Specializarea Ingineria și protecția mediului în industrie [608204]

Universitatea ” TRANSILVANIA” din Brașov
Facultatea Design de produs și mediu
Specializarea Ingineria și protecția mediului în industrie

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Prof. Dr. Eneșca Alexandru

ABSOLVENT: [anonimizat]

2019

2

Universitatea ” TRANSILVANIA” din Brașov
Facultatea Design de produs și mediu
Specializarea Ingineria și protecția mediului în industrie

LUCRARE DE LICENȚĂ

Stație de epurare a apelor uzate provenite din
industria alimentară

COORDONATOR Ș TIINȚIFIC:
Prof. Dr. Eneșca Alexandru

ABSOLVENT: [anonimizat]

2019

3

CUPRINS

I. PROCESE DE DEPOLUARE A APELOR PROVENITE DIN INDUSTRIA
PRODUSELOR LACTATE – STUDIU ACTUAL AL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIU .4
I.1. Noțiuni generale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 4
I.2. Procesele tehnologice din industria produselor lactate ………………………….. ………………. 5
I.3. Principalii poluanți din industria produselor lactate, impactul lor a supra mediului și
procesele tradiționale de depoluare ………………………….. ………………………….. …………………. 6
I.4. Date din articole publicate în fluxul principal de informații ………………………….. …….. 13
I.5. Scopul și obiectivele specifice lucrării de licență ………………………….. ……………………. 15
I.6. Activitate experimentală ………………………….. ………………………….. ……………………….. 15
I.6.1. Procesul de fotocataliză heterogenă ………………………….. ………………………….. …… 15
I.6.2. Radiația electromagnetică și spectrul electromagnetic ………………………….. ……….. 17
I.6.3. Radiația ultraviolet (UV) ………………………….. ………………………….. …………………. 18
I.6.4. Reactivi utilizați ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 19
I.6.5. Aparatură și echipamente ………………………….. ………………………….. …………………. 20
I.6.6. Metodologia experimentală ………………………….. ………………………….. ……………… 22
I.6.7 Rezultate ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 24
I.7. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 28
II. PROIECTAREA UNEI INSTALAȚII DE ELIMINARE A COLORANȚILOR
ALIMENTARI DIN INDUSTRIA LACTATELOR ………………………….. ……………………. 29
II.1. Stabilirea datelor de proiectare ………………………….. ………………………….. ………………. 29
II.2. Indentificarea proceselor principale și secundare de depoluare ………………………….. … 29
II.3. Flux tehnologic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 30
II.4. Schemă utilaj ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 31
II.5. Schemă instalație ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 32
II.6. Descriere instalație ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 33
II.7. Dimensionarea preliminar ă a utilajului principal ………………………….. …………………… 33
II.8. Bilanț de masa global pe întreg fluxul ………………………….. ………………………….. …….. 37
II.9. Bilanț de masa global pe utilajul principal ………………………….. ………………………….. . 43
II.10. Bilanț global de energie ………………………….. ………………………….. ……………………… 45
II.11. Bilanț de energie p e utilajul principal ………………………….. ………………………….. ……. 47
III. CONCLUZII FINALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 47
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 49

4

I. PROCESE DE DEPOLUA RE A APELOR PROVENITE DIN INDUSTRIA
PRODUSELOR LACTATE – STUDIU ACTUAL AL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIU

I.1. Noțiuni generale

Apa este indispensabilă vieții. Orice activitate umană nu e ste posibilă fără apă , atât sub
aspect calitativ, cât și cantitativ.
O problemă principa lă privind calitatea apei este poluarea, ce duce la alterarea mediului
prin introducerea unor substanțe t oxice, care au un efect ne gativ pentru orice formă de viață.
Orice substanță sub formă lichidă, solidă, sub formă de energie sau gazo asă, care
intro dusă în mediu modifică echilibrul acestuia și aduce daune bunurilor materiale, se numeste
poluant . (Legea nr. 137/1995, privind Prot ecția Mediului)
Degradarea calității apei se datorează, cel mai mult, activității populației, însă pot exist a
și fenomene n aturale ce au un efect negativ asupra mediului: ploaia torențială, furtuni, alunecări
de teren , etc.
Poluanții se pot clasifică după cum urmează :
– Poluanți biologici: virusi, paraziți , vir usuri ;
– Poluanți chimici , care la rândul lor se clasifică după natu ra chimică în:
a) Poluanți anorganici
– Solubili sau parțial solubili: carbonați, bicarbonați, sulfuri, acizi, sulfiți;
– Compuși poluanți toxici, ce provin din deversarea unor e fluenți industrial i.
b) Poluanți organici
– Compuși organici biodegradabili : carbohidrați, proteine, grăsimi, substanțe
humice, detergen ți;
– Compuși organici nebiodegradabili: plastic, industria petrochimică, alcooli.
Apel e uzate industriale au un impact deosebit asupra mediului înconjurător, datorată
proceselor tehnologice de pr oducție.
Dacă apele uzate, insuficient sau incorect epurate, reintră în circuitul natural pot provoca
o poluare progresivă și greu reversibilă. [1]
Apele uzate provenite din industrie trebuie reintrodu se în circuitul natural. Compoziția
lor fiind cu un grad ridicat de compuși poluanți, trebuie aplicată o tratare pentru eliminarea
substanțelor nedorite.

5

Totalitatea proceselor ce se aplică apelor u zate pentru a reduce conținutul de poluanți
sub limitele admise se numește procesul de epurare a apelor. [2]

Pentru fieca re proces se urmăresc următoarele aspecte:
– Studiul principiilor fenomenelor de bază ;
– Alegerea și dimensionarea utilajelor pentru rea lizarea condițiilor optime ale
operațiilor. [1]

I.2. Procesele tehnologice din industria produselor lactate

Prelucrarea la ptelui într -o mare varietate de produse necesită o tehnologie foarte
dezvoltată . Conform definiției din Dicționarul explicativ al li mbii române, DEX: Tehnologia
este știința și aplicare a normelor științifice, economice, precum și sociologice , și a normelor
juridice pentru producerea materiilor prime și a prelucrarea ulterioar ă în semifabricate și
produse finite.
Aplicând definiția gen erală a tehnologiei, p utem defini tehnologia produsel e lactate ca
fiind o combinație de cunoștințe teoretice, practice, stii nțifice și controlul proceselor de tratare
a laptelui în produse lactat e. [3]
Produsele lactate sunt consumate pe scară largă și re cunoscute ca fiind importante
componente ale unei die te sănătoase și hrănitoare. Sunt bune surse de calciu, p roteine, potasi u
și fosfor. În plus, au o rată ridicată de absorbție, disponibilitate și cost relativ scăzut .
Industria produselor lactate este î mpărțită în două arii mari de producție:
– Producerea laptelui de consum;
– Prelucrarea laptelui pentru extindere a pieței de vân zare.
Acest obiectiv este în mod obișnuit realizat prin:
– Tratarea la temperatură pentru a se asigura siguranța consumului uman si a calității;
– Prepararea produselor din lapte într -o formulă semi -deshidratată sau deshidratată [4]
Principalel e procese de pr oducție:
a) Răcirea laptelui : este primul tratament aplicat în prelucrarea laptelui, are un impact
biologic și anume prevenirea dezvolt ării de microorganisme în compoziția laptelui.
b) Recepț ia cantitativă și calitativă : cântărirea cantității de l apte intrate și măsurarea
calității acestuia în laboratoare.

6

c) Curățarea și filtrarea laptelui : reținerea impurităților fine pe filtre speciale și se pararea
impurităților sub acț iunea forței centrifuge.
d) Normalizarea procentului de grăsime : reducerea procentu lui de grăsime cu separatoare
centrifugale .
e) Igienizarea : se realizează prin procesele de sterilizare și pasteurizare.
– Pasteurizarea este proced eul prin care se urmărește distrugerea formelor vegetative ale
microorganismelor din lapte la temperatură mai m ică decât cea de fierbere ;
– Sterilizarea: principalul neajuns al pasteurizării îl constituie unele specii de
microorgansime termorezistente ce su nt eliminate prin ridicarea temperaturii la 135 -150
oC. [5]
În ultimii ani s -au făcut cercetări pentru a înloc uii procesele de pasteurizare și sterilizare
la temperaturi ridicate, în fav oarea plasmei reci.
Tratamentul termic aplicat laptelui poate avea următoarele efecte: rumenir ea non –
enzimatică, pierderea vitaminelor, scăderea punctului de îngheț și modificări de aromă. Plasma
rece folosește mecanisme de acțiune mai puțin agresive pentru compoziția laptelui față de
tehnicile folosite în prezent și a d emonstrat o performanță exc elentă pe lângă eliminarea
microorganismelor patogene și menținerea nutrițională, fu ncțională și caracteristicile senzoriale
ale produsului. [6]
f) Omogenizarea : urmărește stabilizarea emulsiei de grăsime, evitându -se în acest fel
separarea acesteia la supra fața produsului, în timpul depozitări.
g) Procese microbiologice. Culturi de microorgan isme selecțio nate: culturile se folosesc
pentru a fabrica anumite produse lactate (iaurt, unt, brânzeturi, etc); se pot obține în
laborator sau s e pot achiziționa de la com ercializanți. [5]

I.3. Principalii poluanți din industria produselor lactate , impac tul lor asup ra mediului și
procesele tradiționale de depoluare

În ultima perioadă, tratamentul apei industriale a evoluat de la o abordare opți onală și
voluntară, într -o operație complexă și necesară, care este aplicată pentru a îmbunătății
substanțial c alitatea apei . [7]

7

Procedeele de epurare se pot clasifica astfel :
a) După natura chimică a impurificatorilor:
– Procedee care permit reținerea materi ilor solide cu dimensiuni diferite: sedimentare,
filtrare, deznisipare;
– Procedee de tratare ce permit dezinfecț ia : clorinar e, ozonizare;
– Procedee ce permit eliminarea durității: schimb ionic;
– Procedee ce permit eliminarea substanțelor organice: absorția p e cărbune activ ,
ozonizare;
– Procedee ce permit reținerea compușilor cu fier sau mangan;
– Procedee ce permit elim inarea tuturo r speciilor ionice: osmoză inversă;
b) După eficiența tratării corelate cu scopul utilizării :
– Procedee convenționale: sedimentare, filt rare;
– Procedee de tratare avansată: iradiere cu radiații UV, el ectroliză. [1]
După totalitatea procedeelor apl icate asupra apei uzate, la deversarea în emisar trebuie
să îndeplinească anumite condiții conform normativului NTPA 001/2002 , ce face referire l a
stabilirea li mitelor de încărcare cu poluanți a apelor uzate industriale și orășenești la evacuarea
în recept orii naturali .

Tabel 1. Normativul NTPA 001/2002 [1]
Nr.
crt. Indicatorul de calitate U.M. Valorile
maxime
admise Metoda de analiză
1. 2. 3. 4. 5.
1. Temperatura °C 35
2. pH unități pH 6,5-8,5 SR ISO 10523 -97
3. Materii în suspensie mg/dm3 35,0 (60, 0) STAS 6953 -81
4. Consum biochimic de
oxigen la 5 zile (CBO5) mg O2/dm3 20-25,0 STAS 6560 -82
SR ISO 5815 -98
5. Consum chimic de oxigen
– metod a cu dicromat de
potasiu [CCOCr] mg O2/dm3 70 -125,0 SR ISO 6060 -96
6. Azot amoniacal (NH4+) mg/dm3 70 125,0 SR ISO 6060 -96
7. Azot total (N) mg/dm3 10,0 (15,0) STAS 7312 -83
8. Azotati (NO 3-) mg/dm3 25,0 (37,0) STAS 8900/1 -71

8

SR ISO 7890/1 -98
9. Azotit i (NO 2-) mg/dm3 1 (2,0) STAS 8900/2 -71
SR ISO 6777 -96
10. Sulfuri si hidrogen sulfurat
(S2-) mg/dm3 0,5 SR ISO 10530 -97
SR 7510 -97
11. Sulfiti (SO32-) mg/dm3 1,0 STAS 7661 -89
12. Sulfați (SO42-) mg/dm3 600,0 STAS 8601 -70
13. Fenoli antrenabili cu
vapori de apă (C6H5OH) mg/dm3 0,3 STAS R 7167 -92
14. Substante extractibile cu
solvent organici mg/dm3 20,0 SR 7587 -96
15. Prod use petroliere mg/dm3 5,0 SR 7277/1 -95
SR 7277/2 -95
16. Fosfor total (P) mg/dm3 1,0 (2,0) SR EN 1189 -99
17. Detergenti sintetici mg/dm3
0,5 SR ISO 7825/1 –
1996
SR ISO 7825/2 –
1996
18. Cianuri totale (CN -) mg/dm3 0,1 SR ISO 6703/1 -98
19. Clor rezidual lib er (Cl2) mg/dm3 0,2 STAS 6364 -78
20. Cloruri (Cl -) mg/dm3 500,0 STAS 8663 -70
21. Fluoruri (F -) mg/dm3 5,0 STAS 8910 -71
22. Reziduu filtrat la 105°C mg/dm3 2.000,0 STAS 9187 -84
23. Arsen (As+) mg/dm3 0,1 SR ISO 6595 -97
24. Aluminiu (Al3+) mg/dm3 5,0 STAS 9411 -83
25. Calciu (Ca2+) mg/dm3 300,0 STAS 3662 -90
SR ISO 7980 -97
26. Plumb (Pb2+) mg/dm3 0,2 STAS 8637 -79
27. Cadmiu (Cd2+) mg/dm3 0,2 STAS 7852 -80
SR ISO 5961 -93
28. Crom total (Cr3+ + Cr6+) mg/dm3 1,0 STAS 7884 -91
SR ISO 9174 -98
29. Fier total ionic (Fe2+,
Fe3+) mg/dm3 5,0 SR ISO 6332 -96
30. Cupru ( Cu2+) mg/dm3 0,1 STAS 7795 -80
31. Nichel (Ni2+) mg/dm3 0,5 STAS 7987 -67
32. Zinc (Zn2+) mg/dm3 0,5 STAS 8314 -87
33. Mercur (Hg2+) mg/dm3 0,05 STAS 8045 -79
34. Argint (Ag+) mg/dm3 0,1 STAS 8190 -68
35. Molibden (Mo2+) mg/dm3 0,1 STAS 11422 -84
36. Selen iu (Se2+) mg/dm3 0,1 STAS 12663 -88

9

Din procesele tehnologice de prelucrare a lactatelor dezbătute anterior, rezultă următorii
polua nți principali, unde, ulterior, vor fi supuși unor p rocese de depoluare:

a) Materiile solide totale (MST)
MST se găsesc în stare de suspensie și sub formă de materia le solide. Pot proveni de la
spălarea produselor obținute și instalațiilor tehnologice. Conf rom NTPA 001/2002, concentrația
la deversarea în e misar nu trebuie să dep ășească 35 mg/dm3.
În funcție de dimensiunile particulelor și greutatea specifică , se pot elimina prin filtrare,
centrifugare sau sedimentare.
Sedimentarea este procesul de depune re grav itațională a particulelor solide.
Filtrar ea const ă în trecerea a pei captate de la sursă peste grătare fixe sau ciururi
plutitoare pentru a îndepărta corpurile solide mai mari, daca este cazul. Filtrarea se realizează
prin trecerea succesivă peste grătare și site cu ochiuri din ce in ce mai mici, deobicei dispuse in
cascadă . [2]
Airton C. Bortoluzzia , Julio A. Faitãoa , Marco Di Luccio, au studiat folosirea
sistemelor integrate ce au cuprins utilizarea secvențială a microfiltrației (MF) plus nan ofiltrarea
(NF) și a MF plus osmoza inversă (OR) s ub presi uni diferite pentru tratarea apelor uzate
provenite din in dustria lactatelor. Sistemul MF+NF a redus cu 100% turbiditatea, 96% culoarea,
58% azotul total și cu 51% consumul chimic de oxigen . MF+OR a redus cu 100% turbiditatea,
100% culoarea, 94% az otul tot al și cu 84% carbonul organic total , fiind mai eficient.
Cu ajutorul acestor sisteme de membrane s -ar putea reduce timpul, costul și eficiența
eliminării parametrilor studiați. [8]

b) Deterg enți
Proveniența lor în apa uzată industrială se poate da tora spăl ării utilajelor de producție,
grupurile sanitare ce aparți n de unitate, laboratoare de analiză.
Detergenții sunt substanțe tensioactive ce au o structur ă moleculară formată dintr -o
grupa re hidrof obă și o grupare hidrofilă.
Clasificare:
– Deterge nți anion ici, gruparea hi drofilă are un carcater acid și disociază în ionul pozitiv;
– Detergenți neionici, gruparea hidrofilă nu disociază în apă;
– Detergenți sintetici, pot favoriza acțiunea nocivă a unor tox ine, u șurând absorția
acestora.

10

– Detergenți cation ici, grup area hidrofilă are un carc ater bazic.
Prezența detergenților în apa de suprafață determină eutrofizarea, ceea ce impune
stabilirea unor limite pentru deversarea apelor uzate . [1] Conform NTPA 001 /2002 concetrația
maximă admisibilă a detergențil or în apa evuacuată este de 0,5 mg/dm3.
Eliminarea acestora se face cu ajutorul flotației.
Flotația este utilizată pentru separarea din apă a unor substanțe insolubile prin adăugarea
unor reactivi chimici sau a unor agenți de spumare, care pot mări efici ența și r andamentul
procesulu i de separare din suspensie a unor particule coloidale, greu de separat.
Flotația este un proces asigurat de introducerea aerului sub formă de bule la care ader ă
particulele sol ide sau cele afla te în emulsie cu ajutorul agentu lui de sp umare . Agregatul format
astfel, se ridică la suprafața fluidului ca urmare a diferenței de densitate . Spumarea este un
proces de separare la suprafață a impurităților prezente în sp uma generată prin difuzia aerului
în masa de lichid. Prin acest pr oces se p ot înlătura circa 80% din impuritățile organice
(detergenți, proteine, grăsimi, aminoacizi). [2]

c) Grăsimi/Uleiuri
Sunt amestecuri naturale complexe, formate în principal din esteri ai glicerinei cu acizii
grași, numiți gliceride și ceruri. Formea ză o pelic ulă plutitoare c e împiedică oxigenarea apei.
Sunt insolubile în apă și de aceea este necesară diminuarea sau eliminarea lor.
Prin spălarea produselor lactate (untul) rezultă apă c u conținut de gră simi. Eliminarea
lor se face prin procesul de fl otație, de scris anterior. Concetrația maximă admisă la deversarea
apei în emisar este de 17,1 mg/dm3.

d) Corecția de pH
Aciditatea apelor uzate este determinată de prezența dioxidului de carbon liber, a
săruri lor acizilor tari și de acizii minerali.
Alca linitatea a pelor uzate poate fi dată de prezența, bicarbonaților, carb onaților alcalini
și a hidroxizilor.
pH-ul aplor uzate poate sa fie alcalin sau acid, constituind o cauză importantă
perturbatoare a proc eselor biologice din cadrul unei stații de epur are.
Aces ta reprezeintă logaritm zeci mal cu semn schimbat al concentrației ionilor de
hidrogen dintr -o soluție , indicâ nd caracterul bazic sau acid al unei soluții.

11

Limite pH :
– ≤ pH < 7 (pH acid / soluție a cidă)
– pH = 7 (pH neutru / soluție neutră)
– 7 < p H ≤ 14 (pH bazic / soluție bazică) [9]
Datorită proceselor de prelucrare a laptelui, pH -ul apei uzate este puternic aci d. Conform
NTPA 001/2002, valoarea pH -ului apei uzate la deversarea în emisar trebuie să fie cuprins între
6,5-8,5 .
Pentru încadrare în limite s e aplică un tratament de neutralizare (corecție de pH). Apa
acidă trece printr -un filtru granular ce conține granule de CaCO 3. Acidul reacționează cantitativ
cu mediul bazic și aciditatea este redu să.

e) Coloranți alimentari
Coloranții alimentar i sunt sub stanțe ce nu sunt consumate ca atare, în schimb se adaugă
în alimente pentru a:
– Restabilii culoarea inițială a unui aliment, ce a fost procesat și depozitat;
– Pentru a da alimentelor un aspect plăcu t;
– Pentru a proteja anumiți constituen ți dintr -un alimen t sensibil la acțune a luminii;
Există trei tipuri de coloranți alimentari în funcție de proveniența lor :
– Coloranți alimentari naturali: își au originea în țesuturile vegetale de unde sunt extrase
și concetrate prin metode speciale ;
– Color anți alim entari de origine vegetală: s e găsesc în plante, fiind responsabile de
culorile florilor, frunzelor sau frcute ;
– Coloranți alimentari artificiali: sunt obținuți prin sinteză chimică. [10]

Procese de eliminar e a coloranților:
▪ Coagularea
Coagularea sinteti că este o procedură obișnuită utilizat ă în tratamentul coloranților din
apele uzate. Coagulanții sunt clasificați în funcție de caracteristici , coagulanți anorganici și
organici. Sulfat ul de aluminiu, clorura de aluminiu , clorura feric ă, sulfatul feric, ox idul de ca lciu
si oxidul de magneziu sunt coagulanți anorganici.

12

▪ Electrocoagualarea
Coagularea cu electrozi este o tehnică alternativă pentru coagularea chimică , care
utilizează tratamentul electrochimic . Pr oducerea coagulantului se dato rează oxidării
electrolitice a anodului. Utilizează fier sau aluminiu ca anod care eliberează Fe2 + sau Al3+ în
soluție prin dizolvare anodică iar hidroxizii formați reacționează cu poluanții , care sunt prezenți
în apă , prin d ouă mecanisme: complexarea suprafeței sau atrac ția electro statică . În complexarea
de suprafață, poluanții se leagă cu ion ul hidrat prin mecanisme de adsorbție și precipitare prin
acțiunea lor ca l egătură .
▪ Tratament electrochimic
Acest tip de tratam ent est e influențat de pH, temperatură, tensiune elect rică etc., și s-a
constatat că adăugarea unor cantități de NaCl și HC l duce la eliminarea suplimentară a
coloranților. În tratamentul electrochimic eficiența oxidării anodice depinde foarte mult de
mate rialul electrodului , de aceea este confecționat din gr afit deoare ce este eficient pe plan
economic.

▪ Adso rbția pe cărbune activ
Cărbunele activ este materialul de bază utilizat în adsorbție , datorită proprietăților sale
de textură , suprafeței superioare, volumu lui porilor și structurilor de pori . Este o com binație
între procesele de separ are și purificare ce înlătură substanțele poluante care nu sunt
biodegradabile. [11]
Tabel 2. Avantajele și dezavantajele metodelor de eliminare a coloranților. [11]
PROCESUL UTILIZAT AVANTAJE DEZAVANTAJE
Coagularea Metodă simpl ă și
econ omică . Produce mari cantități de
reziduuri, iar îndepărtarea
lor este dificilă .
Schimbul ionic Prin regenerare nu se pierde
adsrobant . Eficiența pentru coloranți
dispersivi este mică.
Din punct de vedere
economic nu este viabil .
Separare pe membrane Se pot el imina toate tipurile
de coloranț i. Metodă scumpă .
Nu se pot trata can tități mari
de apă uzată.

13

Adsorbția pe cărbune activ Cărbunele activ este un
material ad sorbant foarte
eficient . Regenerarea este un proces
costisitor.
Coloranții disp ersivi nu pot
fi eliminați.
Procese de oxidare avansată Nu produce reziduuri și este
eficient pentru toate tipurile
de coloranți. Din punct de vedere
economic este un procedeu
costisitor.

I.4. Date din articole publicate în fluxul principal de informaț ii

Artic olul 1 : Degradarea Galbenului Auri FCF folosind bentonita încărcată cu cupru și
H2O2 ca reactiv fotosensibil .
Apa este nevoia de bază a fiecărui organism viu, dar o creștere continuă a activităților
oamenilor, cum ar fi industrializarea, urbaniz area etc., a dus la poluarea resurselor noastre de
apă. Pentru eliminarea coloranților din apă se folosesc diferite metode convenționale de tratare .
Riera -Torres a raportat o combinație de tehnici de coagulare -floculare și nanofiltrare pentru
îndepărtarea coloran ților din apă . (Riera -Torres et al., 2010). Namasivayam și Kavitha au
investigat eliminarea roșului congo din apă prin adsorbția pe cărbune activ. (Namasivay am and
Kavitha, 2002).
Procesele convenționale generează o cantitate mare de nămol. Acesta este dezav antajul
principal al acestor procese. Pentru a depăși aceste dezavantaje ale metodelor convenționale, în
ultimii ani s -au folosit procede ele avansate de o xidare . (AOP). Acestea implică procese
fotocatalitice, procese Fenton, procese foto -Fenton, ozonare et c.
În lucrarea prezentă, degradarea foto -Fenton a Galbenului Auri FCF sub lumină vizibilă s -a
efectuat utilizând bentonita încărcată cu cupru și peroxidul de hidrogen.
O probă de 3,0 ml a fost extrasă din amestecul de reacție la intervale de tim p definite și
absorbanța a fost măsurată la 480 nm . S-a observat că densitatea optică a soluției scade odată
cu creșterea intervalelo r de timp, ceea ce indică o scă dere a concentrației colorantului cu
creșterea timpului de expunere.
Efectul pH -ului asupra vitezei d e degradare a fost investigat în intervalul pH -ului 6.5 –
9.5. S-a observat că, cu o creștere a pH -ului, viteza de reacție cr ește și după atingerea valorii
maxime la pH 8 .5, viteza scade odată cu creșterea pH -ului. Valoarea optimă a fost obținută
pentru pH 8 ,5.

14

Efectul variației concentrației asupra ratei de degradare a fost observat în intervalul
0,25×10-5 M până la 2,0 x 10-5 M.
Efectul variației cantit ății de H 2O2 asupra degradării colorantului a fost investigat în
intervalul de la 0,10 ml pâ nă la 0,35 ml. S-a observat că la creșterea cantității de H 2O2 de la
0,10 ml la 0,20 ml, concentrația radicalului OH- crește și, prin urmare, viteza de degradare a
colorantului crește .
Datele indică faptul că, pe măsură ce intensitatea luminii a f ost mări tă, viteza de reacție
crește și o rată maximă a fost găsită la 70,0 mW cm2.
Rezultatele arată o degradare apreciabilă a colorantului Galben Auri FCF . În condiții
optime, viteza d e degradare a Galbenului Auri FCF a fost obținută ca k = 1,55 x10-4 sec-1. [12]

Artico lul 2: Experimente și teorii privind electrooxidarea a azo -coloranților pe electrod
de carbon sticlos.
Coloranții alimentari sunt adăugați în produsel e alimentare pentru a îmbunătăți aparența
pentru consumatori. Coloranții sintetici sunt folosi ți de indu stria alimentară, în principal
datorită stabilității și costului de producție, comparativ cu coloranții naturali .
Reducerea electrochimică a grupului azo a fost studiată pe scară largă și meca nismul
său de reducere este bine cunoscut . Principala preocupar e privind compușii azo este faptul că
produsele lor de reducere formează amine aromatice, care sunt asoc iate cu probleme de sănătate
și carcinogenitate.
Galbenul Auriu (GA) , Rosu Allura (RA) și Ponceau 4R (4R) sunt azo -coloranți cu
structuri chi mice simil are. Acești coloranți au fost studiați prin m etode electrochimice folosind
electrod de carbon sticlos în soluție tampon fosfat (pH 7,0), combinate cu meto de
spectro scopice UV -Viz pentru determina calea de electrooxidare. Electrooxidarea azo –
color anților a arătat un proces ireversibil pentru RA și un procedeu electrochimic / chimic
pentru GA și 4R. Benzile caracteristice ale fiecărui colorant observate exper imental prin UV
Vis au fost atribuite cu succes tranzițiilor orbitale moleculare specifice p rin calcul e teoretice .
Conform acestui fapt, ban da apropiată de 450 nm a fost atribuită tranzițiilor electronice centrate
în azo -fragment, unde studiile spectroelec trochimice au arătat dispariția ei după oxidarea
coloranților. Aceste rezultate au arătat că fragmentu l azo este afectat chimic de procesul de
oxidare.
Lucrarea de față este prima etapă a unui studiu complex de determinare a căii de oxidare
a coloranților azo concentrați în rezolvarea centrului redox al moleculei, care a fost desemnat

15

în mod obi șnuit grup ului -OH. În prezent, se realizează pr ogrese în ceea ce privește
caracterizarea produselor de oxidare . [13]

I.5. Scopul și obiectivele specifice lucrări i de licență

Tema licenței intitulată: ” Stație de epurare a apelor uzate provenite din indu stria
alimentară ” are ca scop de a analiza infl uența procesului de fotocataliză heterogenă asupra
eliminării unor poluanți proveniți din industria alimentară.
O1. Realizarea unui studiu de literatura actualizat cu privire la analogiile de epurare a
apelo r proveni te din industria alimentară.
O2. Realizarea unui studiu privind infulența tipului de radiație luminoasă și a
catalizatorului asupra procesului de fotoca taliză heterogenă.
O3. Proiectarea unui fotoreactor adaptat apelor uzate provenite din indus tria alim entară.

I.6. Activitate experimenta lă
I.6.1. Procesul de fotocataliză heterogenă

Fotocataliza omogenă și heterogenă sunt procese de oxidare avansat ă. Activitatea
experimentală a vizat procesul de fotocataliză heter ogenă. Semiconductorii sunt materia le
caracterizate de energía benzii interzise, prin expunerea la radiația luminoasă. Banda
semiconductorului trebuie să se găsească în domeniul 1,4 -3 eV, a cesta fiind domeniul radiației
solare. [14]
Procesul urmărește mineralizarea coloranților prez enți în apa uzată, adică transformarea
lor integrală in CO 2 și H2O. Oxidul semiconductor folosit este TiO 2
TiO 2 este cel mai studiat compus anorganic, datorită proprietăților fizice, chimice, precum și
dome niul utilizării acestuia.
Proprietăți specific e ale d ioxidului de titan :
– Reactivitate mare la activarea cu energía luminoasă ;
– Inerție biologică și chimică ridicată ;
– Stabilitate termică;
– Cost scăzut;
La iradierea compusului cu radiații UV, se creează perechi de sarcini electrice -vacanțe
în banda de v alență și electroni în ban da de conducție.

16

Figura 1. Mecanismul fotoactivării unui semiconductor catalizator [15]

Conform Fig ura 1, mecanismul fotocatalitic d ecurge astefel:
1. Fotogenerarea perechilor electron -vacanță
TiO 2 + hν → e- + h+
2. Recombinarea elect ron-vacanță . Metalul atrage electronul liber din banda de conducție
a TiO2, încetinește recombinarea și promovează formarea radicalilor
e – + h+ → nul
M + e- → M(e- )
3. Formarea radicalilor (simbol O x)
h+ + H 2O → OH• + H+
e – + O 2 → O 2 – •
O2 – • + H+ → H O2•
4. Oxidarea compușil or organici
Poluant organic + O 2 TiO2, hν CO 2 + H 2O + material anorganic
Caracteristici le ce pot infulența degradabilitatea un ui poluant organic (colorant):
– Caracteristicile catalizatorului și concentrația ;
– Natura poluan tului și concentrația ;
– Intensitatea și lungimea de undă a luminii ;
– Oxigenul dizolvat ;
– Adiția de oxidant ;
– pH. [15]

17

I.6.2. Radiația electromagnetică și spectru l electromagneti c

Radiația electromagnetică se prezintă sub formă de energie radiantă ce are p roprietăți
de undă și particulă. Natura radiației electromagnetice este explicată pe baza dualității
particulă -undă.
Conform Fig ura 2, o undă electromagentică are două componente, elect rică și una
magnetică. Cele doua oscilează în planuri perpendiculare față de direcția d e propagare a luminii
și una față de alta.
În Figura 3 se prezintă frecve nțe și energie, radiațiile ce constituie spectrul
eletromagnetic, tipuri de tranziții ce pota vea loc și metodele de analiză corespunzătoare. [16]
Spectrofotome tria este o ramură a spectroscopiei ce se ocupă cu determinarea cantitativă a
proprietăților de reflexi e si transmisie a unei substanțe în funcție de lungimea de undă.
Radiațiile electromagnetice folosite sunt radiațiile din spectrul vizibil (VIZ), ultrav iolet
(UV) și infraroșu (IR). [17]

Figura 2. Undă electromagnetică [16]

18

Figura 3. Domeniile spectrului electromagnetic, tipuri de tran ziții ce pot avea loc și metodele
de analiză corespunzătoare [16]

I.6.3. Radiația ultraviolet (UV)

Razele ultraviolete sunt radiați i electromagnetice ce au o lungime de undă mai mică
decât radiațiile luminii percepute cu ochiul liber.
Spectrul razelor UV este cuprins între 10 -380 n m cu o frecvență de 750 THz (380nm)
până la 30PHz (10nm).
În Tabelul 3 se prezintă clasif icare a radia ției UV cu lungimile de undă și energi a foto
corespunzătoare. [9]

19

Tabel 3. Clasificare a radiaței UV [9]
DENUMIRE LUNGIME DE UNDĂ
(nm) ENERGIE FOTO
UV-A 400-315 nm 3,10−3,94 eV
UV-B 315-280 nm 3,94−4,43 eV
UV-C 280-100 nm 4,43−12,4 eV
UV din univers, radiație prin
vid 200-10 nm 6,20−124 eV

I.6.4. Reactivi utilizați

Activitatea a urmărit fotodegradarea colorantului alimentar E110, ce a fost ales dat orită
utilizării sale pe scară largă în industria lactatelor.
E110 (Galben Auriu FCF, Galben P ortocaliu S) este un colorant alimentar din categoría
coloranților sintetici azoici ce se găsește în alimentele fermentate supuse la tratament
termic. [10]. Denu mirea IUPAC a colorantului E110 este 6 -hidroxi -5-[(4-sulfofenil)azo] -2-
naftalensul fonat de sodiu , formula moleculară: C 16H10N2Na2O7S2

Figura 4. Structura moleculară E110

20

I.6.5. Aparatură și echipamente
Reactor fotocatalitic , echipat cu 3 tuburi plasate în interiorul acestuia. Au fost folosite
patru tipuri de radiatie, UV A, UV B, UV C, VIZ cu lungimile de undă specifice conform Tab. 3.

Figura 5. Tuburi cu radiație UV A+B+C

Figurura 6. Tuburi cu radiație UV C

Figura 7. Balanță analitică Figura 8. Ultrasunet BRANSON 2000

21

Figura 9. Spatulă Figura 10. Spect rofotometru UV -VIS
Lambda25
Figura 11. Baloane cotate de
0,5L si 1L Figura 12. Cuve din cuarț
Figura 13. Seringă pentru filtr are
cu filtru atașa bil Figura 14. Pensetă metalică de
precizie

22

I.6.6. Metodologia experime ntală

Apa uzată folosită în cadrul studiului de fotodegradare al colorantului E110, este de
sinteză, fiind obținută în laborator cu diferite concentrații de co lorant.
Pentru obținerea soluției cu colorant, având concentrația 0,25 · 10-3 M s-a calculat m asa
de colorant necesar pentru obținerea a 0,5L soluție.

Calculul canității necesare de colorant pentru obținere 0,5L soluție de concentrație
0,25 · 10-3 M:
M C16H10N2Na2O7S2 = 452 g/mol
Md = 0,25 · 10-3·452·0,5=0,056 g colorant necesar

Calculul cani tății necesare de colorant pentru obținere 0,5L soluție de concentrație
0,125 · 10-3 M:
M C16H10N2Na2O7S2 = 452 g/mol
Md = 0,125 · 10-3·452·0,5=0,028 g coloran t necesar

Obținere 0,5 L soluție de concentrație 0,25 · 10-3 M
Prepararea a constan t în cântă rirea a 0,056 g colorant, intr odus într -un balón cotat de
0,5L și adus la volum cu apă distilată. Pentru a omogeniza soluția a fost pusă sub agitare
continuă, f olosind un a gitator magnetic și la aparat cu ultrasunete.

Obținere 0,5 L soluție de concentrație 0,125 · 10-3 M
În cadrul activității experimentale s -au folosit și obținut doua soluții de concentrații
diferite. Pentru obținerea soluției de concentrație 0 ,125 · 10-3 M s-a cântărit 0,028 g colorant,
s-a folosit balon cotat cu volumul de 0, 5L unde a fost adăugată cantitatea de colorant cântărită
anterior și adus la volum cu apă distilată. Pentru omogenizarea soluției s -a procedat la fel
folosind agitatorul m agnetic ș i baia de ultrasunete.

Pregătirea probelor pentru fotocata liză
Între ti mp au fost pregătite 7 pahare Berzelius, având același volum și dimensiuni, prin
spălare, degresare și uscare. În fiecare pahar au fost introduși 30 mL soluție preparată anterior,
la care s -au adăugat câte o plăcuță microscopică acoperită cu un str at de Ti O2. Sticlele

23

microscopice au fost gata pregătite pentru a fi folosite, straturile de TiO2, nefiind obținute în
cadrul activității noastre experimentale. Toate plăcuțele cu fotocata lizator au fost de dimensiuni
egale.
Una dintre cele 7 probe a fost introdu să la întuneric, iar cele 6 probe rămase au fost
introduse în fotocatalizator, urmând a fi scoase la intervale de timp diferite după cum urmează:

Tabel 4. Intervale de timp utili zate în fotocataliză
PROBA TIMPUL ÎN CARE
PROBA ESTE
SUPUSĂ LA
RADIA ȚIA UV [h]
P1 0.5
P2 1
P3 2
P4 3
P5 4
P6 5

Fiecare concentrație ( 0,25 · 10-3 M ; 0,125 · 10-3 M ) a fost supusă la trei radiații UV
diferite și la radiație VIZ pentru a determina care dintre acestea este mai eficientă pentru
fotodegradarea c oloran tului an alizat, E110. Radiațiile folosite sunt: UV C, UV A+B, UV A+B+C ,
VIZ.
Analiza spectrofotometrică
Pentru a determina eficiența degradării colorantului, s -a folosit un spectrofotometru
UV/VIS Lambda 25.
S-au prelevat 30 de mL din proba iniția lă, pe ntru a s e face analiza concentrației de
colorant înainte de fotodegradare.
Pentru an aliza în spectrofotometru, un prim pas este de a calibra aparatul folosind doua
probe de apă distilată.
Pe rând se extrage din fiecare pahar cate 5 mL folosind ser inga, se atașe ază filtrul având
pori cu dimensiunea de 0,22 µm și se filtrează pentru a elimi na eventuale reziduri de TiO2. Cuva
de cuarț se introude în aparat și se începe analiza soluției. Se repetă pentru fiecare probă.

24

I.6.7 Rezultate

Analizele de absorba nță s-au realizat pe un domeniu de lungimi de undă situat intre 300
și 700 nm. Acest domeniu a fost ales pentru a cuprinde at ât maximul a absorb ție al colorantului
E110 situat la 500 nm , cât și eventuale alte semnale a ab sorției corespunz ătoare form ării un or
comp uși secundari.
Toate analizele realizate în cadrul acestei lucr ări de licen ță nu au indicat formarea de
compu și secundari (ceea ce nu exclude posibilitatea ca ace știa să fie prezen ți dar s ă nu produc ă
semnal în domeniul de radia ție utilizat ).
Spectrul d e absorb ție poate s ă indice prezen ța colorantului în solu ție dar nu indic ă și
concentra ția acestuia. Pentru a corela absorban ța cu valoarea concentra ției este necesar s ă
realiz ăm o curb ă de calibrare. A ceast ă curbă este realizat ă utiliz ând soluții din colo rantul
analizat la diferite concentra ții (plec ând de la concentra ția maxim ă până la concentra ția minim ă
preceptibil ă de aparat). Curba de calibrare corespunz ătoare colorantului E110 este prezentat ă
in Figura 15.

Figura 1 5. Spec trul de absorban ță al colorantului E110 la diferite concentra ții și curba de
calibrare.

În acest fel , curba de calibrare , ne permite s ă determin ăm diferen țele de concentra ție
plecând de la solu ția ini țială (0.025 mM sau 0.0125 mM) p ână la solu ția finală (dupa 5 ore de
fotocatal iză). Pentru fiecare analiz ă se ob ține o valoare de absroban ță la 500 nm care este

25

corelat ă cu valoarea concentra ției. Diminuarea valorii absorban ței indic ă faptul c ă soluția are o
concentra ție mai mic ă. Eficien ța fotocataliti că se calculeaz ă utiliz ând val oarea concentra ției
inițiale (C 0) si a concentra ției finale (C) asa cum reiese din urm ătoarea ecua ție:

100
00xCCC−=

Rezultatele probelor în care s -a utilizat fotocatalizator de TiO 2 si solu ție de
concentra ție 0.02 5 mM.

Fotocatalizatorul est e reprezentat de stratul de TiO 2 depus pe substrat de sticl ă. Toate
probele au avut dimensiuni egale iar volumul de solu ție a fost identic (30 mL). Pentru fiecare
set de experiment e s-a utilizat un num ăr de 6 probe care au fost analiza te la intervale difer ite de
timp: 30min, 1 or ă, 2 ore, 3 ore, 4 ore, 5 ore precum si o prob ă care a fost men ținută la întuneric
timp de 5 ore.
S-au realizat patru seturi de experimente utilizand diferite surse de radiatie dup ă cum
urmeaz ă:
– trei su rse de radiatie UV A+B;
– trei surse de radiatie UV C;
– doua surse de radiatie UV A+B si o sursa de radiate UV C;
– trei surse de radiatie V IZ.

În Figura 16 sunt prezentate rezultatele ob ținute în urma experimentelor. Deși este
cunoscut faptul ca TiO 2 are propriet ăți foto catalitice preponde rent în domeniul UV , a fost
utilizat pentru compararea rezultatelor și domeniul V IZ. Aceste experimente ne ajută să
întelegem modul în care radia ția utilizat ă în cadrul experimentelor influen țează eficien ța
procesului de fotocata liză. Comparativ sunt preze ntate și rezultatele pentru probele men ținute
în intuneric.

26

Figura 16. Eficienta fotocatalitica a probelor de TiO 2/sticla pentru solutia de colorant de
concentratie 0.025 mM.

În urma rezultatel or obținute se consta tă faptul că eficien ța fotoc atalitic ă cea mai bun ă
se ob ține prin utilizarea spectrului complet de radia ție UV. Prin segmentarea acestui spectru se
observ ă că eficien ța este mai mare în domeniul de radia ție UV A+B decat in UV C. Acest lucru
este datorat fapt ului c a radiatia UV A+B este cea care corespunde absor ției TiO 2 anatas , astfel
încat prin activarea semiconductorului cu o energie compatibil ă benzii interzise , se genereaz ă
mai mul ți purt ători de sarcin ă (electroni si vacanțe ) care l a rândul lor vor contri bui la obținerea
de specii o xidante , radicali hidroxil , în timpul procesului de fotocataliz ă.

27

Cele mai mici eficiente fotocatalitice s -au ob ținut în domeniul V IZ. De asemenea se
observ ă faptul c ă utiliz ând toate cele trei domenii d e radiatie UV , eficien ța foto catalitic ă ajunge
până la aproximativ 75%. În lipsa radia ției, soluția de colorant , nu se degrad ează, ci are loc
absor ția în stratul de TiO 2.

Rezultatele probelor in care s -a utilizat fotocatalizator de TiO 2 si solutie de
concentratie 0.0125 mM.
Modul de lucru a fost simila r celui descris anterior cu diferen ța că soluția de colorant a
fost de 0.0 125 mM. Aceste experimente s -au realizat pentru a întelege modul în care
concentra ția solu ției de colorant poate i nfluen ța eficien ța procesului de fotocat aliză.
Dimensiunea probelor de TiO 2 a fost similar ă cu experimentele anterioare iar scenariile
de iradiere sunt identice. Rezultatele obtinte in cadrul acestor experimente sunt prezentate în
Figura 17.

28

Figura 17. Eficienta fotocatalitic ă a probe lor d e TiO 2/sticla pentru so luția de colorant de concentra ție
0.0125 mM.

Prima observa ție extras ă din analiza rezultatelor este c ă utilizarea unei solu ții inițiale de
concentra ție mai mic ă decât în experimentul anterior , conduce la eficiente fotocatalit ice
superioare. O explica ție poate fi legat ă de faptul c ă soluția fiind mai decolorat ă (diluat ă) permite
unei cantit ăți mai mare de radia ție sa ajung ă pe suprafa ța fotocatalizatorului (TiO 2), acolo unde
are loc descompunere a colorantului.
În acest caz c ea ma i mare valoare a eficie nței fotocatalitice se ob ține în prezen ța
radia ției UV A+B+C iar cea mai mică eficien ță se ob ține în prezen ța radia ției V IZ. Rezultatele
obținute în acest caz confirm ă faptul c ă eficien ța fotocatalitic ă în UV A+B este superioar ă celei
din UV C. În cazul utili zării radia ției UV A+B+C . eficien ța fotocatalitic ă este de aproximativ 82%.

I.7. Concluzii

Eficien ța fotocatalitic ă este mai mare dac ă soluția de colorant initial ă are concentra ție
mică.
Domeniul spectral UV A+B conduce la rez ultate fotocatalitice superi oare fa ță de domeniul
spectral UV C.
Utilizarea domeniului complet de radia ție UV în cazul TiO 2 conduce la cele mai bune
eficien țe fotocatalitice .
La nivel de laborator se poate elimina pana la 75% din colorant c ând solu ția ini țială are
concentra ția de 0. 025mM și de p ână la 82% c ând solu ția ini țială are concentra ția de 0.0125mM
prin expunere la radia ție UV A+B+C utiliz ând fotocatalizator de TiO 2.

29

II. PROIECTAREA UNEI INSTALAȚII DE ELIMINARE A COLORANȚILOR
ALIMENTAR I DIN INDUSTRIA LACT ATELOR

II.1. Stabilirea datelor de proiectare

Canitatea de apă uzată captată la intrarea în stația de epurare, pentru a fi supusă
depoluării este de 25 m3 .

Tabel 1. Parametrii supuși depoluării cu concentrațiile inițiale și concentrați ile admisibile
conform NTPA 00 1/2002
POLUANT CONCENTRAȚIE
INIȚIALĂ (mg/dm3) CONCENTRȚIA
ADMISIBILĂ FINALĂ
(mg/dm3)
Materii în suspensie 45 mg/dm3 35 mg/dm3
Uleiuri/Grăsimi 25 mg/dm3 17,1 mg/dm3
Detergenți 0,85 mg/dm3 0,5 mg/dm3
Colorant alimentar (E11 0) 7 mg/dm3 5,6 mg /dm3
pH 4,67 6,5-8,6

II.2. Indentificarea proceselor principale și secundare de depoluare

Apa uzată cu poluanți conform Tab1, este preluată și stocată intr. -un bazin de colectare
în care unele impurități solide se vor decanta gravit ațional.
Având î n vedere car acteristicile apelor uzate, conform Tabel 1, s -a optat pentru o
schemă de apurare prin:
▪ Filtrare – se realizează cu filtru granular dublustrat nisip și pietriș (3 -7 mm), unde se
rețin su spensiile fine.
▪ Flotație – introducer ea aerului în bazi nul de flota ție se realizează cu ajutorul unui
compresor de aer, este introdus prin partea inferioara a bazinului. Agentul de spumare
se introduce cu un dozator în conducta pentru alimentarea bazinului cu apă uzată.
Cantitatea de agent in trodusă este de 0, 5 kg/m3. În partea superioară a bazinului este
amplasat un mecanism pentru îndepărtarea spumei.

30

▪ Neutralizare pH – se face cu doua filtre granulare ce conțin granule de CaCO 3. Se
elimină aciditatea apei uzate.
▪ Fotocataliză – este realizat ă de 5 reactoare f otocatalitic e legate în serie, pentru
eliminarea coloranților prezenți în apa uzată.

II.3. Flux tehnologic

Materii în suspensie Ci= 45 mg/d m3
Grăsimi Ci=25 mg/d m3
Detergenți Ci=0,85 mg/d m3
Coloran t alimentar Ci=7 mg/d m3
pH = 4,67
1. STOCARE
APĂ UZATĂ
2. FILTRARE
Materii în suspensie
Nămol
Grăsimi Ci=25 mg/d m3
Deterg enți Ci=0,85 mg/d m3
Coloran t alimentar Ci=7 mg/d m3
pH = 4,67
Agent de spumare
(Ulei de pin)
3. FLOTAȚIE
4. NEUTRALIZARE
CORECȚIE pH
Coloran t alimentar Ci=7 mg/d m3
pH = 4,67
Ci=7 mg/d m3
5. OXIDARE
FOTOCATALITI CĂ
Fotocatalizator TiO 2 (strat)
Apă demineralizată
CO 2 +H 2 O+NO 2 +SO 2 +NaO H
Apă uzată
Coloran t alimentar Ci=7 mg/d m3

3
APĂ EPURATĂ
Grăsimi
Detergenți
Aer
Spumă

31

II.4. Schemă utilaj

Compresor de aer
Grăsimi
Detergenți
Spumă
Materii în suspensie Ci= 45 mg/dm3
Grăsimi Ci=25 mg/d m3
Detergenți Ci=0,85 mg/d m3
Coloran t alimentar Ci=7 mg/d m3
pH = 4,67
Ci=7 mg/d m3
1. BAZIN COLECTOR
APĂ UZATĂ
2. FILTRU LENT
Materii în suspensie
Nămol
Grăsimi Ci=25 mg/d m3
Detergenți Ci=0,85 mg/d m3
Coloran t alimentar Ci=7 mg/d m3
pH = 4,67
Ci=7 mg/d m
Dozator
Agent spumare
3. BAZIN DE FLOTAȚIE
4. FILTRU DE CORECȚIE pH
Coloran t alimentar Ci=7 mg/d m3
pH = 4,67
Ci=7 mg/d m3
5. REACTOR
FOTOCATALITIC
Fotocatalizator TiO 2 (strat)
Dozator
CO 2 +H 2 O+NO 2 +SO 2 +NaO H
Apă uzată
Color ant alimentar Ci=7 mg/d m3

3
APĂ EPURATĂ

32

II.5. Schemă instalație

1 Punct de prelevare p robe apă uzată
2 Debitmetru
3 Bazin colector apă uzată
4 Filtru granular dublu strat
5 Bazin colectare nămol
6 Dozator agent spumare
8 Bazin pentru flotație
9 Pod rulant pentru în depărtare spumă
10 Bazin colectare spumă
11 Filtru granular CaCO 3
12 Dozator apă demineralizată
13 Reactor fotocatalitic
14 Lămpi UV în cuve de cuarț acoperite cu TiO 2
15 Agitator electric
16 Punct de prelevare probe apă epurată

Linia apei
Linia nămolului
Dozare chimică
Recirculare apă APĂ UZATĂ
APĂ EPURATĂ
P1-P4 Pompe
M – motor pentru agitator
C – compresor de aer

33

II.6. Descriere instalație

Stația este dimensionată pentru depoluarea a 25 m3 de ap ă uzată.
Dotările stației sunt:
– 2 puncte de prelevare apă, situat la intrarea în stație pentru apă uzată, unul la ieșirea din
stație pentru prelevare de apă epurată;
– Un debitmetru pentru măsurarea debitului de apă la intrare;
– Un bazin de colectare apă uz ată cu capacitatea de 30 m3, debitul de umplere pentru 25
m3 este Q=6,94 L/s, umplerea se face intr -o oră;
– 4 pompe pentru transportare apă (P1 -P4), dintre care P2 este po mpă peristaltică ( puterea
electrică a pomp elor cuprinse intre P = 1,2 -3,4 kW);
– 22 robi neți tip fluture;
– Un filtru granular dublu strat nisip și pietriș (diametrul straturilor filtrante 3 -7 mm);
– Bazin pentru colectare nămol după spălarea filtrului, capacita tea de 10 m3;
– Bazin de flotație cu capacítate de 30 m3;
– Un compresor pentru aerare (P = 2,5 kW);
– Dozator agent spumare, capacítate 13 m3;
– Pod rulant pentru îndepărtare spumă (P = 2 kw);
– Bazin pentru colectare spumă, capacitate 3 m3;
– Filtru cu CaCO 3 pentru neutralizare;
– 5 fotoreactoare legate în serie , fiecare fotoreactor conține: 4 surse d e lumină cu radiație
UV introduse în 4 cuve acoperite cu TiO 2, agitator electric;
– Un dozator apă demineralizată capacitate 10 m3;

II.7. Dimensionarea preliminară a util ajului principal

Cantitatea de apă uzată supusă depoluării este de 25 m3 , intr -un flux continuu.
Pentru etapa de oxidare fotocatalitică a coloranților prezenți în apă, se folosesc 5
reactoare fotocatalitice, legate în serie.
Capacitatea unui f otoreac tor este de 5 m3 .

34

Tabel 2. Dimensiuni le componente lor principale ale fotoreactor ului
DENUMIRE
COMPONENT DIMENSIUNI POZĂ SPECIFICĂ
Carcasă fotoreactor
ØD1 = 1300 mm
Ød = 1250 mm
ØD2 = 160 mm
H = 1500 mm

Capac
ØD1 = 1300 mm
Ød1 = 60 mm
Ød2 = 160 mm
Ød3 = 16 0 mm
H = 20 mm

Conductă de
evacuare gaze
ØD = 160 mm
Ød = 150 mm
600×500 mm

Conductă cu robinet
pentru intrare/ieșire
apă (conductă)
ØD = 160 mm
Ød = 150 mm
600×400 mm
ØD robinet = 250 mm

35

Neon radiație UV ØD = 50 mm
H = 1200 mm

Cuvă 60×60 mm
H = 1200 mm

Element de sprijin al
fotoreactorului ØD = 1400 mm
Ød = 1300 mm
H = 650 mm
Carcasă motor (al
agitatorului) 250×250 mm
H = 300 mm

36

Agitator (+motor) H = 1160 mm
ØD agitator = 50 mm
ØD motor = 150 mm
Ød motor = 100 mm

Paletă agitat or 600×30 mm
H = 200 mm

Figura 1. Vederea iso a fotoreactorul ui Figura 2. Vederea din față a fotoreactorului

37

II.8. Bilanț de ma sa global pe înt reg fluxul
1. Filtrarea

Se calculează eficiența filtrări i, știind concentrația finală de materii în suspensie
determinată din apa epurată Cf=2,25 mg/dm3
ε=𝐶𝑖−𝐶𝑓
𝐶𝑖∙100 (%) Figura 3. Secțiunea 2D a fotoreactorului Figura 4. Secțiunea 3D a fotoreactorului
2. FILTRARE
Materii în suspensie Ci= 45 mg/d m3
Grăsimi Ci=25 mg/d m3
Detergenți Ci=0,85 mg/d m3
Coloranț i alimentari Ci=7 mg/d m3
pH = 4,67
Materii în suspensie
Nămol
Grăsimi Ci=25 mg/d m3
Detergenți Ci=0,85 mg/d m3
Coloranți ali mentari Ci=7 mg/d m3
pH = 4,67

38

ε=45−2,25
45∙100 (%)
ε= 95 %
Stiind că randamentul etapei de filtrare este de 95 % se calculează cantitatea de materii
în suspe nsie eliminate

45 mg = 4,5 ∙ 10-5 kg
4,5 ∙ 10-5 kg MTS…….. 1 L
x……………………………… 25 000 L
x = 4,5 ∙ 10-5 ∙ 25 000 = 1,12 kg MTS în 25 0 00 L

1,12 kg MTS…… ……….. 100%
y……….. …………………….. 95%
y = 95 ∙ 1,12 / 100 = 1,064 kg MTS pentru 95%
1,12 kg – 1,064 kg = 0,056 kg MTS rămas în apă

0,056 kg MTS…………….. 25 000 L
z………………………….. ……. 1 L
z = 0,056 / 25 00 0 = 2,24 ∙ 10-6 kg = 2,24 mg / dm3 MTS rămase ( se încadr ează în
limitele admisibile conform NTPA 001/2002)

Tabel 3 . Bilanț de masă pentru etapa de filtrare
INTRARE IEȘIRE
COMPONENTĂ CANTITATE (kg) COMPONENTĂ CANTITATE (k g)
Apă 25 000 Apă 24 998
Apă reținută 2
MTS 1,12 MTS 95% 1,064
MTS rămas 0,056
Grăsimi / Uleiuri 0,625 Grăsimi / Uleiuri 0,625
Detergenți 0,021 Detergenți 0,021
Colorant 0,175 Colorant 0,175
TOTAL 25001,941 TOTAL 25001,941

39

2. Flotația

(I)Se calculează eficien ța flotației pentru grăsimi, știind concentrația finală d e grăsimi
determinată din apa epurată Cf=4,55 mg/dm3

ε=𝐶𝑖−𝐶𝑓
𝐶𝑖∙100 (%)

ε=25−4,55
25∙100 (%)
ε= 81,8 %

Stiind că randamentul etapei de flotație este de 81,8 % pentru gră simi se calculează
cantitatea de grăsimi eliminată

25 mg = 2,5 ∙ 10-5 kg
2,5 ∙ 10-5 kg grăsimi…….. 1 L
x………………………………… 25 000 L
x = 2,5 ∙ 10-5 ∙ 25 000 = 0,625 kg grăsimi în 25 000 L

0,625 kg grăsimi …………….. 100%
Agent de spumare
(Ulei de pin)
Aer
Grăsimi
Detergenți
Spumă
3. FLOTAȚIE
Grăsimi Ci=25 mg/dm3
Detergenți Ci=0,85 mg/dm3
Coloran t alimentar Ci=7 mg/d m3
pH = 4,67
Coloran t alimentar Ci=7 mg/d m3
pH = 4,67

40

y…………… ………………………. 81,8 %
y = 81,1 ∙ 0,625 / 100 = 0,506 kg grăsimi pentru 81,8 %
0,625 kg – 0,506 kg = 0,119 kg grăsimi rămase

0,119 kg grăsimi…………….. 25 000 L
z…………………….. ……………. 1 L
z = 0,119 / 25 000 = 4, 76 ∙ 10-6 kg = 4,76 mg / dm3 grăsimi rămas e ( se încadrează în
limitele admisibile conform NTPA 001/2002)

(II) Se calculează eficiența flotației pentru detergenți, știind concentrația finală de
detergenți det erminat ă din apa epurată Cf=0,10 mg/dm3
ε=𝐶𝑖−𝐶𝑓
𝐶𝑖∙100 (%)
ε=0,85−0,10
0,85∙100 (%)
ε= 88,23 %
Stiind că randamentul etapei de flotație este de 88,23 % pentru detergenți, se calculează
cantitatea de detergenți eliminată

0,85 mg = 8,5 ∙ 10-7 kg
8,5 ∙ 10-7 kg detergent……… 1 L
x…… ………………………………. . 25 000 L
x = 8,5 ∙ 10-7 ∙ 25 000 = 0,021 kg detergent în 25 000 L

0,021 kg detergent…………….. 100%
y………………………………………. 88,23%
y = 88,23 ∙ 0,021 / 100 = 0,018 kg detergent pentru 8 8,23%
0,021 kg – 0,018 kg = 0,0 03 kg detergent rămas

0,003 kg detergent…………….. 25 000 L
z……………………………………… 1 L
z = 0,003 / 25 000 = 0,12 mg / dm3 detergent rămas ( se încadrează în limitele admisibile
conform NTPA 001/2002)

41

0,5 kg ulei de pi n ……………. 1000 L apă
w…………………………………… 25 000 L apă
w = 0,5 ∙ 25 000/1000 = 12,5 kg ulei de pin pentru 25 000 L

Tabel 4 . Bilanț de masă pentru etapa de f lotație
INTRARE IEȘIRE
COMPONENTĂ CANTITATE (kg) COMPONENTĂ CANTITATE
(kg)
Apă 24 998 Apă 24 990
Apă reținută 8
Grăsimi / Uleiuri 0,625 Spumă Grăsimi 0,506
Detergenți 0,021 Detergenți 0,018
Ulei de pin 12,5 Ulei de pin 12,5
Coloranți 0,175 Coloranți 0,175
MTS 0,056 MTS 0,056
Grăsimi rămase 0,119
Detergenți rămași 0,003
TOTAL 25011,377 TOTAL 25011,377

3. Oxidarea fotocatalitică

Se calculează bilanțul de masă pentru procesul de oxidare fotocatalitică al colorantului
alimentar E110, conform reacției
452 19,5 ∙ 16 16 ∙44 4 ∙18 2 ∙46 2 ∙64 2 ∙40
5. OXIDA RE
FOTOCATALITICĂ
Fotocatalizator TiO 2 (strat)
Apă demineralizată
CO 2 +H 2 O+NO 2 +SO 2 +NaOH
Apă uzată
Coloran t alimentar Ci=7 mg/d m3

3
APĂ EPURATĂ

42

C16H10N2Na2O7S2+39/2O2 = 16CO 2+4H2O+2NO 2+2SO 2+2NaOH
0,175 kg u y z w t p

7 mg colorant= 7 ∙ 10-6 kg colorant
7∙ 10-6 kg colorant……………. 1 L apă
x…… ……………………. 25 000 L apă
x = 0,175 kg colorant în 25 000 L

u = 19,5 ∙ 16 ∙ 0,175 / 452 = 0,12 kg O2

y = 16 ∙ 44 ∙ 0,175 / 452 = 0,27 kg CO 2
z = 4 ∙ 18 ∙ 0,175 / 452 = 0,027 kg H 2O
w = 2 ∙ 46 ∙ 0,175 / 452 = 0,035 kg NO 2
t = 2 ∙ 64 ∙ 0,175 / 452 = 0,049 kg SO 2
p = 2 ∙ 40 ∙ 0,175 / 452 = 0,03 kg NaOH

0,175 k g colorant …………… 100%
x………………………………….. .. 95%
x = 0 ,175 ∙ 95 / 100 = 0,16 kg colorant pentru 95 %
0,175 – 0,16 = 0,015 kg colorant rămas

0,015 kg colorant …. …………. 25 000 L
q………………………….. ………… 1 L
q = 0,015 / 25 000 = 0,6 mg / dm3 colorant rămas ( se încadre ază în l imitele admisibile
conform NTPA 001/2002 )

43

Tabel 5 . Bilanț de masă pentru etapa de oxidare fotocatalitică
INTRARE IEȘIRE
COMPONENTĂ CANTITATE (kg) COMPONENTĂ CANTITA TE
(kg)
Apă 24990 Apă 24989,896
Colorant 0,175 Colorant rămas 0,015
O2 0,12 CO2 0,27
NO 2 0,035
SO 2 0,049
NaOH 0,03
MTS 0,056 MTS 0,056
Grăsimi 0,119 Grăsimi 0,119
Detergenți 0,003 Detergenți 0,003
TOTAL 24990,473 TOTAL 24990,473

II.9. Bilanț de masa global pe utilajul principal

Se calculează bilanțul de masă pe utilajul principal.
Cantitate de apă uzată intr-un singur fotoreactor este de 5 m3.

452 19,5 ∙ 16 16 ∙44 4 ∙18 2 ∙46 2 ∙64 2 ∙40
C16H10N2Na2O7S2+39/2O2 = 16CO 2+4H2O+2NO 2+2SO 2+2NaOH
0,035 kg u y z w t p

7 mg colorant= 7 ∙ 10-6 kg colorant
7∙ 10-6 kg colorant……………. 1 L apă
x…………………… …… ……. 5 000 L a pă
x = 0, 035 kg colorant în 5 000 L

u = 19,5 ∙ 16 ∙ 0,035 / 452 = 0, 024 kg O2

y = 16 ∙ 44 ∙ 0,035 / 452 = 0, 054 kg CO 2

44

z = 4 ∙ 18 ∙ 0,035 / 452 = 0,0 05 kg H 2O
w = 2 ∙ 46 ∙ 0,035 / 452 = 0,0 07 kg NO 2
t = 2 ∙ 64 ∙ 0,035 / 452 = 0,0 09 kg SO 2
p = 2 ∙ 40 ∙ 0,035 / 452 = 0,0 06 kg NaOH

0,035 kg colorant …………… 100%
x……………………………………. 95%
x = 0, 035 ∙ 95 / 100 = 0, 033 kg colorant pentru 95 %
0,035 – 0,033 = 0,0 02 kg colorant rămas

0,056 MTS……………………. 25 000 L apă
x………………………… …… . 5 000 L apă
x = 0,0112 kg MTS în 5 000 L

0,119 grăsimi ……………………. 25 000 L apă
x…………………..………………. 5 000 L apă
x = 0,023 kg grăsimi în 5 000 L

0,003 detergenți……………………. 25 000 L apă
x…………………………… ………. 5 000 L apă
x = 0,0006 kg dete rgenți în 5 000 L

Tabel 6 . Bilanț de masă pentru etapa de oxidare fotocatalitică
INTRARE IEȘIRE
COMPONENTĂ CANTITATE (kg) COMPONENTĂ CANTITATE
(kg)
Apă 5000 Apă 4999,976
Colorant 0,035 Colorant rămas 0,002
O2 0,024 CO 2 0,054
NO 2 0,007
SO 2 0,009
NaOH 0,006

45

MTS 0,0112 MTS 0,0112
Grăsimi 0,023 Grăsimi 0,023
Detergenți 0,0006 Detergenți 0,0006
TOTAL 5000, 0938 TOTAL 5000,0938

II.10. Bilanț global de energie

1. Stabilirea p roducției pe unitate de timp
Epurare zilnică: 25 m3/zi
Program d e funcționare : 24h

2. Stabilirea echivalentului valoric al componentelor de calcul
a) Materii prime (1$ = 4,192 RON)
5$ = 20,96 RON
0,3$ = 1,25 RON
1,65$ = 6,91 RON
CaCO3 (granule): 15 kg/lun ă = 0,5 kg/zi
TiO 2 (anatase): 0,7 k g folosit pentru depunere de straturi (straturil e sunt depuse pe 20
de cuve ) – se regenerează, nu se înlocuiește . Costul unitar pentru TiO2 anatase, este de 1,65
$/kg, costul total pentru 0,7 kg de TiO2 este de 4,83 R ON.

SUBSTAȚĂ/MATERIAL CANTITATE
[Kg/zi ] COST
UNITAR COST MATERI AL
[RON ]
Ulei de pin 12,5 5$/kg 262
CaCO3 (granule) 0,5 0,3$/kg 0,62
TOTAL 1 (RON/zi) 262,62 RON

b) Utilități: Apă ( 1 m3 apă demineralizată = RON)
Folosim 5 m3 de apă demineralizată o dat ă la 30 zile pentru regenerarea straturilor de
TiO 2 .

46

ETAPĂ CANTITATE U.M COST APĂ
[RON]
Regenerare TiO 2 0,16 m3/zi
TOTAL 2.1 (RON/zi) 0, RON

Utilități: Energie electrică (1kWh = 0,62 RON)
ECHIPAMENT PUTERE
ELECTRICĂ
[kW] NR. ORE
FUNCȚIONARE
[h] ENE RGIE
[kWh] COST
ENERGIE
[RON ]
Pompa 1 3,4 1 3,4 2,1
Pompa 2 1,8 0,2 0,36 0,22
Pompa 3 3,2 1 3,2 1,98
Pompa 4 1,2 0,2 0,24 0,14
Compresor 2,5 1 2,5 1,55
Pod rulant 2 0,15 0,3 0,18
20 lămpi UV 0,032 (x1) 20 0,64 (x1) 7,9 (x20)
5 motoare pentru
agitat or 3 (x1) 20 60(x1) 186 (x5)
TOTAL 2.2 (RON/zi) 200,07 RON

Total costuri utilități: T2 = T2.1+T2.2 =

c) Manoperă: Cheltuieli cu personalul
PERSONAL SALAR
LUNAR BRUT
[RON ] SALAR/ORĂ
[RON /oră] NR. DE
ORE/ZI MANOPERĂ
[RON/zi ]
Muncitor 1 2300 14,37 8 115
Mun citor 2 2300 14,37 8 115
Muncitor 3 2300 14,37 8 115
Ingine r 4500 37,5 6 225
TOTAL 3 (RON/zi) 570 RON

47

d) Regie (inclusiv amortizare)
25% din cheltuielile de manoperă
TOTAL 4 : 142,5 RON

3. Calculul costului de producție pentru o zi
Cp = T1+T2+T3+T4

II.11 . Bilanț de energie pe utilajul principal

ECHIPAMENT PUTE RE
ELECTRICĂ
[kW] NR. ORE
FUNCȚIONARE
[h] ENERGIE
[kWh] COST
ENERGIE
[RON ]
Pompa 4 1,2 0,2 0,24 0,14
4 lămpi UV 0,032 (x1) 20 0,64 (x1) 1,58 (x4)
Motor pentru
agitator 3 20 60 37,2
TOTAL (RON/z i) 38,92 RON

III. CONCLUZII FINALE

Datorită dez voltă rii industriei precum și legile implementa te de către Uniunea
Europeană pentru adaptar ea proceselor de epurare , determina cercetarea unor noi metode,
avansate , de depoluare a compușilor toxici din apa uzată , ce pot fi imple mentate la scară
industrială .
Tema licenței intitulată: ”Stație de epurare a apelor uzate provenite din industria
alimentară ” a avut ca scop conceperea, modelarea, optimizarea proceselor de fotocataliză
heterogenă, pentru elimin area coloranților prov eniți din industria lactatelor.

48

Ca urmare al obiectivelor propuse, am obținut :
Rezultatele probelor în care s -a utilizat fotocatalizator de TiO 2 si solu ție de
concentra ție 0.02 5 mM.
Utilizând toate cele trei domenii d e radiatie UV (doua surse de radiatie UV A+B si o sursa
de radiate UV C), eficien ța foto catalitic ă ajunge p ână la aproximativ 75%.
Rezultatele probelor in care s -a utilizat fotocatalizator de TiO 2 si solutie de
concentratie 0.0125 mM.
Utilizând toate cele trei domenii d e radiatie UV (doua surse de radiatie UV A+B si o sursa
de radiate UV C), eficien ța foto catalitic ă ajunge p ână la aproximativ 82%.
Proiectarea fotoreactorului a fost adaptată pentru apele uzate provenite din industria
alimentară cu c onținut de coloranți . Pentru eliminarea coloranților din 25 m3 de apă uzată au
fost adaptate 5 fotoreactoare legate în serie . Proiectarea a fost realizată pentru un singur reactor
cu capacitatea de 5 m3 de apă uzată.
Bilan țul de masă și de energie a fost realizat atât pe utilajul p rincipal (fotoreactorul cu
capacitatea de 5 m3), cât și pe întreg fluxul .

49

BIBLIOGRAFIE

[1] Maria Vișa, Procese de tratare a apei, îndrumător de laborator , Editura Universității
Transilvania din Brașov, 2014.
[2] A. Duță, Poluarea, Monitorizarea și t ratarea apelor , Editura Universită ții Transilvania din
Brașov, 2001.
[3] Edgar Spreer, Technologie der Milc hverarbeitun , Behr's Verlag GmbH & Co., Hamburg,
Germany, 1995 .
[4] Hui, Y.H. Dairy Science and Technology Handbook , Volumes 1 -3. USA 1993
[5] G. Sc orțescu, G. Chintescu, R. Bohățiel , Tehnologia laptelui și a produselor lactate, Editura
Tehnică, București, 1967.
[6] Nathalia M. Coutinho, Marcello R. Silveira, Leonardo M. Fernandes, Processing chocolate
milk drink by low -pressure cold plasma technology , Food Chemestry, 2019, 276-283.
[7] Vitaly Gitis, Nicholas Hankins , Journal of Water Process Engineering 25 , 2018, 34–38
[8] Airton C. Bortoluzzia , Julio A. Faitãoa , Marco Di Lucciob , Rogério M. Dallagoc , Juliana
Steffensc , Giovani L. Zabotd , Marcus V. Tresd, Dairy wastewater treatm ent using integrated
membrane systems , Journal of Environmental Chemical Engineering 5 (2017) 4819 –4827.
[9] S. Pațachia, Curs Analiză Chimică Instrumentală , Universitatea Transilvania, Brașov.
[10] Tofană Maria, Curs Adit ivi alimentari 1 , Universitatea de Stiințe Agricole și Medicină
Veterinară, Cluj Napoca.
[11] K. Grace Pavithra, P. Sent hil Kumar*, V. Jaikumar*, P. Sundar Rajan, Removal of
colorants from wastewater: A review on sources and treatment strategies , Journal o f Industrial
and Engineering Chemi stry 75 (2019) 1 –19.
[12] Kiran Chanderia , Sudhish Kumar , Jyoti Sharma , Rakshit Ameta , Pinki B. Punjabi,
Degradation of Sunset Yellow FCF using copper loaded bentonite and H2O2 as photo -Fenton
like reagent , Arabian Journal of Chemistry (2017) 10, S 205–S211
[13] Paulina Sierra -Rosales , Cristhian Berríos , Sebastian Miranda -Rojas , Juan A. Squella,
Experimental and theoretical insights into the electrooxidation pathway of azo -colorants on
glassy carbon electrode , Electrochimica Acta 290 (2018) 556 -567
[14] Fujishima, A., Zhang, X., Tryk, D.A ., Heterogeneous photocatalysis: From wate r
photolysis to applications in environmental cleanup , International Journal of Hydrogen Energy
32 (2007) 2664 – 2672.

50

[15] Dr.Maria Cri șan, Dr.Ines Nițoi, Dr. Petruța Oa ncea, Prof.Dr. Adelina Inaculescu,
Nanomateriale oxidice cu proprietăți fotocatalitice aplicate în degradarea avansată a
compușilor xenobiotici din apă – NATIXEN -. PN-II-PT-PCCA -2011 -3.1-0031 , Raport științific
și tehnic – Contract de finanțare nr. 139/201 2.
[16] Andrei Florin Dăneț, Analiză instrumentală, Editura Univerității București, 2 010.
[17] https://ro.wikipedia.org/wiki/Spectrofotometrie .