸ t ˘a a mucoasei, se graveaz ˘a cu spatula un ¸ san¸ t adânc de 1-2 mm ¸ si
2-5 mm l ˘a¸ time. ¸ Santul se graveaz ˘a cu un versant în pant ˘a dinspre anterior spre posterior ¸ si un
versantdrept posterior.
•foliereamodeluluise realizeaz ˘a pentru despov ˘ararea mucoasei unor zone ale câmpuluiprotetic, ¸ si
anume: papila incisiv ˘a, torusul palatin, torusul mandibular ¸ si eventualele exo stoze. Se realizeaz ˘a
cu folii de plumb sau cositor care se vor cimenta pe model. Tot prin folierea modelului se ob¸ tine
succiuneapar¸ tial ˘aprincamere devidcreate îninteriorulfe¸ tei mucozaleapr otezei.
12. CONFEC¸ TIONAREATIPARULUI
Tiparul este o pies ˘a intermediar ˘a în tehnologia protezei totale, necesar transfor-
m˘arii machetei în pies ˘a ﬁnit˘a. Este o pies ˘a cavitar ˘a care reprezint ˘a negativul ma-
chetei, delimitat ˘a de pere¸ ti gro¸ si ¸ si rezisten¸ ti. Tiparul se ob¸ tine prin opera¸ tiunea
de ambalare a machetei împreun ˘a cu modelul într-o chiuvet ˘a, în past ˘a de gips.
Înaintea opera¸ tiunii de ambalare se fac urm ˘atoarele preg ˘atiri:
15

– din¸ tii artiﬁciali se cur ˘a¸ t˘a de urmele de cear ˘a;
– macheta netezit ˘a ¸ si lustruit ˘a este degresat ˘a cu solven¸ ti organici;
– modelul împreun ˘a cu macheta se desprind din ocluzor sau articulator;
– dac˘a soclul modelului este voluminos, se reduce prin soclare.
Ambalarea este opera¸ tiunea prin care modelul împreun ˘a cu macheta sunt incluse în mas ˘a de ambalat.
În timpul acestei opera¸ tiuni, pozi¸ tia din¸ tilor ¸ si rela ¸ tia lor cu modelul nu trebuie s ˘a se modiﬁce.
Exist˘a trei metode de ambalare:
a)ambalarea în ambele p ˘ar¸ ti ale cuvetei, denumit ˘a ¸ si ambalare indirect ˘a sau f˘ar˘a val. Car-
acteristica acestei metode este c ˘a, dup˘a ambalare, la deschiderea conformatorului ¸ si eliminarea
cerii de machet ˘a, modelul se aﬂ ˘a într-o parte a tiparului, iar din¸ tii artiﬁciali în cealal t˘a parte;
b)ambalarea într-o parte a cuvetei, denumit ˘a ¸ si ambalare direct ˘a sau cu val, este foarte
rar folosit ˘a. Caracteristica metodei const ˘a în faptul c ˘a atât modelul cât ¸ si macheta
sunt cuprinse într-o parte a cuvetei, unde r ˘amân dup ˘a deschiderea tiparului, iar din¸ tii
sunt acoperi¸ ti pe fe¸ tele vestibular ˘a ¸ si ocluzal ˘a, respectiv incizal ˘a, de un „val“ de gips;
c)ambalarea mixt ˘aeste o combinarea celor dou ˘ametode, realizându-se par¸ tial cu val ¸ si par¸ tial f ˘ar˘a val.
Caracteristicametodeiconst ˘aînaceeac ˘aladeschidereaconformatorului,dup ˘aîndep˘artareacerii,oparte
din din¸ ti sunt în aceea¸ si jum ˘atate a cuvetei unde se aﬂ ˘a modelul, iar cealalt ˘a parte în a doua jum ˘atate.
Dup˘a confec¸ tionarea tiparului se realizeaz ˘a izolarea acestuia, opera¸ tiune prin care pere¸ tii
tiparului sunt acoperi¸ ti cu o pelicul ˘a de substan¸ t ˘a care are calitatea de a împiedica
aderarea pastei de acrilat de gipsul tiparului. Sunt folosi te urm˘atoarele substan¸ te:
– solu¸ tii alginice tip Pectizol, Izodent;
– clorura de calciu 30% ¸ si silicatul de sodiu 86%;
– solu¸ tii de amidon;
– lacuri siliconate tip Dentaﬂex-lac ¸ si Kissel-paste.
13. PREPARAREA ¸ SI ÎNDESAREA ACRILATULUI
Cantitatea de polimer-monomer difer ˘a în func¸ tie de dimensiunile protezei, dar
în medie sunt necesare 15-20 g pulbere ¸ si propor¸ tia coresp unz˘atoare de lichid.
Dozarea cantit ˘a¸ tilor de polimer ¸ si monomer se poate face în dou ˘a feluri:
– dozare volumetric ˘a, folosind un cilindru gradat;
– dozare ponderal ˘a prin cânt ˘arirea polimerului ¸ si monomerului în propor¸ tie de 2/1.
Foarte des se folose¸ ste un recipient din sticl ˘a sau por¸ telan în care se pun 6-8 ml
polimer peste care se adaug ˘a progresiv monomer pân ˘a la saturare. Dup ˘a omoge-
nizarea amestecului cu un baton de sticl ˘a, recipientul este acoperit cu o pl ˘acu¸ t˘a de sti-
cl˘a pentru a împiedica evaporarea monomerului. Amestecul tre ce prin trei st ˘ari ﬁzice:
16

– în prima faz ˘a, amestecul are aspectul de zah ˘ar umezit;
– în a doua faz ˘a, amestecul este lipicios ¸ si se trage în ﬁre;
– în a treia faz ˘a, amestecul ia forma unei paste netede, nelipicioase, cu
aspect de aluat, care se desprinde u¸ sor de pe pere¸ tii recip ientului.
Timpul în care amestecul trece prin cele trei faze este varia bil de la un mate-
rial la altul ¸ si depinde de temperatura pere¸ tilor recipie ntului ¸ si a mediului ambiant.
Temperatura crescut ˘a scurteaz ˘a timpul în care amestecul ajunge în faza a treia.
Opera¸ tiunea de „îndesare“ const ˘aîn introducerea pastei de acrilat în tipar. Pasta de acrila t este modelat ˘a
în form˘a de rulou ¸ si se introduce în jum ˘atatea de tipar în care se g ˘asesc din¸ tii, acoperindu-se toat ˘a zona
bazeiprotezei. Seaplic ˘aofoliedecelofanpestejum ˘atateatiparuluiîncares-aintroduspastadeacrilat ¸ si
se cupleaz ˘a cu cealalt ˘a jum˘atate. Tiparul se introduce într-o pres ˘a manual˘a sau hidraulic ˘a ¸ si se preseaz ˘a
lent ¸ si progresiv pân ˘a când marginile cuvetei vin în contact. Materialul acrilic introdus în tipar pu¸ tin în
exces, se elimin ˘a de-a lungul suprafe¸ tei de contact a celor dou ˘a jum˘at˘a¸ ti ale tiparului. Dup ˘a 5 minute,
tiparul se scoate din pres ˘a, se deschide, se îndep ˘arteaz˘a excesul de material ¸ si se elimin ˘a folia de colo-
fan controlându-se umplerea cavit ˘a¸ tii. Dup ˘a constatarea umplerii corecte a tiparului, urmeaz ˘a presarea
ﬁnal˘a timp de 20-30 de minute pentru a se asigura o mas ˘a acrilic˘a compact ˘a ¸ si o presiune constant ˘a.
14. POLIMERIZAREA ACRILATULUI
Este un procedeu chimic prin care pasta de acrilat trece din s tarea plastic ˘a în cea de corp solid.
Acrilatele din care se confec¸ tioneaz ˘a protezele sunt termopolimerizabile. Reac¸ tia
de polimerizare se declan¸ seaz ˘a din momentul punerii în contact a monomeru-
lui cu polimerul, dar este impulsionat ˘a ¸ si des ˘avârsit˘a cu ajutorul c ˘aldurii.
În prima faz ˘a de înc˘alzire, temperatura este de 60-70◦C pentru ca în interiorul tiparului s ˘a nu se
dep˘a¸ seasc˘a valoarea de 100,3◦C. Ridicarea temperaturii se face lent în 30 de minute pân ˘a la 60◦C
unde se men¸ tine 60 de minute. Dup ˘a acest interval de timp, temperatura se ridic ˘a lent în 30 de
minute la 100◦C, unde se men¸ tine înc ˘a 30 de minute, iar r ˘acirea tiparului se face lent, în vasul în
care a ﬁert. Timpul de polimerizare este de 150 de minute, în r itm lent, f ˘ar˘a a se dep ˘a¸ si valoarea
de 100,3◦C, temperatur ˘a la care monomerul ﬁerbe, se volatilizeaz ˘a ¸ si rezult ˘a o protez ˘a poroas˘a.
Polimerizarea se poate desf ˘a¸ sura sub inﬂuen¸ ta c ˘aldurii uscate sau a c ˘aldurii umede.
Polimerizareasubinﬂuen¸ tac ˘alduriiuscateserealizeaz ˘aînaparateasem ˘an˘atoarepupineluluiîntr-untimp
de 8-12 ore.
Polimerizarea sub inﬂuen¸ ta c ˘aldurii umede se realizeaz ˘a în aparate tip Autoclav sau într-un vas obi¸ snuit
cu ap ˘a.
Cuveta în care se aﬂ ˘a tiparul se scoate de la pres ˘a ¸ si se strânge într-un
cadru metalic cu ¸ surub numit „ring“ în care va sta pe durata p olimeriz˘arii.
15. DEZAMBALAREA, PRELUCRAREA
17

¸ SI LUSTRUIREA PROTEZELOR
Dezambalarea este opera¸ tiunea prin care proteza polimeri zat˘a este scoas ˘a din tipar. Cuveta r ˘ac-
it˘a este eliberat ˘a din ring ¸ si, cu un cu¸ tit introdus între jum ˘at˘a¸ tile conformatorului, se deschide
tiparul. Gipsul în care este încorporat ˘a proteza este îndep ˘artat în apropierea marginilor lu-
cr˘arii prin t ˘aiere cu spatula sau cu o dalt ˘a-trepan ac¸ tionat ˘a de motorul de tehnic ˘a dentar˘a.
Proteza îndep ˘artat˘a din tipar se spal ˘a sub un jet de ap ˘a ¸ si
se îndep ˘arteaz˘a cu o spatul ˘a resturile de gips aderent.
Prelucrarea protezei cuprinde opera¸ tiunile de planare ¸ s i netezire.
Planarea este opera¸ tiunea care urm ˘are¸ ste îndep ˘artarea plusurilor datorate excesului de material intro-
dus în tiparul care se închide imperfect. Îndep ˘artarea acestor plusuri se face cu freze pentru acrilat
sau cu pietre mari montate.
Netezirea este opera¸ tiunea prin care sunt îndep ˘artate micile rugozit ˘a¸ ti ale protezei, rezultate ﬁe
în urma model ˘arii insuﬁciente a machetei, ﬁe datorit ˘a izol˘arii necorespunz ˘atoare a tiparului.
Lustruirea este opera¸ tiunea prin care suprafe¸ tele exter ne ale protezei sunt ﬁnisate pân ˘a la ob¸ tinerea unui
luciu caracteristic. Opera¸ tiunea de lustruirese realize az˘a cu ajutorul motoruluiorizontal de tehnic ˘a den-
tar˘a la care se ata¸ seaz ˘a accesoriile pentru lustru: ﬁl¸ turi, perii ¸ si pufuri. Fol osirea ﬁl¸ turilor ¸ si periilor
devine eﬁcient ˘a prin intermediul unor paste de lustruit cu granula¸ tie ﬁn ˘a, speciﬁce diferitelor lucr ˘ari
protetice, care se interpun între instrumentul rotativ ¸ si piesa protetic ˘a. Pentru lustruirea pieselor din
acrilat se folosesc pulberea ﬁn ˘a de piatr ˘a ponce sau pulberea de cuar¸ t ¸ si feldspat în amestec cu ap ˘a.
Dup˘a lustruire, proteza se spal ˘a cu o solu¸ tie de detergen¸ ti cu ajutorul unei perii de unghi i.
16. APLICAREA PROTEZELOR
ÎN CAVITATEABUCAL ˘A
Aceasta faz ˘a cuprinde dou ˘a etape:
– în prima etap ˘a se efectueaz ˘a un control extrabucal al protezelor;
sunt observate pozi¸ tiile din¸ tilor, calitatea polimeriz ˘arii ¸ si prelucrarea;
– în a doua etap ˘a se efectueaz ˘a controlul în cavitatea bucal ˘a. Fiecare protez ˘a este controlat ˘a
separat pentru a se constata dac ˘a nu provoac ˘a dureri ¸ si dac ˘a se men¸ tine pe câmpul protetic.
CAPITOLUL IV
MONTAREA DIN¸ TILORÎN ZONA FRONTAL ˘A
IV.1. ALEGEREA DIN¸ TILORANTERIORI
18

Atât de divers în¸ teleas ˘a ¸ si interpretat ˘a, alegerea din¸ tilor anteriori apare ca rezultatul unei ev olu¸ tii
progresive în c ˘autarea unei armonii între dimensiunea, forma, culoarea ¸ s i materialul ﬁec ˘aruia din-
tre din¸ tii artiﬁciali ¸ si toate elementele generale ¸ si lo cale ale cadrului care le este oferit, adic ˘a:
tipul morfologic ¸ si constitu¸ tional al bolnavului, sexul , vârsta, temperamentul ¸ si personalitatea sa.
I. DIMENSIUNEA DIN¸ TILOR ANTERIORI
Lee raporteaz ˘a l˘a¸ timea din¸ tilor superiori la l ˘a¸ timea nasului. Distan¸ ta care separ ˘a fe¸ tele externe
ale celor dou ˘a aripi ale nasului corespunde celei care separ ˘a vârful cuspizilor celor doi canini su-
periori, iar l ˘a¸ timea incisivului central superior reprezint ˘a 1/4 din aceast ˘a distan¸ t˘a. L˘a¸ timea in-
cisivului central este egal ˘a cu l˘a¸ timea incisivului lateral plus jum ˘atate din l ˘a¸ timea caninului.
Indicele lui Lee.
Al¸ ti autori raporteaz ˘a l˘a¸ timea frontalilor la l ˘a¸ timea fe¸ tei: l ˘a¸ timea incisivului lateral este egal ˘a
cu 1/22 din l ˘a¸ timea fe¸ tei, iar l ˘a¸ timea caninului este egal ˘a cu 1/19 din l ˘a¸ timea fe¸ tei.
Practic, l ˘a¸ timea total ˘a a celor 6 din¸ ti frontali superiori este de obicei egal ˘a cu distan¸ ta
dintre cele dou ˘a linii ale caninilor, trasate pe bordurile de ocluzie. Se m ˘asoar˘a dis-
tan¸ ta cu o rigl ˘a ﬂexibil ˘a, apoi se alege o garnitur ˘a corespunz ˘atoare ca dimensiune.
Pentru Sears, suma diametrelor mezio-distale ale incisivi lor ¸ si ale caninilor superi-
ori este egal ˘a cu 1/3 din diametrul bizigomatic. Ea este de asemenea egal ˘a cu 1/3
din circumferin¸ ta cranian ˘a care trece prin glabela ¸ si prin punctul occipital posteri or.
L˘a¸ timea din¸ tilor frontali inferiori se alege în concordan ¸ t˘a cu a omologilor superi-
ori. Suma diametrelor celor ¸ sase frontali inferiori este e gal˘a cu 4/5 din suma diame-
trelor din¸ tilor frontali superiori, astfel încât în momen tul mont ˘arii, versantul mezial al
caninului superior s ˘a angreneze cu versantul distal al cuspidului caninului inf erior.
Dac˘a se vor realiza mont ˘ari atipice, se vor alege:
– din¸ ti mai la¸ ti, dac ˘a se va realiza o montare cu din¸ ti înghesui¸ ti;
– din¸ ti mai îngu¸ sti, dac ˘a se va realiza o montare cu diasteme ¸ si treme.
În˘al¸ timea din¸ tilor frontali superiori este aleas ˘a în func¸ tie de mai mul¸ ti factori care inﬂu-
en¸ teaz˘a gradul de vizibilitate a din¸ tilor: vârsta pacientului, l ungimea buzei superioare ¸ si gradul
ei de mobilitate, gradul de supraocluzie pe care l-a avut pac ientul când era dentat.
Vârsta
Odat˘a cu înaintarea în vârst ˘a, din¸ tii devin mai scur¸ ti prin uzur ˘a. În acela¸ si timp, tonusul
buzei superioare scade cu vârsta, buza acoperind mai mult di n¸ tii. La persoanele tinere,
când buza este relaxat ˘a, se pot vedea 2-3 mm din por¸ tiunea incizal ˘a a incisivilor centrali,
în timp ce la persoanele mai în vârst ˘a se poate vedea cel mult 1 mm sau din¸ tii pot ﬁ
acoperi¸ ti complet de buz ˘a. Desigur, exist ˘a largi varia¸ tii individuale în aceast ˘a privin¸ t ˘a.
Lungimea buzei superioare
19

În˘al¸ timea incisivului central superior se determin ˘a în raport cu nivelul pân ˘a la care se ridic ˘a marginea
buzeisuperioareînmomentulîncarepacientulrâde. Aceast ˘alimit˘asemarcheaz ˘apeceara ¸ sablonuluisu-
perior¸ sipoart ˘adenumireade„liniasurâsului“. Laacestniveltrebuies ˘aseplasezeînmodobi¸ snuitcoletul
incisivuluicentral superior, marginea incizal ˘atrebuinds ˘a vin˘alanivelulplanuluideorientare protetic ˘a.
În˘al¸ timea incisivului astfel determinat ˘a nu este întotdeauna respectat ˘a, ea trebuie corelat ˘a ¸ si cu
alte elemente, deoarece vizibilitatea din¸ tilor în timpul surâsului nu este aceea¸ si la to¸ ti indivizii.
În practic ˘a pot ap ˘area situa¸ tii speciale:
•Esteposibilcaîntreplanuldeocluzieal ¸ sablonului ¸ si „l iniasurâsului“s ˘aﬁedoar3-4 mm:
– dac˘a acest fapt se datoreaz ˘a excursiei limitate a buzei, coletul din¸ tilor trebuie
plasat la 3-4 mm deasupra marginii libere a buzei superioare în timpul surâsului;
– dac˘a dimensiunea vertical ˘a e subevaluat ˘a, se va determina D.V.O.
•Exist˘ao distan¸ t ˘afoartemareîntreplanuldeocluzie ¸ si „liniasurâsului“. Trebuiestabilitdac ˘a:
– pacientul avea din¸ tii foarte lungi;
– exist ˘a o vizibilitate mare a gingiei în timpul surâsului;
– D.V.O. nu este supraevaluat ˘a, situa¸ tie în care se corecteaz ˘a.
Când pacientul are buza superioar ˘a scurt ˘a, e posibil s ˘a se vad ˘a jum˘atate
din în˘al¸ timea centralului superior atunci când buza este relaxa t˘a. O buz ˘a
lung˘a poate acoperi din¸ tii în totalitate, chiar când pacientul este tân ˘ar.
Supraocluzia
În ocluzie adânc ˘a acoperit ˘a din¸ tii superiori vor ﬁ mai vizibili.
În privin¸ ta în ˘al¸ timii incisivului central, s-au f ˘acut diverse m ˘asur˘atori. Berry leag ˘a
în˘al¸ timea incisivului central de în ˘al¸ timea fe¸ tei, apreciind c ˘a acest raport este de 1/20.
O solu¸ tie foarte bun ˘a pentru a veriﬁca alegerea corect ˘a a dimensiunii incisivilor cen-
trali este montarea acestora pe bordura de ocluzie a ¸ sablon ului superior ¸ si aprecierea as-
pectului în colaborare cu pacientul. Când se lucreaz ˘a cu garnituri de din¸ ti prefabri-
cate, odat ˘a ales incisivul central, incisivul lateral ¸ si caninul se a rmonizeaz ˘a cu el.
În˘al¸ timea frontalilor inferiori se alege în concordan¸ t ˘a cu cea a frontalilor superiori, ¸ tinând
îns˘a seama de faptul c ˘a frontalii inferiori trebuie s ˘a ﬁe mai pu¸ tin vizibili decât omologii su-
periori. De regul ˘a, când dimensiunile din¸ tilor au fost bine alese, este vala bil˘a formula:
Lungimea fe¸ tei _Lungimea din¸ tilor
L˘a¸ timea fe¸ tei ** L ˘a¸ timea din¸ tilor.
20

II.FORMA DIN¸ TILORFRONTALI
Forma din¸ tilor frontali nu se supune niciunei reguli matem etice, dar
exist˘a corela¸ tii între fa¸ t ˘a ¸ si din¸ ti: o armonie dento-facial ˘a.
Înc˘adin1911,Williamsaar ˘atatc˘aformaincisivuluicentralsuperiorcorespundecu conturu lr˘asturnatal
fe¸ tei. Williams a clasiﬁcat forma fe¸ tei în p ˘atrat˘a, ovoidal ˘a ¸ si ascu¸ tit ˘a. Ast˘azi se ¸ stie c ˘a aceste corela¸ tii
sunt destul de rare. Totu¸ si aplicarea metodei lui Williams duce la rezultate estetice satisf ˘ac˘atoare.
Clasiﬁcarea formelorfacialeca ghidîn selec¸ tiaformeidi n¸ tilor.
A.p˘ atrat˘ a,B.ovoid˘ a,C.ascu¸ tit˘ a.
Muzi (1959) introduce no¸ tiunea de armonie dento-somato-f acial˘a, ar˘atând c˘a forma incisivilor
este corelat ˘a ¸ si cu forma general ˘a a corpului. În concep¸ tia sa, indivizii mici de statur ˘a au
din¸ ti mai scur¸ ti ¸ si mai la¸ ti, în timp ce indivizii mai îna l¸ ti au din¸ ti lungi ¸ si dreptunghiulari.
Lejoyeux consider ˘a c˘a forma din¸ tilor anteriori este inﬂuen¸ tat ˘a constant de mai mul¸ ti factori:
a)arhitectura facial˘aosoas˘a – orientarea a dou ˘a rigle a¸ sezate tangen¸ tial la procesele zigomalare ¸ si
la marginile bazale ale mandibulei permite clasiﬁcarea for mei incisivului central superior astfel:
– un tip p ˘atrat cu fe¸ tele proximale paralele;
– un tip triunghiular cu fe¸ tele proximale convergente în pa rtea inferioar ˘a;
– un tip ovoidal cu fe¸ te divergente, unde domin ˘a liniile curbe;
– tipurile mixte.
Formadin¸ tiloranterioriîn conformitatecu formafe¸ tei.
b)conturul p˘ar¸ tilormoi – unui nas lat de la baz ˘a pân˘a la extremitatea sa îi
va corespunde un dinte lat ¸ si p ˘atrat. Unui nas îngust la nivelul bazei îi va
corespunde un incisiv central cu un colet mai îngust decât ma rginea liber ˘a.
În plan sagital, proﬁlul pacientului are de asemenea inﬂuen ¸ t˘a asupra proﬁlului incisivului cen-
tral. Fruntea, nasul, obrajii intervin în alegerea din¸ til or anteriori. Unei frun¸ ti bom-
bate, unor obraji rotunzi trebuie s ˘a le corespund ˘a din¸ ti cu un contur asem ˘an˘ator; unei frun¸ ti
plate ¸ si unor obraji scobi¸ ti corespund din¸ ti pla¸ ti. Pro ﬁlul va ﬁ în general convex în
cazurile cuprinse în clasa a II-a Angle ¸ si concav în cazuril e din clasa a III-a Angle.
21

Inﬂuen¸ taproﬁluluipacientuluiasupraproﬁluluiincisiv uluicentral.
c) sexul pacientului
La femei, din¸ tii au linii mai blânde ¸ si mai rotunjite, form ele feminine ﬁind înscrise într-o sfer ˘a.
Din¸ tii masculini trebuie s ˘a confere for¸ t ˘a, vigoare, o oarecare aparen¸ t ˘a
de rigiditate, formele masculine ﬁind înscrise într-un cub .
Cu vîrsta îns ˘a, no¸ tiunea de sex se estompeaz ˘a, femeia tinde s ˘a
se virilizeze, iar b ˘arbatul s ˘a aib˘a tr˘as˘aturi mai pu¸ tin ferme.
d)vârsta – cu cât pacientul este mai în vârst ˘a, cu atât dintele este mai
scurt, cu o margine liber ˘a groas ˘a, iar punctele de contact iau adeseori
aspectul de suprafe¸ te de contact.
e)personalitatea pacientului – reprezint ˘a corela¸ tia cea mai diﬁcil ˘a, întrucât alegerea
din¸ tilor are un impact foarte mare asupra aspectului s ˘au ﬁzic în surâs ¸ si în vorbire.
Frush ¸ si Fischer, autori care s-au ocupat în special de den-
togenie, clasiﬁc ˘a personatit ˘a¸ tile pacien¸ tilor în trei categorii:
– viguro¸ sii – cu incisivi centrali foarte aparen¸ ti, cu alu r˘a robust ˘a ¸ si primitiv ˘a;
– delica¸ tii – cu incisivi centrali gracili, fragili ¸ si ¸ st er¸ si;
– intermediarii – constituind majoritatea, cu din¸ ti agrea bili, robu¸ sti în mod moderat, s ˘an˘ato¸ si ¸ si pl ˘acu¸ ti.
Se consider ˘a c˘a incisivul central reprezint ˘a partea concret ˘a a personalit ˘a¸ tii, în timp ce forma in-
cisivului lateral confer ˘a partea sa abstract ˘a. Cu cât pacientul este mai viguros, mai aspru, mai
dur, cu atât incisivul lateral seam ˘an˘a mai mult cu cel central ¸ si este dominat de acesta din
urm˘a. Cu cât pacientul este mai evoluat, mai intelectualizat sa u mai efeminat, cu atât inci-
sivul lateral este de o form ˘a mai pl ˘acut˘a, care atenueaz ˘a impresia creat ˘a de incisivul central.
Forma caninului trebuie de asemenea luat ˘a în considerare. Caninul este ascu¸ tit la tineri, la viguro ¸ si,
la agresivi; este p ˘atrat la pacien¸ tii robu¸ sti, în vârst ˘a; este rotunjit la femei, la persoanele blânde.
III.CULOAREA DIN¸ TILORFRONTALI
Constituie factorul cel mai important în alegerea din¸ tilo r, deoarece ar-
monia culorii este mai important ˘a decât cea a formelor.
Culoarea din¸ tilor este dominat ˘a de 4 elemente importante:
a) culoarea de baz ˘a;
b) str ˘alucirea ¸ si luminozitatea;
c) gradul de satura¸ tie;
d) transluciditatea.
a)Culoarea debaz ˘aestegalbenul(culoareadentinei)lacare seadaug ˘anuan¸ tedecenu¸ siu,albastru, roz.
22

b)Str˘alucirea sau luminozitateadepind de propor¸ tiade negru ¸ s i alb, care intr ˘a în compozi¸ tiaculorii. Cu
cât dintele este mai deschis, cu atât intr ˘a mai mult alb. Cu cât este mai închis, cu atât intr ˘a mai mult
negru. Aceast ˘a întunecare poate ﬁ ob¸ tinut ˘a de asemenea prin înl ˘aturarea luciului unei fe¸ te proximale.
c)Gradul de satura¸ tie este dat de cantitatea de culoare care i ntr˘a pe unitatea
de suprafa¸ t ˘a. Un dinte este mai saturat la colet fa¸ t ˘a de treimea incizal ˘a.
d)Transluciditatea, datorit ˘a smal¸ tului, este mai evident ˘a spre muchiile incizale.
Alegerea culorii se face în func¸ tie de numero¸ si factori:
Vârsta
Cu cât pacientul este mai în vârst ˘a, cu atât dintele este mai galben, mai pu¸ tin lu-
minos, mai saturat, mai pu¸ tin transparent. Acest fapt se da toreaz˘a în primul rând
uzurii, mai ales a marginii incizale transparente. De acest fapt trebuie s ˘a se ¸ tin ˘a
seama atunci când este necesar ˘a modiﬁcarea lungimii din¸ tilor frontali artiﬁciali.
Dac˘a pacientul este tân ˘ar, se va reduce din por¸ tiunea de colet, l ˘asând marginea translucid ˘a intact˘a.
Dac˘a pacientul este în vârst ˘a, se va reduce din marginea incizal ˘a, f˘acând dintele mai saturat.
Sexul
Din¸ tii sunt mai deschi¸ si la culoare la femei decât la b ˘arba¸ ti.
Personalitatea
La pacien¸ tii delica¸ ti, culoarea este mai deschis ˘a, la cei viguro¸ si este mai închis ˘a.
Cadrul cu care din¸ tii urmeaz ˘a s˘a se armonizeze : carna¸ tia, culoarea ochilor, culoarea p ˘arului etc.
Culoarea din¸ tilor omologi este identic ˘a, a celor vecini difer ˘a. În func¸ tie de culoarea incisivului cen-
tral superior, odat ˘a aleas˘a, incisivul lateral va ﬁ mai deschis, iar caninul mai închis decât centralul.
Primul premolar va avea aceea¸ si culoare cu incisivul centr al, continuând armonios grupul frontalilor.
Lejoyeux recomand ˘a ca alegerea din¸ tilor frontali s ˘a se fac ˘a în urm ˘atoarele condi¸ tii:
•Se vastabiliculoarealaluminazilei, înoreledeluminozit atemaxim ˘a. Excep¸ tiefacsitua¸ tiilecând
pacientul este actor de cinema sau televiziune, când ne vom p lasa în condi¸ tii apropiate de cele în
care acestaî¸ siexercit ˘aprofesiunea.
•Se a¸ seaz˘a pacientul în fa¸ ta ferestrei, care nu trebuie expus ˘a spre sud, pentru a ob¸ tine o lumin ˘a
difuz˘a.
•Se umeze¸ ste cheia de culori. Dac ˘a se folosesc pentru alegerea culorii din¸ tii extra¸ si ai pa cientului,
ace¸ stiatrebuiedeasemeneaumezi¸ ti.
•Se privesc din¸ tii 5-10 secunde, apoi privirea trebuie s ˘a alunece spre fa¸ ta pacientului, reconstituind
mintalefectulestetic. Nutrebuies ˘aced˘amdorin¸ teipacien¸ tilorcarevordin¸ ticaîntinere¸ te,d eschi¸ si
laculoare, care atrag aten¸ tiaasupraprotezei prin aspect ulnenatural.
23

•Cea maibun ˘averiﬁcare estemontareacelor ¸ sasefrontalipe ¸ sablonul deocluziesuperior.
În concluzie, alegerea din¸ tilor frontali presupune asigu rarea unei armonii între m ˘arimea, forma
¸ si culoarea acestora ¸ si toate elementele cadrului în care vor func¸ tiona ¸ si care sunt: sexul,
vârsta, personalitatea, tipul constitu¸ tional, forma fe¸ tei ¸ si pozi¸ tia din¸ tilor fa¸ t ˘a de buze.
Individualizarea coloristic˘ a a din¸ tilor
frontali cu ajutorul truselor de machiaj.
IV.MATERIALUL DINCARESUNT
CONFEC¸ TIONA¸ TIDIN¸ TII ARTIFICIALI
Din¸ tii artiﬁciali sunt confec¸ tiona¸ ti din por¸ telan, r ˘a¸ sini acrilice sau materiale com-
pozite. Fabricile produc ˘atoare realizeaz ˘a garnituri de din¸ ti de m ˘arimi, forme ¸ si cu-
lori extrem de diferite, astfel încât practicianul are o lar g˘a libertate de alegere.
Din punct de vedere estetic ¸ si func¸ tional, atât din¸ tii di n por¸ telan, cât ¸ si din¸ tii din
acrilat sau compozit pot ﬁ considera¸ ti la fel de buni pentru înlocuirea din¸ tilor frontali.
1. DIN¸ TII ARTIFICIALI DIN ACRILAT
Sunt utiliza¸ ti frecvent datorit ˘a unor avantaje:
24

– pot ﬁ realiza¸ ti atât industrial, cât ¸ si manufactural;
– se prelucreaz ˘a ¸ si se lustruiesc u¸ sor;
– permit individualizarea ocluzal ˘a repetat ˘a;
– permit modiﬁc ˘ari de form ˘a ¸ si volum pe proteza ﬁnit ˘a;
– se solidarizeaz ˘a cu ¸ saua protezei printr-o leg ˘atur˘a chimic ˘a;
– pre¸ tul de cost este sc ˘azut.
Dezavantajele din¸ tilor confec¸ tiona¸ ti din acrilat sunt :
– se abrazeaz ˘a având rezisten¸ t ˘a sc ˘azut˘a;
– sunt penetra¸ ti de germeni ¸ si saliv ˘a;
– prezint ˘a instabilitate cromatic ˘a.
Din¸ tii din acrilat pot ﬁ realiza¸ ti industrial sau manufac tural în laboratorul de tehnic ˘a dentar˘a:
Din¸ tii din acrilat realiza¸ ti industrial
Metacrilatul de metil este polimerizat în ¸ stan¸ te metalic e la presiuni de 6-8 atmosfere ¸ si regim termic
de câteva ore. Polimerizarea realizat ˘a în aceste condi¸ tii ofer ˘a din¸ tilor din acrilat calit ˘a¸ ti superioare:
– au rezisten¸ t ˘a mai ridicat ˘a la abraziune;
– au o structur ˘a mai compact ˘a, ﬁind mai greu penetra¸ ti de germeni ¸ si saliv ˘a;
– datorit ˘a gradului sc ˘azut de penetrare, î¸ si p ˘astreaz˘a mai mult timp culoarea;
– au un grad de transluciditate ¸ si nuan¸ te coloristice asem ˘an˘atoare din¸ tilor naturali.
Din¸ tiartiﬁcialidinacrilatrealiza¸ tiindustrial.
Din¸ tii din acrilat realiza¸ ti manufactural
Pot ﬁ confec¸ tiona¸ ti în tipare metalice sau în tipare din gi ps.
a)în tipare metalice – din¸ tii au urm ˘atoarele caracteristici:
– au structur ˘a relativ dens ˘a;
– sunt penetra¸ ti de saliv ˘a mai greu, p ˘astrându-¸ si mai mult timp culoarea;
– sunt relativ rezisten¸ ti la abraziune;
– necesit ˘a o prelucrare minim ˘a, având suprafe¸ te netede ¸ si un grad de lustru;
– necesit ˘a un timp mai scurt pentru confec¸ tionare.
b)în tipare din gips – din¸ tii au urm ˘atoarele caracteristici:
– au o structur ˘a imperfect ˘a;
– sunt penetra¸ ti cu u¸ surin¸ t ˘a de saliv ˘a ¸ si germeni, impregnându-se u¸ sor;
– prezint ˘a instabilitate cromatic ˘a;
– se abrazeaz ˘a cu u¸ surin¸ t ˘a;
25

– necesit ˘a o prelucrare intens ˘a, în special pentru ob¸ tinerea luciului;
– necesit ˘a un timp mai lung pentru confec¸ tionare.
c) în amprente-tipar din silicon.
De¸ si amprentele-tipar din silicon pot ﬁ folositede mai mul teori, metodaeste rar aplicat ˘a, necesitând un
timpmaimaredelucru,iardin¸ tiiob¸ tinu¸ tiauacelea¸ sic aracteristicicuceiconfec¸ tiona¸ tiîntiparedegips.
2. DIN¸ TII ARTIFICIALI DIN CERAMIC ˘A
Din¸ tii din ceramic ˘a au urm ˘atoarele caracteristici:
– au transluciditate ¸ si culoare identice cu ale din¸ tilor n aturali;
– nu se abrazeaz ˘a, men¸ tinând ocluzia func¸ tional ˘a;
– au structur ˘a compact ˘a, impenetrabil ˘a;
– prezint ˘a stabilitate cromatic ˘a.
Din¸ tii din ceramic ˘a sunt utiliza¸ ti rar la proteza total ˘a datorit ˘a urm˘atoarelor dezavantaje:
– pot ﬁ adapta¸ ti cu mare diﬁcultate la dimensiunile modelel or, dar cu riscul desﬁin¸ t ˘arii reten¸ tiilor
mecanice;
– fe¸ tele vizibile nu pot ﬁ prelucrate pentru c ˘a pierd luciul;
– se ﬁxeaz ˘a mecanic pe baza protezei, putându-se desprinde. În acest
caz dintele desprins este înlocuit cu un dinte de acrilat sau compozit;
– contactul din¸ tilor de pe cele dou ˘a proteze produce un zgomot caracteristic („zgomot de casta gnete“);
– sunt casan¸ ti, fracturându-se u¸ sor;
– au pre¸ t de cost ridicat;
– laboratorul trebuie s ˘a posede garnituri numeroase;
– de regul ˘a, se recomand ˘a montarea din¸ tilor frontali din ceramic ˘a ¸ si a celor laterali din acrilat sau com-
pozit.
Din¸ tiartiﬁcialirealiza¸ tidinceramic˘ a.
3. DIN¸ TII ARTIFICIALI DIN COMPOZIT
Prezint˘a urm ˘atoarele caracteristici:
– rezisten¸ t ˘a la abraziune mai mare decât a din¸ tilor din acrilat;
– stabilitate coloristic ˘a superioar ˘a din¸ tilor din acrilat;
– reten¸ tionarea de baza protezelor se face chimic;
– pre¸ t de cost mai mare decât al din¸ tilor din acrilat, dar in ferior din¸ tilor din ceramic ˘a.
Din¸ tiartiﬁcialirealiza¸ tidin r˘ a¸ sinicompozite.
IV.2. MONTAREA CLASIC ˘A
26

Din¸ tii artiﬁciali se monteaz ˘a dup˘a anumite reguli împ ˘ar¸ tite în dou ˘a categorii:
•reguligeneraledemontare;
•reguliindividualesau particularedemontare, pentruﬁeca re dinteînparte.
Aceste reguli au fost stabilite de Alfred Gysi care folose¸ s te din¸ ti anato-
formi de forme ¸ si dimensiuni identice cu ale din¸ tilor natu rali.
A. Reguli generale de montare a din¸ tilor anteriori
1.Fiecare dinte articuleaz ˘a cu doi antagoni¸ sti formând unit ˘a¸ ti masticatorii. Fac excep¸ tie in-
cisivul central inferior ¸ si ultimul molar superior care ar ticuleaz˘a cu un singur antagonist.
2.Fe¸ tele vestibulare ale din¸ tilor frontali superiori treb uie s˘a se înscrie exact în curba vestibular ˘a
a ¸ sablonului. Din ra¸ tiuni ﬁzionomice, din¸ tii frontali s uperiori pot ﬁ monta¸ ti în afara crestei.
3.Marginea incizal ˘a a frontalilor superiori trebuie s ˘a corespund ˘a planului de orientare protetic ˘a.
4.Incisivii inferiori au axele verticale paralele ¸ si margin ile incizale în general la acela¸ si nivel.
5. Incisivii inferiori se monteaz ˘a cu marginea incizal ˘a înclinat ˘a c˘atre
vestibular, dar f ˘ar˘a s˘a ias˘a în afara perimetrului de sprijin oferit de
creasta edentat ˘a.
6. De câte ori este posibil, în regiunea frontal ˘a se real-
izeaz˘a o supraocluzie de 1-2 mm ¸ si o inocluzie sagital ˘a.
OCLUZIA ÎN REGIUNEA FRONTAL ˘A
În realizarea ocluziei frontale se ¸ tine seama de dorin¸ ta p acientului pen-
tru restabilirea unei ﬁzionomii corecte, care implicit va a sigura ¸ si o fon-
a¸ tie corect ˘a, dar ¸ si de condi¸ tiile de stabilitate ¸ si de raportul dint re creste.
În marea majoritate a cazurilor, pacien¸ tii accept ˘a cu u¸ surin¸ t ˘a o supraocluzie minim ˘a,
de 1-2 mm, care satisface ﬁzionomia, fona¸ tia ¸ si stabilita tea în condi¸ tii acceptabile.
În cazurile deosebite, când o supraocluzie mare este indica t˘a ¸ si din cauza tul-
bur˘arilor fonetice grave, mai ales la emisiunea fonemelor „F“, „V“ ¸ si „S“, se real-
izeaz˘a o supraocluzie impus ˘a, printr-o distan¸ tare în sens orizontal, între fe¸ tele or ale
ale din¸ tilor superiori ¸ si fe¸ tele vestibulare ale din¸ ti lor inferiori (inocluzie sagital ˘a).
Ocluzia frontal ˘a cap la cap, considerat ˘a la denta¸ ti una dintre cele mai echili-
brate, realizat ˘a la protezele totale, creaz ˘a o serie de neajunsuri, cum ar ﬁ:
– presiuni mari ¸ si permanente asupra câmpului protetic ¸ si gr˘abirea ritmului de atroﬁere;
– presiuni permanente în regiunea frontal ˘a superioar ˘a, unde din¸ tii se monteaz ˘a de
obicei în afara crestei ¸ si creaz ˘a un pericol de sl ˘abire a stabilit ˘a¸ tii protezei.
27

Din aceste cauze, ocluzia cap la cap se indic ˘a numai la dorin¸ ta expres ˘a a pa-
cientului pentru refacerea func¸ tiei ﬁzionomice, sau când raportul dintre creste
este nefavorabil realiz ˘arii unei supraocluzii obi¸ snuite (progna¸ tie mandibular ˘a).
Ocluzia frontal ˘a invers˘a se realizeaz ˘a foarte rar din cauza inﬂuen¸ tei nefavorabile asupra ﬁzion omiei.
B. Reguli individuale de montare a din¸ tilor anteriori
Aceste reguli dau posibilitatea mont ˘arii din¸ tilor într-un aranjament ce corespunde pacien¸ ti lor tineri,
la vârsta de 20 – 30 de ani, ﬁind numit ˘a montare ideal ˘a. Pozi¸ tia ﬁec ˘arui dinte este apre-
ciat˘a la valori medii, care favorizeaz ˘a raporturi ideale dento-dentare. Nu corespunde vârstei
avansate a edentatului total, dar cunoa¸ sterea acestei met ode d˘a posibilitatea adapt ˘arii mont ˘arii la
vârsta pacientului. Pentru ﬁecare dinte exist ˘a reguli individuale de montare care precizeaz ˘a:
– orientarea fa¸ t ˘a de planul de ocluzie;
– direc¸ tia axului longitudinal în sens vestibulo-oral;
– direc¸ tia axului longitudinal în sens mezio-distal.
Aceste reguli sunt:
1.Incisivulcentralsuperiorestedintelecucareseîncepemo ntareapearcadamaxilar ˘a. Sea¸ seaz ˘acufa¸ ta
mezial˘a pe liniamedian ˘a, iar marginea incizal ˘a vineîn contact cu planul de orientare ocluzal ˘a reprezen-
tat de pl˘acu¸ ta lui Pedro Saizar sau, pentru metoda lui Gysi, de o plac u¸ t˘a de sticl˘a. Axul longitudinal al
coroanei,privitdinsprevestibular,areoînclinaredista l˘ade2-3◦¸ si,privitdinspreproximal,areoînclinare
vestibulo-palatinal ˘a de 5-8◦, uneori 10◦, marginea incizal ˘a ﬁind vestibularizat ˘a iar coletul oralizat.
Cei doi incisivi centrali, a¸ seza¸ ti de o parte ¸ si de alta a l iniei mediane, prez-
int˘a o mic ˘a diverge¸ t ˘a spre colet rezultat ˘a din înclinarea axelor lor spre distal.
2.Incisivul lateral superior se monteaz ˘a cu axul longitudinal înclinat cu 3-5◦, iar în sens palati-
nal cu 6-10◦, uneori 12◦, coletul ap ˘arând înfundat spre palatinal comparativ cu cel al incisivu –
lui central. Marginea incizal ˘a se situeaz ˘a la 0,5-1 mm distan¸ t ˘a de planul de orientare ocluzal ˘a.
3.Caninul superior se monteaz ˘a cu axul longitudinalînclinat distal cu 1,5-2◦, iar spre palatinal cu 3-6◦.
Coletul s˘au apare proeminent în vestibul. Atinge planul de orientare ocluzal˘a cu vârful cuspidului s ˘au.
4.Incisivul central inferior se monteaz ˘a cu axul longitudinal aproape vertical. Fa¸ ta
mezial˘a se plaseaz ˘a în contact cu linia median ˘a, iar marginea incizal ˘a spre înapoi,
sub marginea incizal ˘a a incisivului central superior care îl acoper ˘a cu 1-2 mm.
5.Incisivul lateral inferior se monteaz ˘a asem˘an˘ator cu incisivul central inferior. Marginea in-
cizal˘a se situeaz ˘a cu 0,5-1 mm mai sus fa¸ t ˘a de incisivul central ¸ si are contact cu treimea
distal˘a a incisivului central superior ¸ si cu treimea mezial ˘a a incisivului lateral superior.
6.Caninul inferior se monteaz ˘a cu coletul distalizat 1◦¸ si u¸ sor vestibularizat,
iar cuspidul orientat lingual. Axul caninului este converg ent la linia median ˘a.
28

Montarea din¸ tilor frontali urm ˘are¸ ste realizarea unor armonii dento-dentare ¸ si dento-f aciale cu rol în
refacerea ﬁzionomiei pacientului corespunz ˘atoare vârstei. Montarea din¸ tilor frontali trebuie f ˘acut˘a
în a¸ sa numitul „spa¸ tiu neutral“ care reprezint ˘a locul unde se neutralizeaz ˘a presiunile exercitate din
afar˘a pe buze ¸ si din ˘auntru pe limb ˘a. În acest fel se ob¸ tine o stabilitate maxim ˘a a protezelor.
IV.3. MONTAREA INDIVIDUALIZAT ˘A
Numit˘a ¸ si montare gerontologic ˘a, tehnica urm ˘are¸ ste realizarea unor arcade dentare
corespunz ˘atoare vârstei pacientului. Caracteristicile speciﬁce in volu¸ tiei aparatu-
lui dento-maxilar se ob¸ tin prin inegalit ˘a¸ ti de culoare, pete ¸ si ﬁsuri ale smal¸ tu-
lui, imitarea unor migr ˘ari dentare cu înghesuiri sau spa¸ tieri interdentare.
Pentrurealizareauneimont ˘arigerontologice,practicianulvaîncercas ˘arespectesistematicordineaurm ˘a-
toarelor etape:
– examenul documentelor preextrac¸ tionale;
– aprecierea aspectului general al p ˘ar¸ tii vizibile;
– ameliorarea pozi¸ tiei ﬁec ˘arui dinte;
– aranjarea special ˘a, cât mai pl ˘acut˘a, a ansamblului;
– valoarea falsei gingii ¸ si aspectul papilelor interdenta re;
– echilibrul mecanic;
– proba fonetic ˘a ﬁnal ˘a.
Examenul documentelor preextrac¸ tionale, cum ar ﬁ fotogra ﬁile, mulajele, vechile proteze par¸ tiale, pot
da unele indica¸ tii. Dispozi¸ tia ini¸ tial ˘a a blocului anterior va ﬁ totu¸ si imitat ˘a cu pruden¸ t ˘a, în special
în cazurile de malpozi¸ tie sau de malrela¸ tie. În absen¸ ta u nor date valabile, temperamentul, tipul con-
stitu¸ tional, sexul, personalitatea, vârsta edentatului ¸ si sim¸ tul estetic r ˘amân ghizii cei mai importan¸ ti.
Incisivii centrali sunt actorii principali, care traduc ca racterul major al personalit ˘a¸ tii. Sunt primii din¸ ti
care sev˘ad;importan¸ talorrezid ˘aînpozi¸ tiapearcad ˘a. Dac˘apozi¸ tialorestecorect ˘a, to¸ ticeilal¸ tidin¸ tivor
avea o pozi¸ tie corect ˘a. Rela¸ tia incisivilor centrali între ei ¸ si varia¸ tia poz i¸ tiei unuia în raport cu cel ˘alalt,
de grade mai mult sau mai pu¸ tin importante, poate s ˘a dea un efect adi¸ tional de for¸ t ˘a ¸ si de vigoare.
Astfel:
– doi incisivi centrali formând un unghi ascu¸ tit subliniaz ˘a un temperament îndr ˘azne¸ t;
Unghiulascu¸ titformatdedoiincisivicentrali.
– unghiul c ˘atre oral existent între cei doi incisivi centrali sublinia z˘a un caracter înd ˘ar˘atnic;
Unghiul c˘ atre oral format de doi incisivi centrali.
– deplasarea c ˘atre vestibular a unui incisiv central accentueaz ˘a impresia de for¸ t ˘a;
Deplasarea c˘ atre vestibular a incisivului central.
– coborârea celor doi incisivi centrali imprim ˘a o not ˘a vesel ˘a, simpatic ˘a.
29

La b˘arbat, imediat ce buza superioar ˘a îi dezv ˘aluie, incisivii centrali superiori tre-
buie s˘a ﬁe cei mai aparen¸ ti. Ei vor ﬁ pu¸ si în eviden¸ t ˘a printr-o rota¸ tie vestibulo-
distal˘a, accentuat ˘a prin rota¸ tia mezio-lingual ˘a a incisivului lateral. Înc ˘alecarea centralu-
lui peste lateral aspre¸ ste pu¸ tin expresia ﬁzionomic ˘a ¸ si d˘a un aspect mai voluntar.
Înc˘ alecarea incisivilor centrali peste incisivii latera li.
La femeie, valoarea incisivului central va ﬁ mascat ˘a printr-o înc ˘alecare a acestuia
de c˘atre incisivul lateral în rota¸ tie mezio-vestibular ˘a. Pentru a i se vedea cât mai
mult fa¸ ta mezial ˘a, rota¸ tia incisivului central este recomandat ˘a în special la femei.
Înc˘ alecarea incisivilor laterali peste incisivii centra li.
•Incisivii laterali accentueaz ˘a sau mascheaz ˘a importan¸ ta incisivilor centrali. Ei reprezint ˘a partea
cea mai sensibil ˘a ¸ si cea mai subtil ˘a a personalit ˘a¸ tii. Astfel, pentru a i se vedea cât mai mult fa¸ ta
meziala, rota¸ tiaincisivuluilateralesterecomandat ˘aîn speciallafemei.
•Caniniidomin ˘aincisiviilateralidinpunctdevederealculorii,formei ¸ sipozi¸ tiei. Eiadaug ˘asurâsu-
luiotr˘as˘atur˘adefor¸ t˘asaudedelicate¸ te,deb ˘atrâne¸ tesaudetinere¸ te. Eiregleaz ˘avaloareaspa¸ tiului
liber sau a coridorului situat între fa¸ ta vestibular ˘aa din¸ tilorposteriori ¸ si unghiul comisurilor. Poz-
i¸ tia corect ˘a a caninului ¸ si rota¸ tia sa distal ˘a împiedic ˘a formarea unui surâs de la un molar la altul.
La b˘arbat, fa¸ ta mezial ˘a a caninului va ﬁ pus ˘a în relief printr-o rota¸ tie disto-lingual ˘a, în˘asprind
astfel aspectul montajului. Vestibularizarea caninului a spre¸ ste expresia ¸ si confer ˘a un as-
pect de agresivitate. La femeie, va ﬁ c ˘autat˘a o linie mai blând ˘a pentru canini.
•Nu se recomand ˘a realizarea iregularit ˘a¸ tilor lipsite de armonie sau prea accentuate. To-
tu¸ si, vârsta poate determina modiﬁcarea moderat ˘a a axei din¸ tilor anteriori sau realizarea di-
astemelor. Acesteanuvorap ˘areaniciodat ˘aîntreincisiviicentrali,cimaidegrab ˘aîntreincisivul
lateral ¸ sicanin. Elenu vorﬁ niciodat ˘asimetrice,ci adeseori inegale.
•Liniacoletului nu trebuie plasat ˘a la acela¸ si nivel. Coletul incisivuluicentral superiore ste mai
susdecât al lateralului,iaralcaninuluimai susdecât al ce ntralui.
Linia coletului nu se plaseaz˘ a la acela¸ si nivel.
•Linia general ˘a a marginii incizale este mai curb ˘a la persoanele tinere ¸ si în special la femei.
Rotunjirea mai accentuat ˘a a unghiurilor meziale ¸ si distale subliniaz ˘a caracterul de blânde¸ te
¸ si de feminitate. Dac ˘a pacientul este un b ˘arbat, linia incizal ˘a va ﬁ continu ˘a sau discontinu ˘a,
dar întotdeauna orizontal ˘a cu accentuarea unghiurilor distale. În ambele cazuri ea ti nde s˘a se
orizontalizezelapersoaneleîn vârst ˘a. Uneori,liniaincizal ˘aareoform ˘acurb˘acu concavitatea
orientat˘aîn jos,spremandibul ˘a,ceea ceimprim ˘aunaspect trist,desuferin¸ t ˘a.
30

Linia general˘ a a marginii incizale.
•Linia surâsului constituie de asemenea un ghid important. M arginea liber ˘a a incisivilor superiori
trebuie s˘a se armonizeze ¸ si s ˘a r˘amân˘a paralel˘a cu marginea liber ˘a a buzei inferioare atunci când
pacientul surâde. În cazurile medii, ¸ tinând seama de vârst a ¸ si de tipul constitu¸ tional, marginea
incisivuluicentral este aparent ˘a pe o în˘al¸ timede 3 mm la femeile tinere, 2 mm la b ˘arba¸ tii tineri ¸ si
0 mmlao vârst ˘amedie. Eadisparesub buzasuperioar ˘alapersoanelemaiîn vârst ˘a.
Rolul estetic al gingiei artiﬁciale
•Gingia artiﬁcial ˘a intervine în ﬁzionomie prin volum, modelaj ¸ si culoa-re. V olumul gingiei artiﬁ-
ciale trebuie s ˘a redea un contur armonios buzelor, s ˘a estompeze ¸ san¸ turileîn concordan¸ t ˘a cu vârsta
pacientului, s ˘a ofere mu¸ schilor condi¸ tii optime de ac¸ tiune. În plan sag ital, procesul alveolar su-
perior natural care se înlocuie¸ ste este oblic înapoi ¸ si în sus. El formeaz ˘a întotdeauna un unghi cu
incisivii centrali. Este necesar ˘a respectarea acestui aspect sagital al gingiei artiﬁciale pentru a da
buzei superioareforma, grosimea ¸ silungimeacât mainatur ale.
•Înplanorizontal,conturulgingieiartiﬁcialetrebuies ˘aﬁeînarmoniecuacelaalarhitecturiifaciale
osoase. Elvaﬁp ˘atrat, triunghiularsau ovoidal,darînrela¸ tiedirect ˘acu formafe¸ tei.
•În plan frontalseanalizeaz ˘a 3 zone:
– zona superioar ˘a a gingiei artiﬁciale trebuie s ˘a restaureze simultan func¸ tia, fona¸ tia ¸ si estetica;
– zona mijlocie a gingiei artiﬁciale trebuie s ˘a ﬁe convex ˘a f˘ar˘a excese. Ea va ﬁ sculp-
tat˘a pentru a sublinia eminen¸ tele radiculare. Fiecare spa¸ ti u interdentar va ﬁ scobit;
– zona inferioar ˘a a gingiei artiﬁciale în contact cu din¸ tii este cea mai apar ent˘a, relieful mucoasei gin-
givale ¸ si al papilelor interdentare jucând un rol foarte im portant. În unghi ascu¸ tit la tineri, vârful
papilei interdentare se rotunje¸ ste ¸ si se înal¸ t ˘a progresiv. Avansând în vârst ˘a, ea devine mai neted ˘a,
dar r˘amâne totdeauna convex ˘a în toate direc¸ tiile, dup ˘a un unghi de aproximativ 45◦. Ea trebuie s ˘a
se termine la punctul de contact, pentru a evita formarea dep ozitelor de tartru ¸ si de alimente. Cu-
loarea este în general mai închis ˘a la b˘arbat decât la femeie. Cu vârsta devine mai pu¸ tin vie, dar în
armonie cu mucoasele înconjur ˘atoare. Local, culoarea este mai deschis ˘a deasupra coletului din¸ tilor –
ea subliniaz ˘a astfel tensiunea ¸ tesuturilor situate la nivelul r ˘ad˘acinilor. Gingia este mai închis ˘a la cu-
loare în ¸ san¸ turile interradiculare, la nivelul frenuril or, al inser¸ tiilor ¸ si al liniei de reﬂexie a mucoasei.
Acrilatele care au în structur ˘a vini¸ soare dau un aspect estetic deosebit.
În situa¸ tiile în care se impune folosirea unui acrilat tran sparent (în stomatopatii protetice), realizarea
în totalitate a bazei din acest material d ˘a un aspect artiﬁcial, lipsit de via¸ t ˘a. De aceea, este bine ca în
por¸ tiunilevestibularevizibiles ˘aﬁeutilizattotu¸ siunacrilatroz,cares ˘asepiard ˘atreptatînceltransparent.
31

Tehnici de montare a din¸ tilor anteriori
1. Mont˘ari în anomalii dento-maxilare
a)montarea cu ocluzie distalizat ˘a se realizeaz ˘a la pacien¸ tii care în perioada de den-
ta¸ tie au avut un spa¸ tiu de inocluzie sagital ˘a datorit ˘a prognatismului maxilar, proalve-
oliei maxilare sau retrognatismului mandibular. La ace¸ st i pacien¸ ti, se realizeaz ˘a în
regiunea frontal ˘a o supraocluzie mare ¸ si o inocluzie sagital ˘a mare. Uneori se poate
încerca realizarea unui contact al incisivilor inferiori c u un platou retroincizal superior.
b)montarea cu ocluzie mezializat ˘a se realizeaz ˘a la pacien¸ tii care în perioada de denta¸ tie au prezentat
progenie sau ocluzie labiodont ˘a urmate de o atroﬁe marcant ˘a a maxilarelor dup ˘a edentare. Montarea
din¸ tilor artiﬁciali se realizeaz ˘a în zona frontal ˘a în ocluzie labiodont ˘a, iar dac ˘a nu este posibil, se
va men¸ tine ocluzia invers ˘a. În cazul mont ˘arii labiodonte, frontalii superiori sunt monta¸ ti în afar a
crestei cu înclinare vestibular ˘a, iar frontalii inferiori se monteaz ˘a pe creast ˘a, cu înclinare lingual ˘a.
c)montarea în ocluzie adânc ˘a se realizeaz ˘a la pacien¸ tii care în sens vertical au avut
din¸ tii frontali inferiori acoperi¸ ti jum ˘atate din în ˘al¸ time. La ace¸ sti pacien¸ ti, dup ˘a edentare,
crestele alveolare sunt foarte voluminoase în regiunea fro ntal˘a comparativ cu regiunea later-
al˘a. Montarea din¸ tilor artiﬁciali se face cu o supraocluzie f rontal˘a, dar se asigur ˘a ¸ si o in-
ocluzie sagital ˘a de 2-3 mm pentru a permite mandibulei s ˘a execute liber mi¸ scarea de propulsie.
Din¸ tii artiﬁciali pot ﬁ confec¸ tiona¸ ti cu colet fals, rid icat pe versantul vestibular al ¸ seii.
2. Montarea dup˘a repere antropometrice
Aceast˘a tehnic˘a de montare este indicat ˘a în situa¸ tiile când atroﬁa maxilarelor nu este prea mare, i ar
rapoartele interalveolare nu sunt mult modiﬁcate. Caracte ristica metodei este situarea fe¸ telor vestibu-
lare ale incisisivilor centrali ¸ si caninilor superiori fa ¸ ta de unele repere anatomice situate pe maxilar.
Astfel, incisivii centrali superiori se monteaz ˘a cu fe¸ tele vestibulare la o distan¸ t ˘a de 8-9 mm
de mijlocul papilei incisive, iar caninii superiori se mont eaz˘a cu fe¸ tele vestibulare la o dis-
tan¸ t˘a de 10-11 mm de extremitatea extern ˘a a primei rugi palatine. Linia care une¸ ste vâr-
furile cuspizilor caninilor trece prin mijlocul papilei in cisive. Marginile incizale ale din¸ tilor
frontali superiori sunt situate cu 2-3◦mai vestibular fa¸ t ˘a de colet care este orientat palatinal.
3. Montarea miotonic˘a
Pentru asigurarea stabilit ˘a¸ tii protezelor, în special a celei mandibulare, din¸ tii t rebuie monta¸ ti ¸ tinând
cont de tonicitatea mu¸ schilor orbicular al buzei ¸ si bucci nator ¸ si de tonicitatea, volumul ¸ si pozi¸ tia
limbii. Din¸ tii se monteaz ˘a spre oral când exist ˘a o tonicitate crescut ˘a a mu¸ schiului orbicular al
buzelor, asociat ˘a cu o limb ˘a mic˘a. Tot în aceast ˘a pozi¸ tie se monteaz ˘a din¸ tii dac ˘a pacientul are
o malforma¸ tie congenital ˘a a buzei superioare, buz ˘a de iepure. Din¸ tii se monteaz ˘a spre vestibu-
lar când orbicularul buzelor are o tonicitate sc ˘azut˘a, asociat ˘a cu o limb ˘a tonic˘a, de volum mare.
CAPITOLUL V
REALIZAREA PRACTIC ˘AA DIFERITELOR ARTIFICIIDE MONTAREA DIN¸ TILOR
32

ÎN ZONA FRONTAL ˘A
Caracteristicile speciﬁce involu¸ tiei aparatului dento- maxilar se ob¸ tin prin inegalit ˘a¸ ti de culoare, pete
¸ si ﬁsuri ale smal¸ tului, imitarea unor migr ˘ari dentare cu înghesuiri sau spa¸ tieri interdentare.
Aspectele de uzur ˘a se realizeaz ˘a prin ¸ slefuirea marginilor incizale imitând abraz-
iunea inclusiv a vârfului cuspizilor caninilor, imitarea u nor fracturi de unghi-
uri incizale, realizarea în din¸ tii artiﬁciali a unor obtur a¸ tii de culoare diferit ˘a.
Artiﬁciile ﬁzionomice în scopul ascunderii st ˘arii de protezere cuprind:
1. – realizarea diastemei;
2. – realizarea tremelor;
3. – înghesuiri dentare la nivelul frontalilor inferiori;
4. – suprapunerea treimii meziale a incisivului lateral sup erior peste incisivul central superior;
5. – înc ˘alecarea incisivilor laterali superiori de c ˘atre incisivii centrali superiori;
6. – înc ˘alec˘ari între incisivii centrali superiori;
7. – unghiul c ˘atre oral format de incisivii centrali superiori;
8. – inversarea incisivilor centrali superiori;
9. – vestibulo-pozi¸ tie ¸ si palato-pozi¸ tie ale incisivul ui central superior;
10.- linia coletului incisivilor inferiori;
11.- coborârea incisivilor centrali superiori;
12.- marginea incizal ˘a individualizat ˘a la incisivii superiori;
13.- rot ˘ari în ax ale incisivilor centrali sau laterali superiori;
14.- individualiz ˘ari complexe însumând mai multe artiﬁcii de montare.
Controlul estetic
În acest scop cele dou ˘a machete sunt inserate în cavitatea bucal ˘a ¸ si se observ ˘a aspectul facial al
pacientului din fa¸ t ˘a ¸ si din proﬁl. Examinarea se face cu gura închis ˘a ¸ si cu gura semi-deschis ˘a.
Atunci când pacientul este examinat cu gura închis ˘a, se au în vedere urm ˘atoarele aspecte:
Din fa¸ t˘ a:
33

– machetele trebuie s ˘a ofere un suport corespunz ˘ator buzelor ¸ si obrajilor. ¸ Santurile nazo-labiale ¸ si pa r-
alabiale trebuie s ˘a prezinte adâncituri mai ¸ sterse decât înainte, dar coresp unz˘atoare vârstei pacientului;
– buza superioar ˘a trebuie s ˘a ﬁe simetric ˘a în ceea ce prive¸ ste plenitudinea sa;
– ro¸ sul buzelor trebuie s ˘a aib ˘a un aspect acceptabil.
Dac˘a în rela¸ tie centric ˘a buzele sunt r ˘asfrânte ¸ si proeminente sau ro¸ sul buzelor
este diminuat, înseamn ˘a c˘a dimensiunea vertical ˘a de ocluzie (D.V.O.) este prea
mic˘a. Dac ˘a buzele nu se ating, înseamn ˘a c˘a D.V.O. este prea mare.
Din proﬁl:
– buza superioar ˘a trebuie s ˘a ﬁe ceva mai proeminent ˘a decât buza inferioar ˘a la pacien¸ tii
la care regiunea frontal ˘a s-a realizat montarea cel mai des folosit ˘a – cu supraocluzie
frontal˘a. Dac ˘a montarea s-a f ˘acut cap la cap, buzele trebuie s ˘a ﬁe în acela¸ si plan.
În mod excep¸ tional, buza inferioar ˘a este mai proeminent ˘a când situa¸ tia
clinic˘a a impus o montare frontal ˘a invers ˘a (progna¸ tie mandibu-lar ˘a).
– marginea vestibular ˘a a machetei superioare s ˘a nu bombeze prea mult sub pragul narinar real-
izând o treapt ˘a, ceea ce confer ˘a un aspect nepl ˘acut buzei superioare. Dac ˘a ceara este suﬁcient
de groas˘a, se va radia pân ˘a la ob¸ tinerea efectului dorit. Dac ˘a ceara ar r ˘amâne exagerat de sub-
¸ tire, este preferabil ca modiﬁcarea s ˘a se fac˘a pe proteza ﬁnit ˘a. În acest scop se va indica pe
ﬁ¸ sa tehnicianului s ˘a sub¸ tieze por¸ tiunea vestibular ˘a a protezei în limitele rezisten¸ tei acrilatului.
Dac˘a nici în aceste condi¸ tii nu se estimeaz ˘a c˘a s-ar ob¸ tine un aspect ﬁzio-
nomic pl ˘acut, înseamn ˘a c˘a situa¸ tia clinic ˘a (creasta vestibular ˘a proeminent ˘a) ar
ﬁ impus o corec¸ tie chirurgical ˘a înainte de începerea tratamentului protetic.
Când pacientul este examinat cu gura întredeschis ˘a, trebuie luate în considerare urm ˘atoarele aspecte:
– linia median ˘a interincisiv ˘a superioar ˘a trebuie s ˘a se suprapun ˘a pe planul medio-sagital al fe¸ tei;
– l˘a¸ timea celor ¸ sase frontali superiori s ˘a se încadreze în cele dou ˘a comisuri bucale;
– curbura vestibular ˘a s ˘a ﬁe simetric ˘a;
– curbura incizal ˘a s˘a se încadreze în armonia fe¸ tei ¸ si s ˘a ﬁe
aproximativ paralel ˘a cu marginea liber ˘a a buzei inferioare;
În surâs, vizibilitatea din¸ tilor frontali s ˘a ﬁe în raport cu vârsta, iar între fe¸ tele
vestibulare ale premolarilor ¸ si obraji s ˘a existe un spa¸ tiu – coridorul bucal.
-fa¸ taocluzal ˘aadin¸ tilorlateralisuperiorinutrebuies ˘aﬁepreavizibil ˘a(planuldeocluzie„s ˘anuatârne“);
– garnitura de din¸ ti aleas ˘a s˘a se potriveasc ˘a din punct de vedere al formei, m ˘arimii ¸ si culorii cu fa¸ ta
pacientului (armonie dento-facial ˘a), cât ¸ si cu aspectul somatic general (armonie dento-soma to-facial˘a).
Dup˘a ce medicul examineaz ˘a toate aceste aspecte, este rândul pacientului s ˘a-¸ si exprime
opinia. În acest sens va ﬁ folosit ˘a o oglind ˘a suﬁcient de mare pentru ca pacientul s ˘a
se poat˘a studia. Ideal este ca în acest moment medicul s ˘a stea în spatele pacientu-
lui pentru a vedea amândoi în oglind ˘a acela¸ si lucru ¸ si pentru evitarea neîn¸ telegerilor.
34

Trebuie s ˘a se ¸ tin˘a seama de toate observa¸ tiile juste ale pacientului, pentr u a ob¸ tine un efect es-
tetic cât mai bun, ceea ce va contribui substan¸ tial la integ rarea protezei de c ˘atre pacient.
CAPITOLUL VI
CONCLUZII
Proteza total ˘a, mijlocul de tratament protetic cu care se restaureaz ˘a edenta¸ tia total ˘a,
rezult˘a dup˘a o succesiune de faze clinico-tehnice în care medicul stoma tolog ¸ si tehni-
cianul dentar î¸ si asum ˘a responsabilit ˘a¸ ti deosebite. Orice abatere de la rigurozitatea ﬁec ˘arei
etape de lucru poate atrage insuccesul uneia dintre cele mai diﬁcile lucr ˘ari protetice.
Mul¸ ti pacien¸ ti doresc la protez ˘a din¸ ti perfect alinia¸ ti ¸ si de o culoare mult prea deschis ˘a, chiar
dac˘a nu i-au avut a¸ sa în realitate. Dac ˘a tehnicianul a realizat o montare standard, în cabinet tre-
buie f˘acut˘a o animare. Aceast ˘a opera¸ tie poate ﬁ f ˘acut˘a numai de un medic cu mult ˘a experien¸ t ˘a
sau de c ˘atre un tehnician dentar. Astfel, plecând de la norme geomet rice ¸ si impersonale, prac-
ticianul va putea l ˘asa sim¸ tul creator s ˘a abordeze artistic determinarea celor trei elemente desti –
nate s˘a creeze iluzia realului: forma, dimensiunea ¸ si culoarea ﬁ ec˘aruia dintre din¸ tii anteriori.
Obiectivul fundamental care prezideaz ˘a alegerea ¸ si montarea din¸ tilor anteriori este triplu: es tetic,
func¸ tional ¸ si fonetic. În cadrul unui domeniu atât de subi ectiv, care în mod constant solicit ˘a spir-
itul artistic al ﬁec ˘arui practician, este grea stabilirea unor reguli rigide, i mperative sau absolute.
Alegerea ¸ si montarea din¸ tilor anteriori constituie dou ˘a no¸ tiuni inseparabile, care apar ca rezul-
tat al unei evolu¸ tii progresive în c ˘autarea unei armonii între forma, dimensiunea, culoarea
ﬁec˘arui dinte artiﬁcial ¸ si toate elementele generale ¸ si loca le ale cadrului oferit, adic ˘a:
-tipul morfologic ¸ si constitu¸ tional al pacientului;
-sexul;
-vârsta;
-temperamentul ¸ si personalitatea sa.
70
35

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Terapia edenta tiei totale continu a sa preocupe speciali stii de pretutindeni, ﬁind consid- [608346] (ID: 608346)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Terapia edenta tiei totale continu a sa preocupe speciali stii de pretutindeni, ﬁind consid- [608346]

Copyright Notice

Capitolul 1 ……………………………………………………………………………………………………………………… 2… [606247]

Lect. univ. dr. Tatiana DOSESCU Ilinca Marian Daniel [612363]

Cloud base security office a utomation [600878]

ȘCOALA SANITARĂ POSTLICEALĂ ,,FUNDENI BUCUREȘTI [310320]

1. LECTURA – PRIORITATE ÎN VIAȚA ELEVULUI Aspecte generale ale lecturii. Principalul scop al lecturii este educarea elevilor, pentru o cultură… [620614]

Originile Uniunii Europene se trag de la Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului [614313]

Copyright Notice

Similar Posts