Lucrare de licență [608238]

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași.
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

Lucrare de licență

Relațiile U.E. – Rusia în contextul noilor evoluții
economice mondiale

Coordonator științific,
Prof. univ. dr. Liviu -George Maha

Absolvent: [anonimizat] 2018

2
Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 3
CAPITOLUL 1.RELAȚIILE POLITICE DINTRE UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI RUSIA ……………. 5
1.1 Premizele relațiilor U.E. – Rusia : ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 5
1.2. Baza juridică a relațiilor dintre U.E. și Rusia ………………………….. ………………………….. …………. 6
1.3.Acorduri de parteneriat și cooperarea dintre UE și Rusia ………………………….. ………………………. 9
1.3.1 Coope rarea economică și comercială ………………………….. ………………………….. ………………… 10
1.3.2.Cooperarea din regiunea Mări Baltice și spațiul comun ………………………….. …………………. 10
1.3.3. Cooperarea politică stabilită de Acord și modificările realizate ………………………….. ……… 13
1.4. Conflictele dintre Uniunea Europeană și Rusia ………………………….. ………………………….. ………. 15
1.4.1 ,,Războiul” din Transnistria ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….15
1.4.2. Rolul Uniunii Europene în solutionarea conflictului Transnistrian ………………………….. …16
CAPITOLUL 2. RELAȚIILE ECONOMICE DINTRE UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI RUSIA ……. 19
2.1. Domenii de cooperare între Rusia și U.E ………………………….. ………………………….. ………………… 19
2.2. Comerțul cu bunuri dintre Uniunea Europeană și Rusia ………………………….. …………………….. 23
2.2.1.Evoluția comerțului de bunuri ………………………….. ………………………….. ………………………….. 24
2.2.2 Structura comerțului cu bunuri ………………………….. ………………………….. ………………………… 25
2.3. Comerțul cu servicii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 26
2.3.1 Evoluția comerțului cu servicii dintre U.E. și Rusia ………………………….. ……………………….. 27
2.3.2 Structura comerțului cu servicii ………………………….. ………………………….. ……………………….. 28
2.4.Bala nța comercială ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 28
2.4.1 Balanța comercială a tranzacțiilor cu bunuri ………………………….. ………………………….. …….. 28
2.3.2 Balanța comercială a tranzacților cu servicii ………………………….. ………………………….. …….. 29
2.5. Fluxuri de investiții străine directe ………………………….. ………………………….. …………………………. 30
2.5.1. Fluxuri de investiții directe –Investiții realízate în exterior ………………………….. ……………. 31
2.5.2 Fluxuri de investiții directe –Investiții primite ………………………….. ………………………….. ……32
3. Cooperarea energetică dintre Uniunea Europeană și Rusia ………………………….. ……………………….. 34
3.1 Inceputul cooperării energetice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …..34
3.2. Politica energetică a UE și interesele Rusiei ………………………….. ………………………….. ……………. 34
3.3. Măsuri luate de Comisia Europeană ………………………….. ………………………….. ………………………. 35
3.4.Politica UE în sectorul gazelor naturale ………………………….. ………………………….. …………………… 38
3.5.Grupul Gazprom ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 40
3.6.Strategia energetic ă rusă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 42
3.7. Rolul CEEA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….44
3.8 "Ordinea energiei" și relațiile Rusia -UE ………………………….. ………………………….. …………………. 45
Concluzi i ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 46

3
Bibliografie : ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 48

Introducere

Prezenta lucrare analizează relațiile dintre Uniunea Europeană și Rusia, încă de la
începuturile sale până în prezent.Î n conținutul acesteia este încorprat atât cadrul juridic, adică
bazele formării relațiilor de cooperare între cele două puteri, cât si cadrul economic.
Am ales să structurez lucrarea pe trei capitole, în care am cuprins esentialul dezvoltării din toate
punctele de vedere ,înglobând cadrul politic, cel economic dar și cel de colaborare.
Capitolul întai este cel care ne va expune cadrul politic al dezvlotării relațiilor dintre U.E. și
Rusia, deoarece la baza fiecarui acord, stau interesele politic e ale părților participante , fie el acord
economic sau doar cu caracter diplomat. Am ales să prezint inceputurile formări cooperări la nivel
politic, concentrându -mă pe documentul cheie, care a reprezentat baza funcționarii optime a
colaborării dintre Rus ia și U.E. încă de la data semnări și până în prezent. Tot în acest capitol am
ales ca discut și despre partea strategică, dar și despre cea conflictuală, ambele puteri dorind să își
arate supremația.
Cel de -al doilea capitol înglobează atât o an aliză a domeniilor de cooperare comercială cât și
o analiză statisică asupra principalilor factori de influiență a unei economii. Am ales să mă
concentrez pe partea de analiză grafică a schimburilor comerciale dintre cele două, prezentând
raporturuile dint re importuri si exporturi. În prima parte am enumerat care sunt principalele
domenii de cooperare și am realizat o scurta descrierea a acestora.
La prima parte de analiză grafică, am ales să fac comparația între valoarea importurilor și a
exportu rilor cu bunuri pentru intervalul 2008 -2017, reusind astfel să observ modificarile care au
avut loc la nivelul volumului tranzacțiilor în decursul anilor selecționatii, pentru a putea identifica
dacă nivelul acestora este unul cu o anumită consecvență, sau suferă modificări de la an la an. De
asemena tot în același subcapitol am ales sa prezint și structura comertului.
În cea de -a doua analizat valorile de import și export a comerțul cu servicii pentru inervalul
2009 -2016 , pentru a vedea care este evoluția , și care din cele două se clasează peste cealaltă la
comertul de servicii.
În cea de -a treia parte de analiză grafică am analizat balanțele comerciale, atât în ceea ce
privește comerțul cu bunuri cât și în ceea ce privește furiniza rea de servicii. Ultima analiza grafică
este cea a fluxurilor de investiții straine directe, pentru a observa care din cele 2 puteri atrage mai

4
multe investiții străine, dar și pentru a vede care este ce acare investește mai mult in exterior.
Prezentarea sectoarelor de cooperare, de la prima parte a capitolul 2, m -a determinat ca la capitolul
trei să aleg sa discut despre cooperarea Energetică din Rusia și Uniunea Europeană.
Este destul de bine cunoscut faptul că pe acest domeniu Uniunea este dependentă de Rusia,
având în vedere faptul că este cel mai accesibil si cel mai mare furnizor la care aceasta are acces.
Tot în acest capitol am ales să fac o scurta analiza a uneia dintre cele mai mari companii Rusești
furnizoare de gaze natur ale și deschiderea acesteia către uniune.
Capitolul este structurat atât din perspectivă Uniuni Europene, cât și din ce a Rusiei, urmănd că
pe partea de final sa fie prezentare o serie de strategii și sugestii pe care cele două le -ar putea
adopta pen tru o mai bună colaborare.

5
CAPITOLUL 1.RELAȚIILE POLITICE DINTRE UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI RUSIA

1.1 Premis ele relațiilor U.E. – Rusia :
Relațiile dintre Rusia și Uniunea Europeană, cele două puteri r egionale, au un caracter
privilegiat. Existența la momentul actual a mai multor centre de putere, inclusiv Rusia și Uniunea
Europeană, poate fi explicată prin politica secolului al XXI -lea, prin contextul internațional care
s-a creat odată cu dezmembrarea vechii mari puteri reprezentată de Uniunea Republicilor Sovietice
Socialiste și a lagărului socialist, precum și prin prezența intereselor geopolitice și geostrategice
ale cunoscuților conducători contemporani în diverse zone de pe glob. 1
În ulti mul timp, relațiile dintre Federația Rusă și Uniunea Europeană, devin obiectul unei
atenții sporite deși acestea s -au bazat mai bine de 20 de ani pe doar considerente politice și pe
relațiile diplomatice. Tot mai mulți cercetători, dar și persoane de deci zie din sfera politicii
europene și ruse, se axează tot mai mult asupra relațiilor dintre cele două puteri regionale. Acest
interes aspura relațiilor dintre cele două mari puteri se datorează faptului că Rusia, cât și Uniunea
Europeană au luat parte în ul timi ani la evenimente precum: extinderea UE, relațiile UE cu NATO,
relațiile UE –Rusia, dar și relațiile Federației Ruse cu statele CSI (Comunitatea Statelor
Independente ).
Realizând o analiză comparativă în ceea ce privește relațiile ruso -europen e în noul context
format, după dezbinarea URSS și a lagărului socialist , putem vedea legătură dintre cele două puteri
prin următoarele perspective :
– Din perspectiva Federației Ruse principalul obiectiv urmărit este cel al realizări
intereselor economice în spațiul vestic.
– Din perspectiva Uniunii Europene principalul obiectiv este realizarea planurilor și
intereselor politico -economice în spațiul estic
Pentru o mai bună întelegere a procesului de evoluție politică a relațiilor ruso -europene trebu ie
analizat modul în care s -a construit acea legătură între Uniunea Europeană și Rusia.
În urma noilor strategii politice adoptate de Rusia în 2010 -2011 și a noului proiect de strategie
politică din decembrie 2012 , relațiile cu Uniunea Europeană au deven it prioritare, axandu -se pe o
constructie instuțională solidă fiind bazate pe dezvoltarea proceselor și evenimentelor
internaționale. Conform viziuni social -economice de dezvoltare a relatiilor dintre Uniunea

1 *** The European Union and the Russian Federation
https://eeas.europa.eu/delegations/russia/35939/european -union -and-russian -federation_en (Accesat la
data de 09.05.2018 )

6
Europeană și Rusia până in 2020 domeniile prior itare a parteneriatului dintre cele două mari puteri
se axează pe partea economică si pe relațiile comerciale. Aspectele cele mai urmarite sunt
următoarele2 :
– Dezvoltarea și extinderea sferei investiționale , care favorizează inovația și fortifică
politic a comercial -economica bilaterală
– Dezvoltarea infrastucturi energetice
– Dezvoltarea cooperari în domeniul cercetari și inovației
– Devoltarea legaturilor civile si cooperari în catrul societatilor celor două puteri
În urma acestui parteneriat cel mai important aspect urmărit este o colaborare in domeniul
securități energetice europene (instituirea Comitetului Rusia –Uniunea Europeana privind politica
securității energetice).
Anul 1994 a fost unul din ani decisivi în ceea ce privește relația polit ică dintre Rusia și Uniunea
Europeană deoarece cele doua puteri semnează Acordul de Parteneriat și Cooperare, dar nu este și
anul în care acesta intră în vigoare deorece reprezentați ruși nu reușesc în această etapă să elaboreze
o strategie de cooperare ca re poate fi aplicată efectiv.Integrarea Rusiei în sistemul internațional are
de respectat două elemente care trebuie păstrate în relația echilibru -influență. În condițiile
transformărilor globale de la sfârșitul sec.XX, includerea Rusiei în sistemul relați ilor internaționale
presupune existența unui set de condiții care determină locul și interesele acesteia în politica
mondială.
1.2. Baza juridică a relațiilor dintre U.E. și Rusia
Relațiile dintre Uniunea Europeană și Rusia au la bază Acordul de Parteneriat și Cooperare ,
care a fost semnat în 1994, dar a intrat în vigoare în 1997, initial fiind pe o durată determinată de
zece ani , dar apoi prelungindu -se automat. Deși în luna iulie a anului 2008 s -a inceput renegocierea
pentru un nou acord, fi nalizarea acestora poate dura având in vedere faptul că Rusia reprezintă un
partener vital pentru Uniunea Europeană.34
Rusia este cel mai mare vecin al uniuni și are o importanță foarte mare , în creștere mai ales
după extinderea inregistrată de Uniunea Europeană în ani 2004 și 2007. Strategia de securitate

2 *** The European Union and the Russian Federation
https://eeas.europa.eu/delegations/russia/35939/european -union -and-russian -federation_en (Accesat la
data de 09.05.2018 )
3 ***Agreement on partnership and cooperation as the legal basis for relations between Russia and the
European Union
http://www.eurasialegal.info/index.php?option=com_content&view=article&id=1903:2013 -03-04-08-31-
4 &catid%20=195:2013 -02-04-08-49-35&Itemid=1 (accesat la data de 10.05.2018)

7
adoptată de UE în anul 2003 nu face altceva decât să sublinieze și mai tare faptul că Rusia joacă
un rol fundamental din punct de vedere geopolitic dar și din punct de vedere al securități atât la
nivel global cât și la nivel regional. Federatia Rusă reprezintă unul din actori principali în Consiliul
de Securitate al Națiunilor Unite , dar și în vecinătatea comună europeană.
Între relațiile dintre UE și Rusia un element de bază este Se curitatea energetică având in
vedere faptul că cea din urmă este unul din prinicpali furnizori de energie pentru Uniunea
Europeană, preconizându -se o creștere în ani ce urmează. Un alt domeniu de interes în ceea ce
privește relațiile dintre cele două mari puteri este cel comercial și de investiție avănd în vedere că
Rusia reprezintă o piață largă pentru bunurile și serviciile provenite din U.E., mai ales având în
vedere expansiunea consoberabilă si puterea de cumpărare ridicată. Federația Rusă reprezintă c el
de-al treilea partener comercial pentru U.E. pe de o parte, dar pe ce altă parte Uniunea Europeană
reprezintă principala destinație pentru exporturile din Rusia
Acordul de Parteneriat și Cooperare (APC) – reprezintă cadrul juridic și stă la ba za relaților
bilaterale dintre UE și Rusia . Acordul s -a format pe baza valorilor și principiilor fundamentale ale
democrației, drepturilor omului, legislației și economiei de piață. Noile amenințări la adresa
securității internaționale, precum terorismul , crima organizată, migrația ilegală și traficul de
persoane, traficul cu droguri , sunt noile amenințări împotriva cărora Uniunea Europeană și Rusia
s-au angajat să colaboreze până la combaterea lor.5
UE și Rusia poartă un discuții în detaliu cu privire la problemele politice mondiale, inclusiv
și despre soluționarea unor conflicte precum cele din Orientul Mijlociu, Afganistan și Balcanii de
Vest, dar în același timp au loc și discuții despre prevenirea extinderi existenței armelor de
distrugere î n masă și a tehnologiilor relevante, precum în cazul Iranului și al Coreei de Nord. S –
au înregistrat divergențe și conflicte serioase nu doar în ceea ce priveste chestiunile legate de
energie între Rusia și vecini săi imediati și U.E. , dar și în ceea ce privește aspectele legate de
politica externă stârnite de așa -numitele conflicte înghețate din republicile fostei Uniuni Sovietice.
Unul din factori care poate avea influiență în ceea ce privește relațiile dintre Rusia și Uniunea
Europeană este con flictul armat privind Osetia de Sud , conflict iscat intre Rusia și Georgia.
Soluția conflictelor care ar putea interveni între Uniunea Europeană și Rusia este reperzentată de
Acordul de Parteneriat și Cooperare semnat in 1994 , care intră în vig oare 1997 până în 2007 , dar
care se prelungește automat. APC se ghidează după o serie ce factori , care urmăresc o întelegere
si un avantaj bilateral principalele obiective urmărite de acest acord fiind promovarea păcii și
securității internaționale, sus ținerea normelor democratice, precum și a libertăților politice și

5 ***Brief overview of relations https://russiaeu.ru/en/brief -overview -relations (10.05.2018)

8
economice . Se bazează pe ideea ce reciprocitate în ceea ce privește legăturile economice ,
comerciale , culturale și nu în ultimul rând cele politice.
Prevederile și clauzele aco rdului implică o serie amplă de domenii pe care se bazează acest
parteneriat bilateral :
Legăturile în domeniul politici (dialogul politic)
Legăturile comerciale , parteneriatul cu privire la comerțul de bunuri și servicii
Legăturile cu privire la aface ri și investiții , axându -se pe cooperarea financiară și
legislativă.
Legăturile care se manifestă la nivel educational și al dezvoltări, aici incluzând
domeniul știnței , formări profesionale si tehnologiei.
Legăturile în domeniul
tehnologiei nucleare și spațiale
Legăturile cu privire la transporturi și mediu .
Deși a intrat în vigoare în anul 1997 ,la doar doi ani distanță , adică în 1999 Acordul de
Parteneriat și Cooperare este completat cu o nouă strategie comună propusă de către Consiliul
European .Această completare se referă la politica externă si de securitate instituită prin articolul
13 din Tratatul privind Uniunea Europeană.6
Această nouă strategie s -a axat pe 4 mari zone de acțiune :
• Consolidarea Rusiei din punct de vedere politic european adică consolidarea
instituțiilor publice publice, a statului de drept și în special a democrației.
• Formarea unui spațiu european comun , din punct de vedere ecomonic și social ,
precum și integrarea Rusiei în acesta.
• Cooperarea Rusiei ș i Uniuni Europene în ceea ce privește securitatea și stabilitatea atât
în spațiul European , cât și în afara acestuia.
• Provocări comnune pe continentul European
Cadrul instiuțional pentru colaborări și stabilirea de decizii în ceea ce privește relațiile
dintre UE și Rusia este realizat de către APC prin :
• Întalniri între șefi de stat și reprezentanți guvernelor care au loc de doua ori pe an
pentru a hotărâ orientarea relațiilor .
• Reuniunile ministriale care au loc in cadrul Consiliului de Parteneriat P ermanent , ori
de câte ori acestea sunt solicitate pentru a fi discutate probleme specifice.

6 Revistă Științifică a Universității de Stat din Moldova, 2013, nr.3 (63) paginile 47 -55
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/j_nr_file/3_63_2013.pdf (accesat la data de 12.05.2018)

9
• Reuniuni extraordinare care au loc între înalti oficiali , dar și în rândul experților
fiecărei părți .
Dialogul politic are loc în reuniunile regulate a le miniștrilor de externe, reuniunile înalților
funcționari ai Uniunii cu omologii lor ruși, reuniunile lunare ale ambasadorului Rusiei la UE
Comisia de Cooperare Parlamentară a fost înfiintată pentru ca reprezentanți Parlamentului rus
(Duma de Stat și C onsiliul Federației) și deputații Parlamentului European să discute
problematicile legate de drepturile omului .
Începand cu anul 1991 principalul ajutor acordat pe partea de tranziție este reprezentat de
asistența tehnică din partea C.E. , fiind c el mai important program de susținere pe care Rusia se
poate baza . Acest ajutor a devenit mai restrâns , fiind doar pentru anumite regiuni pentru a obține
un impact peransamblu în domenii socioeconomice -cheie legate de procesul de punere în aplicare
a AP C dar si pentru a susține reformele instituționale din Rusia.
Instrumentul European de Vecinătate și Parteneriat (IEVP) este cel care înlocuiește finanțarea
care aparținea anterior TACIS (Technical Assistance to the Commonwealth of Independent Sta tes
finanțare care a fost din 1991 -2001) chiar dacă relațiile cu Rusia nu fac parte din cadrul politicii
europene de vecinătate.
Fondurile primite din partea IEVP sunt destinate formari celor 4 fronturi comune , fiind
susținute și de alte instrument e ale Consiliului European , s -a urmărit în același timp cooperarea la
toate nivelurile și pe toate planurile cu statele membre ale Uniuni Europene dar si cu institutiile
financiare
1.3.Acorduri de parteneriat și cooperarea dintre UE și Rusia
Cooperarea dintre Uniunea Europeană și Rusia se axează pe partea ecomomică și politică ,
între cele 2 puteri existând destul de multe acorduri de parteneriat și colaborare astfel încât
avantajul obtinut sa fie unul bilateral , favorizând ambele părți.7
La summitul Rusia -UE de la Londra, în 2005, s -a ajuns la un acord politic pentru încheierea
unui acord nou (de bază) care să înlocuiască acordul de parteneriat deja existent. Negocierile
privind noul acord de bază (NBA) au fost lansate în iulie 2008. A u avut loc 12 runde de negocieri.
Delegația rusă este condusă de Reprezentantul Permanent al Rusiei la ambasadorul UE, Vladimir
Chizhov.
În așteptarea reluării negocierilor privind NBA după o lungă pauză inițiată de UE, Rusia se
străduiește să p ună accentul în mod special pe necesitatea de a reflecta noi realități în viitorul acord,

7 Revistă Științifică a Universității de Stat din Moldov a, 2013, nr.3 (63) paginile 47 -55
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/j_nr_file/3_63_2013.pdf (accesat la data de 12.05.2018)

10
cum ar fi aderarea Rusiei la OMC și continuarea proces activ al integrării economice a Eurasiei.
Atât Rusia, cât și UE au suferit schimbări politice, economice și soc iale majore de la semnarea
APC. Noul acord ar trebui să reflecte aceste schimbări și astfel să ofere o nouă calitate relației
noastre. Partea rusă consideră că noul acord va oferi un temei juridic mai solid pentru relațiile
dintre Rusia și UE, va confirma angajamentul nostru comun față de principiile fundamentale ale
relațiilor interguvernamentale și va ridica cooperarea noastră la un nivel mai înalt

1.3.1 Cooperarea economică și comercială
Acordul de Parteneriat și Cooperare stă la bază tuturo r relațiilor comerciale, economice și
politice dintre Uniunea Europeană și Rusia de aceea în completarea lui s -au redactat si aprobat o
serie de acorduri sectoriale și internaționale , precum și alte mecanisme de cooperare.
Acordurile comerciale bi laterale acoperă două mari ramuri de servicii acestea fiind prelucrarea
textilelor și a oțelului. În anul 2002 Uniunea Europeană acordă partenerilor ruși titulatura de
„Economie de piață” ceea ce are un impact destul de mare în ceea ce privește relația și măsurile de
protecția comercială .
În ceea ce priveste prelucrarea oțelului ultimul acord care fost încheiat este valabil pentru ani
2007 -2008 și încetează o dată cu aderarea Rusiei la Organizația Mondială a Comerțului
.Negocierile bilaterale dint re UE și Rusia cu privire la aderare s -au încheiat în anul 2004 ,
desfășurându -se în continuare cele la nivel multilateral, la nivel mondial .Această aderare este
dezbatuă timp de 18 ani, iar rezultatul final este acceptarea Rusiei ca membru OMC în anul 2 012
devenind cel de -al 156 lea component al organizației. Relațiile dintre UE și Rusia sunt favorizate
din punct de vedere a investițiilor și condițiilor comerciale o dată cu acest demers.8
1.3.2.Cooperarea din regiunea Mări i Baltice și spațiul comun
Începând cu anul 2007 o dată cu aderarea celor 2 țări de la litoralul mări Negre, România și
Bulgaria, prosperitatea, stabilitatea și securitatea acestei regiuni devine foarte importante. Comisia
Europeană cu o initiativă de cooperare la nivelul Mării N egre, a propus consolidarea politicilor
existente la nivel local, modificarea PVE (Politica Europeană de Vecinătate), precum și Procesul
de preaderare a Turciei și Parteneriatul strategic cu Rusia.910Aceste demersuri duc la consolidarea

8 *** Russia joined the WTO http://ec.europa.eu/trade/policy/countries -and-regions/countries/russia/
(accesat la data de 15.05.2018)
9 Revistă Științifică a Universității de Stat din Moldova, 2013, nr.3 (63) paginile 47 -55
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/j_nr_file/3_63_2013.pdf (accesat la data de 15.05.2018) 9
Site oficial BSEC http://www.bsec -organization.org/Pages/homepage.aspx (accesat la data de
10 .05.2018)

11
cooperari în cadrul Comunități Economice a Mării Negre (BSEC – organizația Black Sea
Economic Cooperation înființată la data de 25 iulie 19929 ), dar și la o mai bună cooedonare în
ceea ce privește mecanismele regionale existente .
Odată cu aceste demersuri Uniunea Eu ropeană și Rusia, urmărindu -și interesele comune și
valorile, au adoptat ca anexa la Acordul de Parteneriat si Cooperare o politică consolidarea
cooperări pe termen lung prin formarea a patru spații comune acestea fiind :
– Spațiul economic comun
– Spațiul comun de libertate, securitate și justiție
– Spațiul comun de securitate externă
– Spațiul comun de cercetare, educație și cultura
Spațiul Economic Comun este cel care stimulează colaborarea din punct de vedere economic
dintre Uniunea Europeană și R usia, pentru o mai bună cooperare în ceea ce privește investițiile și
schimburile comerciale.Deși nu presupune armonizarea normelor și standardelor rusești cu acquis –
ul11 european, în criteriul convergenței legislative obiectivul principal al formări spațiu lui
economic comercial este acela de formare a unei piețe comune și integre între Uniunea Europeană
și Rusia. Cele mai importante ramuri acoperite de acest spațiu comun este colaborarea în ceea ce
privește piața energetica, Rusia fiind principalul colabora tor al UE pe această ramură, politica de
mediu dar și ratificarea12 de către rușii a Protocolului de la Kyoto12. Un ultim aspect urmarit este
cel de colaborare pe partea de infrasctructură în ceea ce privește transportul (mai exact pe
dezvoltarea rețelei de paneuromene de transport), pe partea de energie (dezvoltarea legăturilor
între rețelele de electricitate).
Spațiul comun de libertate, securitate și justiție este cel care formează mediul în care se
desfăsoară afaceriile internaționale și acoperă domeniul justiției. Întrucât cele două puteri se
confruntă cu provocări destul de grave în ceea ce privește terorismul, migrația ilegală, traficul de
persoane și de droguri cooperarea pe partea de justiție dintre Uniunea Europeană și Rusia devine
din ce î n ce mai importantă bazându -se pe apărarea și respectarea drepturilor omului, dat fiind
faptul că pentru soluționarea problemelor menționate mai sus este necesară o colaborare

11 acquis – desemnează totalitatea drepturilor și a obligații lor comune care decurg din statutul de stat
membru al Uniunii Europene
12 Ratificare = document în care se consemnează însușirea unui tratat internațional de către un stat 12
Protocolul de Kyoto – este unul dintre cele mai importante instrumente juridice internaționale în lupta
împotriva schimbă rilor climatice https://eur -lex.europa.eu/legal –
content/RO/TXT/?uri=LEGISSUM%3Al28060 (accesat la data de 15.05.2018)

12
eficientă.În același timp această dorință de consolidare și fortificare a fronie relor nu trebuie să fie
o piedică în ceea ce privește schimburile comerciale și economice dintre cele două părți.
Spatiul comun de libertate facilitează de asemenea și libera călătorie atât între cetățeni statele
membre ale U.E. către Rusia, dar și a cetățenilor rușii către U.E., acest lucru fiind posibil o dată
cu simplificarea procedurilor de obținere a vizelor. Aceasta este una din măsurile principale luate
pentru a împiedica imigrația ilegală de la granița dintre Uniunea Europeană și Rusia.
Referitor la problema de securitate în anul 2003 între Rusia și EUROPOL s -a încheiat un acord
care să asigure siguranța circuației de informații strategice dintre cele două puteri în lupta de
combatere a problemelor cu, care se pot confrunta cele do uă.
Spațiul comun de securitate externă vizează să intensifice cooperarea în domeniul politicii
externe și al problemelor de securitate, subliniind importanța organizațiilor internaționale cum ar
fi ONU, OSCE și Consiliul Europei.13 Atât Uniunea Eur opeană cât și Rusia se axeaza in momentul
actual pe gestionarea crizelor și reconstrucția post conflict, mai ales în momentul în care se discută
despre conflictele înghetate din spațiul vecinătăți comune. În același timp această politică de
securitate ext ernă a apărut în urma conștientizări de către reprezentanți uniunii că apariția unui
astfel de parteneriat un ar face altceva decât să ofere o siguranță și o integritare continentului
european în special la nivelul granitelor cu Federatia Rusă, acesta fiin d unul dintre principalele
avantaje.
Spațiul comun de cercetare, educație și cultură este cel care se ocupă de cooperarea din
punct de vedere științific , educational și cultural având un rol foarte important în intreg prcesul de
cooperare la nivelu l Uniuni Europene și Rusiei.14 În ceea ce privește acest acord, la nivel de
cercetare cele două parți au stablit patru piloni principalii după care să își ghideze activitatea :
– Dezvoltarea unei societăți bazate pe cunoaștere
– Implementarea celor mai noi t ehnologii în domeniul economic
– Consolidarea relațiilor dintre cercetare și inovație
– Încurajarea investitiilor în domenilul inovațiilor și cercetării
În întărirea tuturor principiilor pe care se bazează aceasta colaborare între UE și Rusia în anu l
2005, în luna mai la Moscova are loc cel de -al 15 lea summit în ceea ce privește cooperarea și
relațiile dintre cele 2 puteri unde au fost aprobate următoarele strategii pe termen mediu și lung în
ceea ce priveste colaborarea pe cele patru spații comune. Este vorba despre o colaborare contiună

13 Revistă Științifică a Universității de Stat din Moldova, 2013, nr.3 (63) paginile 47 -55
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/j_nr_file/3_63_2013.pdf (accesat la data de 15.05.2018) 14
Idem

13
bazată pe niște strategii binedefinite, cu obiective specifice care să arate traictoria pe care o
urmează acest acord realizat între Uniunea Europeana și Rusia, ce urmează să fie transpuse pe
spațiile comune, pe ter men mediu.
Proiecte concrete în ceea ce privește această cooperare atât la nivelul TACIS14(Asistență
tehnică pentru comunitatea statelor independente ) cât și la nivelul IEVP15(Institulul european de
vecinătate și parteneriat), care sunt inglobate în tr-un document denumit Document de strategie de
țară consacrat de parteneri ruși și care cuprinde prioritătile stabilite împreună cu aceștea.
Pe baza acestui document Comisia Europeană și Guvernul Rusiei conlucrează pentru
îndeplinirea scopului com un, pentru stabilirea necesarului de fonduri în implementarea
obiectivelor principale și elaborarea PIN (Programul indicativ national), planificare care se
realizează pe o durată medie de timp, și anume patru ani. Pe baza acestui program se adoptă
programe anuale, de către Comisia Europeană denumite programe de acțiune.
1.3.3. Cooperarea politică stabilită de Acord și modificările realizate
Conform articolului I din Acordul de Parteneriat și Cooperare se stabilesc două domenii
principale pe care se axează relația dintre cele 2 puteri, care urmează să fie fructificate în avantajul
ambelor părți , urmărindu -se un câștig bilateral. Între Comunitatea Europeană și statele membre
pe de o parte și Federația Rusă pe de altă parte se hotărăște că principalele obiective care stau la
baza parteneriatului sunt următoarele :
– crearea unui cadru apropiat unui dialog politic între părți , care să asigure
colaborarea eficientă între cele două pe acest domeniu
– formarea unei economii de piață și a unui parteneriat dur abil pe baza dezvoltării
schimburilor comerciale, investițiilor și relațiilor economice armonioase
– fortificarea libertătilor politico -economice (eliminarea barierelor comerciale)
– sprijinirea Rusiei în procesul de democratizare și dezvoltare economică
– pe baza susțineri și avantajelor mutule se stabilesc bazele cooperării relațiilor
comerciale , financiare , culturale și sociale
– promovarea activităților de interes comun
– integrarea Rusiei într -o zonă mai vastă a Europei prin formarea cadrului juridic
specific

14 *** TACIS – Technical Assistance to the Commonwealth of Independent States
http://europa.eu/ra pid/press -release_MEMO -92-54_en.htm (Accesat la data de 16.05.2018)
15 *** Institutul european de vecinătate și parteneriat https://eur –
lex.europa.eu/legal content/RO/TXT/?uri=LEGISSUM%3Ar17101 (Accesat la data de 16.05.2018)

14
– construirea bazelor viitoarei zone de liber schimb între Rusia și Comunitatea
Europeană17
Cele două domenii pe care se împarte articolul I din Acordul de Parteneriat și Cooperare sunt
dialogul economico -comercial și dialogul politic.
În ceea ce privește dialogul politic APC -ul prevede mai multe măsuri care iau parte cele 2 parți
pentru o bună funcționare a acordului prin organizarea a două summituri anuale la care iau parte
Președintele Consiliului European , cel al comisiei Europene dar și Președintele Federației Ruse,
dar si prin crearea de organe ce au rolul de a oferi un caracter bine reglementat cooperarii.
Noile organe de cooperare sunt reperzentate de :
– Consiliul permanent al partenerilor care se ocupă de identificarea și solu ționarea
problemelor aparute în aplicarea acordului , este deasemena înlocuitorul
Consiliului de cooperare dupa summitul din 2003

17 Agreement on partnership and cooperation as the legal basis fo r relations between Russia and the
European Union
http://www.eurasialegal.info/index.php?option =com_content&view=article&id=1903:2013 -03-04-08-31-
41&catid%20=195:2013 -02-04-08-49-35&Itemid=1 (Accesat la data de 16.05.2018)
– Comitete de cooperare, în numar de 9, care sunt alcatuite atât din reprezentanți ai
Federați ei Ruse cât și a statelor membre ale Uniuni Europene, persoane cu
pregatire pentru a pune în practică APC -ul
– Comitetele de cooperare parlamentară cele care au avut o influiență semnificativă
în înțelegerea bilaterală dintre cele două părți, formate din de putați ai
parmalentului UE și reprezentanți ai Rusiei
Deși in momentul semnari Acordului de Parteneriat si Cooperare cele două părți implicate au
luat multe măsuri care promiteau o bună funcționare și o întelegere mutuală de lunga durată au
fost anu miți factorii care au reprezentat lacune16 în desfășurarea pactului, cele mai importante fiind
:
– Rusia secolului XX avea o economie slabită în urma crizei mondiale iar sistemul
politic de guvernare era instabil
– Cooperare politică incertă, inegalitate înt re cele 2 părții
– Rusia și Europa nu au experiența și pregatirea necesară pentru o cooperare la un
nivel atât de înalt

16 Lacune -Parte ce lipsește pentru ca ceva să poată fi considerat perfect

15
– Uniunea Europeană în plin proces de dezvoltare (în aceeași perioadă a aparut și
UEM, plus că din punct de vedere geopolitic era în faza de extindere)17
Chiar dacă la început atât Rusia cât și Uniunea Europeană au întâmpinat dificultăți în ceea ce
privește aplicarea acordului și respectarea tuturor termenilor impuși de acesta, în cele din urmă sa
dovedit benefic pentru ambele părți.
1.4. Conflictele dintre Uniunea Europeană și Rusia
Între Uniunea Europeană și Rusia au existat de -a lungul timpului destul de multe situații care
au generat conflicte.Cele principale s -au învărtit în jurul zonelor și țărilor aparținând foste Uniuni
a Republicilor Sovietice Socialiste adică Ucraina si Republica Moldova. Conflictele care implică
cele mari puteri sunt :
– Conflictul din Transnistria
– Conflicutul cu Ucraina (Intervenția armatelor rusesti) –
Conflictul datorat Republici Moldova.
1.4.1 ,,Războiul” transnistrian
Proclamarea indepententei Republici Moldova duce la o instabilitate politică și la o separare
în partea estică a țări.Conflictul în zona de est a republici cunoscută sub denumirea de Transnistria
a început încă din anul 1 991 din dorința de proclamare a indepententei a orașelor din zona
nistreană. Pe langă faptul ca acest conflict afecteaza integritatea și stabilitatea internă , acesta poate
duce și la instabilitate la nivel regional , cu riscul de a implica și alte tării, în special cele vecine cu
Republica Moldova și anume : Ucraina, România si Rusia.18
Din anul 1992 după mai multe negocieri cu părtile implicate în conflict s -au ajuns la doua
strategii care ar putea fi abordate, acesta fiind orientat în două direc ții :
– Poziționarea exactă și stabilirea statutului detinuț de către Transnistria
– Stabilirea unei decizii cu privire la armata Rusa aflată în Transnistria.19
Retragera armatelor ruse de pe teritoriul Transnistriei ar fi că un semn ca Rusia cedeaza în față
occidentului având în vedere că interesele rusești atât pentru acea zonă , cât si pentru întreaga

17 *** Conținutul APC -ului https://eur -lex.europa.eu/legal –
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:21997A1128(01)&from=RO (accesat la data de 16.05.2018)
18 Revista științifică a Universității de Stat din Moldova, 2009, nr.4(24) : Articol – Conflictul Transnistrian
Și Rolul Uniunii Europene și SUA în soluționarea acestuia http://usm.md/wp –
content/uploads/2012/09/st_umanistice/2009/1/Articole.pdf (accesat la data de 20.05.2018)
19 Revista științifică a Universității de Stat din Moldova, 2009, nr.4(24) : Articol – Conflictul Transnistrian Și Rolul
Uniunii Europene și SUA în soluționarea acestuia http://usm.md/wp –
content/uploads/2012/09/st_umanistice/2009/1/Articole.pdf (accesat la data de 20.05.2018)

16
republică sunt în primul rând geostrategice și mai apoi politice.Interesul geostrategic este dat de
accesibiltiatea in zona Balcanică a Federatiei Rus e prin prezența sa în Republica Moldova, chiar
și prin intermediul acelor forțe armate. Din punct de vedere politic importanța acelor armate aflate
în zona nistreană a republicii , este la fel de mare deorece sunt ultimele armate pe care statul rus le
are în afara propriilor granițe. Aceste două interese proprii motivează suficient de bine suportul
economic, militar și politic acordat de către Rusia pentru cei din Tiraspol20
Convenția “Elțin -Snegur” este documentul semnat la data de 21 iulie 1992 î n vederea unei
reglementări pașnice a conflictului armat din zona Nistreană a Republici Moldova. După semnarea
convenției a fost solictiată trimiterea în Moldova a președintelui de exercitiu a Organizației de
securitate și cooperare din Europa (OSCE) pentr u a se asegura de punerea în practică a termenilor
acelei convenții21. În luna august al aceluiași an s -a ales o persoană care a fost delegată să discute
cu toate părțile interesante și anume conducerea Rusiei, Moldovei, României și Ucrainei, să
realizeze u n raport pe care ulterior să il prezinte în cadrul întruniri OSCE din luna ferbruarie a
anului 1993. În urma acestui raport prezentat în fața CÎF (Comisia Înaltilor Funcționari) a hotărât
adoptarea unor măsuri pe termen lung și deschidera unui birou la OSC E la Chișinău pentru a reuși
aplanarea conflictului și întocmirea unor măsuri politice durabile.
Federația Rusă nu renunță la ideea de a își mentine trupele pe teritoriul Transnistrian al
Republici Moldova,ci doreste legalizarea prezentei acestor a prin “Sistemul Granitelor Militare”
deși acest lucru este împotriva reglementarilor stabilite de conducerea de la Moscova cu cei ai
conduceri de la Triaspol. Rusia amână retragerea regimentelor armate de sperând ca în urma
constrangerilor economice si po litice conducerea Chișinaului să accepte în cele din urmă prezenta
acelor trupe rusești pe teritoriul Republici.
1.4.2. Rolul Uniunii Europene în solutionarea conflictului Transnistrian
Pentru a solutiona problema aparută în partea Nistreană a Re publici Moldova intervenita din
partea UE este destul de importantă în solutionarea conflictului din Transnistria , și în acest sens
cele două părți implicate au semnat la data de 28 iunie 2001 document denumit Pact de Stabilitate
pentru Europa de Sud -Est. În acest document au fost introduse două clauze la solicitarea Rusiei :
– Uniunea Europeană nu trebuie să semneze cu Republica Moldova, Acordul de
asociere și stabilitate.

20 Tiraspol – centru adiminstativ și capitala regiuni separatiste a R. Moldova nerecunoscută care poartă
denumirea de Republica Moldovenească Nistreană
21 *** Misiunea OSCE în Moldova https://www.osce.org/ro/moldova (Accesat la data de 20.05.2018)

17
– Uniunea Europeană este împiedicată să se implice în conflictul transnistrian prin
acest document.22
După semnarea Pactului de către conducerea Republici au avut loc destul de multe schimbari
în ceea ce priveste politica externă practicată de către Uniunea Europeană.
În anul 2004 U.E. își mai extinde granițele, adaugând încă 10 membrii urmând în anul 2007
încă 2 : România și Bulgaria, ajungând la un total de 27 de state europene cu aproximatix 500
milioane de locuitori și producând un procent de 25% din PIB la nivel mondial.23
În urma aderări din 2007 a Romăniei la Uniunea Europeană, Republica Moldova se situează
acum la granita cu uniunea, acest lucru a dus la modificarea politici față de conflictul transnistrian
lucru datorat Politici de Vecinătate Europeană (PVE) adoptată încă din anul 2003. În momentul
semnăr ii de către Republica Moldova si U.E. a Planului de actiune (Februarie 2005 -Ianuarie 2008),
s-a adoptat o nouă formulă de negociere. S.U.A. și Uniunea Europeană participă în calitate de
observatori în noul plan de actiune denumit formula “5+2” lucru care a dus la fortificarea atitudini
Moldovei față de aceste negocierii. Repartizarea păartilor care au luat parte este urmaroarea :
– Părtile direct implicate : Republica Moldova și Transnistria –
Observatorii : Uniunea Europeană și S.U.A.
Mediato ri : Rusia , Ucraina și OSCE24
Uniunea Europeană a adoptat pentru integrarea Republici Moldova o strategie de bazată pe
trei planuri principale de actiune:
– Primul plan de actiune vizează exercitarea de presiune acupra zonei Nistrene a
Republici Moldova prin intermediul restricțiilor de călatorie , dar mai ales prin
intermediul asistenței de frontieră și a noului sistem vamal introdus în anul
2006.Uniunea Europeană exercita presiuni asupra Ucrainei pentru aplicarea
politicilor vamale si în ceea c e priveste înregistrarea companiilor din zona
Triaspol la Chișinau. Aceste măsuri au afectat polulația, rata inflației este un a
scazută și duce la apariția crizei economice . O dată cu aplicarea acestor măsuri
reîncepe procesul de reintegrare economica a Moldovei de către U.E. și totodată

22 Revista științifică a Universității de Stat din Moldova , 2009, nr.4(24) : Articol – Conflictul Transnistrian
Și Rolul Uniunii Europene și SUA în soluționarea acestuia http://usm.md/wp –
content/ uploads/2012/09/st_umanistice/2009/1/Articole.pdf (Accesat la data de 20.05.2018)
23 *** Site -ul Uniunui Europene https://europa.eu/european -union/about -eu/countries_ro#tab -0-1 (Accesat la
data de 20.05.2018 )
24 Revista științifică a Universității de Stat din Moldova, 2009, nr.4(24) : Articol – Conflictul Transn istrian Și Rolul
Uniunii Europene și SUA în soluționarea acestuia http://usm.md/wp –
content/uploads/2012/09/st_umanistice/2009/1/Articole.pdf (Accesat la data de 20.05.2018)

18
revenirea la dialogul dintre Rusia și conducerea Republici pentru sistarea
ajutorului acordat de către ruși celor din Transnistria.
– Al doilea plan strategic aplicat de Uniunea Europeană este cel de atragere a
cetățeni lor din zona nistreană printr -un proces de europenizare a Moldovei.
Principalele metode prin care Uniunea reușește să facă acest lucru este prin
facilitarea accesului cetățenilor moldoveni către statele membre,prin facilitarea
vizelor, comențului, oferind u-le asistență vamală și asistență comercială.Ajutorul
oferit de către U.E. pentru Republica Moldova este asemanator cu ajutorul oferit
țărilor balcanice cele cu perspectivă de aderare la uniune, mai ales din punct de
vedere comercial. În acestor măsuri ex porturile către U.E. a bunurilor din zona
transnistiană a crescut cu un procent de 59% în ani 2006 -2008 lucru care nu s -a
întamplat și în ceea ce priveste exporturile în Rusia. Totodată în zona Nistreana se
dorește cooperare și la nivel educațional și cult ural, prin dorința ca unviersitațile
din acea zonă sa primească acreditate de la Chișinău pentru ca studenți acestora sa
poata beneficia de programe de studiu și burse recunoscute la nivel internațional.
– Cel de -al treilea și ultimul plan de acțiune este c el în care Uniunea Europeană
promite beneficii egale, atât cetățenilor din transnistria cât și celor din restul
republici în condițiile unei Moldove reunite , fară separatisme regionale. O dată cu
această reuniune U.E. promite finanțarea unor proiecte inte rnationale de
infrastructură de trasport care vor traversa întreaga Moldova , inclusiv zona
Transnistriei.
Conflictul din Transnistria a declanșat divergente între Uniunea Europeană și Rusia
deoarece, o dată cu acceptarea reformelor și planurilo r lansate de către uniune pentru Republica
Moldova , rușii pierd din autonomia pe care o dețin pe teritoriul acelei tări. Acesta fiind principalul
motiv pentru care Rusia refuză să își retragă trupele armate de pe regiunea de est a Republici
Moldova, evit ând astfel să cedeze în fată puteri occidentale.

19

CAPITOLUL 2. RELAȚIILE ECONOMICE DINTRE UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI
RUSIA

2.1. Domenii de cooperare între Rusia și U.E.
Principalele domenii de cooperare sunt :
– Dialogul privind tra nsporturile :
Termenii de referință privind principiile, obiectivele și structura dialogului Rusia -UE în domeniul
transporturilor și al infrastructurii au fost semnate la 3 octombrie 2005.Dialogul cuprinde
următoarele domenii: strategia de transport, infr astructura și parteneriatul public -privat, transportul
rutier și feroviar, transportul maritim, maritim și fluvial, transportul aerian, precum și siguranța și
securitatea transporturilor. Un summit Rusia -UE privind aviația a avut loc în octombrie 2011 la
St.Petersburg. Memorandumul de înțelegere de stabilire a parteneriatului privind dimensiunea
nordică privind transportul și logistica a fost semnat la 21 octombrie 2009 la
Napoli. Ea are ca scop dezvoltarea și punerea în aplicare a proiectelor comune privi nd
infrastructura de transport și eliminarea barierelor administrative în legăturile de transport.
Comisia Europeană, câteva state membre ale UE, Norvegia și Rusia sunt părți la Memorandum.
Părțile au avut o reuniune la nivel înalt a parteneriatului în de cembrie 2014, la Moscova.25 –
Dialogul de reglementare :
Cooperarea pe partea reglementărilor privind produsele industriale (standardizarea, reglementarea
tehnică și procedurile de evaluare a conformității) a fost elaborat de Ministerul Industriei și
Ener giei din Rusia (actualmente Ministerul Industriei și Comerțului) și de Direcția Generală
Întreprinderi și Industrie a Comisiei Europene la 7 decembrie 2005 la Bruxelles.Subgrupurile sale
tematice abordează pozițiile privind armonizarea reglementărilor și s tandardelor tehnice, precum
și abordările privind recunoașterea reciprocă a rezultatelor evaluării conformității de către ambele
părți și schimbul de informații privind noile reglementări și standarde de reglementare. Agenția
Federală Federală pentru Regle mentare și Metrologie Tehnică (Rosstandart) și Comitetul

25 *** Sectoral Dialogues https://russiaeu.ru/en/sectoral -dialogues (22.05.2018)
28 Idem

20
European pentru Standardizare (CEN) și Comitetul European pentru Standardizare Electrotehnică
(CENELEC) au semnat un acord de cooperare la 17 septembrie 2013 la St.Petersburg. Acordul
vizează armoni zarea în continuare a sistemelor respective ale Rusiei și ale UE.28 – Dialog privind
politica industrială și a întreprinderilor :
Dialogul a fost lansat simultan cu Dialogul de reglementare și este implementat de aceleași
organisme. Părțile schimbă inform ații cu privire la dezvoltarea unor industrii și întreprinderi
(automobile, textile, chimice, industria aerospațială, industria minieră și metalurgică, IMM -uri),
privind inovațiile și discută modalitățile de reducere a barierelor netarifare în comerțul cu industria
prelucrătoare și a industriei constructoare de mașini " produse.26 – Dialogul privind societatea
informațională :
Termenii de referință ai cooperări Rusia -UE privind societatea informațională au fost semnate între
Ministerul Tehnologiilor Inform aționale și Comunicațiilor din Rusia (astăzi – Ministerul
Telecomunicațiilor și Comunicațiilor Mici) și Direcția Generală Societatea Informațională (în
prezent – Direcția Generală Comunicare Rețele, conținut și tehnologie) al Comisiei Europene la
Bruxelles , la 7 decembrie 2005.
Dialogul oferă un cadru pentru discutarea dezvoltării societății informaționale, a piețelor de
telecomunicații, a legislației de reglementare în Rusia și UE, precum și a proiectelor puse în
aplicare de părți în domeniul tehnologiilo r informației și comunicațiilor. Subiectele sunt
considerate probleme de identificare electronică, reducerea tarifelor internaționale de roaming,
utilizarea coordonată a spectrului de frecvențe radio și guvernarea internetului. Părțile încearcă să
identifi ce domeniile de cooperare potențiale, inclusiv proiectele comune de cercetare științifică,
printre altele în cadrul programelor publice de cercetare științifică.27 – Dialogul privind
cooperarea spațială:
Termenii de referință pentru dialogul Rusia -UE privi nd cooperarea spațială și Declarația comună
de stabilire a dialogului au fost adoptate la Bruxelles la 10 martie 2006 de Agenția Spațială
Federală Rusă, Comisia Europeană și Agenția Spațială Europeană.Proiectul "Soyuz la Kourou"
este unul dintre cele dezvo ltate în cadrul Dialogului. Părțile au convenit asupra unor măsuri
practice pentru perioada 2014 -2016 privind punerea în aplicare a proiectului comun de explorare
a planetei Marte. Este urmărită colaborarea cu programul Vision Cosmic pentru a explora Jupit er.
Discuțiile asupra unui proiect de acord în domeniul sistemelor globale de radionavigație prin satelit
(GNSS) se îndreaptă către viitor. Cea de -a opta reuniune a Consiliului de conducere al dialogului

26 *** Sectoral Dialogues https://russiaeu.ru/en/sectoral -dialogues (22.05.2018)
27 Idem

21
a avut loc la Bruxelles în iunie 2013, unde părțile și-au schimbat punctele de vedere cu privire la
unele domenii prospective de explorare a spațiului. În februarie 2014, părțile au avut consultări cu
privire la perspectivele de cooperare Rusia -UE în domeniul lansării cu lansare a unor sateliți mici;
a fos t discutată, între altele, finanțarea proiectelor corespunzătoare în cadrul programului UE
pentru cercetare și inovare Orizont 2020.28
– Dialogul privind agricultura :
Memorandumul de înțelegere privind stabilirea dialogului privind agricultura și dezvo ltarea rurală
a fost semnat la 11 aprilie 2006 la Moscova de către Ministerul Agriculturii din Rusia și Direcția
Generală a Comisiei Europene pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.
Memorandumul prevede cooperarea în cadrul a trei grupuri de lucru: dezvo ltarea piețelor
alimentare, dezvoltarea rurală, politica științifică și tehnologică și inovațiile din agricultură. În
prezent, cooperarea din cadrul Dialogului pentru agricultură și dezvoltare rurală a fost suspendată
pe baza inițiativei UE. Conform Rezolu ției Guvernului Federației Ruse din 7 august 2014 nr. 778
privind măsurile de punere în aplicare a Decretului Președintelui Federației Ruse din 6 august 2014
nr. 560 privind aplicarea anumitor măsuri economice speciale menite să asigure securitatea din
Federația Rusă, a fost introdusă o interdicție privind importul anumitor produse agricole din UE
ca răspuns la sancțiunile UE.
Cooperarea privind problemele veterinare și fitosanitare, deși nu este acoperită de dialogul oficial,
progresa destul de activ până în prezent și vizează armonizarea legislației de reglementare rusească
și UE privind siguranța produselor agricole. Începând cu anul 2004, temeiul juridic al cooperării a
fost elaborat sub forma unor memorandumuri privind aspecte specifice de cooperare în tre
autoritățile de supraveghere din Rusia și UE.Mandatul acordat Uniunii vamale din Rusia,
Kazahstan și Belarus în domeniul veterinar și fitosanitar a influențat cooperarea dintre autoritățile
de supraveghere din Rusia și UE. Statele membre ale Uniunii va male au trecut la certificatele
veterinare comune în comerțul cu țările străine; în consecință, discuția cu privire la aceste chestiuni
a fost mutată la nivelul Comisiei Economice Eurasiatice.
Părțile desfășoară reuniuni periodice de experți cu privire la toate aspectele legate de reglementarea
veterinară și fitosanitară aplicabile comerțului cu produse agricole, schimbă rezultatele
monitorizării de laborator a mărfurilor importate și inspectează întreprinderile care exportă sau
intenționează să -și exporte produsele. Eforturile sunt întreprinse pentru a crea o interfață între

28 *** Sectoral Dialogues https://russiaeu.ru/en/sectoral -dialogues

22
sistemele informatice și software pentru a asigura un control mai bun asupra transportului
produselor supuse supravegherii și pentru a preveni frauda și contrafacerea în comerț.29

– Dialogul privind politica financiară și macroeconomică :
Un Memorandum de stabilire a Dialogului a fost semnat la Bruxelles la 2 februarie 2007. Partea
rusă din cadrul Dialogului este reprezentată de Ministerul Finanțelor, Ministerul Dezvoltării
Economice și Banca Rusiei; partea UE – de către direcțiile generale competente ale Comisiei
Europene care se ocupă de afacerile economice și financiare, serviciile conexe ale Băncii Centrale
Europene, Autorității bancare europene și Autorității europene pentru valori mobiliare și piețe.
Domeniile prioritare ale Dialogului includ măsuri de consolidare a sistemului financiar global și a
sistemelor financiare din Rusia și UE, menite să sporească fiabilitatea, transparența și stabilitatea
acestora; îmbunătățirea reglement ării macroeconomice, strategiile de dezvoltare durabilă, precum
și implementarea și aplicarea standardelor internaționale de raportare financiară și de audit în Rusia
și UE, starea industriei de asigurări din Rusia și UE și perspectivele dezvoltării acesto ra. Ședințele
plenare ale Dialogului privind politicile financiare și macroeconomice se desfășoară, de regulă, o
dată pe an, alternativ la Moscova și la Bruxelles. Până în prezent au avut loc opt reuniuni plenare
ale Dialogului; ultima a avut loc la 19 noi embrie 2013 la Bruxelles. Unele reuniuni au avut loc la
nivel ministerial (din partea UE – la nivelul comisarului).
Dialogul are următoarele grupuri de lucru: privind activitatea bancară și acțiunile (5 întâlniri),
asigurarea (6 reuniuni), contabilitatea și auditul (8 reuniuni), strategiile de depășire a crizei și o
creștere durabilă. Reuniunile Grupului de lucru privind strategiile de depășire a crizei și a creșterii
durabile includ, în mod tradițional, consultări cu privire la chestiunile de pe agenda G2 0. În 2014
s-au menținut contactele de lucru între Banca Rusiei și Comisia Europeană cu privire la punerea
în aplicare a actelor legislative UE adoptate în cadrul recentei reforme a reglementării piețelor
financiare.30
– Dialogul privind sănătatea:
Termenii de referință pentru colaborarea în domeniul sănătății dintre Ministerul Sănătății Publice
și Dezvoltării Sociale din Rusia și Direcția Generală pentru Sănătate și Consumatori (în prezent –
Direcția Generală Sănătate și Securitate Alimentară) al Comisiei Europene au fost semnate la
Moscova la 28 Mai 2009.

29 *** Sectoral Dialogues https://russiaeu.ru/en/sectoral -dialogues (22.05.2018)
30 Idem

23
Cooperarea în cadrul Dialogului acoperă o gamă largă de aspecte, prioritatea fiind bolile
infecțioase și neinfecțioase, rezistența antimicrobiană, amenințările transfrontaliere la adresa
sănătății popula ției, vaccinarea, circulația și controlul calității produselor farmaceutice,
combaterea consumului de tutun și alcool.31
– Dialog privind protecția drepturilor consumatorilor:
Un memorandum de înțelegere între Serviciul Federal de Supraveghere în domeniul P rotecției
Drepturilor Consumatorilor și Protecția Drepturilor Omului (Rospotrebnadzor) și al Direcției
Generale pentru Sănătate și Consumatori a fost semnat la Moscova la 22 martie 2013.
Memorandumul prevede consolidarea înțelegerii reciproce a politicilo r și legislația în domeniul
protecției consumatorilor, schimbul de informații și experiență în domeniul standardelor de
protecție a consumatorilor, precum și consultări pe teme de actualitate.32
– Dialogul privind mediul :
Termenii de referință pentru dial ogul privind mediul au fost semnate la 10 octombrie 2006 la
Helsinki de către Ministerul Resurselor Naturale și Mediu al Federației Ruse și Direcția Generală
Mediu a Comisiei Europene. Dialogul include un grup de lucru și șapte subgrupuri. Domeniile
princi pale de interes sunt convergența politicilor de mediu, a schimbărilor climatice, a problemelor
legate de apă și mare, biodiversitatea și protecția naturii, protecția pădurilor, producția curată și
prevenirea poluării.
În 2013, au avut loc la Bruxelles o r euniune a grupului de lucru, precum și întâlniri ale
subgrupurilor privind biodiversitatea și schimbările climatice. În 2014, părțile se pregăteau să
organizeze o reuniune a PPC pe tema mediului; cu toate acestea, reuniunea a fost amânată în ultima
clipă d e inițiativa UE.

2.2. Comerțul cu bunuri dintre Uniunea Europeană și Rusia
Comerțul cu bunuri dintre Uniunea Europeană și Rusia se axează pe anumite categorii de
produse, relațiile economice dintre cele două fiind foarte bine dezvoltate.Uniunea Eur opeană este
principalul investitor și partener comercial pentru Rusia , de când Rusia este cel de -al patrulea
partener comercial al uniuni .
Principalele exporturi ale UE către Rusia:
– mașini
– Echipament de transport

31 ** Sectoral Dialogues https://russiaeu.ru/en/sectoral -dialogues
32 Idem

24
– chimicale
– medicamente
– produs e fabricate33
Principalele importuri UE din Rusia:
– materii prime, în special – petrol (brut și rafinat), gaz
– produse non -agricole

2.2.1.Evoluția comerțului de bunuri
Evolutia importurile si exporturile dintre Uniunea Europeană și Rusia pe ultim i 10 ani cu valori
exprimate în miliarde de euro.
Comerțul cu bunuri
250

0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Importuri 180.4 119.6 162.1 201.3 215.1 207.0 182.4 136.4 118.9 145.1

Exporturi 105.0 65.7 86.3 108.6 123.5 119.4 103.2 73.7 72.3 86.2
Tabel 1.Importurile și exporturile de bunuri dintre U.E. și Rusia – Prelucrare personală Eurostat
(http://ec.europ a.eu/eurostat/data/database )
După cum se poate observa și în Tabelul 1, valoarea tranzacțiilor cu bunuri dintre Uniunea
Europeană și Rusia fluctuează de la an la an. La începutul perioadei an alizate cei doi indicatori,
importul și exportul, aveau valori de peste 100 miliarde de Euro, cuantumul total fiind de 295,4.
Anul 2009 a adus o scădere destul de mare în ceea ce privește cantitatea de bunuri comercializată
între cele două , valoare export urilor fiind cu aprovimativ 33% mai mică decât a anului precedent,
iar în cazul importurilor diferența procentuală este de 34,09%. În continuare însă în anul 2010 se

33 ***Tranzacții http://ec.europa.eu/trade/policy/countries -and-regions/countries/russia/
50
100
150
200

25
vede o îmbunătățire pe partea comerțului de bunuri, acum valorile fiind mai ridicate compa rativ
cu cele ale anului precedent , importurile au crescut cu 42,5 miliarde, iar exporturile cu doar 20,6.
2011 păstrează același trend ascendent, al anului anterior, depașindu -se chiar și valorile primului
an analizat, procentual creșterea este de 19,4 7% pe parte de import și 20,53% pe partea de export,
fiind o creștere semnificativă.
Anul 2012 reprezintă și anul cu cea mai ridicată valoare a tranzactiilor comerciale cu bunuri
dintre Uniunea Europeană și Rusia, valoarea toatala a acestora ajungâ nd la 338,6 miliarde de euro.
Comparativ cu primul an de referință a acestei analize putem afirma a avut loc o crestere a
volumului tranzactiilor destul de ridicată, diferența monetară dintre cele două fiind de aprovimativ
53.2 miliarde. Însă dupa cum se p oate observa dupa acest an de “apogeu” tendința redevine una
descendentă, timp de patru ani înregistrandu -se scăderi din ce în ce mai mari a valorilor
tranzacțiilor cu bunuri, fiind mai mici si decât cele din anul de referință 2008. Ajungandu -se astfel
ca în anul 2016 valoarea importurilor sa fie cu 44,72% mai redusă și cea a exporturilor cu 41,45%,
comparativ cu anul 2012.
Anul 2017 fiind și ultimul an cuprins în această analiză aduce, după acea perioadă de
decădere o primă creștere destul de con siderabilă a valorilor tranzactiilor cu bunuri, mai ales pe
partea de importuri. Creșterea înregistrată este de aprovimativ 40 miliarde de Euro, pe partea de
importuri valoarea fiind mai mare cu 26.2 miliarde față de anul precedent, cu o ascendență
procent uală de 22,09%.
Putem observa și în analiza făcută că nu putem preconiza cum vor evolua relațiile comerciale
cu bunuri dintre Uniunea Europeană si Rusia, deoarece nu avem siguranța mențineri trendului
ascendent din 2017, dar nici nu putem specula o scădere deoarece asa cum am avut și perioade de
2-3 ani de descreștere , am avut si astfel de perioade de creștere.
2.2.2 Structura comerțului cu bunuri
Rusia a fost de mulți ani partener strategic pentru UE. Acesta este cel de -al patru lea cel mai
mare partener comercial al UE, reprezentând aproximativ 5% din comerțul global al UE. Pe de
altă parte, peste 50% din comerțul său global se află la nivelul UE extinsă. Modelul comerțului
bilateral reflectă avantajele comparative ale celor două economii. Rusia este un furnizor important
de produse energetice. Aproximativ 70% din totalul exporturilor rusești către UE sunt legate de
energie. Pe de altă parte, UE reprezintă aproximativ 50% din totalul exporturilor de produse
energetice ale Rusiei. În schimb, exporturile UE către Rusia sunt mai diversificate. Mașinile, cea
mai importantă categorie de produse, reprezintă puțin peste 20% din exporturile UE către Rusia,
urmate de echipamente electronice cu 12%.

26
Comerțul dintre cele două economii a înregistrat o creștere accentuată până în mijlocul anului
2008, când tendința a fost întreruptă de criza economică și de măsurile unilaterale adoptate de
Rusia care au avut un impact negativ asupra comerțului UE -Rusia. Începând cu anul 2010,
comerțul re ciproc și -a reluat creșterea, ajungând la niveluri record în 2012.34
Uniunea Europeană rămâne principalul partener comercial al Federației Ruse.Investițiile
statelor membre ale UE reprezintă pentru moment 42,7% din cifra totală de afaceri din Rusia. În
perioada cuprinsă între anii 2004 și 2012, cifra de afaceri între Rusia și UE a crescut de 2,5 ori și
a atins un nivel record de 338,5 miliarde de euro în 2012. În luna august a aceluiași an, Rusia a
aderat la OMC și, și -a extins în continuare oportunit ățile de relaționare economică cu UE și cu alți
parteneri străini. Cu toate acestea, rămâne în continuare problema legată de implementarea de către
Rusia a angajamentelor OMC care au avut un impact asupra creșterii ulterioare35.
Într-adevăr, comer țul bilateral a început să scadă în 2013 și au urmat același trend descendent
în 2014 pe fondul dificultăților economice din Rusia și al restricțiilor comerciale introduse de
aceasta în ceea ce privește importurile de alimente. Astfel, în 2016, cifra de af aceri a fost de 191,1
miliarde de euro și a scăzut astfel cu 9% față de 2015; exporturile rusești au fost de 118,7, iar
importurile rusești – 72,4 miliarde de euro. Cu toate acestea, de la începutul anului 2017, cifra de
afaceri UE -Rusia a început să se re dreseze rapid, iar în perioada ianuarie -septembrie 2017 a
constituit 172,3 miliarde de euro, ceea ce reprezintă cu 24,8% mai mult față de aceeași perioadă a
anului anterior. Structura comerțului cu bunuri rămâne aproape neschimbată. În anul 2017, materia
primă (în primul rând combustibilii minerali) a reprezentat ponderea majoră a exporturilor rusești
către UE, importurile rusești constituind în principal mașini și echipamente de transport, produse
chimice și produse conexe și diverse bunuri industriale.

2.3. Comerțul cu servicii
Serviciile joacă un rol major în toate economiile moderne: un sector eficient al serviciilor este
considerat crucial pentru comerț și creștere economică și pentru economii dinamice și reziliente.
Serviciile oferă un spriji n vital pentru întreaga economie și, mai precis, pentru industrie, de
exemplu prin finanțe, logistică și comunicații. Creșterea comerțului cu servicii și disponibilitatea
pe scară largă a serviciilor pot stimula creșterea economică prin îmbunătățirea perfo rmanțelor altor
industrii, deoarece serviciile pot furniza contribuții cheie intermediare.

34 ***Uniunea Europeană și Rusia https://eeas.europa.eu/delegations/russia/35939/european -union -and-
russian federation_en
35 *** Relatiile U.E. -Rusia : Com erț https://russiaeu.ru/en/trade

27
2.3.1 Evoluția comerțului cu servicii dintre U.E. și Rusia

Tabel 2 : Evoluția comertului cu servicii între U.E. și Rusia – Prelucrare personală de pe
UNCTADstat
(http://unctadstat.unctad.org/wds/ReportFolders/re portFolders.aspx?sCS_ChosenLang=en )
Tabelul cu numărul 2 ne prezintă evoluția comerțului cu servicii dintre Uniunea Europeană și
Rusia pentru perioada 2009 -2016.
După cum se poate observa primul an inclus în această analiză are și cele mai scăzute valorii,
atât pe partea de import cât și pe cea de export. În anul 2009 valorea importurilor este cu
aproximativ 37,53% mai mare decât cea a exporturilor.Următorul an se înregistrează un progres
în ceea ce privește comercializare de servicii între U.E. și Rusia, creșterea mai mare fiind pe partea
de importuri, valoarea acesteia fiind de 5,5 milioane de dolari, iar la exporturi fiind doar de
aprovimativ 1 milion de dolari.
Trendul continuă să fie unul ascendent timp de 4 ani , în anul 2013 ajungând -se la cele mai
mari valor i înregistrate. În acest an valorile importurilor ajungând să fie de 2.08 ori mai mari față
de anul de referință, primul an inclus în aceasta analiză. Pe partea de exporturi creșterea înregistrată
nu este la fel de ridicată că și în cazul importurilor, dar nici decum nu este neglijabilă, valoarea
acestora fiind de 1,66 ori mai mare decât cea a anului 2009.
Începând cu anul 2014 se poate observa că trendul devine unul descendent pentru cei doi
indicatori analizați, valoarea tranzacțiilor cu servic ii fiind în scădere. Dacă in 2014 și 2015 atât
importurile cât si exporturile sunt în scădere, în anul 2016, ultimul an cuprins în această analiză,

$-
$10,000.00
$20,000.00
$30,000.00
$40,000.00
$50,000.00
$60,000.00
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
Importuri
$27,290.2
$31,796.0
$41,070.0
$47,040.4
$56,831.1
$56,222.7
$40,933.5
$36,398.6
Exporturi
$16,797.5
$17,725.8
$21,369.8
$23,879.2
$27,949.6
$27,174.0
$19,678.6
$19,766.1
Comerțul cu servicii
–
Rusia din U.E

28
doar valoare importurilor este cea care contiuna să scadă, în schimb cea a exporturilor înregistrează
o mic ă ascensiune.
2.3.2 Structura tranzac țiilor cu servicii
Odată cu aderarea la OMC, Rusia a devenit parte la Acordul General privind Comerțul cu Servicii
(GATS) și, prin urmare, și -a asumat angajamente în legătură cu mai multe sectoare (inclusiv
energia, serviciile financiare, telecomunicațiile, serviciile audiovizuale, distribuția și serviciile
profesionale ). Uniunea europeana fiind deja membra a acestui acord, ceea ce insemnă că, comețrul
cu servicii dintre cele două se va baza pe prevederile GATS.
Obiectivul de baza al GATS a fost stabilirea unui cadru general pentru liberalizarea comertului cu
servicii. S -a cerut tarilor sa -si asume angajamente prin care sunt definite conditiile in care se
permite accesul furnizorilor de diverse servicii pe teritoriul propriu. Obiectivul a fost acela de a
asigura aplicarea tratamentului MFN si a tratamentului national, dar au fost permise exceptii de la
aceste principii. Pe perioada dintre finele Rundei Uruguay si pâna la noi negocieri in acest
domeniu, s -a solicitat t arilor membre sa nu ia masuri care sa inrautateasca conditiile de acces
pentru serviciile prestate de straini.
Principalele servici comercializate între cele două sunt:
– servicii de transpot
– servicii de telecomunicatii
– servicii culturale
– prelcrarea de medicamente
2.4.Balanța comercială
Balanța comercială reprezintă diferența dintre valoarea monetară a exporturilor și importurilor
unei națiuni într -o anumită perioadă . Uneori se face o distincție între un echilibru al comerțului
pentru bunur i și unul pentru serviciile. Dacă o țară exportă o valoare mai mare decât importul, are
un excedent comercial sau un sold pozitiv și, invers, dacă o țară importă o valoare mai mare decât
cea exportată, are un deficit comercial sau un sold negativ.
2.4.1 B alanța comercială a tranzacțiilor cu bunuri

Balanța comercială a tranzacțiilor de bunuri

29

-100
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Balanță
comercială -75.5 -53.9 -75.8 -92.7 -91.7 -87.5 -79.2 -62.6 -46.5 -58.9

Tabel 3 – Balanța c omercială a importurilor și exporturilor cu bunuri a Uniuni Europene cu Rusia
– Prelucrare personală de pe Eurostat (http://ec.europa .eu/eurostat/data/database )
Balanța comercială a tranzactiilor cu bunuri dintre Uniunea Europeană și Rusia este una
deficitară pentru U.E., valoarea bunurilor importate din Rusia este ma i ridicată decât a celor
exportate către fosta Uniune Sovietică.
După cum se poate observa și în analiza grafică prezentată în Tabelul 3 pentru anul 2008
valoarea exporturilor Rusești către Uniunea Europeana este cu apoximativ 75.5 miliarde de Eur o
mai mare decât cea a importurilor. În continuare se observă că în urma scăderi valorilor tanzacțiilor
prezentate în Tabelul 1, și valorile balanței comerciale sunt în scădere în anul 2009 După cum
se poate observa deși anul cu cel mai ridicat ni vel al comertului de bunuri dintre Uniunea
Europeană și Rusia este anul 2012 (conform Tabelului 1), cea mai mare valoare a balanței
comercială este atinsă în anul 2011, atunci înregistrandu -se cea mai mare diferența între valoarea
importurilor si exporturi lor de bunuri dintre Uniunea Europeană si Rusia. După anul 2011, valorile
soldului comercial au început să scadă pentru o perioadă de 5 ani.
Cea mai scazută valoarea a balanței comerciale, a fost atinsă în anul 2016 atunci când s -a ajuns
la aprovimati v 46,5 milarde de euro, fiind cu 49,83 % mai mică decât cea din anul 2011, anul de
apogeu. În unimul an inculus în aceasta analiza se poate observa ca trendul a început sa fie iar
ascendent, o dată cu creștera volumului de tranzacții prezentat în tabelul 1 .

2.3.2 Balanța comercială a tranzacților cu servicii

-90
-80
-70
-60
-50
-40
-30
-20
-10
0

30

Tabel 4 : Balanța comercială a serviciilor importate și exportate dintre U.E. și Rusia – Prelucrare
personală de pe UNCTADstat (
http://unctadstat.unctad.org/wds/ReportFolders/reportFolders.aspx?sCS_ChosenLang=en )
Balanța comercial ă a tranzacțiilor de servicii dintre Uniunea Europeană și Rusia este una
deficitară pentru Federația Rusă, ceea ce înseamnă că importă mai multe servicii decât cele pe care
le exportă. Perioada analizată este una de 8 ani, intervalul 2009 -2016, valorile ei fiind variabile.
În primul an inclus în aceasta analiza, se înregistrează și cea mai scazută valoare a balanței
comerciale, urmând ulterior o perioadă de de accendentă a valori acestui parametru. Creșterea
înregistrată în anul 2014 este de aproximat iv 40% față de anul anterior. Ascensiune balanței
comerciale a atins punctul de maxim în anul 2014, în contextul în care în același an a început cea
de-a doua perioadă de descreștere a volumului tranzactiilor .
Ultimul an analizat, este 2016, reprez intă începutul cele de -a doua decăderi a nivelului balanței
comerciale, valoarea din acest an reprezentând doar un procent de 57,24% din volumul maxim
atins în anul 2014.
Din cele prezentate în talelul numarul 4 se obervă ca pe partea de comerț cu ser vicii Uniunea
Europeană are parte de câștiguri consiberabile în urma volumului mare de exporturi către Federația
Rusă.
2.5. Fluxuri de investiții străine directe
Legăturile financiare sunt bine stabilite, deoarece UE reprezintă majoritatea investițiilor străine
totale acumulate în Rusia. Împrumuturile, principala sursă de fluxuri de capital străin către
Federația Rusă, sunt acordate în principal de băncile europene. Dintre băncile raportoare BIS,
acestea dețin aproape 90% din datoria bancară a Federație i. În schimb, investițiile străine directe
ale companiilor din UE sunt încă scăzute, dar în creștere, în special în sectoarele retail, bancar și

2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
Valoare
$10,492.7
$14,070.2
$19,700.2
$23,161.2
$28,881.5
$29,048.7
$21,254.9
$16,632.5
$-
$5,000.00
$10,000.00
$15,000.00
$20,000.00
$25,000.00
$30,000.00
$35,000.00
Balanța comercială a tranzacțiilor cu servicii

31
automobile. Acest lucru indică faptul că întreprinderile europene percep din ce în ce mai mult
Rusia ca pe o pi ață mare pentru bunurile și serviciile UE.
2.5.1. Fluxuri de investiții directe –Investiții realízate în exterior

Tabel 5.Fluxuri de investiții efectuate exprimate în procent din Produsul intern brut – Prelucrare
personală de pe UNCTADstat
(http://unctadstat.unctad.org/wds/ReportFolders/reportFolde rs.aspx?sCS_ChosenLang=en )
În acest grafic sunt reprezentate investițiile realizate de către Uniunea Europeană și Rusia pe
piața externă, ca procente din totalul Pib.
Din cate se poate observa in tabelul cu numarul 5, in primul an al analizei volumul procentul
din Pib invest it de Uniunea Europeană este de 2 ori mai mare față de procentul investit de Federația
Rusa. În cel de -al doilea an se observa că procentul din produsul intern brut pe care Uniunea
Europeană îl alocă investițiilor directe pe piața externă se înjumătățeșt e , cele două ajungând să la
procente aproximativ egale.
În anul 2009 situația initială se inversează, Rusia investind un procent mai mare din PIB ,
comaparativ cu cel investit de Uniune. După cum se observă și în grafic anul cu cea mai mica
inves titie a Rusiei este 2012, fiind și anul in care aceasta a aderat la WTO. În ceea ce privește U.E.
cea mai mica investitie este în anul 2014.
În ultimi 2 ani din perioada analizată investițiile pe piața externă a Rusiei și a Uniuni Europene,
diferenț ele înregistrate procentele din PIB pe care cele două le alocă pieței străine.

3.3
7
2
3.4
2.82
2.7
9
2.3
1
1.3
3.17
3.16
4
2.0
2.1
2
6.84
3.94
2.03
2.69
2.69
2.35
1.89
1.1
3.2
8
2.89
0
1
2
3
4
5
6
7
8
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
Investiții străine directe
–
B
investiții realizate exprimate în % din PI
Rusia
Uniunea Europeană

32
2.5.2 Fluxuri de investiții directe –Investiții primite

Tabel 6: Fluxuri de investiții primite exprimate în procent din PIB – Prelucrare personala de pe
UNCTADstat
(http://unctadstat.unctad.org/wds/ReportFolders/reportFol ders.aspx?sCS_ChosenLang=en )
Tabelul cu numărul 6 ne prezintă procentul din PIB provenit din investiții străine directe petru
perioada 2007 -2016, atât în ceea ce privește Uniunea Europeană, cât și Rusia.
În primul an al acestei analize se înregistrează și cele mai ridicate valori ale investițiilor stăine
atât în Rusia cât și în Uniunea Europeană, valorile fiind de aproximativ 5% din totalul Produsului
intern brut avut în 2007.
Deși în anul precedent valorile au fost destul de apropiate, de poate observa că în anul 2008,
procentul de PIB provenit din investiții a scăzut considerabil, fiind de aproximativ 3 ori mai mic
comparativ cu anul de referință pentru Uniunea Europeană.
Începănd cu anul 2009 , valorile procentuale ajung la aproape jumatate față de cele anului
2007, anul de referință, dar pastrează aproximativ același nivelt timp de 3 ani pentru U.E. și de 2
ani pentru Rusia, în cel de -al treilea valoarea procentului din PIB începînd sa scadă sub două
procente.
Cea mai scazută valoare a investițiilor străine in trate în Rusia se înregistrează în anul 2012,
procentul PIB provenit din acestea fiind de doar 1.38%, totuși cea mai mica valoare se
înregistreaza în cadrul fondurilor străine intrate în U.E. în penultimul an al acestei analize, adică
în 2015 valoarea nu ajunge la nici măcar un procent din PIB.

4.23
4.57
2.27
2.08
1.81
1.39
2.39
1.44
0.89
2.93
4.61
1.6
2.29
2.13
2.37
2.85
1.87
1.38
2.9
7
3.48
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
4
4.5
5
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
Investiții directe străine
–
fluxuri interne exprimate in % din PIB
Rusia
Uniunea Europeana

33
În ultimul an al cerectari, valorile procentuale din PIB ale investișiilor sunt peste media celor
precedente, dar totuși mai reduse decât în primul an.

34
3. Cooperarea energeti că dintre Uniunea Europeană și Rusia
3.1 Inceputul cooperării energetice
Cooperarea în sectorul energetic se numără printre prioritățile -cheie ale relațiilor Rusia -UE.
Rusia este cel mai mare exportator de gaze din lume și concurează cu Arabia S audită și Statele
Unite ca cel mai mare producător și exportator de petrol. UE este consumatorul primar al
resurselor energetice rusești. Părțile își mențin interesul în consolidarea cooperării energetice
reciproc avantajoase, care ar contribui la consolid area securității energetice a ambelor părți,
stabilirea unor reguli corecte pentru funcționarea piețelor energetice și o mai mare predictibilitate
a acestor piețe.36
Cea mai importantă componentă a cooperării Rusia -UE în acest domeniu este crearea
condițiilor pentru furnizarea neîntreruptă de resurse energetice pe piețele UE. În acest scop, a
fost semnat un Memorandum privind un mecanism de avertizare timpurie în 2009 la Summitul
Rusia -UE de la Stockholm, care stabilește modalitățile de lucru comun în prevenirea crizelor și
gestionarea crizelor în domeniul aprovizionării cu energie, cu participarea țărilor de tranzit
(Memorandumul a fost actualizat în februarie 2011). Evident, furnizarea stabilă de resurse
energetice care să satisfacă nivelul cererii poate fi garantată doar cu o infrastructură de transport
adecvată. Pentru a dezvolta o astfel de infrastructură, atât Rusia, cât și UE intenționează să
construiască o serie de noi conducte, inclusiv conducte de gaze, pentru a satisface cererea viitoare
și pentru a asigura o mai bună securitate energetică a Europei.37 Companiile energetice din Rusia
și Europa au o perioadă de mai mulți ani experiența de lucru între ele, inclusiv, în cadrul
implementării strategiei comune proiecte. Companiile europene sunt ju cători cu drepturi depline
în piețele de energie din Rusia. Furnizarea de resurse energetice din Rusia către UE după o scurtă
recesiune, ultimii doi ani continuă să crească.
3.2. Politica energetică a UE și interesele Rusiei
Companiile rusești se confruntă cu restricții în activitățile lor în domeniul energiei europene
piețele și factorii de risc în relațiile cu europenii lor parteneri ca parte a programelor lor. Acest
lucru este evident în sectorul gazelor naturale mai presus de toate.În ultimi i ani, Comisia
Europeană s -a angajat să stabilească o piață europeană comună a energiei pe de o parte și pe de
alta parte sa asigure dezvoltarea nivelului de securitate energetic, mai ales livrările din partea

36 *** Energy cooperation and security https://russi aeu.ru/en/energy -cooperation -and-security (Accesat la data
de 22.05.2018)
37 Idem

35
Rusia, în special cele de gaze naturale, dar și cele de energie , fiind considerate ca amenințare
primară.
Dorința în rândul europenilor de a -și reduce dependența de ruși gaz și tensiunea față de
Gazprom, a apărut după crizele de tranzit din 2006 și 2009, au crescut dramatic cu criza politică
escaladarea în Ucraina, care a condus la adoptarea în 2014 -2015 a unui număr din noile documente
politice ale UE care conțineau clar semnale negative pentru relațiile ruso -UE în sectorul furnizari
de gaze naturale . Dramă suplimentară situația a adus o scădere fără precedent a cererii de gaz – cu
116 miliarde de euro ( o scădere de aproximativ 20%) din 2010 până în 2014, -cu toate acestea,
stiuația s -a redresat în 2015 și 2016. Deși a avut loc această rederesare este evident pentru toți
particip anții la piață că încă există un grad ridicat de incertitudine cu privire la perspectivele
utilizării sale chiar și cu un orizont de planificarea care nu este mai mare de zece ani.38
Ca rezultat, a acestor demersuri relația dintre Rusia și Eur opa în domeniul furinizări gazelor
naturale a suferit destule modificării până în prezent, s -a făcut trecuterea de la un parteneriat
strategic la o cooperare comercială obișnuită, fiind în momentul actual afectată de anumite
dezacorduri politice cu o influ iență majoră. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că nivelul
tranzacțiilor ruso -europeane, pe sectorul gazelor naturale în 2015 a prezentat cele mai bune
rezultate în comparație cu anii precedenți, când cota Rusiei a atins un nivel istoric în 30% din
consumul total de gaze din regiune.
Liberalizarea pieței europene a energiei cu o schimbare profundă asupra abordări anterioare,
a cadrului juridic și practicilelor de reglementare, a împins partea rusă să își schimbe treptat
strategia privin d exporturile. Pe termen lung, aceasta strategie adoptată de U.E. obligă partea rusă
la adaptare, prin eforturi considerabile pentru a putea fuziona cu noul mediu instituțional. Pe fondul
unor acuzații împotriva conducerii Rusiei și Gazprom privind utiliza rea gazelor naturale ca armă
politică deciziile Consiliul European arată, de asemenea, o creștere tot mai evidentă a componentei
politice.
3.3. Măsuri luate de Comisia Europeană
Potrivit experților ruși Comisia Europeană în ultimii ani a ad optat o serie de documente de
reglementare care influiențeaza direct sau indirect relațiilor cu Rusia în domeniul Energetic și
Petrolier

38 *** The EU and Russia agreed on an early warning mechanism in the energy sector http://www.dw.com/ru/ес и-
россия -договорились -о-механизме -раннего -предупреждения -в-энергетике/a -4897498 (Accesat la data de
21.05.2018)

36
În mai 2014, Comisia Europeană a prezentat o nouă strategie europeană pe partea de
securitate energetic ă (Strategia europeană de securitate energetică) în care sunt prezentate diferite
planuri de dezvoltare energetică la nivel European, fiind în strânsă legatură cu analiza
dependenței/independenței energetice a statelor individuale. Acordul dă o importanță deosebită
alimentări cu gazul din Rusia și țările în care astfel de provizii reprezintă mai mult de jumătate din
totalul importurilor de gaze naturale.39
În plus față de măsurile pe termen scurt pentru consolidarea securității energetice (crește re
capacitatea instalațiilor subterane de depozitare a gazelor naturale (UGS), dezvoltarea
infrastructurii, inclusiv fluxul invers, reducerea consumului de energie și trecerea la combustibili
alternativi), noua strategie oferă o serie de măsuri pe termen lung măsuri:
– creșterea eficienței energetice, în special în sectorul construcțiilor și al
construcțiilor industrie, care reprezintă 40 și 25% din totalul european consumul
de energie respectiv;
– creșterea producției de energie în UE (inclusiv energia alte rnativă, extracția
combustibililor fosili și atomul pașnic) și diversificarea țări -furnizori și rute de
livrare;
– dezvoltarea concurenței pe piața internă europeană a energiei și construirea de
interconexiuni pentru redirecționarea fluxurilor în caz de înt rerupere sau altă
necesitate;
– realizarea unei politici energetice unificate, inclusiv informarea Comisiei
Europene, a statelor membre cu privire la acordurile propuse sau încheiate cu terțe
părți capabile să influențeze securitatea energetică a Uniuni Eur opene;
– consolidarea mecanismelor de cooperare și depășirea infrastructurii restricții,
inclusiv coordonarea între țările UE cu privire la utilizarea UGS, dezvoltarea
fluxului invers și reducerea riscurilor regional și european.40
Vulnerabilitatea aprovizionării cu gaze către statele Europei este dezvăluită de publicația
publicată.Rezultatele testelor de stres efectuate de Comisia Europei, cu o întrerupere completă a
livrărilor rusești gazul sau tranzitul acestuia pe teritoriul Ucrainei pentru o per ioadă de la un an la
șase luni. La oprirea tranzitului gazului rusesc prin teritoriu Ucraina Bulgaria, Ungaria, Bosnia și

39 *** The EU and Russia agreed on an early warning mechanism in the energy sector http://www.dw.com/ru/ес и-
россия -договорились -о-механизме -раннего -предупреждения -в-энергетике /a-4897498 (Accesat la data de
21.05.2018)
40 *** Coperarea Eu -Rusia in domeniul energiei http://russiancouncil.ru/papers/Russia -EU-Energy -RIAC –
DGAP Report35ru.pdf (Accesat la data de 21.05.2018)

37
Herțegovina, Macedonia, Serbia, Finlanda iar statele baltice se vor confrunta cu nevoia de a reduce
consumul de gaze cu 20 -60%, Poloni a, România și Grecia – cu 10%. Maxim lunar reducerea ofertei
ar putea fi de 100% pentru Bulgaria, Finlanda, Bosnia și Herțegovina și Macedonia, 73% în
Estonia, 64% în Serbia, 59% în Lituania, 35% în Ungaria, 31% în România și 28% în Polonia
Strategia eur opeană de securitate energetică propusă de Comisia Europeană a fost consolidată
rezultatele testelor de stres, pregătește comunitatea europeană pentru funcționarea economiei sale
în fața riscurilor, inclusiv complet sau o oprire parțială a livrărilor ruseș ti de gaz, oferind
compensații un set extins de măsuri pe termen scurt și pe termen lung.
La data de 25 februarie 2015 Comisia Europeană a publicat un document privind înființarea
Uniunea Europeană a Energiei, care prevede dezvoltarea unui sistem consolidat pozițiile tuturor
țărilor UE în domeniul energiei, inclusiv și relațiile cu țările terțe10. Provocări cheie ale strategiei
să se integreze pe deplin în principiul politicii energetice europene și al UE acoperă următoarele
domenii principale:
– securitatea aprovizionării, ceea ce implică o reducere a dependenței energetice de la țări
care nu sunt membre ale UE, prin utilizarea mai eficientă a propriilor lor resursele
energetice și diversificarea surselor de aprovizionare din exterior;
– dezvoltarea unei piețe interne a energiei cu fluxuri energetice libere, fără bariere tehnice
sau de reglementare, care ar trebui să se asigure în cele din urmănivelul optim al prețurilor,
precum și realizarea pe deplin a potențialuluiîn domeniul energiei regenerabile (SRE);
– Îmbunătățirea eficienței energetice, care ajută la reducerea daunelorimpactul asupra
mediului și necesitatea importurilor de energie;
– Reducerea emisiilor nocive (realizarea unei reduceri de 40% a emisiilor la 2040 până în
1990), revizuirea siste mului european de tranzacționare cotele privind emisiile nocive și
investițiile sporite în domeniul energiei regenerabile;
– cercetare și inovare în domeniul energiei, contribuind la dezvoltarea tehnologică
conducerea în domeniul energiei alternative și red ucerea consumului de energie.41

Strategia pentru crearea Uniunii Energiei este cea mai importantă inițiativă a UE în 2010
sectorul energetic după cel de -al treilea pachet energetic. Aceasta include aspirația CE primesc o
parte semnificativă din puterile suverane ale statelor membre UE pentru punerea în aplicare a
politicii externe a Uniunii în domeniul energiei. În același timp, printre țările pentru dezvoltarea

41 *** Oportunități pentru cooperarea Rusia -UE în sectorul energetic http://russiancouncil.ru/papers/Russia –
EUEnergy -RIAC -DGAP -Report35ru.pdf (Accesat la data de 21.05.2018)

38
cooperării strategice denumite Algeria, Turcia, Azerbaidjan,Turkmenistan, Orientul Mi jlociu,
Africa, Norvegia, SUA și Canada, cu accent pe cooperarea cu Ucraina.
Rusia este menționată în document doar în contextul îmbunătățirii relațiilor și existența
condițiilor favorabile în care este posibilă o revizuire a relațiilor în dome niul energiei cu
deschiderea pieței, concurența loială și beneficii reciproce.
Strategia pentru crearea Uniunii Energiei este cea mai importantă inițiativă a UE în 2010
sectorul energetic după cel de -al treilea pachet energetic. Aceasta include aspirația CE primesc o
parte semnificativă din puterile suverane ale statelor membre UE pentru punerea în aplicare a
politicii externe a Uniunii în domeniul energiei. În același timp, printre țările pentrudezvoltarea
cooperării strategice denumite Algeria, Turcia, Azerbaidjan,Turkmenistan, Orientul Mijlociu,
Africa, Norvegia, SUA și Canada, cu accent pe cooperarea cu Ucraina.
Rusia este menționată în document doar în contextul îmbunătățirii relațiilor și existența
condițiilor favorabile în care este posibilă o revizuire a relațiilor în domeniul energiei cu
deschiderea pieței, concurența loială și beneficii reciproce
3.4.Politica UE în sectorul gazelor naturale
În 2015, un nou terminal pentru gazele naturale lichefiate (GNL) la Klaipeda (L ituania) a
asigurat pentru prima dată diversificarea surselor de gaz în regiunea baltică. În cele din urmă,
izolația sa va elimina interconectorul între Polonia și Lituania, un acord asupra căruia sa realizat.
Se remarcăde asemenea, importanța unei interco nexiuni între Ungaria și Slovacia posibilitatea de
a inversa, împreună cu aceleași capacități ca la granițăcu Ucraina;
Comisia Europeană lucrează în mod activ cu țările membre pentru a elimina reglementările
obstacolele din calea comerțului transf rontalier cu gaze și electricitate și implementarea completă
a prevederilor TIC. Intensificarea inițiativei CE cu privire la structura pieței (inițiativa privind
designul pieței) 16 stabilește cadrul pentru o continuare dezvoltarea procesului de reglementa re
pentru integrarea piețelor de energie;
Comentând planurile companiei de a construi noi rețele care să lege Rusia și Germania pe
fundul Mării Baltice, CE subliniază faptul că al treilea și a patra etapă a Nord Stream42 ,nu va oferi
accesul la o n ouă sursă de gaze, dar va fi doar o altă cale Rusia, în timp ce instalațiile deja existente
sunt utilizate numai pe jumătate. Acest proiect ar trebui să respecte pe deplin standardele europene
legislație, iar Comisia Europeană își rezervă dreptul evaluarea sa.

42 *** Oportunități pentru cooper area Rusia -UE în sectorul energetic http://russiancouncil.ru/papers/Rus sia-EU-
Energy -RIAC -DGAP -Report35ru.pdf (Accesat la data de 21.05.2018)

39
Ca parte a înființării Uniunii Energiei, în februarie 2016, Comisia Europeană a introdus pachet
pentru securitatea aprovizionării cu energie, destinat să asigure includerea Uniunea Europeană în
procesul de tranziție a energiei mondiale la emisii redu se de carbon dezvoltare, precum și creșterea
rezistenței sale la posibile întreruperi în surse de alimentare43.
În februarie 2016, CE a adoptat o nouă versiune a Regulamentului privind siguranța
consumabile 994/20108117 pentru a asigura introducer ea tuturor țărilor membre Mecanisme
relevante ale UE pentru gestionarea factorilor negativi scăderea accentuată sau întreruperile în
livrările de gaz, precum și de factori o creștere bruscă a cererii pentru aceasta. Una dintre
principalele măsuri de realiz are a acestora obiectivele sunt principiile solidarității statelor
învecinate de a fi comune.
Furnizarea de gaze către categoriile protejate de consumatori (gospodării, instituții medicale,
servicii sociale etc.) într -o gravă situație criză. Ace astă abordare reflectă mișcarea de la nivel
național la cel regionalnivel în asigurarea securității aprovizionării.
În plus față de sarcinile deja identificate privind evaluarea riscurilor, pregătirea preventivă
programe și planuri de acțiune în situații de criză, solidaritate .Statele membre ar trebui să ia decizii
pentru a asigura o direcție bidirecțională fluxurile de gaze la fiecare punct transfrontalier care
implică toți interesați de mișcarea de -a lungul acestui coridor de state.În plus, co mpaniile UE de
petrol și gaze trebuie să informeze automat autoritățile naționale de reglementare și structurile
aliate ale tuturor important pentru securitatea condițiilor de furnizare a contractelor cu momentul
încheierii sau schimbării lor.
Este demn de remarcat faptul că versiunea finală a documentului menționează doar
mecanismul achiziționarea în comun de gaz c a o posibilă, dar nu prescrie proceduri specifice
pentru punerea sa în aplicare. Această abordare poate fi considerată un compromis între aspirațiile
unor țări din estul UE de a introduce o astfel de țară mecanismul și poziția altor state și a
participanți lor la piață care iau în considerare non -piață și necompetitivă (Eurogas, EFET, etc.).44
În această privință, poziția celui mai influent jucător european este importantă -Germania,
care subliniază, de asemenea, că acest mecanism este contrar libe ralizarea piețelor gazelor
naturale. În general, guvernul german indică faptul că nivelul de integrare al țărilor ar trebui să fie
diferite ramuri ale economiei. Astfel, o punere în aplicare pe scară largă a unui sistem comun Piața
energiei este necesară, dar când vine vorba de structura energetică a unei singure țări, aceasta

43 *** Reforma Europeană https://www.eriras.ru/files/gazovyy_rynok_es_ -_epokha_reform.pdf (Accesat la da ta
de 21.05.2018)
44 *** Oportunități pentru cooperarea Rusia -UE în sectorul energetic http://russiancouncil.ru/papers/Russia –
EUEnergy -RIAC -DGAP -Report35ru.pdf (Accesat la data de 21.05.2018)

40
trebuie să aibă dreptul la libera alegere, pe baza capacităților reale ale acestora. Pe de altă parte,
încă Germania nu s -a decis care componente ale pieței ar trebui reglementate la nivel central, și
care – la nivel regional (național). Documentele juridice și strategice considerate adoptate de
Comisia Europeană în 2014 -2016, să dezvolte o tendință legislativă pentru crearea de o singură
piață deschisă și competitivă a gazelor, stabi lită de cel de -al treilea pachet energetic.45
Documentele evidențiază o dorință foarte evidentă și perseverentă Europenii maximizează
diversificarea posibilităților de furnizare gaz și căile de circulație.
Acordarea TEP privind acordarea accesului liber al terților la infrastructura de gaze existente, ceea
ce face dificilă punerea în aplicare a unor măsuri majore proiecte cu participare rusă, poartă un
anumit semnal pozitiv. Cerința TEP pentru asigurarea accesului liber al terților la facilități de
infrastructură, care a reprezentat un obstacol serios în relațiile ambele părți, în cele din urmă a
permis țărilor să găsească un compromis. Partea rusă a revizuit modelele tradiționale de
interacțiune cu partenerii și dorința de a se deplasa pe cât posib il de-a lungul lanțului de gaze. Piața
europeană în cadrul strategiei de integrare verticală (care a fost destul de logic în cadrul normelor
de reglementare și de piață anterioare)
3.5.Grupul Gazprom
Din septembrie 2015, Gazprom a introdus în St. Petersburg practica licitației de gaze pentru
consumatorii din UE. În septembrie 2016, al treilea rotundă a acestor licitații. Este imposibil să
excludem în continuare dezvoltarea mecanismelor comerciale pentru vânzarea de gaze ruse pe
termen scurt și pe termen mediu. Astfel de abordări pot constitui baza pentru asigurare capacitatea
de lucru a unor proiecte precum Nord Stream.46
Cerință de bază TEP pentru separarea componentei de rețea în structură companiile petroliere
integrate pe verticală (VINK ) au forțat compania Gazprom abandonează multe din activele sale de
rețea: acțiuni în Baltica companiile Lietuvos Dujos (Lituania), Amber Grid (Lituania), Eesti Gaas
(Estonia), Interconector (Marea Britanie), Gasum (Finlanda). Cele mai semnificative din re stul –
acesta este Gascade Gastransport (Germania, 49,98%), EuroPolgaz (Polonia, 48%), unde partea
rusă deține mai puțin de 50% din acțiuni47.

45 *** Reformele europene privind furinzarea de gaz
https://www.eriras.ru/files/gazovyy_rynok_es_ _epokha_reform.pdf (Accesat la data de 21.05.2018)
46 ***Record gas exports will not help Gazprom to increase its revenue much
https://www.vedomosti.ru/business/articles/20 17/01/10/672284 -eksport -gazpromu -viruchku (Accesat la data de
21.05.2018)
47 *** Oportunități pentru cooperarea Rusia -UE în sectorul energetic http://russiancouncil.ru/papers/Russia –
EUEnergy -RIAC -DGAP -Report35ru.pdf (Accesat la data de 21.05.2018)

41
Grupul Gazprom împreună cu partenerii săi europeni construiesc, exploatează și închiriază
spații de depoz itare a gazelor în Germania,Serbia, Olanda și Republica Cehă. Ca urmare a
vânzărilor de active și a modificărilor aduse abordărilor reglementării componenta de transport în
UE, lanțul tradițional de producție pentru livrarea gazului rusesc a fost rupt, cee a ce a dus la
necesitatea să revizuiască mecanismele de livrare a gazelor către consumatori.
În vederea lungimea traseului, intersecția mai multor limite, precum și noile condiții accesul
la capacitatea de transport al gazelor dacă este imposibil de răscumpărat 100% din capacitatea
necesară, această separare poate provoca așa -numitul "Neconformitatea cu contractul" cu risc
crescut de nepotrivire contracte diferite în funcție de volum, calendar sau alte condiții. În legătură
cu Este important să se țină seama de schimbările din punct de vedere operațional și tehnic Piața
europeană, unde Gazprom este acum predominant expeditorului, păstrând în același timp
responsabilitatea pentru executare termeni contractuali.48
Sub presiunea consumatorilor europeni și în conformitate cu piața compania rusă a revizuit
în mod repetat condițiile pe termen lung atât în ceea ce privește condițiile de preț, cât și în funcție
de formula. Nivelul de stabilire a prețurilor "take -or-pay" volumul e gaz și alți paramet ri.Astfel,
punerea în practică a treia energie Pachetul UE, adoptat în dezvoltarea proceselor de liberalizare
în European piața gazelor naturale, Rusia a creat o serie de provocări -cheie:
• o tendință de piață a crescut pe termen scurt, ceea ce complică în mod semnificativ
planificarea pe termen lung a întregii schimbări de afaceri de gaz și de sistem relațiile stabilite cu
clienții; • dificultate pentru utilizarea „Gazprom“ este deja existente, infrastructura și mai mari
provocări în implementarea de noi pr oiecte la scară largă;
• riscuri ridicate pentru executarea „Gazprom“ obligațiilor contractuale din cauza
contradicții în integrarea lanțului de aprovizionare a rusului gaze în noul concept al pieței europene
a gazelor. Piața europeană a fost pri vită întotdeauna de partea rusă ca o prioritate în sectorul
energetic. Rusia este interesată de durabilitate cererea pentru resursele sale energetice, economice
eficiența companiilor rusești de energie, atragerea investiții, tehnologii avansate și expertiz ă. Din
partea noastra, Rusia încearcă să ofere garanții privind stabilitatea și securitatea aprovizionării,
flexibilitate în stabilirea prețurilor resurselor energetice propuse, tehnologice interacțiunea cu
sistemele energetice europene.49

48 Record gas exports will not help Gazprom to increase its revenue much
https://www.vedomosti.ru/business/articles/2017/01/10/672284 -eksport -gazpromu -viruchku (Accesat la data de
21.05.2018)
49 Record gas exports will not help Gazprom to increase its revenue much
https://www.vedomosti.ru/business/articles/2017/01/10/672284 -eksport -gazpromu -viruchku (Accesat la data de
21.05.2018)

42
Acordurile privind gazul dintre Rusia și Ucraina se încheie, încheiat în 2009, care, potrivit
conducerii Rusiei și Gazprom, Partea rusă nu ar dori să o extindă23. Gazprom se așteaptă dacă nu
este complet eliminat, atunci cel puțin reduceți la volumul minim d e tranzit al gazului rusesc pe
teritoriul Ucrainei.După cum a spus Alexei Miller, directorul executiv al Gazprom, în iunie 2016,
în cazul unei concluzii nou contract, Ucraina, începând cu 2020, va putea conta Tranzitul nu
depășește 10 -15 miliarde de metri cubi de gaze ruse pe an50.
Creșterea neîncrederii reciproce și interpretarea acesteia ca o creștere a riscurilor pentru
Energia rusească și interesele rusești în Europa conduce la faptul că, prin formarea de planuri pe
termen lung pentru dezvo ltarea combustibil și energie, în ultimii ani, din ce în ce mai mult își
evaluează negativ capabilitățile ca țară exportatoare în Europa piața energiei, care a fost văzută
anterior ca o cheie.
3.6.Strategia energetică rusă.
Astfel, în cea mai rece ntă prognoză, pregătită de Centrul Analitic la Guvernul Federației Ruse
în cooperare cu INEI RAS în noiembrie 2016, 25 pentru toți Se așteaptă ca scenariul să reducă
volumul livrărilor de petrol rusești către Europa după 2020, în primul rând, din cauza scă derii
cererii Produsele petroliere și, în consecință, țițeiul. Partea Rusiei din piața europeană a materiilor
prime petroliere va scădea de la 33% în 2015 la 20 -23% în 2040. Pe lângă reducerea cererii pe
piața europeană a petrolului.51
Companiile r usești se vor confrunta cu o competiție brutală lupta cu furnizorii din regiunile
din Orientul Mijlociu, Africa și chiar America de Sud și Centrală, trimițând în mod tradițional
volume mari ulei de pe piața din America de Nord, dar care până în 2040 practi c refuză complet
să importe din alte regiuni. De asemenea, scăderea așteptată livrările de produse petroliere din
Rusia.
Exportul de gaze, realizat atât pe baza termenelor existente pe termen lung contracte și în
cadrul tranzacțiilor spot pot per mite volumele de livrări din Rusia către piața europeană, cu toate
acestea, luând în considerare modul în care situația geopolitică și cererea europeană lentă, contează
la o creștere notabilă a volumelor de export în această direcție în perioada respectivă până în 2040
nu este necesară. 55
Reducerea exporturilor rusești de gaze către Europa.

50 *** Energy market https://www.bloomberg.com/energy (Accesat la 21.05.2018)
51 *** Reforma Energetica https://www.eriras.ru/files/gazovyy_rynok_es_ -_epokha_reform.pdf (Accesat la data
de 21.05.2018)

43
În plus, o scădere accentuată a exporturilor rusești cărbune pe piața europeană.Astfel, în
prezent, Rusia se așteaptă la acest lucru 20 -25 de ani de export al resurselor energetice rusești către
Europa va fi redus semnificativ, și, care nu poate decât să provoace alarmă, aceste pierderi partea
rusă nu va fi capabilă să rezolve fără expansiune forțată exporturile din est sau sud. O platformă
promițătoare pentr u dezvoltarea cooperării în domeniul energiei: formatul UE -ENPP
În ultimii câțiva ani s -au depus eforturi active pentru formarea eurasianului economică
(ЕАТС ). Trebuie remarcat faptul că atunci când creați Experiența Uniunii Europene a fost utilizat ă
în mod activ cu adaptarea la particularități state din fosta URSS. În special a studiat cu atenție
experiența UE în formarea piețelor comune de energie. În special, la elaborarea Concepției pentru
formarea unei puteri electrice comune Experiența creării și reglementării proceselor interne din
piața de energie electrică din UE.52
Țările CEEA au convenit că statele naționale piețele de energie electrică ar trebui să fie
păstrate, dar prin analogie cu piața europeană vor fi organizate centralizate co ordonate comerțul
cu energie electrică. În partea de reglementare a generalului din piața de energie electrică din țara
SEE, spre deosebire de Uniunea Europeană a mers pe calea lor și a refuzat să formeze reglementări
supranaționale organisme, presupunând că rezolvarea apare în cursul funcționării problemele de
piață prin interacțiunea ministerelor naționale,operatorii de sisteme și alte organizații de
infrastructură. Programele de creare a unor piețe comune pentru electricitate, gaze naturale, petrol
și pr oduse petroliere ale CEEA se bazează pe următoarele principii: dezvoltarea concurenței,
furnizarea de prețuri de piață pentru energie resurse, lipsa de tehnică, administrativă și altele
obstacolele în calea comerțului cu resurse energetice, dezvoltarea tra nsportului, infrastructură,
precum și asigurarea nediscriminării condițiile pentru entitățile economice ale statelor membre pe
piețele comune resursele energetice53.
Aprobarea programului de formare a unei puteri electrice comune piața EAGE este pl anificată
înainte de sfârșitul anului 2017, programe privind gazul, petrolul și produsele petroliere înainte de
1 ianuarie 2018.
Dezvoltarea unei concurențe loiale prin echitate accesul la piețele și energia comună bazată
pe o distribuție nediscr iminatorie și transparentă în rândul participanților piețele de capacități libere
(capacități tehnice) ale acestora este un element -cheie în formarea piețelor comune și necesită
adoptarea unor reguli unificate pentru accesul la petrol, gaze și electricitat e infrastructurii, precum

52 *** Raportul anual Gazprom http://www.gazprom.ru/f/posts/91/902567/gazprom -annual -report -2015 -ru.pdf
(Acccesatla data de 21.05.2018)
53 *** Oportunități pentru cooperarea Rusia -UE în sectorul energetic http://russiancouncil.ru/papers/Russia -EU-
Energy -RIAC -DGAP -Report35ru.pdf (Accesat la data de 21.05.2018)

44
și a normelor de comerț reciproc.În conformitate cu Tratatul privind Uniunea, statele membre SEE
se dezvoltă pe termen lung cooperare reciproc avantajoasă în domeniul energiei, comportament
politică energetică coordonată. În acela și timp, Uniunea nu prevede dispoziții privind o politică
externă unică în raport cu țările terțe.Cu toate acestea, în cadrul conceptului aprobat pentru
formarea piețelor comune de petrol și a produselor petroliere din EAGE pentru a promova
securitatea ene rgetică Statele membre și consolidarea pozițiilor lor pe piețele mondiale de petrol
și gaze. 54Părțile au convenit:
– facilitarea implementării unor investiții transfrontaliere major proiecte în sectorul petrolier;
– să promoveze o poziționare mai eficientă a industriei petroliere Statele membre și
utilizarea lanțurilor globale de valoarea de la producția de petrol la prelucrarea și vânzarea
de petrol și produse petroliere,
– creșterea volumului de tranzit al petrolului și al produselor petroliere de la statel e terțe prin
teritoriile statelor membre;
– formarea infrastructurii, financiar -economică și tehnico -tehnologică condiții de creștere a
participării entităților economice
Statele membre în comerțul internațional de petrol și produse petroliere.
Pe piața gazelor naturale, în concepția relevantă, intenția părților să organizeze consultări cu
privire la aspectele legate de transportul și furnizarea de gaze către țări terțe în zonele în care statele
membre concurează sau potențial să concureze între e le.
Conceptul nu prevede crearea unei rețele unificate de petrol pentru export gazoducte. A vorbi
despre crearea sa acum este reprezentată prematur, deoarece formarea de gaz comun, ulei, și
produsele petroliere este îndreptată, în primul rând, s pre satisfacția internă nevoile statelor membre
ale Uniunii în materie de combustibil și energie resurse.
3.7. Rolul CEEA
Astfel, sarcina de a pregăti premisele pentru UE și UE CEEA din sectorul energetic este
relevantă în special în contextul tendinței generale de extindere a cooperării internaționale a CEEA.
Care se pare oportun să se stabilească preliminar contacte sub formă de dialog și consultări. Este
evident că situația actuală nu corespunde intereselor europene țări, nici Rusia. A cest lucru este

54 *** Oportunități pentru cooperarea Rusia -UE în sectorul energetic http://russiancouncil.ru/papers/Russia -EU-
Energy -RIAC -DGAP -Report35ru.pdf (Accesat la data de 21.05.2018)

45
înțeles de reprezentanții comunității de experți și reprezentanți ai afacerilor ambelor părți. 55 Pentru
a rezolva această sarcină dificilă, este necesar să discutăm următoarele acțiuni:
• dezvoltarea durabilă, schimbările climatice și protec ția mediu;
• Îmbunătățirea eficienței energetice, dezvoltarea energiei alternative și regenerabile surse de
energie;
• dezvoltarea de noi tehnologii energetice și de noi materiale;
• instruirea și recalificarea personalului de inginerie și management.
Succesul cooperării în aceste domenii va îmbunătăți atmosfera și pentru a asigura o percepție
pozitivă a problemelor la nivelul reprezentanților organe de stat, afaceri, societate;
Discutați despre compoziția programelor de investiții importante, stra tegice importante,
atractivă pentru întreprinderile rusești și europene și sprijinită de acestea cu autoritățile
guvernamentale și cu societatea garanții reciproce pentru protecția investițiilor părților cooperante.
3.8 "Ordinea energiei" și relațiile Rus ia-UE
În ultimii zece ani, relațiile energetice dintre UE și Rusia au fost supuse la schimbăril
fundamentale care au avut chiar și efecte perturbatoare atât la nivel comercial și economic cât si
pe ramura politică.56
Schimbările majore la aceste relații sunt:
• extinderea UE în 2004 și abordarea sa ulterioară în domeniul energiei și securității energetice, în
relatiile cu Rusia dar și în ploitica vecinătăti comune;
• consolidarea furnizată de gazele Rusia -Ucraina din 2006 și 2009 aprovizionare și tr anzit;
• Politica integrată privind energia și clima 2007 a UE și IPCC, urmat de COP21 și Acordul de la
Paris în 2015;
• "Epoca de abundență" și (re) transformarea pe piața cumpărătorului din 2009;
• Cel de -al treilea pachet privind piața energiei din 2009 și evoluțiile pieței interne.
Această listă de evenimente înainte de criza din ș Ucraina explică de ce relațiile energetice au
devenit mai complicate și supuse unor neînțelegeri și percepții greșite care au condus până în 2014.
În concluzie relațiile UE -Rusia din punct de vedere al cooperări energetice sunt mai puțin
rezistente la șocurile externe.

55 *** Oportunități pentru cooperarea Rusia -UE în sectorul energetic http://russiancouncil.ru/papers/Russia -EU-
Energy -RIAC -DGAP -Report35ru.pdf (Accesat la data de 21.05.2018)

56 Idem

46
Concluzii

În concluzie în urma celor prezentate mai sus existența unei cooperări atât pe plan politic,
dar și pe plan economic într e Rusia și Uniunea Europeană are o importanță vitală având în
vedere că cele două puteri sunt dependente una de cealaltă în anumite domenii.
Pe parcursul celor trei capitole am prezentat bazele formări acordurilor politice și comerciale
dintre cele două puteri împreună cu consecințele adoptări acestora, cadrul initial împreună cu cel
actual, relația dintre importuri și exporturi, și nu în ultimul rând am vorbit despre dependența
Uniuni Europene fața de parteneri ruși în ceea ce priveste distribuție a gazelor naturale . În
primul capitol am ales sa dezbat cadrul politic, apariția primelor documente ce vizează relația de
cooperare dintre Uniunea Europeană și Rusia. După cum se observă și în cele menționate de -am
lungul capitolului principal ul document , cel care pune bază a tot ceea ce însemnă cooperare, este
“Acordul de Parteneriat și Cooperare” care a aparut în anul 1994, și acopera toate planurile de
planurile de colaborare dintre cele două. De -a lungul anilor acesta a mai suferit niste modificări,
mai ales după aderarea Rusiei la OMC atunci când s -a decis adoptarea unei alte strategii cu privire
la ramura comercială.
Pentru o bună funcționare din punct de vedere politic s -au luat destul de multe măsuri și au
fost adoptate mai multe strategii cum ar fi cooperarea de la nivelul Mari Baltice însoțită de aparitia
celor 4 spații comune, monitorizarea mai strictă a îndepliniri mutuale a obligațiilor fiecarei părți
prin înfiintarea de noi organe de analiză . Tot în același capitol, în partea finală am prezentat și una
dintre situațiile conflictuale care a apărut în relaționarea dintre Rusia și Uniunea Europeană, și
anume conflictul din Transnistria, un conflict politic care are la bază dorința de imdependență a
unei regiuni, dar care a junge sa fie un „măr al discordiei” în buna functionare a cooperări
rusoeuropene, nici una din cele două puteri nedorind să cedeze în fața celeilalte.
Capitolul doi al prezentei lucrari este o analiză a relațiilor comerciale bazată pe date
statist ice care au scopul de a arăta modul în care a evoluat parteneriatul dintre Rusia și Uniunea
Europeană. În primul subcapitol este prezentat o scurtă descriere a fiecărui dintre domeniile de
cooperare care stau la baza schimburilor comerciale atunci când ne referim la dialogul economic
ruso-european.
Cea de -a doua parte este cea care conține analiza date statistice care fac referire la tranzactiile
comerciale cu bunuri dintre Uniunea Europeană și Rusia pe un interval de 10 ani, în urma acesteia
am obs ervat faptul că, cuantumul importurilor și exporturilor de bunuri sunt vabile și influiențate
. În continuarea acestui capitol am efectuat acelați tip de analiza și în ceea ce privește comerțul cu
servicii urmărind valoare importurilor și exporturilor pent ru perioada 2009 -2016 . Cel de -al

47
patrulea subcapitol este reprezentat o analiză asupra balanței comerciale a celor doua categorii de
comerț mentionate în subcapitolele anterioare.
În încheierea capitolului al doilea este analiza fluxurilor străin e de investiții , am ales sa fac
analiza atat pe investițiile străine în U.E și Rusia, cât și pe investile celor două pe piața străină
Ultimul capitol al acestei lucrări prezintă analiza cooperari dintre Uniunea Europeană și Rusia pe
partea de energi e și gaze naturale, fiind unul din cele mai dezvoltate și importante sectoare de
colaborare. În acest capitol am urmarit sa analizez cooperarea energetică atât din perspectiva
Rusiei cât și din perspectiva Uniuni Europene.
În prima parte a acestu i ultim capitol am început cu fundamentul juridic al apariției acestei
colaborării economice, care îsi are baza în A.P.C. dar care se reglementează în anul 2009 prin
intermediul unui Memoriandum semnat la summitul de la Stokholm. În continuarea capitolului am
analizat partea politică a cooperări și strategiei energetice, împreună cu principalele interese
urmărite de Rusia. In cadrul acestui domeniu de colaborare au existat destul de multe divergente,
apelând la o serie masuri de solutionare a acestora, una din cele mai binedefinite fiind ideea
înființării unei Uniuni Energetice , initiativă venită din partea Consiliului European.
A treia parte a ultimulul capitol face referire la grupul Gazprom, unul din principali
producători și furnizori de gaze n atruale Rusești, dar cu cea mai mare deschidere către Uniunea
Europeană. Pe partea de final am ales să discut despre strategia Rusiei în ceea ce privește
cooperarea pe partea energetică și pe partea de gaze naturale, având în vedere că se simte
amenințată de o eventuală cooperare a Uniuni Europene cu alte țări furnizoare de produse
petroliere.
Ultimul subcapitol al aceste lucrări este reprezentat de eventuale sugestii și idei care ar trebui
aplicate, pentru că relația dintre Rusia și U.E. să rămână aceeași, colaborarea sa se desfasoare în
cadrul unui acord mutual care să genereze câștiguri bilaterale.

48

Bibliografie

1. Thomas Gomart , E.U. -Russia Toward a way Out of Depression , anul 2007
2. *** Agreement on partnership and cooperation as the legal basis for relations between
Russia and the European Union
http://www.e urasialegal.info/index.php?option=com_content&view=article&id=1903:20
13-03-04-08-31-41&catid%20=195:2013 -02-04-08-49-35&Itemid=1
3. *** APC -ului https://eur –
lex.europa.eu/legal content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:21997A1128(01)&from=RO
4. *** BSEC Organization http://www.bsec -organization.org/Pages/homepage.aspx
5. ***Brief overview of relations https://russiaeu.ru/en/brie f-overview -relations
6. *** Coperarea Eu -Rusia in domeniul energiei http://russiancoun cil.ru/papers/Russia –
EUEnergy -RIAC -DGAP -Report35en,pdf
7. *** Energy cooperation and security https://russiaeu.ru/en/energy -cooperation –
andsecurity
8. *** Energy institutional a nd organisational changes in EU and Russia: Revisiting gas
relations https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S030142151201035X
9. *** Energy market https://www.bloomberg.com/energy
10. *** Institutul european de vecinătate și pa rteneriat https://eur –
lex.europa.eu/legal content/RO/TXT/?uri=LEGISSU M%3Ar17101
11. *** Misiunea OSCE în Moldova https://www.osce.org/ro/moldova
12. ***Protocolul de Kyoto – este unul dintre cele mai importante instrumente juridice
internaționale în lupta împotriva schimbărilor climatice https://eur –
lex.europa.eu/legal content/RO/TXT/?uri=LEGISSUM%3Al28060
13. *** Revista științifică a Universității de Stat din Moldova, 2009, nr.4(24) : Articol –
Conflictul Transnistrian Și Rolul Uniunii Europene și SUA în soluționarea acestuia
http://usm.md/wp -content/uploads/2012/09/st_umanistice/2009/1/Articole.pd f
14. ***Revistă Științifică a Universității de Stat din Moldova, 2013, nr.3 (63) paginile 47 -55
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/j_nr_file/3_63_2013.pdf
15. ***Record gas exports will not help Gazprom to increase its revenue much
https://www.vedomosti.ru/business/articles/2017/01/10/672284 -eksport –
gazpromu viruchku
16. *** Reforma Europeană
https://www.eriras.ru/files/gazovyy_rynok_es_ _epokha_reform.pdf
17. *** Relatiile U.E. -Rusia : Comerț https://russiaeu.ru/en/trade
18. *** Russia joined the WTO http://ec.europa.eu/trade/policy/countries –
andregions/countrie s/russia/
19. *** Sectoral Dialogues https://russiaeu.ru/en/sectoral -dialogues
20. ***Site -ul Uniunui Europene https://europa.eu/european –
union/about eu/countries_ro#tab -0-1

49
21. *** TACIS – Technical Assistance to the Commonwealth of Independent States
http://eur opa.eu/rapid/press -release_MEMO -92-54_en.htm
22. *** Tranzacții http://ec.europa.eu/trade/policy/countries -and-regions/countries/russia/
23. *** The EU and Russia agreed on an early warning mechanism in the energy sector
http://www.dw.com/ru/ес -и-россия -договорились -о-механизме –
раннего предупреждения -в-энергетике/a -4897498
24. ***Uniunea Europeană și Rusia
https://eeas.europa.eu/delegations/russia/35939/european -union -and-russian federation_en