Proiect de disertație [608296]

Proiect de disertație
1
MANAGEMENTUL SECURITĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII ÎN MUNCĂ ÎN
CADRUL UNEI TIPOGRAFII
Cuprins
I. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 3
I.1. Prezentarea organizației ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 3
I.1.1. Scurt istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 3
I.2. Obiect de activitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 3
I.3. Organigrama societății ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 5
I.4. Activități specifice cu impact asupra SSM ………………………….. ………………………….. ……….. 7
I.5. Responsabilități în domeniul SSM ………………………….. ………………………….. ………………….. 7
I.5.1. Responsabilitățile organizației/angajatorului în domeniul SSM ………………………….. ……………. 7
I.5.2. Responsabilitățile lucrătorilor în domeniul SSM ………………………….. ………………………….. …….. 8
I.6. Identificarea cerințelor legale aplicabile organizației ………………………….. ……………………… 9
I.6.1. Legislația SSM aplicabilă în cadrul organizației ………………………….. ………………………….. ……. 9
I.7. Noțiuni și terminologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 10
I.8. Prescurtări folosite în lucrare ………………………….. ………………………….. ………………………… 13
II. Audit de evaluare a c onformării cu legislația ………………………….. ………………………….. ……….. 14
II.1. Prezentarea metodei de audit ………………………….. ………………………….. ……………………….. 14
II.1.1. Structura metodei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 14
II.1.2 Structura fișelor și modul de utilizare ………………………….. ………………………….. …………………. 15
II.1.3 Aplicarea metodei la nivelul managementului organizației ………………………….. ………………… 16
II.1.4 Aplicarea metodei la nivelul compartimentelor, locurilor de muncă și al activităților ……….. 17
II.2. Realizarea auditului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 19
II.2.1. Auditarea la nivelul managementului organizației ………………………….. ………………………….. . 20
II.2.2. Auditarea la nivelul compartimentelor, locurilor de muncă și al activităților ………………….. 29
II.3. Neconformități identificate și acțiuni corective ………………………….. ………………………….. 37
II.4. Raportarea rezultatelor auditului ………………………….. ………………………….. ………………….. 45
II.4.1. Nivelul de conformare general la nivelul managementului ………………………….. ………………… 45
II.4.2. Nivelul de conformare general la nivelul compartimentelor, locurilor de muncă și al
activităților ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 46
II.4.3. Nivelul de securitate general ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 47
II.4.4. Concluzie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 47
III. Identificarea aspectelor de mediu ………………………….. ………………………….. ………………………. 48
III.1. Analiza preliminară ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 48
III.2. Impactul asupra mediului ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 50
III.3. Program de management ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 56
IV. Evaluarea riscurilor profesionale și elaborarea planului de măsuri de prevenire ………………. 61
IV.1. Evaluarea factorilor de risc profesional de accidentare și îmbolna vire profesională …… 61
IV.1.1. Prezentarea metodei de evaluare ………………………….. ………………………….. ……………………… 61
IV.1.1. Evaluarea factorilor de risc profesional de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru
postul de lucru “Tipograf tip ăritor ” prin metoda IOSH ………………………….. ………………………….. … 64
V. Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 103

Tănăsescu Bogdan -Ionuț
2

Proiect de disertație

3
I. Introducere

I.1. Prezentarea organiz ației

Organizația pe baza căreia este întocmi tă prezenta lucrare se numește: S.C. Tipografia
BIT S.R.L.
Tipografia BIT a fost înființată în anul 2003, în București.
Societatea își desfășoară activitatea în 3 puncte de lucru, cu un număr total de 162 de
lucrători.
Punctele de lucru sunt situate în următoarele locații:
– Bolintin, jud. Ilfov (tipar offset) – 82 lucrători;
– București (tipar role) – 64 lucrători;
– București (tipar digital) – 16 lucrători.

I.1.1. Scurt istoric

Activă de 20 ani pe p iata românească, este specializată în tipar publicitar, tipar de carte,
formulare personalizate, tipizate financiar -contabile, role pentru case de marcat, mailing și
billing.
An după an Tipografia BIT s -a situat în primele locuri din topurile de profil. La baza
performanțelor Tipografiei BIT se află o echipă dinamică și profesionistă, capabilă să realizeze
cu succes oric e comandă de produse tipărite.
Tipografia BIT a încheiat anul 2006 cu o cifră de afaceri de aproape 6 milioane euro, în
crestere cu pe ste 70 de procente față de 2005.
La finele anului 2005, Tipografia BIT a demarat un proiect de investiții de 1 milion de
euro pentru modernizarea și extinderea capacităților sale de producție. Investiția s -a concretizat
în achiziția de echipamente tehnolo gice performante destinate lucrărilor de policromie, inclusiv
print digital.
Finele anului 2006 a însemnat, de asemenea, intensificarea activității tipografiei pe zona
de tipărituri comerciale.
Anul 2007 a însemnat o creștere de 70 -75 de procente a cifr ei de afaceri și fidelizarea
clienților din portofoliu.

I.2. Obiect de activitate

Domeniul principal de activitate al S.C. Tipografia BIT S.R.L. este: Tipărire și activități
de servicii conexe tipăririi
Codul CAEN al domeniului de activitate este: 181.

Gama de tipărituri comerciale oferită de Tipografia BIT cuprinde:
– tipăriturile comerciale în tiraj mare (fly -ere, pliante, mape, cataloage, broșuri, calendare,
afișe etc);
– tiraj mic – print digital (atît pentru produsele tradiționale, cît și căr ți, felicitări, hărți,
cărți de vizită etc) și tipărituri complexe, personalizate cu date variabile (servicii de expediție

Tănăsescu Bogdan -Ionuț
4
materiale publicitare – mailing, emiterea și expedierea documentelor financiare – billing,
formularistică bancară, leasing, turism et c.).
Oferta Tipografiei BIT include de asemenea f ormularele financiar -contabile.

Dintre produsele realizate și comercializate de către Tipografia BIT se pot enumera
următoarele: Fluturași; Pliante; Afișe; Cataloage; Reviste; Formulare personalizate; C ărți;
Manuale; Role case de marcat nepersonalizate; Role case de marcat personalizate; Cărți de
vizită; Mape de prezentare; Tipizate comune nepersonalizate; Calendare; Trimiteri poștale;
Pungi; Cutii; Eti chete; Agende, și multe altele.
Pentru realizarea a cestor produse, în cadrul societății se folosesc următoarele principale
materii prime: Coli de hârtie; Foi de carton; Role de hârtie; Vopseluri tipografice (pe bază de
apă); Alcool izopropilic; Sârmă (folosită la capsare); Termoclei (folosit la broșare – lipire); Plăci
tipografice (blank -uri); Gumă arabică (imprimare pe plăci tipografice); Soluții de developare
(plăci tipografice) etc.

În secția de producție localizată în Bolintin, jud. Ilfov (secția de tipar offset) se
desfășoară următoarele activități:
a) Relaționare cu furnizorii și clienții societății;
b) Aprovizionarea cu materii prime necesare;
c) Depozitarea materiilor prime în depozitul special amenajat în acest scop;
d) Manipularea și depozitare de substanțe chimice periculoase (alcool izoprop ilic,
substanțe de curățare a liniilor de tipar) în anexa special amenajată în acest scop;
e) Manipularea mecanizată a paleților cu materii primie / finite în interiorul secției de
producție și în interiorul depozitelor de materii prime / finite;
f) Acti vități de CTP (Computer to Plate = imprimarea plăcilor tipografice folosite la
liniile de tipar; aceste plăci conțin ”negativul” tiparului dorit);
g) Desfășurarea proceselor de tipărire offset, cu ajutorul liniilor de tipar;
h) Activități de tăiere a blo curilor de coli de hârtie;
i) Activități de fălțuire (pliere / îndoire coli de hârtie);
j) Legarea manuala / mecanizată a blocurilor de carte;
k) Lipirea mecanizată a blocurilor de carte;
l) Debitarea blocurilor de carte legate / lipite la dimensiunile necesare;
m) Activități de înfoliere;
n) Activități de ștanțare (taiere la ștanță);
o) Activități de capsare manuală;
p) Activități de CTC (control tehnic de calitate);
q) Activități de curățare și igienizare asupra echipamentelor de muncă;
r) Activ ități de mentenanță a echipamentelor de munca;
s) Livrarea produselor finite la sediile societăților clienților;

Proiect de disertație

5
I.3. Organigrama societății

Structura organizatoric ă a punctului de lucru de tipar offset din cadrul societății S.C.
Tipografia BIT S.R .L. este prezent ată în organigrama din F igura nr. 1.

Structura secției de producție Tipar Offset se împarte în următoarele departamente:
– Departament Administrativ (Director General);
– Departament SSM;
– Departament CTC;
– Departament IT;
– Depar tament Vânzări;
– Producție (Șef de secție);
– Atelier mecanic (mentenanță);
– Departament Logistică;
– DTP (Design);
– Depozit Materii Prime;
– Depozit Produse Finite;
– CTP (Computer to Plate);
– Tipar offset (Linii de tipar);
– Fălțuire (pliere coli);
– Legătorie manuală;
– Legătorie mecanică (adunare – capsare);
– Legătorie mecanică (adunare – broșare – lipire);
– Plastifiere;
– Debitare (ghilotină) și ștanțare.

Tănăsescu Bogdan -Ionuț
6

Departament Administrativ
(Director General)
Depar tament
Vânzări
Departament IT
Departament
Logistică
Atelier mecanic
(mentenanță)
PRODUCȚIE
(Șef de secție)
Departament
CTC
DTP (Design)
CTP
(Computer to Plate)
Depozit materii
prime
Depozit produse
finite
Tipar Offset
(linii de tipar)
Fălțuire
(pliere coli)
Legătorie
manuală
Legătorie mecanică
(adunare – capsare)
Legătorie mecanică
(adunare – broșare –
lipire)
Plastifiere
Debitare (ghilotina) și
Ștanțare
Figura nr. 1 – Organigramă Tipografia BIT – Tipar offset
Departament
SSM

Proiect de disertație

7

I.4. Activități specifice cu impact asupra SSM

Majoritatea activităților organizației aduc un impact , mai mic sau mai mare , asupra
securității și sănătății în muncă a lucrătorilor . Principalele activități specifice secției de producție,
ce au un impact semnificativ asupra securității și sănătății lu crătorilor , sunt următoarele:

a) Manipularea și depozitarea paleților cu materie primă, respectiv h ârtie, carton, folii de
plastic, vopseluri, alcool, etc.;
b) Utilizarea substanțelor chimice în cadrul secției de producție (al cool izopropilic –
puritate 99% și alte substanțe folosite la curățarea valurilor de tipar, etc.);
c) Imprimarea plăcilor tipografice, ce presupune eliminarea în aerul respirat a unei
cantități i mportante de oxigen îmbunătățit (ozon) ;
d) Utilizarea ghilotinelor tipografice cu unul sau 3 cuțite;
e) Ut ilizarea echipamentelor de muncă care prezintă locuri accesibile lucrătorilor în zona
organelor de mașină aflate în mișcare;
f) Utilizarea prafului anticopiativ, la sfârșitul procesului de tipărire;
g) Utilizarea liniilor de adunare -broșare, unde se folosește adeziv încălzit (termoclei) la
temperaturi ridicate – aproximativ 160 -180șC;
h) Adunarea și legarea manuală, fiind două activități ce presupun ortostatismul prelungit
(statul preponderent în picioare) a l lucrătorilor;
i) Capsar ea manuală a produselor de papetărie, ce presupune utilizarea sârmei, ce poate
perfora ușor pielea lucră torilor;
j) Tranzitul echipam entelor de manipulare mecanizată a sarcinilor în interiorul secției de
producție;
k) Utilizarea instalațiilor de aer comp rimat, de tip compresor, cu rezervoare de capacitate
ridicată, de peste 100 litri.

I.5. Responsabilități în domeniul SSM

I.5.1. Responsabilitățile organizației/angajatorului în domeniul SSM

În conformitate cu Legea Securității și Sănătății în Muncă nr. 319/2006, organizația,
respecitv angajatorul, are următoarele responsabilități în domeniul SSM:
 asigurarea securității și sănătății lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă;
 prevenirea riscurilor profesionale;
 informarea și instruirea lucrătoril or;
 asigurarea cadrului organizatoric și a mijloacelor necesare securității și sănătății în
muncă;
 urmărirea acestor acțiuni ținând seama de modificarea condițiilor și pentru îmbunătățirea
situațiilor existente;
 implementarea măsurilor de prevenire și prot ecție pentru: evitarea riscurilor, evaluarea
riscurilor ce nu pot fi evitate, combaterea acestora la sursa și nu în ultimul rând adaptarea

Tănăsescu Bogdan -Ionuț
8
muncii la om, în special în ceea ce privește proiectarea posturilor de munca, alegerea
echipamentelor de munca, a me todelor de muncă și de producție;
 luarea măsurilor necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor și
evacuarea lucrătorilor;

Aceste responsabilități ale organizației presupun următoarele acțiuni în domeniul SSM:
 evaluarea riscurilor pre zente în cadrul organizației;
 întocmirea unui plan de prevenire și protecție compus din măsuri tehnice, sanitare,
organizatorice și de altă natură;
 stabilirea atribuțiilor și raspunderilor lucrătorilor, conform funcțiilor exercitate și
consemnarea acestora în fișa postului;
 elaborarea instrucțiunilor proprii de securitate și sănătate în munca pentru fiecare post de
lucru;
 asigurarea și controlarea cunoașterii și aplicării de către toți lucrătorii a măsurilor
prevăzute în planul de prevenire și protecție;
 asigurarea informării fiecărei persoane, anterior angajării în muncă, asupra riscurilor la
care aceasta este expusă la locul de munca, precum și asupra măsurilor de prevenire și
protecție necesare;
 autorizarea exercitării meseriilor și profesiilor prevăzute de legislația specifica;
 angajarea persoanelor care corespund sarcinii de munca pe care o urmează să o execute și
să asigure control medical la angajare și periodic;
 ținerea în evidență a zonelor cu risc ridicat;
 asigurarea echipamentelor individuale de pr otecție;

I.5.2. Responsabilitățile lucrătorilor în domeniul SSM

Pe de altă parte, conform Legii Securității și Sănătății în Munca nr. 319/2006, și lucrătorii
au responsabilități în acest domeniu.
Principalele responsabilități ale lucrătorilor, în dome niul SSM, sunt următoarele:
 să utilizeze corect mașinile, aparatura, uneltele, substanțele periculoase, echipamentele de
transport și alte mijloace de producție;
 sa utilizeze corect echipamentul individual de protecție acordat și, după utilizare, sa îl
înapoieze sau sa îl pună la locul destinat pentru păstrare;
 sa nu procedeze la scoaterea din funcțiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea
arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale mașinilor, aparaturii,
uneltelor, instalațiilor tehnice și clădirilor, și sa utilizeze corect aceste dispozitive;
 sa comunice imediat angajatorului și/sau lucrătorilor desemnați orice situație de munca
despre care au motive întemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea și sănătatea
lucrătoril or, precum și orice deficiență a sistemelor de protecție;
 sa aducă la cunoștința conducatorului locului de munca și/sau angajatorului accidentele
suferite de propria persoană;

Proiect de disertație

9
 sa coopereze cu angajatorul și/sau cu lucrătorii desemnați, atât timp cat este n ecesar,
pentru a face posibila realizarea oricăror măsuri sau cerințe dispuse de către inspectorii
de munca și inspectorii sanitari, pentru protecția sănătății și securității lucrătorilor;
 sa coopereze, atât timp cat este necesar, cu angajatorul și/sau cu lucrătorii desemnați,
pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca și condițiile de lucru
sunt sigure și fără riscuri pentru securitate și sănătate, în domeniul sau de activitate;
 sa isi însușească și sa respecte prevederile legislației din domeniul securității și sănătății
în munca și măsurile de aplicare a acestora;

I.6. Identificarea cerințelor legale aplicabile organizaț iei

I.6.1. Legislația SSM aplicabilă în cadrul organizației

Având în vedere obiectul de activitate al organiza ției, echipamentele de muncă utilizate,
cât și sarcinile de muncă desfășurate pe perioada programului de lucru, putem enumera o listă
conținând documentele legislative ale căror reglementări sunt aplicabile în cadrul organizației
S.C. Tipografia BIT S.R.L. , în domeniul Securității și Sănătății în Muncă :
 Legea nr. 319/2006 – Legea S ecurității și Sănătății în Muncă ;
 Hotărârea de Guvern nr. 1425/2006 – pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplica re a prevederilor Legii securității ș i sănătății în muncă nr. 319 din 2006;
 Hotărârea de Guvern nr. 971/2006 – cerinț ele minime pen tru semnalizarea de securitate
și/sau de sănătate la locul de muncă ;
 Hotărârea de Guvern nr. 1091/2006 – cerințele minime de securitate și sănătate pentru
locul de muncă ;
 Hotărârea de Guvern nr. 1146/2006 – cerințele minime de securitate ș i sănătate pentru
utilizarea în muncă, de că tre lucratori , a echipamentelor de muncă ;
 Hotărârea de Guvern nr. 1048/2006 – cerințele minime de securitate ș i sănătate pentru
utilizarea de că tre lucratori a echip amentelor individuale de protecție la locul de muncă ;
 Hotărârea de Guvern nr. 1051/2006 – cerinț ele minime de securitate și sănătate pentru
manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de
afecț iuni dorsolombare;
 Hotărârea de Guvern nr. 1058/2006 – cerințele minime pentru îmbunătățirea securității și
protecția sănătăț ii lucratorilor care pot fi expuși unui potenț ial risc datorat atmosferelor
explozive;
 Hotărârea de Guvern nr. 1218/2006 – stabilirea cerințelor minime de securitate ș i sănătate
în muncă pentru asigurarea protecției lucrătorilor î mpotr iva riscurilor legate de prezența
agenț ilor chimici;
 Hotărârea de Guvern nr. 493/2006 – cerințe le minime de securitate și sănătate referitoare
la expunerea lucrătorilor la r iscurile generate de zgomot ;
 Hotărârea de Guvern nr. 1876/2005 – cerințe le minime de securitate și sănătate referitoare
la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibrații ;

Tănăsescu Bogdan -Ionuț
10
I.7. Noțiuni și terminologie

În conformitate cu legislația din domeniu l Securității și Sănătății în Muncă, respectiv
Legea nr. 319/2006 și HG nr. 1425/2006, noțiunile și terminologiile utilizate în prezenta lucrare
sunt următoarele:

 lucrator – persoana angajata de către un angajator, potrivit legii, inclusiv studenții, elev ii în
perioada efectuării stagiului de practica, precum și ucenicii și alți participanți la procesul de
munca, cu excepția persoanelor care prestează activități casnice;
 angajator – persoana fizica sau juridică ce se afla în raporturi de munca ori de servi ciu cu
lucrătorul respectiv și care are responsabilitatea întreprinderii și/sau unității;
 alți participanți la procesul de munca – persoane aflate în întreprindere și/sau unitate, cu
permisiunea angajatorului, în perioada de verificare prealabilă a aptitud inilor profesionale în
vederea angajării, persoane care prestează activități în folosul comunității sau activități în
regim de voluntariat, precum și someri pe durata participării la o forma de pregătire
profesională și persoane care nu au contract individ ual de munca încheiat în forma scrisă și
pentru care se poate face dovada prevederilor contractuale și a prestațiilor efectuate prin
orice alt mijloc de proba;
 reprezentant al lucrătorilor cu raspunderi specifice în domeniul securității și sănătății
lucrăt orilor – persoana aleasă, selectata sau desemnată de lucrători, în conformitate cu
prevederile legale, sa îi reprezinte pe aceștia în ceea ce privește problemele referitoare la
protecția securității și sănătății lucrătorilor în munca;
 prevenire – ansamblul de dispoziții sau măsuri luate ori prevăzute în toate etapele
procesului de munca, în scopul evitării sau diminuării riscurilor profesionale;
 eveniment – accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului, produs în
timpul procesului de munc a ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, situația de persoana
data disparuta sau accidentul de traseu ori de circulație, în condițiile în care au fost implicate
persoane angajate, incidentul periculos, precum și cazul susceptibil de boala profesion ală
sau legată de profesiune;
 accident de munca – vătămarea violenta a organismului, precum și intoxicatia acuta
profesională, care au loc în timpul procesului de munca sau în îndeplinirea îndatoririlor de
serviciu și care provoacă incapacitate temporară d e munca de cel puțin 3 zile calendaristice,
invaliditate ori deces;
 boala profesională – afectiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau
profesii, cauzată de agenți nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munca,
precum și de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de
munca;
 echipament de munca – orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosită în munca;
 echipament individual de protecție – orice echipament destinat a fi pu rtat sau manuit de un
lucrator pentru a -l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa îi pună în
pericol securitatea și sănătatea la locul de munca, precum și orice supliment sau accesoriu
proiectat pentru a îndeplini acest obiectiv;

Proiect de disertație

11
 loc de munca – locul destinat sa cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile întreprinderii
și/sau unității, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii și/sau unității la care lucrătorul are
acces în cadrul desfășurării activității;
 pericol grav și im inent de accidentare – situația concretă, reală și actuala căreia îi lipsește
doar prilejul declansator pentru a produce un accident în orice moment;
 stagiu de practica – instruirea cu caracter aplicativ, specifica meseriei sau specialitatii în
care se pre gătesc elevii, studenții, ucenicii, precum și somerii în perioada de reconversie
profesională;
 securitate și sănătate în munca – ansamblul de activități instituționalizate având ca scop
asigurarea celor mai bune condiții în desfășurarea procesului de munca , apărarea vieții,
integrității fizice și psihice, sănătății lucrătorilor și a altor persoane participante la procesul
de munca;
 incident periculos – evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria,
accidentul tehnic, emisiile majore de no xe, rezultat din disfunctionalitatea unei activități sau
a unui echipament de munca sau/și din comportamentul neadecvat al factorului uman care
nu a afectat lucrătorii, dar ar fi fost posibil sa aibă asemenea urmări și/sau a cauzat ori ar fi
fost posibil s a producă pagube materiale;
 servicii externe – persoane juridice sau fizice din afară întreprinderii/unității, abilitate sa
presteze servicii de protecție și prevenire în domeniul securității și sănătății în munca,
conform legii;
 accident ușor – eveniment care are drept consecinta leziuni superficiale care necesita numai
acordarea primelor îngrijiri medicale și a antrenat incapacitate de munca cu o durata mai
mica de 3 zile;
 boala legată de profesiune – boala cu determinare multifactoriala, la care unii fac tori
determinanți sunt de natura profesională.
 autorizare a functionarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca –
asumarea de catre angajator a responsabilitatii privind legalitatea desfasurarii activitatii din
punct de vedere al securita tii si sanatatii in munca;
 serviciu intern de prevenire si protectie – totalitatea resurselor materiale si umane alocate
pentru efectuarea activitatilor de prevenire si protectie in intreprindere si/sau unitate;
 comitet de securitate si sanatate in munca – organul paritar constituit la nivelul
angajatorului, in vederea participarii si consultarii periodice in domeniul securitatii si
sanatatii in munca
 zone cu risc ridicat si specific – acele zone din cadrul intreprinderii si/sau unitatii in care au
fost ide ntificate riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinte grave,
ireversibile, respectiv deces sau invaliditate;
 accident care produce incapacitate temporara de munca (ITM) – accident care produce
incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice consecutive, confirmata
prin certificat medical sau, dupa caz, prin alte documente medicale, potrivit prevederilor
legale;
 accident care produce invaliditate (INV) – accident care produce invaliditate confirmata
prin decizie de incadrare intr -un grad de invaliditate, emisa de organele medicale in drept;

Tănăsescu Bogdan -Ionuț
12
 accident mortal (D) – accident in urma caruia se produce decesul accidentatului, confirmat
imediat sau dupa un interval de timp, in baza unui act medico -legal;
 accident colectiv – accidentul in care au fost accidentate cel putin 3 persoane, in acelasi
timp si din aceleasi cauze, in cadrul aceluiasi eveniment;
 accident de munca de circulatie – accident survenit in timpul circulatiei pe drumurile
publice sau generat de traficul rutie r, daca persoana vatamata se afla in indeplinirea
indatoririlor de serviciu;
 accident de munca de traseu:
o accident survenit in timpul si pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la
domiciliu si invers si care
o a antrenat vatamarea sau decesul;
o accident survenit pe perioada pauzei reglementare de masa in locuri organizate de
angajator, pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la locul unde ia masa si
invers, si care a antrenat vatamarea sau decesul;
o accident care a antrenat vatamarea s au decesul, petrecut pe traseul normal al deplasarii
de la locul de munca la locul unde isi incaseaza salariul si invers, daca acesta este
organizat de angajator in afara unitatii;
 invaliditate – pierdere partiala sau totala a capacitatii de munca, confirm ata prin decizie de
incadrare intr -un grad de invaliditate, emisa de organele medicale in drept;
 invaliditate evidenta – pierdere a capacitatii de munca datorata unor vatamari evidente, cum
ar fi un brat smuls din umar, produse in urma unui eveniment, pana la emiterea deciziei de
incadrare intr -un grad de invaliditate de catre organele medicale in drept;
 intoxicatie acuta profesionala – stare patologica aparuta brusc, ca urmare a expunerii
organismului la noxe existente la locul de munca;
 indatoriri de serv iciu – sarcini profesionale stabilite in: contractul individual de munca,
regulamentul intern sau regulamentul de organizare si functionare, fisa postului, deciziile
scrise, dispozitiile scrise ori verbale ale conducatorului direct sau ale sefilor ierarhic i ai
acestuia;
 comunicare – procedura prin care angajatorul comunica producerea unui eveniment, de
indata, autoritatilor
 evidenta – mijloacele si modalitatile de pastrare a informatiilor referitoare la evenimentele
produse;
 cercetare a bolilor profesional e – procedura efectuata in mod sistematic, cu scopul de a
stabili caracterul de profesionalitate a bolii semnalate;
 semnalare a bolilor profesionale – procedura prin care se indica pentru prima oara faptul ca
o boala ar putea fi profesionala;
 raportare a b olilor profesionale – procedura prin care se transmit informatii referitoare la
bolile profesionale declarate potrivit legii la Centrul national de coordonare metodologica si
informare privind bolile profesionale si la Centrul National pentru Organizarea s i Asigurarea
Sistemului Informational si Informatic in Domeniul Sanatatii Bucuresti.

Proiect de disertație

13
I.8. Prescurtări folosite în lucrare

Prescurtările folosite în prezenta lucrare sunt următoarele:
 SSM – Securitate și Sănătate în Muncă;
 SSO – Sănătate și Siguranță Ocupațională;
 SM – Sistem de muncă;
 EM – Echipament de muncă;
 MM – Mediu de muncă;
 SM – Sarcină de muncă;
 EIP – Echipament individual de protecție;
 CLM – Conducător al locului de muncă;
 EVFR – Evaluarea factorilor de risc;
 PPP – Planul de prevenire și protecție;
 IPSSM – Instrucțiuni proprii de Securitate și Sănătate în Muncă;
 ITM – incapacitate temporară de muncă
 INV – invaliditate
 CS – conducerea societății;
 SEPP – Serviciu extern de prevenire și protecție;
 SIPP – Serviciu intern de prevenire și protecție;
 CSSM – Comitet de Securitate și Sănătate în Muncă;
 MMM – Medicul de Medicina Muncii.

Tănăsescu Bogdan -Ionuț
14
II. Audit de evaluare a conformării cu legislația

Auditul securității și sănătății în muncă reprezintă un instrument important pentru
îndeplinirea obiectivelor angajatorului / societății în domeniul securității și sănătății în munca.
Auditul securității și sănătății în muncă are ca scop principal evaluarea neconformităților
identificate în raport cu reglementarile legislative în vigoare din domeniu și identificarea
măsurilor corective necesare în scopul eliminarii acestora.

II.1. Prezentarea metodei de audit

Metoda de audit adoptată în cadrul prezentei lucrări este „Metoda de evaluare a
conformării cu cerințele legale și cu alte cerințe la care organizația subscrie”, denumită și
„Metoda de audit cu ponderi”.

II.1.1. Structura met odei

Metoda este formată din următoarele seturi de fișe independente:
 Fișa A – „Obligațiile angajatorului”;
 Fișa B – „Drepturile și obligațiile lucrătorilor”;
 Fișele C – „Cerințe generale”;
 Fișele D – „Cerințe specifice”.
Fișa A cuprinde indicatori formul ați pe baza articolelor din Legea securității și sănătății în
muncă nr.319/2006 și din normele metodologice de aplicare a acestei legi care fac referire la
obligații ale angajatorului privind asigurarea securității și protecția sănătății lucrătorilor.
Fișa B cuprinde indicatori privind drepturile și obligațiile lucrătorilor stabilite prin
prevederi ale Legii nr.319/2006 și normelor metodologice de aplicare a acesteia.
Fișele C cuprind 23 de fișe corelate cu prevederi ale unor acte normative în domeniul
securității și sănătății în muncă aplicabile în mod general agenților economici.
Fișele D sunt elaborate în mod particular pentru fiecare organizație și sunt corelate cu
prevederile instrucțiunilor proprii de securitate și sănătate în muncă și cu alte cerințe specifice
organizației.
Fișele A și B sunt destinate evaluării managementului organizației față de cerințele legale
și se aplică o singură dată, la nivelul întregii organizații.
Fișele relevante din seturile C și D se aplică pentru fiecare compartiment, lo c de muncă sau
activitate care fa ce obiectul evaluării (figura 2).

Proiect de disertație

15
Figura 2 – Structura metodei de evaluare a conformării cu cerințele legale și alte cerințe
la care organizația subscrie

II.1.2 Structura fișelor și modul de utilizare

Pentru fiecar e fișă sunt indicate criteriile de audit reprezentate de elementele de legislație
națională precum și directivele europene pe care le transpun aceste acte normative, acolo unde
este cazul.
Fișa conține o listă de verificare formată din indicatori formulați astfel încât să fie în mod
direct corelați cu prevederi ale actelor normative care constituie criteriile de audit.
Fiecare indicator al fișei este evaluat pe baza informațiilor verificate culese din teren de
către echipa de evaluare și notat prin acordar ea unui punctaj, în funcție de măsura în care aceste
informații arată îndeplinirea cerințelor la care face referire indicatorul. Sistemul de notare
permite aprecierea fiecărui indicator astfel:
 Neaplicabil (N/A) în situația în care cerința la care face ref erire indicatorul nu este
aplicabilă obiectivului evaluat;
 0 puncte – în cazul în care cerința descrisă de indicator este total neîndeplinită;
 1 punct – în cazul în care cerința descrisă de indicator este îndeplinită partițial, dar în
proporție de maxim 50 %;
 2 puncte – în cazul în care cerința descrisă de indicator este îndeplinită parțial, dar în
proporție de peste 50%;
 3 puncte – în cazul în care cerința descrisă de indicator este îndeplinită în totalitate.
Indicatorii au asociați coeficienți de ponderare , având ca valori posibile 1, 2 sau 3, în
funcție de importanța cerinței la care face referire indicatorul respectiv.
După evaluarea indicatorilor unei fișe se determină nivelul de conformare și/sau nivelul de
securitate.
Nivelul de conformare exprimă măsu ra în care pentru obiectivul analizat sunt respectate
cerințele care formează criteriile de audit, acordând aceeași importanță tuturor cerințelor.
Nivelul de conformare ( NC) se obține ca raport între Punctajul obținut ( PO) și Punctajul
maxim ( PM) și se exp rimă procentual, conform relației:

[%]100PMPONC (1)

Legea nr.319/2006
HG nr.1425/2006
FIȘA A
Obligațiile angajatorului
FIȘA B
Drepturile și obligațiile
lucrătorilor
MANAGEMENT
ORGANIZAȚIE
FIȘELE C
Cerințe generale
FIȘELE D
Cerințe specifice
Acte normative în
domeniul SSM
Instrucțiuni proprii S SM
și alte cerințe
COMPARTIMENT,
LOC DE MUNCĂ,
ACTIVITATE
Legea nr.319/2006
HG nr.1425/2006

Tănăsescu Bogdan -Ionuț
16
Punctajul obținut ( PO) este calculat cu relația:

cba PO  (2)
unde a este totalul punctajelor acordate la întrebările care au coeficientul de ponderare 3, b –
totalul punctajelor acordate la întrebările care au coeficientul de ponderare 2, iar c – totalul
punctajelor acordate la întrebările care au coeficientul de ponderare 1.
Punctajul maxim (PM) este calculat cu relația:

fed PM 3 (3)
unde d este numărul de întrebă ri aplicabile care au coeficientul de ponderare 3, e – numărul de
întrebări aplicabile care au coeficientul de ponderare 2 iar f – numărul de întrebări aplicabile care
au coeficientul de ponderare 1.
Nivelul de securitate exprimă măsura în care sunt contro late riscurile de accidentare și
îmbolnăvire profesională pentru obiectivul analizat.
Nivelul de securitate ( NS) se calculează cu relația:

[%]100PMPONS (4)
în care Punctajul obținut ( PO) și Punctajul maxim ( PM) se determină cu relațiile următoa re:

1 2 3  c b a PO (5)

 1 2 33  f e d PM (6)

II.1.3 Aplicarea metodei la nivelul managementului organizației

Metoda este aplicată în mod diferențiat, pe de o parte la nivelul întregii organizații în
vederea evaluării managementului securit ății și sănătății în muncă, prin fișele A și B, iar pe de
altă parte la nivelul compartimentelor, locurilor de muncă sau activităților, în principal, prin
fișele C și D.
Aplicarea metodei la nivelul managementului organizației permite obținerea următoarelo r
categorii de informații:
 neconformitățile față de criteriile de audit, constituite din cerințe care nu sunt
îndeplinite în totalitate;
 nivelul de conformare general în raport cu criteriile de audit.
1. Documentarea neconformităților. Neconformitățile ide ntificate sunt centralizate în
Raportul de acțiuni corective/preventive , întocmit conform modelului din T abelul nr. 1.

Tabelul nr. 1 – Raport de acțiuni corective
Organizația:
Obiectiv auditat:
Data:
RAPORT DE ACȚIUNI CORECTIVE/PREVENTIVE
Cod
indicator Descrierea neconformității Acțiuni corective/preventive Responsabil Termen de realizare

Proiect de disertație

17

2. Determinarea nivelului de conformare general. Punctajele maxime (PM), punctajele
obținute (PO) și nivelurile de conformare parțiale (NC), obținute pentru fișele A și B se
centralizează în tabelul 2 în vederea calculării nivelului de conformare general al
managementului organizației în raport cu cerințele legale în domeniul securității și s ănătății în
muncă.

Tabelul nr. 2 – Nivel de conformare general

Nivelul de conformare general ( NC g) este dat de relația:

B AB A
gPM PMPO PONC (7)
unde PO A și PO B sunt punctajele obținute pentru fișele A și, respectiv B iar PM A și PM B –
punctajele maxime posibile p entru fișele A și, respectiv B.

II.1.4 Aplicarea metodei la nivelul compartim entelor, locurilor de muncă și al
activităților

Din aplicarea metodei la nivelul compartimentelor, locurilor de muncă și al activităților se
obțin următoarele r ezultate:
 neconformitățile față de criteriile de audit, constituite din cerințe care nu sunt
îndeplinite în totalitate;
 nivelul de conformare general în raport cu criteriile de audit;
 nivelul de securitate general al obiectivului evaluat;
 nivelul de risc a l obiectivului evaluat, apreciat pe baza nivelului de securitate general.
1. Documentarea neconformităților. Pentru centralizarea neconformităților identificate
se utilizează și în acest caz, Raportul de acțiuni corectiv/preventive prezentat în Tabelul nr. 1.
2. Determinarea nivelului de conformare general. Punctajele maxime ( PM), punctajele
obținute ( PO) și nivelurile de conformare parțiale ( NC) obținute pentru fiecare din fișele C și D
aplicat e se centralizează în Tabelul nr. 3 în vederea calculării nivel ului de conformare general al
obiectivului analizat în raport cu criteriile de audit.
Organizația:
Obiectiv auditat:
Data:
NIVEL DE CONFORMARE GENERAL
Cod
fișă Denumire Punctaj Nivel de
conformare maxim (PM) obținut (PO)
A Obligațiile angajatorului
B Drepturile și obligațiile lucrătorilor
TOTAL NC g

Tănăsescu Bogdan -Ionuț
18
Tabelul nr. 3 – Nivel de conformare general

Nivelul de conformare general ( NC g) este dat de relația:

PMPONCg (8)
3. Determinarea nivelului de securita te general.

Punctajele maxime ( PM), punctajele obținute ( PO) și nivelurile de securitate parțiale ( NS)
determinate pentru fișele A și B dar și pentru fiecare din fișele C și D utilizat e se centralizează în
Tabelul nr. 4, unde se calculează nivelul de sec uritate ge neral al obiectivului analizat.

Tabelul nr. 4 – Nivel de securitate general
Organizația:
Obiectiv auditat:
Data:
NIVEL DE CONFORMARE GENERAL
Cod
fișă Denumire Punctaj Nivel de
conformare maxim (PM) obținut (PO)
C. Cerințe generale

D. Cerințe specifice

TOTAL NC g

Organizația:
Obiectiv auditat:
Data:
NIVEL DE SECURITATE GENERAL
Cod
fișă Denumire Punctaj
Nivel de
securitate Nivel
de risc maxim
(PM) obținut
(PO)
A. Obligațiile angajatorului
B. Drepturile și obligațiile lucrătorilor
C. Cerințe generale

D. Cerințe specifice

TOTAL NS g NR g

Proiect de disertație

19
Nivelul de securitate general (NS g) este dat de relația:

PMPONSg (9)
unde PO și PM reprezintă punctajele obținute, respectiv cele maxime posibile det erminate pentru
fișele A și B utilizate la evaluarea managementului organizației precum și pentru fișele C și D
aplicate în mod direct obiectivului evaluat.
4. Determinarea nivelului de risc general .
Nivelul de securitate este un indicator convențional si ntetic, invers proporțional cu nivelul
de risc. Astfel nivelul de risc al sistemului de muncă analizat poate fi apreciat în funcție de
valoarea nivelului de securitate pe baza unei relații de corespondență cum este cea prezentată în
Tabelul nr. 5.
Tabelul nr. 5 – Relația de corespondență între nivelul de securitate și nivelul de risc

II.2. Realizarea auditului

Auditul de evaluare a conformă rii cu legislația aplicabilă în domeniul securității și
sănătății în muncă este realizat în două etape, care pres upun:
1. Auditarea la nivelul managementului organizației, care va include cele două fișe de
verificare tip A și B, având drept criteriu de audit Legea nr. 319 / 2006 a securității și sănătății în
muncă, respectiv Normele de aplicare ale legii securității și sănătății în muncă definite de
Hotărârea de Gu vern nr. 1425 / 2006 cu completă rile ulterioare;
2. Auditarea la nivelul compartimentelor, locurilor de muncă și al activităților, care va
include fișe de verificare de tip C, avâ nd drept criteriu de audit alte acte normative din domeniul
securității și sănătății în muncă aplicabile în cadrul organizației respectiv:
– Hotărârea de Guvern nr. 1218/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate în
muncă pentru asigurarea protecției lucrătorilor împo triva riscurilor legate de prezența agenților
chimici,
– Hotărârea de Guvern nr. 1058/2006 privind ceințele minime pentru îmbunătățirea
securității și protecția sănătății lucrătorilor care pot fi expuși unui potențial risc datorat
atmosferelor explozive,
și fișe de verificare tip D, av ând drept criteriu de audit instrucțiuni proprii de securitate și
sănătate în mun că specifice sistemului de muncă analizat.

Relația de corespondență între nivelul de securitate și
nivelul de risc al obiectivului analizat

Nivel de securitate Nivel de risc
91-100% Risc mic
81-90% Risc mediu
71-80% Risc mare
sub 71% Risc foarte mare

Tănăsescu Bogdan -Ionuț
20
II.2.1. Auditarea la nivelul managementului organizației

Fișa A – Obligațiile angajatorului
Criter ii de audit
Legislație națională Legislație UE
Legea securității și sănătății în muncă
nr.319/2006 Directiva 89/391/CEE
Norme metodologice de aplicare a
prevederilor Legii securității și sănătății în
muncă nr.319/2006 –
N/A – Neaplicabil
0 – Deloc
1 – Parțial (≤50%)
2 – Parțial (>50%)
3 – Complet
Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere
A.1. Angajatorii care au lucrători în același loc de muncă colaborează
pentru asigurarea măsurilor de SSM.
art.2, 7(5), 16(2), 20(3)
art.82, 175 X
3
A.2. Sunt realizate activ itățile de prevenire și protecție prin lucrători
desemnați sau servicii de prevenire și protecție interne/externe.
art.7(1), 8(1), 8(2), 8(3), 8(4), 8(5), 9(2), 9(4)
art.13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 24(1), 24(3), 28, 33 X
3
A.3. Personalul care reali zează activitățile de prevenire și protecție
este competent și suficient.
art.7(1), 9(1), 9(4)
art.21, 22(1), 23, 26(1), 26(3) X
3
A.4. Sunt evaluate riscurile pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor
și sunt stabilite măsurile de prevenire adecvate , inclusiv pentru
grupurile sensibile la riscuri.
art.7(2), 7(4), 12(1)a, 12(1)b, 35, 36 X
3
A.5. Angajatorul stabilește și implementează măsurile de securitate și
sănătate în muncă pe baza principiilor generale de prevenire.
art.7(3) X
2
A.6. Măsuril e privind securitatea, sănătatea și igiena în muncă nu
comportă obligații financiare pentru lucrători.
art.7(6) X
1
A.7. Atribuțiile lucrătorilor desemnați/serviciilor interne privesc
numai SSM și aspectele complementare, iar aceștia au la
dispoziție tim pul necesar și mijloacele adecvate pentru
exercitarea acestor atribuții.
art.8(6)
art.22(2), 24(2), 25, 26(2) X
2

Proiect de disertație

21
Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere
A.8. Lucrătorii desemnați și serviciile interne/externe colaborează
între ei ori de câte ori este necesar.
art.9(3)
art. 26(4), 30 X
2
A.9. Angajatorul a luat măsurile necesare pentru acordarea primului
ajutor, stingerea incendiilor și evacuarea lucrătorilor (inclusiv a
altor persoane prezente în unitate) și a stabilit legăturile cu
serviciile externe de urgență.
art.10(1) X
3
A.10. Angaj atorul a desemnat lucrătorii care aplică măsurile de prim
ajutor, de stingere a incendiilor și de evacuare a lucrătorilor.
art.10(2) X
3
A.11. Numărul acestor lucrători, instruirea și echipamentul pus la
dispoziție este adecvat mărimii și/sau riscurilor s pecifice
întreprinderii și/sau unității.
art.10(3) X
2
A.12. Lucrătorii sunt instruiți privind măsurile care trebuie aplicate în
cazul unui pericol grav și iminent.
art.11(1), 11(3)
art.101, 102, 103, 104 X
3
A.13. Angajatorul ține evidența accidentelor de muncă, accidentelor
ușoare, a bolilor profesionale și a incidentelor periculoase.
art.12(1)c, 32(1), 34(5)
art.135, 136, 137, 138, 139, 140, 141, 142, 162, 172, 173, 174 X
2
A.14. Angajatorul comunică și elaborează pentru autoritățile
competente rapo arte privind accidentele suferite de angajații săi
și evenimentele produse.
art.12(1)d, 27(1), 32(2)
art.108, 109 X
2
A.15. În faza de cercetare, proiectare și execuție a construcțiilor, a
echipamentelor de muncă precum și de elaborare a tehnologiilor
de fabricație sunt adoptate soluții conforme prevederilor legale în
vigoare privind securitatea și sănătatea în muncă.
art.13 a) X
2
A.16. Există și se aplică un plan de prevenire și protecție compus din
măsuri tehnice, sanitare, organizatorice și de altă n atură, bazat pe
evaluarea riscurilor.
art.13b)
art.46 X
3
A.17. Unitatea are autorizație de funcționare din punct de vedere al
securității și sănătății în muncă.
art.13 c)
art.3, 4, 5, 6, 11 X
2
A.18. Angajatorul a stabilit pentru lucrători, prin fișa postului
atribuțiile și răspunderile ce le revin în domeniul securității și
sănătății în muncă, corespunzător funcțiilor exercitate.
art.13 d) X
2

Tănăsescu Bogdan -Ionuț
22
Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere
A.19. Angajatorul a elaborat instrucțiuni proprii pentru completarea
și/sau aplicarea reglementărilor de sec uritate și sănătate în
muncă, ținând seama de particularitățile activităților și a locurilor
de muncă.
art.13 e) X
3
A.20. Angajatorul asigură și controlează cunoașterea și aplicarea de
către toți lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de prevenire și
protecție și a prevederilor legale în domeniul securității și
sănătății în muncă.
art.13 f) X
3
A.21. Angajatorul asigură materialele necesare informării și instruirii
lucrătorilor (afișe, pliante, filme etc.).
art.13 g)
art.189(1), 189(2) X
2
A.22. Angajatorul asigură informarea fiecărei persoane, anterior
angajării în muncă, asupra riscurilor la care aceasta este expusă
la locul de muncă, precum și asupra măsurilor de prevenire și
protecție necesare.
art.13h) X
3
A.23. Angajatorul a luat măsuri pentr u autorizarea exercitării
meseriilor și a profesiilor prevăzute de legislația specifică.
art.13 i) X
3
A.24. Sunt angajate persoane care, în urma examenului medical și,
după caz, a testării psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii
de muncă pe care u rmează să o execute.
art.13 j). X
3
A.25. Angajatorul asigură controlul medical periodic și, după caz,
controlul psihologic periodic al angajaților
art.13 j), 25(1), 25(2)
art.27 X
3
A.26. Angajatorul ține evidența zonelor cu risc ridicat și specific.
art.13 k)
art.105, 106, 107 X
3
A.27. Angajatorul asigură funcționarea permanentă și corectă a
sistemelor și dispozitivelor de protecție, a aparaturii de măsură și
control, precum și a instalațiilor de captare, reținere și
neutralizare a substanțelor noci ve degajate în desfășurarea
proceselor tehnologice.
art.13 l) X
3
A.28. Angajatorul colaborează corespunzător cu inspectorul de muncă
(prezintă documentele și dă relațiile solicitate, desemnează
lucrătorii care să participe la efectuarea controlului sau l a
cercetarea evenimentelor).
art.13 m), 13 o) X
2

Proiect de disertație

23
Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere
A.29. Angajatorul asigură realizarea măsurilor dispuse de inspectorii de
muncă cu prilejul vizitelor de control și a cercetării
evenimentelor.
art.13 n) X
3
A.30. Angajatorul cunoaște și respectă obligați a de a nu modifica starea
de fapt rezultată din producerea unui accident mortal sau
colectiv, în afară de cazurile în care menținerea acestei stări ar
genera alte accidente ori ar periclita viața accidentaților și a altor
persoane.
art.13 p)
art.111 X
1
A.31. Angajatorul asigură echipamente de muncă fără pericol pentru
securitatea și sănătatea lucrătorilor.
art.13 q) X
3
A.32. Angajatorul asigură echipamente individuale de protecție și
inlocuirea acestora în cazul degradării sau al pierderii calităților
de protecție.
art.13 r), 13 s) X
3
A.33. Alimentația de protecție se acordă obligatoriu și gratuit
persoanelor care lucrează în condiții care impun acest lucru.
art.14 X
3
A.34. Condițiile de acordare a alimentației de protecție sunt stabilite
prin contr actul colectiv de muncă și/sau contractul individual.
art.14 X
2
A.35. Angajatorul acordă în mod obligatoriu și gratuit materiale
igienico -sanitare.
art.15(1) X
2
A.36. Condițiile de acordare a materialelor igienico -sanitare sunt
stabilite prin cotractul colectiv de muncă și/sau contractul
individual.
art.15(2) X
2
A.37. Lucrătorii și/sau reprezentanții acestora primesc informațiile
necesare privind riscurile pentru securitate și sănătate în muncă,
măsurile de prevenire și protecție atât la nivelul
întreprinderii/unității cât și la nivelul fiecărui post de lucru și/sau
funcții, măsurile de prim ajutor, stingere a incendiilor și evacuare
a lucrătorilor.
art.16(1), 18(7) X
3
A.38. Lucrătorii desemnați sau reprezentanții lucrătorilor au acces la
evaluarea r iscurilor și măsurile de protecție, evidența
evenimentelor și rapoartele privind aceste evenimente, informații
privind măsurile din domeniul SSM și informații de la instituțiile
de control și autoritățile competente din domeniu.
art.17 X
2

Tănăsescu Bogdan -Ionuț
24
Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere
A.39. Angajator ul consultă lucrătorii și/sau reprezentanții lor și permite
participarea acestora (incusiv cu propuneri) la discutarea
problemelor SSM.
art.18(1), 18(2), 18(3), 18(4), 18(5)
art.29, 56 X
2
A.40. Reprezentanții lucrătorilor dispun de timp și mijloace adec vate
pentru exercitarea atribuțiilor.
art.18(6) X
2
A.41. Reprezentanții lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul
SSM au posibilitatea de a -și prezenta observațiile inspectorilor de
muncă și inspectorilor sanitari în timpul vizitelor de control.
art.18(8) X
2
A.42. Este înființat și organizat comitetul de securitate și sănătate în
muncă.
art.19
art.57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64 X
3
A.43. Angajatorul asigură funcționarea comitetului de securitate și
sănătate în muncă.
art.19
art.65, 66 X
3
A.44. Se exercită atribuțiile comitetului de securitate și sănătate în
muncă pentru realizarea informării, consultării și participării
lucrătorilor.
art.67 X
3
A.45. Angajatorul își îndeplinește obligațiile referitoare la comitetul de
securitate și sănătate în muncă.
art.68, 69, 70, 71, 72, 73 X
2
A.46. Angajatorul asigură condițiile pentru ca fiecare lucrător să
primească o instruire suficientă și adecvată în domeniul SSM, în
special sub formă de informații și instrucțiuni de lucru specifice
locului de munc ă și postului său.
art.20(1), 20(2), 20(4)
art.55, 77, 81 X
3
A.47. Instruirea în domeniul SSM nu se realizează pe cheltuiala
lucătorilor și/sau a reprezentanților, are loc în timpul programului
de lucru iar pentru reprezentanții lucrătorilor se poate re aliza și în
exteriorul întreprinderii și/sau unității.
art.21
art.76(1), 76(2) X
1
A.48. Angajatorul asigură baza materială corespunzătoare unei instruiri
adecvate.
art.78, 79, 80 X
2
A.49. Angajatorul asigură realizarea instruirii introductiv -generale.
art.83, 84, 85, 86, 87, 88, 89 X 3
A.50. Angajatorul asigură realizarea instruirii la locul de muncă.
art.90, 91, 92, 93, 94 X 3

Proiect de disertație

25
Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere
A.51. Angajatorul asigură realizarea instruirii periodice.
art.95, 96, 97, 98, 99, 100 X 3
A.52. Evenimentele care au produ s incapactitate temporară de muncă
sunt cercetate de către angajator, iar rezultatele cercetărilor sunt
consemnate în procese verbale.
art.29(1) a), 29(2)
art.114, 115, 118, 119, 120(1), 120(2), 122 -134 X
2
A.53. Contractul colectiv de muncă, regulamentu l intern sau
regulamentul de organizare și funcționare stabilesc condițiile de
alegere de către lucrători a reprezentanților lor cu răspunderi
specifice în domeniul SSM.
art.52, 53 X
2
A.54. Angajatorul cunoaște și respectă obligațiile sale privind
comuni carea, cercetarea și înregistrarea evenimentelor produse în
afara granițelor României, în care sunt implicați lucrători ai săi,
aflați în îndeplinirea sarcinilor de stat, de interes public su a
îndatoririlor de serviciu.
art.143, 144, 145, 146 X
2
A.55. Angajatorul cunoaște și respectă obligațiile privind comunicarea
evenimentelor produse pe teritoriul României, în care sunt
implicați cetățeni străini aflați în îndeplinirea atribuțiilor de
serviciu.
art.147(1) X
2
A.56. Angajatorul este prezent sau este r eprezentat la cercetarea
cazurilor de boală profesională.
art.152, 154, 155, 156, 157 X
1

Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 3 a = 63
Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 2 b = 51
Total punctaj acordat la întrebările cu p onderea 1 c = 12
Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 3 d = 27
Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 2 e = 21
Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 1 f = 4
NIVEL DE CONFORMARE
Punctaj obținut:
PO A = a + b + c = 126 Nivel de conformare :

NC A = PO A/ PM A 100 = 80 [%]
Punctaj maxim:
PM A = 3(d + e + f) = 156
NIVEL DE SECURITATE
Punctaj obținut:
PO A = a3 + b2 + c1 = 189+102+12 = 303 Nivel de securitate:

NS A = PO A/ PM A 100 = 79 [%]
Punctaj maxim:
PM A = 3(d3 + e2 + f1) = 3x(8 1+42+4) = 381

Tănăsescu Bogdan -Ionuț
26
Fișa B – Drepturile și obligațiile lucrătorilor
Criterii de audit
Legislație națională Legislație UE
Legea securității și sănătății în muncă nr.319/2006 Directiva 89/391/CEE
Norme metodologice de aplicare a prevederilor
Legii securit ății și sănătății în muncă nr.319/2006 –
N/A – Neaplicabil
0 – Deloc
1 – Parțial (≤50%)
2 – Parțial (>50%)
3 – Complet
Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere
B.1. Lucrătorii care în cazul unui pericol grav și iminent părăsesc
locul de muncă și/sau o zonă periculo asă nu sunt prejudiciați și
sunt protejați împotriva oricăror consecințe negative și
nejustificate pentru aceștia, cu excepția situațiilor în care
acționează imprudent sau dau dovadă de neglijență gravă.
art.11(2), 11(4)
art.101, 102 X
3
B.2. Lucrătorii și/sau reprezentanții lor formulează propuneri privind
prevenirea accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor
profesionale, precum și propuneri și cereri pentru îmbunătățirea
condițiilor de muncă.
art.18
art.67g, 67i X
1
B.3. Lucrătorii își desfășoară ac tivitatea în conformitate cu pregătirea
și instruirea lor, precum și cu instrucțiunile primite din partea
angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de accidentare
sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât și alte
persoane care pot f i afectate de acțiunile sau omisiunile sale în
procesul de muncă.
art.22 X
3
B.4. Lucrătorii și ceilalți participanți la procesul de muncă utilizează
corect mașinile, aparatura, uneltele, substanțele periculoase,
echipamentele de transport și alte mijloa ce de producție.
art.23(1)a, 23(2) X
3
B.5. Lucrătorii și ceilalți participanți la procesul de muncă utilizează
corect echipamentul individual de protecție acordat și, după
utilizare, îl înapoiază sau îl depun în locul destinat pentru
păstrare.
art.23(1 )b, 23(2) X
3

Proiect de disertație

27
Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere
B.6. Lucrătorii și ceilalți participanți la procesul de muncă nu scot din
funcțiune, nu modifică, nu schimbă și nu înlătură arbitrar
dispozitivele de securitate proprii, în special ale mașinilor,
aparaturii, uneltelor, instalațiilor tehnice și clădirilor și utilizează
corect aceste dispozitive.
art.23(1)c, 23(2) X
3
B.7. Lucrătorii și ceilalți participanți la procesul de muncă comunică
imediat angajatorului și/sau lucrătorilor desemnați orice situație
despre care au motive întemeiate să o c onsidere un pericol pentru
securitatea și sănătatea lucrătorilor, precum și orice deficiență a
sistemelor de protecție.
art.23(1)d, 23(2) X
3
B.8. Lucrătorii și ceilalți participanți la procesul de muncă aduc la
cunoștința conducătorului locului de muncă și/sau angajatorului
accidentele suferite de propria persoană.
art.23(1)e, 23(2) X
2
B.9. Lucrătorii și ceilalți participanți la procesul de muncă cooperează
cu angajatorul și/sau cu lucrătorii desemnați, atât timp cât este
necesar, pentru a face posibi lă realizarea oricăror măsuri sau
cerințe dispuse de către inspectorii de muncă și inspectorii
sanitari, pentru protecția sănătății și securității lucrătorilor.
art.23(1)f, 23(2) X
1
B.10. Lucrătorii și ceilalți participanți la procesul de muncă
coopereaz ă, atât timp cât este necesar, cu angajatorul și/sau cu
lucrătorii desemnați, pentru a permite angajatorului să se asigure
că mediul de muncă și condițiile de lucru sunt sigure și fără
riscuri pentru securitate și sănătate, în domeniul său de activitate.
art.23(1)g, 23(2) X
1
B.11. Lucrătorii și ceilalți participanți la procesul de muncă și -au
însușit și respectă prevederile legislației în domeniul securității și
sănătății în muncă și măsurile de aplicare a acestora.
art.23(1)h, 23(2) X
3
B.12. Lucrătorii și ceilalți participanți la procesul de muncă dau
relațiile solicitate de către inspectorii de muncă și inspectorii
sanitari.
art.23(1)i, 23(2) X
2
B.13. Evenimentele sunt comunicate de îndată angajatorului de către
conducătorul locului de muncă sau de o rice altă persoană care are
cunoștință despre producerea acestora.
art.26 X
2
B.14. Lucrătorii și -au ales reprezentanții cu răspunderi specifice în
domeniul securității și sănătății în muncă.
art.52 X
1
B.15. Lucrătorii au comunicat în scris angajatorulu i numărul și numele
reprezentanților lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul
securității și sănătății în muncă.
art.54 X
1

Tănăsescu Bogdan -Ionuț
28
Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere
B.16. Lucrătorii și -au desemnat reprezentanții în comitetul de
securitate și sănătate în muncă dintre reprezentanții lucrăt orilor
cu răspunderi specifice în domeniul securității și sănătății în
muncă.
art.60(2) X
1

Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 3 a = 17
Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 2 b = 9
Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 1 c = 10
Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 3 d = 7
Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 2 e = 3
Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 1 f = 6
NIVEL DE CONFORMARE
Punctaj obținut:
PO B = a + b + c = 36 Nivel de conformare:

NC B = PO B/ PM B 100 = 75 [%]
Punctaj maxim:
PM B = 3(d + e + f) = 48
NIVEL DE SECURITATE
Punctaj obținut:
PO B = a3 + b2 + c1 = 51+18+10 = 79 Nivel de securitate:

NS B = PO B/ PM B 100 = 79 [%]
Punctaj maxim:
PM B = 3(d3 + e2 + f1) = 3x(21+6+6) = 99

Proiect de disertație

29
II.2.2. Auditarea la nivelul compartimentelor, locurilor de muncă și al activităților

Fișa C9 – Cerințe minime de securitate și sănătate în muncă pentru asigurarea protecției
lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența a genților chimici

Criterii de audit
Legislație națională Legislație UE
HG 1218/06.09.2006 privind stabilirea cerințelor
minime de securitate și sănătate în muncă pentru
asigurarea protecției lucrătorilor împotriva
riscurilor legate de prezența agenților chimici Directiva 98/24/CE
Directiva 91/322/CEE
Directiva 2000/39/CE
Directiva 2006/15/CE
N/A – Neaplicabil
0 – Deloc
1 – Parțial (≤50%)
2 – Parțial (>50%)
3 – Complet

Nota 1:
Termenii și expresiile utilizate de HG 1218/2006 au următoarea semnificație, conform art.5:
1. agent chimic – orice element sau compus chimic, singur ori în amestec, în stare naturală sau fabricat,
utilizat ori eliberat, inclusiv sub formă de deșeuri, prin orice activitate profesională, fie că este
produs intenționat sau nu, fie că e ste introdus pe piață ori nu;
2. agent chimic periculos :
a). orice agent chimic care întrunește criteriile de clasificare ca substanță periculoasă în conformitate
cu anexa nr.1 la Normele metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului
nr.200/2000 p rivind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice
periculoase, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.490/2002, cu modificările și completările
ulterioare, fie că acea substanță este clasificată în temeiul hotărârii menționa te sau nu, cu excepția
substanțelor care întrunesc numai criteriile de clasificare ca substanțe periculoase pentru mediu;
b). orice agent chimic care întrunește criteriile de clasificare ca preparat periculos în sensul Normelor
metodologice privind clasificare a, etichetarea și ambalarea preparatelor chimice periculoase,
aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.92/2003, fie că acel preparat este clasificat în temeiul
hotărârii menționate sau nu, cu excepția acelor preparate care întrunesc numai criteriile de
clasif icare ca preparate periculoase pentru mediu;
c). orice agent chimic care, deși nu întrunește criteriile de clasificare ca fiind periculos în
conformitate cu prevederile menționate la lit.a) și b), poate prezenta un risc pentru securitatea și
sănătatea lucrător ilor datorită proprietăților sale fizico -chimice, chimice sau toxicologice și a
modului în care este utilizat sau prezent la locul de muncă, inclusiv orice agent chimic căruia i s -a
atribuit o valoare limită de expunere profesională potrivit prevederilor a rt.6-10;
3. activitate care implică agenți chimici – orice proces de muncă în care sunt utilizați sau se
intenționează să se utilizeze agenți chimici, în orice proces, inclusiv producerea, manipularea,
depozitarea, transportul ori eliminarea și tratarea, sau orice asemenea proces de muncă din care rezultă
agenți chimici;
4. valoare limită de expunere profesională – dacă nu se specifică altfel, limita mediei ponderate în
funcție de timp a concentrației unui agent chimic în aerul zonei în care respiră un lucrător, pentru o
perioadă de referință specificată, pentru 8 ore sau pentru un termen scurt de maximum 15 minute;
5. valoare limită biologică – limita concentrației, în mediul său biologic de referință, a unui agent chimic
relevant, a metabolitului său ori a unui ind icator al efectului;
6. supravegherea sănătății – evaluarea medicală a unui lucrător pentru a se determina starea sănătății
acelui individ, în relație cu expunerea la agenți chimici specifici în muncă;
7. pericol – proprietatea intrinsecă, cu potențial de a dăun a, a unui agent chimic;
8. risc – probabilitatea ca potențialul de a dăuna să producă efecte în condițiile utilizării și/sau expunerii.

Tănăsescu Bogdan -Ionuț
30
Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere
C.9.1. Angajatorul a luat măsuri pentru eliminarea sau reducerea la
minimum a riscului pent ru securitatea și sănătatea lucrătorilor în
procesul de muncă, indus de un agent chimic periculos.
art.11 X
3
C.9.2. Angajatorul a asigurat evaluarea riscurilor care decurg din
prezența agenților chimici periculoși la locul de muncă, luând în
considerare ș i rezultatele măsurătorilor atunci când acestea sunt
necesare.
art.12, 13, 14(1), 14(3), 14(4), 23(1) X
3
C.9.3. Evaluarea riscurilor este actualizată, în special, dacă s -au produs
schimbări semnificative din cauza cărora evaluarea ar fi depășită
sau atunc i când rezultatele supravegherii stării de sănătate fac
necesar acest lucru.
art.14(2) X
3
C.9.4. În cazul unei activitățile noi, care implică agenți chimici
periculoși, procesul de muncă începe numai după ce a fost
realizată o evaluare a riscului acelei a ctivități și după luarea
măsurilor de prevenire identificate ca necesare.
art.15 X
3
C.9.5. Dacă rezultatele evaluării au arătat că, datorită cantității de
agent chimic periculos prezent la locul de muncă există doar un
risc redus pentru securitatea și săn ătatea lucrătorilor au fost
luate măsuri de diminuare sau eliminare a riscului.
art.17, 18(2) X
2
C.9.6. Dacă rezultatele evaluării riscurilor au indicat prezența unui risc
pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor, au fost luate măsuri
specifice de pro tecție și prevenire.
art.18(1), 19, 20, 24 X
3
C.9.7. Măsurile specifice de protecție și prevenire sunt completate cu
măsuri de supraveghere a stării de sănătate, dacă natura riscului
o cere.
art.18(1), 21, 38 -42 X
3
C.9.8. Dacă nu demonstrează clar că au fost luate măsuri adecvate de
prevenire și protecție, angajatorul efectuează măsurările
necesare ale agenților chimici care pot prezenta un risc pentru
sănătatea lucrătorului la locul de muncă, în mod regulat și ori de
câte ori se produce vreo schimbare a condițiilor care pot afecta
expunerea lucrătorilor la agenți chimici, în special cu privire la
valorile limită de expunere profesională.
art.18(1), 22 X
3
C.9.9. Dacă este depășită o valoare limită de expunere profesională
stabilită efectiv la nivel națio nal, angajatorul ia măsuri imediat,
ținând cont de natura acelei limite, pentru a remedia situația,
prin aplicarea măsurilor de prevenire și protecție.
art.18(1), 23(2) X
3
C.9.10. Angajatorul a stabilit măsuri sau planuri de acțiune care să fie
aplicate în cazul producerii de accidente, incidente sau urgențe
și care să includă exerciții de protecție adecvate.
art.25 X
3
C.9.11. Angajatorul asigură mijloace adecvate de prim ajutor.
art.25 X 3

Proiect de disertație

31
Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere
C.9.12. Angajatorul asigură efectuarea la intervale regulate a exerc ițiilor
de protecție prevăzute în măsurile sau planurile de acțiune
pentru accidente, incidente sau urgențe.
art.25 X
3
C.9.13. În cazul producerii unui accident, incident sau urgență,
angajatorul ia imediat măsuri pentru a reduce efectele
evenimentului și a informa lucrătorii interesați.
art.26, 27, 28, 29 X
3
C.9.14. Angajatorul asigură informarea și instruirea lucrătorilor.
art.30, 31 X 3
C.9.15. Angajatorul asigură consultarea și participarea lucrătorilor și/sau
a reprezentanților acestora privind probleme le legate de agenții
chimici periculoși.
art.33 X
3
C.9.16. La locul de muncă nu se produc, nu se fabrică sau nu se
utilizează agenții chimici prevăzuți în anexa 3, în condițiile
prevăzute în această anexă, cu excepțiile prevăzute de legislație.
art.34, 35 , 36, 37 X
3

Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 3 a = 27
Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 2 b = 3
Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 1 c = 0
Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 3 d = 14
Număr d e întrebări aplicabile, cu ponderea 2 e = 1
Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 1 f =0
NIVEL DE CONFORMARE
Punctaj obținut:
PO C9 = a + b + c = 30 Nivel de conformare:

NC C9 = PO C9/ PM C9 100 = 67 [%]
Punctaj maxim:
PM C9 = 3(d + e + f) = 45
NIVEL DE SECURITATE
Punctaj obținut:
PO C9 = a3 + b2 + c1 = 81 + 6 + 0 = 87 Nivel de securitate:

NS C9 = PO C9/ PM C9 100 = 66 [%]
Punctaj maxim:
PM C9 = 3(d3 + e2 + f1) = 3x(42 + 2 + 0) = 132

Tănăsescu Bogdan -Ionuț
32
Fișa C13 – Cerințe minime pentru îmunătățirea securității și protecția sănătății lucrătorilor care
pot fi expuși unui potențial risc datorat atmosferelor explozive

Criterii de audit
Legislație națională Legislație UE
HG 1058/09.08.2006 privind cerințele minime
pentru îmbunătățirea securității și protecția sănătății
lucrătorilor care pot fi expuși unui potențial risc
datorat atmosferelor explozive Directiva 99/92/CEE
N/A – Neaplicabil
0 – Deloc
1 – Parțial (≤50%)
2 – Parțial (>50%)
3 – Complet

Nota 1: Termenul de atmosferă explozivă este definit conform art.2 alin.(1) lit.B din HG
752/2004 privind stabilirea condițiilor pentru introducerea pe piață a echipamentelor și
sistemelor protectoare destinate utilizării în atmosfere potențial explozive, cu modificările
ulterioare: "amestecul cu aer, în con diții atmosferice, al substanțelor inflamabile sub
formă de gaze, vapori, ceață sau pulberi în care, după ce s -a produs aprinderea,
combustia se propagă în întregul amestec nears ".

Nota 2: Conform HG 1058/2006 art.4, prevederile acestei hotărâri nu se apl ică pentru:
a) zonele utilizate direct pentru și în timpul tratamentelor medicale ale pacienților;
b) utilizarea dispozitivelor de ardere a combustibilior gazoși în conformitate cu prevederile
HG 453/2003 privind stabilirea condițiilor de introducere pe piață a aparatelor
consumatoare de combustibili gazoși, republicată;
c) producerea, manevrarea, utilizarea, depozitarea și transportul substanțelor explozive sau
cu o structură chimică instabilă;
d) industriile extractive reglementate prin HG 1050/2006 privind cerințele minime pentru
asigurarea securității și sănătății lucrătorilor din industria extractivă de foraj sau prin HG
1049/2006 privind cerințele minime pentru asigurarea securității și sănătății lucrătorilor
din industria extractivă de suprafață sau subteran;
e) utilizarea mijloacelor de transport terestre, navale și aeriene cuprinse în dispozițiile
adecvate ale acordurilor internaționale și în legislația națională care transpune directivele
care aplică aceste acorduri. Mijloacele de transport destinate utilizării în atmosferă
potențial explozivă nu sunt excluse.

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere
C.13.1. Angajatorul a luat măsurile tehnice și/sau organizatorice de
prevenire și protecție necesare.
art.5, 7, 8 X 3
C.13.2. Angajatorul a asigurat evaluarea riscurilor specifice din
atmosferele explozive.
art.6 X 3
C.13.3. Angajatorul a cla sificat în zone locurile unde pot apărea
atmosfere explozive.
art.9(1) X 3

Proiect de disertație

33
Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere
C.13.4. Angajatorul a asigurat îndeplinirea cerințelor minime pentru
îmbunătățirea protecției sănătății și securității lu crătorilor aflați
în potențial pericol în atmosfere explozive și, după caz,
marcarea cu indicatoare la punctele de intrare în locurile unde
pot apărea atmosfere explozive.
art.9(2), 9(3) X 3
C.13.5. Angajatorul asigură elaborarea și actualizarea documentulu i
privind protecția împotriva exploziilor .
art.10 X 3
C.13.6. Echipamentul de muncă necesar în locurile unde pot apărea
atmosfere explozive îndeplinește cerințele minime.
art.11(1), 11(2) X 3
C.13.7. Locurile de muncă îndeplinesc cerințele minime.
art.11(3) , 11(4), 11(5). X 3

Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 3 a = 14
Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 2 b = 0
Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 1 c = 0
Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 3 d = 7
Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 2 e = 0
Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 1 f = 0
NIVEL DE CONFORMARE
Punctaj obținut:
PO C13 = a + b + c = 14 Nivel de conformare:

NC C13 = PO C13/ PM C13 100 = 66 [%]
Punctaj maxim:
PM C13 = 3(d + e + f) = 3 x 7 = 21
NIVEL DE SECURITATE
Punctaj obținut:
PO C13 = a3 + b2 + c1 = 42 Nivel de securitate:

NS C13 = PO C13/ PM C13 100 = 66 [%]
Punctaj maxim:
PM C13 = 3(d3 + e2 + f1) = 3 x 21 = 63

Tănăsescu Bogdan -Ionuț
34
Fișa D – Riscuri specifice Operator Masina de tip ar Offset
Criterii de audit
Instructiuni proprii de Securitate si Sanatate in Munca la exploatarea Masinii de tipar Offset
Rapida 106
N/A – Neaplicabil
0 – Deloc
1 – Parțial (≤50%)
2 – Parțial (>50%)
3 – Complet
Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere
D.1. La des ervirea mașinii de tipar offset Rapida 106 sunt acceptați la
locul de muncă numai operatori calificați sau instruiți în
domeniul securității în munca cu privire la deservirea mașinii de
tipar în condiții de siguranță.
Art.2, alin. (1) X
3
D.2. Tinerii și ucenicii pot lucra pe mașina de tipărit numai sub
supravegherea permanentă și atentă a unui operator calificat, cu
experiența.
Art.2, alin. (2) X
3
D.3. Este interzisă utilizarea mașinii de tipar offset în alte scopuri
decât cele pentru care a fost constr uită. Pe mașina de tipar offset
se tiparesc doar materiale de hârtie de diferite grosimi la
dimensiunile adecvate.
Art.4. X
2
D.4. Înainte de începerea activității zilnice lucr ătorul ce deservește
mașina nu î ncep e exploatarea utilajului pana când nu se a sigură
de confo rmitatea și funcț ionalitate a instalațiilor de siguranță.
Art.5. X
3
D.5. Este interzisă utilizarea mașinii de tipar după eliminarea
senzorilor de siguranță sau dezactivarea orică rui mijloc de
protecție și siguranță. Este interzis orice tip de modificare a
mașinii.
Art. 6, alin. (1) X
3
D.6. În caz de avarie a mijloacelor de protecție lucrătorul comunică
imediat defecțiunea către șeful ierarhic sau operatorii de
mentenanță.
Art. 6, alin. (2) X
3
D.7. Este interzisă utilizarea mașinii de ti par în cazul în care este
limitat accesul liber la butonul “OPRIRE DE URGENȚĂ”.
Art. 6, alin. (3) X
3
D.8. Este interzisă modificarea, mutarea sau eliminarea pictogamelor/
indicatoarelor de siguranță cu care echipamentul este dotat din
fabricație. La sfâr șitul fiecărei t ure de lucru operatorul predă
pictogramele și indicatoarele de siguranță în stare de curățenie și
vizibilitate.
Art.9. X
2

Proiect de disertație

35
Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere
D.9. Este interzisă utilizarea surselor de caldură, a echipamentelor cu
flacără sau fumatul în incinta spațiilor de producție specifice
industriei tipografice
Art.10. X
3
D.10. Este strict interzisă prezența la locul de muncă a lucratorilor sub
influența băuturilor alcoolice, drogurilor, medicamentelor sau
substanțelor halucinogene
Art.11. X
3
D.11. Este interzisă pur tarea altor echipamente de protecție sau
elemente de vestimentație, decât cele aprobate și stabilite prin
Normativul cadru de acordare a echipamentelor individuale de
protecție.
Art.12. X
3
D.12. Accesul la locul de muncă al lucratorilor cu încălțăminte s port,
papuci sau sandale, altele decât cele acordate de către unitate
conform normativului de acordare a echipamentelor de protecție
este interzisă. Lucrătorii poarta încălțăminte de protecție.
Art.14. X
3
D.13. În aria de lucru a mașin ii de tipar, pardos elile sunt pă strate curate
pentru a evita riscul de alunecare și cădere de la aceeași înălțime.
Art.15. X
2
D.14. Urcarea și coborârea lucrătorilor de pe mașina de tipar se
efectueaza numai prin locurile prevăzute cu scări și trepte.
Art.16. X
1
D.15. În cazul în care lucrătorii iau la cunoștință de zone periculoase în
spațiul de lucru (iluminat defectuos, puncte de trecere deviate,
protecții lipsă), aceștia anunță superiorii privind existența
acestora.
Art.17. X
2
D.16. Operatorul verifică înainte de fie care pornire a mașinii că în
zonele de acțiune nu se află persoane sau corpuri care ar putea fi
proiectate la pornirea utilajului.
Art.18. X
3
D.17. Este interzisă utilizarea mașinii de tipar cu protecții si capace
deshise sau anulate
Art.19. X
3
D.18. La alimentarea mașinii de tipar operatorul are grija ca picioarele
sa fie poziț ionate în afara ariei de lucru a mesei -stivă a
alimentatorului de coli. Este interzis accesul lucrătorilor în secția
de lucru fără încălțăminte de protecție.
Art.20. X
3
D.19. Este interzisă introducerea formei și cauciucului pe cilindrul de
imprimare fără utilizarea comenzilor de tatonare sau comandă
automată
Art.22. X
2

Tănăsescu Bogdan -Ionuț
36
Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere
D.20. În timpul funcționării mașinii nu sunt efectuate intervenții la
formă, placă și cauciucul cilindrului.
Art.23. X
3
D.21. Operațiile de ștergere manuală, umectare manuală, curățire
manuală de scame etc. se efectueaza numai dacă mașina este
acționată de la butornul de tatonare (în cazul în care
echipamentul nu efectuează operațiile în mod automat).
Art.24. X
2
D.22. Nu se efectueaza scoaterea colii de hârtie intrată strâmb în
mașină când aceasta se află în funcțiune. Pentru scoaterea colilor
de hârtie din graifarul transport or, obligatoriu, se deconectează
mașina de la într erupatorul general pe care se așea ză o placă
avertizoare cu inscripția: "Nu cuplați ! Se lucrează la mașină!"
Art.26. X
3
D.23. La mașinile de imprimat offset, introducerea formei se face
numai după decuplarea mașinii și asigurarea cu butonul "STOP".
Art.30. X
3
D.24. Elementele de rotaț ie și mișcare sunt acoperite cu apărători și
dotate cu senzori de mișc are. Nu sunt efectuate dezactivări ale
apără torilor dotate cu senzori.
Art.32. X
3
D.25. Nu sunt efectuate intervenții la organele de mașini aflate în
mișcare. Nu se efectueaza ungerea echipamentului în perioada în
care execută procesul de tipărire.
Art.34. X
3
D.26. Pentru introducerea plăcilor de tipar se folosesc numai comenzile
de tatonare. Se acționeaza comanda de s iguranță înainte de
introducerea plăcilor de tipar și se deplaseaza pas cu pas valțurile
sau cilindrii până la următoarea poziție de lucru.
Art.35. X
3
D.27. Înainte de finalizarea proceduri lor de introducere/ fixare a
plăcilor de tipar lucratorul se asigură că după tensionarea plăcilor
toate șuruburile sunt strânse și t oate protecțiile sunt închise la
loc.
Art.36. X
3
D.28. Este interzisă decaparea plăcilor de tipar în spațiile de producție.
Developarea și Decaparea plăcilor este efectuata doar în spaț iile
special amenajate – CTP.
Art.37. X
3
D.29. Operatorul nu interv ine sub nicio formă la mașina de tipar aflată
în procesul de tipă rire.
Art.39. X
3

Proiect de disertație

37
Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere
D.30. La finalul schimbului de lucru, lucrătorii decuplează
echipamentul de la fiecare sursă de alimentare (electrică,
instalații sub presiune, instalații de alimentare cu s oluții de
spălare și degresare, etc)
Art.50. X
2

Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 3 a = 56
Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 2 b = 16
Total punctaj acordat la întrebările cu ponderea 1 c = 3
Număr de întrebări apli cabile, cu ponderea 3 d = 22
Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 2 e = 7
Număr de întrebări aplicabile, cu ponderea 1 f = 1
NIVEL DE CONFORMARE
Punctaj obținut:
PO D = a + b + c = 75 Nivel de conformare:

NC D = PO D/ PM D 100 = 83 [%]
Punctaj ma xim:
PM D = 3(d + e + f) = 90
NIVEL DE SECURITATE
Punctaj obținut:
PO D = a3 + b2 + c1 = 168+32+3 = 203 Nivel de securitate:

NS D = PO D/ PM D 100 = 83 [%]
Punctaj maxim:
PM D = 3(d3 + e2 + f1) = 3x(66+14+1) = 243

II.3. Neconformități identifi cate și acțiuni corective

În urma auditului efectuat în cadrul organizației S.C. Tipografia BIT S.R.L s -au constatat
anumite neconformități privind modul de desfășurare al activității de securitate și sănătate în
muncă la nivelul secției de Tipar Offset.
Neconformitățile constatate reprezint ă abateri de la cerințele legale aplicabile în cadrul
organizației, implicând astfel modul de abordare al activității de securitate și sănătate în munca
de catre conducere, cât și abateri de la instrucțiunile de secur itate și sănătate în muncă, implicand
pe de altă parte, activitatea efectivă desfășurată de către lucrătorii societății.
Pentru soluționarea neconformităților identificate au fost propuse acțiuni atât corective
cât și preventive, au fost desemnate persoa nele responsabile de indeplinirea acțiunilor propuse și
termenele limită pâna la care acestea trebuie sa fie puse în practica.
Neconformitățile constatate, cât și acțiunile propuse în scop ul eliminarii acestora, sunt
prezentate în Raportul de acțiuni core ctive/preventive așa cum este prezentat în Tabelul nr. 6.

Tănăsescu Bogdan -Ionuț
38
Tabelul nr. 6 – Raport de acțiuni corective/preventive
Cod
indicator Descrierea neconformității Acțiuni corective/preventive Responsabil Termen de
realizare
A.4 Nu a fost elaborată evaluarea factorilor de
risc pentru grupurile sensibile la riscuri
profesionale Elaborarea factorilor de risc pentru grupurile sensibile la
riscuri profesionale Serviciul intern de
prevenire și protecț ie 45 zile
A.7 Atribuț iile s erviciului intern de prevenire și
protecț ie presup un sarcini suplimentare, de
altă natură decat cele de SSM. Derogarea membrilor s erviciului intern de prevenire și
protecț ie de sarcinile suplimentare desfășurate de către
aceștia. CLM /
Director general 30 zile
A.11 Există riscuri pentru c are nu au fost
prevazute ec hipamente individuale de
protecț ie Revizuirea planului de prevenire și protecție ș i implicit a
normativului cadru intern de acordare a echi pamentului
individual de protecț ie Serviciul intern de
prevenire și protecț ie 30 zile
A.12 Lucră torii n u sunt instruiți suficient privind
măsurile care trebuie aplicate în cazul unui
pericol grav ș i iminent 1. Revizuirea instrucțiunilor proprii de securitate ș i sănătate
în muncă .
2. Instruirea lucrătorilor privind măsurile care trebuie
aplicat e în cazul unu i pericol grav ș i iminent. 1. Serviciul intern de
prevenire și protecție
2. CLM 30 zile

60 zile
A.20 Angajatorul nu a înregistrat verifică ri ale
controlului privind aplicarea de către toți
lucrătorii a măsurilor prevăzute î n planul de
preve nire si protectie. Elaborarea unei proceduri de verificare si masurare a
nivelului de aplicare a planului de prevenire si protectie. Serviciul intern de
prevenire și protecție /
CLM 45 zile
A.21 Există echipamente de muncă unde există
necesitatea afișării unor instrucțiuni de
securitate ș i sănătate în muncă specifice, în
formă scurtă . Elaborarea și afișarea instrucțiunilor proprii de securitate ș i
sanatate în muncă, în formă scurtă la nivelul e chipamentelor
de munca de tip „î nfoliator”. Serviciul intern de
prevenire și protecț ie 30 zile
A.22 Informarea fiecă rui nou angajat asupra
riscurilor la care acesta este expus la postul
de lucru nu prevede ș i riscuri le generale ale
locului de muncă . Informarea tuturor noilor angajaț i asupra riscu rilor la care
acestia sunt expuși, atâ t la nivelul postului de lucru, cât ș i la
nivelul locului de muncă (al întregii locaț ii). CLM /
Director general /
Departament RU Imediat

Proiect de disertație

39
Cod
indicator Descrierea neconformității Acțiuni corective/preventive Responsabil Termen de
realizare
A.27 Periodicitatea verifică rilor tehnice asupra
sistemelor și dispozitivelor de protecție nu
sunt respectate în totalitate, existând
întârzieri de la periodicitatea recoman dată de
către producă tor. Elabor area unui plan anual de verificări tehnice asupra
sistemelor și dispozitivelor de protecție din cadrul societății,
în conformitate cu recomandările pr oducă torilor. Serviciul intern de
prevenire și protecț ie 30 zile
A.33 Alimentația de protecție nu este oferită
lucră torilor, p e perioadele anotimpului cald
când temperaturile din interiorul halei de
producție pot depăș i 30-35 șC. Oferirea alimentației de protecție constând în apă potabilă
pe parc ursul anotimpului cald, astfel încât efectele
deshidrată rii cauzate de expu nerea la temperaturi ridicate să
fie diminuate. Director general /
CLM Imediat
A.44 Lucrătorii nu sunt consultaț i cu privire la
deciziile luate în cadrul ședințelor
Comitetului de Securitate și Sănătate în
Muncă . 1. La finalul fiecărei ședințe a CSSM, reprezentanții
lucrătorilor vor fi obligați să întocmească un proces verbal
de luare la cunoștință de catre lucră tori, privind informarea
acestora asupra elementelor discutate în cadrul ședinț ei.

2. Procesele verba le de luare la cunoștință vor fi arhivate
alături de documentația ședinț elor CSSM. Serviciul intern de
prevenire și protecție /
Reprezentanții
lucră torilor CSSM

Serviciul intern de
prevenire și protecț ie Trimestrial
/ În funcț ie
de
necesitate

Permanent
B.2 Lucrătorii formulează propuneri privind
prevenirea accidentelor de muncă și a
îmbolnăvirilor profesionale, precum și
propuneri și cereri pentru îmbunătățirea
condițiilor de muncă numai în formă verbală . Instruirea lucră torilor privind formularea propunerilor
privind prevenirea accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor
profesionale, precum și a propunerilor și cererilor pentru
îmbunătățirea condițiilor de muncă numai sub formă scri să,
pentru a fi arhivate ș i pentr u o gestiune mai bună a acestoră . CLM 15 zile
B.5 Există cazuri în care lucrătorii nu înapoiază
echipamentul individual de protecț ie la
finalul schimbului de lucru, deplasâ ndu-se cu
acesta la domiciliu. Instruirea lucră torilor privind riscurile la care se expun
aceștia ș i membrii familiilor aces tora în momentul î n care
echipamentele individuale de protectie, impregnate cu
substanțe chimice utilizate î n procesele de tipar , ajung î n
contact cu obiecte aflate la domiciliul ace stora. CLM 30 zile

Tănăsescu Bogdan -Ionuț
40
Cod
indicator Descrierea neconformității Acțiuni corective/preventive Responsabil Termen de
realizare
B.9;
B.10 Lucrătorii nu coopereaza câ t ar fi necesar
pentru asigurarea condițiilor de securitate și
sănătate la locul de muncă . Conștientizarea lucră torilor, prin instruirea, asupra
necesităț ii de cooperare a ac estora privind asigurare a
condițiilor de securitate și sănătate la locul de muncă . CLM / Director
general 45 zile
C.9.1 Instalația de exhaustare a aerului din anexa
de depozitare a substanțelor chimice nu
funcționeaza, ca urmare a unei defecțiuni
tehnice. 1. Efectuarea verifică rilor tehnice asupra instalației de
exhaustare a aerului și repunerea acesteia în funcțiune.

2. Efectuarea verificărilor tehnice periodice asupra
instalației. Departament
mentenanță

Departament
mentenanță Imediat

Semestrial
C.9.2 În cadrul evaluării fa ctorilor de risc nu au
fost identificate rezultate concrete ale
măsuratorilor privind concentrațiile de
substanțe chimice în aerul respirabil. 1. Re -efectuarea măsurătorilor asupra concentrațiilor de
substanțe chimice existente în aerul respirabil.
2. A rhivarea rapoartelor emise de că tre echipele care
efectuează verificarile asupra concentrațiilor de substanțe
chimice, ș i revizuirea periodică a evaluării factorilor de risc,
incluzâ nd valorile determinate de catre aceștia. CLM

CLM / Serviciul
intern de prev enire si
protecție 30 zile

Semestrial
C.9.6 Accesul în interiorul anexei de depozitare a
substanțelor chimice periculoase este permis
tuturor lucrătorilor. 1. Blocarea accesului lucrătorilor în interiorul anexei de
depozitare a substanțelor chimice prin încuierea ușii de
acces.
2. Desemnarea unei persoane responsabile cu accesul în
interiorul anexei , astfel încât această persoană să efectueze
toate acțiunile de depozitare / evacuare a cantităților
necesare de substanțe chimice în și din interiorul acestei a.
3. Instruirea lucră torilor privind riscurile la care pot fi
expuși în urma accesului în interiorul anexei de depozitare și
manipulării substanțelor chimice.
4. Semnalizarea corespunză toare privind interzicerea
accesului persoanelor neautorizate în inter iorul anexei. CLM

CLM / Administrator

CLM

Serviciul intern de
prevenire și protecție Imediat

15 zile

Trimestrial

15 zile

Proiect de disertație

41
Cod
indicator Descrierea neconformității Acțiuni corective/preventive Responsabil Termen de
realizare
C.9.7 Salariații sunt supravegheați din punct de
vedere al stării de sănătate prin controale
medicale periodice însa o p arte dintre aceștia
au depășit perioada limită a ultimului control
medical. 1. Efectuarea controlului medical pentru salariații ale căror
perioade limită au fost depășite.
2. Verificarea periodică a fișelor de aptitudine emise de
către medicul de medicina muncii privind valabilitatea
acestora. Medicul de medicina
muncii
CLM Imediat

Semestrial
C.9.8;
C.9.9 Nu există rapoarte emise în urma unor
verificări periodice asupra valorilor limită de
expunere profesională a lucră torilor la
substanțele chimice utiliz ate. 1. Re -efectuarea masurătorilor privin d expunerea
profesională a lucră torilor la substanțe chimice.
2. Arhivarea rapoartelo r emise în urma verifică rilor
periodice privind expunerea lucrătorilor la substanțe
chimice. 1. CLM / Serviciu
externalizat
2. CLM / Serviciul
intern de prevenire și
protecție 30 zile

Permanent
C.9.11 Mijloacele de acordare a primului ajutor nu
sunt suficiente raportat la numărul
lucrătorilor prezenți în cadrul secției de
producție. Dotarea locului de munca cu truse sanitare de pr im ajutor
suficient e, în raport cu numarul de lucră tori prezenți și
respectiv natura activităților desfășurate, conform Ordinului
427/2002. Departament achiziții 30 zile
C.9.12 Nu există înregistrări privind efectuarea
exercițiilor de prevenire și protecț ie a
situațiilor de urgență, însă în urma interviului
cu mai mulți lucrători, s -a constatat ca
acestea sunt efectuate semestrial, în
conformitate cu legislația. 1. Întocmirea rapoartelor la finalizarea fiecărui exercițiu
efectuat în domeniul prevenirii și protecției la situații de
urgență, și detalierea modului în care acestea se desfășoară.
2.Arhivarea rapoartelor întocmite în urma exercițiilor pentru
situații de urgență. 1. Serviciul intern de
prevenire și protecție

2. CLM Semestrial

Permanent
C.9.15 Problemele legate de agenții chimici
periculoși utilizați în cadrul secției de tipar
nu au fost discutate în cadrul ședințelor
comitetului de securitate și s ănătate în
muncă. Discutarea problemelor actuale legate de agenții chimici
periculoși utilizați în cadrul secției de tipar, în cadrul
următoarei ședințe trimestriale a comitetului de securitate și
sănătate în muncă și consemnarea elementelor discutate în
procesul verbal ce va fi întocmit în urma ședinței.
CLM / CSSM 60 zile

Tănăsescu Bogdan -Ionuț
42
Cod
indicator Descrierea neconformității Acțiuni corective/preventive Responsabil Termen de
realizare
C.13.1 Instalația de exhaus tare a aerului din anexa
de depozitare a subs tanțelor chimice nu
funcționează , ca urmare a unei defecțiuni
tehnice, existând posibilitatea acumulării de
vapori de alcool izopropilic. 1. Efectuarea verifică rilor tehnice asupra instalației de
exhaustare a a erului și repunerea acesteia în funcțiune.
2. Efectuarea verificărilor tehnice periodice asupra
instalației.
3. Dotarea anexei de depozitare cu senzori de masurare a
concentrației de alcool în aerul respirat. 1.Departament
mentenanță
2.Departament
mentenan ță
3.Departament
achiziții / CLM Imediat

Semestrial

120 zile
C.13.3;
C.13.4 Nu există o clasificare a locurilor cu risc
ridicat de apariție a atmosferelor explozibile.

Nu există o semnalizare specifică zonelor cu
risc ridicat de apariție a atmosferelor
explozibile. 1. Întocmirea clasificării locurilor cu risc ridicat de apariție a
atmosferelor explozibile și marcarea zonelor pe planul
amplasamentului.
2. Semnalizare aa corespunză toare a zonelor în funcție de
posibilitatea apariției atmosferelor explozibi le.
3. Informarea lucr ătorilor asupra clasific ării și punerea la
dispoziție a planului cu zonele afectate. 1. Serviciul intern de
prevenire și protecție

2. Serviciul intern de
prevenire și protecție
3. CLM 60 zile

90 zile

Periodic
C.13.7 S-a constatat amplasarea unui tablou electric
secundar la o distanță redusă față de anexa
de depozitare a substanțelor chimice,
existând un risc ridicat de aprindere a
vaporilor de alcool izopropilic. 1. Re -amplasarea tabloului electric secundar la o distanță de
minim 40 metri față de ușa de acces în interiorul anexei cu
substanțe chimice.
2.Verificarea periodică privind funcționarea instalației de
exhaustare a anexei.
3.Asigurarea și menținerea ușii de acces în interiorul anexei
în poziție închisă și asigurată cu cheie . 1.Departament
mentenanță/Serviciu
externalizat
2.CLM / Departament
mentenanță
3. CLM 120 zile

Săptămânal

Permanent
D.4 Oper area echipamentului de muncă este
demarată, de cele mai multe ori, fără
asigurarea, de către lucrător, privind
conformitatea și funcționalitatea instalațiilor
de siguranță . 1. Elaborarea unei proceduri de lucr u privind verificarea
conformității și funcț ionalității instalațiilor de siguranță
specifice fiecărui echipament de muncă î n parte.
2. Instruirea lucră torilor privind proc edura de verificare a
conformității și funcționalității instalațiilor de siguranță
specifice fiecă rui echipament de muncă deservit. 1. Serviciul intern de
prevenire și protecț ie

2. CLM 60 zile

Trimestrial

Proiect de disertație

43
Cod
indicator Descrierea neconformității Acțiuni corective/preventive Responsabil Termen de
realizare
D.7 Utilizarea mașinii de tipar se desfășoară fără
verificarea accesului libe r la butonul de
oprire de urgență . 1. Elaborarea unei proceduri de lucru pentru verificarea
preliminar ă asupra accesului liber al lucră torulu i la butonul
de oprire de urgență .
2. Conștientizarea necesităț ii de verificare a acces ului libe r
la butonul de oprire de urgență prin instruiri periodice ale
salariaț ilor. 1. Serviciul intern de
prevenire și protecț ie

2. CLM 60 zile

Trimestrial
D.11 Există cazuri în care lucrătorii utilizează, î n
timpul de servirii echipamentelor de munc ă,
obiecte vestimentare care prezintă un risc
ridicat de antre nare la nivelul organelor de
mașină aflate în mișcare (ș ireturi, bu căți de
material, etc). Verificarea zilnică a lucră torilor privind purtarea
echipamentului individual de protecție adecvat la începutul
schimbului de lucru. CLM Permanent
D.12 Lucrătorii utilizează în mod frecvent piese de
încălță minte neadecvate mediulu i de muncă,
care pot crește riscul de alunecare și cădere
de la același nivel, pe suprafeț e acoperite cu
pulberi fine (praf ant icopiativ). Verificarea zilnică a lucră torilor privind purtarea
echipamentului individual de protecție adecvat la î nceputul
schimbului de lucru. CLM Permanent
D.21 Lucrătorii efectueaza acțiuni de curățare
manuală a tamburilor maș inii de tipar pe
perioade le de funcț ionare a acesteia,
utilizâ nd mijloace de tip pensule. Instruirea suplimentară și conștientizarea lucră torilor asupra
riscurilor la care sunt expuși prin efectuarea activităților de
curățare a tamburilor mașinii de tipar în timpul de
funcț ionare al acesteia. CLM 45 zile
D.27 Procesul de introducere și fixare a plăcilor de
tipar nu se î nche ie prin verificarea
suplimentară a șuruburilor de strângere și a
protecț iilor echipamentului. Instruirea suplimentară și conștientizarea lucră torilor asup ra
riscurilor la care sunt expuș i prin neverificarea suplimentară
a șuruburilor de strângere și a protecț iilor echipamentului la
finaliz area proceselor de introducere și fixare a plă cilor de
tipar. CLM 45 zile

Tănăsescu Bogdan -Ionuț
44
Cod
indicator Descrierea neconformității Acțiuni corective/preventive Responsabil Termen de
realizare
D.30 La fi nalul schimbului de lucru, lucrătorii nu
decuplează echipamentul de la sursa de
alimentare cu aer comprimat. Instruirea suplimentară a lucră torilor privind necesitatea de
decuplare a echipamentului de muncă de la instalaț ia de
alimentare cu aer comprimat la finalul schimbului de lucru. CLM 45 zil e

Proiect de disertație

45
II.4. Raportarea rezultatelor auditului

În urma constatărilor efectuate pe durata auditului și în urma rezultatelor consemnate în
fișele de audi t, s-au întocmit rapoartele finale ale procesului de audit.
Rapoarte le finale ale auditului prezintă nivelul actual al organizației de conformare cu
cerințele legale reglementate de documentele alese drept criterii de audit și inclusiv cu celelalte
criterii de audit selectate dar, în aceeași măsură, prezintă și nivelul de securitate general actual
din cadru l organizației .
II.4.1. Nivelul de conformare general la nivelul managementului

Rezultatele consemnate în urma auditului efectuat la nivelul managementului din cadrul
organizației S.C. Tipografia BIT S.R.L., au fost analizate și s -a calculat ni velul d e conformare
general, atâ t în raport cu reglementările legale prevăzute de Legea nr. 319/2006 a securității și
sănătății în muncă (reprezentând fișa A) , cât și în raport cu normele de aplicare ale acesteia,
prevăzute în Hotărârea de Guvern nr. 1425/2006, c u completările și modificările ulterioare
(reprezentând fișa B) .
Conform Tabelului nr. 7, organizația auditată, respectiv S.C. Tipografia BIT S.R.L.
prezintă un nivel de conformare la nivelul managementului de 79 %.

Tabelul nr. 7 – Nivel de conformare g eneral la nivelul managementului

Cod
fișă Denumire Punctaj Nivel de
conformare maxim (PM) obținut (PO)
A Obligațiile angajatorului 156 126 75 %
B Drepturile și obligațiile lucrătorilor 48 36 80 %

TOTAL Nivel de
conformare general
(NC g)
204 162 79 %

Tănăsescu Bogdan -Ionuț
46
II.4.2. Nivelul de conformare general la nivelul compartimentelor, locurilor de muncă și
al activităților

În aceeași manieră cu rezultatele auditului efectuat la nivelul managementului, rezultatele
consemnate în urma auditului efectuat la niv elul compartimentelor, locurilor de muncă și al
activităților desfășurate în cadrul organizației S.C. Tipografia BIT S.R.L., au fost analizate și s -a
calculat nivelul de conformare general, atat în raport cu reglementările legale prevăzute de
documentele legislative alese drept criterii de audit, respectiv Hotărârile de Guvern nr.
1218/2006 și nr. 1058/2006 (reprezentând fișa C.9 și fișa C13) , cât și în raport cu documentele
specifice organizației, respectiv instrucțiunile proprii de securitate și sănătate în muncă, alese
drept criterii de audit (reprezentând fișa D) .
Conform Tabelului nr. 8, organizația auditată, respectiv S.C. Tipografia BIT S.R.L.
prezintă un nivel de conformare la nivelul compartimentelor, locurilor de muncă și al activităților
de 76 %.
Tabelul nr. 8 – Nivel de conformare general la nivelul compartimentelor, locurilor de
muncă și al activităților
Cod
fișă Denumire Punctaj Nivel de
conformare maxim (PM) obținut (PO)
C. Cerințe generale
C.9 H.G. 1218/06.09.2006 privind stabilirea
cerințelor minime de securitate și sănătate
în muncă pentru asigurarea protecției
lucrătorilor împotriva riscurilor legate de
prezența agenților chimici 45 30 67 %
C.13 H.G. 1058/09.08.2006 privind cerințele
minime pentru îmbunătățirea securității și
protecția sănătății lucrătorilor care pot fi
expuși unui potențial risc datorat
atmosferelor explozive 21 14 66 %
D. Cerințe specifice
D Instrucțiuni proprii de Securitate și
Sănătate în Muncă la exploatarea Maș inii
de tipar Offset Rapida 106 90 75 83 %

TOTAL Nivel de
conformare general
NC g
156 119 76 %

Proiect de disertație

47
II.4.3. Nivelul de securitate general

Concluziile auditului efectuat în cadrul organizației S.C. Tipografia BIT S.R.L, se
regăsesc în nivelul de securitate general calculat, atât la nivelul managementului cât și la nivelul
compartimentelor, locurilor de muncă și activităților.
Nivelul de securitate general reprezintă gradul de securitate existent la momentul
auditului, asigurat prin toate mijloacele tehnice și organizatorice existente la niv elul organizației,
atât prin organizarea activităților de securitate și sănătate în munca desfășurate de către
management, cât și prin acțiunile și modul de efectuare a sa rcinilor de muncă de către lucră torii
societății.
Așa cum se poate observa și în Tab elul nr. 9, nivelul de securitate general din cadrul S.C.
Tipografia BIT S.R.L este de 76 %

Tabelul nr. 9 – Nivel de securitate general
Cod
fișă Denumire Punctaj
Nivel de
securitate Nivel de
risc maxim
(PM) obținut
(PO)
A. Obligațiile angajatorului 381 303 79 % Risc mare
B. Drepturile și obligațiile lucrătorilor 99 79 79 % Risc mare
C. Cerințe generale
C.9 H.G. 1218/06.09.2006 privind stabilirea
cerințelor minime de securitate și sănătate în
muncă pentru asigurarea protecției
lucrătorilor împotri va riscurilor legate de
prezența agenților chimici 132 87 66 % Risc foarte
mare
C.13 H.G. 1058/09.08.2006 privind cerințele
minime pentru îmbunătățirea securității și
protecția sănătății lucrătorilor care pot fi
expuși unui potențial risc datorat atmosfe relor
explozive 63 42 66 % Risc foarte
mare
D. Cerințe specifice
D. Riscuri specifice Operator Masina de tipar
Offset 90 75 83 % Risc mediu
TOTAL NS g NR g
765 586 76 % Risc mare

II.4.4. Concluzie

Având în vedere rezultatele auditului și valorile identificate pentru nivelul de securitate
general din cadrul organizației, de un nivel scăzut, semnalând un Risc mare , este absolut
necesară adoptarea imediată a acțiunilor corective/preventive propuse de către auditori pentru
neconformitățile identificate . Monitorizarea îndeplinirii acestora se va efectua prin intermediul
unor noi audituri periodice în cadrul organizației S.C. Tipografia BIT S.R.L.

Tănăsescu Bogdan -Ionuț
48
III. Identificarea aspectelor de mediu

Orice organizație existentă desfășoară activități care sunt într -o permanentă interacțiune
cu mediul înconjurator. Ne referim astfel la toate elementele naturii care for meaza mediul
înconjurător, plecâ nd de la apă, aer, sol, floră, faună, oameni, resurse naturale, și relațiile dintre
acestea, cu care fiecare organizație î n parte interacționează mai mult sau mai puțin.
Interacțiunea dintre organizații și aceste elemente ale mediului înconjurător poate depășii
limitele suportabile de către mediu, aparând astfel binecunoscutele probleme privind poluarea.
Aspectul de mediu reprezintă un element propriu activităților / produselor / serviciilor
specifice unei organizații care interacționeaza sau poate interacționa cu mediul înconjurător,
influențându -l în mod pozitiv sau în mod negativ.
Pentru a putea identifica și evalua mod ul în care activitățile, produsele și serviciile
specifice organizației S.C.Tipografia BIT S.R.L afectează mediul înconjurător, trebuie, în primul
rând, s ă efectuăm urmatoarele activități:
1. Analiza preliminara, prin care identificăm aspectele de mediu e xistente la nivelul
organizației;
2. Evaluarea impactului aspectelor de mediu identificate asupra mediului înconjurător;
3.Definirea unui program de management de mediu pentru ameliorarea și/sau eliminarea
aspectelor de mediu identificate și evaluate.

III.1. Analiza preliminară

Analiza preliminara reprezintă procesul de identificare a aspectelor de mediu existente în
cadrul organizației.
Prin analiza activităților/proceselor desfășurate de către organizație putem identifica atât
aspectele de mediu, cât și posibilul impact al acestora asupra mediului înconjurator.
La nivelul organizației S.C. Tipografia BIT S.R.L, activitățile desfășurate, produsele și
serviciile specifice au fost analizate, rezultând aspectele de mediu prezentate în Tabelul nr. 10.

Tabelul nr. 10 – Analiza preliminară a aspectelor de mediu
Nr.
crt. Activitate/proces Aspect de mediu
identificat Posibilul impact asupra
mediului
1. Activități desfășurate
1. Depozitarea deșeurilor
de substanțe chimice
în anexa din exteriorul
tipografie i Scurgeri deșeuri de
substanțe chimice în sol – Contaminarea solului;
– Contaminarea apei;
– Afectarea faunei;
– Afectarea florei;
– Afectarea, în timp, a sănătății
locuitorilor din zona contaminată;
2. Activități de
mentenanță asupra
echipamentelor de
tipar Producerea de deșeuri sub
formă de cârpe îmbibate în
substanțe chimice (uleiuri
uzate / alcool / alte
substanțe de curățare) – Contaminarea solului;
– Contaminarea apei;
– Afectarea faunei;
– Afectarea florei;
– Afectarea, în timp, a sănătății
locuitori lor din zona contaminată;

Proiect de disertație

49
Nr.
crt. Activitate/proces Aspect de mediu
identificat Posibilul impact asupra
mediului
3. Activități de tipărire Evacuarea unei cantități
ridicate de deșeuri
provenite din material
lemnos (hârtie / carton) și
colectarea la comun a
acestora împreuna cu alte
tipuri de deșeuri – Creșterea gradului de defrișare al
păduri lor prin creșterea cererii de
materii prime lemnoase;
– Degradarea habitatului natural și
a biodiversității;

4. Încălzirea mediului de
muncă pe perioada
verii Eliminarea în atmosferă a
noxelor de ardere cu efect
de seră, provenite de la
centrala termică – Contaminarea aerului cu gaze cu
efect de seră ;
– Creșterea gradului de încălzire
globală;
– Afectarea florei;
– Afectarea faunei;
Consum ridicat de energie
– gaz metan – Epuizarea resurselor naturale
(gaze petroliere);
5. Răcirea mediului de
muncă pe pe rioada
verii Consum ridicat de energie
electrică – Epuizarea resurselor naturale
(gaze petroliere, carbune, derivate
din petrol);
6. Activități de înfoliere
a produselor finite Evacuarea și colectarea la
comun a deșeurilor din
material plastic, împreună
cu alte tipuri de deșeuri – Contaminarea solului;
– Contaminarea apei;
– Afectarea florei;
– Afectarea faunei;
– Afectarea populației, în viitor;
7. Activități de spălare a
plăcilor de tipar Evacuarea substanțelor
chimice periculoase în
instalația de canalizar e
generală – Contaminarea solului;
– Contaminarea apei;
– Afectarea florei;
– Afectarea faunei;
– Efecte negative asupra sănătății
locuitorilor din zona contaminată;
8. Desfăsurarea
activităților de birou
(ex. printarea,
arhivarea,
fotocopierea, etc) Consu mul de hârtie – Creșterea gradului de defrișare al
pădurilor prin creșterea cererii de
materii prime lemnoase;
– Degradarea habitatului natural și
a biodiversității; Evacuarea și colectarea la
comun a deșeurilor
provenite din material
lemnos (hârtie / ca rton) și
colectarea la comun a
acestora împreuna cu alte
tipuri de deșeuri
Consum de energie
electrică – Epuizarea resurselor naturale
(gaze petroliere, carbune, derivate
din petrol);
Utilizarea informațiilor în
format digital:
– utilizarea corespo ndenței
electronice;
– arhivarea parțială a
documentelor în format
electronic ; – Conservarea resurselor naturale ;
– Protejarea solului ;
– Menținerea biodiversității și a
peisajului actual prin reducerea
gradului de defrișare;

Tănăsescu Bogdan -Ionuț
50
Nr.
crt. Activitate/proces Aspect de mediu
identificat Posibilul impact asupra
mediului
2. Servicii prestate
9.
Livrarea produselor
finite către clienți Consum de combustibil – Epuizarea resurselor naturale
(combustibili petrolieri )
Emisii de gaze de ardere și
compuși organici volatili – Agravarea bolilor respiratorii la
persoanele care locuiesc în
apropierea rutelor utilizate;
– Contaminarea aerului cu gaze cu
efect de seră;
– Creșterea gradului de încălzire
globală;
– Afectarea florei;
– Afectarea faunei;
Generare de zgomot – Crearea unei stări de disconfort
pentru persoanele care locuiesc în
apropiere rutelor u tilizate;

III.2. Impactul asupra mediului

După identificarea aspectelor de mediu specifice organizației S.C. Tipografia BIT S.R.L
și a posibilului impact al acestora asupra mediului înconjurător în etapa de Analiză preliminară,
organizația trebuie să efectueze o evaluare a acestor aspecte de mediu.
Analiza impactului asupra mediului presupune evaluarea aspectelor de mediu din prisma
mărimii impactului pe care îl poate avea fiecare dintre acestea, frecvența cu care activitatea
responsabilă de existența aspectului de mediu este efectuată, riscul ecologic, riscul asupra
sănătății lucrătorilor și a celorlalte persoane asupra cărora aspectul de mediu poate avea impact,
gradul de conformare cu legislația și, nu în ultimul rând, impactul asupra imaginii organ izației.
În Tabelul nr. 11 este prezentat punctajul care poate fi acordat fiecărui aspect de mediu în
parte, în funcție de nivelul elementelor enumerate mai sus.

Tabelul nr. 11 – Matricea de evaluare impactului asupra mediului
Nr.
crt. Criteriu l de eval uare
a impactului Punctaj acordat
1 2 5 10
1 Mărimea impactului mic mediu mare extrem
2 Frecvența producerii ocazional periodic periodic –
3 Riscul ecologic mic mediu mare foarte mare
4 Riscul asupra sănătății mic mediu mare foarte mare
5 Conformar e cu
legislația Conformare /
Inexistența
reglementărilor
legislative – Neconformare –
6 Imaginea organizației irelevantă relevantă
local relevantă pe
teritorul
României relevantă
internațional

Conform matricei de mai sus, evaluarea impactul asupra medi ului a fost efectuată și este
prezentată în Tabelul nr. 12.

Proiect de disertație

51
Tabelul nr. 12 – Evaluarea impactul ui asupra mediului
Nr.
crt. Activitate Aspect de mediu
Condiții de
funcționare
Impact de mediu Evaluare impact
Punctaj total
Clasificare
impact
S / N Măr imea
impactului
Frecvența
producerii
Riscul
ecologic
Riscul
asupra
sănătății
Conformare
cu legislația
Imaginea
organizației
1. Depozitarea
deșeurilor de
substanțe
chimice în
anexa din
exteriorul
tipografiei Scurgeri deșeuri de
substanțe chimice
în sol n – Contaminarea
solului;
– Contaminarea apei;
– Afectarea faunei;
– Afectarea florei;
– Afectarea, în timp, a
sănătății locuitorilor
din zona contaminată; 2 5 1 1 5 2 16 S
2. Activități de
mentenanță
asupra
echipamentelor
de tipar Producerea de
deșeuri su b formă
de cârpe îmbibate
în substanțe
chimice (uleiuri
uzate / alcool / alte
substanțe de
curățare) n, a – Contaminarea
solului;
– Contaminarea apei;
– Afectarea faunei;
– Afectarea florei;
– Afectarea, în timp, a
sănătății locuitorilor
din zona contamina tă; 1 1 1 1 1 1 6 N
3. Activități de
tipărire Evacuarea unei
cantități ridicate de
deșeuri provenite
din material lemnos
(hârtie / carton) și
colectarea la
comun a acestora
împreuna cu alte
tipuri de deșeuri n – Creșterea graduluide
defrișare al pădurilor
prin creșterea cererii
de materii prime
lemnoase;
– Degradarea
habitatului natural și a
biodiversității; 2 2 1 1 5 5 16 S

Tănăsescu Bogdan -Ionuț
52
Nr.
crt. Activitate Aspect de mediu
Condiții de
funcționare
Impact de mediu Evaluare impact
Punctaj total
Clasificare
impact
S / N Măr imea
impactului
Frecvența
producerii
Riscul
ecologic
Riscul
asupra
sănătății
Conformare
cu legislația
Imaginea
organizației
4. Încălzirea
mediului de
muncă pe
perioada verii Eliminarea în
atmosferă a noxelor
de ardere cu efect
de seră, provenite
de la cent rala
termică n, a,
u – Contaminarea
aerului cu gaze cu
efect de seră;
– Creșterea gradului de
încălzire globală;
– Afectarea florei;
– Afectarea faunei; 1 1 2 2 1 1 8 N
5. Încălzirea
mediului de
muncă pe
perioada verii Consum ridicat de
energie – gaz met an n, a – Epuizarea resurselor
naturale (gaze
petroliere); 1 1 1 1 1 1 6 N
6. Răcirea
mediului de
muncă pe
perioada verii Consum ridicat de
energie electrică n, a – Epuizarea resurselor
naturale (gaze
petroliere, carbune,
derivate din petrol); 1 2 1 1 1 1 7 N
7. Activități de
înfoliere a
produselor
finite Evacuarea și
colectarea la
comun a deșeurilor
din material plastic,
împreună cu alte
tipuri de deșeuri n, a – Contaminarea
solului;
– Contaminarea apei;
– Afectarea florei;
– Afectarea faunei;
– Afectare a populației,
în viitor;

1 5 2 1 1 2 12 S

Proiect de disertație

53
Nr.
crt. Activitate Aspect de mediu
Condiții de
funcționare
Impact de mediu Evaluare impact
Punctaj total
Clasificare
impact
S / N Măr imea
impactului
Frecvența
producerii
Riscul
ecologic
Riscul
asupra
sănătății
Conformare
cu legislația
Imaginea
organizației
8. Activități de
spălare a
plăcilor de
tipar Evacuarea
substanțelor
chimice
periculoase în
instalația de
canalizare generală n, a – Contaminarea
solului;
– Contaminarea apei;
– Afectarea florei;
– Afectarea fa unei;
– Efecte negative
asupra sănătății
locuitorilor din zona
contaminată; 2 2 2 2 5 2 15 S
9. Desfăsurarea
activităților de
birou (ex.
printarea,
arhivarea,
fotocopierea,
etc)
Consumul de hârtie n – Creșterea gradului de
defrișare al pădurilor
prin cr eșterea cererii
de materii prime
lemnoase;
– Degradarea
habitatului natural și a
biodiversității; 1 5 1 1 1 1 10 N
10. Desfăsurarea
activităților de
birou (ex.
printarea,
arhivarea,
fotocopierea,
etc) Evacuarea și
colectarea la
comun a deșeurilor
proveni te din
material lemnos
(hârtie / carton) și
colectarea la
comun a acestora
împreuna cu alte n – Creșterea gradului de
defrișare al pădurilor
prin creșterea cererii
de materii prime
lemnoase;
– Degradarea
habitatului natural și a
biodiversi tății; 1 2 2 1 5 2 13 S

Tănăsescu Bogdan -Ionuț
54
Nr.
crt. Activitate Aspect de mediu
Condiții de
funcționare
Impact de mediu Evaluare impact
Punctaj total
Clasificare
impact
S / N Măr imea
impactului
Frecvența
producerii
Riscul
ecologic
Riscul
asupra
sănătății
Conformare
cu legislația
Imaginea
organizației
tipuri de deșeuri
11. Desfăsurarea
activităților de
birou (ex.
printarea,
arhivarea,
fotocopierea,
etc) Consum de energie
electrică n – Epuizarea resurselor
naturale (gaze
petroliere, carbune,
derivate din petrol); 1 5 1 1 1 1 10 N
12. Desfăsurare a
activităților de
birou (ex.
printarea,
arhivarea,
fotocopierea,
etc) Utilizarea
informațiilor în
format digital:
– utilizarea
corespondenței
electronice;
– arhivarea parțială
a documentelor în
format electronic; n – Conservarea
resurselor naturale;
– Protejarea solului;
– Menținerea
biodiversității și a
peisajului actual prin
reducerea gradului de
defrișare; – – – – – – 0 N
13. Livrarea
produselor
finite către
clienți

Consum de
combustibil n, a – Epuizarea resurselor
naturale (combustibili
petrolie ri) 2 2 2 1 1 5 13 S

Proiect de disertație

55
Nr.
crt. Activitate Aspect de mediu
Condiții de
funcționare
Impact de mediu Evaluare impact
Punctaj total
Clasificare
impact
S / N Măr imea
impactului
Frecvența
producerii
Riscul
ecologic
Riscul
asupra
sănătății
Conformare
cu legislația
Imaginea
organizației
14. Livrarea
produselor
finite către
clienți Emisii de gaze de
ardere și compuși
organici volatili n, a,
u – Agravarea bolilor
respiratorii la
persoanele care
locuiesc în apropierea
rutelor utilizate;
– Contaminarea
aerului cu gaze cu
efect de seră;
– Creșterea gradului
de încălzire globală;
– Afectarea florei;
– Afectarea faunei; 2 2 2 2 2 5 15 S
15. Livrarea
produselor
finite către
clienți Generare de
zgomot n, a – Crearea unei stări de
disconfort pentru
persoanele care
locuiesc în apropiere
rutelor utilizate; 1 2 1 1 1 2 8 N

Legendă :
Condiții de funcționare: normală (n), anormală (a), urgență (u)
Clasificare impact: semnificativ (S), nesemnificativ (N)
Valoarea pragului de semnificație: 11

Tănăsescu Bogdan -Ionuț
56
III.3. Program de management

Pentru finalizarea întregii analize asupra impactului pe care organizația îl are asupra
mediului înconjurător, prin interacțiunea activităților desfășurate cu elementele componente ale
acestuia, este necesară propunerea unui program de reglementare a activităț ilor analizate.
În acest scop, organizația S.C. Tipografia BIT S.R.L. a întocmit programul de
management de mediu, prin care a propus măsurile necesare în vederea reglementării situației
analizate anterior, ținând cont de obiectivul pe care aceasta doreșt e să îl atingă.
De asemenea, în cadrul programului de management de mediu sunt descrise atât soluțiile
tehnice și resursele necesare, toate acestea fiind propuse spre responsabilitatea unei anumite
persoane din cadrul organizației.

S.C. Tipografia BIT S .R.L va realiza periodic revizuirea programului de management de
mediu, astfel încât sa fie efectuată o buna monitorizare a aspectelor de mediu existente, specifice
organizației. Tot în acest mod, organizația poate propune măsuri suplimentare, în cazul în care
acest lucru este necesar.
Programul de management de mediu specific organizației S.C. Tipografia BIT S.R.L este
prezentat în cadrul Tabelului nr. 13.

Proiect de disertație

57

Tabelul nr. 13 – Programul de management de mediu

Activitate Aspect mediu Impact asupra
mediului Referire politica
de mediu
Obiectiv
Țintă
Soluția tehnică
Resurse

Responsabil
Depozitarea
deșeurilor de
substanțe chimice
în anexa din
exteriorul
tipografiei Scurgeri deșeuri
de substanțe
chimice în sol -Contaminarea solului;
-Conta minarea apei;
-Afectarea faunei;
-Afectarea florei;
-Afectarea, în timp, a
sănătății locuitorilor
din zona contaminată Reducerea
poluării mediului Oprirea poluarii
solului si a apei Realizarea unei
fundatii
impermeabile in
cadrul anexei de
depozitare a
deseurilor chimice
Termen: 12.2017 Achizitia materialelor necesare
si contractarea unui serviciu de
constructie a fundatiei anexei de
depozitare 5500
RON
Director
General

Departament
achizitii
Activități de
mentenanță
asupra
echipamentelor
de tipar Produce rea de
deșeuri sub
formă de cârpe
îmbibate în
substanțe
chimice (uleiuri
uzate / alcool /
alte substanțe de
curățare) -Contaminarea solului;
-Contaminarea apei;
-Afectarea faunei;
-Afectarea florei;
-Afectarea, în timp, a
sănătății locuitorilor
din zona co ntaminată; Reducerea
poluarii prin
sortarea
deseurilor
provenite din
activitatile de
mentenanta Depozitarea si
colectarea
deseurilor de tip
carpe separat de
restul deseurilor. Depozitarea si
evacuarea
deseurilor
provenite din
activitatile de
mentenanta in saci Achizitia sacilor din material
plastic si a containerelor special
construite;
Contractarea unui serviciu
extern de colectare selectiva a
substantelor chimice 400
RON / lună
Director
General
Departament
achizitii
Activitati de
tiparire

Evacuarea unei
cantități ridicate
de deșeuri
provenite din
material lemnos
(hârtie / carton)
și colectarea la
comun a acestora
împreuna cu alte
tipuri de deșeuri

-Creșterea graduluide
defrișare al pădurilor
prin creșterea cererii
de materii prime
lemnoase;
-Degradarea
habitatului natural și a
biodiversității; Reducerea
gradului de
defrisare Reciclarea
deseurilor de
hartie / carton si
in acelasi timp
reducerea
costurilor
materiilor prime Distribuirea
deseurilor de
hartie/carton catre
furnizorii de
materii prime in
scopul reciclarii
acestora Renegocierea contractelor cu
furnizorii
– Director
General
Departament
contabilitate

Tănăsescu Bogdan -Ionuț
58

Activitate Aspect mediu Impact asupra
mediului Referire politica
de mediu
Obiectiv
Țintă
Soluția tehnică
Resurse

Responsabil
Livrarea
produselor finite
catre clienti -Consum de
combustibil

-Emisii de gaze
de ardere și
compuși organici
volatili

-Generare d e
zgomot – Epuizarea resurselor
naturale (combustibili
petrolieri)
– Agravarea bolilor
respiratorii la
persoanele care
locuiesc în apropierea
rutelor utilizate;
– Contaminarea aerului
cu gaze cu efect de
seră;
– Creșterea gradului de
încălzire globală;
– Afectarea florei;
– Afectarea faunei;
– Crearea unei stări de
disconfort pentru
persoanele care
locuiesc în apropiere
rutelor utilizate; Reducerea
poluarii aerului
Reducerea
nivelului de noxe
produse de catre
vehiculele
societatii Reducerea
numarului de
transporturi
efectuate in
unitatea de timp Stabilirea, impreuna cu clientii,
a unei perioade de timp mai
mari intre livrari prin cresterea
numarului/cantitatii de produse
per transport. – Departament
gestiune
comenzi
Achizitionarea unor mijloace de
transport cu grad de incarcare
mai mare (dube) fata de cele
existente (furgonete) X
RON Director
General

Departament
achizitii

Incalzirea
mediului de
munca pe
perioada iernii Eliminarea în
atmosferă a
noxelor de
ardere cu efect
de seră,
provenite de la
centrala termică -Contaminarea aerului
cu gaze cu efect de
seră;
-Creșterea gradului de
încălzire globală;
-Afectarea florei;
-Afectarea faunei; Reducerea
poluarii aerului Reducerea
cantitatii de noxe
evacuate de la
nivelul centralei
termice

Reducerea cu 25%
atat a nivelului de
noxe eliminate in
mediu cat si a
consumului de
energie Izolarea termica a halei de
productie:
-placarea cu material izolator a
peretilor halei
-contractarea unui serviciu de
montaj/placare izolatie 20 000
RON Director
General

Departament
contabilitate

Departament
achizitii
Consum ridicat
de energie – gaz
metan – Epuizarea resurselor
naturale (gaze
petroliere); Reducerea
consumului de
energie Reducerea
cantitatii de
energie utilizata
la nivelul
centralei termice

Proiect de disertație

59

Activitate Aspect mediu Impact asupra
mediului Referire politica
de mediu
Obiectiv
Țintă
Soluția tehnică
Resurse

Responsabil
Răcirea mediului
de muncă pe
perioada verii Consum ridicat
de energie
electrică – Epuizarea resurselor
naturale (gaze
petroliere, carbune,
derivate din petrol); Reducerea
consumului de
energie Reducerea
cantitatii de
energie electrica
utilizata de catre
sistemul de
climatizare Reducerea cu 10%
a consumului de
energie electrica Izolarea termica a halei de
productie:
-placarea cu material izolator a
peretilor halei
-contractarea unui serviciu de
montaj/placare izolatie 20 000
RON Director
General

Departament
contab ilitate

Departament
achizitii
Activități de
înfoliere a
produselor finite Evacuarea și
colectarea la
comun a
deșeurilor din
material plastic,
împreună cu alte
tipuri de deșeuri -Contaminarea solului;
-Contaminarea apei;
-Afectarea florei;
-Afectarea faun ei;
-Afectarea populației,
în viitor; Reducerea
poluarii solului si
a apei Reciclarea
deseurilor din
material plastic si
in acelasi timp
reducerea
costurilor
materiilor prime Distribuirea
deseurilor de
hartie/carton catre
furnizorii de
materii prime in
scopul reciclarii
acestora Renegocierea contractelor cu
furnizorii
– Director
General

Departament
contabilitate
Activități de
spălare a plăcilor
de tipar Evacuarea
substanțelor
chimice
periculoase în
instalația de
canalizare
generală -Contaminarea solului;
-Contaminarea apei;
-Afectarea florei;
-Afectarea faunei;
-Efecte negative
asupra sănătății
locuitorilor din zona
contaminată; Reducerea
poluarii solului si
a apei Oprirea fluxului
de evacuare a
substantelor
chimice
periculoase catre
instalatia de
canaliza re Retinerea
reziduurilor
provenite din
procesele de
spalare a placilor
de tipar si
colectarea acestora Achizitia containerelor de
stocare a substantelor chimice
lichide si contractarea unui
serviciu de colectare specializat 15 000
RON Director
General

Departament
achizitii
Desfăsurarea
activităților de
birou (ex.
printarea,
arhivarea,
fotocopierea, etc) Consumul de
hârtie -Creșterea gradului de
defrișare al pădurilor
prin creșterea cererii
de materii prime
lemnoase;
-Degradarea
habitatului natural și a
biodiversității; Reducerea
consumului de
resurse naturale Reciclarea
deseurilor din
material plastic si
in acelasi timp
reducerea
costurilor
materiilor prime Distribuirea
deseurilor de
hartie/carton catre
furnizorii de
materii prime in
scopul reciclarii
acestora Renegocierea contractelor cu
furnizorii
– Director
General

Departament
contabilitate Evacuarea și
colectarea la
comun a
deșeurilor
provenite din
material lemnos
(hârtie / carton)
și colectarea la
comun a acestora
împreuna cu alte
tipuri de deșeur i

Tănăsescu Bogdan -Ionuț
60

Activitate Aspect mediu Impact asupra
mediului Referire politica
de mediu
Obiectiv
Țintă
Soluția tehnică
Resurse

Responsabil
Consum de
energie electrică – Epuizarea resurselor
naturale (gaze
petroliere, carbune,
derivate din petrol);

Utilizarea
informațiilor în
format digital:
– utilizarea
corespondenței
electronice;
– arhivarea
parțială a
documentelor în
form at
electronic; -Conservarea
resurselor naturale;
-Protejarea solului;
-Menținerea
biodiversității și a
peisajului actual prin
reducerea gradului de
defrișare; Îmbunătățire
continuă Menținerea stării
actuale Creșterea gradului
de utilizare a
echipamentelor
informatice, în
detrimentul hârtiei – – Toți
lucrătorii
care
desfăsoara
activități de
birou

Proiect de disertație

61
IV. Evaluarea riscurilor profesionale și elaborarea planului de măsuri
de prevenire

IV.1. Evaluarea factorilor de risc profesional de accidentare și îmbolnavir e
profesională

IV.1.1. Prezentarea metodei de evaluare

Evaluare a factorilor de r isc profesional de accidentare și imbolnavire profesională în
cadrul organizației S.C. Tipografia BIT S.R.L. a fost întocmită î n conformitate cu modelul
metodei britanice IOSH (Institution of Occupational Safety and Health).

Etapele evaluarii factorilor de risc profesional de accidentare si imbolnavire profesionala

prin metoda IOSH:

Etapa 1 .Descrierea sarcinilor de lucru care sunt sub responsabilitatea postului evaluat

Prezentaț i pe scurt o descriere a sarcinilor din mediul de muncă analizat, care să includă :
 Descriere a mediului de munca, imagini , schite, a locatiei, postului de lucru;
 Personalul care este direct implicat in procesul de munca, sau se afla in zona de lu cru in
mod regulat sau periodic.(Gândiți -vă la diferitele grupuri de persoane care pot fi în zonă
și cât de des acestea pot fi acolo);
 Elemente permanente si temporare, echipamente si substante utilizate;
 Activitatile desfasurate in cadrul mediului de munc a.

Etapa 2 . Lista de identificare a pericolelor si riscurilor profesionale

Inregistrati o scurta descriere a pericolelor localizate care pot aparea la locul de munca. De ex.
Parcare, scari , cai de circulatie denivelate. Pentru fiecare pericol identifica t trebuie sa fie
incluse:
 O descriere a locatiei;
 O descriere a pericolului – in relatie cu locatia;
 Nr. de persoane si ocupatia acestora, care pot fi afectati de pericol – in ceea ce priveste
locatia/locul de munca;
 Daca este recomandata o evaluare a risc ului.

Etapa 3 . Lista cu echipamentele si substantele permanente sau temporare utilizate in
mediul de lucru

Inregistrati o scurta descriere a pericolelor care pot aparea de la echipamentele sau substantele
utilizate. Pentru fiecare dintre aceste pericole va rugam sa includeti:
 O descriere a echipamentelor si substantelor utilizate permanent sau temporar;
 O descriere a pericolului – in relatie cu echipamentul/substanta;
 Nr. de persoane si ocupatia acestora, care pot fi afectati de pericol – in ceea ce priv este
echipamentul/substanta;
 Daca este recomandata o evaluare a riscului.

Tănăsescu Bogdan -Ionuț
62

Etapa 4 . Lista a pericolelor pe activitati desfasurate in cadrul mediului de lucru in raport
cu sarcina de munca

Inregistrati o scurta descriere a pericolelor care pot aparea din cadrul mediului de lucru. Pentru
fiecare dintre aceste pericole va rugam sa includeti:
 O descriere a activitatii de lucru;
 O descriere a pericolului – in ceea ce priveste activitatea de munca;
 Nr. de persoane si ocupatia acestora, care pot fi afectati de p ericol – in ceea ce priveste
activitatea de munca

Etapa 5 . Efectuarea unei evaluari a riscului

Evaluarea riscurilor trebuie sa contina:
 O descriere a sarcinii de munca;
 O descriere a pericolului, evenimentului periculos si consecinta aste ptata – in relatie cu
activitatea de munca;
 Nr. de persoane si ocupatia acestora, care pot fi afectati de pericol – in ceea ce priveste
sarcina de munca;
 O evaluare a riscului (utilizand matricea 5×5) – in ceea ce priveste sarcina de munca.

Probabilit ate – modalitati de clasificare :
1- Foarte putin probabil – Exista o sansa de 1
la un milion ca evenimentul periculos sa se
produca ;
2- Putin p robabil – Exista o sansa de 1 la
100.000 ca evenimentul periculos sa se
produca ;
3- Destul de probabil – Exista o sansa de 1 la
10.000 ca evenimentul periculos sa se
produca ;
4- Probabil – Exista o sansa de 1 la 1.000 ca
evenimentul periculos sa se produca ;
5- Foar te probabil – Exista o sansa de 1 la 100
ca evenimentul periculos sa se produca .

Consecinte – modalitati de clasificare:
1- Nesemnificative – fara vatamari ;
2- Minore – Vatamari usoare care necesita doar primul ajutor ;
3- Medii – ITM 1 -3 zile ;
4- Majore – ITM >3 zile ;
5- Catastrofice – Deces .

Consecinta 5 5 10 15 20 25
4 4 8 12 16 20
3 3 6 9 12 15
2 2 4 6 8 10
1 1 2 3 4 5
1 2 3 4 5
Probabilitate Figura nr. 2 – Matricea de evaluare a
riscului profesional

Proiect de disertație

63

17-25 Inacceptabil – Se opreste de urgenta activitatea si se fac imbunatatiri imediate
10-16 Tolerabil – Se vor efectua imbunatatiri intr -un termen acordat
5-9 Adecvat – Se vor efectua imbunatatiri odata cu urmatoarea rev izuire
1-4 Acceptabil – Nu sunt necesare actiuni suplimentare, dar este necesara mentinerea
sub control a riscului

Etapa 6 . Recomandari de control a riscurilor

Trebuie sa contina:
 O descriere a activitatii de munca si nivelul de risc evaluat;
 Masurile de prevenire existente;
 Masurile suplimentare de prevenire – in raport cu activitatea de munca;
 O descriere a tipului monitorizarii necesare si cat de des – in ceea ce priveste riscul
rezidual.

Figura nr. 3 – Gradul de acceptabilitate a riscului evaluat

Tănăsescu Bogdan -Ionuț
64
IV.1.1. Evaluarea f actorilor de risc profesional de accidentare și îmbolnăvire
profesională pentru postul de lucru “Tipograf tip ăritor ” prin metoda IOSH

1. Descrierea sarcinilor de lucru
Procesul de munca specific desfasurat de TIPOGRAF TIPARITOR – masina de tipar
offset presupune:
– Examinează probele paginilor imprimate pentru a detecta erorile, a asigura și evalua
calitatea tipăriturii;
– Verifică, analizează și reglează dispozitivele mașinii de tipar pentru a le pregăti pentru
operația detipărire;
– Pregătește materiale le necesare pentru operația de tipărire (hârtie, cerneală și accesoriile
detipar);
– Examinează forma de tipar pentru a stabili daca aceasta corespunde documentației
lucrării;
– Elimină defectele formei de tipar și raportează superiorilor problemele majore în legătura
cu
– aceasta;
– Realizează tiparul etalon în conformitate cu tiparul de probă;
– Realizează imprimarea tirajului cerut, specificat de beneficiar;
– Realizează și supraveghează activități de stocare și ambalarea a tipăriturilor pentru a fi
păstrate șilivra te în bune condiții.
A.Solicita si studiaza fisa de productie
B.Exercita activitatile de verificare a masini de tipar inainte de inceperea lucrului
– efectueaza operatiuni de verificare si alimentare ale masinii de imprimare respectiv a
componentelor aceste ia(aparatul de praf, dispozitivul de umezire, cernelurile, etc) astfel
incat masina de imprimare sa functioneze la parametri optimi.
C. Stabileste configuratia masinii de tipar prin – efectuarea setarilor PQC
– realizeaza reglajele privind formatul (dimensiu nile colilor) si grosimea colilor de hartie;
– selecteaza si regleaza opritoarele laterale;
– selecteaza unitatile masini pe care se va efectua tiparirea;
– configureaza elevatorul de alimentare;
– configureaza elevatorul de iesire;
– seteaza ductorul cu cerneala – setarea contorizarii intervalului de alimentare cu cerneala;
– seteaza functiile de corectie a densitatii cernelurilor;
– realizeaza functia de corectie a concentratiei cernelurilor.
D.Seteaza functiile tip specifice panoului de comanda – AMR
– seteaza dispoziti vul de curatare rola de cerneala;
– seteaza dispozitivul de curatare cauciuc;
– seteaza dispozitivul de curatare a cilindrului de imprimare;
– seteaza necesarul de apa si cerneala;
– seteaza curatarea cilindrilor forma de umezire.
E.Efectueaza reglajele specifice pentru tiparire
– realizeaza reglarea cantitatilor de cerneala in jgheaburile de cerneala atat pe fiecare
unitate dar si pe intreaga masina ;
– realizeaza reglarea debitelor de alimentare cu cerneala;
– realizeaza actiunea de supraalimentare – alimentarea tempo rara cu cerneala;
– regleaza cantitatile de apa de umezire;
– realizeaza alimentarea cu apa de tip supraalimentare –alimentarea temporara;
– efectueaza reglarea registrului de placi;
– realizeaza reglajul lateral al registrulu iplacii(stanga dreapta);

Proiect de disertație

65
1. Descrierea sarcinilor de lucru
– realizeaza r eglajul circumferential al registrului de placi;
– realizeaza registrul de policromie.
F.Efectueaza copierea pe unitatea selectata a datelor
G.Pregateste masina de tipar pentru tiparirea propriuzisa
– Efectueaza setarile privind apa de umezire si hartia , pre cedent activitatii de tiparirep:
– realizeaza pregatirea rezervei de apa de umezire;
– alimenteaza cu apa de umezire rezervoarele jgheaburilor;
– incarca colile in alimentatorul de hartie;
– Efectueaza setarile privind alimentatorul si ventuzele:
– seteaza si reglea za ventuzele aparatului de alimentare in conformitate cu formatul
si grosimea colii de hartie;
– regleaza debitul de aer si stabileste setarile in conformitate cu formatul colilor de
hartie;
– regleaza pozitiile ghidajului colii si a rolelor de cauciuc ;
– regleaza pozitiile periilor de pe placa alimentatorului si rolele ;
– regeleaza detectorul de rola pentru coala dubla in functie de lungimea si grosimea
colilor.
– Efectueaza setarile de registru :
– seteaza inaltimea, pentru placa superioara, a opritoarelor lat erale conform grosimii
hartiei;
– regleaza inaltimea suportului graifarului cilindrului; transfer avansat in functie de
grosimea colilor;
– regleaza inaltimea agrafei opritorului frontal si ghidajul de contact in functie de
grosimea colilor de hartie;
– Efectuea za pregatirea unitatii de eliminare :
– coboara masa de eliminare si pozitioneaza paletul pe aceasta.
– Efectueaza pregatirea cilindrului de tiparire :
– monteaza cauciucul pe cilidrul port cauciuc al fiecarei unitati;
– monteaza placile pe cilindrul port placa a l fiecarei unitati .
– Efectueaza setarile privind pregatirea cernelurilor :
– amesteca cerneala si asigura o raspandire uniforma a acesteia de pe o parte a
jgheabului de cerneala pe cealalta;
– regleaza debitul de alimentare cu cerneala si cu apa de umezire.
F.Efectueaza incarcarea colilor
– seteaza formatul hartiei;
– realizeaza reglarea aparatului de alimentare;
– seteaza nivelul de ridicare al aparatului de alimentare si comutarea ventilatorului;
– realizeaza reglarea separatorului lateral;
– realizeaza reglarea in altimii agrafei opritorului frontal;
– realizeaza reglarea rolelor de periere opritoare;
– realizeaza reglarea capului ventuzelor;
– regleaza alimentatorul;
– regleaza rolele de transfer si detectorul tip rola pentru coala dubla la alimentator;
– regleaza benzile s i rolele de alimentare;
– seteaza dispozitivul de reglare continua;
– reglarea presiunii aerului pe fiecare parte.
H.Efectueaza activitati privind schimbarea placilor
– Realizeaza operatiile specifice de schimbare a placilor (APC complet );
– Realizeaza operatiile specifice de schimbare a placilor (Semi –APC);

Tănăsescu Bogdan -Ionuț
66
1. Descrierea sarcinilor de lucru
– Seteaza configuratia cilindrilor de imprimare;
– Stabileste dimensiunile de pozitionare pentru cilindrul port placa si cilindrul port cauciuc.
I.Seteaza si regleaza alimentatorul cu sul de hartie
– Configureaza a limentatorul compatibil al unitatii de taiere a colilor sul si diagrama
schematica;
– Actioneaza retragerea ghidajului hartiei;
– Actioneaza retragerea suflantei laterale ;
– Configureaza capul de aspiratie la cuplarea unitatii de taiere a colilor sul;
– Alimentea za masina de tipar.
J.Realizeaza operatii specifice de incalzire a masinii
K.Efectueaza tiparirea propriuzisa
– efectueaza verificarile finale inainte de tiparire;
– deruleaza probe privind tiparirea;
– actioneaza asupra erorilor sau neconformitatilor cand este cazul;
– efectueaza verificarile conditilor de siguranta din jurul masinii;
– efectueaza reglarea graifarului cilindru;
– efectueaza reglarea presiunii dintre cilindrii de imprimare si port cauciuc;
– efectueaza reglarea presiunii dintre cilindrii port placa si port cauciuc;
– monteaza cauciucul;
– efectueaza schimbarea placilor;
– alimenteaza masina cu coli de hartie sau role(bobine de hartie);
– efectueaza tiparirea.
L.Supravegheaza masina de tiparit pe perioada efectuari activitatii de schimbare
automata a placilor, d e tiparire respectiv curatare a cilindrilor
– Intervine asupra activitatii masinii cand apar erori;
– Actioneaza rapid si eficient in vederea eliminarii erorilor si continuarea activitatii de
imprimare la parametrii calitativi si cantitativi necesari;
– Intervin e asupra erorilor aparute la motorul masinii conform instructiunilor;
– In cazul in care defectiunea sau eroarea nu se remediaza, anunta seful de productie sau
directorul de productie pentru a contacta departamentul de service;
– Intervine asupra locatiilor d e stare aprinse atunci cand acestea se aprind sau apar erori cu
privire la monitorizarea dimensiunilor de hartie .
– Intervine asupra locatiilor de stare aprinse sau remedierea erorilor semnalate;
– Supravegheaza masina de tipar pe perioada in care aceasta efe ctueaza imprimarea si
intervine atunci cand apar erori sau locatiile de stare se aprind;
– Supravegheaza masina de tipar pe perioada in care aceasta efectueaza curatarea si
intervine daca apar erori sau locatiile de stare se aprind.
M.Scaneaza periodic colil e tiparite pentru determinarea conformitatii acestora
– intervine si regleaza neconformitatile atunci cand este cazul.
N.Supravegheaza si verifica vizual masina de tipar,in timpul tiparirii respectiv
activitatilor de spalare ,introducere placi
O.Realizeaza efectuarea procedurilor finale :
– efectueaza aplicarea gumei arabice pe placi;
– efectueaza curatarea automata a cauciucului;
– efectueaza curatarea automata a cilindrului de imprimare;
– efetueaza curatarea sistemului de cerneluire;
– opreste toate unitatile masi nii;
– opreste toate operatiile;
– opreste comutatorul de pornire al unitatii PQC;

Proiect de disertație

67
1. Descrierea sarcinilor de lucru
– opreste aerul comprimat;
– inchide masina de tipar.
P.Instiinteaza seful de productie sau operatorul de service si mentenanta (doar in
lipsa sefului de productie) de eventuale ero ri sau neconformitati ale echipamentului
si care nu pot fi remediate de operator .
Q.Respecta ordinea,curatenia si disciplina la locul de munca
– curata masina de tipar la terminarea schimbului;
– participa la stergerea manuala a valurilor de apa.
R.Cunoaste s i respecta normele de securitate si sanatate in munca respectiv
prevenire a incendiilor specifice postului
– adopta oprirea activitatii la masina de tipar atunci cand constata un pericol major sau
iminent de accident ori de incendiu .

Tănăsescu Bogdan -Ionuț
68

2. Descrierea echipamentelor de munca si a substantelor utilizate in procesul de munca

Echipamentele de munca utilizate la postul de lucru „Tipograf Tiparitor” sunt:

 Masina de tipar offset cu 10 grupuri KBA – Rapida 106;

Proiect de disertație

69

2. Descrierea echipamentelor de munca si a substantelor utilizate in procesul de munca
 Statie fixa de aer comprimat cu vas tampon;

 Transpaleta manuala cu catarg;

 Videoterminale;
 Solutii de spalare: alcool izopropilic, apa si alte solutii chimice;
 Capsator pentru gaurire a placilor (pentru montajul pe grup);
 Praf anticopiativ;
 Paleti cu materiale de papetarie si birotica (hartie).

Tănăsescu Bogdan -Ionuț

70

3. IDENTIFICAREA SI EVALUAREA FACTORILOR DE RISC
3.1. MEDIUL DE MUNCA
Situatia de munca Pericolul, evenimentul periculos si consecinta pre conizata Persoanele
expuse Evaluarea
riscului Este necesara o
monitorizare a
riscului? P C R
Deplasarea lucratorilor in interiorul sectiei
de productie. 1.1.Risc de vatamare a lucratorilor, prin lovire / strivire /
intepare / taiere, la nivelul intre gului corp, in urma contactului
cu organele de masini in miscare / carcasele / suprafetele
taioase ale echipamentelor de munca de pe traiectoria de
deplasare a lucratorului, in cazul nerespectarii deplasarii pe
caile de circulatie. Tipograf
tiparitor 4 3 12 X DA NU

Deplasarea lucratorilor pe caile de
circulatie mixte, din interiorul sectiei de
productie. 1.2.Risc de vatamare a lucratorilor, la nivelul intregului corp
prin lovire, ca urmare a accidentarii acestora de catre utilajele
de manipulare mecan izata a sarcinilor, de tip stivuitor, prezente
pe caile de circulatie din cadrul sectiei de productie. Tipograf
tiparitor 3 4 12 X DA NU

Efectuarea sarcinii de munca, specifice
activitatii in conditii de efort fizic mic si
mediu, in interiorul halei de productie. 1.3.Risc de deshidratare din cauza temperaturilor ridicate, din
interiorul halei de productie, mai ales pe parcursul anotimpului
cald (vara), ca urmare a neutilizarii sau reglarii
necorespunzatoare a instalatiei de climatizare. Tipograf
tiparitor 5 2 10 X DA NU

Efectuarea sarcinii de munca, in interiorul
halei de productie, cu ajutorul alcoolului
izopropilic si al altor substante chimice
periculoase. 1.4.Risc de vatamare a lucratorilor, la nivelul aparatului
respirator si a celui cardio vascular, din cauza inhalarii de
vapori de alcool si de alte substante chimice periculoase,
volatile, prezente in aerul respirat. Tipograf
tiparitor 5 3 15 X DA NU

Efectuarea sarcinii de munca, in interiorul
halei de productie. 1.5.Risc de vatamare a lucratorilor, la nivelul aparatului
auditiv si de aparitie a hipoacuziei, ca urmare a expunerii
prelungite la zgomote cu valori care depasesc pragul de 80 -90
dB, pe toata durata executarii sarcinii de munca. Tipograf
tiparitor 5 2 10 X DA NU

Efectu area sarcinii de munca, in interiorul
halei de productie. 1.6.Risc de vatamare a lucratorilor prin lovire / strivire /
fracturi la nivelul intregului corp, in situatia coliziunii cu alte
mijloace de manipulare mecanizata, ca urmare a existentei
zgomotului la locul de munca care poate duce la omiterea
semnalelor acustice de semnalizare a tuturor echipamentelor de
manipulare mecanizata (transpalete electrice/ stivuitoare), pe
durata executarii sarcinii de munca. Tipograf
tiparitor 5 4 20 X DA NU

Proiect de diserta ție

71

3. IDENTIFICAREA SI EVALUAREA FACTORILOR DE RISC
3.1. MEDIUL DE MUNCA
Situatia de munca Pericolul, evenimentul periculos si consecinta pre conizata Persoanele
expuse Evaluarea
riscului Este necesara o
monitorizare a
riscului? P C R
Operar ea echipamentului de munca, de tip
linie de tipar KBA Rapida 106: Evacuarea
colilor de hartie tiparite, la sfarsitul
procesului de tiparire. 1.7.Risc de vatamare a lucratorilor la nivel pneumofiziologic,
in urma inhalarii de praf anticopiativ aflat in susp ensie, pe
toata durata desfasurarii sarcinii de munca, din cauza
inexistentei instalatiei de exhaustare specifice grupului de
evacuare al liniei de tipar KBA Rapida 106.
Tipograf
tiparitor
4 2 8 X DA NU

Operarea echipamentului de munca de tip
linie de tipar KBA Rapida 106: Circulatia
lucratorilor in zona de evacuare a colilor
de hartie tiparite. 1.8.Risc de vatamare a lucratorilor, la nivel pneumofiziologic
din cauza inhalarii de praf anticopiativ prezent in aerul respirat
in urma antrenarii acestui a de pe podeaua sectiei de productie
in timpul circulatiei lucratorilor in zona de functionare a
grupului de evacuare a colilor tiparite.
Tipograf
tiparitor 4 2 8 X DA NU

Depozitarea deseurilor de substante
chimice periculoase si a placilor de tipar
in anexa special amenajata in acest scop. 1.9.Risc de vatamare a lucratorilor, la nivelul aparatului
respirator si a celui cardiovascular, din cauza inhalarii unei
concentratii mari de vapori de alcool si de alte substante
chimice periculoase volatile, pr ezente in aerul respirat din
interiorul anexei de depozitare a acestora, din cauza
inexistentei unei tubulaturi/ guri de ventilatie in incinta
acesteia.
Tipograf
tiparitor 5 3 15 X DA NU

Desfasurarea sarcinii de munca in incinta
sectiei de productie . 1.10.Risc de vatamare la nivelul intregului corp / decesul
lucratorilor, prin lovire / strivire, in urma caderii diferitelor
mijloace de munca / tubulaturi ale instalatiei de exhaustare /
corpuri de iluminat / elemente de prindere -sustinere suspendate
/ rasteluri cu produse, antrenate in cazul producerii unui seism
(cutremur). Toti
lucratorii 1 5 5 X DA NU

Tănăsescu Bogdan -Ionuț

72

3. IDENTIFICAREA SI EVALUAREA FACTORILOR DE RISC
3.1. MEDIUL DE MUNCA
Situatia de munca Pericolul, evenimentul periculos si consecinta pre conizata Persoanele
expuse Evaluarea
riscului Este necesara o
monitorizare a
riscului? P C R
Desfasurarea sarcinii de munca in incinta
sectiei de productie. 1.11.Risc de aparitie a unor afectiuni la nivel pneumofiziologic
(bronsite/ infe ctii) prin inhalarea de bacterii (legionella) /
micro -organisme / spori fungici etc. prezente in aerul respirat si
provenite din tubulatura instalatiei de climatizare / ventilare,
din cauza neigienizarii periodice a acesteia. Toti
lucratorii 5 2 10 X DA NU

Proiect de diserta ție

73

3. IDENTIFICAREA SI EVALUAREA FACTORILOR DE RISC
3.2. MIJLOACE DE MUNCA
Situatia de munca Pericolul, evenimentul periculos si consecinta preconizata Persoanele
expuse Evaluarea
riscului Este necesara o
monitorizare a
riscului? P C R
Pregatirea echipamentului de munca, de tip
linie de tipar in 10 grupuri KBA Rapida
106: Depozitarea substantelor chimice
periculoase (alcool, substante de curatare,
praf anticopiativ) pe rastel, in vecinatatea
liniei de tipar. 2.1.Risc de vatam are a lucratorilor, prin lovire la nivelul
intregului corp, in urma dezechilibrarii si caderii recipientelor
depozitate pe rastel, cauzate de asezarea incorecta a acestora (la
marginea rastelului, suprapuse, etc.). Tipograf
tiparitor 5 2 10 X DA NU

Utilizarea substantelor chimice periculoase
(alcool izopropilic, substante pentru spalare
etc.). 2.2.Risc de vatamare a lucratorului, la nivelul dermei, prin
aparitia unor dermatite, iritatii, exfolieri si/sau arsuri chimice, in
urma contactului direct cu su bstante chimice periculoase, fara
utilizarea echipamentului individual de protectie specific sarcinii
de munca pe care o desfasoara. Tipograf
tiparitor 5 3 15 X DA NU

Utilizarea substantelor chimice periculoase
(alcool izopropilic, substante pentru
spalare, etc.). 2.3.Risc de vatamare, a lucratorilor, la nivelul aparatului
digestiv, cardiovascular si renal, cauzata de intoxicatia cu
substante chimice periculoase, in urma ingerarii accidentale a
acestora, ca urmare a depozitarii acestora in recipiente comune,
neinscriptionate, utilizate in mod normal pentru lichide potabile. Tipograf
tiparitor 2 5 10 X DA NU

Pregatirea echipamentului de munca, de tip
linie de tipar in 10 grupuri KBA Rapida
106: Alimentarea cu paleti cu materie
prima (coli de harti e). 2.4.Risc de vatamare a lucratorilor, prin lovire / strivire, la
nivelul membrelor inferioare, in zona gambei si a labei
piciorului, ca urmare a dezechilibrarii si a caderii sarcinilor
manipulate cu ajutorul transpaletului manual. Tipograf
tiparitor 5 3 15 X DA NU

Operarea echipamentului de munca de tip
masa vibranta. 2.5.Risc de vatamare a lucratorilor, la nivelul aparatului
cardiovascular/ sistemului osos / sistemului articular / sistemului
muscular / sistemului neurologic, cauzat de impunerea un ui
regim de vibratii cu frecvente oscilante pe timp indelungat
asupra sistemului mana -brat, in urma mentinerii contactului
dintre corpul lucratorului si masa vibranta, in timpul deservirii
acesteia. Tipograf
tiparitor 3 3 9 X DA NU

Tănăsescu Bogdan -Ionuț

74

3. IDENTIFICAREA SI EVALUAREA FACTORILOR DE RISC
3.2. MIJLOACE DE MUNCA
Situatia de munca Pericolul, evenimentul periculos si consecinta preconizata Persoanele
expuse Evaluarea
riscului Este necesara o
monitorizare a
riscului? P C R
Pregatirea echipame ntului de munca, de tip
linie de tipar in 10 grupuri KBA Rapida
106: Aprovizionarea cu placi tipografice. 2.6.Risc de vatamare a lucratorilor, prin plagi la nivelul
membrelor superioare, in zona palmei, la contactului cu muchiile
ascutite ale placilor tipo grafice, in timpul manipularii acestora
fara a utiliza echipamentul individual de protectie specific
sarcinii de munca pe care o desfasoara (manusi pentru protectie
mecanica). Tipograf
tiparitor 5 2 10 X DA NU

Operarea echipamentului de tip perforator
pentru placi de tipar. 2.7.Risc de vatamare a lucratorilor, prin plagi la nivelul
membrelor superioare, ca urmare a contactului cu muchiile
ascutite ale placii tipografice, antrenata de actiunea mecanica a
capsatorului, rezultat al manipularii necorespunz atoare (cu o
singura mana) a acesteia. Tipograf
tiparitor 5 2 10 X DA NU

Pregatirea echipamentului de munca, de tip
linie de tipar in 10 grupuri KBA Rapida
106: Circulatia lucratorului, pe carcasa
liniei de productie, in scopul montarii
placilor tipog rafice pe rolele grupurilor. 2.8.Risc de vatamare a lucratorului, la nivelul intregului corp, ca
urmare a contactului cu carcasele liniei de tipar, in urma caderii
de la acelasi nivel, cauzata de alunecarea pe suprafete acoperite
cu lubrifianti (uleiuri) s pecifice organelor utilajului, ajunse
accidental pe suprafata de circulatie a lucratorului. Tipograf
tiparitor 5 2 10 X DA NU

Pregatirea echipamentului de munca, de tip
linie de tipar in 10 grupuri KBA Rapida
106: Alimentarea cu placi tipografice. 2.9.Risc de vatamare a lucratorilor, la nivelul membrelor
superioare (brate, palme), prin strivire in urma antrenarii acestora
de catre organele de masina aflate in miscare, situatie cauzata de
pornirea accidentala a grupului tipografic, in timpul montarii
placilor tipografice pe role. Tipograf
tiparitor 4 4 16 X DA NU

Operarea echipamentului de munca de tip
linie de tipar KBA Rapida 106: Evacuarea
colilor tiparite. 2.10.Risc de vatamare, a lucratorilor, prin lovire, la nivelul
intregului corp, in urma ca derii de la acelasi nivel, din cauza
alunecarii pe stratul de praf anticopiativ depus pe podeaua sectiei
de productie, ca urmare a suflarii colilor de hartie tiparite cu
acesta. Tipograf
tiparitor 5 2 10 X DA NU

Proiect de diserta ție

75

3. IDENTIFICAREA SI EVALUAREA FACTORILOR DE RISC
3.2. MIJLOACE DE MUNCA
Situatia de munca Pericolul, evenimentul periculos si consecinta preconizata Persoanele
expuse Evaluarea
riscului Este necesara o
monitorizare a
riscului? P C R
Igienizarea echipamentului de tip linie de
tipar KBA Rapida 106. 2.11.Risc de vatamare a lucratorului, la nivelul membrelor
superioare, in zona palmei si a antebratului prin strivire / lovire
in urma prinderii / agatarii de organele de masina in cazul
pornirii accidentale a acesteia, in timpul efectuarii operatiilor de
igienizare, ca urmare a nefunctionarii sistemelor de siguranta. Tipograf
tiparitor 3 4 12 X DA NU

Operarea echipamentelor de munca, pe
parcursul programului de lucru. 2.12.Risc de vatamare a lucratorilor, prin electrocutare i ndirecta
la contactul cu carcasele echipamentelor de munca, in urma
aparitiei scurgerilor accidentale de energie electrica in masa
acestora. Tipograf
tiparitor 3 5 15 X DA NU

Tănăsescu Bogdan -Ionuț

76

3. IDENTIFICAREA SI EVALUAREA FACTORILOR DE RISC
3.3. SARC INA DE MUNCA
Situatia de munca Pericolul, evenimentul periculos si consecinta
preconizata Persoanele
expuse Evaluarea
riscului Este necesara o
monitorizare a
riscului? P C R
Operarea mesei vibrante in scopul alinierii
colilor de hartie inaintea alim entarii, cu
acestea, a liniei de tipar KBA Rapida 106. 3.1.Risc de aparitie a unor afectiuni dorsolombare, la
nivelul coloanei vertebrale si al sistemului muscular, in
urma efectuarii unor miscari repetitive (in conditii de
efort mediu in pozitie ortostati ca) de aplecare -ridicare
freceventa, la asezarea colilor de pe paleti pe masa
vibranta si invers. Tipograf
tiparitor 5 2 10 X DA NU

Desfasurarea sarcinii de munca la postul de
lucru specific echipamentului de tipar in 10
grupuri, de tip KBA Rapida 106 . 3.2.Risc de aparitie a unor afectiuni, ale sistemului osteo –
articular si/sau ale sistemului muscular, datorate adoptarii
pozitiei ortostatice pe toata durata programului de lucru. Tipograf
tiparitor 3 2 6 X DA NU

Pregatirea si operarea echipamentulu i de
tipar in 10 grupuri, de tip KBA Rapida 106. 3.3.Risc de suprasolicitare psihica in cazul cresterii
volumului de lucru/micsorarea duratei de timp pana la
termenul limita de indeplinire a comenzilor. Tipograf
tiparitor 3 2 6 X DA NU

Desfasurarea sa rcinii de munca la postul de
lucru specific echipamentului de tipar in 10
grupuri, de tip KBA Rapida 106. 3.4.Risc de suprasolicitare fizica, manifestata prin
oboseala/ oboseala cronica, in cazul cresterii volumului
de lucru / micsorarea duratei de timp pa na la termenul
limita de indeplinire a comenzilor. Tipograf
tiparitor 4 2 8 X DA NU

Operarea echipamentului cu videoterminal
din dotarea liniei de tipar in 10 grupuri, de
tip KBA Rapida 106, pentru verificarea
calitatii tiparului si pentru ajustarea
parametrilor de functionare ai liniei de tipar. 3.5.Risc de aparitie a obselii respectiv iritatii la nivel
oftalmologic, din cauza deshidratarii corneei si utilizarii
indelungate a echipamentului cu videoterminal din
dotarea liniei de tipari in conditii de mediu cu
temperatura ridicata, vapori de alcool izopropilic si
pulberi de praf anticopiativ. Tipograf
tiparitor 2 2 4 X DA NU

Proiect de diserta ție

77

3. IDENTIFICAREA SI EVALUAREA FACTORILOR DE RISC
3.4. EXECUTANTUL
Situatia de munca Pericolul, evenimentul periculos s i consecinta preconizata Persoanele
expuse Evaluarea
riscului Este necesara o
monitorizare a
riscului? P C R
Efectuarea actiunilor nepermise la
tabloul electric, de alimentare cu
energie electrica, al liniei de tipar. 4.1.Risc de vatamare a lucratori lor, prin electrocutare directa,
in urma contactului cu circuitele prezente in interiorul
tabloului electric al liniei de tipar. Tipograf
tiparitor 3 5 15 X DA NU

Stationarea pe caile de circulatie mixte
in timpul aprovizionarii postului de
lucru cu m aterii prime din depozit. 4.2.Risc de vatamare a lucratorului, prin lovire, pe toata
suprafata corpului, ca urmare a accidentarii acestuia de catre
utilajele de manipulare mecanizata a sarcinilor, de tip
stivuitor. Tipograf
tiparitor 3 4 12 X DA NU

Omiterea monitorizarii datelor scadente
pentru efectuarea verificarilor tehnice
periodice ale instalatiei fixe de aer
comprimat. 4.3.Risc de vatamare / deces al lucratorilor, cauzat de explozia
vasului tampon al instalatiei fixe de aer comprimat, ca urmare
a nefunctionarii corecte a supapei de suprapresiune fapt
cauzat de lipsa re -etalonarii periodice a acesteia in
conformitate cu prescriptiile ISCIR sau ca urmare a
acumularii de lichid (apa / ulei) in interiorul vasului tampon
din cauza nepurjarii acestuia. Tipograf
tiparitor 2 5 10 X DA NU

Reglarea necorespunzatoare a presiunii
compresorului, la o presiune mai mare
decat cea recomandata de producator. 4.4.Risc de vatamare a lucratorilor, prin lovire la nivelul
intregului corp, in urma desprinderii / ru perii accidentale a
furtunelor de alimentare cu aer comprimat, cauzata de nivelul
de presiune mult mai mare decat este necesar pentru
functionarea corecta a echipamentului de munca de tip linie
de tipar KBA Rapida 106. Tipograf
tiparitor 2 2 4 X DA NU

Infiletarea insuficienta/ Neinfiletarea
capacelor de etansare ale recipientelor
ce contin substante chimice inflamabile
(alcool, solutii chimice pentru spalare). 4.5.Risc de incendiu / explozie in urma aprinderii vaporilor de
substante inflamabile, prin aparitia fenomenului de scurt –
circuit la unul dintre echipamentele alimentate cu energie
electrica din vecinatatea recipientilor. Toti
lucratorii 3 5 15 X DA NU

Infiletarea insuficienta / Neinfiletarea
capacelor de etansare ale recipientelor
ce contin substante chimice inflamabile
(alcool, solutii chimice pentru spalare). 4.6.Risc de incendiu / explozie in urma aprinderii vaporilor de
substante inflamabile in interiorul vasului tampon al
instalatiei fixe de aer comprimat, prin cresterea temperaturii
aerului combinat cu vapori inflamabili, in momentul actiunii Toti
lucratorii 3 5 15 X DA NU

Tănăsescu Bogdan -Ionuț

78

3. IDENTIFICAREA SI EVALUAREA FACTORILOR DE RISC
3.4. EXECUTANTUL
Situatia de munca Pericolul, evenimentul periculos s i consecinta preconizata Persoanele
expuse Evaluarea
riscului Este necesara o
monitorizare a
riscului? P C R
de compresie asupra acestuia.
Interventia nepermisa a lucratorilor
asupra liniei de tipar KBA Rapida 106,
in cazul aparitiei unor posibile
defectiuni. 4.7.Risc d e vatamare a lucratorilor, prin lovire / strivire, in
urma pornirii accidentale a echipamentului de tip linie de
tipar, in timpul efectuarii de actiuni nepermise in zonele de
actiune ale organelor de masina proprii utilajului. Tipograf
tiparitor 2 5 10 X DA NU

Interventia nepermisa a lucratorilor
asupra liniei de tipar KBA Rapida 106,
in cazul aparitiei unor posibile
defectiuni. 4.8.Risc de vatamare a lucratorilor, prin electrocutare directa,
la contactul cu circuitele electrice in timpul efectuarii de
actiuni nepermise la echipamentul de tipar. Tipograf
tiparitor 3 5 15 X DA NU

Operarea echipamentului de lucru de tip
linie de tipar KBA Rapida 106, cu
echipamentele de siguranta
anulate/nefunctionale. 4.9.Risc de vatamare a lucratorilor, prin lovire / prindere /
strivire / taiere (plagi) la nivelul intregului corp, ca urmare a
contactului cu organele de masini aflate in miscare, in urma
operarii echipamentului de munca cu echipamentele de
siguranta ale acestuia anulate/ nefunctionale. Tipograf
tipari tor 2 5 10 X DA NU

Proiect de diserta ție

79

IV.2. Planul de măsuri de prevenire și protecție
4. CONTROLUL RISCULUI
4.1. MEDIUL DE MUNCA
Riscul evaluat Masuri existente Risc
initial
R Masuri suplimentare Riscul
rezidual Descrierea monitorizarii necesare
( masuri nec esare) P C RR
1.1.Risc de vatamare a
lucratorilor, prin lovire / strivire /
intepare / taiere, la nivelul
intregului corp, in urma
contactului cu organele de masini
in miscare / carcasele / suprafetele
taioase ale echipamentelor de
munca de pe traie ctoria de
deplasare a lucratorului, in cazul
nerespectarii deplasarii pe caile de
circulatie. La momentul efectuarii
evaluarii factorilor de risc,
nu au fost identificate
masuri. 12 1. Instruirea lucratorilor, in domeniul
securitatii si sanatatii in munca, privind
deplasarea pe caile de circulatie din interiorul
societatii, in conditii de siguranta.
2. Interzicerea deplasarii lucratorilor in afara
cailor de circulatie desemnate si semnalizate in
acest scop, respectiv in apropierea diferitelor
posturi de luc ru si echipamente de munca. 2 2 4 Monitorizarea masurilor stabilite, de catre
conducatorul locului de munca, privind
securitatea lucratorilor si anume :
a) Verificarea asimilarii si insusirii, de catre
lucratori, a informatiilor primite in cadrul
instruir ilor, in domeniul securitatii si sanatatii
in munca, privind deplasarea pe caile de
circulatie din interiorul societatii, in conditii
de siguranta;
b) Monitorizarea, zilnica, a lucratorilor
privind deplasarea corespunzatoare pe caile
de circulatie desemnat e si semnalizate in
acest scop.
1.2.Risc de vatamare a
lucratorilor, la nivelul intregului
corp prin lovire, ca urmare a
accidentarii acestora de catre
utilajele de manipulare
mecanizata a sarcinilor, de tip
stivuitor, prezente pe caile de
circulatie din cadrul sectiei de
productie. La momentul efectuarii
evaluarii factorilor de risc,
nu au fost identificate
masuri. 12 1. Marcarea corespunzatoare a cailor de
circulatie, si reducerea, pe cat posibil, a
zonelor unde se desfasoara circulatie mixta.
2. Dotarea cu oglinda retrovizoare a zonelor cu
vizibilitate redusa, de pe caile de circulatie
mixte sau simple.
3. Instruirea lucratorilor, in domeniul
securitatii si sanatatii in munca, privind
deplasarea pe caile de circulatie mixte sau
simple, in conditii de sig uranta.
4. Efectuarea semnalizarii de securitate privind
caile de ciculatie mixte conform HG
971/2006.
5. Limitarea vitezei de circulatiei a vehiculelor
de transport mecanizat la 5 km/h.
6. Marcarea cu zebre si aplicarea semnalizarii 1 4 4 Monitorizarea masurilor stabilite, de catre
conducatorul locului de munca, privind
securitatea lucratorilor si anume:
a) Verificarea, periodica, a ma rcajelor trasate
pe caile de circulatie, privind vizibilitatea
acestora si in caz de necesitate demararea
activitatilor de re -trasare a marcajelor.
b) Monitorizarea, permanenta, a circulatiei
lucratorilor pe caile de circulatie simple sau
mixte;
c) Verific area asimilarii si insusirii, de catre
lucratori, a informatiilor primite in cadrul
instruirilor, in domeniul securitatii si sanatatii
in munca, privind deplasarea pe caile de
circulatie mixte sau simple, in conditii de
siguranta.

Tănăsescu Bogdan -Ionuț

80

4. CONTROLUL RISCULUI
4.1. MEDIUL DE MUNCA
Riscul evaluat Masuri existente Risc
initial
R Masuri suplimentare Riscul
rezidual Descrierea monitorizarii necesare
( masuri nec esare) P C RR
de securitate la nivel ul zonelor de intersectie a
cailor pietonale cu cele destinate vehiculelor
de transport mecanizat.
1.3.Risc de deshidratare din cauza
temperaturilor ridicate, din
interiorul halei de productie, mai
ales pe parcursul anotimpului cald
(vara), ca urmare a neutilizarii sau
reglarii necorespunzatoare a
instalatiei de climatizare. La momentul efectuarii
evaluarii factorilor de risc,
nu au fost identificate
masuri. 10 1. Utilizarea, pe toata durata programului de
munca, a instalatiei de climatizare la o valoare
maxima de 25 C.
2. Efectuarea reviziilor periodice asupra
instalatiei de climatizare, pentru a asigura
functionarea corespunz atoare a acesteia
(schimbare / curatare filtre, igienizarea
instalatiei, reumplere cu agent frigorific).
3. Acordarea alimentatiei de protectie pentru
fiecare lucrator, respectiv acordarea de apa
minerala (carbogazoasa / plata).
4. Dotarea halei de product ie cu surse de apa si
asigurarea unei cantitati de minim 2 litri/zi de
apa pentru fiecare lucrator. 3 1 3 Monitorizarea masurilor stabilite, de catre
conducatorul locului de munca, privind
securitatea lucratorilor si anume :
a) Verificarea zilnica a inst alatiei de
climatizare privind functionarea acesteia si
valoarea temperaturii ambiante;
b) Verificarea zilnica (mai ales pe perioada
anotimpului cald) a cantitatilor de apa
minerala din interiorul halei de productie cu
privire la asigurarea necessarul min im pentru
fiecare lucrator.
1.4.Risc de vatamare a
lucratorilor, la nivelul aparatului
respirator si a celui
cardiovascular, din cauza inhalarii
de vapori de alcool si de alte
substante chimice periculoase,
volatile, prezente in aerul respirat. La momentu l efectuarii
evaluarii factorilor de risc
existau urmatoarele
masuri:
– recipientele continand
substante chimice
periculoase volatile
(alcool, substante de
curatare) erau dotate cu
capace de etansare / dopuri
de retentie, dar care, in
mare parte, nu erau
utilizate sau nu erau
infiletate/montate 15 1. Instruirea lucratorilor, in domeniul
securitatii si sanatatii in munca, privind
manipularea / transportul / utilizarea /
depozitarea substantelor chimic e periculoase,
in conditii de siguranta.
2. Dotarea lucratorilor cu echipament
individual de protectie (masca de protectie de
unica folosinta), specific mediului de munca in
care isi desfasoara activitatea, conform
normativului cadru intern de acordare a
echipamentului individual de protectie.
3. Aprovizionarea cu substante chimice
periculoase, in interiorul halei de productie,
numai in cantitati minime desfasurarii sarcinii 2 3 6 Monitorizarea masurilor stabilite, de catre
conducatorul locului de munca, privind
securitatea lucratorilor si anume :
a) Verificarea asimilarii si insusirii, de catre
lucratori, a informatiilor primite in cadrul
instruirilor, in domeniul securitatii si sanatatii
in munca, privind manipularea / transportul /
utilizarea / depozitarea substantelor chimice
periculoase, in conditii de siguranta;
b) Monitorizarea actiunilor de aprovizio nare
cu substante chimice periculoase a posturilor
de lucru.
c) Evidenta cantitatilor de substante chimice
periculoase aprovizionate, din depozitul de

Proiect de diserta ție

81

4. CONTROLUL RISCULUI
4.1. MEDIUL DE MUNCA
Riscul evaluat Masuri existente Risc
initial
R Masuri suplimentare Riscul
rezidual Descrierea monitorizarii necesare
( masuri nec esare) P C RR
corespunzator, permitandu –
se astfel emanarea
vaporilor chimici
periculosi in aerul respirat;
– existenta unei instalatii de
ventilatie si exhaustare a
aerului din interiorul halei
de productie;
– depozitarea substant elor
chimice periculoase se
realizeaza in depozitul de
materii prime, in anexa
special desemnata. de munca pe durata unui singur program de
lucru. Necesarul, de substante chimice
periculoase, se va aproviziona numai la
epuizarea cantitatilor deja existente la postul
de lucru, nu si in avans.
4. Organizarea verificarilor periodice asupra
instalatiei de ventilare si exhaustare a aerului
respirabil din interiorul halei de productie
(inlocuire / curatare filtre, verificarea
functionarii corespunzatoare). materie prima, pe parcursul intregului
program de lucru.
d) Asigurarea functionarii permanente, a
instala tiei de ventilatie si exhaustare a aerului
respirabil din interiorul sectiei de productie.
1.5.Risc de vatamare a
lucratorilor, la nivelul aparatului
auditiv si de aparitie a
hipoacuziei, ca urmare a expunerii
prelungite la zgomote cu valori
care depases c pragul de 80 -90 dB,
pe toata durata executarii sarcinii
de munca. La momentul efectuarii
evaluarii factorilor de risc
nu au fost identificate
masuri. 10 1. Instruirea lucratorilor, in domeniul
securitatii si sanatatii in munca, privind
desfasurarea sarci nii de munca in conditii de
zgomot cu valori de peste 80 -90 dB, in
conditii de siguranta.
2. Organizarea controalelor medicale periodice
privind sanatatea lucratorilor la nivel auditiv,
efectuate de catre medicul de medicina
muncii. 2 2 4 Monitorizarea mas urilor stabilite, de catre
conducatorul locului de munca, privind
securitatea lucratorilor si anume :
a) Verificarea asimilarii si insusirii, de catre
lucratori, a informatiilor primite in cadrul
instruirilor, in domeniul securitatii si sanatatii
in munca , privind desfasurarea sarcinii de
munca in conditii de zgomot cu valori de
peste 80 -90 dB, in conditii de siguranta;
b) Intervievarea, periodica, a lucratorilor
privind aparitia unor stari de disconfort sau a
unor deficiente la nivel auditiv.

Tănăsescu Bogdan -Ionuț

82

4. CONTROLUL RISCULUI
4.1. MEDIUL DE MUNCA
Riscul evaluat Masuri existente Risc
initial
R Masuri suplimentare Riscul
rezidual Descrierea monitorizarii necesare
( masuri nec esare) P C RR
1.6.Risc de vatamare a
lucratorilor prin lovire / strivire /
fracturi la nivelul intregului corp,
in situatia coliziunii cu alte
mijloace de manipulare
mecanizata, ca urmare a existentei
zgomotului la locul de munca care
poate duce la omiterea semnalelor
acustice de semnalizare a tuturor
echipamentelor de manipulare
mecanizata (transpalete electrice/
stivuitoare), pe durata executarii
sarcinii de munca. La momentul efectuarii
evaluarii factorilor e risc
nu au fost identificate
masuri. 20 1. Instruirea lucratorilor, in domeniul
securitatii si sanatatii in munca, privind
desfasurarea sarcinii de munca in conditii de
zgomot cu valori de peste 80 -90 dB, in
conditii de siguranta.
2. Organizarea efectuarii inspectiilor tehnice
periodice, la echipamentele de manipulare
mecanizata a sarcinilor, privind verificarea
functionalitatii echipamentelor de avertizare
atat sonora cat si vizuala.
3. Dotarea cu dispozitive de avertizare vizuala,
a echipamentelor de manipulare mecanizata a
sarcinilor, in componenta carora nu exista
aceste echipamente de avertizare.
4. Instruirea lucratorilor, in domeniul
securitatii si sanatatii in munca, privind
deservirea echipamentelor de manipulare
mecanizata a sarcinilor, in conditii de
siguranta. 2 3 6 Monitorizarea masurilor stabilite, de catre
conducatorul locului de munca, privind
securitatea lucratorilor si anume :
a) Verificarea asimilarii si insusirii, de catre
lucratori, a informatiilor primite in cadrul
instruirilor, in domeniul securitatii si sanatatii
in munca, privind desfasurarea sarc inii de
munca in conditii de zgomot cu valori de
peste 80 -90 dB, in conditii de siguranta;
b) Evidenta inspectiilor tehnice periodice ale
echipamentelor de manipulare mecanizata a
sarcinilor, privind functionarea dispozitivelor
de avertizare vizuala si son ora.
c) Monitorizarea permanenta a lucratorilor
ce utilizeaza mijloace de manipulare
mecanizata a sarcinilor, privind utilizarea
dispozitivelor de avertizare vizuala si sonora
pe toata perioada deservirii acestora;
d) Verificarea asimilarii si insusirii, de catre
lucratori, a informatiilor primite in cadrul
instruirilor, in domeniul securitatii si sanatatii
in munca, privind deservirea echipamentelor
de manipulare mecanizata a sarcinilor, in
conditii de siguranta;

Proiect de diserta ție

83

4. CONTROLUL RISCULUI
4.1. MEDIUL DE MUNCA
Riscul evaluat Masuri existente Risc
initial
R Masuri suplimentare Riscul
rezidual Descrierea monitorizarii necesare
( masuri nec esare) P C RR
1.7.Risc de vatamare a
lucratorilor la ni vel
pneumofiziologic, in urma
inhalarii de praf anticopiativ aflat
in suspensie, pe toata durata
desfasurarii sarcinii de munca, din
cauza inexistentei instalatiei de
exhaustare specifice grupului de
evacuare al liniei de tipar KBA
Rapida 106. La momentul efectuarii
evaluarii factorilor de
risc,nu au fost identificate
masuri.
8 1. Dotarea lucratorilor, ce isi desfasoara
sarcina de munca in apropierea surselor de
praf anticopiativ, cu echipament individual de
protectie (masca de protectie impotriva
pulberil or si a particulelor in suspensie).
2. Dotarea grupului de evacuare a colilor
tiparite, propriu liniei de tipar, cu instalatia de
exhaustare specifica acesteia si recomandata
de producator.
3. Instruirea lucratorilor, in domeniul
securitatii si sanatatii i n munca, privind
purtarea echipamentului individual de
protectie conform HG 1048/2006.
4. Efectuarea controalelor medicale periodice,
de catre medicul de medicina muncii, la
nivelul sistemului respirator al lucratorilor
(teste de spirometrie etc.).
5.Instr uirea lucratorilor, in domeniul securitatii
in munca, privind utlilizarea in conditii de
siguranta a echipamentelor de munca de tip
linie de tipar KBA Rapida 106, conform HG
1146/2006.
6.Instruirea lucratorilor, in domeniul sanatatii
in munca, privind igie nizarea personala
(splarea mainilor si a fetei) inainte de servirea
mesei si la sfarsitul programului de lucru. 2 1 2 Monitorizarea masurilor stabilite, de catre
conducatorul locului de munca, privind
securitatea lucratorilor si anume :
a) Verificarea luc ratorilor privind purtarea
echipamentului individual de protectie si
interzicerea desfasurarii sarcinii de munca in
conditiile nepurtarii acestuia.
b) Asigurarea functionarii instalatiei de
generale exhaustare a aerului respirat, din
cadrul sectiei de prod uctie pe toata durata
desfasurarii sarcinilor de munca.
c) Verificarea asimilarii si insusirii, de catre
lucratori, a informatiilor primite in cadrul
instruirilor, in domeniul securitatii si sanatatii
in munca, privind purtarea echipamentului
individual de protectie conform HG
1048/2006;
d) Evidenta starii de sanatate a lucratorilor si
a termenelor stabilite pentru verificarea
sanatatii acestora, de catre medicul de
medicina muncii;
e) Verificarea asimilarii si insusirii, de catre
lucratori, a informatiilor primite in cadrul
instruirilor, in domeniul securitatii si sanatatii
in munca, privind utlilizarea in conditii de
siguranta a echipamentelor de munca de tip
linie de tipar KBA Rapida 106, conform HG
1146/2006;
f) Verificarea asimilarii si insusirii, de ca tre
lucratori, a informatiilor primite in cadrul
instruirilor, in domeniul securitatii si sanatatii

Tănăsescu Bogdan -Ionuț

84

4. CONTROLUL RISCULUI
4.1. MEDIUL DE MUNCA
Riscul evaluat Masuri existente Risc
initial
R Masuri suplimentare Riscul
rezidual Descrierea monitorizarii necesare
( masuri nec esare) P C RR
in munca, privind igienizarea personala
(splarea mainilor si a fetei) inainte de
servirea mesei si la sfarsitul programului de
lucru;
1.8.Risc de vatamare a
lucratorilor, la nivel
pneumofiziologic din cauza
inhalarii de praf anticopiativ
prezent in aerul respirat in urma
antrenarii acestuia de pe podeaua
sectiei de productie in timpul
circulatiei lucratorilor in zona de
functionare a grupului de
evacuare a c olilor tiparite. La momentul efectuarii
evaluarii factorilor de risc,
nu au fost identificate
masuri.
8 1. Dotarea lucratorilor, ce isi desfasoara
sarcina de munca in apropierea surselor de
praf anticopiativ, cu echipament individual de
protectie (masca d e protectie impotriva
pulberilor si a particulelor in suspensie).
2. Dotarea grupului de evacuare a colilor
tiparite, propriu liniei de tipar, cu instalatia de
exhaustare specifica acesteia si recomandata
de producator.
3. Instruirea lucratorilor, in domen iul
securitatii si sanatatii in munca, privind
utilizarea echipamentului individual de
protectie, in conditii de siguranta, conform HG
1048/2006.
4. Organizarea actiunilor de curatenie, privind
indepartarea prafului anticopiativ si a
pulberilor de hartie d epuse pe solul halei de
productie, la sfarsitul fiecarui program de
lucru, in scopul eliminarii riscului de antrenare
a acestora la circulatia lucratorilor.
2 1 2 Monitorizarea masurilor stabilite, de catre
conducatorul locului de munca, privind
securita tea lucratorilor si anume :
a) Verificarea lucratorilor privind purtarea
echipamentului individual de protectie si
interzicerea desfasurarii sarcinii de munca in
conditiile nepurtarii acestuia;
b) Verificarea respectarii operatiilor de
curatenie, organizat e la sfarsitul fiecarui
program de lucru;
c) Verificarea asimilarii si insusirii, de catre
lucratori, a informatiilor primite in cadrul
instruirilor, in domeniul securitatii si sanatatii
in munca, privind utilizarea echipamentului
individual de protectie, in conditii de
siguranta, conform HG 1048/2006;
d) Asigurarea functionarii instalatiei de
generale exhaustare a aerului respirat, din
cadrul sectiei de productie pe toata durata
desfasurarii sarcinilor de munca.
e) Evidenta starii de sanatate a lucratorilo r si
a termenelor stabilite pentru verificarea
sanatatii acestora, de catre medicul de
medicina muncii.

Proiect de diserta ție

85

4. CONTROLUL RISCULUI
4.1. MEDIUL DE MUNCA
Riscul evaluat Masuri existente Risc
initial
R Masuri suplimentare Riscul
rezidual Descrierea monitorizarii necesare
( masuri nec esare) P C RR
1.9.Risc de vatamare a
lucratorilor, la nivelul aparatului
respirator si a celui
cardiovascular, din cauza inhalarii
unei concentratii mari de va pori
de alcool si de alte substante
chimice periculoase volatile,
prezente in aerul respirat din
interiorul anexei de depozitare a
acestora, din cauza inexistentei
unei tubulaturi/ guri de ventilatie
in incinta acesteia. La momentul efectuarii
evaluarii fa ctorilor de risc
existau urmatoarele
masuri:
15 1. Instruirea lucratorilor, in domeniul
securitatii si sanatatii in munca, privind
manipularea / transportul / utilizarea /
depozitarea substantelor chimice periculoase,
in conditii de siguranta.
2. Dotarea lucratorilor cu echipament
individual de protectie (masca de protectie de
unica folosinta), specific mediului de munca in
care isi desfasoara activitatea, conform
normativului cadru intern de acordare a
echipamentului individual de protectie.
3. Montarea, urgenta, a unei tubulaturi / guri
de ventilatie in anexa de depozitare a
deseurilor de substante chimice periculoase,
pentru a se asigura ventilarea incaperii si a
riscurilor de acumulare a unei cantitati mari de
vapori de alcool / substante chimice de sp alare
in interiorul acesteia.
4. Instruirea lucratorilor, in domeniul
securitatii in munca, privind montarea
capacelor de etansasre si a dopurilor de
retentie la nivelul recipientelor cu substante
chimice in vedere preveniri aparitiei de vapori
in aerul re spirat.
5. Efectuarea semnalizarii de securitate la
locul de munca conform HG 971/2006.
6.Instruirea lucratorilor, in domeniul securitatii
si sanatatii in munca, privind semnificatia si
respectarea semnalizarii de securitate. 2 3 6 Monitorizarea masurilor stabilite, de catre
conducatorul locului de munca, privind
securitatea lucratorilor si anume :
a) Verificarea asimilarii si insusirii, de catre
lucratori, a informatiilor primite in cadrul
instruirilor, in domeniul securitatii si sanatatii
in munca, privi nd manipularea / transportul /
utilizarea / depozitarea substantelor chimice
periculoase, in conditii de siguranta;
b) Verificarea, permanenta, a lucratorilor
privind purtarea echipamentului individual
de protectie (masca de protectie de unica
folosinta), conform normativului cadru intern
de acordare a echipamentului individual de
protectie, la transportul deseurilor de
substante chimice catre anexa de depozitare a
acestora.
c) Monitorizarea si urgentarea procesului de
montare a unei tubulaturi / guri de ve ntilatie
in interiorul anexei de depozitare a deseurilor
de substante chimice.
d) Verificarea asimilarii si insusirii, de catre
lucratori, a informatiilor primite in cadrul
instruirilor, in domeniul securitatii si sanatatii
in munca, privind montarea capac elor de
etansasre si a dopurilor de retentie la nivelul
recipientelor cu substante chimice in vedere
preveniri aparitiei de vapori in aerul respirat;
e) Verificarea asimilarii si insusirii, de catre
lucratori, a informatiilor primite in cadrul
instruirilor , in domeniul securitatii si sanatatii

Tănăsescu Bogdan -Ionuț

86

4. CONTROLUL RISCULUI
4.1. MEDIUL DE MUNCA
Riscul evaluat Masuri existente Risc
initial
R Masuri suplimentare Riscul
rezidual Descrierea monitorizarii necesare
( masuri nec esare) P C RR
in munca, privind semnificatia si respectarea
semnalizarii de securitate;
1.10.Risc de vatamare la nivelul
intregului corp / decesul
lucratorilor, prin lovire / strivire,
in urma caderii diferitelor
mijloace de munc a / tubulaturi ale
instalatiei de exhaustare / corpuri
de iluminat / elemente de
prindere -sustinere suspendate /
rasteluri cu produse, antrenate in
cazul producerii unui seism
(cutremur). La momentul efectuarii
evaluarii factorilor de risc,
nu au fost iden tificate
masuri. 5 1. Desemnarea si semnalizarea cailor de
evacuare in situatii de urgenta, conform HG
971/2006.
2. Instruirea lucratorilor, in domeniul
securitatii si sanatatii in munca, privind
respectarea semnalizarii cu privire la
evacuarea in situatii de urgenta, conform HG
971/2006.
3. Instruirea lucratorilor, in domeniul
securitatii si sanatatii in munca, privind modul
de actionare si comportare in cazul producerii
unui seism (cutremur), in conditii de siguranta. 1 4 4 Monitorizarea masurilor stabili te, de catre
conducatorul locului de munca, privind
securitatea lucratorilor si anume :
a) Verificarea asimilarii si insusirii, de catre
lucratori, a informatiilor primite in cadrul
instruirilor, in domeniul securitatii si sanatatii
in munca, privind resp ectarea semnalizarii cu
privire la evacuarea in situatii de urgenta,
prin exercitii practice (simulari).
b) Verificarea asimilarii si insusirii, de catre
lucratori, a informatiilor primite in cadrul
instruirilor, in domeniul securitatii si sanatatii
in mun ca, privind actionarea in cazul
producerii unui seism (cutremur), in conditii
de siguranta, prin exercitii practice
(simulari).
1.11.Risc de aparitie a unor
afectiuni la nivel
pneumofiziologic (bronsite/
infectii) prin inhalarea de bacterii
(legionella) / micro -organisme /
spori fungici etc. prezente in aerul
respirat si provenite din tubulatura
instalatiei de climatizare /
ventilare, din cauza neigienizarii
periodice a acesteia. La momentul efectuarii
evaluarii factorilor de risc,
nu au fost identificate
masuri. 10 1. Organizarea efectuarii inspectiilor tehnice
periodice asupra instalatiei de climatizare,
privind verificarea functionarii la parametrii
normali si a igienizarii tubulaturii acesteia
(inlocuire/curatare filtre etc.) 1 2 2 Monitorizarea masuril or stabilite, de catre
conducatorul locului de munca, privind
securitatea lucratorilor si anume :
a) Evidenta inspectiilor tehnice periodice si a
datelor scadente ale acestora, privind
verificarea functionarii acesteia la parametrii
normali si a igienizar ii acesteia.

Proiect de diserta ție

87

4. CONTROLUL RISCULUI
4.2. MIJLOACE DE MUNCA
Situatia de munca Masuri existente Risc
initial
R Masuri suplimentare Riscul
rezidual Descrierea monitorizarii necesare
( masuri necesare) P C RR
2.1.Risc de vatamare a
lucratorilor, pri n lovire la nivelul
intregului corp, in urma
dezechilibrarii si caderii
recipientelor depozitate pe rastel,
cauzate de asezarea incorecta a
acestora (la marginea rastelului,
suprapuse, etc.). La momentul efectuarii
evaluarii factorilor de risc,
au fost ide ntificate
urmatoarele masuri:
– rastelul se afla in
vecinatatea caii de
circulatie, in raza caruia
lucratorii nu ajung in mod
obisnuit. 10 1. Instruirea lucratorilor, in domeniul
securitatii si sanatatii in munca, privind
depozitarea recipientelor in raste l, in conditii
de siguranta.
3 2 6 Monitorizarea masurilor stabilite, de catre
conducatorul locului de munca, privind
securitatea lucratorilor si anume:
a) Verificarea asimilarii si insusirii, de catre
lucratori, a informatiilor primite in cadrul
instrui rilor, in domeniul securitatii si sanatatii
in munca, privind depozitarea recipientelor in
rastel, in conditii de siguranta;
b) Verificarea, zilnica, a asezarii
recipientelor depozitate pe rastelul propriu
liniei de tipar KBA Rapida 106, in vederea
asezari i acestora in mod corect.
2.2.Risc de vatamare a
lucratorului, la nivelul dermei,
prin aparitia unor dermatite,
iritatii, exfolieri si/sau arsuri
chimice, in urma contactului
direct cu substante chimice
periculoase, fara utilizarea
echipamentului individu al de
protectie specific sarcinii de
munca pe care o desfasoara. La momentul efectuarii
evaluarii factorilor de risc,
nu au fost identificate
masuri. 15 1. Instruirea lucratorilor, in domeniul
securitatii si sanatatii in munca, privind
utilizarea / manipul area / transportul /
depozitarea substantelor chimice periculoase,
in conditii de siguranta.
2. Dotarea lucratorilor cu echipament
individual de protectie specific sarcinii de
lucru pe care o desfasoara (manusi pentru
protectie chimica), conform normativul ui
cadru de acordare a echipamentului individual
de protectie.
3. Instruirea lucratorilor, in domeniul
securitatii si sanatatii in munca, privind
utilizarea echipamentului individual de
protectie, in conditii de siguranta.
4. Interzicerea accesului lucrat orilor la
posturile de lucru in cazul in care acestia nu
utilizeaza echipamentul individual de protectie
specific sarcinii de munca pe care o 2 2 4 Monitorizarea masurilor stabilite, de catre
conducatorul locului de munca, privind
securitatea lucratorilor si anume:
a) Verificarea asimilarii si insusirii, de catre
lucratori, a informatiilor primite in cadrul
instruirilor, in domeniul securitatii si sanatatii
in munca, privind utilizarea / manipularea /
transportul / depozitarea substantelor chi mice
periculoase, in conditii de siguranta;
b) Verificarea zilnica, a lucratorilor, privind
utilizarea echipamentului individual de
protectie specific sarcinii de munca pe care o
desfasoara;
c) Verificarea asimilarii si insusirii, de catre
lucratori, a inf ormatiilor primite in cadrul
instruirilor, in domeniul securitatii si sanatatii
in munca, privind utilizarea echipamentului
individual de protectie, in conditii de
siguranta;

Tănăsescu Bogdan -Ionuț

88

4. CONTROLUL RISCULUI
4.2. MIJLOACE DE MUNCA
Situatia de munca Masuri existente Risc
initial
R Masuri suplimentare Riscul
rezidual Descrierea monitorizarii necesare
( masuri necesare) P C RR
desfasoara. d) Evidenta tuturor echipamentelor de
protectie, privind data primirii de catre
lucrator, termenul de inlocuire si starea
tehnica/fizica curenta a acestuia;
2.3.Risc de vatamare, a
lucratorilor, la nivelul aparatului
digestiv, cardiovascular si renal,
cauzata de intoxicatia cu
substante chimice periculoase, in
urma ingerarii accident ale a
acestora, ca urmare a depozitarii
acestora in recipiente comune,
neinscriptionate, utilizate in mod
normal pentru lichide potabile. La efectuarea evaluarii
factorilor de risc, nu au fost
identificate masuri. 10 1. Etichetarea tuturor recipientelor ce contin
substante chimice periculoase in conformitate
cu fisele tehnice de securitate specifice fiecarei
substante pe care o contin.
2. Instruirea lucratorilor, in domeniul
securitatii si sanatatii in munca, privind
utilizarea / manipularea / transportul /
depozitarea substantelor chimice periculoase,
in conditii de siguranta.
3. Interzicerea luarii mesei in incinta sectiei de
productie, in scopul evitarii confundarii
recipientelor ce contin substante chimice
periculoase cu cele ce contin bauturi (apa
potab ila, ceai, lapte, etc.).

1 5 5 Monitorizarea masurilor stabilite, de catre
conducatorul locului de munca, privind
securitatea lucratorilor si anume:
a) Verificarea, zilnica, a recipientelor,
prezente in sectia de productie, si care contin
substa nte chimice periculoase, privind
prezenta etichetelor informative.
b) Verificarea asimilarii si insusirii, de catre
lucratori, a informatiilor primite in cadrul
instruirilor, in domeniul securitatii si sanatatii
in munca, privind utilizarea / manipularea /
transportul / depozitarea substantelor chimice
periculoase, in conditii de siguranta.

Proiect de diserta ție

89

4. CONTROLUL RISCULUI
4.2. MIJLOACE DE MUNCA
Situatia de munca Masuri existente Risc
initial
R Masuri suplimentare Riscul
rezidual Descrierea monitorizarii necesare
( masuri necesare) P C RR
2.4.Risc de vatamare a
lucratorilor, prin lovire / strivire,
la nivelul membrelor inferioare, in
zona gambei si a labei piciorului,
ca urmare a dezechilibrarii si a
caderii sarcinilor manipulate cu
ajutorul transpaletului manual. La efectuarea evaluarii
factorilor de risc, nu au fost
identificate masuri. 15 1. Dotarea lucratorilor cu echipament
individual de protectie, adecvat sarcinii de
munca pe care o desfasoara (in caltaminte de
protectie), conform normativului cadru de
acordare a echipamentului individual de
protectie.
2. Instruirea lucratorilor, in domeniul
securitatii si sanatatii in munca, privind
utilizarea echipamentelor de manipulare a
sarcinilor de tip transp alet manual, in conditii
de siguranta.
3. Instruirea lucratorilor, in domeniul
securitatii si sanatatii in munca, privind
utilizarea echipamentului individual de
protectie, in conditii de siguranta.
4. Autorizarea interna a lucratorilor ce
deservesc echipa mente de manipulare a
maselor de tip transpalet manual.
5. Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii
in munca privind stivuirea / pozitionarea in
condtiii de siguranta a sarcinilor pe transpalet.

3 2 6 Monitorizarea masurilor stabilite, de c atre
conducatorul locului de munca, privind
securitatea lucratorilor si anume:
a) Verificarea zilnica a lucratorilor privind
purtarea echipamentului de protectie in hala
de productie, pe toata perioada desfasurarii
sarcinii de munca.
b) Verificarea asimil arii si insusirii, de catre
lucratori, a informatiilor primite in cadrul
instruirilor, in domeniul securitatii si sanatatii
in munca, privind utilizarea echipamentelor
de manipulare a sarcinilor de tip transpalet
manual, in conditii de siguranta.
c) Verifi carea asimilarii si insusirii, de catre
lucratori, a informatiilor primite in cadrul
instruirilor, in domeniul securitatii si sanatatii
in munca, privind utilizarea echipamentelor
individuale de protectie, in conditii de
siguranta.

Tănăsescu Bogdan -Ionuț

90

4. CONTROLUL RISCULUI
4.2. MIJLOACE DE MUNCA
Situatia de munca Masuri existente Risc
initial
R Masuri suplimentare Riscul
rezidual Descrierea monitorizarii necesare
( masuri necesare) P C RR
2.5.Risc de vatamare a
lucratorilor, la nivelul aparatului
cardiovascular/ sistemului osos /
sistemului articular / sistemului
muscular / sistemului neurologic,
cauzat de impunerea unui regim
de vibratii cu frecvente oscilante
pe timp indelungat asupra
sistemului mana -brat, in u rma
mentinerii contactului dintre
corpul lucratorului si masa
vibranta, in timpul deservirii
acesteia. La momentul efectuarii
evaluarii factorilor de risc,
nu au fost identificate
masuri. 9 1. Instruirea lucratorilor, in domeniul
securitatii si sanatatii i n munca, privind
utilizarea echipamentelor de munca de tip
masa vibranta, in conditii de siguranta.
2.Efectuarea controalelor medicale prin
intermediul medicului de medicina munci si
intocmirea fisei de aptitudini conform
activitatii desfasurate.
2 3 6 Monitorizarea masurilor stabilite, de catre
conducatorul locului de munca, privind
securitatea lucratorilor si anume:
a) Verificarea asimilarii si insusirii, de catre
lucratori, a informatiilor primite in cadrul
instruirilor, in domeniul securitatii si sana tatii
in munca, privind utilizarea echipamentelor
de tip masa vibranta, in conditii de siguranta;
b) Montorizarea zilnica a lucratorilor ce
deservesc echipamente de munca de tip masa
vibranta, privind utilizarea acesteia in
conditii de siguranta.
2.6.Risc de vatamare a
lucratorilor, prin plagi la nivelul
membrelor superioare, in zona
palmei, la contactului cu muchiile
ascutite ale placilor tipografice, in
timpul manipularii acestora fara a
utiliza echipamentul individual de
protectie specific sarcinii de
munca pe care o desfasoara
(manusi pentru protectie
mecanica). La momentul efectuarii
evaluarii factorilor de risc,
nu au fost identificate
masuri. 10 1. Dotarea lucratorilor cu echipament
individual de protectie, adecvat sarcinii de
munca pe care o desfaso ara (manusi pentru
protectie mecanica), conform normativului
cadru de acordare a echipamentului individual
de protectie.
2. Instruirea lucratorilor, in domeniul
securitatii si sanatatii in munca, privind
manipularea placilor tipografice, in conditii de
siguranta.
3. Instruirea lucratorilor, in domeniul
securitatii si sanatatii in munca, privind
utilizarea echipamentului individual de
protectie, in conditii de siguranta. 3 1 3 Monitorizarea masurilor stabilite, de catre
conducatorul locului de munca, privin d
securitatea lucratorilor si anume:
a) Verificarea zilnica a lucratorilor privind
purtarea echipamentului de protectie la
manipularea placilor tipografice, pe toata
perioada desfasurarii sarcinii de munca.
b) Verificarea asimilarii si insusirii, de catre
lucratori, a informatiilor primite in cadrul
instruirilor, in domeniul securitatii si sanatatii
in munca, privind manipularea placilor
tipografice, in conditii de siguranta.
c) Verificarea asimilarii si insusirii, de catre
lucratori, a informatiilor primit e in cadrul
instruirilor, in domeniul securitatii si sanatatii
in munca, privind utilizarea echipamentelor
individuale de protectie, in conditii de
siguranta.

Proiect de diserta ție

91

4. CONTROLUL RISCULUI
4.2. MIJLOACE DE MUNCA
Situatia de munca Masuri existente Risc
initial
R Masuri suplimentare Riscul
rezidual Descrierea monitorizarii necesare
( masuri necesare) P C RR
2.7.Risc de vatamare a
lucratorilor, prin plagi la nivelul
membrelor superioare, ca urmare
a con tactului cu muchiile ascutite
ale placii tipografice, antrenata de
actiunea mecanica a capsatorului,
rezultat al manipularii
necorespunzatoare (cu o singura
mana) a acesteia. La efectuarea evaluarii
factorilor de risc, nu au fost
identificate masuri. 10 1. Dotarea lucratorilor cu echipament
individual de protectie, adecvat sarcinii de
munca pe care o desfasoara (manusi pentru
protectie mecanica, conform normativului
cadru de acordare a echipamentului individual
de protectie.
2. Instruirea lucratorilor, in d omeniul
securitatii si sanatatii in munca, privind
utilizarea capsatorului pentru placi tipografice,
in conditii de siguranta.
3. Instruirea lucratorilor, in domeniul
securitatii si sanatatii in munca, privind
utilizarea echipamentului individual de
protec tie, in conditii de siguran ta. 3 1 3 Monitorizarea masurilor stabilite, de catre
conducatorul locului de munca, privind
securitatea lucratorilor si anume:
a) Verificarea zilnica a lucratorilor privind
purtarea echipamentului de protectie la
manipularea pl acilor tipografice, pe toata
perioada desfasurarii sarcinii de munca.
b) Verificarea asimilarii si insusirii, de catre
lucratori, a informatiilor primite in cadrul
instruirilor, in domeniul securitatii si sanatatii
in munca, privind utilizarea capsatorului
pentru placi tipografice, in conditii de
siguranta.
c) Verificarea asimilarii si insusirii, de catre
lucratori, a informatiilor primite in cadrul
instruirilor, in domeniul securitatii si sanatatii
in munca, privind utilizarea echipamentelor
individuale de protectie, in conditii de
siguranta.

Tănăsescu Bogdan -Ionuț

92

4. CONTROLUL RISCULUI
4.2. MIJLOACE DE MUNCA
Situatia de munca Masuri existente Risc
initial
R Masuri suplimentare Riscul
rezidual Descrierea monitorizarii necesare
( masuri necesare) P C RR
2.8.Risc de vatamare a
lucratorului, la nivelul intregului
corp, ca urmare a contactului cu
carcasele liniei de tipar, in urma
caderii de la acelasi nivel, cauzata
de alunecarea pe suprafete
acoperite cu lubr ifianti (uleiuri)
specifice organelor utilajului,
ajunse accidental pe suprafata de
circulatie a lucratorului. La momentul efectuarii
evaluarii factorilor de risc,
nu s-au identificat masuri. 10 1. Dotarea lucratorilor cu echipament
individual de protectie specific sarcinii de
munca pe care o desfasoara (incaltaminte cu
talpa antiderapanta), conform normativului
cadru de acordare a echipamentului individual
de protectie.
2. Efectuarea inspectiilor tehnice periodice
asupra liniei de tipar, in vederea stabili rii
cauzelor pierderilor de lichid lubrifiant (ulei)
si remedierea acestora.
3. Efectuarea operatiilor de igienizare a
suprafetelor de circulatie de la nivelul
carcaselor echipamentului de munca si a
zonelor de circulatie unde exista scurgeri de
lichid lub rifiant (ulei), la inceputul
programului de lucru 3 2 6 Monitorizarea masurilor stabilite, de catre
conducatorul locului de munca, privind
securitatea lucratorilor si anume:
a) Verificarea zilnica a lucratorilor, privind
purtarea echipamentului individual de
protectie specific sarcinii de munca pe care o
desfasoara (incaltaminte cu talpa
antiderapanta).
b) Evidenta inspectiilor tehnice periodice
asupra liniei de tipar si a datelor scadente ale
acestora.
2.9.Risc de vatamare a
lucratorilor, la nivelul memb relor
superioare (brate, palme), prin
strivire in urma antrenarii acestora
de catre organele de masina aflate
in miscare, situatie cauzata de
pornirea accidentala a grupului
tipografic, in timpul montarii
placilor tipografice pe role. La efectuarea evaluar ii
factorilor de risc, nu au fost
identificate masuri. 16 1. Instruirea lucratorilor, in domeniul
securitatii si sanatatii in munca, privind
montarea placilor tipografice pe rolele
grupurilor liniei de tipar, in conditii de
siguranta.
2. Organizarea inspec tiilor tehnice periodice,
privind verificarea functionarii elementelor de
siguranta din componenta echipamentelor de
munca. 2 4 8 Monitorizarea masurilor stabilite, de catre
conducatorul locului de munca, privind
securitatea lucratorilor si anume:
a) Evid enta inspectiilor tehnice periodice,
privind verificarea functionarii elementelor
de siguranta ale echipamentelor de munca;
b) Verificarea asimilarii si insusirii, de catre
lucratori, a informatiilor primite in cadrul
instruirilor, in domeniul securitatii si sanatatii
in munca, privind montarea placilor
tipografice pe rolele grupurilor liniei de tipar,
in conditii de siguranta.

Proiect de diserta ție

93

4. CONTROLUL RISCULUI
4.2. MIJLOACE DE MUNCA
Situatia de munca Masuri existente Risc
initial
R Masuri suplimentare Riscul
rezidual Descrierea monitorizarii necesare
( masuri necesare) P C RR
2.10.Risc de vatamare, a
lucratorilor, prin lovire, la nivelul
intregului corp, in urma caderii de
la acelasi nivel, din cauza
alunecarii pe stratul de praf
anticopiativ depus pe podeaua
sectiei de productie, ca urmare a
suflarii colilor de hartie tiparite cu
acesta. La efectuarea evaluarii
factorilor de risc, nu au fost
identificate masuri. 10 1. Instruirea lucratorilor, in domeni ul
securitatii si sanatatii in munca, privind
deplasarea pe caile de circulatie, in conditii de
siguranta.
2. Organizarea actiunilor de curatenie, privind
indepartarea prafului anticopiativ depus pe
solul halei de productie, la sfarsitul fiecarui
program d e lucru, in scopul eliminarii riscului
de accidentare lucratorilor.
3. Dotarea lucratorilor cu echipament
individual de protectie, adecvat sarcinii de
munca efectuate (incaltaminte cu talpa
antiderapanta), conform normativului de
acordare a echipame ntului individual de
protectie. 3 2 6 Monitorizarea masurilor stabilite, de catre
conducatorul locului de munca, privind
securitatea lucratorilor si anume:
a) Verificarea, zilnica, a efectuarii actiunilor
de curatenie la posturile de lucru.
b) Verificarea, zilni ca, a lucratorilor, privind
purtarea echipamentului individual de
protectie.
c) Verificarea asimilarii si insusirii, de catre
lucratori, a informatiilor primite in cadrul
instruirilor, in domeniul securitatii si sanatatii
in munca, privind deplasarea pe ca ile de
circulatie, in conditii de siguranta.
2.11.Risc de vatamare a
lucratorului, la nivelul membrelor
superioare, in zona palmei si a
antebratului prin strivire / lovire
in urma prinderii / agatarii de
organele de masina in cazul
pornirii accidentale a acesteia, in
timpul efectuarii operatiilor de
igienizare, ca urmare a
nefunctionarii sistemelor de
siguranta. La momentul efectuarii
evaluarii factorilor de risc,
au fost identificate
urmatoarele masuri:
– lucratorii verifica zilnic
functionarea
echipament elor de
securitate privind
avertizarea vizuala si
sonora. 12 1. Instruirea lucratorilor, in domeniul
securitatii si sanatatii in munca, privind
utilizarea echipamentelor de tip linie de tipar,
in conditii de siguranta.
2. Instruirea lucratorilor, in domeni ul
securitatii si sanatatii in munca, privind
igienizarea echipamentelor de tip linie de
tipar, in conditii de siguranta.
3. Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii
in munca privind efectuarea operatiilor de
igienizare a echipamentului de munca des ervit
numai cu acesta decuplat de la sursa de
alimentare cu energie electrica.
2 4 8 Monitorizarea masurilor stabilite, de catre
conducatorul locului de munca, privind
securitatea lucratorilor si anume:
a) Verificarea asimilarii si insusirii, de catre
lucratori, a informatiilor primite in cadrul
instruirilor, in domeniul securitatii si sanatatii
in munca, privind utilizarea echipamentelor
de tip linie de tipar, in conditii de siguranta;
b) Verificarea asimilarii si insusirii, de catre
lucratori, a informa tiilor primite in cadrul
instruirilor, in domeniul securitatii si sanatatii
in munca, privind igienizarea echipamentelor
de tip linie de tipar, in conditii de siguranta;
c) Verificarea asimilarii si insusirii, de catre
lucratori, a informatiilor primite in cadrul
instruirilor, in domeniul securitatii si sanatatii

Tănăsescu Bogdan -Ionuț

94

4. CONTROLUL RISCULUI
4.2. MIJLOACE DE MUNCA
Situatia de munca Masuri existente Risc
initial
R Masuri suplimentare Riscul
rezidual Descrierea monitorizarii necesare
( masuri necesare) P C RR
in munca, privind efectuarea operatiilor de
igienizare a echipamentului de munca
deservit numai cu acesta decuplat de la sursa
de alimentare cu energie electrica;
d) Verificarea zilnica, a lucrator ilor, privind
executarea operatiilor de igienizare ale
echipamentului de tip linie de tipar in
conditii de siguranta;
e) Evidenta inspectiilor tehnice periodice
privind functionarea echipamentelor de
siguranta.
2.12.Risc de vatamare a
lucratorilor, prin e lectrocutare
indirecta la contactul cu carcasele
echipamentelor de munca, in
urma aparitiei scurgerilor
accidentale de energie electrica in
masa acestora. La momentul efectuarii
factorilor de risc au fost
identificate urmatoarele
masuri:
– echipamentele de munca
alimentate cu energie
electrica erau legate la
centura de impamantare; 15 1. Organizarea efectuarii masuratorilor
periodice de tip PRAM respectiv masurarea
continuitatii si rezistentei centurii de
impamantare.
2. Instruirea lucratorilor, in domeniul
securitatii si sanatatii in munca, privind
deservirea echipamentelor de munca
alimentate cu energie electrica, in conditii de
siguranta.
3. Organizarea inspectiei vizuale, de catre
lucratori, a centurii de impamantare si a
cablurilor de alimentare cu ener gie electrica, la
inceperea programului de lucru. 1 5 5 Monitorizarea masurilor stabilite, de catre
conducatorul locului de munca, privind
securitatea lucratorilor si anume:
a) Evidenta efectuarii masuratorilor periodice
de tip PRAM.
b) Verificarea asimil arii si insusirii, de catre
lucratori, a informatiilor primite in cadrul
instruirilor, in domeniul securitatii si sanatatii
in munca, privind deservirea echipamentelor
de munca alimentate cu energie electrica, in
conditii de siguranta;
c) Monitorizarea, zi lnica, a lucratorilor,
privind actiunea de inspectare vizuala a
cablurilor de alimentare cu energie electrica
si a centurii de impamantare.

Proiect de diserta ție

95

4. CONTROLUL RISCULUI
4.3. SARCINA DE MUNCA
Situatia de munca Masuri existente Risc
initial
R Masuri suplimen tare Riscul
rezidual Descrierea monitorizarii necesare
( masuri necesare) P C RR
3.1.Risc de aparitie a unor
afectiuni dorsolombare, la
nivelul coloanei vertebrale si
al sistemului muscular, in
urma efectuarii unor miscari
repetitive (in conditii de
efort mediu in pozitie
ortostatica) de aplecare –
ridicare freceventa, la
asezarea colilor de pe paleti
pe masa vibranta si invers. La momentul efectuarii evaluarii
factorilor de risc, nu au fost
identificate masuri. 10 1. Pozitionarea paletilor la o inalti me mai mare
(pe un stativ reglabil pe inaltime), astfel incat
colile de hartie si blatul mesei vibrante sa fie
la acelasi nivel, respectiv la nivelul
abdomenului lucratorului, astfel eliminandu -se
miscarile repetate de aplecare ale acestuia. 3 2 6 Monitori zarea masurilor stabilite, de catre
conducatorul locului de munca, privind
securitatea lucratorilor si anume:
a) Verificarea, zilnica, a utilizarii de catre
lucratori a stativului pentru paleti si a utilizarii
acestuia in mod corect (colile de hartie sa f ie
situate la aceeasi inaltime cu cea a
abdomenului acestuia).
3.2.Risc de aparitie a unor
afectiuni, ale sistemului
osteo -articular si/sau ale
sistemului muscular,
datorate adoptarii pozitiei
ortostatice pe toata durata
programului de lucru. La momentul efectuarii evaluarii
factorilor de risc, nu au fost
identificate masuri. 6 1. Dotarea postului de lucru cu scaun, astfel ca
lucratorul sa se poata aseza pe acesta in
perioadele in care operarea echipamentului de
munca nu necesita adoptarea unei pozitii
ortostatice.
2. Organizarea pauzelor de repaus, cu o durata
de 10 -15 minute, la fiecare 2 ore de munca. 1 2 2 Monitorizarea masurilor stabilite, de catre
conducatorul locului de munca, privind
securitatea lucratorilor si anume:
a) Monitorizarea zilnica a luc ratorilor, privind
respectarea pauzelor de repaus, organizate in
cadrul programului de munca;
b) Monitorizarea periodica a starii de sanatate
a lucratorilor, prin controale medicale
desfasurate cu ajutor ul medicului de medicina
muncii.
3.3.Risc de supraso licitare
psihica in cazul cresterii
volumului de
lucru/micsorarea duratei de
timp pana la termenul limita
de indeplinire a comenzilor. La momentul efectuarii
factorilor de risc, nu au fost
identificate masuri. 6 1. Repartizarea lucrarilor ce trebuie efectu ate,
in functie de prioritatea acestora si in asa fel
incat sa nu varieze foarte mult volumul de
lucru al lucratorului pe parcursul programului
de munca.
2. Organizarea pauzelor de repaus, cu o durata
de 10 -15 minute, la fiecare 2 ore de munca. 2 1 2 Monit orizarea masurilor stabilite, de catre
conducatorul locului de munca, privind
securitatea lucratorilor si anume:
a) Monitorizarea zilnica a lucratorilor, privind
respectarea pauzelor de repaus, organizate in
cadrul programului de munca;
b) Dozarea si veri ficarea zilnica a volumului
de munca in scopul nedepasirii capacitat ii de
munca a lucratorului.

Tănăsescu Bogdan -Ionuț

96

4. CONTROLUL RISCULUI
4.3. SARCINA DE MUNCA
Situatia de munca Masuri existente Risc
initial
R Masuri suplimen tare Riscul
rezidual Descrierea monitorizarii necesare
( masuri necesare) P C RR
3.4.Risc de suprasolicitare
fizica, manifestata prin
oboseala/ oboseala cronica,
in cazul cresterii volumului
de lucru / micsorarea duratei
de timp pana la ter menul
limita de indeplinire a
comenzilor. La momentul efectuarii
factorilor de risc, nu au fost
identificate masuri. 8 1. Repartizarea lucrarilor ce trebuie efectuate,
in functie de prioritatea acestora si in asa fel
incat sa nu varieze foarte mult volumul de
lucru al lucratorului pe parcursul programului
de munca.
2. Organizarea pauzelor de repaus, cu o durata
de 10 -15 minute, la fiecare 2 ore de munca. 2 2 4 Monitorizarea masurilor stabilite, de catre
conducatorul locului de munca, privind
securitatea lu cratorilor si anume:
a) Monitorizarea zilnica a lucratorilor, privind
respectarea pauzelor de repaus, organizate in
cadrul programului de munca;
b) Dozarea si verificarea zilnica a volumului
de munca in scopul nedepasirii capacitatii
lucratorului.
3.5.Ris c de aparitie a obselii
respectiv iritatii la nivel
oftalmologic, din cauza
deshidratarii corneei si
utilizarii indelungate a
echipamentului cu
videoterminal din dotarea
liniei de tipari in conditii de
mediu cu temperatura
ridicata, vapori de alcool
izopro pilic si pulberi de praf
anticopiativ. La momentul efectuarii
factorilor de risc, nu au fost
identificate masuri. 4 1. Organizarea vizitelor medicale
oftalmologice anuale, privind asigurarea
mentinerii acuitatii si a sanatatii vizuale a
lucratorilor ce des fasoara sarcini de munca cu
ajutorul videoterminalelor.
2. Reglarea echipamentelor cu videoterminal
in scopul obtinerii unei imagini cat mai clare si
cu o diferenta de contrast cat mai mica in
comparatie cu mediul de lucru si a
iluminatului acestuia.
3. Ac ordarea alimentatiei de protectie pentru
fiecare lucrator, respectiv acordarea de apa
minerala (carbogazoasa / plata).
1 2 2 Monitorizarea masurilor stabilite, de catre
conducatorul locului de munca, privind
securitatea lucratorilor si anume:
a) Evidenta controalelor oftalmologice anuale
si a rezultatelor acestora;
b) Comunicarea zilnica cu lucratorii in scopul
consemnarii plangerilor de aparitie a unor
disfunctii / neplaceri / scaderi ale acuitatii
vizuale si efectuarea de controale
oftalmologice suplime ntare.

Proiect de diserta ție

97

4. CONTROLUL RISCULUI
4.4. EXECUTANT
Situatia de munca Masuri existente Risc
initial
R Masuri suplimentare Riscul
rezidual Descrierea monitorizarii necesare
( masuri necesare) P C RR
4.1.Risc de vatamare a
lucratorilor, prin
electr ocutare directa, in urma
contactului cu circuitele
prezente in interiorul
tabloului electric al liniei de
tipar. La efectuarea evaluarii factorilor
de risc, au fost identificate
urmatoarele masuri:
– tabloul electric a fost
semnalizat corespunzator,
indica nd riscurile ce pot aparea
la accesul in interiorul acestuia. 15 1. Instruirea lucratorilor, in domeniul
securitatii si sanatatii in munca, privind
utilizarea echipamentelor alimentate cu
energie electrica, in conditii de siguranta.
2. Restrictionarea acce sului in interiorul
tablourilor electrice din incinta societatii,
interventiile urmand sa fie efectuate de echipe
specializate in domeniu.
3. Efectuarea, periodica, a masuratorilor
PRAM, asupra tuturor echipamentelor
alimentate cu energie electrica.
4.Efec tuarea interventiilor la nivelul
instalatiilor electrice numai de catre personal
instruit si autorizat. 1 5 5 Monitorizarea masurilor stabilite, de catre
conducatorul locului de munca, privind
securitatea lucratorilor si anume:
a) Verificarea asimilarii s i insusirii, de catre
lucratori, a informatiilor primite in cadrul
instruirilor, in domeniul securitatii si sanatatii
in munca, privind utilizarea echipamentelor
alimentate cu energie electrica, in conditii de
siguranta;
b) Evidenta verificarilor periodice de tip
PRAM;
c) Verificarea, saptamanala, a tablourilor
electrice, privind mentinerea usilor de
protectie incuiate, nepermitand accesul
lucratorilor in interiorul acestora.
4.2.Risc de vatamare a
lucratorului, prin lovire, pe
toata suprafata corpului, ca
urmare a accidentarii
acestuia de catre utilajele de
manipulare mecanizata a
sarcinilor, de tip stivuitor. La momentul efectuarii evaluarii
factorilor de risc, nu au fost
identificate masuri. 12 1. Marcarea corespunzatoare a cailor de
circulatie, si reduc erea, pe cat posibil, a
zonelor unde se desfasoara circulatie mixta.
2. Dotarea cu oglinda retrovizoare a zonelor cu
vizibilitate redusa, de pe caile de circulatie
mixte sau simple.
3. Instruirea lucratorilor, in domeniul
securitatii si sanatatii in munca, privind
deplasarea pe caile de circulatie mixte sau
simple, in conditii de siguranta. 1 4 4 Monitorizarea masurilor stabilite, de catre
conducatorul locului de munca, privind
securitatea lucratorilor si anume:
a) Verificarea, periodica, a marcajelor tras ate
pe caile de circulatie, privind vizibilitatea
acestora si in caz de necesitate demararea
activitatilor de re -trasare a marcajelor.
b) Monitorizarea, permanenta, a circulatiei
lucratorilor pe caile de circulatie simple sau
mixte.
c) Verificarea asimilar ii si insusirii, de catre
lucratori, a informatiilor primite in cadrul
instruirilor, in domeniul securitatii si sanatatii
in munca, privind deplasarea pe caile de
circulatie mixte sau simple, in conditii de
siguranta.

Tănăsescu Bogdan -Ionuț

98

4. CONTROLUL RISCULUI
4.4. EXECUTANT
Situatia de munca Masuri existente Risc
initial
R Masuri suplimentare Riscul
rezidual Descrierea monitorizarii necesare
( masuri necesare) P C RR
4.3.Risc de vatamare / deces
al lucra torilor, cauzat de
explozia vasului tampon al
instalatiei fixe de aer
comprimat, ca urmare a
nefunctionarii corecte a
supapei de suprapresiune
fapt cauzat de lipsa re –
etalonarii periodice a
acesteia in conformitate cu
prescriptiile ISCIR sau ca
urmare a ac umularii de
lichid (apa / ulei) in
interiorul vasului tampon din
cauza nepurjarii acestuia. La momentul efectuarii evaluarii
factorilor de risc, nu au fost
identificate masuri. 10 1. Autorizarea vasului tampon al instalatiei
fixe de aer comprimat, conform prescriptiilor
ISCIR.
2. Efectuarea verificarilor tehnice periodice
privind re -etalonarea supapei de
suprapresiune a vasului tampon, conform
prescriptiilor ISCIR.
3. Efectuarea verificarilor tehnice periodice
asupra vasului tampon al instalatiei fixe de a er
comprimat, conform prescriptiilor ISCIR.
4. Autorizarea interna a lucratorilor ce
deservesc instalatiile fixe / mobile de aer
comprimat.
5. Instruirea lucratorilor, in domeniul
securitatii si sanatatii in munca, privind
deservirea echipamentelor de munc a de tip
instalatie de aer comprimat fixa / mobila, in
conditii de siguranta.
6. Efectuarea operatiilor periodice de purjare a
apei / uleiului din interiorul vasului tampon al
instalatiei de aer comprimat. 1 5 5 Monitorizarea masurilor stabilite, de catre
conducatorul locului de munca, privind
securitatea lucratorilor si anume:
a) Evidenta autorizatiei vasului tampon al
instalatiei fixe de aer comprimat si a datei
scadente a acesteia;
b) Evidenta verificarilor tehnice periodice
privind re -etalonarea supap ei de
suprapresiune a instalatiei fixe de aer
comprimat si a datelor scadente ale acestora;
c) Evidenta verificarilor tehnice periodice
asupra vasului tampon al instalatiei fixe de aer
comprimat si a datelor scadente ale acestora;
d) Evidenta autorizatiilo r interne ale
lucratorilor ce deservesc instalatiile fixe /
mobile de aer comprimat si a datelor scadente
ale acestora;
e) Verificarea asimilarii si insusirii, de catre
lucratori, a informatiilor primite in cadrul
instruirilor, in domeniul securitatii si s anatatii
in munca, privind deservirea echipamentelor
de munca de tip instalatie de aer comprimat
fixa / mobila, in conditii de siguranta;
f) Evidenta operatiilor periodice de purjare a
apei / uleiului din interiorul vasului tampon al
instalatiei de aer com primat.

Proiect de diserta ție

99

4. CONTROLUL RISCULUI
4.4. EXECUTANT
Situatia de munca Masuri existente Risc
initial
R Masuri suplimentare Riscul
rezidual Descrierea monitorizarii necesare
( masuri necesare) P C RR
4.4.Risc de vatamare a
lucratorilor, prin lovire la
nivelul intregului corp, in
urma desprinderii / ruperii
accidentale a furtunelor de
alimentare cu aer comprimat,
cauzata de nivelul de
presiune mult mai mare
decat este necesar pentru
functiona rea corecta a
echipamentului de munca de
tip linie de tipar KBA
Rapida 106. La momentul efectuarii evaluarii
factorilor de risc, nu au fost
identificate masuri. 4 1. Instruirea lucratorilor, in domeniul
securitatii si sanatatii in munca, privind
utilizarea statiilor fixe de aer comprimat, in
conditii de siguranta. 2 2 4 Monitorizarea masurilor stabilite, de catre
conducatorul locului de munca, privind
securitatea lucratorilor si anume:
a) Verificarea asimilarii si insusirii, de catre
lucratori, a informati ilor primite in cadrul
instruirilor, in domeniul securitatii si sanatatii
in munca, privind utilizarea statiilor fixe de
aer comprimat, in conditii de siguranta;
a) Verificarea, periodica, a statiilor fixe de aer
comprimat, privind reglarea corecta a
presi unii necesare desfasurarii procesului de
munca, de catre lucratori.
4.5.Risc de incendiu /
explozie in urma aprinderii
vaporilor de substante
inflamabile, prin aparitia
fenomenului de scurt -circuit
la unul dintre echipamentele
alimentate cu energie
electr ica din vecinatatea
recipientilor. La momentul efectuarii evaluarii
factorilor de risc, au fost
constatate urmatoarele masuri:
– recipientele continand
substante chimice periculoase
volatile (alcool, substante de
curatare) erau dotate cu capace
de etansare / dopuri de retentie,
dar care, in mare parte, nu erau
utilizate sau nu erau
infiletate/montate
corespunzator, permitandu -se
astfel emanarea vaporilor
chimici periculosi in aerul
respirat;
– existenta unei instalatii de
ventilatie si exhaustare a aerului
din interiorul halei de productie; 15 1. Instruirea lucratorilor, in domeniul
securitatii si sanatatii in munca, privind
manipularea / t ransportul / utilizarea /
depozitarea substantelor chimice periculoase,
in conditii de siguranta.
2. Efectuarea de revizii periodice ale
echipamentelor alimentate cu energie electrica
in scopul prevenirii aparitiei fenomenelor de
scurt -circuit.
3. Temperat ura ambianta in zona de lucru cu
alcool izopropilic va fi pastrata sub limita
maxima admisa pentru depozitare a acestuia
(maxim 25 C), conform fisei tehnice de
securitate (FTS), in scopul minimizarii
cantitatii de vapori emanati. 2 5 10 Monitorizarea masu rilor stabilite, de catre
conducatorul locului de munca, privind
securitatea lucratorilor si anume:
a) Verificarea asimilarii si insusirii, de catre
lucratori, a informatiilor primite in cadrul
instruirilor, in domeniul securitatii si sanatatii
in munca, privind manipularea / transportul /
utilizarea / depozitarea substantelor chimice
periculoase, in conditii de siguranta;
b) Verificarea, zilnica, a recipientelor
continand substante chimice inflamabile,
privind inchiderea etansa a acestora de catre
lucrato ri inaintea depozitarii acestora in
interiorul halei de productie;
c) Monitorizarea si reglarea, zilnica, a
temperaturii ambiante din zonele posturilor de
lucru unde este folosit alcool izopropilic, sub
pragul maxim de 25 C conform fisei tehnice

Tănăsescu Bogdan -Ionuț

100

4. CONTROLUL RISCULUI
4.4. EXECUTANT
Situatia de munca Masuri existente Risc
initial
R Masuri suplimentare Riscul
rezidual Descrierea monitorizarii necesare
( masuri necesare) P C RR
– depozitarea substantelor
chimice periculoase se
realizeaza in depozitul de
materii prime, in anexa special
desemnata. de securit ate (FTS);
d) Evidenta reviziilor tehnice periodice ale
echipamentelor alimentate cu energie electrica
si a datelor scadente ale acestora.
4.6.Risc de incendiu /
explozie in urma aprinderii
vaporilor de substante
inflamabile in interiorul
vasului tampon a l instalatiei
fixe de aer comprimat, prin
cresterea temperaturii aerului
combinat cu vapori
inflamabili, in momentul
actiunii de compresie asupra
acestuia. La momentul efectuarii evaluarii
factorilor de risc, au fost
constatate urmatoarele masuri:
– recipi entele continand
substante chimice periculoase
volatile (alcool, substante de
curatare) erau dotate cu capace
de etansare / dopuri de retentie,
dar care, in mare parte, nu erau
utilizate sau nu erau
infiletate/montate
corespunzator, permitandu -se
astfel em anarea vaporilor
chimici periculosi in aerul
respirat;
– existenta unei instalatii de
ventilatie si exhaustare a aerului
din interiorul halei de productie;
– depozitarea substantelor
chimice periculoase se
realizeaza in depozitul de
materii prime, in anexa special
desemnata.

15 1. Instruirea lucratorilor, in domeniul
securitatii si sanatatii in munca, privind
manipularea / transportul / utilizarea /
depozitarea substantelor chimice periculoase,
in conditii de siguranta.
2. Temperatura ambianta in zona de l ucru cu
alcool izopropilic va fi pastrata sub limita
maxima admisa pentru depozitare a acestuia
(maxim 25 C), conform fisei tehnice de
securitate (FTS), in scopul minimizarii
cantitatii de vapori emanati.
3. Depozitarea recipientelor ce contin
substante c himice inflamabile la o distanta cat
mai mare posibil fata de instalatia fixa de aer
comprimat.
1 5 5 Monitorizarea masurilor stabilite, de catre
conducatorul locului de munca, privind
securitatea lucratorilor si anume:
a) Verificarea asimilarii si insus irii, de catre
lucratori, a informatiilor primite in cadrul
instruirilor, in domeniul securitatii si sanatatii
in munca, privind manipularea / transportul /
utilizarea / depozitarea substantelor chimice
periculoase, in conditii de siguranta;
b) Verificarea , zilnica, a recipientelor
continand substante chimice inflamabile,
privind inchiderea etansa a acestora de catre
lucratori inaintea depozitarii acestora in
interiorul halei de productie;
c) Monitorizarea si reglarea, zilnica, a
temperaturii ambiante din z onele posturilor de
lucru unde este folosit alcool izopropilic, sub
pragul maxim de 25 C conform fisei tehnice
de securitate (FTS);

Proiect de diserta ție

101

4. CONTROLUL RISCULUI
4.4. EXECUTANT
Situatia de munca Masuri existente Risc
initial
R Masuri suplimentare Riscul
rezidual Descrierea monitorizarii necesare
( masuri necesare) P C RR
4.7.Risc de vatamare a
lucratorilor, prin lovire /
strivire, in urma pornirii
accidentale a echipamentului
de tip linie de tipar, in timpul
efectuarii de actiuni
nepermise in zonele de
actiune ale organelor de
masina proprii utilajului. La momentul efectuarii evaluarii
factorilor de risc, nu au fost
identificate masuri. 10 1. Instruirea lucratorilor, in domeniul
securitatii si sanatatii in munca, privind
deservirea echipamentelor de tip linie de tipar,
in conditii de siguranta.
2. Contractarea unui serviciu externalizat
specializat pentru mentenanta mecanica a
liniei de tipar.
3. Interzicerea interventiilor asupra
echipamentelo r de tip linie de tipar, efectuate
de catre lucratori neautorizati. 1 5 5 Monitorizarea masurilor stabilite, de catre
conducatorul locului de munca, privind
securitatea lucratorilor si anume:
a) Verificarea asimilarii si insusirii, de catre
lucratori, a informatiilor primite in cadrul
instruirilor, in domeniul securitatii si sanatatii
in munca, privind deservirea echipamentelor
de tip linie de tipar, in conditii de siguranta;
b) Monitorizarea lucratorilor, in cazul
aparitiei unor defectiuni la echipamentu l de
tip linie de tipar, in scopul prevenirii
interventiilor nepermise ale acestora la utilaj.
4.8.Risc de vatamare a
lucratorilor, prin
electrocutare directa, la
contactul cu circuitele
electrice in timpul efectuarii
de actiuni nepermise la
echipamentul de tipar. La momentul efectuarii evaluarii
factorilor de risc, nu au fost
identificate masuri. 15 1. Instruirea lucratorilor, in domeniul
securitatii si sanatatii in munca, privind
deservirea echipamentelor de tip linie de tipar,
in conditii de siguranta.
2. Contractarea unui serviciu externalizat
specializat pentru mentenanta electrica a liniei
de tipar.
3. Instruirea lucratorilor, in domeniul
securitatii si sanatatii in munca, privind
deservirea echipamentelor alimentate cu
energie electrica, in conditii de siguranta.
4. Interzicerea interventiilor asupra
echipamentelor alimentate cu energie
electrica, efectuate de catre lucratori
neautorizati. 1 5 5 Monitorizarea masurilor stabilite, de catre
conducatorul locului de munca, privind
securitatea lucratorilo r si anume:
a) Verificarea asimilarii si insusirii, de catre
lucratori, a informatiilor primite in cadrul
instruirilor, in domeniul securitatii si sanatatii
in munca, privind deservirea echipamentelor
de tip linie de tipar, in conditii de siguranta;
b) Mon itorizarea lucratorilor, in cazul
aparitiei unor defectiuni la echipamentele
alimentate cu energie electrica, in scopul
prevenirii interventiilor nepermise ale
acestora la utilaje;
c) Verificarea asimilarii si insusirii, de catre
lucratori, a informatiilor primite in cadrul
instruirilor, in domeniul securitatii si sanatatii
in munca, privind deservirea echipamentelor
alimentate cu energie electrica, in conditii de
siguranta.

Tănăsescu Bogdan -Ionuț

102

4. CONTROLUL RISCULUI
4.4. EXECUTANT
Situatia de munca Masuri existente Risc
initial
R Masuri suplimentare Riscul
rezidual Descrierea monitorizarii necesare
( masuri necesare) P C RR
4.9.Risc de vatamare a
lucratorilor, prin lovire /
prindere / strivire / taiere
(plagi) la nivelul intregului
corp, ca urmare a contactului
cu organele de masini aflate
in miscare, in urma operarii
echipamentului de munca cu
echipamentele de siguranta
ale acestuia anulate/
nefunctionale. La momentul efectuarii evaluarii
factorilor de ri sc, nu au fost
identificate masuri. 10 1. Instruirea lucratorilor, in domeniul
securitatii si sanatatii in munca, privind
deservirea echipamentelor de tip linie de tipar,
in conditii de siguranta.
2. Efectuarea inspectiilor tehnice periodice
privind functi onarea corecta a echipamentelor
de siguranta ale liniei de tipar de tip KBA
Rapida 106.
3. Interzicerea anularii / deconectarii
echipamentelor de siguranta din dotarea liniei
de tipar de tip KBA Rapida 106, de catre
lucratori. 1 5 5 Monitorizarea masurilor stabilite, de catre
conducatorul locului de munca, privind
securitatea lucratorilor si anume:
a) Verificarea asimilarii si insusirii, de catre
lucratori, a informatiilor primite in cadrul
instruirilor, in domeniul securitatii si sanatatii
in munca, privi nd deservirea echipamentelor
de tip linie de tipar, in conditii de siguranta;
b) Verificarea, zilnica, a echipamentului de
lucru de tip linie de tipar, privind neanularea
echipamentelor de siguranta de catre lucratori.
c) Evidenta inspectiilor tehnice peri odice,
privind functionarea corecta a echipamentelor
de siguranta ale liniei de tipar de tip KBA
Rapida 106.

Proiect de diserta ție

103

V. Bibliografie

1. Doru Darabonț – Managementul securității și sănătății în muncă. Ghid de evaluare a
conformării cu cerințele legale, Edi tura AGIR;
2. Stefan P. Funar, Marilena Gheorghe – Managementul sănătății și securității ocupaționale
„implementare”, Editura BREN;
3. Chivu Oana – Elemente de medicina muncii;
4. Chivu Oana – Legislația muncii;
5. Darabont Alexandru, Pece Stefan, Dascalescu Aurelia – Managementul securitatii si
sanatatii in munca, Editura AGIR ,Buc. ,2001;
6. Darabont Alexandru, Nisipeanu Steluta, Darabont Doru – Auditul securitatii si sanatatii
in munca , Editura AGIR, Bucuresti,2002;
7. Darabont Doru – Auditarea sistemelor de management a l securitatii si sanatatii in munca
,Conferinta Sibiu 13 -14 octombrie 2003;
8. Marilena Gheorghe – "Managementul sanatatii si securitatii ocupationale. Proiectare
,implementare" -Stefan P.Funar; editura BREN.
9. Buga,C -tin,Reglementarea juridică a protecției munc iiEd.JUS -RBA,București, 19972
10. Darabont, Al., Pece, .Protecția muncii Ed.Didactică și Pedagogică, 1996
11. Darabont, Al. Pece Securitate și sănătate în muncă.1997 Cercetarea accidentelor de
muncă, Ed. PROMUN, Arad
12. Al. Pece Șt Dinamica producerii accidentului de muncă. Rev. "Risc și securitate în
muncă, nr. 1/1991, ICSPMN
13. Legea nr. 319/2006 – Legea S ecurității și Sănătății în Muncă ;
14. Hotărârea de Guvern nr. 1425/2006 – pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplica re a prevederilor Legii securității ș i sănătății în muncă nr. 319 din 2006;
15. Hotărârea de Guvern nr. 971/2006 – cerinț ele minime pen tru semnalizarea de securitate
și/sau de sănătate la locul de muncă ;
16. Hotărârea de Guvern nr. 1091/2006 – cerințele minime de securitate și sănătate pentru
locul de muncă ;
17. Hotărârea de Guvern nr. 1146/2006 – cerințele minime de securitate ș i sănătate pentru
utilizarea în muncă, de că tre lucratori , a echipamentelor de muncă ;
18. Hotărârea de Guvern nr. 1048/2006 – cerințele minime de securitate ș i sănătate pentru
utilizarea de că tre lucratori a echip amentelor individuale de protecție la locul de muncă ;
19. Hotărârea de Guvern nr. 1051/2006 – cerinț ele minime de securitate și sănătate pentru
manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de
afecț iuni dor solombare;
20. Hotărârea de Guvern nr. 1058/2006 – cerințele minime pentru îmbunătățirea securității și
protecția sănătăț ii lucratorilor care pot fi expuși unui potenț ial risc datorat atmosferelor
explozive;
21. Hotărârea de Guvern nr. 1218/2006 – stabilirea cerin țelor minime de securitate ș i
sănătate în muncă pentru asigurarea protecției lucrătorilor î mpotr iva riscurilor legate de
prezența agenț ilor chimici;

Tănăsescu Bogdan -Ionuț

104

22. Hotărârea de Guvern nr. 493/2006 – cerințe le minime de securitate și sănătate referitoare
la expunerea lucr ătorilor la riscurile generate de zgomot ;
23. Hotărârea de Guvern nr. 1876/2005 – cerințele minime de securitate și sănătate referitoare
la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibrații;
24. ISO 14001:2004
25. OHSAS 18001:2008