SPECIALIZAREA: ANALIZA ȘI EVALUAREA FINANCIARĂ A [608229]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALIZAREA: ANALIZA ȘI EVALUAREA FINANCIARĂ A
ORGANIZAȚIILOR

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator științific:
Lect. dr. Sichigea Mirela

Masterand: [anonimizat]2018-

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALIZAREA: ANALIZA ȘI EVALUAREA FINANCIARĂ A
ORGANIZAȚIILOR

TEMA

Coordonator științific:
Lect. dr. Sichigea Mirela

Masterand: [anonimizat]2018-

Introducere

Strategia financiară a întreprinderii reflectă o abordare globală a resurselor financiare
ale acesteia. Strategia de dezvoltare a întreprinderii se exprimă, în mod global, prin
performanța economică și financiară, ce presupune analiza evoluției întreprinde rii pe cel puțin
5 ani anteriori, în scopul atenuării fenomenelor conjucturale și punerii în evidență a situației
reale.
Un rol esențial revine însă analizei performanțelor economice și financiare ale
întreprinderii, a cărei apreciere se funda mentează, în principal, pe bilanț, pe contul de profit și
pierdere, pe analiza soldurilor intermediare de gestiune dar și pe studiul evoluției indicatorilor
de rentabilitate, lichiditate, solvabilitate, îndatorare etc.
Performanța financiară ridicată a întreprinderilor determină, în același timp,
maximizarea valorii capitalurilor proprii sau a bogăției acționarilor, care la rândul său,
conduce la atragerea de noi resurse de pe piața financiară, de la investitori ce caută o alocare
eficientă a resurselo r de care dispun. Astfel, performanțele financiare ale întreprinderilor se
concretizează în evoluția cursului bursier al titlurilor.
Semnificația cuvântului „performare” este aceea de a realiza cu desăvârșire un lucru,
iar „toperform” a realiza cu desăvârșire un lucru de o manieră convenabilă.
Dicționarul Explicativ al Limbii Române defineșteperformanța ca pe o realizare deosebită
într-un domeniu de activitate .
Unii autori definesc eficiența managerială ca îmbunătățirea raportului venituri -costur i,
în cadrul organizației, reflectată în sporirea valorii adăugate și implicit a profitului. Mai mult,
performanța poate fi definită ca ” o stare de competitivitate a întreprinderii, atinsă printr -un
nivel de eficacitate și productivitate care -i asigură o prezență durabilă pe piață”.
Termenul de performanță a fost folosit la început în domeniul sportului și al mecanicii,
aceste domenii având rezultate deosebite, ca urmare mai târziu a fost folosit pentru
recunoașterea altor activități umane.
Așadar, perform anța reprezintă efortul continuu, reușita, competitivitatea, având ca
obiectiv optimizarea prezentului și proiecția viitorului.
Kane argumenta că performanța este ceea ce individul lasă în urma lui și care există dincolo
de scopul urmărit.
În lu crarea de față am analizat performanța economică a unei firme și îmi propun să
prezint o analiză a performanțelor firmei cu ajutorul indicatorilor CAF, Af și Cash -flow,
scopul lucrării este de a înțelege cât mai bine potențialul de finanțare al unei firm e dar și
evoluția ei.
Am ales această temă deoarece consider că analiza indicatorilor economici cât și
evoluția performanței firmei reprezintă un element esențial în dezvoltarea pe termen lung a
firmei, documentându -mă am înțeles că performanța firmei este rezultatul unei comparații și
este o temă dinamică și una de actualitate.
Lucrarea este structurată pe două capitole cu introducere, cuprins și încheiere.
Primul capitol al lucrării este alcătuit din trei subcapitole care pun accentul p e rolul
indicatorilor potențialului de finanțare. Conceptele și delimitările teoretice privind
performanța economico -financiară sunt numeroase și sunt percepute diferit de fiecare
persoană în parte. M. Porter consideră că performanța întreprinderii depind e de capacitatea sa
de a crea valoare pentru clienții săi, A.Bourguignon definește performanța ca reflectând
realizarea obiectivelor organizaționale.
Capitolul doi este alcătuit dintr -un studiu de caz privind a naliza indicatorilor
potențialului de fi nanțare la SC CONPET SA fiind alcătuit din patru subcapitole. În cele patru
subcapitole se regăsesc datele despre firmă și principalii indicatori calculați și comentați pe
baza bilanțului firmei.

Cap. 1: Rolul indicatorilor potențialului de finanțare în ca racterizarea
performanței economico –financiare a firmei

1.1. Concepte și delimitări teoretice privind performanța economico -financiară

Strategia financiară a întreprinderii reflectă o abordare globală a resurselor financiare
ale acesteia. Strategia de dezvoltare a întreprinderii se exprimă, în mod global, prin
performanța economică și financiară, ce presupune analiza evoluției întreprinderii pe cel puțin
5 ani anteriori, în scopul atenuării fenomenelor conju ncturale și punerii în evidență a situației
reale. Această evaluare globală trebuie să ia în considerare, în esență, următoarele elemente:
evoluția performanțelor economice și financiare ale întreprinderii; situația financiară, inclusiv
situația de îndatorare potențială a întreprinderii ș i calitatea managementului.
Un rol esențial revine însă analizei performanțelor economice și financiare ale
întreprinderii, a cărei apreciere se fundamentează, în principal, pe bilanț, pe contul de profit și
pierdere, pe analiza soldurilor intermediare d e gestiune dar și pe studiul evoluției indicatorilor
de rentabilitate, lichiditate, solvabilitate, îndatorare etc.
Performanța financiară ridicată a întreprinderilor determină, în același timp,
maximizarea valorii capitalurilor proprii sau a bogăției acționarilor, care la rândul său,
conduce la atragerea de noi resurse de pe piața financiară, de la investitori ce caută o alocare
eficientă a resurselor de care dispun. Astfel, performanțele financiare ale întreprinderilor se
concretizează în evoluția cur sului bursier al titlurilor.
Studiul performanței economice a început prin studiul eficienței economice, care
tratează în mod analitic legăturile între costuri, randamente și riscurile căilor alternative de
acțiune propuse pentru îndeplinirea scopuri lor.
În literatura de specialitate există mai multe definiții ale eficienței economice:
 „efect maxim, cu minim de cheltuieli și în timpul cel mai scurt” (Strumlin),
 „grad de suprapunere a rezultatului efectiv obținut, cu efectul propus” (V.
Mureșa n),
 „este eficientă acea acțiune care asigură atingerea scopului în condiții de
cheltuie li minime” (T. Kotarbinski),
 „măsura în care au fost realizate obiectivele, scopurile” (P. Druker), care
prezintă o abordare managerială a eficienței.

Tabelul 1.1 Factorizarea du Pont
Indicator
financiar Rentabilitatea
capitalului angajat Marja brută Viteza de rotație
a activelor totale
Semnificația în
evaluare Performanța
managerială Eficacitatea
managerială Eficiență
managerială
Definiția factorilor Calitatea
plasamentului de
capital în unitatea
dată Abilitatea
managementului de a –
și atinge obiectivul
propus Abilitatea
managementului
de a utiliza cât mai
bine resursele
Sursa: Pleter, O. T. – Administrarea afacerilor, Editura Cartea Universitară,
București, 2005, pag. 487 -488.

Performanța managerială apare în punctul de confluență a calității rezultatelor acțiunii
manageriale și a calității scopurilor sistemului managerial: a fi eficient înseamnă a face bine
ceea ce trebuie făcut.
V. Mureșan introduce relația: Eficiență= Economicitate x Eficacitate . Fiecare condiție
este necesară dar nu și suficientă.
Unii autori definesc eficiența managerială ca îmbunătățirea raportului venituri -costuri,
în cadrul organizației, reflectată în sporirea valorii adăugate și implicit a profitului.
Mai mult, performanța poate fi definită ca ” o stare de competitivitate a întreprinderii,
atinsă printr -un nivel de eficacitate și productivitate care -i asigură o prezență durabilă pe
piață”1.
Activitatea economică, indiferent de domeniul în care se desfășoară, poate fi
caracterizată în funcție de realizări, de efectele ei, de modul de îndeplinire a obiectivelor
prestabilite. Aceasta poate fi cuantificată prin diverși indicatori și apreciat ă prin raportarea lor
la un element de referință prestabilit.
Într-un asemenea context, se impune necesitatea de a cunoaște care dintre rezultatele
înregistrate pot fi asociate cu conceptul de performanță, în condițiile respectării restricțiilor
impuse de dezvoltarea durabilă.
Reliefarea performanței se poate realiza numai prin comparație cu alte rezultate
înregistrate, această raportare constituind una din cerințele conceptului de performanță.
A fi performant înseamnă a realiza sau a de păși obiectivele propuse.
În literatura de specialitate, nu există o viziune unitară asupra conceptului de
performanță, întâlnindu -se fie definiții particularizate ale acestuia, ce surprind anumite laturi
ale sale, fie definiții generale și care sunt gr eu cuantificabile:
 M. Porter consideră că performanța întreprinderii depinde de capacitatea sa de
a crea valoare pentru clienții săi;
 A.Bourguignon definește performanța ca reflectând realizarea obiectivelor
organizaționale.2
Metoda principală a analiz ei sistemelor economice este analiza eficienței acestora.
Universalitatea aplicării ei se bazează pe principiul economic după care deciziile raționale
implică o alocare (căutând să îmbrace expresia utilității maxime) a unor resurse rare, care sunt
distribu ite unor cerințe concurențiale.
Performanța reclamă prezența simultană și complementară a celor două „ingrediente”
care sunt, luate în parte, condiții necesare, dar nu și suficiente de performanță. Acest lucru
este important, deoarece o viziune glob ală asupra performanței este posibilă doar prin
corelarea dinamicilor celor doi indicatori.
Astfel, o întreprindere performantă este și eficace, și productivă, acestea fiind efecte
(rezultate).3

1 Bărbuță -Mișu, N. -Finanțarea și performanța întreprinderii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2009,
pag. 197 -200.
2Siminică, M. – Diagnosticul financiar al firmei, Editura SITECH, Craiova, 2010, pag. 114
3Constantin Andronic, B. -Performanța firmei , Editura Polirom, Iași, 2000, pag.25 -26

Măsurarea performanțelor prezintă interes pentru o se rie de stakeholderi (participanți
la viața economică a întreprinderii)4, aceștia urmărind aspecte diferite ale activității firmei,
după cum se poate observa din tabelul următor.

Tabelul 1.2 ”Indicatori de măsurare a performanței unei firme ”
Stakeholderi Obiectivul măsurării performanțelor Indicatorii utilizați
1. Acționari -Estimarea valorii și a capacității
firmei de a remunera capitalul
angajat -profitul net
-ratele profitului net
-indicatori care exprimă
creșterea de valore
2. Membrii
consiliului de
administrație -evaluarea modului de gestionare a
patrimoniului;
-evaluarea capacității de dezvoltare
durabilă;
-stabilirea remunerării manageriale -indicatori ai utilizării
resurselor
-indicatori de rezultate
-indicatori specifici dezvoltări i
durabile
3. Manageri -stabilirea obiectivelor strategice și
tactice;
-aprecierea gradului de realizare a
obiectivelor -indicatori ai asigurării și
utilizării resurselor
-indicatori de eficacitate
-indicatori de rezultate
-indicatori specifici dezvoltării
durabile
4. Furnizori,
Creditori -estimarea capacității firmei de a
genera fluxuri de numerar care să -i
permită achitarea datoriilor
comerciale, a ratelor și dobânzilor -indicatori de lichiditate
-indicatori de solvabilitate
-indicatori de cash -flow
5. Salaria ți -stabilirea formei ți nivelului
remunerării;
-aprecierea stabilității întreprinderii -indicatori specifici privind
motivarea personalului
-indicatori ai ceării de valoare
-indicatori ai activității
-indicatori de eficiență
6. Clienți
-evaluarea calității producției;
-aprecierea stabilității firmei -indicatori ai calității
producției
-promptitudinea livrărilor
-durata și mărimea creditului
comercial
-indicatori ai creări de valoare
7. Societatea
civilă -aprecierea dezvoltării durabile -indicatori specifici dezvoltării
durabile
8. Stat -contribuția firmei la bugetul de stat
-aprecierea dezvoltării durabile -indicatori care exprimă taxele
și impozitele de plată către
buget
-plăți restante către bugetul
statului
-indicatori specifici dezvoltării
durabi le

4Niculescu M. – Diagnostic financiar, Editura Economică, București, 2003, pag. 46

Indicatorii de apreciere a performanțelor firmelor în condițiile dezvoltării durabile
sunt de natură economică și tehnică și vizează relația firmei cu mediul înconjurător, cu
salariații și societatea civilă. Acești indicatori au fost sintetizași de Maria Niculescu astfel5:

Tabelul 1.3 ”Indicatori ai dezvoltării durabile ”
Obiectivele dezvoltării durabile Indicatori
1. Impactul asupra mediului – Consumul mediu de energie
– Rata de emisie a substanțelor ce reduc
stratul de ozon
– Rata de emisie a substanțelor acidice
2. Consumul de resurse – Consumul de energie pe produs
– Indicele de biodegradabilitate
– Rata de reciclare a materiilor prime
3. Accesul la produse vitale – Gradul de poluare a solului
– Sarcina toxică
4. Contribuția la sănatatea publică – Gravitatea accidentelor de muncă
– Frecvența accidentelor de muncă
– Ponderea bolilor profesionale
– Cheltuielile pentru securitatea muncii
5. Educație, formare continuă și
dezvoltare culturală – Cheltuielile de formare a salariaților
– Cheltuielile de formare a
subcontractanților
– Gradul de acces la I. T al salariaților
6. Lansarea de produse și servici
orientate spre cererea socială – Numărul de produse biologice
– Cota de piață a acestor produse și
ponderea lor în producția totală
7. Dezvoltare economică echilibrată – Partea din cifra de afaceri realizată în
țările în curs de dezvoltare
– Valoarea adăugată creată în țările în curs
de dezvoltare

În ultimii ani, indicatorii non -financiari de performanță s -au bucurat de o creștere
constantă a atenției acordate, atât de către reprezentanții mediului academic, cât și de către cei
ai mediului de afaceri. Începând cu exercițiul financiar 2017 a devenit obligatorie, pentru
companiile europene de interes public cu peste 500 de angajați, publicarea de informații non –
financiare și privind diversitatea. Acest prim pas, probabil va fi urmat de integrarea
indicatorilor non -financiari alături cei financiari în pachetul situațiilor financiar -contabile ale
companiilor.

5Niculescu M. – Diagnostic financiar, Editura Economică, București, 2003, pag. 50

1.1.1 Scopul și caracteristicile analizei performanței financiare

Scopul analizei performanț ei financiare este reprezentat de:
 Înțelegerea performanțelor realizate și a riscurilor inerente în activitatea
întreprinderii, precum și a perspectivelor de performanță financiară viitoare;
 Ajustarea situațiilor financiare istorice pentru a estima abilit ățile întreprinderii
de a genera fluxuri de venit pentru furnizorii de capital, precum și
perspectivele acestora;
 Compararea cu întreprinderile similare pentru a stabili parametrii de risc,
rentabilitate și valoare.
Aprecierea performanței întreprinderii reiese în mare parte din domeniul analizei
financiare.
Aceasta ia în discuție ansamblul aspectelor activității, caracteristicile lor proprii și
contribuția lor specifică la costuri și la rezultatele globale ale întreprinde rii.

1.1.2 Necesitatea și l imitele unei abordări financiare a performanței

Necesitatea unei analize financiare a performanțelor se raportează la importanța
indicatorilor specifici redată pe trei planuri:
1. Performanța financiară constituie o amendare a eficienței globale a întreprinderii,
reflectând modul în care întreprinderea valorează resursele care îi sunt
încredințate.
2. Rezultatele financiare condiționează operațiunile de repartiție la care va recurge
întreprinderea în favoarea diferiților factori de drept interesați de activitatea sa.
3. Performanța condiționează capacitatea de finanțare a întreprinderii, respectiv
capacitatea sa de a atrage noi resurse.6

1.2. Sistemul de indicatori care exprimă potențialul de finanțare al firmei

Măsurarea performanței unei întreprinderi este posibilă „utilizând o paletă largă de
indicatori economici, fiecare dintre aceștia având o valoare proprie de cunoaștereși o
capacitate informațională individuală….”. Aceste măsuri sau indicatori economico -financiari
se constituie în expresii cantitative cu ajutorul cărora se caracterizează finalitatea diverselor
activități, fenomene și procese derulate în cadrul organizației7.
Indicatorii economico -financiari reprezintă expresia finalității acțiunilor derulate
decătre o întreprindere.
Aceștia sunt diverși, și se pot clasifica după mai multe criterii:
a) după caracterul lo r, se disting:
– indicatori cantitativi (rentabilitatea, eficiența, productivitatea muncii);
– indicatori calitativi (măsura în care clienții sunt satisfăcuți de produse,
reclamațiiaduse de clienți etc.).
b) după conținut :
– indicatori de rezultate;
– indicatori de eficiență;
– indicatori de eficacitate.

6Ibidem1 , pag. 215 -216
7P. Ștefea, „Analiza rezult atelor întreprinderii”, Ed. Miron, Timișoara, 2002, prefață

c) după frecvența utilizării :
– indicatori tradiționali (cifra de afaceri, exceden tul brut de exploatare, profitul,
productivitatea, marja comercială, ratele de rentabilitate etc.);
– indicatori moderni bazați pe crearea de valoare (valoarea adăugată economică,
valoarea adăugată sub formă de cash flow etc.) și indicatori ai dezvoltării durabile.
d) după modul de exprimare :
– indicatori în mărime absolută;
– indicatori în mărime relativă .
Datorită complexității activității economice desfășurată de întreprinderi, precum și
valorii informaționale diferite pe care o prezintă diverșii indicatori economico -financiari, nu
se poate utiliza un indicator de apreciere globală a performanțelor.
În practică, se pot utiliza mai mulți indicatori, în funcție de interesele stakeholderilor
și de momentul când se face analiza performanțelor firm elor8.
O grupare a indicatorilor de performanță se poate, astfel, realiza în funcție de nevoile
de finanțare ale firmei și de rata de creștere a acesteia, obținându -se următoarele patru
categorii de indicatori 9:

Fig. 1.1„ Matricea utilizării indicatorilor de performanță în funcție de rata de creștere și
nevoia de finanțare a firmei”
1.2.1 An aliza Capacității de Autofinanțare
Capacitatea de autofinanțare, reflectă potențialul financiar de creștere economică a
întreprinderii, respectiv sursa financiară generată de activitatea industrială și comercială a
firmei după scăderea tuturor cheltuielilor plătibile la o anumită scadență. Așa cum, pe baza
bilanțului, s -a determinat un indicator care să evidențieze, la modul sintetic, potențialul de
dezvo ltare și de perenitate a întreprinderii, respectiv cash -flow-ul, tot astfel, în mod similar și
cu semnificație apropiată, se poate determina, pe baza contului de profit și pierdere,
capacitatea de finanțare.
Capacitatea de autofinanțare se relevă prin diferența dintre veniturile monetare
(încasabile) și cheltuielile monetare (plătibile).

8Siminică, M. – Diagnosticul financiar al firmei, Editura SITECH, Craiova, 2010, pag. 121 -122
9Ibidem5 , pag. 63

Mare

NEVOIA DE FINANȚARE

Mică D EBE
ETE
ETG
CAF
VAE B EBE
ETE
ETG(CFD)
CAF
VACF
A Re
Ri
Rf
VAE
VAP CRe
Rf
ETG
VAE
VAP
Mică Rata de creștere Mare

 Cheltuieli monetare
 Consumuri din afară
 Salarii și CAS
 Dobânzi
 Impozite și taxe  Venituri monetare
 Vânzări și alte venituri din exploatare
 Dividende, dobânzi de încasat
 Cheltuieli calculate
 Amortizări și provizioane calculate
 Profitul net  Venituri calculate
 Variația stocurilor
 Producția imobilizată
 Provizioane reluate
Figura nr. 1.2 „Reprezentarea grafică a capacității de plată”
În mod practic, capacitatea de autofinanțare se poate determina prin două metode:
deductivă și adițională . Prin procesul deductiv se pornește de la excedentul brut de
exploatare (EBE, care semnifică rezultatul brut al activității industriale și comerciale) , din
care se deduc, succesiv, celelalte cheltuieli plătibile ale întreprinderii (financiare,
extraordinare etc.)10 :
CAF= Venituri încasabile – Cheltuieli plătibile = EBE + Venituri financiare și extraordinare
plătibile – Impozitul pe profit.
Metoda dedu ctivă:
 CAF= (Venituri totale – Venituri calculate) – (Cheltuieli totale – Cheltuieli
calculate)
 CAF = EBE – Venituri calculate – Alte cheltuieli monetare
Metoda aditivă:
 CAF = Profit net + Cheltuieli calculate – Venituri calculate

Achiziții de imobilizări
Rambursări de împrumuturi
Creșterea fondului de rulment

Figura nr. 1.3 „Utilizarea capacității de autofinanțare”

10Stancu, Ion., -Finanțe, Editura Economică, București, 2007, pag.728 -729
Autofinanțare
Capacita tea de
autofinanțare

Dividend

Capacitatea de autofinanțare este, de asemenea, cunoscută și sub alte denumiri:
– cash-flow, expresie americană care se poate traduce prin flux de trezorerie;
– marjă brută de autofinanțare, expresie care fusese reținută pentru a traduce cash
flowul înainte să se fi adoptat denumirea de ”capacitate de autofinanțare”.
Capacitatea de autofinanțare poate fi definită ca diferență dintre:
– venituri încasabile, generatoare de încasări;
– și cheltuieli plătibile, care antrenează plăți.
Cheltuielile neplătibile cuprind următoarele:
– dotațiile în contul a mortismentelor. Aceste dotații constată deprecierea unui element
de activ imobilizat și nu o plată. Plata ar fi intervenit în momentul achiziției imobilizării.
– dotațiile în contul previzioanelor. Plata nu va interveni, decat eventual în cursul unui
exerc ițiu ulterior dacă deprecierea sau riscul prevăzut se realizează efectiv.
– valoarea contabilă a elementelor de activ cedate. Această valoare contabilă nu
corespunde nici unei plăți în momentul cesiunii.
Valoarea cheltuielilor neplătibile este dată printr -un calcul și nu prin observarea unei
plăți.
Veniturile nerambursabile cuprind:
– reluările asupra avertismentelor și provizioanelor;
– cota-parte a subvențiilor neîncasabilă este dată printr -un calcul și nu prin observarea
unei încasări11.
1.2.1 Calculul capacității de autofinanțare
Două metode sunt posibile pentru calcularea capacității de autofinanțare:
– pornind de la elementele încasabile și plătibile;
– pornind de la rezultatul exercițiului și de la elementele calculate.
Fluxuri încasabile – Fluxuri plătibile= Capacitate de autofinanțare
Calculul CAF poate, lua EBE ca punct de plecare. Aceasta este metoda preconizată de Planul
Contabil.
CAF=EBE
+Alte venituri din exploatare
+Ven ituri financiare încasabile
+Venituri excepționale încasabile
-Alte cheltuieli de exploatare
-Cheltuieli financiare plătibile
-Cheltuieli exceptionale plătibile
-Participarea salariaților la rezultate
-Impozit pe beneficii 12.
Capacitatea de autofinanțare este determinată de mărimea amortizărilor și

11Brezeanu, P., Boștinaru, A., Prăjișteanu, B. – Diagnostic financiar, Editura Economică, București, 2003, pag.279 –
280
12Ibidem2

provizioanelor, calculate și neconsumate încă, de mărimea profiturilor nerepartizate și de
veniturile din dezinvestiții. În cea mai mare parte, capitalul intern din autofinanțare este
oneros. Amortizarea nu este altceva decât recuperarea treptată, cu ajutorul cifrei de afaceri, a
capitalului folosit în active fixe. În funcție de sursa de proveniență, capitalul inițial este
remunerat fie prin dividende (capital soc ial), fie prin dobânzi (capital împurmutat).
Capacitatea de autofinanțare este adesea insuficientă, de aceea se apelează la surse
externe de capital:
 Proprii, prin noi aporturi de capital (în numerar și/sau în natură) sau prin
subvenții de la bugetul sta tului;
 Împrumutate, prin emisiunea și vânzarea de obligațiuni și/sau prin contractarea
de credite bancare pe termen mediu și lung;
Închiriate, cu posibilitatea cumpărării ulterioare, la un preț prestabilit, a activelor fixe
(leasingul)13.

1.2.3. Analiza Autofinanțării
1.2.3.1 Nevoile de finanțare ale întreprinderii
O întreprindere trebuie, în cursul existenței sale:
– să achiziționeze imobilizări în scopul de a dezvolta capacitatea sa de producție sau,
simplu, pentru a reînnoi echipamentele din afara utilizării;
– să acopere deprecierea probabilă a stocurilor și a creanțelor, precum și riscurile și
cheltuielile la care se expune;
– să crească fondul său de rulment în măsura în care creșterea cifrei de afaceri induce o
creștere a nevo ii în fond de rulment.
Aceste achiziții, aceste deprecieri și această creștere a fondului de rulment trebuie să
fie finanțate. Pentru a -și asigura această finanțare, întreprinderea are nevoie de resurse
monetare.
Resursele de care dispun e întreprinderea pot avea o origine externă și o origine
internă.
 Resursele externe . Ele pot proveni, în special din:
– creșteri de capital pe calea aportului;
– subvenții de investiții;
– împrumuturi.

 Resurse intrene . Ele se datorează activității întreprinderii și sunt constituite
prin:
– încasările care provin, în mod esențial, din vânzări (și, în mod
accesoriu, și alte venituri);
– plăți antrenate de cheltuieli.

13Dumitru, M. -Finanțele întreprinderii, Editura Fundației România de Mâine, București, 2007, pag.238

Finanțarea realizată prin resursele interne se numește autofinanțare (adică finanțarea
prin mijloacele proprii ale întreprinderii)14.
Autofinanțarea= CAF – Dividende
Autofinanțarea conferă întreprinderii o serie de avantaje, cele mai importante
fiind:
 reprezintă un mijloc sigur de finanțare, o sursă independentă și stabilă, țiând
seama de faptul că în anumite situații conjuncturale întreprinderea întampină
dificultăți în colectarea capitalurilor de pe piața financiară sau monetară;
 asigură întreprinderii un grad de libertate mare privind alegerea investițiilor
(de exploatare, de înlocuire, imobilizări de expansiune) cu condiția realizării
unor investiții utile;
 Asigură libertatea de acțiune a întreprinderii, în sensul că autonomia
financiară dobândită prin autofinanțare permite acesteia independența de
gestionare față de organismele financiare și de credit;
 permite reducerea cheltuielilor financiare;
 asigură cuantificarea randamentului capitalurilor proprii, a rentabilității
financiare (autufinanțarea netă/capitaluri proprii);
 reprezintă indicatorul hotărâtor în deschiderea accesului la piața de capital
și atragerea capiatului extern.
Mărimea autofinanțării joacă un rol semnalizator al performațelor întreprinderii. Ea
indică potențialilor posesori de capital ai în treprinderii capacitatea de utilizare eficienta a
capitalurilor în credințate și de asigurare a unei remunerări corespunzatoare15.
Autofinanțarea constituie baza oricărei dezvoltări a întreprinderilor. Aportul la
capitalul propriu constituie de asemenea, o sursă esențială a întreprinderii. Aspectele finanțării
prezintă importanța crucială pentru supraviețuirea și dezvoltarea întreprinderii.
În primul rând, întreprinderea trebuie să dispună de lichidități pentru a face față
angajamentelor asumate, adică de a onora datoriile cu scadență în viitorul apropiat,
asigurandu -și astfel echilibrul financiare pe termen scurt.
În al doilea râ nd se pune, din partea întreprinderii, problema lansării în investiții de
orice natură care să facă să se dezvolte posibili tațile întreprinderii. În acest caz este vorba de
finanțarea dezvoltării pe termen mediu și lung care condiționează creșterea rezultatelor în
viitor și menținerea echilibrului financiar.
Mijloacele de finanțare trebuie să fie adaptate calitativ la n evoile întreprinderii. În
acest sens întreprinderea se poate confrunta cu două tipuri de dificultăți. Pe de o parte, ea ar
putea fi în situația să trebuiască să ramburseze resurse înainte chiar de a fi ajuns să recupereze
avansurile efectuate, mai ales cân d efectuează investiții cu rentabilitatea pe termen lung. Pe
de altă parte, întreprinderea poate fi în situatța de a folosi, pentru operațiuni pe termen scurt,
fonduri pe care le -ar putea folosi pe termen lung pentru investiții.
Autofinantarea se deose beste de celelalte căi de finanțare prin faptul că creează
avantaje atât pentru acționari, cât și pentru societatea comercială ca persoană juridică.
Acționarii sunt avantajați întrucat, capitalizând o parte a profitului, crește cursul acțiunilor
deținute d e ei, prin urmare, crește avuția lor.
În afară de aceasta, profitul reinvestit este exonerat de la plața impozitului pe profit sau
se aplică reduceri substanțiale de impozit, ceea ce creează posibilități mai mari de reinvestire.

14Ibidem2 pag. 277 -278
15http://www.rasfoiesc.com/business/economie/Capacitatea -de-autofinantare48.php

Întreprinderea, ca p ersoană juridică, este avantajată întrucat nu mai este nevoită să apeleze
nici la acționari, nici la piața financiară pentru a obține fondurile de care are nevoie pentru
dezvoltare, totodată, crescând autonomia financiară.
1.2.3.2 Ratele de autofinanț are
A. Repartiția valorii adăugate
Autofinanțarea este una dintre afectarile valorii adăugate. Funcționarea valorii
adăugate consacrată autofinanțării este măsurată prin rata:

B. Capacitatea de îndatorare
Rata:
, arată în ce măsură capacitatea d e autofinanțare este
suficientă pentru a finanța rambursarea datoriilor financiare. Dacă această rată este foarte
ridicată, întreprinderea nu se va mai putea îndatora16.

Autofinanțarea este aptitudinea firmei de a finanța utilizările durabile (investiții în
active imobilizate), rambursarea creditelor pe termen mediu și lung, creșterea necesarului de
fond de rulment ca urmare a creșterii capacității de producț ie pe seama fondurilor proprii ca
parte a capitalurilor proprii. Autofinanțarea exprimă capacitatea de acumulare internă a unei
firme care, după ce și -a plătit furnizorii, proprii producători (salariații) și a vărsat impozite,
obține un profit care va serv i, în același timp, ca remunerare a capitalurilor angajate și va
permite investiții care să contribuie la menținerea sau marirea competitivității firmei17.
1.2.4 Analiza Cash -flow-ului
Cash –flow-ul(Cf)este variația(fluxul) trezoreriei nete de la începutu l până la sfârșitul
exercițiului financiar. Cash -flow-ul sintetizează variațiile rezultate din toate operațiunile de
gestiune și cele de capital ale întreprinderii. Cash –flow-ul are
ca explicație originară profitul net (CF=PN) sau profitul net și amo rtizarea (CF=PN+Amo),
atunci când amortizarea nu se reinvestește, ci se acumulează sub formă bănească. În condiții
diferite față de creșterea zero, cash -flow-ul are o determinare complexă, alături de
operațiunile de gestiune își aduce contribuția la formar ea lui și operațiunile de capital,
respectiv operațiunile de gestiune și de finanțare.
CASH -FLOW
Operațional CASH -FLOW
De investiții CASH -FLOW
De finanțare
PN*b+Amo – ΔNFR ΔImo ΔCPR+ ΔDAT

16Ibidem2 pag.284 -285
17J. Bremond, A. Geledan – Dicționar economic și social, Editura Ex pert, București, 1995, pag. 194

ΔNFR=NFR 1NFR 2 ΔImo=Imo 1 –Imo 0 +Amo 1 ΔCPR=CPR 1 –CPR 0
ΔDAT=DAT 1 –DAT 0
Figura nr. 1.3 ”Formarea cash -flow-ului întreprinderii pe seama operațiunilor de gestiune și
operațiunilor de capital„
Cash -flow-ul din activitățile de gestiune (curentă și extraordinară) este cel mai
important dintre cash -flow-urile întreprinde rii. Acesta este acoperitor atât pentru plățile
curente de gestiune, dar și pentru achiziția de noi active prin autofinanțare și/sau pentru
rambursarea creditelor, precum și pentru remunerarea acționarilor cu dividende și a
creditorilor cu dobânzi.
Cash –flow-ul de gestiune poate fi explicat pe baza veniturilor încasabile și a
cheltuielilor plătibile din contul de profit și pierdere corectate cu variația nevoii de fond de
rulment. La rândul ei, variația NFR se explică prin modificările în soldurile bilanțiere ale
stocurilor, creanțelor și ale datoriilor de exploatare.
Se propun două metode pentru determinarea CF gest:
 Directă, cu evidențierea tuturor încasărilor și a plăților, precum și a creșterilor și
scăderilor de solduri finale ale stocuril or, creanțelor și datoriilor de exploatare în
raport cu soldurile lor inițiale;
 Indirectă, ce pornește de la profitul net și de la amortizare, și care se corectează cu
variația nevoii de fond de rulment.
Cash –flow-ul din activitatea de investiții sunt în general cash -out-flow-uri (plăți) pentru
achiziția de active fixe noi: corporale, necorporale, financiare.
Activitatea de investiții înregistrează, de asemenea, cash -inflow -uri (încasări) din
vânzarea de active fixe, ori de câte ori se ia vreo decizie de modificare a structurii acestora
sau, pur și simplu, din rațiuni de echilibru financiar: vânzări de proprietăți, mașini,
echipamente, de acțiuni și obligațiuni deținute sau răscumpărări, la scadență, ale obligațiunilor
deținute sau ale avansurilor băneș ti acordate filialelor.
CF inv=Imo 1 –(Imo 0-Amo și proviz) – Venituri financiare
Cash -flow-urile din activitățile de finanțare cu capitaluri externe (proprii și
împrumutate) sunt generate de majorările de capital social (prin emisiune de acțiuni noi)
și/sau de majorările de datorii financiare. Cash –outflow -urile de finanțare apar cel mai adesea
sub forma rambursărilor de împrumuturi pe termen lung și mediu, și, mai rar, sub forma
răscumpărării (din profit) a propriilor acțiuni de pe piața bursieră sa u extrabursieră18
2.3.1 Estimarea cash -flow-urilor
Eficacitatea unui proiect de investiții este apreciată corect dacă sunt evaluate just cash
flow-urile determinate de acesta:
 Fluxurile de ieșire de trezorerie (out flow -uri);
 Fluxurile de intrare de trezorerie (in flow -uri);
 Economii de plăți datorate modului de acțiune a fiscalității firmei.
La rândul lor, acestea se estimează:

18Adochiței, M. – Finanțele întreprinderii, Editura Sylvi, București, 2000, pag.730 -736

 În faza inițială (de realizare a proiectului);
 În perioada exploatării investiției;
 La finele exploatării.
1.2.4.1 C ash-flow-urile în faza inițială
În această etapă se determină suma de investiții (valoarea investiției) care ia în
considerare costurile directe și indirecte legate de proiectul de investiții, precum și incidența
fiscală asupra unor sume realizate de oper ații de dezinvestire cerute de realizarea proiectului.
Astfel, pentru un proiect de investiții dat, suma de investit se compune din următoarele
fluxuri de ieșire de trezorerie:
 Prețul utilajelor și materialelor de construcții achiziționate, sau costul lor în cazul
obținerii acestora în firmă;
 Cheltuieli determinate de realizarea proiectului: cheltuieli de cercetare, formare a
personalului;
 Cheltuieli de transport, montaj și punere în funcțiune a utilajelor;
 Nevoia de fond de rulment suplimentară, determina tă de creșterea capacității de
producție ca urmare a realizării proiectului;
 Costul de oportunitate, adică veniturile pe are le -ar fi realizat firma dacă investea sub
altă formă capitalurile necesare proiectului;
 Diferența dintre suma încasată și valoarea contabilă netă a activelor a căror vânzare
sau casare ste impusă de realizarea proiectului.
1.2.4.2 Cash flow -urile în perioada exploatării investiției
Dacă cash flow -urile care au loc în faza inițială sunt mai ușor de estimat fiind
determinate de prețurile și tarifele la echipamente și servicii, sau în funcție de creșterea
capacității de producție și respectiv cifra de afaceri în cazul nevoii suplimentar e de fond de
rulment de exploatare, care reprezintă o cotă procentuală din cifra de afaceri, cash flow -urile
care au loc în peropada exploatării investiției, care sunt, în principiu, fluxuri de intrare de
trezorerie,se stabilesc pe bază de previziuni cu un anumit grad de probabilitate.
1.2.4.3 Cash flow -urile la finele exploatării
La finele duratei de viață a investiției, cash flow -urile determinate sunt fluxuri de
intrare cu cuprind doua elemente:
 Valoarea reziduală a investiției, formată din prețul de vâ nzare ca atare, sau al
materialelor și pieselor de schimb rezultate din lichidare după deducerea
cheltuielilor efective cu lichidarea;
 Nevoia de fond de rulment recuperată, ca urmare a dispariției capacității de
producție creată de investiție19.

19Berceanu, D. -Deciziile financiare ale firmei, Editura Universitaria Craiova, 2006, pag. 28 -36

1.2.4.4 CASH FLOW DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE
Reprezintă capacitatea potențială de finanțare viitoare a î ntreprinderii, de remunera re a
investitorilor de capital ș i a creditorilo r din rezultul de exploatare obținut.
Excedentul Brut de Exploatare (EBE) = Valoarea adăugată (Va) + Venituri din subvenții de
exploatare aferente cifrei de afaceri + Venituri din subvenții de exploatare + Venituri din
subvenții pentru investiții –Cheltuieli cu personalul -Cheltuieli cu al te impozite, taxe și
vărsăminte asimilate .
În funcț ie de nivelul acestor rate, se fac aprecieri cu privire la repartizarea EBE.
Nivelul acestuia trebuie să fie suficient de mare pentru a asigura :
– menț inerea capitalului te hnic , prin intermediul amortiză rii ;
– remun erarea capitalului împrumutat prin intermediul cheltuielilor cu dobânzile ;
– remunerarea capitalului propriu , prin acordarea unor dividende stimulative pentru
actionari ;
– dezvoltarea întreprinderii prin capitalizarea unei parti din prof itul obtinut20.
1.3. Sursele informaționale necesare analizei performanței

Obiectivul situațiilor financiare și al rapoartelor de analiză financiară este de a furniza
informații despre poziția financiară, performanța și fluxurile de numerar ale unei întreprinderi,
utile unei sfere largi de utilizatori în luarea deciziilor economice.
Poziția financiară a unei întreprinderi este influențată de resursele economice pe care
le controlează, de structura sa financiară, de lichiditatea și solvabilitatea s a, precum și de
capacitatea sa de a se adapta schimbărilor mediului în care își desfășoară activitatea21.
Informațiile privind poziția financiară vizează:
 resursele economice pe care le controlează și care sunt utile pentru anticiparea
capacității întrepr inderii de a genera fluxuri monetare în viitor;
 structura de finanțare, care este utilă pentru a anticipa nevoile viitoare de credite și
posibilitatea obținerii acestor credite;
 modul de repartizare a profiturilor și fluxurilor viitoare de trezorerie, li chiditatea și
solvabilitatea întreprinderii și capacitatea sa de a se adapta schimbărilor mediului în
care îșidesfășoară activitatea.
Informațiile privind performanța vizează rezultatele gestionării de către conducerea
întreprinderii a resurselor încredinț ate, formularea, plecând de la aceste rezultate, de estimări
șiraționamente cu privire la eficiența exploatării viitoare a resurselor actuale șipotențiale. Într –
o logică a continuitățiiactivității toate aceste informații le devansează în utilitate pe cele
referitoare la poziția financiară, permițând anticiparea capacității întreprinderii de a genera
fluxuri de numerar22.
Analiza performanței pe baza Bilanțului

20L. Buse – Analiza economico – financiara , Editura Economica , 2005 , pag . 244 -246
21Ibidem7 pag. 19
22C.I. Lungu „Teorie și practici contabile privind întocmirea și prezentarea situațiilor
financiare”, Ed. CECCAR, București, 2007, pag. 79

Întrucât bilanțul contabil prezintă o serie de distorsiuni introduse de aplicarea
principiilor contabilității, pentru o analiză financiară pertinentă sunt utilizate două instrumente
financiare: bilanțul financiar și bilanțul funcțional23.
Bilanțul fin anciar este întocmit pornind de la bilanțul contabil.
Bilanțul funcțional prezintă posturile din bilanțul contabil grupate după ciclul de
operațiuni la realizarea căruia participă24.
Bilanțul oferă datele privind poziția financiară. Contul de prof it și pierdere oferă
informațiile prvind performanța.
Denumirea de performanță financiară identificată prin contul de profit și pierdere este
supralicitată. O părere obiectivă exprimată de N. Feleagă: „ În sens larg, performanța este
definită de ut ilizatorii de informație contabilă în raport cu propriile lor obiective. Aceasta nu
trebuie căutată în mod exclusiv în contul de profit și pierdere. De regulă, un indicator relevant
privind performanța trebuie să ofere posibilitatea comparării efectului ob ținut cu efectul
depud pentru obținerea lui25.
Analiza performanței financiare pe baza Contului de profit și pierdere
Contul de profit și pierdere evidențiază cel mai cunoscut indicator de performanță a
întreprinderii -profitul . „Profitul este o consecință a riscului”, o recompensă pe care o poate
primi întreprinderea pentru riscarea capitalului său. Principalele surse de obținere a profitului
sunt considerate: incertitudinea și inovația, ambele având ca numitor comun prezența
spiritului antrepren orial.
Analiza profitului se realizează pe baza informațiilor contabile furnizate de
documentele de sinteză care trebuie interpretate într -o manieră realistă întrucât: valorile nu
sunt înscrise în concordanță cu fenomenul de evoluție a prețurilor, ceea ce duce la abateri de
la realitatea economică; normele contabile rigide, sub presiunea unei fiscalități excesive,
conduc la tehnici de manipulare a datellor astfel încât să obțină rezultatul contabil dorit26.
Contul de profit și pierdere sintetizează fluxurile economice, respectiv veniturile și
cheltuielile perioadei de gestiune, rezultate din activitatea curentă (de exploatare, financiară și
excepțională) și din evenimentele extraordinare.
Veniturile din exploatare cuprind valoarea tuturor act elor de îmbogățire a
întreprinderii, legate sau nu de activitatea curentă. Majoritatea veniturilor o constituie cifra de
afaceri realizată de întreprindere din vânzarea de bunuri și servicii către terți, în cursul
exercițiului financiar.
Mai cup rind:
 venituri din vânzarea de produse și mărfuri;
 venituri din variația stocurilor;
 venituri din producția de imobilizări;
 venituri din subvenții de exploatare;
 alte venituri din valoarea curentă, cuprizând veniturile din creanțe recuperate și
alte venituri din exploatare.
Ve=CA+Vps+Vpi+Ave

23Andronic, B. C – Performanța firmei. Abordare transdisciplinară în analiza microeconomică,
Editura Polirom, Iași, 2000, pag. 119 -122
24Ibidem1 , pag.221 -222
25Feleagă, N., Feleagă, L., Bunea, Ș. – Bazele contabilității, Edituea Economică, București,
2002, pag. 74
26Ibidem1 pag. 223 -224

Veniturile din activitatea financiară , privind veniturile din dividende la
acțiunideținute, dobânzi la împrumuturile acordate, venituri din interese de participare la alte
societăți etc., precum și cheltuielile financiare privind dobânzile la credite primite, pierderi
din creanțe legate de pa rticipații etc.
Veniturile financiare cuprind:
 venituri din imobilizări financiare;
 venituri din investiții pe termen scurt;
 venituri din creanțe imobilizate;
 venituri din investiții financiare cedate;
 venituri din diferențe de curs valutar ;
 venituri din dobânzi;
 venituri din sconturi primite în urma unor reduceri financiare;
 alte venituri financiare27.

27Stancu, I -Finanțe, Editura Economică, București, 2007, pag.720 -721

CAPI TOLUL II
ANALIZA INDICATORILOR POTENȚIALULUI
DE FINANȚARE LA S.C CONPET SA
2.1 Prezentarea generală a CONPET S.A.

CONPET S.A. continuă după 115 ani activitatea primului transportator de țiței din
România. La sfârșitul secolului al XIX -lea, ing. Anghel Saligny a susținut ideea introducerii
conductei: “Albia prin care petrolul să meargă singur ziua și noaptea de la izvoru l lui până la
CernavodășiConstanța.” – Anghel Saligny

Figura nr. 2.1 ” Primului transportator de țiței din România ”

 1901 Au fost puse bazele activității de transport țiței prin conducte în România. În acel
an s-a construit prima conductă de transport țiței între Buștenariși gara CF Băicoi,
județul Prahova.
 1901 -1940 Odată cu dezvoltarea câmpurilor petrolifere din România s -a extins
șirețeaua de conducte.
 1934 Sistemul de conducte avea o lungime de 2522 km, iar producția de petrol brut
era de 8.473.355 tone.
 1948 Companiile petroliere au trecut în proprietatea statului.
 1956 S-a înființat Întreprinderea de Transport Țitei pri n Conducte Ploiești (I.T.T.C.),
care a preluat exploatarea tuturor conductelor de țiței de pe teritoriul țării.
 1968 S-a efectuat primul transport de țiței din import pe calea ferată, pe ruta
Constanța -Pitești. Un an mai târziu, țițeiul din import s -a tran sportat pe prima
conductă magistrală Constanța -Pitești, cu diametrul de 143/4 inch.22.01.1991 I.T.T.C.
a devenit CONPET S.A., prin Hotărârea de Guvern nr. 1213/1990, fiind prima
companie constituită în sectorul petrolier.
 1996 -2008 CONPET S.A. a trecut pri ntr-un amplu proces de modernizare, ca urmare a
implementării Proiectului de Reabilitare a Sistemului Național de Transport Țiței prin
Conducte în valoare de 143,66 milioane USD, 91,00 milioane USD din fonduri proprii
și 52,66 milioane USD reprezentând împ rumut de la Banca Mondială.
 2007 Sistemul de “Management integrat Calitate – Mediu – Sănătate, Securitate
Ocupațională” a fost certificat de firma germană Germanischer Lloyd Hamburg.
 2009 La începutul anului, a fost pus în funcțiune Dis peceratul Central al Sistemului
Național de Transport Țiței, Gazolină, Condensat și Etan Lichid prin Conducte, la noul
sediu al companiei, din Ploiești.

 2010 S-a finalizat implementarea Sistemului Informatic Integrat.
 2013 5 septembrie, acțiunile CONPET S.A. au fost listate p e piața reglementată
administrată de Bursa de Valori București, la secțiunea “Titluri de capital”, categoria I,
în prezent “Premium”.
 2014 CONPET S.A. s -a clasat pe locul 20 în Top 100 al emitenților după capitalizare
bursieră, la finele anului.
 2016 CONPET S.A. s -a clasat pe locul 16 in Top 100 al emitenților după capitalizare
bursieră, la finele anului.
 2017 La 03 ianuarie 2017, capitalizarea bursieră era de 690.870.734,4 lei (79,8
lei/acțiune).28

2.1.1 Operațiuni de transport
CONPET S.A. oferă servicii specializate de transport petrolier prin conducte și cu
vagoane cisternă pe calea ferată (CF), asigurând aprovizionarea rafinăriilor cu țițeiși derivate
ale acestuia din producția internă și din import.
Societatea operează o rețea de conduc te cu o lungime de 3800 km, care traversează 24
de județe ale țării. Operațiunile de transport sunt coordonate de la Dispeceratul Central.
2.1.2 Principalii parteneri de afaceri ai CONPET S.A .:
 Petrom
 Lukoil
 Rompetrol -rafinare
2.1.3 Colaboratori
Pentru realizarea proiectelor majore de investiții am colaborat de -a lungul anilor cu
firme prestigioase, precum: ABB Information Systems, Telvent, E -ON Engineering,
SchuckArmaturenGmbH, PipetronixGmbH, DNV -GL Business Assurance Hub România –
componentă a DNV -GL G roup.
2.1.4 Sistemul Național de transport

“…Un șarpeleneș, foarte lung, negru, metalic, însuflețitși sensibil când pompele

28 https://www.conpet.ro/activitatea -conpet/istoric/

funcționeazã. Se -ntinde când dă de căldură și se strânge când frigul îl cuprinde, mișcându -se
veșnic, dar alene în tot cup rinsul lui.” – ing. Corneliu Toroceanu
Sistemul Național de Transport al petrolului (S.N.T.) reprezintă ansamblul conductelor
magistrale interconectate, care asigură colectarea petrolului extras din perimetrele de
exploatare sau a celui provenit din import și dirijarea lui de la punctele la care este predat de
către producători/importatori la unitățile de prelucrare.În calitate de concesionar al S.N.T.,
CONPET S.A. are obligația legală de a asigura tuturor solicitanților – persoane juridice
autorizate, acce sul liber la capacitatea disponibilă a sistemului, în condiții egale, în mod
nediscriminatoriu și transparent.
S.N.T. are în prezent o lungime de aproximativ 3.800 km și este structurat în patru
subsisteme principale: Subsistemul de transport al ți țeiului intern, Subsistemul de transport al
țițeiului din import, Subsistemul de transport al gazolinei și etanului lichid, Subsistemul de
transport pe calea ferată pentru țiței și gazolină.
Capacitatea de transport a sistemului este de aproximativ 27 ,5 milioane tone/an.
2.1.5 Distribuția pe subsisteme a infrastructurii de transport
Infrastructura de transport a societății este structurată în următorul tabel.
Tabel nr. 2.1. ” Infrastructura de transport ”
Țiței intern Țiței import Gazolină / etan
lichid CF țiței / gazolină
1.540 km de
conducte 1.348 km de
conducte 921 km de conducte 13 rampe de
incarcare produse
6,9 mil tone pe an
capacitate de
transport 20,2 mil tone pe an
capacitate de
transport 0,33 mil tone pe an
capacitate de
transport 2 rampe de
descarcare
126.000 mc
capacitate de stocare 45.000 mc capacitate
de stocare 663 mc capacitate de
stocare 13 locomotive si 69
de cazane CF

2.1.6 Adunarea Generală a Acționarilor
La data de referință 17.04.2018, structura acționariatului societății este următoarea:
Tabel nr. 2.2. ”Structura acționariatului”
Acționar Număr de acțiuni Cotă de participare
Statul Român prin Ministerul Energiei 5 083 372 58,7162%
Persoane juridice 2 541 506 29,3560%
Persoane fizice 1 032 650 11,9278%
Total 8 657 528 100%

CONPET S.A. funcționează ca o societate pe acțiuni, conform Legii nr. 31/1990
privind societățile comerciale, republicată, și modificată ulterior prin Legea 441/ 2006.
Suntem o societate deținută public, conform terminologiei prevăzute în Legea nr. 297/ 2 004
privind piața de capital, fiind înregistrată la Comisia Națională a Valorilor Mobiliare
(CNVM) -Oficiul pentru Evidența Valorilor Mobiliare (certificat de înregistrare nr. 7227/
1997).
Începând cu data de 5 septembrie 2013, acțiunile emise de CONPET S.A. s -au
tranzacționat pe piața reglementată administrată de Bursa de Valori Bucuresti, sectorul Titluri
de Capital, categoria I, sub simbolul “COTE”. Din data de 05.01.2015, acțiunile au fost
incluse la categoria PREMIUM. Societatea are un capita l social subscris și vărsat în valoare

de 28.569.842,4 lei, împărțit în 8.657.528 acțiuni nominative cu valoarea nominală de 3,3 lei
fiecare.
2.1.7 Misiune, Viziune , Valori
2.1.7.1 Misiunea
Misiunea CONPET S.A. este exploatarea Sistemului Național de Transport prin
Conducte în condiții de siguranțășieficiență, precum și asigurarea accesului liber la
capacitatea disponibilă a sistemului pentru toți solicitanții, persoane juridice autorizate, î n
condiții egale, în mod nediscriminatoriu și transparent.
2.1.7.2 Viziunea
Urmărim să ne păstrăm poziția de jucător strategic în industria de petrol ca
transportator de țiței, gazolină, condensat și etan lichid prin conducte și CF în România ș i, în
perspectivă, să devenim un jucător regional.
2.1.7.3 Valorile CONPET S.A.
 învățareașiperfecționarea continuă;
 respectul pentru oameni și mediu;
 deschiderea șicreșterea calitativă;
 flexibilitatea și dinamismul;
 comunicarea și cooperarea.
Valorile comune ale angajaților CONPET S.A. sunt definite în Codul de etică al Societății,
document prin care sunt stabilite regulile care stau la baza desfășurăriiactivitățiisalariațilorși
patronatului.

2.1.8 Strategie pentru dezvoltare
Principalele obiective strategice ale Consiliului de Administrație, formulate pe baza
analizei mediului concurențial, sunt:
 dezvoltarea de noi activități conexe celei de bază;
 definirea Societății ca jucător regional;
 abordarea financiară modernă a afacerii;
 scăderea cheltuielilor de exploatare.

Figura. nr. 2.2. Proiectul Constanța – Pitești – Pancevo

În acest context, elementele cheie ale strategiei CONPET S.A. sunt:

 Stimularea veniturilor prin dezvoltarea unor noi zone de afaceri prin inițierea de noi
activități generatoare de venit (ex. închirierea facilităților de stocaj și a infrastructurii CF,
dezvoltarea de transporturi atipice de țițeiși produse petroliere);
 Îmbunătățirearețeleinationale de transport prin implementarea sistemului de
localizare și detectare de scurgeri, modernizarea sistemului de protecție catodică și a
sistemului de monitorizare, control șiachiziții de date, înnoirea rețelei de conducte, derular ea
unui program de reabilitare si redimensionare a parcului de rezervoare, adaptat la cantitățile
transportate;
 Îmbunătățireaeficiențeiactivității prin reducerea consumurilor tehnologice în cadrul
proceselor de depozitare si transport, minimizarea consumur ilor de energie, combustibili
șilubrifianți, reducerea costurilor de operare ca urmare a restructurării, redefinirea necesarului
infrastructurii de conducte;
 Interconectarea Sistemului Național de Transport al țițeiului la rețelele Regionale și
Europene, p rin implementarea Proiectului Constanța -Pitești -Pancevo, care este o alternativă
de transport al țițeiului pentru alimentarea rafinăriei Pancevo (Serbia) cu posibilitate de
extindere către rafinăria de la BosanskiBrod (Bosnia).
 Capacitate de transport – 7,5 milioane tone/an .Lungimea totală a conductei – cca 760
km.
 320 km secțiunea Constanța – Pitești, deja existentă
 440 km noua conductă Pitești – Naidaș – Pancevo29.

2.2. Analiza indicatorilor potențialului de finanțare la SC CONPET SA
2.2.1 Analiza capacităț ii de autofinanț are la SC CONPET SA

Tabel 2.3 Elementele din bilanțul contabil – Lei –
Nr.
Crt. Indicator 2015 2016 2017
1. Active imobilizate 401.855.814
406.097.040
409.712.140

2. Active circulante din
care: 433.694.392
458.556.155
337.218.453

3. – Stocuri 11.220.348 8.548.131 9.024.205
4. – Creanțe 42.204.216 42.356.060 47.723.465
5. Active totale 835.781.440 864.908.670 748.773.470
6. Amortizare (A) 48.913.155 32.797.354 44.857.154
7. Cheltuieli financiare
(Cf) 36.222 109.357 45.163
8. Chletuieli cu salariile
(Cs) 82.999.818 85.043.347 85.831.705
9. Datorii pe termen
scurt 46.091.275 51.075.666 66.697.820

29https://www.conpet.ro/

10. Datorii pe termen
mediu si lung 809.602
1.671.210
0
11. Producția exercițiului
(Qe) 381.319.292 382.483.800 377.356.187
12. Valoarea adăugată
(Va) 256.518.822 262.372.485 261.006.369
13. Excedentul Brut de
Exploatare (EBE) 148.856.894 145.415.956 148.293.005
14. Capitaluri proprii
764.522.080 795.712.631 658.399.874
15. Ajustari si provizioane
(Aj) 48.862.329 32.797.354 44.857.154
16. Nevoia de finanțare
globala 413.170.070 406.721.067 395.263.239
17. Cifra de afaceri netă
381.353.176 381.646.066 376.685.362
18. Dividende (D)
51.191.179 57.952.749 60.254.097
19. Rezultatul brut (Rb)
75.284.975 84.033.368 86.623.138
20. Rezultatul net (Rn)
63.198.986 71.546.604 74.387.774
Sursă : prelucrare proprie a datelor din bilanț si din contul
de profit si pierdere
Pentru analiza performanței financiare a întreprinderii am folosit da tele din contul de
profit și pi erdere. Pentru fiecare element din bilanț am explicat ce reprezintă după cum
urmează:
Indicator Mod de calcul Nivel
recoma
ndat
Observații
Capacitatea de
autofinanțare
(CAF) Profitul net + Ajustări
și provizioane
Pn + Aj Capacitatea de autofinanțare arată
forța financiară , independența cât
și garanția securității a unei
întreprinderi .
Autofinan țarea
(A) Capacitatea de
autofinanțare –
Dividende
CAF – Div Autofinanțarea evidențiază
posibilitățile reale ale unei
întreprinderi de a se autofinanța,
după deducerea remunerării
acționarilor.

Indicatori 2015 2016 2017
Profit net (Pn) 63.198.986 71.546.604 74.387.774
Ajustari si provizioane (Aj) 48.862.329 32.797.354 44.857.154
Capacitatea de autofinantare
(CAF=Pn+Aj) 112.061.315 104.343.958 119.244.928

 Capacitatea de autofinanțare (CAF) = (Profitul net + Ajustări și provizioane):
CAF 2015 = 63.198.986 + 48.862.329 = 112.061.315
CAF 2016 = 71.546.604 + 32.797.354 = 104.343.958
CAF 2017 = 74.387.774 + 44.857.154 = 119.244.928
 Analizând situațiile din tabelul de mai sus putem să observăm că în cadrul grupului
CONPET a avut loc o scădere, în anul 201 6 fiind cu7,40% mai mică față de anul
2015.În 2017, întreprinderea ajunge la o capacitate de autofinanțare mai mare cu
14,28% față de anul precedent. A ceastă creștere poate fi pusă pe seama creșterii
profitului net , cu 3,97% mai mare față de 2016 dar și provizioanelor mai mari cu
36,77% din aceași perioadă.
112.061.315 104.343.958
63.198.986 71.546.604
48.862.329
32.797.354
020.000.00040.000.00060.000.00080.000.000100.000.000120.000.000
2015 2016Evoluția capacității de autofinanțare
CAF
PN
Aj

2.2.2 Analiza Autofinanțării la SC CON PET SA
Indicatori 2015 2016 2017
Capacitatea de autofinantare (CAF) 112.061.315 104.343.958 119.244.928
Dividende (Div) 51.191.179 57.952.749 60.254.097
Autofinantarea (AF=CAF – Div) 60.870.136 46.391.209 58.990.831

 Autofinanțarea (A) = (Capacitatea de autofinanțare – Dividende) :
A2015 = 112.061.315 – 51.191.179 = 60.870.136
A2016 = 104.343.958 – 57.952.749 = 46.391.209
A2017 = 119.244.928 – 60.254.097 = 58.990.831
 În urma analizei efectuate, autofinanțarea a înregistrat un trend oscilant pe parcusul
celor trei ani, în 2017 fiind cu 27,16 % mai mare decât 2016 datorită, în mare parte,
creșterii capacității de autofinanțare din aceași perioadă.

2015
2016
201760.870.136
46.391.209 58.990.831 Autofinanțarea
Autofinanțarea

Pe parcursul celor trei ani, întreprinderea a înregistrat următoarele:
 A2015 =60.870.136 <CAF 2015 = 112.061.315, Af >Am și Pn>Div
 A2016= 46.391.209 <CAF 2016 = 104.343.958, Af >Am și Pn>Div
 A2017 =58.990.831 <CAF 2014 =119.244.928 , Af >Am și Pn>Div
Întreprinderea are o autofinanțare de menținere putând astfel să își asigure cheltuielile
necesare menținerii potențialului productiv și respectiv, reînoirea imobilizărilor și acoperirea
riscurilor de exploatare.
Ratele CAF ( rate structură după destinație):
Indicator Mod de calcul Nivel
recomand
at
Observații
Ponderea profitului
net în capacitatea de
autofinanțare
Arată procentul profitului net în
capacitatea de autofinanțare.
Ponderea ajustărilor
în capacitatea de
autofinanțare
Arată procentul ajustărilor și
provizioanelor în capacitatea de
autofinanțare.

Ratele CAF( rate structura dupa destinatie) 2015 2016 2017
Ponderea Pn in CAF 56,40% 68,57% 62,38%
Ponderea Aj in CAF 43,60% 31,43% 37,62%

 Ponderea profitului net în capacitatea de autofinanțare = ( Profit net / Capacitatea de
autofinanțare):
RPN/CAF 2015 = 63.198.986 / 112.061.315 = 56,40%
RPN/CAF 2016 = 71.546.604 / 104.343.958 = 68,57%
RPN/CAF 2017 = 74.387.774 / 119.244.928 = 62,38%

 Ponderea profitului net are o evoluție oscilantă ,de la an la an, în 201 7 fiind cu 9,92%
mai mică față de 2014 datorită creșterii profitului net care a crescut cu 3,97% față de
aceași perioadă.
 Ponderea ajustărilor în capacitatea de autofinanțare = ( Ajustări și provizioane /
Capacitatea de autofinanțare) :
RAj/CAF 2015 = 48.862.329 / 112.061.315 = 43,60%
RAj/CAF 2016 = 32.797.354 / 104.343.958 = 31,43%
RAj/CAF 201 7= 44.857.154 / 119.244.928 = 37,62%
 Ponderea ajustărilor și provizioanelor înregistrează o creștere cu 19,68 %mai mare față
de 201 6 datorită creșterii ajustărilor și provizioanelor cu 36,77% față de aceași
perioadă.

Ratele finan ciare CAF :30
Indicator Mod de calcul Nivel
recomand
at
Observații
Capacitatea de
rambursare a
datoriilor
financiare (Crd)
<mai mică
de 3-4 ani Reflectă câți ani sunt necesari pentru
a asigura rambursarea datoriilor
financiare pe baza capacității de
autofinanțare anuale degajate de
întreprindere.

30 Marian Siminică, Diagnosticul financiar al firmei , Editura Sitech, Craiova, 2010
51,3
4% 43,6
0% Ponderea PN și a Aj
în CAF

2015
Pn
Aj
68,57
% 31,43
% Ponderea PN și a Aj
în CAF

2016
Pn
Aj
62,38
% 37,62
% Ponderea PN și a Aj
în CAF

2017
Pn
Aj

Rata de acoperire a
EBE
(Rebe)
Arată participarea fluxului potențial
de lichidități din activitatea de
exploatare la formarea fluxului total
de disponibilități al întreprinderii
Rata de acoperire a
dividendelor
(Rdiv)
Reflectă raportul dintre capacitatea
de autofinanțare și dividende.

Ratele finanicare CAF 2015 2016 2017
Datorii financiare (Df) 0 0 0
Capacitatea de rambursare a datoriilor fin
(Crd=Df/CAF) 0,00 0,00 0,00
Investitii (Inv) -16.795.056 4.770.419 3.806.813
Rata de finantare a investitiilor
(Rfi=CAF/Inv) -667,23% 2187,31% 3132,41%
EBE 148.856.894 145.415.956 148.293.005
Rata de acoperire a EBE (R EBE=CAF/EBE) 75,28% 71,76% 80,41%
Dividende (Div) 51.191.179 57.952.749 60.254.097
Rata de acoperire a dividendelor (Rdiv
=CAF/Div) 218,91% 180,05% 197,90%

 Capacitatea de rambursare a datoriilor financiare (Crd) = ( Datorii financiare /
Capacitatea de autofinanțare ) :
Crd 2015 = 0 / 112.061.315 = 0
Crd 2016 = 0 / 104.343.958 = 0
Crd 2017 = 0 / 100.183.939 = 0
 Întreprinderea nu a înregistrat pe parcursul 201 5-2017 datorii pe termen mediu și lung.
 Rata de acoperire a EBE (Rebe) = (Capacitatea de autofinanțare / Excedentul Brut de
Exploatare ) :
Rebe 2015 = 112.061.315 /148.856.894 = 75,28%
Rebe 2016 = 104.343.958 / 145.415.956 = 71,76%
Rebe 2017= 148.293.005 / 119.244.928 = 80,41%

 Arată participarea fluxului potențial de lichidități din activitatea de exploatare la
formarea fluxului total de disponibilități al întreprinderii. Cel mai mare flux de
lichidități din activitatea de exploatare s -a înregistrat în anul 2017, participând cu
80,41% la fluxul total de disponibilități al întreprinderii. Cel mai mic fiind înregistrat
in anul 2016 ca urmare a diminuării fluxurilor de disponibilități, fiind cu 7 ,40% mai
mici față de anul 2015 și cu 12,06% față de 2017.
 Rata de acoperire a dividende lor (Rdiv) = (Capacitatea de autofinanțare / Dividende):
Rdiv 2014 = 112.061.315 /51.191.179 = 218,91%
Rdiv 2014 = 104.343.958 / 57.952.749 = 180,05%
Rdiv 2017 = 100.183.939 / 41.661.697 = 197,90%
 Pe parcursul celor trei ani, întreprinderea a înregistrat valori pozitive fiind în situația
de a acoperii, în întregime, distirbuirea dividendelor.

Ratele autofinanțării:
Indicator Mod de calcul Nivel recomandat
Observații
Rata de
autofinanțare a
imobilizărilor
corporale (RAIC) ț
Nivelul acesteia
este de preferat să
tindă spre 1 sau
spre 100% măsoară acea parte
dininvestițiile efectuate de o
firmă pentru procurarea de
imobilizări corporale,
acoperită prinautofinanțare: 0,00% 0,00% 0,00% 75,28% 71,76% 80,41% 218,91%
180,05% 197,90%
0,00%50,00%100,00%150,00%200,00%250,00%
2015 2016 2017Evoluția ratelor financiare CAF
Crd
Rebe
Rdiv

Rata de
autofinanțare a
imobilizărilor
corporale și
financiare (RACF ) ț
ș Nivelul acesteia
este de preferat să
tindă spre 1 sau
spre 100% Ia în calcul ansamblul
imobilizărilor corporale și
financiare achiziționate în
cursul perioadei
Rata de
autofinanțare
globală ( RAFG ) ț
ț
ă Pentru ca situația
întreprinderii să fie
apreciată ca fiind
mai favorabilă,
nivelul acestor rate
trebuie sa fie mai
mare Pleacă de la premisa că noile
investiții productive
antrenează o creștere a
necesarului de resurse pentru
finanțarea activelor circulante
din care o parte trebuie
acoperită prin autofinanțare

 Rata de autofinanțare a imobilizărilor corporale (RAIC) = ( Autofinanțarea /
Imobilizări corporale achiziționate):
RAIC 2015 = 60.870.136 / 398.698.454 = 15,27%
RAIC 2016 = 46.391.209 / 403.468.873 = 11,50%
RAIC 2017 = 58.522.242 / 415.493.510 = 14,48%
 Se constată că rata de autofinanțare a imobilizărilor corporale are o evoluție oscilantă
înregitstrând o maximă de acoperire a imobilizărilor corporale de 15,27% în an ul
2015, iar minima fiind remarcată în anul 2016, autofinanțarea putând sa acopere doar
11,50% din imobilizările corporale pentru anul respectiv.

 Rata de autofinanțare a imobilizărilor corporale și financiare (R ACF ) = (Autofinanțarea
/ Imobilizări corporale și financiare achiziționate):
RACF2015 = 60.870.136 / (398.698.454 + 305.860) = 15,26%
RACF2016 = 46.391.209 / (403.468.873 + 656.965) = 11,48%
RACF2017 = 58.522.242 / (415.493.510 +527.515) = 14,45%
 Se observă ca rata de autofinanțare a imobilizărilor corporale și financiare are un trend
aproximativ asemănător cu rata de autofinanțare a imobilizărilor corporale datorită
faptului c ă întreprinderea nu deține imobilizări financiare foarte mari.
 Rata de a utofinanțare globală ( RAFG) = (Autofinanțarea / Nevoia de finanțare globală):
RAFG 2015= 60.870.136 / 413.170.070 = 14,73%
RAFG 2016 = 46.391.209 / 406.721.067 = 11,41%
RAFG 2017 = 58.990.831 / 395.263.239 = 14,92%
 Se observă că rata de autofinanțare globală în anul 201 7 a înregistrat unpunct maxim,
ajungând la 14,92%, fiind cu 30,85% mai mare, față de punctul minim înregistrat în

2016. Această creștere se datorează: – autofinanțării mai mare cu 27,16% și scăderii
nevoii de finanțare globală cu 2,90% față de anul 2016.

2.2.3 Analiza Cash -flow-ului la SC CONPET SA
2.2.3.1 CASH FLOW DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE

Reprezint ă capacitatea poten țială de finan țare viitoare a întreprinderii, de remunerare a
investitorilor de capital și a creditorilor din rezultul de exploatare obtinu ț. Se mai nume ște și
cash-flow de exploatare.
Excedentul Brut de Exploatare (EBE) = Valoarea adăugată (Va) + Venituri din subvenții de
exploatare aferente cifrei de afaceri + Venituri din subvenții de exploatare + Venituri din
subvenții pentru investiții –Cheltuieli cu personalul -Cheltuieli cu al te impozite, taxe și
vărsăminte asimilate . 11,50% 11,50% 14,48% 15,26%
11,48% 14,45% 14,73%
11,41% 14,92%
0,00%2,00%4,00%6,00%8,00%10,00%12,00%14,00%16,00%18,00%
2015 2016 2017Evoluția ratelor de autofinanțare
RAIC RACF RAFG
Indici
2014 2015 2016 2017 2016/2015 2017/2016
Excedentul brut din
exploatare 136.577.920 148.856.894 145.415.956 148.293.005 98% 102%
Rata amortizării 35,66% 32,86% 22,55% 30,25% 69% 134%
Rata cheltuielilor
financiare 0,23% 0,02% 0,08% 0,03% 309% 40%
Rata dividendelor 30,50% 34,39% 39,85% 40,63% 116% 102%
Rata autofinanțării 42,85% 40,89% 31,90% 39,78% 78% 125%
Rata marjei brute a
exploatării 36,41% 39,04% 38,02% 39,30% 97% 103%
Rata capacității de
dezvoltare 57,36% 58,03% 55,42% 56,82% 96% 103%

EBE 2015 =256.518.822 + 0 +10.058 + 147.797 – 105.564.433 – 2.255.350 = 148.856.894
EBE 2016 =262.372.485 + 0 +20.207 + 161.535 – 111.505.443 – 5.632.828 = 145.415.956
EBE 2017 = 261.006.369 + 0 + 32.107 + 153.655 – 111.394.213 – 1.504.913 = 148.293.005
 Pe parcursul celor trei ani , excedentul brut de trezorerie a avut cea mai ridicată valoare
în anul 2015, fiind cu 2,37% mai mare față de anul 2016, an cu o valoare considerată
cea mai mică.

Ratele excedentului brut din exploatare arată modul și nivelul în care acoperă diferite
nevoi de finanțare ale întreprinderii :
Indicator Mod de calcul Nivel
recomandat
Observații
Rata amortizării

Arată procentul din excedentul brut
de exploatare folosit în cazul
cheltuielil orde amortizare. 148.856.894
145.415.956 148.293.005
2015 2016 2017EBE
EBE

Rata cheltuielilor
financiare

Reflectă procentul din excedentul
brut de exploatare folosit în
cazul cheltuielil or financiare.
Rata dividendelor

Arată procentul din excedentul brut
de exploatare folosit pentru plata
dividende delor .

Rata autofinanțării

Reflectă procentul din excedent ul
brut de exploatare folosit în cazul
autofinanțării.
Rata marjei brute a
exploatării

Exprimă eficiența valorificării
produselor întreprinderii în
termeni de numerar, altfe l spus,
aptitudinea proprie a activității de
exploatare de a genera profit.
Rata capacității de
dezvoltare

Arată ce parte din valoarea
adăugată este folosită pentru
finanțarea dezvoltării firmei,
prin reținerea amortismentelor
și a profitului net, dar și pentru
remunerarea creditorilor
financiari

 Rata amortizării = (Amortiz area / Excedentul Brut de Exploatare ):
Ra2015 = 48.913.155 / 148.856.894 = 32,86%
Ra2016 = 32.797.354 / 145.415.956 = 22,55%
Ra2017 = 44.857.154 / 148.293.005 = 30,25%
 Nivelul oscilant se datorează cheltuielilor cu amortizarea care în 2017 sunt cu 34,12%
mai mari față de anul 2016, în timp ce excedentul brut de exploatare a avut o creștere
de 1,98%, amortizarea finnd cu 36,77% mai mare fa ță de același an.
 Rata cheltuielilor financiare = ( Cheltuieli financiare / Excedentul Brut de Exploatare ):
Rcf 2015 = 36.222 / 148.856.894 = 0,02%
Rcf 2016 = 109.357 / 145.415.956 = 0,08%
Rcf 2017 = 45.163 / 148.293.005 = 0,03%

 Datorită nivelului scăzut înregistrat pe parcursul celor trei ani, întreprinderea arată o
stabilitate bună.
 Rata dividendelor = ( Dividende / Excedentul Brut de Exploatare ):
Rd2015 = 51.191.179 / 148.856.894 =34,39%
Rd2016 = 57.952.749 / 145.415.956 =39,85%
Rd2017 =60.254.097 / 148.293.005 = 40,63 %
 Se observă ca rata dividendelor are o evoluție crescătoare de la un an la altul, în 2017
fiind cu 18,15% mai mare față de anul 2015 datorită, în mare parte, creșterii
dividendelor cu 17,70%.
 Rata autofinanțării = (Autofinanțarea / Excedentul Brut de Exploatare ):
Ra2015 = 60.870.136 / 148.856.894 = 40,89%
Ra2016 =46.391.209 / 145.415.956 = 31,90%
Ra2017 = 58.990.831 / 148.293.005 = 39,78%
 Se observă că rata autofinanțării are o evoluție oscilantă de la un an la altul, în 2017
fiind cu 24,69% mai mare față de anul 2017 fiind influențată în mare parte de creșterea
semnificativă a autofinanțării cu 27,16% față de anul 2016.
32,86%
22,55% 30,25% 34,39% 39,85% 40,63%
2015 2016 2017Evoluția ratelor amortizării și dividendelor
Ra Rd

 Rata marjei brute a exploatării = (Excedentul Brut de Exploatare / Cifra de afaceri ):
Rmbe 2015 = 148.856.894 / 381.353.176 = 39,03%
Rmbe 2016 = 145.415.956 / 381.646.066 = 38,10%
Rmbe 2017 = 148.293.005 / 376.685.362 = 39,37%
 Reflectă aptitudinea întreprinderii de a genera profit. Pe parcursul celor trei ani, rata
marjei brute a exploatării are o evoluție oscilantă, în 201 7 fiind cu 3,32% mai mare,
față de anul 201 6, și cu 0,86% mai mare față de anul 2015 datorită evoluțiilor oscilante
în ceea ce privește cifra de afaceri și excedentul brut de exploatare.

 Rata capacității de dezvoltare= ( Excedentul Brut de Exploatare / Valoarea adăugată ):
Rcd 2015 = 148.856.894 / 256.518.822 = 58,03%
Rcd 2016 = 145.415.956 / 262.372.485 = 55,42%
Rcd 2017 = 148.293.005/ 261.006.369 = 56,82 %
 Reflectă partea folosită din valoarea adăugată pentru finanțarea dezvoltării firmei,
remunerarea creditorilor financiari, prin reținerea amortismentelor și profitului net.
Rata capacității de dezvoltare are o evoluție oscilantă, în anul 2017 fiind cu 2,14% mai
mică față de anul 2015și cu 2,51% mai mare față de anul 2016. 48.913.155
32.797.354 44.857.154 51.191.179
57.952.749 60.254.097
020.000.00040.000.00060.000.00080.000.000100.000.000120.000.000
2015 2016 2017Evoluția dividendelor si cheltuielilor cu
amortizarea
Dividende
Amortizarea

Pe seama acestor rate, se pot face aprecieri cu privire la repartizarea excedentului brut
din exploatare. Nivelul acestuia trebuie sa fie suficient de mare pentru a asigura :
 menținerea capitalului tehnic, prin intermediul amortizării;
 remunerarea capitalului împrumutat prin intermediul cheltuielilor cu dobânzile;
 remunerarea capitalului propriu, prin acordarea unor dividende stimulative pentru
acționari ;
 dezvoltarea întreprin derii prin capitalizarea unei părți din profitul obținut31.

31L. Buse – Analiza economico – financiara , Editura Economica , 2005 , pag . 244 -246 39,03% 38,10% 39,37% 58,03% 55,42% 56,82%
2015 2016 2017Evoluția ratelor capacității de dezvoltare și
marjei brute a exploatării
Rmbe Rcd
381.353.176 381.646.066
376.685.362
256.518.822 262.372.485 261.006.369
050.000.000100.000.000150.000.000200.000.000250.000.000300.000.000350.000.000400.000.000450.000.000
2015 2016 2017Evoluția cifrei de afaceri și a valorii adăugate
Cifra de afaceri
Valoarea adăugată

2.2.3.2 CASH FLOW DIN ACTIVITATEA DE INVESTIȚII

Indici
Indicatori 2014 2015 2016 2017 2016/2015 2017/2016
Active Imobilizate 419.183.329 401.855.814 406.097.040 409.712.140 101% 101%
Cheltuieli cu
amortizarea 48.698.919 48.913.155 32.797.354 44.857.154 67% 137%
ΔAI (valoare
brută) 5.467.529 31.585.640 37.038.580 48.472.254 117% 131%
CF inv -5.467.529 -31.585.640 -37.038.580 -48.472.254 117% 131%

 În activitatea de investițiise poate observa oscădere de la un an la altul, în principal,
datorită scăderii plăților către furnizorii de bunuri și servicii.
Cash flow -ul din activitatea de investiții = – ΔAI (active imobilizate – valoare
brută) = -(AI 1 – AI0 + Cheltuieli cu amorti zarea)
CFinv 2015 = – (401.855.814 – 419.183.329 + 48.913.155) = – 31.585.640
CFinv 2016 = – (406.097.040 – 401.855.814 + 32.797.354) = – 37.038.580
CFinv 2017 = – (409.712.140 – 406.097.040 + 44.857.154) = – 48.472.254
 Fluxul de numerar din activitatea de investiții este negativ și rezultă realizarea de
investiții a căror valoare poate fi parțial compensată din valorificarea de imobilizări.

419.183.329 401.855.814 406.097.040 409.712.140
48.698.919 48.913.155 32.797.354 409.712.140
0 31.585.640 37.038.580 48.472.254
-5.467.529
-31.585.640 -37.038.580 -48.472.254 2014 2015 2016 2017Cash flow -ul investițional
Active Imobilizate Cheltuieli cu amortizarea ΔAI (valoare brută) CF Inv.

2.2.3.3 CASH FLOW DIN ACTIVITATEA DE FINANȚARE

Indici
INDICATORI 2014 2015 2016 2017 2016/2015 2017/2016
Capitaluri
proprii 723.425.094 764.522.080 795.712.631 658.399.874 104% 83%
Δ Capitaluri
proprii 72.671.255 41.096.986 31.190.551 -137.312.757 76% -440%
Rezultat net (Pn) 51.434.194 63.198.986 71.546.604 74.387.774 113% 104%
Împrumuturi pe
termen lung 1.891.974 809.602 1.671.210 0 0% 0%
Δ Împrumuturi
pe termen lung * -1.082.372 861.608 -1.671.210 0% 0%
CF fin * -23.184.372 -39.494.445 -213.371.741 170% 540%

 Cash flow -ul din activitatea de finanțare = ( Δ Capitaluri proprii – Rezultatul net + Δ
Împrumuturi pe termen lung):
CFfin2015 = 41.096.986 – 63.198.986 + (-1.082.372 ) = -23.184.372
CFfin2016=31.190.551 – 71.546.604 + 861.608 = -39.494.445
CFfin2017=-137.312.757 – 74.387.774 + (-1.671.210 ) = -213.371.741
 Fluxul de numerar din activitatea de finanțare este negativ și înseamna că s -au efectuat
plăți privind reducerea capitalului social, rambursarea împrumuturilor, plata
obligațiilor de leasing financiar, plata dobânzilor etc.

41.096.986 31.190.551
-137.312.757 51.434.194 71.546.604 74.387.774
-1.082.372 861,608
-1.671.210
-23.184.372
-39.494.445
-213.371.741
-250.000.000-200.000.000-150.000.000-100.000.000-50.000.000050.000.000100.000.000
2015 2016 2017
Δ Capitaluri proprii Rezultat net (Pn) Δ Împrumuturi pe termen lung CF fin

Concluzii

Ca urmare a celor prezentate în cele două capitole ale acestei lucrări, se poate afirma
faptul că performanța este bogăția realizată de întreprindere ca urmare a punerii în practică a
unei strategii globale viabile, și valorificarea resurselor și oportunit ăților acesteia.
Particularizând noțiunea de performanță la conceptul de performanță economico –
financiară, aceasta are strânsă legătură cu expresii, precum: profit contab, profit economic,
eficiență -eficacitate, cash -flow. În fiecare dintre aceste expre sii există o relație ce
caraterizează performanța, relație ce integrează semnificația tutror.
Performanța managerială apare în punctul de confluență a calității rezultatelor acțiunii
manageriale și a calității scopurilor sistemului managerial: a fi eficien t înseamnă a face bine
ceea ce trebuie făcut.
V. Mureșan introduce relația: Eficiență= Economicitate x Eficacitate . Fiecare condiție
este necesară dar nu și suficientă.
Unii autori definesc eficiența managerială ca îmbunătățirea raportului venit uri-costuri,
în cadrul organizației, reflectată în sporirea valorii adăugate și implicit a profitului. Mai
mult, performanța poate fi definită ca ” o stare de competitivitate a întreprinderii, atinsă
printr -un nivel de eficacitate și productivitate care -i asigură o prezență durabilă pe piață”.
M. Porter consideră că performanța întreprinderii depinde de capacitatea sa de a crea
valoare pentru clienții săi.
A.Bourguignon definește performanța ca reflectând realizarea obiectivelor
organizaționale.
O bună cunoaștere a gestiunii financiare impune cunoașterea în cel mai înalt grad al
stării întreprinderii și dectectarea la momentul oportun a diferitelor cauze, efecte, probleme
care generează schimbări așteptate sau nedorite în activitatea economi că și financiară. Din
sfera indicatorilor de performanță ce imprimă starea de echilibru financiar și care dau
posibilitatea analizei și diagnosticării activității întreprinderii se deprind: rentabilitatea,
lichiditatea, solvabilitatea și gradul de îndatora re.
Necisitatea unei analize financiare a performanțelor se raportează la importanța
indicatorilor specifici redată pe trei planuri:
4. Performanța financiară constituie o amendare a eficienței globale a întreprinderii,
reflectând modul în care întrepri nderea valorează resursele care îi sunt
încredințate.
5. Rezultatele financiare condiționează operațiunile de repartiție la care va recurge
întreprinderea în favoarea diferiților factori de drept interesați de activitatea sa.
Performanța condiționează capacit atea de finanțare a întreprinderii, respectiv
capacitatea sa de a atrage noi resurse.
Performanța reclamă prezența simultană și complementară a celor două „ingrediente”
care sunt, luate în parte, condiții necesare, dar nu și suficiente de performanț ă.
Relația dintre noțiunea de performanță și elementele care o definesc:
 Rezultatul global
 Rezultatul contabil
 Eficiență
 Eficacitate
 Creare de valoare
 Cash -flow
 Dezvoltare sustenabilă

Performanța unei întreprinderi este definită din punct de vedere financiar și nu numai,
cu ajutorul termenelor de profit, randament, rentabilitate și valoare adăugată dar și cu ajutorul
acțiunilor întreprinse de eficiență și eficacitate. De evoluția corelației eficiență -eficacitate
depinde performanța întreprinderii.
Cu ajutorul datelor din bilanțul contabil și din contul de profit și pierdere am realizat
analiza indicatorilor de performanță economico -financiari ai firmei CONPET SA, analiză
făcută pentru exercițiile financiare 2014, 2015, 2016.
CONPET SA este o societat e pe acțiuni care. continuă după 115 ani activitatea
primului transportator de țiței din România.
Principalul scop al analizei indicatorilor economico -financiari este de a obține o
imagine relevantă a situației interne a societăți precum și de a obține info rmații cu privire la
nivelul rentabilității, riscului și eficienței pentru selectarea deciziilor optime de investiții.
Pentru CONPET SA am analizat indicatorii CAF, Af și Cash -flow-ul și se pot
concluziona urmatoarele lucruri:
 Analiza CAF: în cadrul grupul ui CONPET a avut loc o creștere în anul 2015
comparativ cu anul 2014, această creștere poate fi pusă pe seama creșterii
profitului net dar se poate observa o scădere în anul 2016 ce se poate datora
scăderii provizioanelor. Firma are la dispoziție suma de 1 04.343.958 lei pentru
autofinanțarea activităților proprii fără a avea costuri suplimentare de finanțare.
 Analiza Af: în urma analizei efectuate se poate observa o ușoară creștere a
autofinanțării în 2015 care se datorează evoluției capacității de autofin anțare de
la un an la altul. De asemenea se mai poate observa și o creștere a dividendelor
de la un an la altul.
 Analiza Cash -flow-ului: