Sistemul nervos face leg ătura dintre organism și mediul înconjur ător controleaz ă și regleaz ă [608231]

ARGUMENT

Sistemul nervos face leg ătura dintre organism și mediul înconjur ător; controleaz ă și regleaz ă
activitatea tuturor țesuturilor și organelor. Sistemul nervos ne controleaz ă activitatea de la o mi șcare
la alt a, totul f ără excep ție; este cea mai complex ă și cea mai important ă rețea de control și distribu ție
a informa țiilor.
Fără sistemul nervos nu exist ă auz și vedere. Nu este durere și bucurie, dar nu sunt nici
mișcari coordonate; ar fi de ne închipuit reglarea unor func ții fiziologice ca digestia sau respira ția
fără să mai vorbim despre importan ța memoriei și a lu ării de decizii, despre sentimente, afectivitate,
gândire și vorbire.
Deteriorarea celulei nervoase poate avea consecin țe grave deoarece celulele distruse nu se
refac niciodat ă.Pentru sus ținerea activit ății SNC este nevoie de mult oxigen și substan țe nutritive,
adică de o bogat ă circula ție sanguin ă.
La baza tulbur ărilor vasculo -cerebrale stau perturbarea în concentra ția de oxigen și
întreruperea circula ției prin anoxie. Astfel se produc grave suferin țe tisulare cu leziuni mari și
deficite motorii. Acestea sunt tranzitorii cand capacitatea de redresare hemodinamic ă a creierului se
poate restabili. Leziunile devin ireversibile atunci c ând aportul celular energetic p entru men ținerea
vieții celulare devine insuficient ă. Alături de tulbur ările de motilitate apar și alte tulbur ări : de
sensibilitate, sfincteriene, trofice, senzoriale.
Factorii determinan ți sunt : HTA, ateroscleroza, traume psiho -afective, st ări de încordare,
conflictuale și de tensiune emo țional ă, oboseal ă fizică, excese alimentare și/sau alcoolice, insola ția,
varia țiile bru ște de temperatur ă și de presiune.
Dorind s ă știu cât mai multe în ceea ce prive ște aceast ă afecțiune am efectuat un studiu de
cercetare intitulat : Inciden ța pacien ților cu AVC în Sec ția de Neurologie a Spitalului ,, Clinic de
urgen ță Sf. Ap. Andrei Gala ți” pe o perioad ă de 10 zile ( 26. 04.2014 – 5.05.2014).
,,Rolul asistentei medicale const ă în a ajuta persoana bolnav ă sau s ănătoasă (sau s ă-l asiste
în ultimile clipe) prin îndeplinirea sarcinilor pe care le -ar fi îndeplinit singur, dac ă ar fi avut for ță,
voință sau cuno ștințele necesare. Persoana bolnavă trebuie s ă își reca știge inde pența “
-Virginia Henderson – Principii fundamentale ale îngrijirii bolnavului .

4
CAPITOLUL I . DATE GENERALE DESPRE AFECȚIUNE
1.1.ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA SISTEMULUI NERVOS
Principalele funcții ale sistemului nervos sunt: integrarea organismului în mediul
înconjurător;coordonarea activității tuturor țesuturilor, organelor și sistemelor care constituie
oragnismul.
Din punct de vedere morfologic și funcțional sistemul nervos este constituit din 2
componente: SN al vieții de relație (SN somatic), care asigură legătura dintre oragnism și mediul
extern, transformă excitațiile în fu ncție de natura și intensitatea stimulilor în senzații, reacții de
apărare sau de adaptare.
SN al vieții vegetative care reglează și coordonează activitatea organelor interne: nutriția,
respirați a, circulația, excreția etc.

Fig.1.1 SISTEMUL NERVOS CENTR AL
SN somatic cuprinde – sistemul nervos central SNC
– sistemul nervos periferic SNP
SNC este alcătuit din măduva spinării și encefalul, format la rândul lui din trunchi cerebral
(bulb rahidian, puntea lui Varolio, mezencefal), cere bel, diencefal (talamus, epitalamus, hipotalamus
și metatalamus) și emisferele cerebrale.
SNP este alcătuit din ganglioni nervoși și nervi (cranieni și spinali).
Sistemul nervos vegetativ cuprinde centrii nervoși situați în SNC, ganglioni și nervi, și are 2
componente: SN simpatic și SN parasimpatic.

5
Neuronul
Definiție: este unitatea structurală și morfofuncțională a sistemului nervos, capabilă de excitabilitate,
conductibilitate și integrare.
Alcătuire:
1. corp celular: a) neurilemă sau membrană plasmatic ă, care este subțire și are structură lipoproteică.
b) neuroplasmă, care conține organe celulare: mitocondrii, ribozomi, lizozomi,
reticuli endoplasmatici, organite specifice ce le întâlnim doar în neuroni.
2. prelungiri neuronal e: a) dendrite – prelungiri ramnificate scurte ce conțin neurofibrile și corpii
Nissl care produc impuls nervos centripet.
b) axonul – este o prelungire unică, lungă (poate atinge 1 m)
– conține 3 teci de la interior la exterior:
teaca de mielină, formată din lipide și proteine și care dă culoarea albă fibrei nervoase ; teaca
Schwan, formată din celule gliale, și care secretă mielina, cu rol trofic și de protecție ;
teaca Henle, formată din substanță fundamentală și fibre conjunctive elastice cu rol în permeabilitate
și rezistență.
Nevroglia, sau celula glială, este al doilea tip de celulă nervosă, cu rol trofic și în fagocitoză.
Clasificarea neuronilor după funcție:
Neuroni senzitivi (receptori): sunt neuroni pseudounipolari din ganglionii spinali ce trimit
impulsuri de la receptorii specifici pentru sensibilitatea exteroceptivă și proprioceptivă (neuroni
somato -senzitivi).
Neuroni motrici sau multipolari: determină c ontracția mușchilor scheletici (prin neuronii
somato -motori) și a musculaturii netede (prin neuronii viscerali -motori).
Neuroni de oscilație sau intercalari: realizează legătura dintre neuronii senzitivi și cei motori.
Sinapsa reprezintă legătura morfofunc țională de continuitate între neuroni, sau dintre neuroni
și alte structuri.
Are 3 componente: presinaptică, fanta sinaptică și postsinaptică.
Sunt 2 tipuri de sinapse:
1. chimice, care transmit impulsul nervos unidirecțional
2. electrice sau joncțiuni gap , care transmit multidirecțional.
Prin intermediul sinapsei neuronale se realizează o rețea de receptare, conducere, stocare și
integrare a informațiilor, în vederea elaborării unor răspunsuri adecvate, reflexe sau voluntare.

6
Acestea sunt transmise prin i ntermediul sinapselor neuroefectoare la mușchi și glande, determinând
reacții de adaptare sau de apărare a organismului la condițiile variabile ale mediului.

Arcul reflex
SN își desfășoară activitatea prin acte reflexe cu centrii nervoși situați în substanța cenușie
din diferite segmente ale nevraxului, pe baza informațiilor transmise prin fibre nervoase, prin
constituția nervilor și din substanța albă a SNC.
Actul reflex este reacția de răspuns a organismului la acțiunea unui stimulent din mediul
extern sau intern asupra unui receptor. Suportul anatomic al actului reflex este arcul reflex, format
din următoarele componente:
 receptor – proprioceptori, exteroceptori ;
 calea aferentă – reprezentată de prelungirile neuronilor din ganglionii spinali sau g anglionii
omologi ai nervului cranian ;
 centrul reflex – reprezentat de neuroni motori medulari din trunchi, cerebel și cortex ;
 calea eferentă – reprezentată de axonii neuronilor motori medulari și de fibrele motorii ale
nervilor cranieni ;
 efectorul – mușch iul.

Fig. 1.2. MADUVA SPINARII

Măduva spinării

7
Configurația externă – măduva spinării se află în canalul medular delimitată superior de
gaura occipitală, inferior se termină la nivelul vertebrei L2, de unde se continuă cu filum terminale
și coada de cal. Este învelită de 3 membrane:
a) la exterior – dura mater. Între dura mater și canalul medular se află spațiul epidural;
inferior se termină cu ligamentul coccigian;
b) median – arahnoida. Între ea și dura mater se află spaț iul subdural;
c) în interior – pia mater. Între ea și arhnoidă se află spațiul subarhnoidian, în care se găsește
lichidul cefalorahidian LCR .
Aspectul măduvei – aceasta prezintă 2 umflături, un cervicală corespunzătoare plexului
brahial, și una lombară cor espunzătoare plexului lombar (L1 -L2…L5 -S1 – rădăcinile nervoase).
Structura măduvei – este formată din substanța cenușie dispusă în centru, având aspectul
literei H, și substanța albă, la periferie, dispusă sub formă de cordoane (funicule).
Substanța cen ușie este formată din corpii neuronilor. Bara transversală a H -ului formează
comisura cenușie, iar porțiunile laterale sunt individualizate în coarne: anterioare, laterale și
posterioare.
Comisura cenușie prezintă în centru canalul ependimar ce conține LCR. Această comisură se
dilată la nivelul trunchiului cerebral formând ventriculul IV, iar la nivelul filumului terminale
formează ventriculul V.
Coarnele anterioare conțin dispozitivul somato -motor și conțin 2 tipuri de neuroni motori:
– neuroni α ce aju ng la mușchiul striat prin palca motorie
– neuroni γ ce ajung la poțiunea periferică (contractilă) a fusului neuro -muscular.
Coarnele posterioare conțin neuroni senzitivi numiți și deutoneuroni ( al II -lea neuron),
protoneuronul ( I neuron) fiind situat î n ganglionii spinali.
Coarnele laterale sunt vizibile în regiunea cervicală inferior (C8), în regiunea toracală (T1 –
T12) și în regiunea lombară superioară (L1 -L2), și conțin neuroni vegetativi simpatici
preganglionari.
Substanța albă conține:
– fascicule ascendente situate periferic (conduc informații senzitive) ;
– fascicule descendente situate profund (conduc inform. motorii) ;
– fascicule de asociație situate cel mai profund .
Funcția de conducere a măduvei spinării are ca substrat anatomic subst anța albă.
1. Căile ascendente sunt căile sensibilității:

8
a) căile sensibilității exetroceptive sunt căi lungi specifice cu proiecție corticală:
A. sensibilitatea tactilă grosieră este condusă prin fasciculul spinotalamic anterior;
receptorii se află în piele și sunt reprezentați de corpusculii Meissner și discurile tactile Merkel.
B. sensibilitatea tactilă fină (epicritică) este condusă prin fasciculele spinobulbare și
utilizează calea cordoanelor posterioare împreună cu calea proprioceptivă kinestezi că; receptorii
sunt reprezentați de corpusculii neurotendinoși ai lui Golgi și corpusculii Ruffini și Paccini.
C. sensibilitatea termică și dureroasă este condusă prin fasciculul spinotalamic lateral;
receptorii sunt în piele și sunt reprezentați de term inații nervoase libere.
b) căile sensibilității proprioceptive sunt căi nespecifice cu proiecție corticală și subcorticală.
c) căile sensibilității interoceptive sunt căi nespecifice, conduse prin fasciculele
spinotalamice alături de sensibili tatea exteroceptivă, și prin substanța reticulată medulară.
2. Căile descendente (ale motricității) – sunt voluntare și involuntare:
a) căile motilității voluntare (piramidale) sunt conduse prin fasciculele piramidale cortico –
spinale direct și încrucișat. Ambele căi pornesc din cortex și ajung la motoneuronii somatici
medulari. Prin axonii acestora influxul nervos se distribuie musculaturii scheletice, determinând
contracții musculare voluntare. Calea sistemului piramidal are doi neuroni:
– un neuron corti cal, central, de comandă. Lezarea lui duce la paralizie spastică cu exagerarea
reflexelor osteotendinoase.
– un neuron inferior, periferic sau de execuție. Este denumit și calea finală. Lezarea lui duce la
paralizie flască și atrofie musculară.
b) calea mo tilității involuntare (extrapiramidale) este automată, condusă prin căile extrapiramidale
cu origine în trunchiul cerebral. Motilitatea automată are rol în menținerea tonusului muscular și a
echilibrului în activitatea reflexă medulară, în coordonarea mișc ărilor și în realizarea unor activități
umane complexe: mersul, scrisul, condusul mașinii, înotul etc.
Nervii spinali conectează măduva spinării cu receptorii și efectorii (somatici și vegetativi). Sunt
în număr de 31 de perechi. În regiunea cervic ală sunt 8 pereche de nervi, în regiunea toracală – 12
perechi, în regiunea lombară – 5 perechi, în regiunea sacrală – 5 perechi, și o pereche în regiunea
coccigiană. Ei prezintă câte 2 rădăcini: – anterioară (ventrală) motorie – posterioară (dorsală)
senzitivă.
Ramurile ventrale ale nervilor spinali au în structura lor fibre motorii și senzitive care se
distribuie la mușchi și pielea membrelor și a peretelui antero -lateral al trunchiului. Ramurile ventrale

9
sunt mai groase decât cel dorsale, și, cu excepția celor din regiunea trunchiului, se anastomozează
formând plexuri.
Plexul cervical este format din ramurile ventrale ale nervilor C1 -C4. Ramurile plexului
cervical se distribuie gâtului. Una din ramurile l ui, nervul frenic cu originea în C3 -C4, inervează
diafragma.
Plexul brahial format din ramurile nervilor C5 -C8 și primul nerv toracal, inervează centura
scapulară și membrul superior.
Ramurile ventrale ale nervilor toracici se numesc intercostali și sunt în număr de 12 –
inervează pielea și mușchii din pereții trunchiului și abdomenului.
Plexul lombar este alcătuit din ramurile ventrale ale nervilor L5, S1, S2, S3 și este destinat
centurii pelviene și membrului inferior.
Plexul rușinos conține fibre din ramura ventrală a nervului S4. El se distribui la viscerele
pelviene, organele genitale externe și la perineu.
Plexul sacro -coccigian format din ramurile ventrale ale nervilor S4 -S5 și ale nervului
coccigian, se distribuie mușchii perineului.
Reflexele s pinale somatice .
Reflexul miotatic constă din contracția bruscă a unui mușchi ca răspuns la întinderea
tendonului său. Este un reflex propriocepti v ce participă la menținerea ton usului muscular, a posturii
generale a corpului împotriva gravitației (reflexu l rotulian, achilian).
Reflexul nociceptiv (reflex de flexie, de retragere) este un reflex de apărare al organismului
și constă din retragerea bruscă a unui membru din fața unui agent nociv (corp fierbinte, înțepătură
etc).
Trunchiul cerebral
Este format din 3 etaje: – bulbul cerebral
– puntea lui Varolio
– mezencefal
Structura trunchiului cerebral
La exterior se află substanța albă, exceptând fața dorsală a mezencefalului unde se află substanța
cenușie formată din 4 coliculi cvadrigemeni. Subst anța cenușie este localizată central. Datorită
încrucișării fibrelor descendente motorii și a celor ascendente senzitive care fragmentează coloanele
de substanță cenu șie, aceasta apare ca fiind formată din nuclei.

10
Nervii cranieni fac parte din SN periferic și sunt în număr de 12 perechi. Nu au 2 rădăcini (față de
cei spinali).
I, II, VIII – nervi senzoriali
III, IV, VI, XI, XII – nervi motori
V, VII, IX, X – nervi micști

I – olfactiv, senzitiv
II – optic, senzitiv
III – oculomotor, motor
IV – trohlear, motor
V – trigemen, mixt
VI – abducens, motor
VII – facial, mixt
VIII – statoacustic (vestibulo -cohlear), senzitiv
IX – glosofaringian, mixt
X – vag, mixt
XI – accesor, motor
XII – hipoglos, motor
Funcțiile motorii ale trunchiului cerebral – activitatea motorie a trunchiului cerebral este reflexă:
1) Menținerea posturii prin – reflexe tonice
– reflexe de redresare
2) Menținerea echilibrului – se datorează acelorași centrii motori responsabili de reglarea tonusului
și a posturii.
Funcțiile trunc hiului cerebral .
1. Prin trunchiul cerebral trec toate căile ce leagă măduva spinării de etajele superiore ale SNC
precum și căi proprii trunchiului ce conectează diferitele sale segmente.
2. La nivelul trunchiului se află nucleii de releu ai căilor ascend ente și descendente, precum și
nucleii de releu cu cerebelul.
Cerebelul
Topografie – ocupă fosa posterioară a creierului, fiind separat de emisferele cerebrale prin cortul
cerebelui, care este o formațiune desprinsă din dura mater. Este situat înapoia trun chiului cerebral,

11
are forma unui fluture, prezentând o porțiune mediană numită vermis, și două porțiuni laterale
voluminoase numite emisferele cerebeloase.
Cerebelul este situat în derivație pe toate căile senzitive și motorii și este în consecință,
infor mat asupra tuturor stimulilor proveniți din mediul extern și/ sau intern. Prin procesele de
integrare a informațiilor primite poate exercita o acțiune coordonatoare asupra activității musculare
inițiate de cortexul cerebral motor. Așa se explică de ce lezi unile cerebeloase dau tulburări de
coordonare.
Cerebelul este legat de bulb, punte și mezencefal prin pedunculii cerebeloși (inferiori,
mijlocii și superiori). Aceștia conțin fibre aferente și eferente. Din punct de vedere onogenetic și al
localizării fun cționale, cerebelul poate fi divizat în 3 lobi:
1. lobul floculonodular – aici se găsește centrul echilibrului vestibular, centrul de orientare și
centrul de menținere a poziției corpului.
2. lobul anterior, numit și paleocerebel sau spinocerebel – const ituie centrul de control al
tonusului de postură al mușchilor extensori antigravitaționali, cu rol de compensare și de opoziție a
forțelor de gravitație.
3. lobul posterior, numit și neocerebel – constituie centrul de control automat al motilității
volunt are și semivoluntare.
Leziunile cerebelului produc o serie de tulburări clinice caracteristice:
Astazia este o tulburare a posturii și echilibrului static al corpului, care nu se poate menține
în picioare fără lărgirea bazei de susținere.
Astenia se caract erizează prin instalarea unei senzații de oboseală musculară la cele mai
ușoare mișcări.
Atonia reprezintă scăderea tonusului muscular.
Tremurătura intențională reprezintă imposibilitatea executării de mișcări voluntare, acestea
efectuându -se sacadat.
Mersul de om beat și tulburări în vorbirea articulată, precum și alte anomalii ale motilității
somatice, însoțesc, de asemenea, leziunile cerebeloase.
După câteva luni de la îndepărtarea cerebelului, gravitatea acestor tulburări se reduce prin
intervenția unor mecanisme compensatorii.
Diencefalul (creier intermediar )
Este așezat deasupra mezencefalului, pe care îl depășește în sens anterior, și sub emisferele
cerebrale.

12
Fața bazală a diencefalului este singura față vizibilă prin simpla răsturnare a encefalului.
Este delimitat anterior de chiasma optică, lateral de tracturile optice și posterior de piciorele
pedunculilor cerebrali.
Fețele laterale sunt acoperite de emisferele cerebrale și vin în raport cu nucleii bazali.
Fața dorsală este acoperită de corpul calos și de fornix.
1. Talamusul
Este format din 2 mase de substanță cenușie de formă ovoidă, situate de o parte și de alta a
ventriculului III. Este un centru senzitiv care din punct de vedere filogenetic cuprinde:
a) paleotalamusul – porțiunea c ea mai veche; primește aferențe de la trunchiul cerebral și
este în legătură cu nucleii anteriori și mediali.
b) arhitalamusul – are în componența sa nucleii de asociație; aceștia sunt în legătură cu
formația reticulată a trunchiului cerebral. În timpul s tării de vigilență SRAA (sistemul reticular
activator ascendent) inhibă activitatea nucleilor nespecifici, iar în somn cortexul se află sub acțiunea
nucleilor nespecifici ai talamusului.
c) neotalamusul – primește aferențe și trimite eferențe de la și spr e scoarța cerebrală.
Leziunile talamusului stâng se răsfrâng asupra funcționalității emisferului stâng și determină
afazia talamică manifestată prin deficiențe ale vorbirii articulate și de interpretare și cunoaștere a
cuvintelor.
Leziunile talamusului dr ept afectează emisferul drept și se caracterizează prin:
dificultăți în perceperea relațiilor spațiale , dezorientare spațială în ceea ce privește stimuli din
jumătatea controlaterală a trunchiului
Leziunile bilaterale ale talamusului implică alterarea fu ncțiilor superioare psihice cu labilitate
emoțională, amnezie, alterarea personalității, mergând până la demență.
2 .Metatalamusul
Este format din 2 corpi geniculați , mediali și laterali, care sunt situați înapoia talamusului.
Corpul geniculat medial re prezintă releul talami c al căii auditive, iar cel geniculat lateral
reprezintă releul talamic al căii vizuale.
3. Epitalamusul
Este situat posterior de ventriculul III și în structura sa intră epifiza, comisura habenulară,
trigonul habenular și nucleul ha benular.
4 .Hipotalamusul

13
Este partea din diencefal conectată la reglarea activității vegetative, viscerale și a funcțiilor
endocrine. În structura hipotalamusului substanța cenușie este dispusă în 4 regiuni: regiunea
supraoptică, tuberală, mamilară și la terală.
5 .Subtalamusul
Este situat în continuarea pedunculului cerebral și înapoia hipotalamusului.
Funcțiile talamusului:
 Funcția de releu – poate controla voluntar intensitatea senzațiilor dureroase.
 Fucnția de asociație – elaborează comenzi voluntare împreună cu scoarța cerebrală.
 Funcția motorie – realizată de ganglionii bazali al neocerebelului și al substanței negre de la
care prim ește aferențe. Prin poziția sa pe traiectul căilor senzitive și motorii, talamusul
participă la integrarea senzitivo -motorie.
 Funcția nespecifică – realizată de nucleii talamici nespecifici, care fac parte din formația
reticulată; astfel talamusul participă la reglarea ritmului somn -veghe și la elaborarea unor
procese afectiv -emoționale.
Funcțiile hipotalamusului:
Numit și creierul vegetativ al organismului nostru, hipotalamusul este organul cu cele mai
multe funcții pe unitate de volum. Astfel, hipotalamusul, care reprezintă mai puțin de 1% din masa
cerebrală:
 este unul din cele mai importante căi eferente ale sistemului li mbic .
 controlează cea mai mare parte a funcțiilor endocrine și vegetative, precum și multe aspecte
ale comportamentului emoțional.
 porțiunea sa anterioară coordonează activitatea SN parasimpatic, iar porțiunea posterioară pe
cea a SN simpatic.
 are rolul de a integra activitatea cardio -vasculară cu cea respiratorie, digestivă, excretorie etc.
 intervine în reglarea metabolismelor intermediare: lipidic, glucidic, protidic, energetic.
 partea anterioară favorizează procesele anabolice, iar partea posterioară pe cele catabolice,
generatoare de energie. Lezarea hipotalamusului produce obezitate sau slăbire exagerată, în
funcție de sediul leziunii.
 reglează activitatea secretorie a glandei hipofize. Prin intermediul hipofizei anterioare,
hipotalamusul coordonează ac tivitatea întregului sistem endocrin al organismului.
 reglează temperatura corpului (37°C).

14
 reglează echilibrul hidric al organismului prin două mecanisme diferite: produce senzația de
sete și controlează excreția renală a apei.
 reglează aportul alimentar, aici găsindu -se centrii foamei și ai sațietății.
 reglează activitatea de reproducere, prin participarea la geneza impulsului sexual, cât și prin
reglarea secreției de hormoni gonadotrop și hipofizari.
 este un centru important al vieții afective alături de sistemul limbic. La acest nivel se
elaborează emoțiile, sentimentele și pasiunile, precum și expresia vegetativă a acestora:
variațiile frecvenței cardiace, a tensiunii arteriale, transpirația, determină apariția reacției de
frică sau de pedeapsă, senzați i de liniște, plăcere sau furie.
 reglează ritmul somn -veghe, participă la reacția de trezire, la creșterea stării de vigilență.
Leziunile hipotalamusului pot produce boala somnului.
 hipotalamusul îndeplinște încă o mulțime de roluri: reglează hematopoieza, crește
capacitatea de luptă antiinfecțioasă etc. Activitatea sa este influențată de scoarța cerebrală,
atât de ariile vegetative, cât și de cel de asociație.
Emisferele cerebrale
Prezintă partea cea mai voluminoasă a SNC. Sunt legate între ele prin comisurile creierului,
și în interior conțin ventriculii laterali I și II. Activitatea mai mare a membrului superior, precum și
localizarea centrului vorbirii (aria 44 Broca) în emisfera stângă determină asimetria de volum,
emisfera stângă fiind mai dezvoltată la dreptaci.
Între cele 2 emisfere se află fisura longitudinală a creierului, în care se găsește coasa
creierului, o dependență a dura mater ce separă cele două emisfere.
Fețele em isferelor cerebrale
a) fața supero -laterală este convexă și pe ea observăm mai multe fisuri sau șanțuri:
 fisura laterală a lui Sylvius ;
 șanțul central Rolando ;
 șanțul occipital transvers ;
 incizura preoccipitală ;
Aceste șanțuri delimitează cei 4 lobi:
o lobul frontal, situat înaintea șanțului central ;
o lobul parietal, situat deasupra fisurii laterale ;
o lobul temporal, situat sub fisura lateral;
o lobul occipital, situat în spatele cutiei craniene ;

15
b) fața medială – deasupra corpului calos se observă șanțul corpul ui calos
c) fața bazală – începe de la fisura laterală a lui Sylvius, care împarte această față în lob orbitar
(situat înaintea fisurii) și lob temporo -occipital.
Structura emisferelor cerebrale:
Ca și la cerebel, scoarța cenușie este dispusă la suprafață, formând scoarța cerebrală și în
profunzime formând nucleii striați (bazali). Substanța albă formează o masă compactă ce înconjoară
ventriculii cerebrali.
Corpii striați reprezintă un nucleu important al sistemului extrapiramidal și sunt reprezentați
de nucleul caudat și nucleul lentiform.
Substanța albă este formată din 3 feluri de fibre: de protecție, comisurale și de asociație.
Localizări corticale
Ariile corticale pot fi clasificate după funcția lor în:
 arii de proiecție aferente – receptoare și senz oriale ;
 arii de proiecție eferente – efectuare și motorii .
1. Ariil e de proiecție aferente sunt: somestezice ; vizuale ; auditivă ; gustativă ; olfactivă; vestibulară .
 Aria primară a sensibilității generale, numită și aria somestezică primară, este localizată în
girul post -central, situat posterior de șanțul Rolando.
 Aria vizuală este localizată în lobul occipital.
 Ariile auditive sunt situate pe fața superioară a girului temporal superior.
 Aria gustativă este situată imediat superior de șanțul lateral Sylvius.
 Aria vestibulară nu are o localizare precisă, însă se consideră a fi localizată în lobul
temporal.
 Aria olfactivă este localizată în cortexul piriform.
2. Ariile de proiecție eferente au rol în inițierea mișcărilor voluntare, în integrarea funcțiilor motorii
și modificarea tonusului muscular.
 Aria somato -motorie primară este localizată anterior de șanțul central Rolando.
 Ariile extrapiramidale ocupă aproape în întregime regiunea cortexului.
Centrul limbajului – emisfera stângă la dreptaci și cea dreaptă la stângaci intervin în limbajul
articulat. Lipsa dominanței unei emisfere duce la bâlbâială.
Centrii scrisului se află în lobul frontal, anterior de aria motorie principală. Lezarea lui
determină agrafia.

16
Zonele de asociație determină activități psiho -motorii și psiho -senzitive prin integrarea
funcțională a ariilor motorii cu cele senzoriale.
Sistemul limbic
Structurile care alcătuiesc acest sistem sunt interpuse între diencefal și neocortex. Are conexiuni cu
sistemul olfactiv, hipotalamus, talamus, epitalamus, și mai puțin cu neocortexul.
Este format din: – calea olfactivă ; substanța perforată an terioară; corpul amigdalian; stria terminală;
aria septală; hipocampul.
1.2. NOȚIUNI GENERALE DESPRE ACCIDENTUL VASCULAR
CEREBRAL HEMORAGIC
1.2.1. DEFINIȚIE
Accidentul vascular cerebral (AVC) – este o boal ă care se caracterizeaz ă prin apari ția unui
deficit neurologic (amor țeli, ame țeli, tulbur ări de vorbire sau vedere), deficit cauzat de afectarea
primar ă sau secundar ă a unui vas cerebral. Accidentul vascular cerebral hemoragic este cauzat de o
sângerare în interiorul creierului (numit ă hemoragie intracereb rală) sau în spa țiul din jurul creierului
(numit ă hemoragie subarahnoidian ă).
CLASIFICARE
Exist ă doua tipuri de AVC: ischemice si hemoragice.
Cele ischemice sunt cele mai frecvente, reprezent ând peste 80% din num ărul de accidente
vasculare.
1.2.2. ETIOLOGIE
Cauzele accidentului vascular cerebral hemoragic .
Accidentul vascular cerebral hemoragic este cauzat de o s ângerare în interiorul creierului
(numit ă hemoragie intracerebral ă) sau în spa țiul din jurul creierului (numit ă hemoragie
subarahnoidian ă). Sângerarea în interiorul creierului poate fi rezultatul unei valori crescute pe un
timp îndelungat a tensiunii arteriale. S ângerarea în spa țiul din jurul creierului poate fi cauzat ă de
ruperea unui anevrism sau de tensiunea arterial ă crescut ă care nu a f ost ținută sub control.
Alte cauze de AVC hemoragic, mai pu țin frecvente, sunt: inflama ția vaselor sangvine, care
poate ap ărea în sifilis sau tuberculoz ă, tulbur ări de coagulabilitate ale s ângelui, precum hemofilia ,
leziuni ale capului sau g âtului care afecteaz ă vasele sangvine din aceste regiuni , iradierea
terapeutic ă pentru cancere ale g âtului sau creierului , angiopatia amiloidic ă cerebral ă (o tulburare
degenerativ ă a vaselor sangvine).

17
Factorii de risc care pot fi controla ți sunt:
 tensiunea arterial ă crescut ă (hipertensiunea) este al doilea factor de risc ca importan ță după
vârstă, diabetul zaharat. Aproximativ un sfert din persoanele cu diabet decedeaz ă prin AVC.
Prezen ța diabetului cre ște de 2 ori riscul de accident vascular cerebral din cauza afect ării
circula ției care apare în aceast ă boală;
 nivelul crescut de colesterol din s ânge poate duce la afec țiuni ale arterelor coronare și la
infarct miocardic, care la r ândul lor determin ă lezarea musculaturii inimii (miocardului), iar
aceast a la rândul ei p oate determina cre șterea riscului de AVC;
 afecțiuni ale arterelor coronare, care pot determina apari ția unui infarct miocardic și a unui
accident vascular cerebral;
 alte afec țiuni ale inimii, precum fibrila ția atrial ă, endocardita, afec țiuni ale valvelor cardiace,
 fumatul, inclusiv fumatul pasiv ;
 lipsa activit ății fizice ;
 obezitatea ;
 folosirea unor medicamente, cum sunt anticoncep ționalele orale ;
 în special la femeile care fumeaz ă sau care au avut pan ă în prezent tulbur ări de coagulare ;
 și anticoagulantele sau corticosteroizii.
Se pare ca la femeile aflate în menopauz ă, terapia de înlocuire hormonal ă are un risc mic de
accident vascular cerebral .
 consumul crescu t de alcool. Persoanele care consum ă excesiv alcool, în special cele care au
intoxicatii acute cu alcool, au un risc mare de AVC. Beția alcoolic ă se define ște prin
consumul a mai mult de 5 pahare de alcool într-o perioad ă scurt ă de timp .
 folosirea de cocain ă sau de alte droguri ilegale.
Factorii de risc care nu pot fi modifica ți sunt:
– vârsta. Riscul de accident vascular cerebral cre ște cu v ârsta. Riscul se dubleaz ă cu fiecare decad ă
după 55 ani. Cel pu țin 66 de procente din toate persoanele cu AVC au vârsta de 65 de ani sau mai
mult.
– rasa. Americanii negri si hispanici au un risc mai mare dec ât persoanele de alte rase. În compara ție
cu albii, americanii negri tineri, at ât femeile c ât și barba ții, au un risc de 2
– 3 ori mai mare de a face un AVC ischemic și de a deceda din aceast ă cauză

18
– sexul . Accidentul vascular cerebral es te mai frecvent la b ărbați dec ât la femei p ână la vârsta de 75
ani, dar dup ă aceast ă vârstă femeile sunt mai afectate. La toate v ârstele, mai multe femei dec ât
bărbați decedeaz ă din cauza unui AVC,
– istoricul familial . Riscul de AVC este mai mare dac ă un p ărinte, un frate sau o sor ă a avut un
accident vascular cerebral sau un accident ischemic tranzitor,
– prezen ța în trecut a unui accident vascular cerebral sau a unui accident ischemic tranzitor.
1.2.3. FIZIOPATOGENIE
Se disting dou ă mari grupe în cazurile de hemoragie cerebral ă: hemoragiile
intraparenchimatoase și hemoragiile meningiene. În cazul hemora giei intraparenchimatoase, s ângele
se revars ă în parenchimul cerebral fie în urma unei rupturi vasculare, fie prin eritrodiapedez ă. În
cazul hemorag iei meningiene, s ângele se scurge în meninge ( înveli șul care înconjoar ă creierul).
a) Hemoragiile intraparenchimatoase
Factorii de risc:
 Vârsta – inciden ța maxim ă fiind între 50 -70 de ani ;
 Sexul – frecven ța mai mare la b ărbați;
 Ereditatea – este legat ă de predispozi ția ereditar ă la HTA ;
 Obezitatea – relația dintre supra încarcarea ponderală și HIP este evident ă;
 Diabetul – este important datorit ă deterior ărilor peretelui vascular ;
 Toxicele – importante sunt alcoolul și tutunul ;
 Factori de mediu – se pare ca apa prea bogat mineralizat ă predispune la producerea precoce a
HIP;
 Anotimpul – frigul și varia țiile barometrice din timpul iernii reprezintă un factor de risc real ;
 Sedentarismul – are un rol nefast .
Factorii determinanți:
 Hipertensiunea arterial ă – este factorul cel mai important, ea fiind prezent ă la peste 75% din
bolnavii cu HIP ;
 Anevrismele arteriale ;
 Ateroscleroza cerebral ă – particip ă direct la apariția HIP prin favorizarea eritrodiapedezei la
bolnavii cu HTA ;
 Bolile ale sângelui – leucemia, trombocitopenia de diferite naturi, hemofilia, diatezele
hemoragice, discrazia sanguină ;
 Arteriopatiile – trombangeita obliterant ă, arterite de diferite nature;

19
 Alți factori etiologici rari – unele substan țe toxice sau medicamentoase, eclampsia,
traumatism e, malforma ții vasculare, tumori .
Factorii declanșatori : efortul fizic, traume afective, emo ții intense, st ări conflictuale, insola ții,
excese alimentare și alcoolice .
b) Hemoragiile meningiene
Hemoragia meningiană rezultă în urma unei rupturi spontane a unui anevrism arterial (o mica
zonă de dilatare a unei artere) sau a unui traumatism cranian. S ângele se scurge între foi țele
meningelor. Semnele și simptomele unei hemoragii meningiene sunt: b olnavul acuz ă brusc dureri
insuportabile de cap, vomit ă în jetu ri, nu suport ă lumina sau lesin ă incon știent, nu poate vorbi,
deficit motor pe o singur ă parte sau paralizie facial ă. Durata de dezvoltare a acestor semne și
simptome poate varia de la c âteva minute la c âteva ore.
În accidentul vascular cerebral hemoragic este o s ângerare în creier. Dupa aproximativ 4
minute f ără sânge și oxigen, celulele creierului devin afectate și pot muri.
Accidentul vascular cerebral este cea mai frecvent ă cauză de dezabilitate fizic ă datorat ă unei
afecțiuni ale sistemului nervos. La persoanele care supravie țuiesc dup ă un AVC, jumatate din ei vor
mai prezenta un deficit încă 6 luni dup ă aceea.
Vindecarea depinde de localizarea și de extinderea leziunii din creier cauzat ă de AVC și de
capacitatea altor regiuni s ănătoase din creier de a prelua func ționarea regiunii afectate. În general, cu
cât este mai mic ă lezarea țesuturilor cerebrale, cu at ât este mai mica și dizabilitatea rezultat ă și cu
atât este mai mare șansa unei vindec ări cât mai complete.
Cea mai mare șansă de recuperare a abilit ăților este în timpul primelor luni de dup ă un
accident vascular cerebral. Recuperarea anumitor abilit ăți, precum vorbirea, se face lent, dac ă se
face. Aproximativ jum ătate din toate persoanele care fac un accident vascular cerebral vor avea o
perioad ă îndelungat ă de timp unele dificult ăți în vorbire, în în țelegere și în luarea deciziilor. De
asemenea ei pot avea tulbur ări ale comportamentului, care le afecteaz ă relațiile cu membrii familiei
sau cu prietenii.
Complica țiile pe termen l ung ale unui accident vascular cerebral, cum ar fi depresia și
pneumonia, se pot dezvolta imediat sau dup ă o perioad ă de câteva luni p ână la câțiva ani după AVC.
Unele complica ții pe termen lung pot fi prevenite cu tratament adecvat la domiciliu și prin
monitorizare de c ătre un medic.

20
1.2.4. SEMIOLOGIE ȘI SIMPTOMATOLOGIE
Prezența de simptome ale accidentului vascular cerebral impune un consult medical de
urgen ță. Simptomele generale ale accidentului vascular cerebral includ debutul brusc al:
 stării de amo rțeală, slăbiciune sau paralizie a fe ței, bra țului sau piciorului, de obicei pe o
parte a corpului;
 tulbur ări de vedere la un ochi sau la ambii, precum vedere neclar ă, încețoșată, cu pete,
vedere dubl ă sau pierderea vederii,
 confuzie, tulbur ări de vorbire sau de înțelegere a cuvintelor celorlal ți;
 tulbur ări de mers, ame țeală, pierderea echilibrului sau a coordon ării;
 dureri de cap severe;
 simptomele datorate accidentului vascular cerebral ischemic difer ă de cele ale celui
hemoragic. Simptomele depind de asemenea de localizarea cheagului sangvin sau a
hemoragiei și de extinderea regiunii afectate ,
 simptomele unui AVC hemoragic (cauzat de o s ângerare în creier) pot fi similare celor
produse de AVC ischemic, dar se deosebesc prin simptom e legate de tensiunea crescut ă în
creier, cum ar fi dureri de cap severe, greturi si varsaturi, " înțepenirea" g âtului, ame țeli,
convulsii, iritabilitate, confuzie și posibil incon știentă,
 simptomele unui AVC pot progresa în curs de c âteva minute, ore sau zile, adesea în mod
treptat. De exemplu, sl ăbiciunea usoar ă poate evolua spre o incapacitate de a mi șca bra țul și
piciorul de pe o parte a corpului.
În cazul în care accidentul vascular cerebral este provocat de un cheag de s ânge mare
(ischemic), simptomele apar brusc, în decurs de c âteva secunde.
În cazul în care o arter ă care este îngustat ă deja de ateroscleroz ă este blocat ă, de obicei
simptomele se dezvolt ă gradat, în curs de c âteva minute sau ore, sau mai rar, în câteva zile.
Dacă în cursul timpului apar mai multe accidente vasculare cerebrale de mici dimensiuni,
persoana respectiv ă poate prezenta o modificare treptat ă a gândirii, comportamentului, echilibrului
sau a mi șcării (demen ța multi -infarct).
Nu sunt întotdeauna u șor de recun oscut simptomele unui AVC mic. Ele pot fi atribuite greșit
vârstei mai înaintate sau pot fi confundate cu simptomele provocate de alte afec țiuni și care pot fi
asemanatoare.
În plus fa ță de dizabilita țile fizice mai evidente care pot aparea dupa un AVC, mai pot
aparea:

21
– modific ări în rapiditatea cu care sunt f ăcute activit ățile,
– modific ări ale judec ății, rațiunii,
– modific ări ale emo țiilor,
– modific ări ale percep țiilor (capacitatea de a aprecia distan ța, m ărimea, pozi ția, ritmul
mișcărilor, forma, și relația dintre p ărțile componente ale unui întreg) ,
– tulbur ări de memorie,
– probleme datorate neglij ării părții afectate a corpului.
De aceea se recomand ă ca aceste probleme s ă fie discutate cu un medic.
Doctorul (de preferat un medic psihiatru) va oferi suportul necesar și poate oferi sugestii
pentru ameliorarea acestor probleme.
1.2.5. INVESTIGATII PARACLINICE
A. Examinarea fundului de ochi: este utilă la bolnavii cerebro -vasculari pentru c ă oferă
indire ct informații asupra stării arterelor mici și a arteriolelor cerebrale și mai puțin asupra stării
arterelor cerebrale mari.
B. Electroencefalografia (EEG) : are valoare deoarece poate contribui la certificarea
diagnosticului de accident vascular cerebral, p oate aduce clarificări privitoare la patogenia și
topografia A.V.C. -ului, după cum poate da informații privitoare la stadiul evolutiv și asupra
prognosticului.
C. Examenul Ultrasonic Doppler : aceast ă metod ă permite aprecierea vitezei sângelui în
funcție d e modificarea frecvenței ultrasunetului reflectat, între acești doi parametri existând o direct ă
proporționalitate. Metoda este neinvazivă și aplicabilă la nivelul vaselor extracraniene. Curbele de
viteză sunt diferite în marile artere, în primul rând dato rită rezistenței circulatorii diferite. În artera
carotidă internă și în arter a vertebrală există o rezistență relativ mică, astfel încât irigarea creierului
este apreciată și în timpul sistolei.
D. Efectuarea puncției rahidiene : Este recomandabil să se facă în toate accidentele vasculare
cerebrale, pentru c ă prezen ța hematiilor ratatinate certifică un accident hemoragic (hemoragie
subarahnoidiană, hemoragie cerebro -meningee, infarct hemoragic), chiar dac ă absen ța hematiilor nu
exclude o hemoragie intrapa renchimatoasă cu certitudine. În cazul pătrunderii masive a sângelui în
spațiul subarahnoidian, cum se întâmplă în hemoragia subarahnoidiană și în cea cerebromeningee, în
primele ore după A.V.C se găsesc în spaț iul subarahnoidian eritrocite de aspect norma l și leucocite
izolate, în conformitate cu tabloul sanguin. În aceast ă etapă inițială există o creștere crespunzătoare
a albuminorahiei. După 24 -48 de ore apare o reacție inflamatorie a meningelui, cu o creștere foarte

22
însemnată a granulocitelor, precum și a monocitelor, care dobândesc caracter de
macrofage(eritrofage).
Eritrocitele încep să -și piardă progresiv conturul în primele ore, proces care se accentuează
rapid după 1 -2 zile. Creșterea numărului de eritrofage este progresivă până în ziua a 5 -7-a de la
sângerare, după care începe regresia acestora, concomitent descrescând și albuminorahia, precum și
aspect xantocromic al L.C.R -ului. Aproximativ în ziua a -7 -a apar hematomacrofage, care
înglobează hemosiderina. Numărul hematomacrofagelor crește în urm ătoarele zile și pot fi
evidențiate chiar și după 2 -3 săptămâni, timp în care ceilalți parametri ai L.C.R -ului s -au normalizat.
E. Tomografia computerizata (CT): Permite diferențierea unui infarct cerebral care se
prezintă ca o zonă hipodensă în comparație cu hemoragia cerebral ă care apare hiperdensă. Infarctul
cerebral este cel mai devreme vizibil 3 -48 ore. În faza acută a infarctului, zona hipodensă nu este
bine delimitată. În general, după, o săptămână, zona infartizată devine mai mică și mai bine
delimi tată prin retrocedarea edemului cerebral.
În faza acută hiperdensă (hemoragie) este deseori înconjurată de o zonă hipodensă circulară
(edemul cerebral). Ulterior, edemul dispare, iar în decursul săptămânilor densitatea focarului
diminuă progresiv, ajungând u-se în cele din urmă, după 6 săptămâni, la o densitate sugestivă pentru
lipsa de țesut cerebral (densitate identica cu cea a L.C.R), sângele nemaifiind detectabil. Uneori
aceasta zonă cerebrală distrusă este foarte mică, comparativ cu tabloul clinic și C. T. inițial, ceea ce
explic ă evoluția clinic ă surprinzător de bun ă a bolnavului. Tomografia computerizată a modificat
substanțial concepția privitoare la diagnosticul inundației ventricular. Considerată anterior cu
prognostic fatal, C.T. a demonstrat, pe de o parte, c ă inundațiile ventriculare sunt mai frecvente
decât se credea și c ă aproximativ 35% dintre bolnavii cu inundație ventriculară trăiesc.
F. Electrocardiograma : Este obligatorie la toți bolnavii internați de urgență cu accidente
vasculare cerebrale, pentru aprecierea gravit ății cardiopatiei ischemice, precizarea tipului de
tulburări de ritm, nu arareori depistându -se un infarct miocardic. În numeroase situații este necesar
să se efectueze ecocardiografia, când există suspiciunea de colaps d e valvă mitrală sau, mai rar de
mixom cardiac.
G. Explorări neinvazive ale rinichiului: examenul sedimentului urinar, creatininei și
principalilor ioni în sânge și urina poate orienta spre diagnosticul de glomerulonefrită cronică,
pielonefrită sau nefroan gioscleroză și poate da informații asupra gradului de alterare a funcției
renale .

23
H. Examinarea radiografică pulmonara : este obligatorie la bolnavii febrili și dispneici,
confirmând adeseori supoziția de congestie pulmonară sau de bronhopneumonie.
I. Explo rările hematologice : Sunt utile pentru precizarea etiologiei unor accidente vasculo –
cerebrale, permițând diagnosticarea leucemiilor, anemiilor, a purpurelor, hemofiliilor, lupusului
eritematos, periarteritei nodoase. Uneori sunt necesare investigații imuno logice, virusologice și
bacteriologice mai complexe, diverse investigații endoscopice, investigații biochimice mai puțin
uzuale, nu numai pentru stabilirea unui anumit diagnostic etiopatogenic, ci și pentru excluderea cu
certitudine a unor afecțiuni ce ar putea imita simptomatologia accidentului vascular cerebral.

1.2.6. DIAGNOSTIC
Diagnosticul se pune pe baza semnelor clinice și a datelor de laborator.
Examenul clinic trebuie sa se fac ă amănunțit, cu cercetarea tuturor aparatelor și sistemelor,
efectuar ea unui examen neurologic complet și asculta ția arterelor carotide.
Se efectueaz ă urmatoarele teste de laborator: sumarul de urin ă, ureea și creatinina sangvin ă și
urinar ă, glicemia, VSH, teste de coagulare, VDRL, func ția tiroidian ă, ECG pentru determinare a
eventualelor aritmii care pot fi surse de trombi, punc ție lombar ă pentru decelarea infec țiilor sau
hemoragiei subarahnoidiene (trebuie evitat ă la cei cu hipertensiune intracranian ă – risc de moarte
subita prin angajarea amigdalelor cerebeloase prin gaura occipital ă).
Investigațiile paraclinice :
 LDH – valori crescute (300 -400 UI), valori normale 50 -240 UI;
 Creatinfosfokinaza – valori crescute 250 -300 UI, valori normale 5 -200UI ;
Cel mai important examen este efectuarea unei CT sau IRM care arat ă cu acurate țe aria de
infarct și eventuala hemoragie intracerebral ă, mai ales c ă în ultimul timp s -au făcut mari progrese
tehnologice în domeniul imagisticii.
În cazul bolii aterotrombotice a arterei carotide interne, imagistica cerebral ă rămane
explorarea cea mai importanta, mai ales dac ă pacientul vine în urgen ță.
Tomografia computerizat ă (CT) este ideal ă în detectarea hemoragiilor intracraniene, dar și a
neoplasmelor, abceselor, însă este mai pu țin sensibil ă în localizarea infarctelor. Se poate totu și folosi
CT cu substan ță de contrast dac ă nu este disponibil ă o IRM. Imagistica prin rezonan ță magnetic ă
(IRM) este foarte util ă în detectarea cu acurate țe a infarctelor cerebrale, chiar și pe cele din
profunzimea substan ței albe sau din fosa posterioar ă. Alte metode imagistice sunt explorarea
fluxului sangvin cu xenon și tomografia cu emisie de pozitroni, ultrasonografia.

24
Evaluarea de baz ă a sistemului vascular cerebral este reprezentat ă de angiografia cerebral ă
cu substant ă de contrast. Aceast ă metod ă poate identifica cu precizie localizarea trombilor, leziunile
ulcerative, stenozele sau malforma țiile arteriovenoase sau spasmul arterial. Complicatiile metodei
(ce apar la 0.5 -3% din pacien ți) sunt: reac țiile alergice la substan ța de contrast, AVC, insuficien ța
renal ă. O variant ă a angiografiei clasice este angiografia cu rezonan ță magnetic ă, tehnica
neinvaziv ă, folosit ă mai ales pentru identificarea leziunilor pe carotida extracranian ă.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
– simptomele AVC ischemic (cauzat de un cheag ce a blocat un vas sangvin) apar de obicei în
jumatatea corpului de partea opus ă zonei din creier în care este cheagul. De exemplu, un AVC în
partea dreapt ă a creierului dă simptome în partea stang ă a corpului.
1. Criza migrenoas ă
2. Infec ții sistemice cu afectare meningeal ă
3. Meningita,encefalita acuta
4. Encefalopatia HTA
5. AVCI
6. Arterite cervicale
7 . EVOLUȚIE. COMPLICATII
1. Spasmul arterial: – 30 % cazuri
– cauze : eliberarea de substan țe vasospastice (serotonin ă, triptofan, prostaglandine) prin
dezintegrarea extravascular ă a hematiilor în spa țiu subarahnoidian, din ziua 2 -3, pan â în ziua 12.
– poate apare oriunde
– este urmat de proliferare endotelial ă ce men ține un calibru mic șorat al vaselor – ischemie, infarcte
multiple, edem cerebral -> deces.
2. Res ângerarea: masiv ă în primele 24 ore, cu risc cumulativ p ână la 20 % în urmatoarele 14 zile.
Aceste cazuri au un risc de deces de p ână la 60 %.
3. Hematomul intracerebral: apar semne de localizare.
4. Hematomul subdural: apar semne de localizare.
5. Hidrocefalia acuta: prin ocluzia spa țiului subarahnoidian determinat ă de hematiile dezintegrate și
de răspunsul inflamator. Apare la peste 50 % din cazuri în primele 30 de zile.
6. Secre ția inadecvat ă de ADH: urmat ă de hiponatremie, apare tot datorit ă prezen ței produ șilor de
rezorb ție a s ângelui.

25
7. Infec ții pulmonare,urinare
8. Tulbur ări hidroelectrolitice
1.2.7. PROGNOSTIC
Prognosticul hemoragiei cerebrale este dezastruos, atât prin mortalitatea ridicată, cât și prin
sechelele grave la cazurile care supraviețuiesc. Mortalitatea este estimată la 60 -80% din cazuri; din
ansamblu cazurilor letale 65% mor în primele trei zile, 90 % în prima săptămână, iar restul pana la 4
săptămâni. În hemoragia supraacută, mortalitatea este de 100% în primele ore, maximum în primele
3 zile prin fenomene de suferință a trunchiului cerebral, consecutiv edemului mare emisferic. În
hemoragiile acute ș i subacute rata de mortalitate este mai redusă. Gravitatea prognosticului este dat ă
de următoarele elemente: etatea înaintată, hipertensiunea arterial ă malignă, debutul brutal, com ă
profundă, hipertermia înaltă, ictusurile repetate, precocitatea escarelor, paroxismele convulsive care
însoțesc ictusul, hemoragiile retiniene, LCR intens sanguinolent, apariția infecțiilor (în special
bronhopulmonare și urinare).
Cazurile de hemoragie cerebral ă care supraviețuiesc rămân cu grave sechele, recuperarea
funcțională este mult redus ă, iar o parte dintre hemiplegici au și afazie. Prognosticul îndepărtat este
similar căci dintre supraviețuitori mulți prezintă recidive letale.
1.2.8. TRATAMENT ȘI ÎNGRIJIRI SPECIFICE
Tratamentul ini țial al unui accident vascular cerebral este diferit, depinde de cauz ă – dacă a
fost provocat de un cheag sanguin (ischemic) sau de o sangerare î n creier (hemoragic). Înainte de
încep erea tratamentului, se recomand ă efectuarea unei tomografii computerizate (TC) craniene sau,
dacă este posibil, o rezonan ță magnetic ă nuclear ă (RMN) pentru a se vedea tipul de AVC. Alte teste
pot fi efectuate în continuare pentru a se determina localizarea cheagului sau a hemoragiei și pentru
evaluarea extinderii leziunii creierului. În timp ce se det ermin ă opțiunile de tratament, se vor
monitoriza cu aten ție tensiunea arterial ă și capacitatea respiratorie și poate fi necesar ă administrarea
de oxigen.
Tratamentul initial este centrat pe restabilirea circula ției sanguine pe controlarea hemoragiei
(în AV C hemoragic). Ca și în cazul infarctului miocardic, lezarea permanent ă datorat ă unui accident
vascular cerebral se dezvolt ă adesea în primele c âteva ore. Cu c ât se administreaz ă mai repede un
tratament, cu at ât lezarea este mai mic ă.
De regula nu se recomand ă interventii chirurgicale pentru controlarea s ângerării ușoare sau
moderate. Totu și, dac ă a avut loc o s ângerare în cantitate mare și dac ă starea general ă a persoanei se

26
înrăutațeste rapid, poate fi nevoie de o opera ție cu scopul îndep ărtării sângelui care s -a acumulat în
creier și a sc ăderii presiunii intracraniene.
În cazul în care s ângerarea se datoreaz ă rupturii unui anevrism, se face o interven ție
chirurgical ă pentru a se repara anevrismul.
Repararea poate include folosirea unui clip de metal pentru clamparea anevrismului, cu
scopul prevenirii unei noi res ângerări, embolizarea endovascular ă.
Decizia de efectuare sau nu a acestor interven ții chirurgicale depinde de localizarea
anevrismului și de starea general ă a persoanei respective dup ă accidentul vascular cerebral.
Tratament de întreținere
După ce s-a administrat tratamentul de urgen ță și dup ă ce starea general ă a pacientului s -a
stabili zat, tratamentul are ca scop recuperarea și prevenirea apari ției unui alt accident vascular
cerebral. Este important ă controlarea factorilor de risc pentru AVC precum tensiunea arterial ă
crescut ă, fibrila ția atrial ă, nivelul crescut al colesterolului sau d iabetul. Se poate recomanda
administrarea de aspirin ă sau alt medicament antiagregant plachetar.
Poate fi nevoie de asemenea de medicamente precum statine, pentru sc ăderea colesterolului
sau de medicamente pentru controlarea tensiunii arteriale. De asemene a se poate recomanda o
endarterectomie chirurgical ă carotidian ă cu scopul îndep ărtării pl ăcii de aterom formate în arterele
carotidiene.
O procedur ă relativ nou ă care const ă în montarea de stenturi în artera carotid ă este o alt ă
opțiune pentru persoanele care au un risc crescut de AVC. Aceast ă procedur ă seam ănă mult cu
angioplastia, care este folosit ă frecvent pentru deschiderea arterelor inimii (coronarele) care sunt
blocate. În timpul acestei proceduri, un chirurg de chirurgie vascular ă insera un tub de metal numit
"stent în interiorul arterei carotide, cu scopul cresterii fluxului sanguin în ariile blocate de placa de
aterom. Chirurgul poate folosi un stent în asociere cu medicamente, pentru a preveni blocarea
ulterioar ă a carotidei. Modificarea stilului de viat ă poate fi de asemenea o parte important ă
tratamentului de întretinere, avand ca scop reducerea riscului de apari ție a unui nou accident
vascular cerebral.
Este important ă efectuarea de exercitii fizice at ât cât este posibil, respectarea unei diete
echilibrate, renun țarea la fumat. Se poate recomanda o dieta special ă care s ă ajute la sc ăderea
tensiunii arteriale sau la sc ăderea colesterolului. Aceste diete recomand ă consumarea alimentelor cu
conținut scazut în grăsimi (mai ales gr ăsimi saturate ) și con țin mai multe cereale, fructe, legume și
produse lactate s ărace în grăsimi.

27
Tratament în cazul agravarii bolii
Depresia apare frecvent la persoanele care au suferit un accident vascular cerebral. Poate fi
necesar ă administrarea de medicamente antidepresive care s ă-l ajute pe pacient s ă suporte mai bine
durerea.
Dacă starea general ă se înrăutățeste, poate fi necesar ca partenerul de via ță să transfere
pacientul într-un centru de îngrijiri specializat, mai ales dac ă însoțitorul are propriile probleme de
sănătate care -l împiedic ă să aibă grijă în mod adecvat de pacient.

Tratament ambulator (la domiciliu)
După un accident vascular cerebral, tratamentul la domiciliu este o parte important ă a
procesului de reabilitare.
 alimentarea: dac ă mâna este sl ăbită, se pot folosi dispozitive de ag ățat, din metal prin a caror
manevrare cu u șurință, se pot apuca și utiliza obiectele în cazul persoanelor sl ăbite.
Evaluarea deglutiției este recomandată. Suplimentele alimentare orale se recomandă numai
la pacienții cu AVC fără disfagie și care sunt malnutriți ;
 îmbrăcarea: dispozitive denumite "reachers" pot ajuta la punerea șosetelor sau a ciorapilor
dăca m âna sau bra țul este sl ăbit;
 mersul, plimbarea: pot fi folosite c ârje pentru a se p reveni c ăderile;
 posturarea segmentului de membru în sprijin absolut pe un plan orizontal sau în chingi,
cautând, prin intermediul inhibi ției centrale, s ă suspend ăm orice activitate muscular ă în
segmentul respective;
 scuturarea ritmic ă a membrului de c ătre terapeut, concomitent cu efortul bolnavului de a
relaxa la maxim musculatura ;
 masaj pe grupele musculare antagoniste muschilor spastici.
1.2.8.1. TRATAMENT CHIRURGICAL
În cazul în care se ia în considerare o interven ție chirurgical ă după un accident vascular
cerebral, factorii majori de decizie sunt v ârsta, starea de s ănătate general ă de dinainte de eveniment
și starea de s ănătate actual ă. Chirurgia nu este recomandat ă ca parte a tratamentului ini țial sau a
celui de urgen ță a unui AVC.
Medicul chirurg poate efectua:
 interven ție chirurgical ă pentru drenarea sau îndep ărtarea s ângelui din interiorul sau din jurul
creierului, s ângerare cauzat ă de ruperea unui vas sanguin (AVC hemoragic) – interven ție

28
chirurgical ă (embolizare endovascular ă) pentru repararea unui anevrism cerebral care a
cauzat accidentul vascular cerebral hemoragic. Se introduce un mic c ârlig în interiorul
anevrismului ca s ă îl blocheze. Dac ă aceast ă interven ție chirurgical ă se poate face sau nu
depinde de localizarea anevr ismului, de m ărimea lui și de starea de s ănătate a pacientului
(dacă poate suporta aceast ă procedur ă terapeutic ă),
 interven ție chirurgical ă pentru repararea vaselor sangv ine anormal formate (adic ă
malforma țiile arteriovenoase) care au cauzat s ângerarea în creier. O malforma ție
arteriovenoas ă este o afec țiune congenitala care formeaz ă o rețea anormal ă a vaselor
sanguine din creier sau din maduva spin ării. Pere ții vasculari ai unei malforma ții
arteriovenoase pot deveni mai sub țiri și se pot fisura sau rupe.
1.2.8.2. TRATAMENT MEDICAMENTOS
Se poate recomanda administrarea de aspirin ă sau alt medicament antiagregant plachetar.
Poate fi nevoie de asemenea de medica mente precum statine, pentru sc ăderea colesterolului sau de
medicamente pentru controlarea tensiunii arteriale. Medicamentele care scad tensiunea arterial ă
includ:
 inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei (IEC) ;
 blocan ți ai receptorilor angiotensinei II , betablocante , diuretice bloca .
Tratamentul trebuie s ă conțină :
 Vasodilatatoare (vit.PP, B1,B6, papaverin ă, miofilin, sermion).
 Sedative: plegomazin , fenobarbital
 Anticoagulante : -Heparina , trombostop
 Diuretice: -Furesomid , sulfat de magneziu 25%
 Hidratare: -glucoz ă10% sau 20% , manitol 20% , ser fiziologic 33% , hemisuc cinat de
hidrocotizon , persantin
 Hemostatice – vitamina K, adrenostazin, etamsilat.
Tratamentul cu vasodilatatoare:
 Vitamina B1 : Sub forma d e comprimate ; sub forma de fiole 1ml si 2ml solu ție apoas ă
injectabil ă.
 administrarea oral ă 3 – cp/zi; intramuscular ă 10 mg/zi sau în perfuzie.
 Vitamina B6 : sub form ă de comprimate a 250 mg; sub form ă de fiole a 2ml sau 5ml solu ție
apoas ă injectabil ă ; administrare pe cale oral ă de la 250 mg -1g/zi ;intramuscular sau
intravenos lent 100mg -1g/zi.

29
 Vitamina PP :-sub for mă de comprimate , sub form ă de fiole 2 ml soluție apoas ă injectabil ă;
administrarea pe cale oral ă 1-3 cp/zi ca vasodilatator se administreaz ă 100-200mg de 2 -3
ori/zi ; pe cale intramuscular ă sau intravenoas ă foarte lent.
 Papaverina : administrarea pe cale oral ă 3-5cp/zi ; intramuscular sau în perfuzie intravenoas ă
lent diluat ă în solu ție clorurat ă sau glucozat ă izotone c âte 40 -200 mg o dată .
 Miofilin : sub form ă de comprimate; sub form ă de fiole a 20ml sau 10ml solu ție apoas ă
injectabil ă, se administreaz ă pe cale orală inravenoas ă sau în perfuzie.
 Sermion :se exercit ă la nivelul cerebral prin reducerea rezisten ței vasculare și prin cre șterea
fluxului arterial și consumului de O2 și glucoz ă. Este deosebit de bun în cre șterea și
normalizarea circula ției arteriale. Se administreaz ă pe cale oral ă 5 – 10mg de 3 ori pe zi la
intervale regulate pe perioade prel ungite de timp; în perfuzie intravenos 4 -8mg /doz ă în
100ml ser fiziologic sau glucozat ă prin ifuzie lent ă.
Tratamentul cu anticoagulante :
 Heparina – sub form ă de fiole a 1ml de soluție apoas ă conținând heparin ă sodic ă 5.000U.I
 se administreaz ă pe cale intravenoas ă prin injec ție a 5.000 UI, la 4-6 ore sau chiar 8 ore , se
poate admnistra și în perfuzie.
 Trombostop. -sub form ă de comprimate con ținând acenocumar ol 2mg , se administreaz ă pe
cale oral ă 4mg/zi , timp de 2 zile ca doz ă de atac , apoi 1 -2mg/zi pentru întreținerea efectului
în func ție de timpul de pr otrombin ă –cca 25% valoarea normal ă.
Tratamentul cu diuretice
 Furesomid :-sub form ă de comprimate con ținând furesomid 40 mg; sub form ă de fiole a 2ml
soluție apoas ă injectabil ă conținând furose mid 20 mg, administrarea pe cale oral ă 40-
80mg/zi și se cre ște sub controlul ionogramei pan ă la 240 mg/zi pe cale intravenoas ă foarte
lent cel mult 4mg/min pe cale intramuscular ă 40-80mg.
Tratamentul anticon vulsivant
 Sulfat de magneziu : sub form ă de fiol ă a 10 ml solu ție apoas ă injectabil ă conținând sulfat de
magneziu 2gr; administrarea intramuscular sau intravenos lent cu mult ă pruden ță 1-3fl/zi.
Tratamentul cu hemostatice:
 Vitamina K , Fitomenadion: sub form ă de fiole a 1ml solu ție apoas ă injectabil ă conținând
fitomenadion a 10mg , intravenos foarte lent 2 -10mg/zi;dozarea poate fi controlat ă prin timp
Quick sau prin trombotest.

30
CAPITOLUL II . ÎNGRIJIRI GENERALE
2.1. INTERNAREA PACIENTULUI ÎN SPITAL
La internarea pacientului cu AVC în spital, forma de internare este cea de urgen ță iar
internarea pacien ților cu aceast ă afecțiune se face la terapie intensivă sau în secția de nurologie a
spitalului. Pacien ții sunt prelua ți de ambulanță , în cazurile grave.
Pacienții internați sunt înscriși la biroul serviciului de primire în registrul de intern ări, pe
baza c ărții de identitate. Tot aici, se completează foaia de observație clinică, ea fiind dosarul
bolnavului pe perio ada intern ării, document medico -legal, stiințific și de gestiune. În ea se înscriu
date fixe, date variabile, date clinice, examinări paraclinice, evoluție, tratament.
Pacienții vor fi examinați de c ătre medicul de specialitate. Se va acorda ajutor at ât medicului
cât și pacientului în cursul examinarii clinice, scutindu -l astfel pe acesta din urmă de eforturi fizice.
De asemenea se va contribui la crearea unui climat favorabil între pacient si medic, pe cât posibil, se
va face accesibil ă medicului, explorarea tuturor regiunilor organismului, servindu -i și instrumentar
necesar, dac ă este cazul. Acest ajutor este indispensabil în cazul pacien ților grav bolnavi.
În vederea preg ătirii si asist ării examenului clinic medical se va efectua:
 poziționarea pacientului in decubit dorsal pentru a putea fi examinat;
 dezbr ăcarea si imbr ăcarea pacientului.
În cadrul diagnostic ării AVC -ului, un rol important îl ocup ă, anamneza, istoricul bolii și
examenul obiectiv. Apar ținătorii vor fi întreba ți de existenta altor afec țiuni în antecedente (personale
sau familiale), eventualele tratamente în desf ășurare, alergii la medicamente sau substan țe (elemente
de care se va ține cont în tratamentul medicamentos pe perioada spitaliz ării), consumul de b ăuturi
alcoolice, fumatul și eventual consumul de droguri. Toate acestea trebuie men ționate deoarece
constitue informa ții deosebit de importante.
După efectuarea examenului medical, medicul va trece imediat in foaia de observa ție a
pacientului datele anamnezice culese de la inso țitor.
Se va m ăsură temperatura pacientului, pulsul, frecven ța respiratorie și tensiunea arterial ă. La
indica ția medicului, se va recolta s ânge pentru analize de urgent ă: grup sanguin, Rh,
hemoleucograma, glicemie; urin ă (pentru examen su mar de urin ă) și programeaz ă pacientul la
ecografie, radiologie, consult cardiologic si electrocardiogram ă.
De asemenea în timpul examin ării va urm ări igiena corporal ă a pacientului și va interveni
dacă este cazul.

31
După aplicarea primelor m ăsuri terapeutice de urgen ță, pacientului i se va schimba hainele
de strad ă cu cele de spital și ulterior va fi transportat pe sec țiea de neurologie, în vederea intern ării.
Lucrurile pacientului vor fi predate la magazia spitalului, pe baza unui bon, înmânate
aparținătorilor, iar la registrat ură se depun e cartea de identitate. Unde este cazul se efectueaz ă
dezinfectarea și deparazitarea hainelor, ulterior acestea vor fi a șezate pe un umera ș, invelite în manta
de protec ție pentru a fi ferite de praf.

2.2. ASIGURAREA CONDIȚIILOR DE SPITALIZARE
În cazurile pacien ților cu AVC, internarea în spital este obligatorie într-un serviciu de
neurologie. Pentru a facilita vindecarea sau ameliorarea sim ptomelor, este absolut necesar ă
asigurarea unor condi ții de mediu co respunz ătoare. De aceea salonul trebuie amenajat
corespunz ător, mobilierul redus la strictul necesar, u șor de dezinfectat.
Paturile, trebuie a șezate distan țat pentru a nu se deranja pacientii între ei, iar obiectele uzuale
(plosca, urinar) vor fi plasate la îndemana acestora. Fiecare salon trebuie s ă aibă chiuvet ă cu
oglind ă, mas ă și scaune.
Aerisirea salonului este obligatorie, completandu -se astfel cantitatea de oxigen consumat ă de
pacien ți și împrospatandu -se aerul poluat prin mirosul degajat de plo ști, urinare, pansamente,
transpira ție, dezinfectante etc. Aerisirea se poate face continuu sau discontinuu dup ă modul de
construc ție al ferestrelor.
Umidificarea suficient ă a salonului este necesar ă deoarece o atmosfer ă prea uscat ă irită căile
respiratorii superioare, favorizeaz ă transpira ția care prin evaporare produce frison, iar o atmosfer ă
prea umed ă nu produce evaporarea transpira ției.
Iluminatul în salon trebuie asigurat prin ferestre largi, lumina solar ă având un rol important
atât pentru pacient cat si rolul de a distruge agen ții patogeni.
Incălzirea saloanelor trebuie f ăcută pe timpul anotimpurilor reci, men ținandu -se o
temperatur ă constant ă peste zi de aproximativ 180-190C iar noptea de 160 -170C.
O condi ție important ă ce trebuie asigurat ă pacien ților este lini ștea pentru a se putea odihni.
Odihna poate fi pasiv ă (somn) .
Curățenia în salon se face diminea ța prin ștergerea umed ă a mobilierului, ușilor , tocurilor
ferestrelor, pardoselii.
Instala țiile de semnalizare vor fi plasate la îndemana pacien ților pentru a putea cere ajutor la
nevoie.

32
2.3. ASIGURAREA CONDIȚIILOR IGIENICE PACIENȚILOR
INTERNAȚI
2.3.1. PREGATIREA PATULUI ȘI A ACCESORIILOR LUI
Patul trebuie s ă satisfac ă toate necesit ățile pacientului, de aceea, acesta trebuie s ă fie comod,
pentru a -i asigura odihna și o pozi ție cât mai adecvat ă, iar lenjeria de pat va fi schimbat ă ori de c âte
ori este nevoie.
Patul va trebui s ă corespund ă pacien ților: lungimea lui trebuie s ă fie de cel pu țin 2m, iar
lățimea de 80 -90 cm. Înălțimea de la du șumea la saltea trebuie s ă aibe 60 cm. Patul trebuie
confec ționat din tuburi u șoare de metal, somier ă confec ționat ă din s ârmă inoxidabil ă, puternic ă,
elastic ă, bine intins ă pentru a nu ceda sub greutatea pa cientului. Accesoriile patului sunt:
 salteaua: poate fi confec ționat ă dintr -o bucat ă sau mai multe buc ăți, din burete sau
material plastic; 1-2 perne cu lungimea de 75 cm, iar l ățimea de 55 cm;
 pătura: confec ționat ă din lână moale s ă se poat ă spăla usor;
 lenjeria de pat : 2 cear șafuri, 2 fe țe de pern ă, mușama și alez ă.
Utilaje auxiliare patului: noptiera și stativul pentru perfuzii.
2.3.2. SCHIMBAREA LENJERIEI DE PAT
Schim barea lenjeriei de pat se poate efectua cu pacient în pat. Schimbarea lenjeriei de pat se
efectueaza în special diminea ța înainte de cur ățenie, dup ă masurarea temperaturii, a pulsului, a
tensiunii arteriale și dup ă ce pacientului i se efectueaz ă toaleta de dimineat ă dar la nevoie se va
schimba de mai multe ori.
Lenjeria se va schimba pe lungime atunci cand pacientul poate fi întors în pozi ție decubit
lateral. Astfel cear șaful se ruleaz ă in lungime iar mu șamaua și aleza se vor rula în lățime.
2.3.3. ASIGURAREA IGIENEI PERSONALE, CORPORALE ȘI VESTIMENTARE A
PACIENTULUI
Asigurarea igienei personale este un factor important în vindecarea pacientului, asigurandu -i
o stare de co nfort. Neglijarea igienei corporale scade capacitatea func țional ă a pielii si reduce
posibilit ățile de ap ărare și regenerare ale organismului. De aceea, la internare, pacientului trebuie s ă
i se fac ă baie apoi îmbrăcat cu lenjeria de spital.
Pacientul aflat în stare grav ă, i se va face baie par țială, si va fi supravegheat tot timpul.
Hainele pe care le îmbrac ă trebuie s ă fie largi și descheiate la nasturi, pentru a -i oferi acestuia
lejeritate și usurint ă la dezbr ăcat.

33
Lenjeria de corp va fi schimbat ă ori de cate ori va fi nevoie.
2.3.4. EFECTUAREA TOALETEI PE REGIUNI A PACIENTULUI IMOBILIZAT
Pentru a efectua, în bune condi ții, toaleta pe regiuni a pacientului se verific ă mai întai
temperatura camerei, evit ând astfel r ăcirea acestuia, pe urm ă se izoleaz ă patul pacientului cu ajutorul
unui paravan pentru a -i asigura intimitatea . Se preg ătesc în apropiere materialele necesare toaletei:
cearșaf, 3 prosoape, 2 perechi de m ănuși sau 2 bure ți de culori diferite, săpuniera cu s ăpun, vas cu
apă încălzită la 37o C, musama, c ăni cu ap ă caldă, instrumente pentru îngrijirea cavit ătii bucale, a
unghiilor, a părului, termometru de baie, bazinet.
Toaleta pe regiuni se va începe întotdeauna cu fata, apoi urmeaz ă gîtul, membrele superioare,
partea anterioar ă a toracelui, abdomenul, partea posterioar ă a toracelui, regiunea sacral ă, coapsele,
membrele inferioare, or ganele genitale și regiunea perianal ă.
După spălare, cl ătire și uscare se va face o frec ție pentru stimularea circula ției cu alcool sau
spirt mentolat. Îngrijirea p ărului const ă în piept ănatul și periatul zilnic, cel pu țin de 2 ori, precum și
spălarea lui o dat ă pe săptămână. Dup ă efectuarea toaletei, se cur ăță și se taie unghiile cu grij ă.
2.3.5. OBSERVAREA POZIȚIEI PACIENTULUI IN PAT
Poziția în pat a pacientului cu AVC poate fi: așezare în pozi ție decubit lateral, de partea
sănătoasă sau decubit dorsal fără pernă; decubit lateral în timpul efectu ării toaletei, schimb ării
lenjeriei, administr ării supozitoarelor.
Urmărirea faciesului poate tr ăda gradul de inteligen ță precum și anumite st ări psihice ca:
durere, spaim ă, agita ție, depresie, oboseal ă.
În cazul AVC -ului fa ța bolnavului exprim ă durere, spaim ă, agita ție.
Supravegherea fizionomiei bolnavului trebuie s ă fie o preocupare permanent ă.
2.3.6. SCHIMBAREA POZIȚIEI ȘI MOBILIZAREA PACIENTULUI
În cazul pacien ților în stare grav ă, pentru a preveni apari ția escarelor de decubit și nu numai,
se va schimba pozi ția pacientului la 2 -3 ore (la nevoie mai des). Escarele pot ap ărea în cateva ore
sau în cateva zile, formarea lor fiind variabil ă, depinz ând de factorul de risc și de toleran ța pielii la
presiune îndelungat ă.
Pentru prevenirea escarelor se pot folosi saltele speciale, colaci de vat ă sau cauciuc; pentru
ungerea pielii: unguent cu oxid de zinc și vitamina A + D 2, pudr ă de talc.
Schimbarea pozi ției cu sus ținerea necesar ă
Mobilizare prin exerci ții pasive apoi mi șcări active ; masaj al regiunilor expuse,

34
Asigurarea pozi ției fiziologice : susținerea segmentelor afectate cu suluri, perne, etc.,
La mobilizarea pacientului se urm ăresc urm ătoarele obiective: stimularea metabolismului;
stimularea circula ției sanguine pentru profilaxia trombozelor, pneumoniilor, escarelor,
contracturilor;
– normalizarea tonusului muscular, men ținerea mobilit ătii articulare, asigurarea st ării de bine.
Mobilizarea bolnavilor paraliza ți :
1. Mobilizarea pasiv ă:
 se maseaz ă extremita țile pentru prevenirea complica țiilor tromboembolitice ;
 se efectueaz ă mișcări ale segmentului paralizat ;
 se men ține suple țea articula ră;
 durata unei ședințe de mobilizare pasiv ă sa fie între 10 -30 minute ;
 între mo bilizări se vor face scurte pauz e obligatoriu .
2. Mobilizar ea activ ă. Se vor supraveghea: calitatea mi șcărilor, viteza de execu ție a mi șcărilor
deficitare , forța fizic ă excitare mi șcărilor deficitare .
2.3.7. CAPTAREA ELIMINĂRILOR
Vărsăturile . Prin v ărsături in țelegem evacuarea prin cavitatea bucal ă a con ținutului stomacal.
Voma este un act reflex, cu centrul în bulbul rahidian. Pacien ții cu AVC pot prezenta v ărsături în jet
în timpul v ărsăturilor se va întoarce capul pacientului pe o parte și se va ține tăvița renal ă sub b ărbie.
Se va păstra produsul eliminat pentru a -l arăta medicului. La indica ția medicului îi administreaz ă
medica ție simptomatic ă. Se asigur ă că pacientul s ă fie echilibrat hidroelectrolitic, de aceea stabile ște
raportul ingesta -excreta.
Diureza . Este procesul de formare și eliminare a urinei din organism timp de 24 ore. La
pacien ții cu AVC in form ă gravă, frecvent se constat ă incontinen ță sau reten ție de urin ă si
constipa ție, mai rar incontinen ță de fecale.
Scaunul . Scaunul sau materiile fecale sunt resturi alimentare supuse procesului de digestie,
eliminate din organism prin actul defeca ției. Captarea scaunului în cazul pacientului cu AVC se
efectueaz ă astfel: se protejeaz ă patul cu musama și alez ă, se separ ă patul pacientului de restul
salonului cu ajutorul paravanului, se dezbrac ă pacientul, se ridic ă și se introduce bazinetul cald sub
regiunea sacral ă și se acoper ă cu o învelitoare. După terminarea actului defec ării se efectueaz ă
toaleta regiunii perianale, se îndeparteaz ă bazinetul cu aten ție din salon, se str âng materialele
folosite, se îmbrac ă pacientul, se reface patul, se aerise ște salonul și se spal ă mâinile pacientului. Se
va avea grij ă ca pacientul s ă aibă tegumente și muc oase perianale curate.

35
2.4. SUPRAVEGHEREA FUNCȚIILOR VITALE SI VEGETATIVE
Una din sarciniile cele mai importante este supravegherea pacientului. Se vor culege toate
datele referitoare la starea general ă a pacientului și la evolu ția bolii sale. Datele culese, prin
măsurarea func țiilor vitale si vegetative, se noteaz ă grafic, în foaia de temperatur ă, componenta foii
de observa ție. La un pacient cu AVC, func țiile vitale urm ărite sunt: respira ția, tensiunea arterial ă,
pulsul si temperatura. Acestea se masoar ă ori de cate ori este nevoie .
Respira ția
Este func ția organismului prin care se realizeaz ă aportul de oxigen necesar proceselor vitale
în paralel cu eliminarea în atmosfer ă a dioxidului de carbon. O bun ă respir ție determin ă o circula ție
corespunz ătoare și o bun ă mobilitate. Elementele de apreciat în observarea și măsurarea respira ției
sunt: tipul respira ției, amplitudinea mi șcărilor respiratorii, ritmul si frecven ța. La pacien ții cu AVC,
uneori se constat ă respira ție de tip Cheyne -Stockes.
Tensiunea arterial ă
Reprezint ă tensiunea exercitat ă de sângele circulant asupra pere ților arteriali. Factorii care
determin ă presiunea arterial ă sunt: debitul cardiac, for ța de contrac ție a inimii, elasticitatea și
calibrul vaselor și vâscozitatea s ângelui. Tensiunea scade de la centru spre periferie. Supravegherea
tensiunii arteriale are drept scop evaluarea func ției cardio -vasculare (for ța de contrac ție a inimii,
rezisten ța determinat ă de elasticitatea si calibrul vaselor). Elementele de evaluat sunt: tensiunea
arterial ă sistolic ă și tensiunea arterial ă diastolic ă. Prăbușirea tensiunii arteriale concomitent cu
reducerea tensiunii diferen țiale, însoțită de accelerarea pulsului, indic ă starea de șoc provocat ă de
hemoragie. La pacien ții cu AVC, tensiunea arterial ă poate fi m ărită și poate fi una din cauze, de
aceia va fi controlat ă în mod regulat. Valorile ob ținute se noteaza în foaia de temperatur ă .
Pulsul
Pulsul arterial reprezint ă expansiunea ritmic ă a arterelor, sau senza ția de șoc perceput ă la
palparea acestora, comprimate incomplet pe un plan osos și este sincron ă cu sistola ventricular ă.
Pulsul trebuie urm ărit deoarece cre șterea frecven ței și scăderea amplitudinii sunt semne ale alter ării
circula ției .Calit ățile pulsului sunt: frecven ța, ritmul, amplitudinea, celeritatea.Valorile normale ale
pulsului se situeaz ă intre 60 -80 pulsa ții pe minut.
Peste 80 pulsa ții pe minut avem puls tahicardic, iar sub 60 pulsa ții pe minut avem pu ls bradicardic.
În AVC, pulsul este tahicardic.
Temperatura

36
Mentinerea temperaturii în limite normale, este necesitatea organismului de a conserva o
temperatur ă la un grad aproximativ constant pentru a -și men ține starea de bine. Scopul
supravegherii temperaturii este acela de a descoperi unele modific ări patologice ale acesteia.
Temperatura se masoar ă de 2 ori pe zi, dar la indica ția medicului și în func ție de starea
pacientului se poate masura de mai multe ori pe zi. Valoarea ob ținută se noteaz ă in foaia de
temperatur ă. Hipertermia este ridicarea temperaturii corpului peste limita normala de 370 C la adul ți.
In caz de hipertermie, se vor a sigura urmatoarele interven ții: aplic ă comprese reci, împachetari reci,
punga cu ghea ță; administreaz ă medicamente recomandate de medic (antitermice, antibiotice);
schimb ă des lenjeria de pat și de corp pentru men ținerea ingienei tegumentel or. La bolnavii cu
AVC, temperatura uneori cre ște progresiv, ajung ând la 39 -40 C
2.5. ALIMENTAȚIA PACIENTULUI
Regim hipolipidic, alimenta ție pasiv ă si hidratare per os sau prin sonda endo -nazal ă (la
nevoie). Pl asarea alimentelor, apei pentru a putea fi accesibile cu partea sănătoasă.
2.6. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR ȘI HIDRATAREA
ORGANISMULUI
 Administrarea sedativelor la cei cu agita ție psihomotorie ;
 Administrarea i.v.de furosemid la valori foarte mari ale TA .
Tratamentul în H.C. :
-administrare de hemostatice si combaterea edemului cerebral,
-tratament chirurgical -hematoame,
-combaterea cefaleei : algocalmin, tramadol,
-combaterea v ărsăturilor : metoclopramid.
 Montarea p.i.v.cu Ringer lactat (nu glucoz ă-mai ales la glicemii peste 120 -150mg%.)
 Administrarea de electroliti (conform ionogramei si R.A.)
 Reducerea edemului cerebral :
 Manitol 20%(0,5 -1 g/kgc/zi,in p.i.v.),
 Cortizonice :Dexametazon a-1-4 fiole/zi.
 Administrarea antibioticelor la instalarea febrei,
 Recuperare prin terapie si reabilitare : fizioterapie, terapie ocupa țional ă, terapie corectoare a
modului de a vorbi.

37
2.7. RECOLTAREA DE PRODUSE BIOLOGICE ȘI PATOLOGICE
Examenele de laborator au o deosebit ă importan ță deoarece acestea completeaz ă
simptomatologia bolilor cu elemente obiective, confirm ă sau infirm ă diagnosticul clinic, reflect ă
evolu ția bolii si eficacitatea tratamentului, confirm ă vindecarea si semnaleaz ă apari ția unor
complica ții. In cazul pacien ților cu AVC, la indica ția medicului, se va recolta s ânge pentru
efectuarea probelor de laborator.
a) Hemoleucograma : se recolteaz ă 2 ml s ânge prin punc ție venoas ă pe cristale de EDTA si se
amestec ă prin omogenizare.
– eritrocite: 4,5 – 5,5 milioane/mm3; leucocite: 4000 – 8000/mm3; hemoglobina: 12 – 15 g %;
hematocrit: 40 – 45 g %.
b) Ionograma : se recolteaz ă 5 ml sange prin punc ție venoas ă fără substan ța anticoagulant ă.
– Na+= 135 – 150 mEq/l; K+= 3,5 – 5 mEq/l.
In cazurile cu v ărsături si deshidrat ări pot fi eviden țiate modificari in cadrul acestor valori.
c) Teste de coagulare : Din lobul urechii: Ts= 2 – 4 min; Tc= 8 – 10 min.
Prin punc ție venoas ă se recolteaz ă 4,5 ml s ânge pe 0,5 ml oxalat de potasiu, pentru a afla indicele
de protrombina.
– Timpul Quick = 12 sec – 14 sec; Timpul Howel = 90 sec – 150 sec (=1’ 30” – 2’ 30“).
d) VSH: Prin punc ție venoas ă se recolteaz ă 1,6 ml s ânge pe 0,4 ml citrat de sodiu 3,8 %.
e) Se va recolta s ânge pentru determinarea grupei sanguine si al Rh -ului.
f) Sumarul de urina este un examen de laborator uzual pentru un diagnostic diferen țial, cu o
afecțiune a tractului urinar.
2.8. PREGATIREA PACIENTULUI ȘI EFECTUAREA TEHNICILOR
SPECIALE IMPUSE DE AFECȚIUNE
Desi explorarea clinic ă ramâne in continuare primordial ă, explorarea paraclinic ă reprezint ă
o partea important ă a examin ării bolnavului, f ără aportul ei neputindu -se realiza un diagnostic de
certitudine absolut necesar execut ării unei interven ții chirurgicale in condi ții optime. Din acest
motiv, explorarea paraclinic ă trebuie temeinic cunoscut ă atât de medic, c ât mai ales de asi stenta
medicala.
Pe parcursul explor ării paraclinice între cadrele medicale partici pante trebuie s ă existe o
colaborare profesional ă permanent ă care s ă se desfa șoare într- o atmosfer ă de stim ă si respect.

38
Rolul propriu si delegat al asistente i medicale se eviden țiază prin participarea acesteia la
următoarele explorari :
 punc ția rahidian ă ;
 efectuarea electroencefalogramei.
2.8.1. PUNCȚIA RAHIDIANA
Reprezint ă tehnica de p ătrundere printre vertebre in spa țiul subarahnoidian cu ajutorul unui ac cu
mandren. Scop :
– explorator pentru m ăsurarea lichidului cefalorahidian, pentru recoltare de lichid cefalorahidian si
pentru injectare de substan țe radioopace in spa țiul subarahnoidian pentru examene radiologice,
– terapeutic pentru introducerea de substan țe medicamentoase ca : antibiotice, semiimune ;
-anestezic pentru rahianestezii.
Contraindicati i: infec ții ale tegumentelor, cand se face tratament cu anticoagulante si exist ă
hipertensiune intracranian ă, de aceea înainte se face obligatoriu oftalmoscopie care eviden țiază
edemul papilar ce indic ă hipertensiune intracranian ă.
Preg ătirea materialelor si instrumentelor necesare:
– ace pentru punc ția rahidian ă sterile(8 -10 cm.)cu mandren ;
– seringi de 2 -5-10 cm.sterile ;
– materiale pentru dezinfec ția regiunii : tampoane si solu ții dezinfectante ;
– tavița renal ă, pense sterile, mănusi sterile de cauciuc;
– 2 eprubete sterile,manometru Claude pentru m ăsurarea tensiunii lichidului cefalorahidian ;
– substan țe analeptice si tonicardiace in caz ul unor accidente punc ționale ;
Preg ătirea bolnavului. Asistenta medical ă va explica bolnavului necesitatea efectuarii
tehnicii si importan ța men ținerii pozi ției corecte care va fi aleas ă de medic. Ea va încuraja si sus ține
moral pacientul. Punc ția se execut ă îîn sala de tratament, dar în cazurile mai grave se face în salon
la patul bolnavului care trebuie izolat cu un parvan. Se vor asigura condi țiile de mediu :
luminozitate, aerisire, temperatura optim ă.
În pozi ția sez ând bolnavul este adus la marginea patului, cu spatele c ătre asistenta si
picioarele pe pat, mâinile vor fi incruci șate pe pie pt, iar capul aplecat înainte si spatele încovoiat in
form ă de arc (pozitia ,, spate de pisic ă’’).
În pozi ția culcat bolnavul este a șezat in decubit lateral pe marginea patului cu coapsele
flectate pe abdomen si cu capul aplecat înainte, pentru a încovoia spatele sub form ă de arc.

39
Locul punc ției va fi ales de c ătre medic : punctia lombar ă se execut ă între vertebrele D12 -L1
sau L4 -L5.
Rolul asistentei în timpul tehnicii . Punc ția se efectueaz ă de c ătre medic ajutat de dou ă
asistente. Prima asistent ă va efectua asepsia m âinilor și va îmbrăca m ănuși sterile de cauciuc pentru
a servi medicul cu m ănuși si instrumente medicale, a doua asistent ă va men ține pozi ția bolnavului si
va supraveghea starea lui general ă. Initial i se serveste medicului (cu ajutorul unei pense sterile) acul
de punc ție. După introducerea acului i se va înmâna manometru Claude pentru a masura tensiunea
lichidului cefalorahidian, a cărui valoare normal ă este de 2O -3Ocm apa în pozi ția sez ând, în
regiunea lombar ă scăzând treptat spre regiunea cranian ă. După masurarea tensiunii se recolteaz ă
lichid cefalorahidian pentru examin ările de laborator în eprubete sterile. După ce medicul scoate
acul, asistenta badijoneaza locul punc ției cu iod si aplic ă un pansament steril pe care il fixeaz ă.
Ingrijirea pacientului dup ă punc ție. Pregătirea lichidului cefalorahidian pentru examin ările
de laborator :
 Asistenta medical ă eticheteaz ă recipientele cu lichid recoltat, completeaz ă biletele de
trimitere și le duce la laborator. Se noteaz ă data punc ției si cantitatea de lichid extras ă in
foaia de observa ție.
 Lichidul cefalorahidian recoltat pentru examin ări bacteriologice pe me dii de cultur ă se
plaseaz ă imediat in termostat sau la temperatura corporala (37 C) și se transport ă la
laborator.
 EEG este o metod ă de explorare a activit ății bioelectrice a creierului.
Scop: diagnostic.
Preg ătirea pacientului:
 Psihica:
– se înlătură factorii emo ționali;
– se lămure ște asupra inofensivita ții tehnicii (nu e dureros, dureaz ă aproximativ o or ă);
– se asigur ă odihna necesar ă si lini ștea (inclusiv in timpul examin ării).
 Fizica: – cu 3 zile inainte se intrerupe medica ția;
– poziție decubit dorsal pe pat sau într-un fotoliu prev ăzut cu rezem ătoare pentru cap,
– părul sa fie sp ălat proasp ăt sau se degreseaz ă cu un amestec de alcool -eter-aceton ă,
– in timpul tehinicii va sta cu ochii închiși, nemi șcat, pentru evitarea înregistr ării
biocuren ților din timpul contrac țiilor musculare si al interpret ării eronate a E.E.G.
– copii mici vor fi adormi ți si apoi se va efectua înregistrarea,

40
– părul capului trebuie sa fie curat,f ără uleiuri, creme, fixativ.
Efectuarea tehnicii:
– se efectueaz ă cu ajutorul electroencefalografului, care culege, filtreaz ă, amplific ă și
înregistreaz ă biocuren ții rezulta ți in urma proceselor metabolice cerebrale, se aplic ă pasta de
contact, se repartizeaz ă electrozii pe toat ă suprafa ța craniului și se fixeaz ă cu o banda de
cauciuc, se evit ă orice mi șcare in timpul inregistr ării biocuren ților. Înregistrarea se face cu o
viteza de 15 cm./min.
– se pot înregistra in paralel si T.A., pulsul, respira ția si fonocardiografia,
– se pot face înregistr ări si in hiperpnee voluntar ă (20-25 respira ții/min.) -3 min., în timpul
somnului, cu ajutorul stimularii luminoase (stroboscop -20-30 stimuli/min.) sau dup ă activare
medicamentoas ă.
Îngrijirea pacientului după tehnic ă:
– se indep ărteaz ă electrozii si se ș terge p ărul cu prosop curat,
– este asezat într -o poziț ie confortabil ă.
Reorganizarea locului de munc ă: curelele se spal ă la fel si electrozii care apoi se aș ează in soluț ia
salin ă. Examenul fundului de ochi (oftalmoscopia) .
Examinarea se face într – o cameră obscur ă cu ajutoru l oftalmoscopului care mareș te
elementele de 15 – 20 ori . Prin oftalmoscopie direct ă se examineaz ă : corpul vitros , retina ,
papil la nervului optic ( pata oarb ă ), macula ( pata galben ă ), vasele retiniene .
Pregătirea bolnavului : pentru examinarea fundului de ochi ( F.O.) este necesar ca pupila s ă
fie dilatat ă . În acest scop asistenta medical ă va instila 1 – 2 pică turi de homatropin ă 1% sau
mydrium î n sacul conjunctival , cu 30 minute î nainte de examinare .
Administrarea de homatropina ș i mai ales de atropin ă este contraindicat ă în glaucom .
2.8.2. TOMOGRAFIA COMPUTERIZATĂ
Această tehnic ă realizează imagini detaliate (este mai eficient ă si pentru detecț ia neoplaziei
creierului) .
Preg ătirea pacientului
 nu necesit ă nici o mă sura special ă de preg ătire;
 durata= aproximativ 20 -30 minute – fără substanța de contrast; 60 minute, dacă este facută cu
substanță de contrast ;
 procedura nu este dureroas ă;
 se face testarea sensibilit ății la iod, dac ă se folosește substanț ă de contrast .

41
După procedur ă- nu apar efecte adverse .
2.8.3. REZONANTA MAGNETICA NUCLEARA(RMN)
Aceast ă procedur ă foloseș te un magnet foarte puternic cu unde de radiofrecven ță și un
computer pentru a produce imagini asem ănătoare razelor X.
Aceast ă procedur ă este extrem de folositoare in vizualizarea zonelor creierului ce nu se
vizualizeaz ă ușor, de exemplu trunchiul cerebral.
Preg ătirea pacientului:
 nu este necesar ă o pregatire fizic ă;
 se îndep ărteaz ă obiectele ce ar putea fi v ătămate de magnet ( ceasuri, proteze metalice,
pacemaker) ;
 se explic ă pacientului durata – de aproximativ 60 minute.
2.9. EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE
Sfaturi pentru o recuperare bun ă
Pacientul trebuie s ă se implice c ât de mult poate în îngrijirea sa. De și el poate sim ți nevoia s ă
îl lase pe îngrijitorul s ău să preia conducerea, cu c ât pacientul particip ă mai mult in procesul de
reabilitare cu at ât este mai bine. Este recomandat ca el s ă ceară ajutor atunci c ând trebuie s ă facă față
oricărei dizabilit ăți pe care o are și să incerce s ă-i fac ă pe ceilal ți să ințeleag ă care sunt limitele,
neputin țele sale. Trebuie s ă recunoasc ă, să accepte faptul c ă are o depresie atunci c ând aceasta exist ă
și să încerce s ă găseasc ă o rezolvare a ei. Depresia este frecventa dup ă un accident vascular cerebral
și poate fi tratat ă.
Participarea la un program de reabilitare dup ă accidentul vascular cerebral , c ât mai cur ând
posibil. O combina ție de terapie fizic ă, logopedie si terapie o cupa țional ă poate fi util ă pentru a -l
ajuta pe pacient s ă facă față activita ților cotidiene de baz ă, cum ar fi sp ălarea, îmbrăcarea și
alimentarea. O echip ă format ă dintr -un doctor, anumi ți speciali ști într-o varietate de terapii și
asistente îl pot ajuta să depa șească dizabilit ățile, s ă învețe noi metode pentru a putea duce la
indeplinire sarcinile și să "întăreasc ă" acele p ărți ale corpului care au fost afectate de accidentul
vascular cerebral.
Modalit ăți de a se îmbrăca. Îmbrăcarea poate fi realizat ă cu mai mult ă ușurință în cazul în
care se folosesc "stocking/sock spreaders": inele sau panglici/ șireturi ata șate de chei țele de la
fermoar și cârlige de î ncheiat nasturi. Asistenta sau fiziokinetoterapeutul pot face recomand ări în
aceast ă privinț ă.

42
Modalitați de a face faț ă problemelor de vedere. După un accident vascular cerebral, un ele
persoane pot avea dificultaț i cu vederea la un ochi. De exemplu, persoanele care au paralizie pe
partea dreapt ă pot avea dificultăț i să vadă cu ochiul drept.
Modali tați de a face faț a problemelor de alimenta re. Este posibil ca pacientul să nu simtă
gustul mâncarii într -o parte a cavitații bucale sau în ambele părț i. Acest lucru cre ște riscul de a se
îneca. Este posibil să fie necesare alte teste sau o evaluare logope dică. Modalitați de a face față
problemelor intestinale sau ale v ezicii urinare. Aproximativ jumă tate din perso anele care au avut un
AVC suferă de o pierdere a controlu lui vezicii urinare (incontinența urinară) în prima săptămână de
după accidentul vascula r cerebral, scazâ nd la 35% la o luna si la 14% la 6 luni. Totuși, aceasta
problemă este de obicei temporară ș i ea poate avea multiple cauze, inclusiv infecția, constipația si
efectele medicaț iei.
Sfaturi pen tru membrii familiei si pentru î ngrijitori.
Adaptarea familiei la noua situație este foarte importantă pentru vindecarea pacientului. Un
suport puternic din part ea familiei poate ajuta substanț ial in a cest sens. Acordarea de ajutor în
legatură cu problemele de limbaj folosind anumite trucuri simple. Aceste probleme pot afecta o
parte sau toate aspectele legate de folosirea limbajului, precum ar fi vorbirea, citirea, scrierea și
înțelegerea cuvintelor vorbit e. Poate fi utila vorbirea lentă si directă, în puține cuvinte și ascultarea
cu atenț ie. Sup ortul pentru reabilitare implică participarea î n programu l de recuperare a pacientului
cât de des pot mem brii familiei. Este bine ca aceștia să ofere cât de multă susținere și î ncurajare se
poate.
2.10. PROFILAXIA BOLII
PROFILAXIA AVC HEMORAGIC .
Profilaxia e ste definită ca totalitatea metodelor, mijloacelor si procedeelor prin care se
acționeaza pentru menținerea stării de sănă tate, prevenirea agravării si complicaț iilor bolii.
Profilaxia primară urmăreș te ameliorarea sau eliminarea factorilor de ri sc, deci prevenirea
îmbolnavirii. Profilaxia secundară urmărește prevenirea agravării complicaț iilor bolii.
In general profilaxia primară a AVC se adreseaza factorilor de risc (obezitatea,
sedentarismul, stresul, depistarea tardivă,etc.),factorilor declanșanț i(efor turi fizice mari, traume
psihice, exces alcoolo -alimentare, etc) ș i mai ales factorilor determinanț i (H.T.A., ATS, valvulopatii,
etc.).
Ameliorarea sau eliminarea factorilor de risc și a factorilor declanșanț i, tratamentul corect al
factorilor determinanți măresc șansele evitării sau amâ narii unor AVC .

43
Profilaxia hemoragiei cerebrale înseamnă , practic, prevenirea sau tratamentul corect al HTA.
HTA cu o prevalență de peste 5O% din populaț ie, este înca insuficient depistată și corect tratată . Se
estimează că tratamentul corect al H TA ar putea prelungi durata vieții cu peste 10 ani. Este de
preferat, dincolo de controverse, să nu se exagereze nici cu scăderea brutală a TA, dar nici cu
tolerarea unor valori tensionale foarte mari favorizând apariț ia accidentulu i vascular cerebral.
Tratamentul HTA este relativ uș or de efectuat, relativ ieftin, se poate administra ambulator, iar
internările în spital sunt excepț ii.
Având in vedere că după AVC rămân o serie de pacienț i cu sechele neurologice importante,
parțial sau total dependenț i, la fel de importantă ca și profilaxia primară este cea secundară ce constă
în tratamenntul corect ulterior al factorilor de risc, tratame nt etiologic ( acolo unde există ) pentru a
preveni apariț ia recidivelor și nu î n ultimu l rând tra tamentul de recuperare motorie în vederea
reintegrării sociale a acestor pacienț i.
Recu perarea deficitului motor constă î n : reducere a mișcă rii, procesul de recuperare etapizat ,
individualizarea recuperă rii, continuarea recuperă rii, stimularea pacientului pentru propria
recuperare , supravegherea factorilor de risc , evitarea efortului prelungit al pacientului , terapia
recuparatorie să fie obligatoriu avizată de că tre medic.
Etapele recuperă rii:
 Reeducarea funcțională trebuie începuta în perioada acută ;
 Menținerea poziț iei corecte a membrelor paralizate ;
 Combaterea poziției de deflexie a genunchilor , răsuciri ale trunchiului , rotaț ia externă a
coapselor , continuarea recuperă rii, stimularea pacientului pentru propria recuperare ,
supravegherea factorilor de risc , evitarea efortului prelungit al pacientului , terapia
recuparatorie să fie obligatoriu avizată de că tre medic.

44
CAP ITOLUL III. ÎNGRIJIRI SPECIFICE
CAZUL I. PLAN DE ÎNGRIJIRE
1. CULEGEREA DATELOR
1.1.DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI
Date fixe:
Nume si prenume : N.N
Data naș terii : 01.10.1934
Sex : masculin
Starea civilă : căsă torit
Religie : ortodoxă
Naționali tate : română
Ocupaț ie : pensionar
Date variabile:
Domiciliul : jud. Galați
Condiți i de viața : fumă tor, nu co nsumă alcool, bea cafea, locuiește singur, soția este decedată de 5
ani , are o casă cu 3 camere, bine întreținută , dependințe modeste. Are 2 bă ieți căsătoriți în aceeași
comună .
1.2. STAREA DE SĂNĂ TATE ANTERIOAR Ă
1.2.a – Date antropometrice:
Greutatea = 79 kg
Înalțimea = 1,80 m
Grupa sanguină = B III , Rh pozitiv,
Alergic la Biseptol
1.2.b – Limite sezoriale:
– Acuitate auditivă puțin diminuată
– Acuitate vizuală î n limite fiziologice
– Somn relativ liniș tit
– Se alimenteaza insufi cient calitativ si cantitativ
1.2.c. – Antecedente heredo -colaterale:
mama – hipertensivă
fratele – ciroză hepatică
1.2. d. Antecedente personale: fără importanță

45
1.3. INFORMA ȚII LEGATE DE BOAL Ă
1.3.a. Motivele internă rii: pacientul prezint ă în dimineața internă rii deficit motor al membrelor
drepte, grețuri, vărsături, tulburări de conștiență .
1.3.b. Istoricul bolii : pacientul în vârstă de 80 de ani, boala debutează cu o săptămână în urmă când
prezintă vărsături alimentare și în dimineața inter nării prezintă deficit motor drept și grețuri asociate
cu vărsă turi alimentare.
1.3.c . Diagnostic la internare :
 AVC hemoragic de emisferă stângă
 Hemiplegie dreaptă
1.3.d. Data internă rii: 25.03.201 4, ora 12

2. EXAMEN NE UROLOGIC
Atitudi ni particulare: redoare în ceafă, comă grad 2
Mișcări involuntare: comă grad 2
Semne meningeala: redoare în ceafă, comă grad 2
Nervii cranieni
– nervul olfactiv: nu colaborează
– nervul optic: acuitate vizuală – nu colaboreaz ă
câmp vizual – nu colaboreaz ă
fund de ochi – pupile inegale
– nervul oculomotor – pupile inegale, reflexe pupilare prezente
– nervul trigemen: 1) componenta senzitiva – reflex corneean dim inuat pe dreapta
2) componenta motorie (reflex, misc ările muș chilor masticatori
masetari) pastrată
– nervul facial: paralizie facială centrală
– nervul acustico -vestibular:
componenta coleară : nu colaboreaz ă
componenta vestibulară : vertij, nistagmus, R aiberg, nu colaborează
Proba brațelor î ntinse: hemiplagie dreapt ă
– nervu l glosofaringian – nu cooperează (deglutiț ia pentru solide)
– nervul vag ș i spinal
componenta comuna vago -spinala – reflex velo -palatin si faringian prezente

46
componenta externă spinală– examenul refului si mișcările muș chiului
sternocleidomastoidian și trapez, tor ticolis -nu se
poate examina
– nervul hipoglos: nu se poate examina
Mobilitatea – tonus muscular: hipotonie dreapt ă
– mișcă rile active: segmentare rabolite pe dreapta
– coordonarea mișcă rilor: nu colaboreaz ă
Reflectivitate:
1) Reflexe normale:
ROT – diminuate pe dreapta
Cutanate – abdominale, plantere in diminuare pe dreapta
2) Reflexe patologice – Babinski pozitiv pe dreapta
Sensibilitatea:
Subiectivă (hiperestezie, hiperpatie, parestezii) nu colaboreaz ă
Obiectiva e lementară: nu cooperează
Obiectiva sintetică : nu coopereaz ă
Sfinctere si funcția genetică :
– relaxarea sfincteriană
Troficitate, vasomo tricitate: nu are tulbură ri
Limbaj – coma grad 2
Praxie 1. Simbolică (gesturi instructive si automate) nu colaboreaz ă
2. De utilizare (evocarea f ormulei cinetice) nu colaborează

3. EXAMENUL PE APARATE:
Exame nul obiectiv: – starea generală: alterată
– starea de nutriț ie: dificil ă
– starea de constienț a: prezent ă
– facies: asimetric pe dreapta
– tegumente, mucoase – palide, tenace
– fanere: norma implantate
– tesut conjunctiv adipos – normal reprezentat
– ganglioni limfatici: nepalpa bili

47
– sistem osteotendinos – integru, mobil, hemiplagie dreapta
APARAT RESPIRATOR:
Respirație ritmică: 18 respiraț ii/minut
Torace simetric
Hipersonoritatea pulmonară -murmur vezicular aspru
APARAT CARDIO -VASCULAR:
T.A. = 180/90 mm Hg
A.V. = 86 pulsaț ii / min
Șocul apexianin nivel VI, zgomote cardiace ritmice
APARAT DIGESTIV : abdomen suplu și nedureros la palpare
FICAT , CAI BILIARE : nepalpabil
APARAT URO -GENITAL : rinichi n epalpabil, relaxare sfincteriană

4. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
4.1. ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE

NR.
CTR. NEVOIA AFECTATĂ MANIFESTARI DE DEPENDENTA
1. A respira ș i a avea o bună circulație Circulație inadecvată , TA = 180/90 mmHg,
HTA, tahicardie .
2. A bea și a mâ nca Alimentaț ie ina decvată prin deficit: greață,
vărsă turi alimentare
3. A elimina – pierderi involuntare de urină
4. A se mișca și a avea o buna postură Incapacitate de a se mobiliza, hemiplagie dreaptă
5. A dormi ș i a se odihni Dificultate de a dormi, somn agitat
6. A se imbraca ș i dezbraca Dificultate în a se îmbrăca si dezbră ca
7. A menț ine tempera tura corpului î n
limite normale Creșterea temperaturii peste limite normale
8. A fi curat, î ngrijit, a -și proteja
tegumentele ș i mucoasele Dificultate de a se î ngriji
9. A evita pericolele Risc de accidente

48
10. A comunica
11. A acț iona conform propriilor
convingeri ș i valori Independentă
12. A fi preocupat în vederea realiză rii Independentă
13. A învăța cum să -și păstreze sănă tatea Incapacitate de a -și proteja sănă tatea
14. A se recreea

GRADUL DE DEPENDEN ṬĂ
Grad de dependență = III
Pacient cu dependeță majoră
DIAGNOSTIC NURSING
1. Circulația inadecvată din cauza AVA -ului, manifestată prin HTA, tahicardie.
2. Alimentație inadecvată prin defic it, din cauza bolii, manifestată prin greață ș i vărsă turi.
3. Incontinența urinară din cauza AVC -ului, manifestată prin pierderi involuntare de urină .
4. Imobilitate din cauza AVC –ului manifestată prin hemiplegie dreptă .
5. Insom nie din cauza bolii, manifestată prin somn agitat.
6. Incapacitatea î n a se imbrăca si dezbră ca din cauza AVC -ului manifestată prin hemiplagie.
7. Hipertermie din cauza p rocesului inflamator manifestată prin creș terea temperaturii.
8. Incapacitate în a-și face îngrijirile de igienă din cauza bolii, manifestată prin neputinț a.
9. Dificultate î n a evita pericolele din cauza AVC -ului

49
ANEXA
PLAN DE ÎNGRIJIRE PACIENTUL N.N. 8 0 ANI DIAGNOSTIC: AVC

NR.
CRT. NEVOIA
AFECTATE DIAGNOSTIC DE
NURSING OBIECTIVE INTERVEN ȚIILE ASISTENTEI
MEDICALE
Autonome. Delegate EVALUARE
l Nevoia de a
respira și a
avea o bună
circulaț ie. Circulația
inadecvată din
cauza AVC -ului,
manifestată prin
HTA, tahicardie.
TA=180mmHg
Edem cerebra l Pacientul să
prezinte o circulație
adecvată î n decurs
de 24 ore

– monitorizeaza tensiunea arterială și pulsul;
notează valorile pacientului î n foaia de
temperatur ă
– asigură pacie ntului un microclimat
corespunză tor; temperatura camerei 18 -20
0C; camera va fi spațioasă și aerisită
– asistenta medicală aplică tehnici de
favorizare a circulaț iei
– recoltează probe biologice pentru examene
de laborator
– se administrează : Manitol 20 % 250 ml ;
Ringer 200 ml ; Aspacardin 2 tb; Nimotop 3
tb; Dexametasona 1 f/8 h (80 mg) -14-22-6
26.03., ora 12:00:
TA=160/90 mm Hg
Edem cerebral
diminuat
Obiectiv parț ial
realizat

50
Alterarea
circulației
TA=170/100 mm
Hg
Edem cerebral Pacientul să
prezinte o circulație
adecvată în decurs
de 24 ore – masoară funcțiile vitale de mai multe ori
pe zi, iar valorile obținute se notează în
foaia de temperatură
– se urmăresc rezultatele exam enelor de
laborator, se notează in foaia de observație
și se raporteaza medicului valorile
anormale
– asigură pacientului un microclimat
adecvat
Manitol 250 ml 2; Ringer 500 ml 2
Aspacardin 3 tb; Nimotop 3 tb;
Dexametasona 1 f/8 h 27.03., ora 8:
TA=160/90 mm Hg
Puls=80
pulsații/min
Nu prezintă cafalee
Circulație
inadecvată
TA=165/80 mm Hg Pacientul să
prezinte o circulație
adecvată in 4 ore

învață pacientul să reducă sarea din
alimentație
– învață pacientul să nu mai consume cafea
și alcool și să se prezinte periodic la medic

13.04., ora 12:
TA=150/90 mm Hg
Puls=82
pulsații/min
Obiectiv realizat

51
2.

Nevoia de a
bea si a
mânca. .Alimentație
inadecvată prin
deficit, din cauza
bolii, manifestată
prin greață și
vărsă turi. Pacientul sa nu mai
prezinte greturi si
varsaturi in 4 ore – asistenta medicală asigură pacie ntului un
microclimat corespunzător, aeriseș te
camera, patul va fi curat
– pacientul e așezat in poziț ie decubit
lateral
– asistenta protejează lenjeria de pat și de
corp cu mușama ș i aleza
– in timpul vărsăturilor asistenta susține
pacientul: cu mâna stângă sus ține capul și
cu mâna dreaptă ține tavița renală în
dreptul bă rbiei
– observă vărsăturile și anunță medicul de
gardă
– dupa încetarea vărsăturilor curăță
cavitatea bucală
– imediat dup ă încetarea vărsăturilor se
începe reechilibrarea hidroelectrolitic ă
– supravegheaz ă mereu pacientul, î i
urmă rește valorile examenelor de
laborator, iar valorile anormale sunt
anunț ate medicului
– reechilibrarea hidroelectrolitică a
pacientului, minuțios e fectuată

Ora 16:
Vărsă turi
alimentare
incoercibile
Ora 20:
Vărsă turi
alimentare
consistente
Ora 24:
Obiectiv nerealizat

52

Alimentație inadecvată
prin deficit
Vărsături alimentare
Grețuri Pacientul să nu mai
prezinte grețuri și
vărsături
alimentare in timp
de 12 h – supravegherea permanentă a pacientului,
urmărește rezultatele examenelor de
laborator
– observă aspectul vărsăturilor
Ringer 250 ml ; Vitamina C 2 f
Metoclopramid 3 f 26.03., ora 20
Pacientul prezintă
grețuri
A avut vărsături
alimentare la ora
16
Obiectiv parțial
realizat
Alimentație inadecvată
prin deficit
Grețuri Pacientul să nu mai
prezinte grețuri în
timp de 4 h – învață pacientul sa mănânce doar ce îi
place, să nu mănânce repede
– învață pacientul când să ia antiemetice
(Metoclopramid)
– se oferă un ceai călduț cu lămâie și lapte
Metoclopramid 3 tb înainte de masă 13.04., ora 12
Pacientul nu
prezintă grețuri
Obiectiv realizat

53
3. Nevoia de a
elimina. Incontinența
urinară din
cauza AVC –
ului,
manifestată
prin pierderi
involuntare de
urină .
Pacientul să nu mai
prezinte i ncontinența
urinară in 2 zile – asigură pacientului un microclimat adecvat
– efectuează toaleta regiunii perineale
înaintea efectuă rii sondajului vezical
– asistenta schimbă lenjeria de pat ș i de corp
a pacientului
– supraveghează buna funcț ionare a sondei
„a demeure”
– notează diureza și aspectul ei în foaia de
temperatură
Administrează tratament:Manitol 20 % 500
ml; Vitamina C 2 f ;Algocalmin 2 f
Sondaj vezical, sonda „a demeure”
asigură pacie ntului un microclimat
corespunză tor
– asigură cearș afuri curat e și lenjerie de corp
curate ș i uscate
Ringer 250 ml
Sondaj vezical cu
sonda Foley:
Pacientul prezintă
spontan emisie de
urină

30.03., ora 8:
Pacientul prezintă
emisii spontane
de urină în
prezenț a sondei
„a demeure”

54
Elimină ri
urinare
inadecvate
Incontinența
urinară

Elimină ri
urinare
inadecvate
Incontinența
urinară Pacientul să nu mai
prezinte incontinența
urinară in 2 zile

Pacientul să nu mai
prezinte incontinența
urinară in 4 h – notează diureza ș i aspectul in foaia de
temperatur ă
Manitol 250 ml ; Ser glucozat 5 %
Algocalmin 2 f ; Nimotop 3 tb
Vitamina K 4 f ; Vitamina B 6 2 f
verifică emisiile urinare după scoaterea
sondei: observă caracterul acestora -dacă
sunt s pontane sau pacientul simte dacă
micționeaza
– efectueaz toaleta regiunii perineale cu
atenț ie
– asigura lenjerie curata
La fel ș i bazinetul
La indicaț ia me dicului se scoate sonda
vezicală

Obiectiv
nerealizat

13.04., ora 12:
Pacientul prezintă
spontan emisie de
urină normală ,
sfincterele
controlate
Obiectiv realizat

55
4. Nevoia de a se
mișca și a
avea o bună
postură . Alterarea
mobilităț ii
fizice
Hemiplagie
dreaptă
Hipotonie
muscular ă Pacientu l să atingă o
autonomie maximală în
deplasare î n timp de 10
zile – asistenta medicală așează membrele
pacientului în poziție funcțională
– mobilizează pasiv membrele pacientului de
mai multe o ri/zi pentru a preveni
complicaț iile
– supraveghează mereu pacientul
– monitorizează funcț iile vitale si vegetative
– urmărește efect ul medicamentelor
admini strate ș i rezultatul analizelor de
laborator
Se administrează : Manitol 20 % 500 ml
Ser fiziologic 500 ml ; Ringer 500 ml
Memotal 2 f ; Nimotop 3 tb ; Vitamina B 6 4 f
Aspacardin 2 tb 5.04., ora 8:
Pacient cu
hemiplegie
dreaptă spastic ă
Ușoară hipotonie
muscular ă
Obiectiv
nerealizat

Pacientul să atingă o
autonomie maximală în
deplasare în timp de 7
zile
– asistenta medicală planifică cu pacientul un
program de exerciții fizice
– pacientul e incurajat să se mobilizeze în pat
– încurajează mersul și anticipează ajutorul
de care poate avea nevoie pacientul
– învața pacientul să foloseasca mijloace
pentru deplasare
13.04., ora 8:
Hemiplagie
drepată
Obiectiv parțial
realizat

56
Lipsa autonomiei
îngrijirii
personale
Hipotonie
muscular ă Pacientul să -și
dezvolte capacitatea
pentru îngrijirile
personale î n timp de
20 zile -încurajează pacientul pentru progresul
obținut
Dexamethasona 3 f ; Nimotop 3 tb ;
Aspacardin 2 tb ; Memotal 4 tb
Asigură pacientului condiț ii de mediu
adecva te, lenjeria de pat va fi curată, bine
întinsă pe pat, fără cusă turi, lenjeria de corp
va fi lejeră pentru a nu stânjeni circulaț ia
– asigură un microclimat corespunză tor,
T=18 -20 0C
recoltează sâ nge pentru examene de laborator
– administreză medicamentele indicate de
medic
05.04., ora 22:
Prezintă deficit
motor drept total
cu ușoară
hipotonie
musculară, deficit
în a se î ngriji.
Obiectiv
nerealizat
– mobilizează membrele pacientului pasiv si
activ;
– igiena cavității bucale se va face cu glicerină
boraxată;
– se instileaza în sacii conjunctivali Vitamina
A câte 2 picături de 2 ori/zi pentru a preveni
uscarea corneei;
– tegumentele vor fi bine spălate și fricționate
cu alco ol mentolat;

57
– pregatește pacientul pentru puncție lombara
și efectuarea tomografiei computerizate
5. Nevoia de a
menține
temperatura
corpului
constantă Deficit de a -și
menține
temperatura
corpului
constantă. Febra
37,8 0C
Tegumente hipe
remetice

Deficit de a -și
menține
temperatura
corpului
constantă
Febra 38,8 0C
Tegumente
hiperemice Pacientul să prezinte
temperatura
constantă în timp de
24
Pacientul să prezinte
temperatura
constantă în timp de
24 h
Pacientul să
prezinte temperatura
constantă în timp de
4 h – asigură un microclimat corespunzător, patul
va fi izolat cu un paravan
– supraveghează starea generală a pacientului
– masoară temperatura in axila de 2 ori/zi
– notează valorile măsurate în foa ia de
temperatură
Se administrează:
Vitamina C
Algocalmin 3 f
Ceftriaxon 1 g/8 h
– aplică împachetări cu alcool sau pungi cu
gheața, schimbă lenjeria de corp a pacientului
de câte ori este nevoie Se administrează :
Ceftriaxon 1 g/6h, măsoară temperatura în
axila de 2ori/zi, aplică comprese reci pe
fruntea bolnavului, asigură un microclimat
corespunzator 26.03., ora 16
T = 37,9 0C
Obiectiv
nerealizat

28.03., ora 12:
T=38,3 0C
Obiectiv
realizar
13.04., ora 12
T = 37,9 0C
Obiectiv realizat

58
6. Nevoia de a respira Posibila alterare a
respirației Pacientul să prezinte
căi respiratorii
permeabile în timp de
48 ore
Pacientul să prezinte
o respirație adecvată
în timp de 4 ore asistenta curăță cavitatea
bucofaringială de mucozitați și
resturi alimentare prin badijonarea
cu un tampon îmbibat în glicerină
asociată cu stamicină; umidifică
aerul din încăpere; efectuează cu
pacientul exerciții de respirație
13.04., ora 12
Pacientul respira
normal
Obiectiv realizat

7. Nevoia de a dormi Somn perturbat din
cauza
disconfortului
manifestat din
senzație de
neplăcere fizică și
psihică Pacientul să
beneficieze de somn
corespunzător
cantitativ si calitativ identifică nivelul și cauza anxietații
la pacientul cu insomnie
– invață pacientul să practice tehnici
de relaxare
– întocmește un program de odihnă
– oferă pacientului o cană cu lapte
cald înainte de culcare
Administrează tratamentul sedativ 13. 04. ,ora 8
Pacientul a reușit
parțial să se
odihnească

59
8. Nevoia de a se
înbrăca și a se
dezbrăca Incapacitatea în a se
îmbrăca și dezbrăca
din cauza AVC -ului
manifestată prin
hemiplagie.
Pacientul să se poată
îmbrăca și dezbrăca
singur în termen de
21 zile – identifică capacitațile și limitele
fizice ale persoanei îngrijite
-în general, aparținătorii să – i aducă
haine largi, ușor de îmbrăcat, cu
mod de închidere simplu
-face zilnic exerciții de motricitate
fizică(la început pasivă)
-asistenta îmbracă și dezbracă
pacientul paralizat
-susține membrul paralizat în timpul
îmbrăcă rii și tot cu cel paralizat
începe îmbrăcarea apoi se îmbraca
și membrul sănătos
-dezbrăcarea începe de la membrul
sănătos și apoi membrul paralizat 13.04., ora 12
Pacientul este
externat. Prezint ă
deficit motor drept
total cu u șoară
hipotonie muscul ara,
deficit în a se îngriji.
Obiectiv nerealizat

60
9. Nevoia de a evita
pericolele Dificultate în a evita
pericolele din cauza
AVC -ului
Pacientul să
beneficieze de un
mediu de siguranța -asigurarea condițiilor adecvate
-amplasarea pacientului în salon în
funcție de stare
-informeaza și stabilește împreună cu
pacientul planul de recuperare a stării
de sănătate
-efectuează imunizări specifice și
nespecifice necesare
-ajută pacientul să -și recunoască și
depășească, anxietatea. Pacientul va fi sprijinit
și ajutat de familie la
externare

DATA EXTERNĂRII : 13 04. 2014

EXAMENE DE LABORATOR
ANALIZA CERUTA MOD DE
PRELEVARE VALORI NORMALE VALORI OBȚINUTE
UREE SANGUIN Ă Puncție venoasă 0,20 – 0,40 g ‰ 48 ‰
IONOGRAMA SERICA
SANGUIN Ă Puncție venoasă 5 –
10 ml sânge în
sticluț e heparinizate Na- = 135 – 150 mEq/l
K+ = 3,5 – 5 mEq/l
Ca+ = 4,5 – 5,5 mEq/l
Cl- = 95 – 110 mEq/l Na- = 136 mEq/l
K+ = 4,6 mEq/l
Ca+ = 5,1 mEq/l
Cl- = 98 mEq/l
GLICEMIE Puncție venoasă 5 0,80 – 1,20 g ‰ 1,51 ‰

61
ANALIZA CERUTA MOD DE
PRELEVARE VALORI NORMALE VALORI OBȚINUTE
ml sâ nge 1,42 ‰
1,00 ‰
COLESTEROL Puncț ie venoasă 5
ml sâ nge 1,40 – 2,80 g ‰ 1,44 ‰
1,82 ‰
HEMOLEUCOGRAMA Puncție venoasă 5
ml sâ nge Hemoglobina 13 -17 ‰
Hematocrit 40 -52 %
Eritrocite 4.500.000 -5.500.000/mm3
Leucocite 4.200 -8.000/mm3
Reticulocite = 10 -15 % Hb = 12 g ‰
Ht = 40 %
Eritrocite=4.200.000/mm3
Leucocite=8.500/mm3
ACID URIC Puncție venoasă 5
ml sâ nge 0,246 mg % 6 mg % , 7 mg %
5 mg %
CREATININA Puncție venoasă 5
ml sâ nge 0,6 – 1,2 mg % 0,8 mg %
0,9 mg %

TRATAMENT
NR.
CRT. DENUMIREA
MEDICAMENTELOR MOD DE
ADMINISTRA
RE ACȚIUNE MOD DE
PREZENTARE DOZA
ZILNICĂ
1. Manitol 20 % Perfuzie
intravenoasa 40
picături/min – diuretic osmotic , depletiv Soluție perfuzabilă
Sac din PVC, din
plastic 250 ml +
250 ml

62
NR.
CRT. DENUMIREA
MEDICAMENTELOR MOD DE
ADMINISTRA
RE ACȚIUNE MOD DE
PREZENTARE DOZA
ZILNICĂ
2. Ser fiziologic Perfuzie
intravenoasa – mareș te volemia, debitul cardiac și
diureza
– menț ine echilibrul acido -bazic Saci din PVC 500 ml +
500 ml
3. Memotal Injecț ia
intramusculara – irigator cerebral , depletiv – fiole de 10 ml 2 fiole/zi
4. Vitamina C Injecț ie
intramusculara – vindecarea fracturilor
– favorizeaza depunerea de Ca
– mareste imunitatea Fiole de 2 -5 ml 2 fiole/zi
5. Vitamina K In perfuzie
intravenoasa – hemostatic , antihemoragic Fiole de 1 ml 2 fiole/zi
4 fiole/zi
6. Dexametasona In perfuzie
venoasa – corticosteroid , imunosupresor
– antiinflamator Fiole de 2 ml 2-3 fiole/zi
7. Algocalmin In perfuzie
intravenoasa – antipiretic , analgezic
– antispastic Fiole de 2 ml 3 fiole/zi
8. Metoclopramid Cale orala – antiemetic , antivomitiv propulsiv Tablete 3 tablete/zi
9. Nimotop Cale oral ă – previne leziunile cerebrale 30 mg/tb 3 tablete/zi
10. Aspacardin Per os – amelioreaza metabolismul
miocardic
– atenuează senzația de oboseală
– crește capacitatea de utilizare a O 2 Tablete 2 tablete/zi

63
NR.
CRT. DENUMIREA
MEDICAMENTELOR MOD DE
ADMINISTRA
RE ACȚIUNE MOD DE
PREZENTARE DOZA
ZILNICĂ
– favorizează sinteza intrac elulara a
fosfaț ilor donatori de O 2
11. Fenobarbital Per os -hipnotic,sedativ anticonvulsivant
antiepileptic
– slab antispastic Tablete 100 mg 2 tablete/zi
12. Tramal In perfuzie
intravenoas ă – antitermic puternic Fiole 2 fiole/zi
13. Ceftriaxon Injectie i.m. – cefalosporina semisintetica
– antibacterian
– antibiotic bactericid Flacoane 1 10g 1 g/8 h/zi
1 g/ 12 h/zi
14. Vitamina B 6 Injecț ie i.m. – metabolismul aminoacizilor Comprimate a 250
mg
Fiole 5 ml 4 fiole/zi

64
EVALUAREA FIN ALĂ N.N. 80 ANI
MOD DE ALIMENTA ȚIE: Alimentație mixtă
CONCLUZII
Pacientul N.N. în vârstă de 80 ani, î n antecedente cu HTA, se internează în secț ia Neurologie cu
defic it motor total drept cu instalație totală .
Bilanț general bun:
TA= 180 -90 mmHg compensate cardiorespirator
Examen neurologic :
-hemiplegie dreapta,
-LCR hemoragic
Evoluție favorabilă sub deple tive si hemostatice. Devine conștient, rămâ ne cu deficit motor total
drept.
Recomandă ri la exernare : gimnastică , masaj, control la 30 zile

65
CAZUL II . PLAN DE ÎNGRIJIRE
1. CULEGEREA DATELOR
Directe: pacienta
Indirecete : dos arul medical actual, echipa de î ngrijire, familia
DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTEI M.G.
DATE RELATIV STABILE
Nume : M
Prenume : G
Vârsta : 78 ani
Sex : Feminin
Religie : Ort odoxă
Naționalitatea: Română
Starea civilă: Văduvă
Ocupația : Pensionară
DATE VARIABILE
Domiciliul : Rural
Condiții de viața ș i munc ă: Locuiește singură într -o casă cu trei camere și dependințe, încălzire cu
lemne, condiții relativ igienice; muncește î n gospodarie și agricultură .
Mod de petrecere a timpului liber: Tricotaj, emisiuni tv.
DATE PRIVIND STAREA DE SĂNĂTATE ANTERIOARĂ
Date antropometrice
Greutatea : 59 kg
Înălțimea: 1,58 m
Grup sanguin : B III, RH+
Limite senzoriale
Alergii: nu prezintă
Proteze : nu prezin tă
Acuitatea vizual ă și auditivă: relativ diminuată
Somn : peturbat
Mobilitate: diminuarea forț ei musculare
Alimentație : necorespunză toare
Elimină ri : inadecvate

66
Antecedente heredo -colaterale
TBC -ul în familie,
Antecedente personale
Fiziologice :
Menarha la 14 ani;
Menopauza la 50 ani;
nașteri 1; avort spontan 1;
Patologice : Bolile copilariei fără a preciza care anume.
2. INFORMA ṬII LEGATE DE BOALA
Motivele internarii: Deficit moto r al membrelor de partea dreaptă .
Istoricul bolii
Pacienta M. G. în vârstă de 78 ani, prezintă î n cursul dimineții deficit de foță la membrele de
partea dreaptă, se internează de urgenț ă pentru tartament ș i examene de specialitate.
Diagnostic la internare: AVC cardioemb olic carotidian stâng; hemipareza dreaptă .
Data internă rii: 25.05.2014
Examen clinic pe aparate
Stare generală : alterată
Stare de nutriție: bună
Stare de conștiență: conș tientă
Facies: asimetric
Tegumente: palide
Mucoase: normal colorate
Sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili
Sistem muscular: normal reprezentat
Sistem osteo -articular: integru, mobil
Aparat respirator: torace mobil, murmur vezicular prezent bilateral
Aparat cardiovascular: TA=180/100 mmHg, AV= 105/min
Aparat digestiv: abdomen suplu, nedureros la palpare
Ficat, cai biliare, splina: nepalpabile
Aparat urogenital: rinichi nepalpabil, glob vezical
Sistem nervos, endocrin, organe de simt: Babinsk i pozitiv dreapta, ROT dr<st, fără tulbură ri de
limbaj.

67
3. ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE
NR.
CRT. NEVOIA
FUNDAMENTALA MANIFESTARI DE DEPENDENȚĂ

1 A respira și a avea o bună
circulaț ie Tahicardie
HTA
2 A bea și a mâ nca Dificultate de a se alimenta ș i hidrata
3 A elimina Glob vezical
Micț iuni absente
4 A se mișca și a avea o bună
postură Dificultate de a se ridica, aș eza, a merge
5 A dormi ș i a se odihni Somn peturbat
Ore insu ficiente de somn
6 A se îmbrăca și dezbră ca Dificultate de a îmbraca și dezbră ca
Dificultate de a -și mișca membrul superior ș i
inferior drept
7 A menține temperatura
corpului î n limite normale
8 A fi curat, î ngrijit, a proteja
tegumentele si mucoasele
9 A comunica Dificultate de a -și practica religia
10 A acț iona conform propriilor
convingeri și valori, de a
practic a religia Sentimente de inutilitate
Incapacitatea de a îndeplini activitați însem nate
11 A fi preocupat în vederea
realiză rii Dificultate de a îndeplini activităț i recreative
12 A se recrea
13 A învăța cum să -ți păstrezi
sănătatea Cunoștințe insufi ciente
14 A evita pericolele

68
4. STABILIREA GRADULUI DE DEPENDEN ṬA
Pacienta are nevoie de echipa de îngrijire î n satisfacerea unor nevoi fundamentale.
Nivelul II de dependenț a moderată și temporară .
5. DIAGNOSTIC NURSING
Alterarea respirației și circulației din cauza alterării muș chiului cardiac manifestat prin HTA,
tahicardie.
Retenție urinară din cauza retenț iei urinare mainfestate prin paralizia musculaturii vezicale.
Dificulate de a se alimenta și hidrata din cauza diminuării mobilitații manifestată prin
hemipareză dreaptă .
Dificultate de a se deplasa datorită alterării centrului nervos manifestată prin hemipareza
dreaptă .
Dificultate de a îmbrăca și dezbră ca din cauza hemiplegiei manifestată prin dificultatea de a –
și mișca membrele, de a se încălța – descălța, de a -și descheia nasturii.
Dificultate în pă strarea igienei corporale d in cauza hemiparezei manifestată prin carențe de
igienă .
Comunicare i neficientă la nivel mo tor din cauza alterării centrului nervos manifestată prin
dispariția totală a funcției motorii mu scular pe partea dreaptă .
Anxietate din cauza spitalizării, a necunoaș terii prognosticului bolii manifestată prin
neliniște, î ngrijorare, somn perturbat.
Somn peturbat din cauza anxietăț ii manifestat prin adormiri dicifle, treziri frecvente, ore
insuficien te de somn .
Incapacitatea de a îndeplini activitați recreative din cauza lezării integritații fizice
manifestată prin dificultatea de a desfașura activitaț ile preferate.
Devalorizare din cauza peturbării stimei de sine manifestată prin sentiment de
incompetență .
Dificultate de a -și pra ctica religia din cauza mobiliză rii la pat m anifestat prin hemiplegie
dreptă .
Deficit de cunoștinț e din cauza inaccesi bilității la informație manifestat prin cunoștințe
insuficiente asupra bolii și a mă surilor de prevenire.

69
6. APLICAREA PLANULUI DE Î NGRIJIRE
NR.
CRT. NEVOIA
AFECTAT Ă DIAGNOSTIC
DE NURSING OBIECTIVE INTERVEN ṬII AUTONOME SI
DELEGATE EVALUARE
1 A respira ș i
a avea o
bună
circulaț ie Alterarea
respirației și
circulației din
cauza alterării
mușchiului
cardiac
manifestat prin
HTA,tahicardie.
Pacienta să
prezinte funcții
vitale în limite
fiziologice î n
termen de
aproximativ 3 -4
zile -măsor TA, P, R, T ș i le notez în foaia de
temperatură
-recoltez sâ nge pentru VSH, uree,
glicemie, cholesterol, fibrinogen,
triglyceride, timp HOWEL, transaminaze
-Administrez medicația prescrisă :
Manitol, Piracetam, Clexan,
Trombostop, ser fiziologic, Digoxin,
Nitropector -în urma
intervenț iilor, autonome și
delegate,
25.05.2014
TA=180/100 mmHg ,
AV=105/min
28.05.2014
TA=170/100 mmHg ,
AV=80/min
30.05.2014
TA=120/170 mmHg , Av=80/min
2 A se mișca și
a avea o
bună
postur ă Dificultate de a
se deplasa
datorită alteră rii
centrului nervos
manifestată prin
hemipareză
dreaptă .
Pacienta:
-să efectueze
mișcări active cu
membrul inferior
și superior drept
-să se deplaseze
cu ajutor câțiva
pași în termen de -asigur o poziție fiziologică a membrelor
pacientei cu brațele pe lângă corp, dar nu
lipite de corp
-așez membrele inferioare departe unul
de celălalt cu colaci de vată sub călcâ ie
-mobilizez pasiv pacienta l a doua ore din
decubit dorsal în decubit lateral stâng ș i
drept 28.05.2014Pacienta efec tueaza
ușoare mișcări active ale
membrelor inferioare ș i superior
drept, mai reduse la cel superior.
30.05.2014
Pacienta se ridică în poziție
semișezând ajutată .
31.05.2014

70
3-4 zile, apoi
până la toaleta î n
termen de 7 -8
zile
-să nu prezinte
escare -solicit cooperarea pacientei la
schimbările de poziț ie
-efectuez mișcări pasive ale membrelor
prin mișcări de flexie, extensie și rotire
de trei ori pe zi câ te 5 minute
-invăț pacienta să -și mobilizeze mâna
dreaptă cu ajutorul celei stâ ngi Pacienta se
deplasează cu ajutor câțiva paș i.
02.06.2014
Pacienta, ajutată se deplaseaz ă
3 A fi curat,
îngrijit, a
proteja
tegumentele
și mucoasele Deficit de
autoî ngrijire din
cauza deficitului
motor manifestat
prin:
-incapacitate de a
se spă la
-incapacitate de a
se îmbră ca
-dificultate de a
se alimenta
-incapacitate de a
se deplasa la
toaleta Pacienta să fie
capabilă să -și
satisfacă parțial
nevoile de
autoîngrijire, de a
se spăla, de a se
îmbrăca, î n
decurs de
aproximativ 7
zile -antrenez pacienta în efectuarea
autoî ngrijirilor
-evaluez cu pacienta ce po ate să facă
singură și ce nu poate legat de îngrijire
de igiena (se spală pe față cu mana
stangă, nu -și poate face toaleta intimă )
-mă îngrijesc sa -i fie asigurate îngrijirile
de igiena personala ale pacientei (izolare
cu un paravan)
-după fiecare toaletă efectuez fricțiuni
ale spatelui, toracelui și membrelor cu
alcool mentolat și pudră de talc
-încurajez pacienta să se alimenteze
folosind mâna stâ ngă 25.05.2014
Pacienta a fost alimentată î n
perfuzie I.V.
29.05.2014
Pacienta folosește mâna stângă
pentru a se alimenta, a se
îmbrăca, a se spăla pe față, pe
mâini
01.06.2014
Pacienta încearcă în permanență
să exerseze mișcări cu mâ na
dreapt ă
4 A elimina Retenție urinară
din cauza Pacienta:
-să prezinte -îi explic pacientei care este cauza
retenț iei, că este o situație remediabilă 25.05.2014 Pacienta suportă
sonda à dèmeure

71
retenț iei urinare
mainfestate prin
paralizia
musculaturii
vezicale.
diminuarea
retenț iei urinare
Să redobândească
emisie urinară în
limite fiziologice
în decurs de
aproximativ 7
zile -îi explic necesitatea sondajului vezical
(instituirea so ndei à dèmeure pentru o
perioadă de timp)
-efectuez sondajul vezical la indicaț ia
medicului
-urmă resc diureza zilnic ă 29.05.2014
După scoaterea sondei à
dèmeu re, episoadele de emisie
urinară sunt în limite fiziologice
-pacienta cere plosca la pat.
5 A dormi ș i a
se odihni Somn peturbat
din cauza
anxietaț ii
manifestat prin
adormiri dicifle,
treziri frecvente,
ore insuficiente
de somn
Pacienta să
benefi cieze de
somn
corespunzator
calitativ ș i
cantitativ î n
decurs de trei
patru zile favorizez odihna pacientei prin
suprimarea surselor care -i pot determina
disconfort ș i iritabilitate
-identific cauza anxietaț ii
-administrez tratament medica l
(diazepam – o fiola – seara
-observ efectul acestuia asupra
organismului pacientei Pacienta are somn regenerator
fără coș maruri
29.05.2014Pacienta adoarme cu
ușurință și se trezește odihnită
30.05.2014Starea de neliniște a
dispă rut. Pacienta s -a obișnuit cu
persoanele cu care împarte
salonul; s -a resemnat î n fața
situaț iei cu privire la starea sa de
sănătate
6 A se recrea Incapacitatea de
a îndeplini
activitați
recreative din
cauza lezării Pacienta să -și
recapete
încrederea în
forțele proprii în
termen de o -determin pacienta să -și exprime
sentimentele, îi câștig încrederea și o ajut
să depășească momentele dificile
-aleg mijloa cele de recreere în funcț ie de
starea sa fiziologica Pacienta odata cu ameliorarae
stării sale de sănătate și -a
recăpătat buna
dispoziție și încrederea î n
propriile forte

72
integrității fizice
manifestată prin
dificultatea de a
desfaș ura
activitățile
preferate. săptămâ nă -administrez ș i supravegh ez efectul
tratamentului indicat de medic
7 A fi
preocupat în
vederea
realiză rii Devalorizarea
din cauza
peturbă rii stimei
de sine
manifestată prin
sentiment de
incompetență . Pacienta să -și
recapete interesul
față de sine și de
alții î n decurs de
7 zile -mă îngrijesc să cunosc sentimentele, în
interesele și capacitațile pacientei, prin
dialogul pe care î l port zilni c cu aceasta,
acord ându-i atenția cuvenită
-ajut pacienta să se adapteze la noul rol,
să realizeze o percepție justă a realitații,
să se integreze î n colectiv . Pacienta a reușit să treacă peste
sentimentul de inferioritate ș i de
pierdere a imaginii de sine, a
acceptat justa realitate .
8 A învața
cum să -ți
păstrezi
sănă tatea Deficit de
cunoștinț e din
cauza
inaccesibilitații
la informaț ii,
manifestat prin
cunoștinț e
insuficiente
asupra bolii și a
măsurilor . Pacienta să
capete cunoștinț e
despre b oala,
regimul de viață
pentru a preveni
un nou accident
vascular -explorez nivelul de cunoștinț e al
pacientei privind boala, modul de
manifestare, măsurile preventive ș i
curative, modul de participare la
recuperare
-identific manifestă rile de dependent ă,
interacț iunile lo r cu alte nevoi, stimulez
dorința de cunoaștere, motivez
importanța acumulării de noi cunoștinț e Pacienta este cooperantă,
receptivă, prezintă intere s pentru
acumularea de noi cunoștinț e
despre boala, tratament, mod de
recuperare, prevenirea
recidivelor.

73
EXAMENE PARACLINICE

EXAMENUL
CERUT MOD DE RECOLTARE VALOAREA
OBṬINUT Ă VALORI
NORMALE
Leucocite p.v.-2ml sâ nge/EDTA
vacutainer cu capac mov 7500/mm 4000 -8000/mm

Hemiglobina p.v.-2ml s ânge/EDTA
vacuta iner cu capac mov 13,0 g% 12-15 g%
Hematocrit P.v.-2 ml s ânge/EDTA
Vacutainer cu capac mov 41 % 40-45%

trombocite P,v.-2ml s ânge/EDTA
Vacutainer cu capac mov 225000/mm 150.000 –
400.000/mm
VSH 0,4 citrat de Na 3,8/
Steril +1,6 ml sange
Fară stază venoas ă
Vacutainer cu capac negru 5,2 mm/1h 5-10mm/1h
Cholesterol 5ml s ânge simplu
Nehemolizat
Vacutainer cu capac roșu sau
portocaliu 202mg% 140-220 mg%
T.G.O. p.v.-5 ml s ânge simplu
nehemolizat
vacutainer cu capac
roșu sau portocaliu 20 u.i. 5-17u.i.
T.G.P. p.v.-5 ml s ânge simplu
nahemolizat
vacutainer cu capac roșu sau
portocaliu 13 u.i. 4-13u.i.
Uree p.v.-2 ml s ânge simplu
nehemolizat ;vacutainer
cu capac ro șu sau portocaliu 35 % 20-40mg%
Triglyceride p.v.-5 ml s ânge simplu 47 mg% 50 mg%

74
EXAMENUL
CERUT MOD DE RECOLTARE VALOAREA
OBṬINUT Ă VALORI
NORMALE
nehemolizat
vacutainer cu capac ro șu sau
portocaliu
Timp
HOWEL p.v. 4,5 ml s ânge /0,5ml oxalat de
sodiu
vacutainer cu capac ro șu sau
portocaliu 180” 90”-150”
Cretinina -10 ml din prima urina 0,8 gr% -b=1-1,5gr%
-f=0,5 gr%

EXTERNAREA PACIENTEI
Data externarii: 04.11.2013
Starea la externare: ameliorata
– Pacienta a fost internat ă cu manifest ări de deficit motor al membrelor de partea dreapt ă ,semnul
Babinski prezent, f ără tulbur ări de limbaj. Pe parcursul intrn ării s -au efectuat investiga ții
confirm ându -se diagnosticul de AVC ischemic , în urma tomografiei . I s -au administrat
medicamente antico agulante , diuretice , hipotensoare . Starea general ă a pacientei s -a îmbun ătățit
răspunz ând pozitiv la tratamentul administrat. Este externat ă în stare ameliorat ă , urm ând tratament
în ambulatoriu.
BILANTUL AUTONOMIEI:
Evaluarea func țiilor vitale:
Respira ție liber ă cu frecven ță în limite fiziologice r=18r/min
TA în limite fiziologice TA=120/70mmHg
Puls în limite fiziologice P =80/min
Recomand ări la externare :
-regim alimentar hiposodat, s ărac în grăsimi animale;
-control medical d upă o lun ă de la externare;
-control transaminaze;
-evitarea situa țiilor ca risc ( înălțime, foc, tensiune electric ă); renun țarea la cafea, alcool, cola .

75
CAZUL III . PLAN DE ÎNGRIJIRE
PLAN DE Î NGRIJIRE AL PACIENTEI C.A.
1.CULEGEREA DATELOR
Surse de date:
Directe: pacienta
Indirecete : dosarul medical actual, echipa de îngrijire, familia
Metode de culegere a datelor:
Interviul
Observa ția
Studiul documentelor medicale
Colaborarea cu echipa de îngrijire
DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTEI
Date relative stabile
Nume: C
Prenume: A
Vârsta: 69 ani
Sex: femin
Religie ortodox ă
Nationalitate: rom ână
Stare civil ă: vaduv ă
Ocupa ție: pensionar ă
Date variabile
Domiciliul: mediul rural
Condi ții de via ță și munc ă:locuie ște împreun ă cu fiul ( c ăsătorit); într-o cas ă cu patru camere și
dependin țe, încălzire cu lemne, condi ții relative igienice. Munce ște în gospod ărie și agricultur ă.
Mod de petrecere a timpului liber: alaturi de nepoti și familie .
DATE PRIVIND STAREA DE S ĂNĂTATE ANTERIOAR Ă
Date antropometrice
Greutate: 60kg
Talie:1,60m
Grup sanguine:A II,Rh:+
LIMITE SENZORIALE

76
Alergii: nu prezint ă
Proteze: nu prezint ă
Acuitate vizual ă și auditiv ă: relativ diminuate
Somn: lini știt
Mobilitate: diminuat ă
Alimenta ție: în deficit
Elimin ări: incontinen ța urinara
ANTECEDENTE HEREDO -COLATERALE
-neaga luesul , TBC -ul, infectia HIV în familie
ANTECEDENTE PERSONALE
FIZIOLOGICE:
-menarha -la 13 ani;
-menopauza –la 49 ani;
sarcini:2 nașteri
PATOLOGICE:
-bolile copil ăriei f ără să poată preciza care anume;
INFORMA ṬII LEGATE DE BOALA
MOTIVELE INTERN ĂRII
-deficit motor hemicorp st âng
ISTORICUL BOLII
Pacienta C.A., în vârstă de 69 ani, care prezint ă în cursul dimine ții de azi deficit motor total la
nivelul hemicorpului st âng se interneaza de urgent pentru investiga ții și tratament de specialitate.
DIAGNOSTIC LA INTERNARE
AVC hemoragic, hemiplegie st ânga , HTA
DATA INTERN ĂRII
20.02.2014 ora 14:15
EXAMEN CLINIC PE APARATE
STARE GENERAL Ă: alterat ă
STARE DE NUTRI ṬIE: bun ă
FACIES: asimetric
TEGUMENTE: normale
MUCOASE: normale

77
SISTEM GANGLIONAR: nu se palpeaza
SISTEM MUSCULAR: normal reprezentat
SISTEM OSTEO_ARTICULAR: integru, mobil
APARAT RESPIRATOR: torace mobil , f ără raluri
APARAT CARDIOVASCULAR: zgomote cardiac e crescute , TA=200/100 mmHg, P=74/min
APARAT DIGESTIV: abdomen suplu ,
FICAT, CAI BILIARE, SPLINA: relative normale
APARAT URO -GENITAL: rinichi neplpabili , urini normo – crome
SISTEM NERVOS, ENDOCRIN, ORGANE DE SIM Ṭ: fără semne meningiene, hemiplegie
stânga , pareza facial ă central st ânga, Babinski pozitiv –membru st âng
SECṬIA RADIOIMAGISTIC Ă
DIAGNOSTIC LA TRIMITERE : AVC hemoragic
REGIUNE EXAMINAT Ă:craniu
REZULTAT : plaja hiperdensa hematic ă situate capsule renticular de partea dreapt ă cu fin edem
perifocal. Plaja hipodens ă situate occipito parietal dreapta cu topogafie pasagitat ă. Sistem
ventricular u șor asimetric situate pe linia median ă.
STABILIREA GRADULUI DE DEPENDEN ṬĂ
Pacienta are nevoie de echipa de îngrijire în satisfacerea unor nevoi fundamentale.
Nivelul II de dependen ță moderat ă și temporar ă .
DIAGNOSTIC NURS
1. Alterarea circula ției din cauza alter ării mu șchiului cardiac manifestat prin HTA, fibria ția atrial ă.
2. Alterarea mobilităț ii fizice din cauza deficitului motor și senz orial manifestat prin hemipegie
stânga.
3. Alimenta ție necorespunzatoare din cauza alter ării centrului nervos manifestat prin dificultate de a
înghiți.
4. Eliminare inadecvat ă manifestat ă prin incontinen ța urinar ă.
5. Somn perturbat din cauza disconfortului manifestat din senza ție de neplacere fizic ă și psihic ă .
6. Dificultate de a se î mbrăca și dezbr ăca din cauza alter ării centrului nervos manifestat prin
hemiplegie .
7. Caren țe de igiena din cauza prezen ței edemului cerebral manifestat prin p ăr murda r și gras, în
dezordine, miros dezagreabil .

78
8. Perturbarea stimei de sine din cauza lipsei de control a sfincterului urinar manifestat prin
nelini ște.
9. Anxietate legat ă de necunoa șterea prognosticului bolii manifestat ă prin triste țe, nelini ște,
îngrijorare.
10. Deficit de cuno ștințe legat de ignoran ța manifestat ă prin dorin ța de a acumula noi cuno ștințe
despre boala.

2. ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE PACIENTEI C.A. 69 ANI
NR.
CRT. NEVOIA FUNDAMENTALĂ MANIFESTARI DE DEPENDENȚĂ
1. A respira și a avea o bun ă circula ție Fibrila ție latriala,HTA
2. A bea și a m ânca Disfagie, consum redus de lichide
3. A elimina Incontinen ța urinar a
4. A se mi șca și a avea o bun ă postur ă Dificultate de a se mobiliza , de a merge.
5. A dormi și a se odihni Disconfort senza ție de nepl ăcere fizic ă și psihic ă
6. A se îmbraca și dezbr ăca Dificultate de a îmbrăca și dezbr ăca
7. A men ține temperatura corpului în
limite normale Independent ă
8. A fi curat, îngrijit, a proteja
tegumentele și mucoasele Păr murda r și gras în dezordine
Degaja miros dezagreabil
Alterarea integrit ății tegumentelor
9. A evita pericolele Independenta
10. A comunica Independenta
11. A ac ționa conform propriilor
convingeri și valori, de a practic a
religia Independenta
12. A fi preocupat î n vederea realiz ării Triste țe, sentiment de inferioritate și de pierdere a
imaginii de sine.

13. A se recrea Independenta
14. A învăta cum s ă-ți p ăstrezi
sănătatea Cuno ștințe insufuciente

79
3.EXAMENE PARACLINICE
NR.
CRT. EXAMENUL
CERUT MOD DE RECOLTARE VALORI
NORMALE VALORI
NORMALE
1. Leucocite p.v.-2ml s ânge/EDTA
vacutainer cu capac mov 4000 -8000/mm
7800/ mm
2. Hemiglobina p.v.-2ml s ânge/EDTA
vacutaner cu capac mov 12-15 g% 14 g %
3. Hematocrit P.v.-2 ml s ânge/EDTA
Vacutainer cu capac mov 40-45% 42 %

4. trombocite P,v.-2ml s ânge/EDTA , vacutainer cu
capac mov 150.000 –
400.000/mm
240.000/mm
5. VSH 0,4 citrat de Na 3,8/
Steril +1,6 ml s ânge, Fără stază venoasă
vacutainer cu capac negru 5-10mm/1h 6 ml / 1h
6. Cholesterol 5ml s ânge simplu nehemolizat ,
vacutainer cu capac roșu sau portocaliu 140-220 mg% 202 mg %
7. T.G.O. p.v.-5 ml s ânge simplu nehemolizat
vacutainer cu capac roșu sau portocaliu 5-17u.i. 28u.i.
8. T.G.P. p.v.-5 ml s ânge simplu nehemolizat
vacutainer cu capac ro șu sau portocaliu 4-13u.i. 20u.i.
9. Uree p.v.-2 ml s ânge simplu nehemolizat
;vacutainer cu capac ro șu sau portocaliu 20-40mg% 36%
10. Triglyceride p.v.-5 ml s ânge simplu nehemolizat
vacutainer cu capac roșu sau portocaliu 50 mg% 50 mg %
11. Fibrinogen p.v. 4,5 mg s ânge +0.5 ml citrate de
sodiu ; vacutainer cu capac bleu
200-400 mg % 220 mg %
12. cretinina -10 ml din prima urina -b=1-1,5gr%
-f=0,5 gr%
0,57 gr %

80
NR.
CRT. EXAMENUL
CERUT MOD DE RECOLTARE VALORI
NORMALE VALORI
NORMALE
13. glicemie Punc ție capilar ă –glucotest
Punc ție capilar ă -2 ml s ânge / florura de
Na- 4mg

80- 120 mg % 124 mg%
14. Timp HOWEL p.v. 4,5 ml s ânge / 0,5 ml oxalate de
sodium
vacutainer cu capac ro șu sau portocaliu 90”-150” 220”

81
4. APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE II I.
NR.
CRT. NEVOI
AFECTATE DIAGNOSTIC
NURSING
OBIECTIVE INTERVEN ṬII AUTONOME ȘI
DELEGATE EVALUAR E
1. A respira și a
avea o bun ă
circula ție Alterarea circula ției
din cauza alter ării
mușchiului cardiac
manifestat prin HTA,
fibria ția atrial ă. Pacienta s ă
prezinte func ții
vitale în limite
fiziologice în
termen de
aproxim ativ 3 -4
zile. -măsor TA, P, R, T și le notez în foaia de
temperatur ă
-recoltez s ânge pentru VSH, HLG,
protein, glucide, urobilogen, bilirubina,
cholesterol, triglyceride, fibrinogen, timp
HOWEL.
-administrez medica ția prescris ă. 20. 02.2014
TA=200/100mmHg
AV=105/min
24.02.2014
TA=170/100mmHg
AV=80/min
26.02.2014
TA=150/70mmHg
AV=76/min
2. A se mișca și a
avea o bun ă
postur ă Alterarea mobilita ții
fizice din cauza
deficitului motor și
senzorial manifestat
prin hemipegie
stânga.
Pacienta :
– să efectueze
mișcări active cu
membrul inferior
și superior st âng;
– să se deplaseze
câțiva pa și cu
ajutor în termen
de aprox . 7-8 zile
apoi p ână la Asigur o pozi ție fiziologica a membrelor
pacientei cu bra țele pe l ângă corp dar nu
lipite de corp.
Așez membrele inferioare departe unul de
celălalt cu colaci de vat ă sub c ălcâie.
Solicit cooperarea pacientei la schimbara
poziției.
In decubit lateral sprijin spatele pacientei
cu p ătura rulat ă sau cu o pern ă, bra țul
deasupra în semiflexie pe abdomen iar 26.02.2014
A început sa mi ște
membrul st âng inferior.
29/02/2014
Deficitul motor ameliorat
semnificativ la nivelul
membrul superior st âng;
pacienta se ridic ă în
poziție semi șezând.
4/03/2014

82
NR.
CRT. NEVOI
AFECTATE DIAGNOSTIC
NURSING
OBIECTIVE INTERVEN ṬII AUTONOME ȘI
DELEGATE EVALUAR E
toaleta în decurs
de aprox . 10 zile. celălalt pe lângă corp.
Efectuez masajul spatelui și membrelor la
fiecare schimbare de pozi ție.
Invăț pacienta sa -și mobilizeze m âna
stângă cu ajutorul m âinii drepte. Pacienta (ajutat ă) se
deplaseaz ă la toalet ă.
3. A fi curat,
îngrijit, a
proteja
tegumentele și
mucoasele Deficit de
autoîngrijire din
cauza deficitului
motor manifestat prin
incapacitatea de a se
spăla, de a se
îmbraca, de a se
alimenta, de a se
deplasa la toalet ă. Pacienta sa fie
capabil ă să-și
satisfac ă parțial
nevoile de
autoîngrijire în
decurs de aprox
o săptămâna. Particip la efectuarea toaletei respect ând
urmatoarea succesiune: se începe cu fa ța,
gâtul si urechile, apoi bra țele și mâinile,
partea anterioar ă a toracelui, abdomen,
fața anterioar ă a coapselor, se întoarce
pacienta în decubit lateral și se spal ă
spatele, fesele și fa ța posterioar ă a
coapselor, din nou în decubit dorsal se
spală gambele și picioarele, org anelle
genitale externe.
Îngrijirea p ărului, toaleta cavităț ii bucale.
Dupa spă larea întregului corp se
fricționeaza cu alcool mentolat îndeosebi
regiunile expuse la escare.
Ajut pacienta în alimentați e – alimentare 20/02/2014
Pacienta a fot alimentat ă
pasiv.
24/02/2014
Pacienta este alimentat ă
activ la pat în decubit
lateral st âng.
25/02/2014
Pacienta încearca în
permanență să execute
mișcări cu m âna și
piciorul st âng

83
NR.
CRT. NEVOI
AFECTATE DIAGNOSTIC
NURSING
OBIECTIVE INTERVEN ṬII AUTONOME ȘI
DELEGATE EVALUAR E
pasiva.
4. A elimina Incontinen ța urinar ă
legat ă de perturbarea
sfincteriana(lipsa
controlului nervos)
manifestat ă prin
emisie involuntar ă de
urină. Pacienta:
– să prezinte
dimin uarea
episoadelor de
incontinență ;
-să
redob ândeasc ă
parțial continen ța
urinar ă în decurs
de 7-10 zile. – explic pacie ntei care este cauza
incontinenț ei și că este o situa ție
remediabil ă.
– explic necesitatea sondajului vezical.
-Efectuez sondajul vezi ical la indica ția
medicului în condi ții de asepsie at ât a
pacientei și instrumentelor c ât și a
mâinilor asistentei medicale.
După scoaterea sondei stabilesc cu
pacienta un program de eliminare din 2 în
2 ore cu cre șteri progressive a intervalelor.
Urmăresc diureza zilnic ă. 21.02.2014 -Pacienta
suporta sonda.
23.02.2014 -Dupa
scoaterea sondei
episoadele de
incontinență sunt mai
rare.
Pacienta respect ă
programul stabilit.
5. A bea și a
mânca Risc de alterare a
nutri ției prin deficit
legat de tulbur ările
de degluti ție
Pacienta:
-să-și men țină
starea de
nutri ție prezent ă
, s ă fie
alimentat ă și
hidratat ă Evaluez în permanență capacitatea de
degluti ție
Încerc administrarea oral ă de lichide
(lapte , ceai ), alimente semisolide
(piureuri , legume pasate ), prin
administrarea de canti tați mici la
interval mic de timp. 22.02.2014
-pacienta nu prezint ă
semen de deshidratare.
25.02.2014
Pacienta bea din cana cu
cioc și cu paiul. Se pot
administra pe cale orala

84
NR.
CRT. NEVOI
AFECTATE DIAGNOSTIC
NURSING
OBIECTIVE INTERVEN ṬII AUTONOME ȘI
DELEGATE EVALUAR E
corespunz ător
cantitativ și
calitativ pe
toata durata
spitaliz ării Manifest r ăbdare în alimentarea
pacientei
Institui la indica ția madicului perfuzii
zilnice , supraveghez perfuzia instituit ă, îi
explic pacientei c ă este necesar ă având în
vedere aportul alimentar mic pe cale orală. alimente lichide în
cantitate de 1500 ml pe zi
și semisolide.
26/02/2014
Pacienta este hidratata
corespun zator.
De perseverat.
6. A ac ționa
conform
propriilor
convingeri și
valori, de a
practic a
religia Perturbarea stimei de
sine din cauza
hemiplegiei
manifestat ă prin
nelini ște, agita ție,
anxietate. Pacienta s ă-și
accepte
modificarea
imaginii
corporale
tranzitorie.
Explic pacientei c ă foarte mult conteaz ă
voința ei d e a se face bine, pentru a depăș i
aceast ă fază grea.
Sfătuiesc fiul s ă nu pl ângă în preajma ei
deoar ece efectul ar putea fi negativ pt ea. 29/02/2014
Având în vedere evolu ția
favorabil ă, pacienta este
mai lini ștită, optimist ă,
încrez ătoare, încearc ă să
se adapteze la noua
situa ție.
7. A dormi și a se
odihni Perturbarea somnului
din cauza
disconfortului
manifestat prin stare
neplacut ă fizică si
psihic ă. Pacienta s ă
beneficieze de
confort fizic și
psihic pe durata
spitaliz ării. Discut cu pacienta cauzele disconfortului.
Aplic tehnici de îngrijire curent ă necesare
obținerii st ării de satisfac ție.
Observ și notez schimb ările. 01.03.2014 Pacienta nu
mai prezint ă discon fort
fizic și psihic, prezint ă
bună dispozi ție.

85
NR.
CRT. NEVOI
AFECTATE DIAGNOSTIC
NURSING
OBIECTIVE INTERVEN ṬII AUTONOME ȘI
DELEGATE EVALUAR E
8. A învăț a cum
să-ți p ăstrezi
sănătatea Deficit de cuno ștințe
legat de ignoran ța
manifestat a prin
dorinț a de a acumula
noi cuno ștințe despre
boala.
Pacienta s ă
capete cuno ștințe
despre boal ă,
regimul de viață
pentru a preveni
un nou accident
vascular -explorez nivelul de cunoș tințe al
pacientei privind boala, modul de
manifestare, m ăsurile preventive și
curative, modul de participare la
recuperare
-identific manifest ările de dependen ță,
interac țiunile lor cu alte nevoi
-stimulez dorin ța de cunoa ștere
-motivez importan ța acumu lării de noi
cuno ștințe Pacienta este cooperant ă,
receptiv ă, prezint ă interes
pentru acumularea de noi
cuno ștințe despre boal ă,
tratament, mod de
recuperare, prevenirea
recidivelor.

86
EXTERNAREA PACIENTEI
Data externării: 03.03.2014
Starea la externare: ameliorat ă.
– Pacienta a fost internată cu manifestări de deficit motor al membrelor de partea stânga, pareza
facial ă stângă, semnul Babinski prezent, fără tulburări de limbaj, cu tulburări de deglutiție. Pe
parcursul internării s -au făcut investigații confirmându -se diagnosticul de AVC hemoragic, în urma
tomografiei. I s -au administrat medicamente antiedematoase, diuret ice, hipotensoare. Starea
generală s -a îmbunătățit răspunzând pozitiv la tratamentul administrat. Este externată în stare
ameliorată urmând tratament în ambulator.
BILANṬUL AUTONOMIEI:
Evaluarea funcțiilor vitale:
Respirație liberă cu frecvența în limite fiziologice R=18r/min; TA în limite fiziologice
TA=120/60mmHg; Puls în limite fiziologice AV=80/min
Se poate deplasa susținută. Se alimenteaza singură. Prezintă cunoștințe suficiente despre boală și
tratament.
Recomandări la externare: -regim alimentar hip osodat, sărac în grăsimi animale; control medical
după o lună de la externare; evitarea situațiilor c u risc ( înălțime, foc, tensiune electrică);
-renunțarea la cafea, alcool, cola, control periodic la medical de familie.

87
CONCLUZII

Sănătatea, acest echilibru de bunăstare bio -psiho -socială, poate fi oricând perturbată de
anumiți factori negativi, care -l aduc pe individ într -o stare critică ce trebuie rezolvată de personalul
medical cu promtitudine și competență.
Accidentul vascular cerebral constituie, prin incidența și gravitate, o problemă deosebită de
sănătate și reprezintă peste 30% din cauzele de deces.
Având în vedere faptul că după accidentul vascular cerebral rămân o serie de pacienți cu
sechele neurologice importante, parția l sau total dependenți, la fel de importantă ca și profilaxia
primară este și cea secundară, ce consta în tratamentul corect după producerea accidentului vascular
cerebral, prevenirea recidivelor, tratamentul de recuperare motorie în vederea reintegrării s ociale a
acestor pacienți.
Evaluarea pacientului cu accident vascular cerebral, indiferent de opțiunea terapeutică , se
face din punct de vedere:
– neurologic;
– medical, în special cardiologic;
– radiologic, imagistic, neuro -fiziologic.
În urma cazurilor studi ate, apreciem că: accidentul vascular cerebral reprezintă un capitol
important și permanent în pregătirea asistentei medicale, iar prin implicațiile și dificultățile
diagnosticului și tratamentului , o gravă problemă de sănătate.