Prof. univ. dr. Braghină Cristian Asist. univ. dr. Merciu Cristina STUDENT, ONICA BOGDAN -GEORGIAN BUCUREȘTI 2018 UNIVERSITATEA DIN BUCU REȘTI… [608161]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE GEOGRAFIE

LUCRARE DE LICENȚĂ

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC,
Prof. univ. dr. Braghină Cristian
Asist. univ. dr. Merciu Cristina

STUDENT: [anonimizat]
2018

UNIVERSITATEA DIN BUCU REȘTI
FACULTATEA DE GEOGRAFIE
Specializarea GEOGRAFIA TURISMULUI

LUCRARE DE LICENȚĂ

VALORIFICAREA ȘI PROMOVAREA POTEN ȚIALULUI
TURISTIC AL STA ȚIUNII BĂILE HERCULANE PRIN
MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII TURISTICE .

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC,
Prof. univ . dr. Braghină Cristian
Asist. univ. dr. Merciu Cristina

STUDENT: [anonimizat]
2018

1
CUPRINS

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 3
CAPITOLUL I. AȘEZAREA GEOGRAFICĂ, METODOLOGIE ȘI ISTORICUL ……………………… 4
1.1. Localizarea, istoria și așezarea geografică a stațiunii Băile Herculane ………………………….. ……. 4
1.2. Metodologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 5
1.3. Istoricul cercetărilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 6
CAPITOLUL II. POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL CA ELEMENT SUPORT AL
DEZVOLTĂRII TURISMULUI ÎN STAȚIUNEA BĂILE HERCULANE ………………………….. ……… 8
2.1. Potențialul turistic geologic ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 8
2.2. Potențialul turistic al re liefului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 9
2.3. Potențialul turistic al hidrografiei ………………………….. ………………………….. ………………………….. 10
2.4. Potențialul turistic bio și pedoclimatic ………………………….. ………………………….. …………………… 14
3.7. Evaluarea potențialul turistic natural ………………………….. ………………………….. ……………………. 15
CAPITOLUL III. POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC ………………………….. ……………………….. 17
3.1. Clădiri urbane ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 17
3.2. Ansambluri urbane ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 19
3.3. Obiective religioase ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 20
3.4. Monumente și statui ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 22
3.5. Muzee și colecții ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 23
3.6. Patrimoniu imaterial ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 24
3.7. Evaluarea potențialul turistic cultural – istoric ………………………….. ………………………….. ………. 25
CAPITOLUL IV. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ ………………………….. ………………………….. …….. 27
4.1. Capacitățile de cazare și alimentație publică ………………………….. ………………………….. ……………… 27
4.2. Căi de acces și mijloace de transport turistic ………………………….. ………………………….. ……………… 30
4.3. Evaluarea infrastructurii tehnice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 32
4.4. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de tratament ………………………….. ………………………… 33
4.5. Dotări pentru agremen t ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 35
4.6. Evaluarea infrastructurii specific turistice ………………………….. ………………………….. ………………… 36
CAPITOLUL V. CIRCULAȚIA TURISTICĂ ………………………….. ………………………….. ………………… 37
5.1. Caracteristicile și dinamica circulației turistice ………………………….. ………………………….. …………. 37
CAPITOLUL VI. TIPURI ȘI FORME DE TURISM ………………………….. ………………………….. ……….. 39

2
6.1. Turism de sănătate / balnear / de tratament ………………………….. ………………………….. ………………. 39
6.2. Turism de week -end ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 43
7.1. Stadiul actual de valorificare și promo vare a potențialului turistic al orașului Băile Herculane
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 44
7.1.1. Interpretarea chestionarului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 45
7.2. Propuneri de valorifica re și promovare a potențialului turistic al stațiunii Băile Herculane …. 59
7.2.1. Analiza S.W.O.T. a stațiunii balneoclimaterice Băile Herculane ………………………….. ………. 59
7.2.2. Modernizarea infrastructurii turistice ………………………….. ………………………….. ………………… 60
7.2.3. Studiu de caz: „Hotel Hercules” ………………………….. ………………………….. …………………………. 60
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 63
Anexa 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 66
Anexa 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 75

3
Introducere

Turismul ca și activitate a mediului social -economic reprezintă o influență puternică
asupra vieții moderne. Acesta este adresat unui segment foarte larg de populație, fiind dezvoltat
atât la nivel național, cât și internațional.
Turismul balneoclimateric este una dintre cele mai vechi forme ale turismului practica t
atât în România, cât și în restul lumii, reprezentând una dintre cele mai importante direcții de
dezvoltare ale turismului, fiind ajutat de câțiva factori ce aduc avantaje competitive, precum li psa
sezonalității, factorii naturali curativi, durata variată a sejururilor.
Această formă de turism a prins contur în ultimii ani datorită nevoii omului modern de
tratare, fiind supuși unei vieți stresante într -un mediu poluat, de unde au apărut diverse b oli cu
caracter specific, lucru ce i -au împins spre diferite localități ce dispun de factori naturali de cură.
În cadrul turismului balnear, apele minerale sunt un principal factor de dezvoltare, astfel
alegerea studiului de caz și a stațiunii pe care să f ac analiza nu a fost una întâmplătoare, Băile
Herculane fiind una dintre cele mai atrăgătoare stațiuni cu cei mai mulți factori terapeutici din
țară.
Geologia zonei este una complexă, de aici se determină și apariția izvoarelor termale pe
lungul Văii Cerna , ieșirea la suprafață sub această formă a apelor minerale se datorează faliilor
ce afectează fundamentul. Aceste ape sunt cunoscute și utilizate încă din cele mai vechi timpuri,
de către romani spre tratarea diferitelor afecțiuni, date apoi din generație în generație până astăzi.
Activitatea de bază pentru conceperea lucrării de față a fost documentarea, dar necesar
pentru identificarea situației actuale de promovare și valorificare a potențialului turistic din
stațiune a fost necesară și o analiză pe tere n , atât cantitativă cât și calitativă, prin diferite metode
și anchete desfășurate pe teren.
Pe lângă acestea, pentru a analiza mai bine situația am creat grafice și hărți prin programe
precum excel, arcgis, qgis, corel etc, am fotografiat diferitele atra cții din stațiune și le -am
concentrat unde a fost nevoie în cadrul lucrării.
Tema a fost aleasă din mai multe motive, principalele fiind dorința de reactivare a
stațiunii și punerii în evidență a potențialului turistic și balneoclimateric prezent în stațiu nea
Băile Herculane și relevanța acestora la nivel național.
Pe această cale țin să le mulțumesc tuturor ce m -au ajutat ca semn de recunoștință, în
principal doamnei Asist.dr. Merciu Cristina , sub îndrumarea c ăreia a fost realizată lucrarea, dar
și familie i, prietenilor și colegilor pentru sprijinul moral oferit prin încurajări și alte metode, fără
de care nu aș fi reușit să duc la bun sfârșit anii de studii și prezenta lucrare.

4
CAPITOLUL I. AȘEZAREA GEOGRAFICĂ, METODOLOGIE ȘI
ISTORICUL

1.1. Localizarea, i storia și așezarea geografică a stațiunii Băile
Herculane

Stațiunea Băile Herculane face parte din vechea zonă istorică Banat, denumită de mulți
ca fiin d Banatul Român, deoarece acesta ca întreg se află parțial și pe teritoriul Ungariei și
Serbiei. Aceast a este cea mai veche stațiune de tip balneo -climaterică din țară, dar și mai
surprinzător este faptul că este și una din cele mai vechi și deosebite din întreaga lume, istoria și
geografia stațiunii reușind să se determine reciproc.

Fig.1.1. Așezarea ge ografică a stațiunii balneoclimaterice Băile Herculane în cadrul României
(sursă: Onica Bogdan -Georgian)
Această stațiune, chiar dacă este cunoscu tă și la nivel mondial, conform
HG nr.852/2008, este încadrată în categoria stațiun ilor turistice recunoscut e ca fiind de interes
național.

5
Stațiunea are un avantaj enorm, din punct d e vedere etnografic și cultural, fiind
localizată la confluența multiculturală dintre oltenia, banat și transilvania. Din punct de vedere
geografic, este localizată în Sud -Vestul României, în județul Caraș -Severin, pe cursul râului
Cerna și este delimitat ă la Vest de Munții Cernei și de Munții Mehedinți la Est, la aproximativ
20km de vama cu Serbia la Sud. Stațiunea este integrată în Parcul Național Domogled -Valea
Cernei și are o poziție pitorească. Altitudinea maximă este de 168m, cu toate acestea presiunea
atmosferică corespunde unei înălțimi mai mari cu cel puțin 1000m, mai exact 750,6 mm/Hg, și
fiind pe acee ași paralelă cu Nisa și Veneția, îi conferă un climat agreabil cu infl uențe
mediteraneene, combinat fiind cu climatul Europei centrale și a celui danubiano -pontic, se poate
vorbi de un topo -climat cu nuanță sub mediteraneană , media anuală fiind de 10,5°C.
Din punct de vedere istoric, după cum am zis și mai sus, aceasta est e cea mai veche
stațiune de tip balneoclimateric din România, originea ei datând de aproape două milenii, bazele
ei fiind puse în anul 102 d.Hr. de către împăratul Traian, acesta considerând apele de aici cu o
importanță desăvârșită și utilizând -o în scopu ri curative, de tratament și refacere în principal
după grelele lupte, cultul balnear fiind adus și implementat după stilul grecesc. Romanii au
construit băi, temple și statui, toate închinate zeităților Hygeia, Aesculap și Hercules, dar nu
numai. Atestare a documentară a stațiunii vine abia în anul 153 d.Hr., consemnat prin tabula
votivă din băi pe care, după traduceri, este sc ris: „Zeilor și divinitătilor apelor, Ulpius
Secundinus, Marius Valens, Pomponius Haemus, lui Carus, Val, Valens, trimiși ca delegaț i
romani să asiste la alegerea în calitate de consul a fostului lor coleg Severianus, întorcăndu -se
nevătămati, au ridicat acest prinos de recunoș tintă”.

1.2. Metodologie

Proiectul de față numit „Lucrare de licență” cu titlul „VALORIFICAREA ȘI
PROMOVAR EA POTENȚIALULUI TURISTIC AL STAȚIUNII BĂILE HERCULANE PRIN
MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII TURISTICE” a prevăzut efectuarea unei analize
complete asupra diferitelor tipuri de documente, de la hărți și articole științifice, până la cărți de
specialitate și l ucrări de licență, disertație și teze de doctorat. Toate datele au fost prelucrate și
interpretate personal, apoi au fost făcute schițe și dezvoltate după propriile idei fiind atât
informații cantitative, cât și calitative.
În cadrul proiectului am mai fo losit și un chestionar pentru a afla percepția turiștilor
privind gradul de promovare a stațiunii Băile Herculane ca destinați e turistică care se
individualizează între stațiunile balneoclimaterice din România. Chestionarul a fost alcătuit

6
dintr -o serie de întrebări, scopul lor a constat în abordarea succintă a diferitelor aspecte privind
dezvoltarea în cadrul turismului de tip balnear din România a stațiunii și pentru a afla părerea
turiștilor atât despre gradul de conservare a obiectivelor de diferite tip uri, cât și părerea generală
despre infrastructura stațiunii în materie de transport și cazare, dar și despre gradul de promovare
a stațiunii la nivel național.
Pe lângă aceste metode de culegere a datelor am utilizat și metoda observației pe teren și
adunarea datelor grafice și fotografice, discuțiile atât cu localnicii, cât și turiștii, atfel adăugând
informații utile pentru continuarea cercetării.
Alături de metodele de cercetare menționate anterior, în cadrul prezentului studiu, am
utilizat și metoda a rborilor de analiză. Aplicarea acestei metode a presupus selectarea criteriilor
de bază și a subcriteriilor conform cărora s -au atribuit o serie de calificative de evaluare utilizând
procedeul de ponderare a unui total de 100 de puncte, cuantificând elemen telele componente ale
valențelor turistice, precum resursele turistice, infrastructura specific turistică și infrastructura
tehnică.

1.3. Istoricul cercetărilor

Stațiunea Băile Herculane a suscitat interesul a numeroși cercetători atât din punct de
veder e istoric, turistic, cât și al evoluției geoologice , fapt ce a determinat ca autori din domenii
diferite sa ii dedice numeroase studii (istorici, geografi).
Dintre cele mai vechi studii axat pe tematică istorică, intitulat "Băile Herculane în epoca
romană și credințele populare de azi ", a fost elaborat încă din 1932 de către Al. Barcacilă, care a
fost publicat la Tipografia Culturală, București.
Un studiu complex axat pe analiza elementelor de geografie fizică a arealului în care este
situată stațiunea a fost realizat sub coordonarea lui Badea L., studiu elaborat în 1981 despre
Valea Cernei , apărut la Editura Academiei Republicii Socialiste Române, București .
Cele mai numeroase studii au fost înscrise tematicii turistice ca urmare a resurselor
tursitice boga te și variate ale stațiunii, dintre cele mai importante putând fi menționate: studiul
elaborat de Theodor Trăpcea: Băile Herculane mic îndreptar turistic, publicat în 1966 la Editura
Meridiane; autorii iancu Gogâltan și Doina Gogâltan cu lucrarea: Băile H erculane publicată în
1980 la Editura Sport -Turism. Au fost elaborate câteva studii dedicate problematicilor de
valorificarea izvoarelor termale: autorii Mareș Gh. I. Și Otopeanu Gh. N. Au elaborat în 1940
lucrarea "Cercetări clinice și de laborator la Băi le Herculane"; Cantuniari St. cu studiul:
"Considerațiuni asupra unor probleme hidrologice de la Băile Herculane", studiu elaborat în

7
1932 și publicat la Tipografia "Ion Popov"; Crăciunescu Alexandru cu lucrarea "Considerațiuni
cu privire la chestia răcire i apei termale din Băile -Herculane" publicată la tipografia Tiparul
Diecezane, Caransebeș.
Acestora se adaugă lucrări cu caracter general axate pe tema trusimului balnear în cadrul
cărora este abordată secvențial stațiunea Băile Herculane: autorii Munteanu , L., Stoicescu, C.,
Grigore, L. publică în 1978 Ghidul stațiunilor balneoclimaterice din România , la Editura Sport –
Turism, București ; Berlescu Elena elaboreaă studiul Mică enciclopedie de balneoclimatologie a
României , în 1996 , Editura All, București
Cele mai importante s tudii de dată mai recentă au fost axate tot pe tematică turistică:
Crașoveanu M a publicat lucrarea Băile Herculane în 2008 la Editura Irco Script, Drobeta –
Turnu -Severin ; autorii Petchescu N. și Samuilă G. au elaborat în 2009 studiul Băile -Herculane ,
Ed. Politehnică, Timișoara ; Popescu M. apublicat în anul 2012 lucrarea axată pe patrimoniul
imaterial al stațiunii: Tradiții și obiceiuri nemaipomenite la Băile Herculane , la Editura Doru de
Herculane, București ; Popescu M., (2012), Statui vii la Băile Herculane , Ed. Doru de Herculane,
București ; Aluculesei A. și Nistoreanu P., au publicat studiul Empirical analysis of health
tourism -Băile Herculane, Where to? , Balneo Research Journal, în 2014.

8
CAPITOLUL II. POTENȚIALUL TURI STIC NATURAL CA
ELEMENT SUPORT AL DEZVOLTĂRII TURISMULUI ÎN
STAȚIUNEA BĂILE HERCULANE

Stațiunea Băile Herculane ca și cadru natural se integrează în Parcul Național Domogled –
Valea Cernei, înconjurat fiind pe latura estică de către Munții Mehedinți, iar p e cea Vestică de
Munții Cernei, toți, dar nu numai fiind analizați în cadrul subcapitolului legat de relief. De
asemenea, valea râului Cerna traversează Carpații, pe hartă observându -se că aceasta îi tăie în
lungime și nu în lățime, fapt datorat unui accid ent tectonic, această vale traversând un mare
graben ce se poate urmări și spre est, prin acesta curgând și Lotrul, dar și Jiul superior. Acestea,
alături de izvoarele și apele minerale cu proprietăți terapeutice, vor fi reluate o dată cu începerea
subcapi tolului „Potentialul turistic al hidrografiei”, respectiv partea teoretică legată de geologie
în capitolul cuvenit acesteia.

2.1. Potențialul turistic geologic

Stațiunea Băile Herculane prezintă o geologie complexă, aceasta determinând apariția
izvoar elor termale în lungul Văii Cerna, prezentând încă din cele mai vechi timpuri cea mai
importantă bogăție a stațiunii .
Baza întregii stațiuni este reprezentată de particularul Granit de Cerna ce aparține
autohtonului Danubian, cuprinzând pe lângă granite, șisturi cristaline și roci granitoide. Granitul
este cel mai dezvoltat pe malul drept al Cernei, iar în bazinul inferior, acesta apare la suprafață
de sub formațiunile sedimentare.
Formațiunile din granit și șisturi cristaline au fost acoperite în timp d e diferite roci
sedimentare ce aparțin din punct de vedere structural Sedimentarului Autohton. Gresiile
calcaroase sunt în grosime de 10m și se separă greu de gresia cuarțitică -liasică, peste ele
depunându -se calcare coraligene de culoare alb -cenușiu în gr osime de 900m -1km. Aceasta din
urmă ocupă peste 40% din suprafața Munților Mehedinți și aproximativ 10% din cea a Munților
Cernei, având o implicație directă în apariția apelor termominerale.
O altă unitate structurală specifică zonei este numită „Pânza getica” ce este o fâșie de
șisturi cristaline mezonale ce sunt formate din gnaise și micașisturi.
„Concluzia la care au ajuns specialiștii este că apariția la suparafață a apelor
termominerale este legată de aceste falii, care afectează fundamentul zonei , dar nu sunt vizibile,

9
fiind mascate de depozitele mai noi. Faliile sunt denumite după izvoarele pe care le generează,
câteva exemple fiind „Hercule”, „Șapte Izvoare”, „Diana”, „Apollo”, „Neptun” etc.” 1.

2.2. Potențialul turistic al reliefului

Valea C ernei este singura vale dintre cele ale Carpaților Meridionali ce se înscrie într -un
culoar tectonic, separând Munții Cernei și Munții Godeanu de Munții Mehedinți și Munții
Vilcanului, aceasta fiind orientată pe direcția nord -sud și vest -est (Badea, 1981 ).
Bazinul Cernei are trăsături specifice față de celelalte bazine prin diversitatea deosebită a
tuturor aspectelor de reliefului și peisaj, cât și prin evoluția proprie, toate datorându -se
ansamblului geografic complex și apartenența directă la bazinul Du nării.
Munții Cernei sunt reprezentați de o succesiune de culmi paralele, ce sunt perpendiculare
pe Valea Cernei, culmi ce pornesc dintr -o singură culme din Munții Godeanu și care ajung până
în sudul stațiunii. Acestea din urma, cele terminale sunt repre zentate prin culmile Mehadiei și
Seseminului, localizate în vestul stațiunii.

Fig.2.1. Hipsometria în zona Băilor Herculane
(sursă: Onica Bogdan -Georgian)

1 Cîrciumaru , E., 2017, Strateg ii de valorificare a potenț ialului balneoclimateric , pag.214.

10
Altitudinile munților din zona stațiunii sunt foarte diverși, cele mai mici vârfuri având
312m (C apul Dealului), cel mai mare fiind de 1928m (Vf. Dobrii).2

Fig.2.2 . Munții Mehedinți cu vegetația
(sursa: Arhivă personală)

2.3. Potențialul turistic al hidrografiei

Stațiunea belneoclimaterica Băile Herculane se desfășoară integral de -a lungul râului
Cerna, fapt ce i -a conferit aspectul linear. Rețeaua hidrografică a acestei zone este reprezentată
de bazinul hidrografic al acestui rău și două lacuri de baraj antropic.
Râul Cerna izvorăște de la o altitudine de 2070m din Munții Godeanu și se unește la
marginea stațiunii cu cel mai important afluent, râul Belareca, la o altitudine de numai 118 m.
Diferența de aproximativ 1950 m a nivelului dintre locul de izvorâre și cel de vărsare
determină o curgere rapidă cu o mare fragmentare a reliefului, astf el Valea Cernei fiind
recunoscută ca fiind cu un aspect sălbatic. Aceasta este împărțită pe mai multe sectoare, cel mai
reprezentativ fiind sectorul Cheilor Corcoaiei, scurte dar impresionează prin îngustime, separând
Munții Godeanu și Munții Cernei de Mun ții Mehedinți și Munții Vâlcan.
Valea Cernei prezintă câteva caracteristici impresionante: este singura dintre văile
Carpaților care se desfășoară în întregime de -a lungul unui culoar tectonic, curge aproximativ

2 Cîrciumaru , E., 2017, op. cit. , pag.215

11
rectiliniu pe o distanță de 60 de km cee a ce îi conferă un caracter unicat; o altă caracteristică este
faptul că bazinul Cernei este dezvoltat asimetric, primind mai mulți afluenți de pe partea dreaptă,
partea stângă fiind mai săracă în ape; alimentarea acestuia este destul de superficială din p loi și
zăpezi și subterană, prin apele de adâncime și freatice, dar și numeroasele izvoare ce -l
alimentează.
Pană la la stațiunea balneoclimaterică Băile Herculane, Valea Cernei este caracterizată
prin versanți abrupți și căderi de apă de la inăltimi de pană la 400 -500 de metri. Lungimea
Cernei este de 84km și este reprezentat de un bazin de aproximativ 1433km².
În cazul lacurilor de baraj antropic, acestea sunt două la număr și anume: Lacul
Herculane (sau Prisacă) ce este construit în amonte de stați unea Băile Herculane și are drept scop
producerea de energie electrică și menținerea echilibrului și alimentarea cu apa a apelor
subterane din stațiune; Lacul Cerna (sau Iovan) cunoscut și ca barajul sistemului hidroenergetic
Cerna -Tismana -Motru, cu o supr afață de 678ha și aproximativ 124mil.m³ volum de apă.
Alte elemente hidrologice cu importanță pentru activitatea turistică din stațiune sunt
apele subterane ce sunt de trei tipuri: ape freatice, carstice și termominerale.
Dintre acestea, apele termomi nerale, mai exact izvoarele lor, reprezintă principala
resursă pe baza căreia s -a dezvoltat în timp stațiunea Băile Herculane. Potențialul turistic de tip
balnear al stațiunii este reprezentat prin prezența în lungul Cernei a unui număr semnificativ de
izvoare termominerale.
În prezent sunt cunoscute în arealul stațiunii un număr de șaisprezece izvoare în lungul
Cernei pe o rază de 4 km, pe lângă acestea fiind executate treptat și alte foraje hidrogeologice, 9
la număr, prin care se obține un debit mai ma re. În trecut, rezerva de apă a stațiunii era de peste
4000m³ într -un interval de 24 de ore, care oferea o gamă largă de posibilități de cură balneară
prin proprietățile lor fizico -chimice, treptat cantitatea scăzând volumului datorită utilizării
excesive și fără drept a apelor.
Din punct de vedere al compoziției chimice, izvoarele termominerale din stațiunea
balneoclimaterică Băile Herculane sunt clasificate astfel3:
 Izvoare clorurosodice, bicarbonate și slab sulfuroase ce au o mineralizare totală
de 0,5 0-2,6g/l, temperatură între 38,5 și 53,5°C, iar ca elemente caracteristice sunt
sulfatii și bicarbonatii de calciu și sodiul. Gradul de radioactivitate este de până la
22muc/l
 Izvoare clorurosodice, bicarbonate, calcice, caracterizate prin absența
hidroge nului sulfurat, având un conținut mare de cloruri, magneziu și bicarbonat

3 Cîrciumaru , E., 2017, op. cit. , pag.229 -231

12
de calciu, cu până la 0,8g/l sulfați de calciu și magneziu. Mineralizarea este între
0.6 și 3,5g/l, iar temperaturile sunt cuprinse între 46 și 56°C.
 Izvoare clorurosodice, bromoiodu rate și slab sulfuroase, caracterizate prin
prezența hidrogenului sulfurat în ca ntități mici cuprinse între 15 -44mg/l și prin
valorile ridicate de până la 1,5g/l de conținut de cloruri de potasiu și de sodiu. De
asemenea aceste izvoare au apa bogate în sul fați de calciu și magneziu,
concentrația fiind de 0,11g/l, iar cantitățile de brom și iod sunt de 1 -3mg/l.
Mineralizarea atinge valoarea maximă de 2,8g/l
 Izvoare clorurosodice, bro moiodurate și sulfuroase, cu ca ntități ridicate ale
hidrogenului sulfurat c uprinse între 30 și 60 mg/l. Temperatura maximă poate
atinge și 62°C în anumite cazuri, iar mineralizarea este cea mai mare dintre
izvoare, valori cuprinse între 3,87 și 7,93 g /l dato rate și conținutului ridicat în
cloruri de sodiu și potasiu ce variază în tre 3,5 și 4,8 g/l.

Fig.2.3. Izvoarele minerale din stașiunea Băile Herculane
(sursă: Onica Bogdan -Georgian)

Principalele izvoare utilizate in tratament din stațiunea Bă ile Herculane sunt:
 Izvorul Hygeea, cu apă termial ă clorurosodica, calcică, hipoton ă, cu utilizare în
cură internă în tratamente hepato -biliare, ale aparatalui gastric, intestinal. Acesta
se află puțin mai jos de hotel Român într -o construcție alături de izvorul Hercules
II.

13
 Izvorul Neptun III (Fig.2.2) , cu apă minerală naturală, clorur ată, sodică, c alcică,
sulfuroasă, hipertermală și hipotona utilizată în cura externă pentru ochi, cunoscut
drept și „Izvorul cu apă pentru ochi”, poziționat pe malul drept al Cernei în
apropierea băilor imperiale. Este utilizată des pentru tratarea catarur ilor
conjuctivale.
 Izvorul Diana III (fost izvor Elisabeta) conține apă minerală clorurata, calcică,
sodică, hipertermală și hipotonă cu conținut de hidrogen sulfurat, este utilizat atât
în cură internă ( afecțiuni ce necesită cure de colereză sau diureză ), cât și în cură
externă (reumatism cronic degenerativ, sechele musculo -articulare post –
traumatice, reumatism abarticular)
 Izvorul Apollo I, Izvorul Apollo ÎI, Izvorul Hebe sunt toate izvoare cu apă
clorurosodica, bromoiodurata și cu conținut slab de hid rogen sulfurat

Fig.2. 4. Izvorul Neptun III Fig.2. 5. Izvorul Neptun II
(sursă : Arhivă personală)

4Principalele tratamente în care sunt indicate și utilizate apele din stațiunea Băile
Herculane sunt:
A. Tratament e cu cur ă externă :
 Boli ale aparatului respirator
 Boi ale pielii
 Boli ginecologice

4 Trâpcea T., 1976, Băile Herculane , Pag.60.

14
 Boli ale sistemului nervos periferic
 Boli ale aparatului locomotor
 Intoxicaț ii cronice si boli ale sâ ngelui
B. Tratamente cu cură internă :
 Boli de nutriț ie
 Boli ale aparatului digestiv și glandelor anexe
 Boli de rinichi ș i ale cailor urinare

2.4. Potențialul turistic bio și pedoclimatic

Stațiunea Băile Herculane prezintă o vegetație foarte bogată în specii sudice, reprezentată
prin succestiunea de asociații vegetale, pe versan ți dominând pădurile de foiase ce sunt alcătuite
în principal din fag și quernicee, dar și de frasin, ulm, tei etc. A ceastă este răspândită pe etaje5:
 Etajul de fag bănăț ean si stejar pufos ce se gase ște pe versan ții expu și spre sud,
sud-vest
 Etajul cărpin iței (Carpinus orientalis)
 Etajul alunului turcesc ( Corylus colur na) ce apare in alternanță cu fagul
 Etajul tuf ărișurilor de stâncă si grohotiș urilor, ca racteristic fiindu -i liliacul să lbatic
( Syringa vulgaris)
 Etajul pinului bănățean (Pinus nigra ssp. B anatica) ce apare pe versanții abrupți și
umbriți. Lemnul acestuia are o compoziție deosebită ridicată în rășină reușind să
nu putrezească în apă, astfel se folosea la construcția apeductelor pentru apele
termale
 Etajul fagului ce ocup ă suprafețe mari in m unții Cernei
 Etajul ierburilor de poieni, platouri si v ârfuri
Alte plante caracteristice stațiunii Băile Herculane sunt reprezentate prin: brebenelul de
munte ( Cordydalis), piperul lupui ( Asarum europaeum), leurda ( allium ursinum), Scaunul
cucului, Groz amă, Săpunarită, albăstrica, Gușa porumbelului de piatră, garofiță albă, Alsina.
Arborele mamut reprezintă un monument al naturii, fiind o specie rară, reprezentată doar
de câteva exemplare în România. Acesta se află în Parcul Central, în apropierea Cazi onoului.
Fauna din stațiune este una variată, în munți trăind urși, cerbi, râși, lupi și capra neagră.
În arealul văii stațiunii mai întâlnim și vulpea, jderul, pisica sălbatică etc. În trecut, Băile
Herculane era un renumit areal de colectare a fluturil or, găsindu -se peste 1500 de specii de

5 Cristescu, I., 1978, Teza urul Cernei, Pag.41.

15
fluturi. Trăsăturile specifice lepidopterelor din această zonă sunt formele de dimensiuni mari,
culorile vii, varietățile numeroase și un simț de orientare bine dezvoltat. În unele peșteri se
găsesc liliecii (chiropte rele) adunați în colonii mari .
În acest areal există o mare diversitate și de reptile, datorită influențelor
submediteraneene, dintre arahnide apare în zonă scorpionul carpatic, iar din ordinul
nevertebratelor cele mai cunoscute de aici fiind vipera cu corn și șarpele lui Esculap, la care se
mai poate adăuga și șarpele de sticlă.
Stațiunea Băile Herculane face parte în prezent din Parcul Național Domogled -Valea
Cernei, fondat în anul 1982, dezvoltat puternic încă din anul 1932 datorită faunei și a flor ei,
având o suprafață totală de 63.580ha. (Descrierea amănunțită a parcului este r ealizată la
următorul capitol)6
Solurile din stațiune, fiind o zonă de vale, sunt reprezentate prin solurile aluviale, mai
ales în terasele Cernei, soluri rendzine, pseudoren dzine și regosoluri, soluri brune podzolice
feriluviale și brune acide. Pe dealurile înconjurătoare, datorită fertilității slabe a solurilor sau
dezvoltat foarte multe livezi. În zona așezării orașului s -au efectuat lucrări agrotehnice pentru
îmbunătățirea calității acestuia.
Din punct de vedere climatic, stațiunea Băile Herculane prezintă un climat de depresiune
intramontanta cu ușoare influențe submediteraneene, temperatură media anuală fiind de 10°C.
Temperatura medie a lunii iunie este de 21°C, iar ce a a lun ii de iarnă, ianuarie de -2°C7.

3.7. Evaluarea potențial ul turistic natural

Tabelul nr. 1. Meto da arborilor de analiză a potențialului natural
CATEGORIE PUNCTAJ
A1. Poziția pe treptele de relief 4
A2. Geomofologie 1
A3. Vegetație 1
A4. Faună 1
A5. Hidrografie 1
A6. Peisaj 2
A7. Factori naturali terapeutici 6
TOTAL 23

6 Mohan , Gh., Ardelean A., 2006, Parcuri și Rezervații Naturale din România, Pag.30.
7 Ciangă , N., România. Geografia turismului

16

La partea A1 din tabel am obținut un rezultat de 4 puncte datorită poziționării geografice
pe treptele de relief, aflându -se inconjurată de Munții Mehedinți si Munții Cernei .
La partea A2 din tabel am obținut un rezultat de 1 punct datorită gradului mare de
fragmentarea a văii, aflându -se și în imediata apropiere a masivelor montane impunătoare, iar in
Parcul Național Domogled -Valea Cernei fiind numeroase secțiuni de chei.
La partea A3 din tabel am obținut un rezultat de 1 punct datorită vegetației bogate, a
speciile specifice zonei, in principal a Pinului Negru de Banat și a gradului de acoperire de peste
30% din stațiune si imediata apropiere .
La partea A4, din cauza varietă ții de animale și a endemismelor, deci a interesului
cinegetic mare, am obținut rezultatul de 1 punct.
La partea A5 legată de hidrografie am obținut un rezultat de 1 punct datorat prezenței
râului Cerna ce trece prin mijlocul stațiunii, a celor două lacuri aflate încadrul acesteia și a
izvoarelor minerale de diverse tipuri.
La partea A6 am obținut un rezultat de 2 puncte datorită peisajului deosebit ce este de un
interes mare.
La ultima parte, A7, am obținut un rezultat de 6 puncte din maximul de 10 datorit ă
categoriei în care am clasat stațiunea, aceasta fiind de interes general, cuprinzând numeroși
factori naturali terapeutici ce sunt valoroși, dotări pentru tratament și cazare.
În concluzie, potențialul turistic natural al stațiunii Băile Herculane este f oarte valoros,
obținând 23 de puncte din punctajul maxim de 25 și se bazeaza pe aceastea pentru a dezvolta
turismul în cadrul acesteia, principalii factori fiind izvoarele minerale și factorii terapeutici
naturali.

17
CAPITOLUL III. POTENȚIALUL T URISTIC ANTROPIC

Din punct de vedere al potențialului antropic stațiunea Băile Heruclane dispune de
numeroase obiective cultural -istorice, regăsindu -se în limitele sale administrative o tipologie
variată: clădiri urbane, ansambluri urbane, muzee, obiectiv e religioase, etc. (Fig.3.1)

Fig.3.1. Harta obiectivelor turistice antropice
(sura: Onica Bogdan -Georgian)

3.1. Clădiri urbane

În cadrul stațiunii Băile Herculane se află nu mai puțin de peste patruzeci de clădiri
incluse în prezent în „Lista Monumente lor Istorice” (Anexa 1), mare parte dintre ele fiind în
continuare dezafectate și neutilizate de ani buni. Altele au fost modificate sau reamenajate
putând fi date în continuare în folosință având scopuri diferite, de la folosirea lor ca și locuințe
socia le, până la utilizarea lor în același scop pentru care au fost construite, cele mai bune
exemple fiind Hotel "Decebal", fost Hotel "Ferdinand", Hotel "Traian", fost Hotel "Carol” sau
Hotel "Cerna" ce a putut fi păstrat chiar din 1936 fără restaurări majore . Aceste clădiri sunt

18

Fig.3. 2. Clădirea gării
(sursa: Arhiv ă personală)
Fig.3. 3. Vila Elisabeta
(sursa: Arhiv ă personală) foarte importante pentru stațiune, atât din punctul de vedere al potențialului turistic, cât și din
perspectiva economiei locale, putând genera venituri substanțiale în cazul redeschiderii tuturor
sau dării spre folosință în alte scop uri decât cele pentru care au fost construite.
Gara, cu clădirea anexă este de o
frumusețe rar întâlnită și are o poveste pe
măsură, fiind plină de legende și secrete
dobândite de -a lungul timpului. Aceasta nu a
fost gară inițial, ci a fost concepută a stfel încât
clădirea să reproducă castelul de vânătoare al
împărătesei Maria Tereza, totuși reprezentând
același lucru, casă de vânătoare a împăratului
Franz Iosif al Austriei. Construcția a fost
terminată în anul 1886 (Primăria Băile
Herculane) , iar eleme ntul particular care ce
atrage atenția este cupolă ce se sprijină de două coloane, integrate în corpul central al clădirii,
decorată cu diverse picturi ce reprezintă personaje mitologice. În prim plan este reprezentat
Hercules, urmat de tiglele geometrice multicolore, orologiul realizat de către Paul Garnier și
fiind originalul și peronul gării, unde în ultimii ani, coloanele au fost îmbrăcate de vegetație. Pe
aici au trecut de -a lungul secolelelor diferite personalități precum Alexandru I al Serbiei,
împăr ăteasa Sissi, precum și Carol I al României.
Vila Elisabeta este chiar locul unde a fost
cazată împărăteasa Sisi (Elisabeta) la vizitarea stațiunii
Băile Herculane cu scopuri de tratament. Vila se află
vis-a-vis de Hotel Decebal, pe malul stâng al Cernei,
construită în anul 1875 de către Carol Tatartzy,
administratorul stațiunii de la acea vreme, inițial
purtându -i numele. Înainte de 1887, când avea să
viziteze împărăteasa stațiunea, vila a fost renovată,
mobilată la comandă cu obiecte speciale pentru
aceasta, atrăgând atenția salonul de primire, plin cu
oglinzi de Veneția și un deosebit candelabru cu sticlă Murano. Împărăteasa Sisi a locuit în
această vilă timp de șase săptămâni, după vizita ei vila primin d numele dânsei, Vila Elisabeta8.

8 (2018)„Primăria Băile Herculane”

19

Fig.3.4 . Cazinoul cu foișorul fanfarei
(sursa: Arhiv ă personală) Hotel Decebal s e află localizat tot pe malul stâng al Cernei, în continuarea coridorului
format pe Podul de Piatră. Aceasta a fost construită în stil baroc ardelenesc, fiind formată din
demisol, parter, apoi urmat de două etaje, cu deosebite elemente decorative, scările de la intrare
fiind încadrate de coloane. La etajul unu pe fațadă se găsesc statuile lui Esculap și Hygeea, iar
deasupra, la etajul doi, există două plăci pe care sunt inscripționați anii de începere a construirii,
respectiv a inaugurării clădirii, (1860 , respectiv 1862), precum și inițialele lui Frantz Joseph. Pe
fațadă se mai poate obser vă și o placă de marmură ce marc hează vizita din anul 1887 a regelui
Carol I împreună cu regină Elisabeta (Carmen Sylvia )9.

3.2. Ansambluri urbane

„Ansamblul Cazino ului” reprezintă
coloana vertebrală a planului arhitectural
întocmit de habsburgi, inscripționat pe
frontispiciu cu vestitul salut roman “Saluti et
Laetitiae” – Sănătate și bucurii. Construit în
anul 1862 în stil baroc austriac sub îndrumarea
arhitectului Wilhelm Daderer, acesta este
compus din însuși Cazinoul care se află în
parcul central și comunică prin două coridoare
lungi cu bolte pictate, cu „Hotelul Traian”, fost
Pavilion nr.1 și „Hotelul Decebal”, fostul Pavilionul nr.2. Cazinoul era considerat pe de altă
parte și un simbol al înfrățirii etnice și conviețuirii în bune relații între etnii, pe acoperișul
acestuia fiind odinioară și patru statui care întruchipau un sârb, un ungur, un român și un neamț.
Saloanele acestuia erau frecventate adesea de cătr e elită aristocrației din Viena, aceasta fiind
perioada de apogeu a stațiunii din perioada de dominanță austro -ungară. Acesta este motivul
pentru care orașul dispunea încă din acea perioadă de potențial turistic deosebit, semn că
turismul jocurilor de noro c era bine delimitat și în acea vreme. Astăzi, mare parte din ansamblu
este dezafectat, găsindu -se găzduite Muzeul Stațiunii Băile Herculane, muzeu înființat din 1924,
o sală de spectacole, dar și diverse spații comerciale.

9 (2018)„Primăria Băile Herculane”

20

Fig.3. 5. Piața Hercules – vedere de ansamblu
(sursa: Arhiv ă personală) Ansamblul Arhitectural Piața
Hercules care reprezintă centrul istoric al
stațiunii, este reprezentat de clădiri
considerate monument istoric construite în
stil baroc și stil neoclasic în jurul statuii lui
Hercules, la începutul secolului al XIX -lea.
Acesta este compus din șapte așa zise piețe
secundare, în continuarea acestuia fiind
Ansamblul balnear Apollo II Colțan.
Ansmablul Arhitectural Piața Hercules are
în componență importante clădiri
considerate monument istoric, hotel „Traian” fiind unul dintre ele, construit între anii 1869 și
1871, renovat apoi în 1969. Pe locul unde astăzi se află Hotel „Ferdinand”, în trecut era
Administrația militară și cazarmă, transformat apoi în Sanatoriu medical balnear, mai apoi
Pavilionul 7, acest nume încă se mai cunoaște și astăzi. Unde odată era Spi talul pentru trupă și
subofițeri s -a deschis Hotelul „Domogled”, iar astăzi este dezafectat, cunoscându -se sub
denumirea de „Pavilion 5”. Alt obiectiv important din acest ansamblu este fosta "Baie comună",
denumită apoi „Baia cea Mare”, cunoscută astăzi s ub denumirea de Baia „Apollo”, astăzi aflată
într-o stare avansată de degradare. Aceasta este una din primele băi construite în perioadă
romană de dezvoltare a stațiunii. Această a fost arsă de turci în timpul războiului din 1737 -1739
și reclădită între 1 757-1760. În forma actuală a fost construită în 1846, refăcută în 1866 și
modernizată în decursul anului 1970. Aceasta comunică în intreior cu Pavilionul 4 și până la cel
de-al doilea război mondial, comunica și cu Pavilionul 5 printr -un tunel subteran. An samblul
balnear Apollo II, chiar dacă este tratat ca atare, separat de ansamblul prezentat anterior, are în
mare parte aceleași urmări ca și acesta, ambele urmând să fie închise în perioadă celui de -al
doilea război mondial sau la puțin timp după acestea. Acesta se află în cel de -al optulea așa zis
segment al “Pie ței Hercules”.

3.3. Obiective religioase

Obiectivele turistice de tip religios din stațiunea Băile Herculane sunt reprezentate prin
trei biserici, datând din secolul al XIX -lea.

21

Fig.3.6 . Biserica Romano -Catolică
“Adormirea Maicii Domnului”
(sursa: Arhivă personală) Biserica ort odoxă “Schimbarea la Fata” are o poveste controversată, prima dată
primindu -se acordul de construire în anul 1799, treptat ea trecând prin mai multe etape de
construcție, la 4 august 1803 a primit aprobarea cu numărul B.H. 2247, iar la 30 august punându –
se prima piatră de temelie a bisericii. În toamna anului 1805 când lucrările erau aproape
terminate, ploi torențiale s -au revărsat asupra locurilor, acoperișul și bolta prăbușindu -se. În
următorii trei ani aceasta a fost în întregime construită ca apoi în 18 20 s-a început pictarea
bisericii. Cu toate acestea, în 1963, datorită habsburgilor intoleranți din această zonă ce nu
puteau accepta că în centrul stațiunii să se afle o biserică românească, s -a hotărât demolarea ei cu
condiția ca în locul acesteia să se zidească o altă. Astfel s -a ajuns la construirea actualei biserici
în următorul an, fiind închinată tot Schimbării la Față a Mântuitorului, zidită în stil bizantin,
astăzi fiind inclusă în „Lista Monumentelor Istorice” cu codul CS -II-m-B-10999.
Cea de -a doua este Biserica Romano -Catolică “Adormirea Maicii Domnului”, construită
între 1836 și 1838, în timpul împăratului Ferdinand I. La momentul actual nu arată la fel ca
atunci trecând prin renovare între anii 1997 -2000. În aceasta, însăși împărăteasa Elisa beta
împreună cu suita sa a participat la slujbele din Săptămâna
Patimilor și în zilele Sfinte de Paști, precum și în duminicile din
timpul sejurului ei de șase săptămâni din 1887 .

Pe lângă acestea se mai adaugă și Mănăstirea și Așezămantul Social „Nașterea Maici
Domnului”, ce este o mânăstire ortodoxă situată în centrul stațiunii, pe locul unde se află „Vila
Dobosan”. Aceasta a apărut la inițiativa Prea Sfințitului Episcop Laurențiu Streza, ce a avut drept
idee punerea în evidența a fostei vile ce a fost donate Episcopiei din Caransebeș în 1925, luată
abuziv de regimul comunist în 1946, folosită și adaptată pentru turism, apoi revendicată în 1989
și fiind posibil să se desfășoare activitatea de cult bisericesc. După aceste evenimente s -a hotărât
a se înființa așezământul social monahal ce avea drept scop oferirea unui loc de odihnă și
tratament clerului bisericesc, credincioșilor și nu numai, cu posibilități financiare reduse.

22

Fig.3.7 . Statuia lui Hercule s
(sursa: Arhivă personală) 3.4. Monumente și statui

Statuia lui Hercules este amplasată în ce ntrul istoric al
stațiunii Băile Herculane, în Piața Hercules, piața fiind organizată
asimetric în jurul acesteia. Statuia a fost realizată de către meșterii
germani Glantz și Ramelmayer din Viena, turnată din fier de tun,
dăruită stațiunii de către arhidu cele moștenitor austriac Carol în
semn de mulțumire pentru ofițerii și soldații ce s -au vindecat în
urma tratamentelor efectuate în stațiune. Statui a a fost montată în
centrul Pieți i Hercules în 1847, de atunci fiind simbolul stațiunii
Băile Herculane.
Alte statui importante în cadrul stațiunii sunt: statuia
zeiței Hebe, aflată în incinta Băii Hebe din Piața Hercules 8, statuia zeiței Diana aflată în incinta
Băii Diana de pe Strada Izvorului nr 1, busturile lui Mihai Eminescu și generalului Nicolae Vicol
de pe strada Cerna, vis -a-vis de Hotel „Traian”, respectiv vis -a-vis de Hotelul „Decebal”.
Monument istoric Pavilionul 6 (fost Hotel Arhiducele Iosif, apoi Hotel Dacia) se află în
Piața Hercules, pe partea stânga a statuii lui Hercules. La început, în lo cul acestui Pavilion se afla
„Ospă tăria cea mare”, ce a fost construită în anul 1824, a ars în anul 1900, iar în anul 1906 a fost
construit acesta. Aceasta a fost construită de către arhitecții Geza Gyorgy și Guido Hoepfner,
realizată cu subsol, parter, me zanin și trei etaje. La acea vreme era dotată cu lift hidraulic și era
considerată cea mai impunătoare clădire din cadrul Ansamblului de arhitectur ă balneară din Piața
Hercules.
Băile romane, cu basorelieful lui Hercule, pe malul Cernei la cca 400m mai su s de
Biserica româno -catolică. Pe partea stânga a drumului se pot observa și resturile unui apeduct
roman, iar puțin mai sus de acestea sunt bazinele romane .
Podul de Piatră și Podul de Fier reprezintă două monumente istorice de o importanță
deosebită î n cadrul stațiunii Băile Herculane.
Podul de Piatră este un monument istoric construit în anul 1865, acesta fiind
inscripționat pe bol ta de susținere a podului. Se af la localizat în imediată apropiere a Pieței
Hercules și face legătura între Ansamblul A rhitectural Cazinou și Ansamblul Arhitectural Piața
Hercules. Are o lungime totală de 36 m și o lățime de 10 m din care 6 m sunt destinate căii
rutiere, iar trotuarul pietonal de 2,5 m, restul fiind ocupat de construcția și zidurile coridorului.
Acesta fac ilitează accesul pietonal între Hotel Decebal și Baia Carolina (Hebe). Acoperișul

23
acestuia este construit din tablă pe sarpantă din lemn, fiind susținut de de stâlpi din metal cu
elemente de ornament din fontă.
La capătul coridorului spre Piață Hercules, deasupra acestuia pe acoperiș se poate
observa statiua din marmură ce o reprezintă pe regina Lydiei, Omfala, la care Hercules a slujit
trei ani, cu aceasta având și un fiu pe nume Lamus.
Podul din Fier este poziționat în fața Băilor Imperiale Austriece. Construcția acestuia a
avut loc între 18 83 și 1886, odată cu construcția Băilor Imperiale, scopul acestuia fiind acela de a
facilita accesul pietonal la băi, fără a mai fi nevoie să se ocoloeasca pe la Podul de Piatră. Acesta
are o lungime de 32 m și o lă țime de 2,9 m, parapetul fiind construit cu elemente decorative
deosebite, asemenea podului, din fier forjat (Cîrciumaru, 2017). Astăzi, podul este închis, chiar
fiind interzis accesul persoanelor pe acesta, existând diferite riscuri.

(sursa: Arhiv ă personală)

3.5. Muzee și colecții

Muzeul Stațiunii Băile Herculane a fost înființat în anul 1924, la data de 28 iulie, la
decizia secțiunii regionale din Banat, a Comisiunii Monumentelor Istorice. Reorganizat în anul
1960. Acesta este poziț ionat și organizat în cadrul clădirii monument istoric, „Cazionul cu
Coloane”, prezentând publicului descoperirile arheologice din zonă: monezi, altare votive,
inscripții, podoabe, piese din ceramică din perioadă română, basoreliefuri din „castrul Ad
Media m”, arme, armuri și piese de harnașament. Fondatorul muzeului este cunoscutul general
Nicolae Cena, nume purtat și de către muzeu. Acesta a construit muzeul cu dorința de a înființa
un muzeu regional, începând să colecționeze obiectele istorice începând cu 1921, dar în anul
următor s -a stins din viață, proiectul fiind continuat de alți fondatori.
Fig.3.8 . Podul de fier și
Băile Imperiale Austriece
Fig.3.9 . Podul de piatră

24
La colecțiile din cadrul muzeului se mai pot adăuga și colecții de fotografii păstrate și
astăzi în diferite centre și biblioteci, fiind încadrate și în cărți de la diferite tipărituri și multe hărți
hărți, toate datând chiar și de la începutul secolului al XIX -lea, probabil unele chiar mai vechi.
Muzeul „Băile Romane Imperiale” de la subsolul Hotelului Român deține cele mai vechi
băi de pe teritoriul României, fiind construite de romani datorită izvoarelor termale și sulfuroase
existențe în stațiune. Cercetătorii cred că aceste băi au fost ctitorite de către Traian, atestarea
documentară fiind aproximativ din sec. al II -lea. Acesta mai este cunoscut și prin bas orelieful lui
Hercules ce a fost sculptat în stâncă, reprezentat cu măciuca în mâna stângă și cu o cupă cu ape
termale în cea dreaptă. Legenda spune că basorelieful a fost sculptat în cinstea victoriei acestuia
în urma luptei cu Hidra de pe Valea Cernei. Bazinele din cadrul muzeului sunt încă folosite la
procedurile din cadrul bazei de tratament a hotelului Român.

3.6. Patrimoniu imaterial

Potențialul turistic antropic cuprinde și acest patrimoniu imaterial ce este compus din
activități de scurtă durată (festivaluri, manifestări, serbări, sărbători, târguri, expoziții ș.a.m.d.) ce
contribuie la dezvoltarea pe plan turistic a unui teritoriu și a ofertei turistice.
Sărbătorile și tradițiile cu specific local din cadrul orașului Băile Herculane, de altfel că
pe întreg teritoriul județului, se desfășoară în mod periodic, principalul scop fiind conservarea
obiceiurilor și a bunurilor imateriale reprezentative atât pentru localitatea în sine cât și pentru
întregul județ sau întreaga regiune.
Cel mai importa nt festival de aici este Festivalul „Pinul Negru de Banat”, acesta se
desfășoară de obieci în luna mai sau iunie, marcând și sărbătoarea Parcului Național Domogled –
Valea Cernei. Festivalul are ca scop adunarea tuturor comunităților răsfirate de -a lungul pa rcului,
întinzându -se atât în Banat, dar și în Oltenia, la el participând colective artistice din județele
Caraș -Severin, Gorj și Mehedinți.
Alte manifestări culturale cu spec ific local în Băile Herculane:
-„Festivalul Internaț ional de Folclor Hercules” – parade și reprezentații ale ansamblurilor
și formațiilor de dansuri populare, în ultimii ani reușind să le strângă din opt țări europene.
Festivalul de desfășoară în incinta Gradinei de Vară din Parcul Vicol, pe perioada acestuia se fac
și expoziții de produse „bio”, de meșteșugării și obiecte artizanale populare
-„Coregrafia din zona de Vest a României” – tabăra de c oregrafie ce are loc de obicei î n
luna iunie

25
-„Festivalul Comunităț ilor Etnice din Banat” – se desfăș oară in luna septembrie și se
prezintă diferitele porturi populare si produse tradiț ionale
-„Herculane Climbing Open” – este o competi ție de escaladare organizat ă de „Clubul
Sportiv Alternative Timiș oara”
-„Zilele staț iunii” – 8-10 septembrie
-„Simpozionul Internaț ional de Yoga”
„Festivalul ț uicii”
-„Nedeia Bă ilor”
-„Nigeea la bani”
-„Balul strugurilor”
-„Congresul Spiritualității româneș ti”.

3.7. Evaluarea potențial ul turistic cultural – istoric

Tabelul nr. 2 . Metoda arborilor de analiză a potențialului antropic
CATEGORIE PUNCTAJ
B1. Mon umente istorice de interes național 8
I -arheologie 3
II – arhitectură 2
III – monumente de for public 1
IV – memoriale 1
B2. Muzee și colecții publice 9/3
I- Muzee 2
II-Colecții publice 1
B3. Artă și tradiție populară 8/6
I-Festivaluri, târguri, obiceiuri,sărbători etc. 4
II. Meșteșuguri populare 2
B4. Instituții de spectacole și
concerte 8/0
Filarmonici, orchestre, formațiuni instrumentale,
corale ori vocal -instrumentale 0

26
B5. Manifestări culturale repetabile 0
TOTAL 15 puncte

În urma evaluării potențialului antropic al stațiunii Băile Herculane prin prisma metodei
arborilor de analiză, am obținut un rezultat de 17 de puncte distribuit astfel:
– la prima partea – B1 – am cuantificat un total de 8 din 8 puncte datorită prezenței pe
teritoriul orașului a numeroaselor situri arheologice, a clădirilor cu valoare arhitectuală și cu
diferite funcții, unele dintre acestea păstrate până în prezent (tab. 1).
– la partea B2 din tabel am obținut un rezultat de 3 puncte din 9 datorită muzee lor și
colecțiilor de pe teritoriul stațiunii, care nu sunt într -un număr foarte mare.
– la partea B3 din tabel am obținut un rezultat de 4 din 8 puncte deoarece unele sărbători
sau festivaluri se desfășoară în instituțiile cult urale de la punctele B1 și B2.
– la partea B4 au fost acordate 0 puncte din cauza organizării spectacolelor și concertelor
tot in arealele de la B1 și B2.
– la ultima parte B5 avem un punctaj de 0 pentru că manifestările repetabile se
organizează la fel și aici în unele instituții de la punctul B1 și B2.
În concluzie potențialul antropic al municipiului Brăila este foarte valoros, obtinând 17 de
puncte din punctajul maxim de 25 si se bazează in principal pe clădiri memoriale și arhitecturale,
muzee și colecții publice si pe situri a rheologice, la care se adaugă evenimentele culturale
(festivaluri, târguri).

27
CAPITOLUL IV. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ

4.1. Capacitățile de cazare și alimentație publică

Numărul structurilor de primire turistică înregistrate au crescut di rect proporțional cu
cererea turistică, dar și cu nevoia omului modern de a avea un venit substanțial, aceștia înființând
diverse structuri cu funcție de cazare. Structurilor de primire turistică reprezentate în grafic se
adaugă și cele care nu sunt omolog ate, de la cele de mici dimensiuni (camere/apartamente
închiriate sau parțial închiriate), până la cele de dimensiuni mai mari (pen siuni, case, cabane etc)
(Fig.4.1 ).

Fig.4.1. Evoluția numărului de structuri cu funție de cazare
(sursa: Prelucrarea personală a datelor preluate de pe INSSE)

În anul 1975, numărul u nităților cu funcție de primire turistică era mai mic, de numai
treisprezece la număr, ce reușea să mențină piața și să ofere un număr moderat de locuri de
cazare ce satisfăcea cererea de la acea vreme, dar cel mai important, oferea pachete atractive de
tratament pentru diferite tipuri de afecțiuni. Toate aceste structuri erau reprezentate de hoteluri ce
aveau incluse în ansamblu sau în imediata apropiere restaurant, bar și centru de tratament. Unele
din cele mai importante ce trebuie menționate și discutat e în cadrul acestei teme sunt Hotelul
„Traian”, cunoscut astăzi cu numele de Hotel „Carol”, și Hotelul „Hercules”. Ambele hoteluri
astăzi sunt parțial dezafectate, în cadrul primului hotel menționat fiind câteva locuințe sociale,
farmacie și un cabinet med ical, pe când în cel de -al doilea, de la ultima renovare la finele anilor
'90, nu s -a mai amenajat nimic, hotelul fiind închis acum aproximativ zece ani datorită 01020304050607080
Anul 1975 Anul 1990 Anul 2000 Anul 2010 Anul 2017Numărul structurilor de primire
turistică cu funcție de cazare
Numărul unităților
turistice

28
conducerii defectuoase și a datoriilor acumulate de deținător. Acesta a fost cumpărat mai apoi ,
dar fără nici un beneficiu pentru stațiune sau a se dori redeschiderea lui. Pe lângă acestea mai
sunt aproximativ douăzeci și unu de alte obective ce au fost înstrăinate ilegal odată cu
îndatorarea la stat de către S.C. Hercules S.A., pentru unele dintre ele reușindu -se să se găsească
o soluție.
Unul dintre cazurile recente este cel al Hotelului „Minerva” ce a fost redeschis de curând
și găzduieste primele rânduri de turiști, deținând la momentul actual cel mai luxos centru spa și
de tratament din Băile Herculane. Acestuia se adaugă alte două hoteluri deținute de un patron din
Craiova, „Afrodita” și „Diana”, renovate în urmă cu 4 -7 ani.
Acestora se adaugă desigur și Hotel „Roman” ce a fost cumpărat în urmă cu câțiva ani și
renovat treptat. Acesta este unul din singurele hoteluri ce la momentul actual păstrează încă în
adevăratul sens „tratamentul balnear” în stațiune, spa -ul și piscinele fiind alimentate cu ape
minerale provenite de la singurul izvor termosalin din stațiune.
Pe lângă acesta mai sunt și alte hoteluri care folosesc ape minerale, cel mai cunoscut
fiind Hotel „Cerna” ce s -a păstrat în frunte de -a lungul anilor în partea de tratament a stațiunii, la
acestea adaugandu -se și numeroasele pensiuni și mici vile noi înființate care aduc apă manu al de
la izvoare și mențin piscinele pline pentru un tratament ceva mai ieftin, dar nu la fel de bun.
Aceste noi hoteluri, pensiuni și vile ce au fost deschise în principal după anul 2000 ce
profită de gafa făcută de conducerea SC Hercules SA, ce parcă a u fost intenționat făcute și
manipulate pentru a ajunge aici, nu oferă în adevăratul sens tratamentul ce se făcea odată și
pentru care a ajuns stațiunea renumită în întreaga Europă. Cele mai multe dintre unitătile de
primire turistică apărute în ultimii an i practică prețuri apropiate, condiții decente și tratament
doar prin scăldare în piscine cu ape minerale schimbate probabil o dată la câteva zile și încălzite
prin adăugare de apă potabilă încălzită.
O altă dovadă a evoluției turismului și a structurilo r de primire turistică din cadrul
stațiunii ( Fig.4.2 (a,b,c,d,e) ) într -o direcție prost directionată de autorități, chiar și din cauza
menținerii ilegale pe piață și închirierii spațiilor de cazare la prețuri reduse sunt numărul
înnoptărilor ce au scăzut treptat la aproape jumătate din numărul inițial din 2000 până astăzi,
scăderea drastică având loc odată cu darea în judecată a conducerii SC Hercules SA de la acea
vreme, moment în care marile hoteluri au fost închise, iar tratamentul balnear a mers spre zona
privată din cadrul stațiunii.

29

Fig.4.2 (a,b,c,d,e) Evoluția structurilor de primire turistică 13 Anul 1975
Hoteluri9
9 3 Anul 1990
Hoteluri
Vile turistice
Campinguri
9 6 1 Anul 2000
Hoteluri
Vile turistice
Tabere de elevi
si prescolari
11
2
1
1
1 3 29 Anul 2010
Hoteluri
Hosteluri
Moteluri
Vile turistice
Bungalouri
Popasuri turistice
Pensiuni turistice
12
3 1
2 1
2 3
1 42 Anul 2017
Hoteluri
Hosteluri
Moteluri
Vile turistice
Cabane turistice
Bungalouri
Popasuri turistice
Casute turistice

30

Totuși, aceste schimbări și apariția noilor structuri de primire turistică semnifică doar de
mici măsuri implementate pentr u dezvoltarea t urismului în staț iunea Băile Herculane, care aduc
venituri substanțiale stațiunii și atrag noi turiști an de an, ceea ce pare să dezvolte stațiunea într -o
direcție oarecare bună. As tfel diverși investitori devi n interesați de cumpărarea și investirea în
renovarea unităților turistice dezafectate.

Fig.4.3 Evoluția numărului de structuri cu funție de alimentație
(sursa: Prelucrarea personală a datelor preluate de pe INSSE)

Toate structurile de primire turistică cu funcție de cazare au și funcția de alimen tație în
cadrul lor fiind un restaurant sau bar de cel puțin mici proporții unde se poate servi măcar micul
dejun. La acestea se mai adaugă și terasele, barurile și restaurantele din stațiune, puține la număr,
ce atrag turiștii cu diferite momente artistic e, prețuri accesibile și amabilitate personalului,
majoritatea fiind concentrate în centrul nou al stațiunii, în zona Parcului Vicol.

4.2. Căi de acces și mijloace de transport turistic

Stațiunea Băile Herculane se află la Sud -Est de Reșița și la Nord de Orșova, la
aproximativ 25 km de granița cu Serbia și are acces la principala cale de rutieră ce leagă
Bucureștiul de Timișoara, mai exact la DN60, respectiv E70.
Tot la periferia orașului, lângă acest drum, se află frumoasa gară a Băilor Herculane, ce
este descrisă la CIII, subcapitolul legat de clădirile urbane. Aceast a este stație principală pe 0102030405060708090
Anul
1975Anul
1990Anul
2000Anul
2010Anul
2017Numărul structurilor cu funcție de
alimentație
Numărul structurilor cu
funcție de alimentație

31
arteră de conexiune a rutei 900 București -Craiova -Băile Herculane -Lugoj -Timișoara, toate
trenurile de persoane având stație aici.
În cazul transportului aeri an, cel mai apropiat aeroport internațional este în Timișoara la
160km distanță, dar mai este o variantă pentru cursele interne, fiind un aeroport în Caransebeș la
68km distanță.
Desigur, fiin în apropiere portul Orșova, accesul în Băile Herculane se poa te face și pe
cale năvală, distanța între cele două fiind de 18km.
Transportul rutier în interiorul orașului se face pe aproximativ 32km de străzi, din care doar 29
sunt asflatati. Ca și transport local, la momentul actual existant două trasee parcurse de către
microbuzele puse la dispoziția turiștilor și localnicilor de către primărie, acestea făcând legătura
între gară și centrul vechi al orașului, până la Centrul Balnear Apolo I, iar cel cel de -al doilea din
centrul nou al orașului, de lângă Parcul Vico l, stația numindu -se SINDROMANIA, făcând
legătura cu Ștrandul Termal 7 Izvoare Herculane.

Fig.4.4. Străzile și infrastructura de transport în comun din cadrul stațiunii Băile Hercule
(sursă: Băile Herculane)

32

4.3. Evaluarea infrastructurii tehnic e

Tabelul nr. 3. Metoda arborilor de analiză a accesului direct la infrastructura majoră de
transport

DENUMIRE PUNCTAJ
CRITERIU Acces direct la infrastructura
majoră de transport 16
INDICATORI Port 1
Aeroport na țional/ interna țional 5
Acces la dru m european 5
Acces la drum na țional/cale ferată 5

Puntajul obținut pentru accesibilitate a fost acordat după înmulțirea punctelor de evaluare
pe fiecare indicator cu punctajul de pondere pe indicatori astfel:
-pentru accesul la portul naval din Orșova s-a acordat 1 punct
-pentru accesul la două aeroporturi (Timiș oara la 160km – internațional; Caransebeș la
68km ) s-au acordat 5 puncte
-pentru accesul la drumul european (E70) s -au acordat 5 puncte
-pentru accesul la drum național (DN60) și cale ferată (r uta 900 Bucure ști-Craiova -Băile
Herculane -Lugoj -Timiș oara)

Tabelul nr. 4. Metoda arborilor de analiză a infrastructurii edilitară
DENUMIRE PUNCTAJ
CRITERIU Infrastructura edilitară 9
INDICATORI Alimentarea cu apă în sistemul de
canalizarea și colectar ea apelor
uzate 5
Alimentarea cu gaze naturale (în
sistem centralizat) 4

33
Pentru infrastructura edilitară am obținut un punctaj de 9 puncte prin cumularea
punctajelor maxime în cazul alimentării cu apă în sistemul de canalizarea și colectarea apelor
uzate (5 puncte) și în cazul alimentării cu gaze naturale (4 puncte).

Tabelul nr. 5. Metoda arborilor de analiză a furnizării serviciilor de comunicații
electronice
DENUMIRE PUNCTAJ
Furnizarea serviciilor de comunicații
electronice 9

Și în cazul furnizăr ii serviciilor de comunicații electronice am obținut to t punctajul
maxim de 9.
Atfel, conform metodei arborilor de analiză efectuate in tabelele nr. 3, 4, 5, punctajul
acumulat este de 30 de puncte, fiind maximul, stațiunea Băile Herculane beneficiind de t oți
factorii infrastructurii tehnice.

4.4. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de tratament

În momentul de față, tratamentul balnear se realizează în baze de tratament special
amenajate, în stațiune existând patru baze de acest tip. Bazele de tr atament balnear sunt șase la
număr și se află în cadrul hotelurilor Cerna, Domogled, Dacia, Roman, Afrodita și Minerva, cel
mai nou fiind ultimul menționat deschis la finalul lunii mai 2018.
Instalațiile ce se folosesc în tratamentul balnear sunt: bazine utilizate în diferite scopuri,
căzi cu ape termale, buvete pentru cura internă, vane, instalații de aerosoli, saune, săli de
gimnastică etc.
 Baza de tratament a hotelului Cerna

Bază de tratament a hotelului Cerna este deschidă încă dinaintea acestuia, fondat în anul
1871, și face parte din Ansamblul de Arhitectură balneară I alături de hotelul menționat. Bază de
tratament este situată la 50 m de hotel și numele ei este „Centrul de tratament balnear „Complex
Cerna”. Aceasta a fost modernizată integral î n anul 1997, iar la momentul de față este un centru
de diagnoză și tratament ce oferă servicii medicale complexe precum: ultrasunet, consultații
homeopatice, mangetodiaflux, galvanizări, ultrasunet, interfrem și altele.

34
Baza de tratament dispune de două bazine, unul fiind cu apa normală și acoperit, dar din
păcate închis, motivele fiind dicutate puțin mai jos, iar cel de -al doilea fiind cu apă termală și
funcționează doar în sezonul cald.
Bazinul interior este închis, chiar dacă complexul a fost renovat , acesta și întreg sistemul
de instalații folosite în cadrul tratamentelor balneare plus și bazinele cu sulf sunt într -o stare
avansată de degradare.

 Baza de tratament a hotelului Diana

Hotelul Diana dispune de o bază de tratament aflată într -o stare bună de funcționare fiind
modernizată în anul 2011. Singurul defect considerat de turiști și ceea ce îi poate influența să
aleagă hotelul Român este piscina ce conține apă normală.
Hotelul este clasificat cu trei stele, are două restaurante și bar, iar t ratamentele ce pot fi
făcute în cadrul bazei de tratament sunt numeroase: electroteraie, hidrotermoterapie,
termoterapie și masoterapie. Fiecare procedură este îndelung urmărită de cadrele din baza de
tratament, iar acestea pot varia de la 8 -10 minute în c azul ședințelor de electroterapie, la jumătate
de oră, în funcție de diagnostic și afecțiuni.
Pe lângă baza de tratament, hotelul dispune și de un centru welness compus din piscină,
masaj, sală de fitnes, bazin cu sulf și saună.

 Baza de tratament a hot elului Roman

Hotelul Român este unul cu tradiție în Băile Herculane, aflându -se pe drumul de legătură
între stațiune și „Sapte Izvoare”, la graniță nord -estică a acesteia.
Baza de tratament a hotelului se află la etajul al II -lea în cadrul acestuia. Ace asta este
recent renovată și se păstrează bine, mobilierul și toate utilitățile aflate într -o stare bună de
folosire.
Ceea ce îi conferă unicitate în cadrul stațiunii este faptul că încă de la construcția
hotelului, baza de tratament beneficiază de o pis cină cu apă minerală termosalina răcită la o
temperatură constantă de 23°C chiar de la izvorul „Hercules II”.
Hotelul oferă doritorilor diferite pachete de tratament, cea mai căutată fiind baia romană
ce cuprinde o oră jumătate împărțită egal în: masaj general, baie în apă termominerală și sudație,
prețul separat al unei astfel de băi fiind de 85 de lei.

35
 Baza de tratament a hotelului Minerva (Balneo Minerva)

Hotelul Minerva sau după noua denumire „Grand Hotel Minerva” a fost deschis recent în
mai 2 018 după lungi încercări și modernizări, fiind cel mai luxos hotel din stațiunea Băile
Herculane. Acesta este un hotel de patru stele ce se laudă prin eleganță clasică ce definește întreg
hotelul, cu mobilier rafinat și țesături fine. Totul, spun ei, este cu scopul de relaxare a turistului
pe parcursul sejurului.
Fie că ești un simplu turist sau ești pentru tratament, hotelul oferă posibilitatea a două
centru, unul de tratament balneo (Balneo Minerva) și un centru spa (Armonia Spa). Hotelul
dispune în tot al de 114 camere matrimoniale, 50 camere twin, 8 suite, 13 apartamente luxoase și
respectiv 2 restaurante și 2 terase.
În cadrul bazei de tratament se pot efectua diferite proceduri medicale: electroterapie,
magnetoterapie, unde scurte, laser, ultrasunet , ozonoterapie, parafină, baie de plante, baie
galvanic, baie cu dioxid de carbon, baie de sulf, aerosoli, kinetoterapie și reflexoterapie. La
acestea se mai adaugă și bazinul de innot cu apă normală, jacuzzi, terapia „kneipp”, sală de
fitness, cinci tipur i de saună: cu infraroșu, bio, uscată, umedă și hammam (ritual ancestral de
înfrumusețare și intărire a organismului) ).
Pe lângă acestea se mai adaugă și băile abandonate ce se află într -o stare avansată de
degradare, și anume Băile Imperiale Austriece, baia Apollo și Baia Hebe (Carolina)

4.5. Dotări pentru agrement

În cadrul staț iunii, pentru agrement se po t găsi în total urmatoarele facilități si dotă ri:
 34 de restaurante – mare parte dintre ele fiind deschise în cadrul hotelurilor sau
pensiunilor, având cel puț in micul dejun disponibil pentru servire
 40 de baruri – majoritatea fiind micuț e, fiind posibil s a se consume băuturi
răcoritoare si nu numai, disponibile pentru un plus de rela xare
 o discotecă care este deschisă doar î n anumite zile ale lunii, de obie ci fiind
disponibile si pentru închirieri si rezervă ri
 18 terase de vară printre care se enumeră si câ teva dintre restaurantele cu această
disponibilitate
 4 ștranduri termale î n aer liber – cel mai mare fiind cel de la „Șapte Izvoare” ,
situat la 5 km de staț iune si fiind deschis pe timpul verii în intervalul 9:00 -20:00 , con ține apă

36
minerală termosalină ce se schimbă constant cu temperaturi cuprinse î ntre 24 si 28 de grade, iar
intrarea este de 10 lei pentru adulț i si 5 lei pentru copii
 Pensiuni turistice, Hoteluri
 Case de vacanță
 Campinguri
 Magazine , în general mixte, concentrându -se în apropierea Parcului V icol sau
zonei cu blocuri a oraș ului
4.6. Evaluarea infrastructurii specific turistice

Tabelul nr. 6 . Metoda arborilor de analiză a infrastructurii specific turistice
CATEGORIE PUNCTAJ
C1. Unităț i de cazare 7
C2. Instalaț ii de tratamentț 4
C3. Săli de conferință, centre expoziț ionale 4
C4. Pârtii de schi, instalaț ii de transp ort pe
cablu 0
C5. Alte instalații de agrement (terenuri de
golf, instalaț ii de agrement nautic, parcuri de
distracț ii, herghelii) etc . 0,5
TOTAL 16,5

La punctul C1 am obținut maximul de 7 puncte datorită numeroaselor unități de cazare și
diferențelor ca preț, confort, accesibilitate.
La punctul C2 am obținut 4 puncte din maximul de 5 datorită prețurilor ridicate si
puținelor baze de tratament modernizate și într -un grad optim de lucru.
La punctul C3 am obținut 4 puncte din maximul de 6 deoarece sunt pu ține săli de
conferință și acelea în cadrul hotelurilor mari, iar centre de expoziție nu există în afara celor de la
muzee.
La punctul C4 am obținut rezultatul 0 puncte datorită inexistenței pârtiilor si a
instalațiilor adiacente.
La punctul C5 am opținut un rezultat de 0,5 puncte din 1 datorită amenajărilor de
agrement prezentate la subcapitolul 4.4.
În concluzie infrastructura stațiunii Băile Herculane este una bună, fiind pregătită să ofere
condiții propice dezvoltării turismului și șederii cât mai plăcu te a turiștilor în cadrul acesteia.

37
CAPITOLUL V. CIRCULAȚIA TURISTICĂ

5.1. Caracteristicile și dinamica circulației turistice
Circulația turistică are un caracter parțial sezonier, atingând valaorea maximă în luna
august și minimul în lunile ianuarie -februarie (conform Fig. 5.1.) Caracterul sezonier este dat de
temperaturile lunare și de gradul turiștilor de dispunere a concediilor. Pe timpul iernii
funcționează puține baze de tratament și bazine în cadrul stațiunii, iar turiștii conform statisticii
prefer ă turismul montan în această perioadă.

Fig.5.1. Sosirile turiștilor pe luni în structuri de primire turistică cu funcție de cazare în
perioada aprilie 2016 – aprilie 2018
(sursa: Prelucrarea personală a datelor preluate de pe INSSE)

Toate hotelurile ce dețin baze de tratament primesc cupoane/vouchere de vacanță pentru
a beneficia de tratament, cu toate acestea, gradul de promovare fiind mic, iar bazele fiind într -o
stare de alterare continuă cu excepția câtorva.
Turiștii nu mai sunt interesați de a ur ma tratamente pe perioade mari de timp în această
stațiune conform numărului sosiri din ultimii șaptesprezece ani care a înregistrat o scădere dintre
2008 și 2011 (Fig.5.2) și cel al numărului de inoptari (Fi g5.3) ce a scăzut considerent. Se observă
însă î n ultimii ani o creștere a sosirilor turiștilor.
Numărul mediu al innoptărilor în structurile de primire turistică cu funcție de cazare în
anul 2011 era de aproximativ 28 de zile, chiar mai mult decât timpul recomandat pentru un
tratament complet cu proc edurile de rigoare, pe când în 2017, numărul mediu a scăzut la mai
puțin de 10 zile, ceea ce înseamnă că foarte puțini turiști mai urmează aceste tratamente.
(Fig.5.4) 020004000600080001000012000140001600018000
Sosiri ale turiștilor pe luni
Sosiri ale turiștilor pe
luni

38

Fig.5.2. Sosirile turiștilor în structuri de primire turistică cu funcție de cazare pe ani 2001 -2017

Fig.5 .3. Înnoptări în structuri de primire turistică cu funcție de cazare pe ani 2001 -2017

Fig.5.4. Media înnoptărilor în structuri de primire turistică cu funcție de cazare pe ani 2001 -2017
(sursa: Prelucrarea personală a datelor pre luate de pe INSSE) 0100002000030000400005000060000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017Sosiri ale turiștilor pe ani
Sosiri ale turiștilor pe ani
0200000400000600000800000100000020012002200320042005200620072008200920102011201220132014201520162017 Înnoptări în structuri de primire turistică cu funcție de cazare
Înnoptări în structuri de
primire turistică cu funcție
de cazare
051015202530
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017Media înnoptarilor pe ani
Media înnoptarilor pe ani

39
CAPITOLUL VI. TIPURI ȘI FORME DE TURISM

În stațiunea Băile Herculane este bine dezvoltat turismul datorită izvoarelor termale și a
tratamentelor ce se pot ptractica aici. În general, conform diagramei din Fig. 7.2. de la capitolul
VII c e a fost analizată în cadrul interpretării chestionarului, turiștii stau mai mult de patru zile, în
medie chiar la opt -nouă zile, acest lucru rezultând datorită timpilor necesari pentru completarea
unui tratament și a procedurilor balneare. Astfel se diviz ează în stațiune că dezvoltându -se în
principal două tipuri de turism: Turism balnear sau de sănătate și turismul de week -end. La
acestea se mai adaugă și alte tipuri de turism cum ar fi cel montan, de drumeții pe traseele
turistice din apropiere, turismul religios, turismul cultural ș.a.m.d., însă nu au o relevanță la fel
de mare că cele menționate că se dezvoltă bine și neaducând venituri substanțiale.

6.1. Turism de sănătate / balnear / de tratament

Turismul de sănătate a fost dezvoltat din nevoia omul ui modern de a se trata sau a
preveni anumite inbolnaviri, dar mai ales din cauza creșterii bolilor profesionale și a celor
provenite din marile orașe poluate intens de trafic și alte industrii ușoare. Ritmul accelerat al
vieții cotidiene ca urmare a urban izării ș i industrializării, a poluării, stresul, stilul de viață
sedentar, toate acestea au provocat diferite boli persoanelor care practică turismul de sănătate
(Iordache, Sârbu, Ciochină, 2016).
În comparație cu alte forme în care turismul este mai ușor de caracterizat, în sistemul de
sănătate este mai complicat de a identifica funcțiile sale turistice. În literatura de specialitate,
turismul medical este definit prin utilizarea factorilor naturali de vindecare prin multipli termeni
în funcție de tipul de resursă sau conotațiile specifice fiecărei țări. Astfel, turismul de sănătate
este un concept cuprinzător, cu numeroase categorii de activități (activități care implică
activitățile "însorite" și distractive, care implică în mod indirect sau chiar central ă sănătatea și
îngrijirea, saună, masaj, precum și alte activități referitoare la tratamentul medical), toate cu
puncte de inflexiune la alte forme de turism: agrement, aventură, sport, îngrijire medicală,
wellness etc. (Iordache, Sârbu, Ciochină, 2016, p . 308). În țara noastră, conceptul de sănătate
implic ă o percepție colectivă, în principal, a aspectelor fizice de vindecare sau medicale , prin
apele terapeutice și spa -urile care se încadrează în conceptul de sănătate medicală. Această
credință este absol ut justificată dacă se ia în considerare întregul potențial al stațiunile balneare din
România , reprezentate de calitatea înaltă a apei minerale ș i termale. (Iordache, Sârbu, Ciochină,
2016 , p. 310 ).

40
Resursele spa sunt utilizate în tratarea anumitor afecți uni precum cele cardiovasculare,
reumatice, respiratorii sau nutriționale (Țuțui, 2016).
Unii autori diferențiază turismul spa ca fiind forma de turism realizată în cadrul mai larg
al turismului medical (Vukovic et al., 2015 citat de Țuțui, 2016), atât pr intr-o abordare
preventivă a problemelor de sănătate și a calității vieții, și de cea curativă , tradițională .
Astfel, turismul de sănătate este un concept cuprinzător, cu numeroase categorii de
activități (activități care implică activitățile "însorite" și distractive, care implică în mod indirect
sau chiar centrală sănătatea și îngrijirea, precum și sănătatea saună, masaj și alte activități care se
referă la tratamentul medical), toate cu puncte de inflexiune la alte forme de turism: agrement,
aventură, sp ort, îngrijire medicală sau de îngrijire, wellness etc. ( Iordache, Sârbu, Ciochină,
2016).
În unele studii este folosit turismul medical ca termenul echivaent al turismului de
sănătate , care în linii mari, poate fi definit ca furnizarea d e îngrijiri medica le private ef iciente, în
colaborare cu industria turismului, pentru pacienții care au nevoie de intervenții chirurgicale și
alte forme de tratament de specialitate (Simon et al., 2010, pp. 177).
Turismul medical a cunoscut în ultimii ani o nouă nișă de dev oltare, respectiv turismul
relaționat esteticii corporale , ca urmare a dezvoltării unor puternice centre medic ale foarte bine
dotate, în mari le aglomerații urbane. Aplicarea unor tehnici medicale și chirurgicale noi poate
atrage numeroși clienți în căutar ea vindecării sau ameliorării unor afecțiuni cronice, sau în
modelarea estetică a corpului. Astfel, în țări precum Israel, Turcia, R. P. Chineză, India,
Thailanda, Spania, Franța, Italia, România, există în marile centre urbane centre de terapie
medicală a lternativă sau asociată cu tratamente clasice, pentru a asigura reducerea factorilor de
stres, a combate obezitatea și o serie de boli cardio -vasculare incipiente. Mai mult, unii clienți
din țările dezvoltate (Germania, Olanda, Italia, SUA, Marea Britanie) , ca urmare a serviciilor
medicale foarte scumpe înțara de origine, se deplasează în țări unde asemenea servicii sunt mai
ieftine și de o calitate apropiată (țări din Europa Centrală și de Est, din Asia de Sud și Sud -Est)
(Simon et al., 2010, pp. 176 -177).
Astfel, turismul de sănătate este legat de anumite localități și stațiuni cunoscute pentru
diferiții factori de mediu și proprietăți terapeutice, de la apele minerale, precum este cazul
stațiunii Băile Herculane, până la nămoluri, aer sărat, presiune atmo sferică și altele. Ace sta este
și motivul pentru care această formă de turism reprezintă o formă de circulație constantă și
fundamentală în generarea de venituri naționale.
În esența, turismul de sănătate este compus din turismul medical, turismul de wel lness și
turismul balnear. Fiecare la rândul sau este compus din alte forme de turism (Conform Fig.6.1),
toate fiind interdependente. Întreg sistemul de sănătate implică atât cure medical e, cure balneare,

41
climatice și terapeutice, dar și cure secundare, câ t și tratamente de întinerire, înfrumusețare,
fitness și spor și lista poate continua. Pentru fiecare în parte se pot contura clar forme de turism
echivalente, tot ce se impune fiind compatibilitatea între forma și destinația turistică prin câteva
elemente definitorii care pot fi diferite, de la factorii și resursele naturale, cât și antropice,
socioculturale, infrastructura turistică, transport, cazare, masă, etc, toate ducând la buna
organizare și desfășurare ale activităților specifice.

Fig.6.1. Fo rmele turismului de sănătate
(sursa: prelucrare după Smith, Puczko (2009, p. 7) și Teleki, Munteanu (2012, p. 56)

Prin cercetările realizate de specialiștii din domeniu se poate înțelege că turismul balnear
are o singură formă de turism în componenț ă, ace ea de turism de tratament, o formă specifică
turismului de odihnă.
Autoarea Țuțui (2016) consideră că tu rismul de sănătate românesc r eprezintă o
oportunitate pentru dezvoltarea durabilă a întregului sector turistic, care implică dezvoltarea altor
forme de turism și a altor sectoare economice.
România dispune de un potențial balnear bine defin it, ce este conturat de factori bine
determinați de cură, activitatea fiind dezvoltată, bază natură extinsă și diversificată (ex. autorii au
identificat la nivel națio nal stațiuni cu diferite profiluri terapeutice: ape, nămol, gaze terapeutice ,
climat (Berlescu, 1996; Lungu et al., 2013; Postelnicu și Dabija, 2016) . Cu toate acestea,
turism ul de sănătate se mândrește cu o abundență de tipuri de spații de cazare care au o rată de
ocupare relativ scăzută (Postelnicu și Dabija, 2016, p. 86) .

42
Clima poate fi un factor favorabil sau restrictiv al activității turistice. Componentele de
relief, râurile / apele, vegetația etc., stabilite direct în potențialul turistic al unei re giuni, prin
intermediul fizionomiei, dimensiunilor și a altor caracteristici. Spre deosebire de componentele
reliefului, clima pare să aibă, la prima vedere, o importanță generală sau devine importantă prin
intermediul anumitor parametri care trebuie să fi e cunoscuți pentru a face anumite activități de
turism specifi c (Ielenicz, Comănescu, 2005, p. 321) .
Utilizarea apelor minerale în România are o isto rie tradițională, existând dovezi de
utilizare a acestor ape curative din vremea romană, la Herculane au fo st construite băi termale.
Apele minerale și termale au început să fie studiate științi fic în secolul al XVIII -lea,
concentrându -se pe compoziția chimică și efectul curativ al acestora10 (Rusu, Rusu, 2015, p. 73) .
În prezent, România dispune de aproximativ 160 de stațiuni și localități balneare cu
factori de cură.
Dintr-o perspectivă complexă privind resursele România poate fi considerată o forță
puternică pe plan mondial, ținând cont de ceea ce oferă pe plan balnear, o varietate de resurse, ca
argumente fiind următoarele:
 un excepțional potențial balnear, reprezentat de cele peste 200 de localități ce
dispun de factori naturali de cură, cu resurse variate (cu posibilitatea de a fi utilizate în tratarea a
peste 14 tipuri de afecțiuni) și valoare terapeu tică deosebită, care o situează pe unul dintre
primele locuri din Europa (Minciu, 2004, p. 164);
 resurse naturale completate de existența stațiunilor de cură balneară, destinate
odihnei și vacanțelor, considerate „oaze de sănătate” dispuse, începând de la litoral până la
masivii muntoși (Erdeli, Gheorghilaș, 2007, p. 127);
 aproximativ o treime din izvoarele minerale naturale din Europa (Master Planul
pentru Dezvoltarea Turismului Național 2007 -2026, partea I, p. 28);
 117 localități cu factori naturali terap eutici, din care 29 sunt desemnate stațiuni
balneare de importanță națională, iar 32 drept stațiuni de importanță locală (Master Planul pentru
Dezvoltarea Turismului Național 2007 -2026, partea I, p. 29).
Se constată însă la nivel național un regres al turismului medical (Ungureanu Tesic,
2014) în ultimele decenii, după expansiunea înregistrată înainte de 1989 și a supravieț uirii sale
transformându -se în tip de turism social (NTA, 2015). De aceea, această formă de turism, este
considerată ca având cu ample p erspective de dezvoltare la nivelul țării noastre (Postelnicu,
Dabija, 2016), dar necesită strategii inovatoare pentru repoziționarea și dezvoltarea într -un mediu

10 Rusu T. A, Rusu T. , 2015, Reevaluating the wate r resources for tourism , ECOTRRA –Jounral of
Envionmental Research and Protection, vol. 12, nr. 1, pp. 73 .

43
concurențial pronunțat , acesta din urmă fiind determinat de oferta turistică a unor stațiuni
renumite localizate în țările europene .
Formularea strategiilor eficien te pentru dezvoltarea turismul de sănătate se desfășoară în
următoarele direcții: pe de o parte, un potențial natural constituit din resurse bogate și variate în
stare proastă, necesita tea de resurse financiare pentru reabilitare, invest iții și marketing și resurse
umane, iar pe de altă parte, urmărirea aplicării principiilor dezvoltarii durabile scopul de a
proteja mediu l natural11 , înregistrând în același timp progres economic și socia l.
Apele minerale și nămolurile ce sunt folosite la terapii sunt folosite de foarte mult timp,
astfel de acum peste două mii de ani, primele aplicații practice și primele proceduri s -au extins
răpind la greci și romani, utilizând apele minerale și termale pentru tratarea diverselor afecțiuni,
leziuni și alte probleme de sănătate.
Părintele istoriei și al balneologiei, după cum este denumit de mulți, Herodot, a scris încă
de acum aproximativ două secole despre aceste magice ape și despre puterea lor miracu loasă, ba
chiar a reușit să și delimiteze aceste tratamente în perioade de 21 de zile, părere ce a fost
menținută până astăzi și nu doar de către oamenii de rând ci despre medici și terapeuții
profesioniști ce se ocupă fix de aceste probleme.

6.2. Turi sm de week -end

Turismul de week -end este o formă a turismului de scurtă durată ce este în principal
pentru 3 zile, 2 nopți sau mai puțin, specifice micilor intervale de concediu sau zile libere.
Aceasta este predominantă zonei periurbane și este dezvoltat ă în cea mai largă categorie a
populației. Prin recurgerea la diferite mijloace de transport, această formă a turismului se poate
practica și la distanțe mai mari de localitatea de domiciliu.
În cadrul stațiunii Băile Herculane este dezvoltată strict pen tru relaxare și recreere,
uneori mici proceduri terapeutice cu efect rapid ce au ca scop relaxarea pacientului și
ameliorarea unor probleme ușoare, pentru cele mai grave fiind nevoie de un timp mai îndelungat
de tratare.
Turiștii aleg să petreacă aici sf ârșitul de saptămană când locuiesc în apropierea stațiunii
în general la o distantă de până la 150 -200km datorită diferențelor climatice și a altor factori
asemători, dar și a costurilor accesibile multor segmente de turiști și tipului de stațiune.

11 Neacș u, 2012 citat de Țuțui Daniela, 2016, Tourism development between potential and
strategies. The case of balneary tourism , Analele Universității din Oradea, Fascicula
Ecotoxicologie, Zootehnie și Tehnologii de Industrie Alimentară, vol. XV/A, p. 124.

44
CAPITOLUL VII. VALORIFICAREA ȘI PROMOVAREA
POTENȚIALULUI TURISTIC AL STAȚIUNII BĂILE
HERCULANE

7.1. Stadiul actual de valorificare și promovare a potențialului turistic al
orașului Băile Herculane

Stadiul actual de valorificare a stațiunii este în curs de revenire, de aproximativ doi ani,
site-ul web a fost regândit și recreat în întregime din fondurile primăriei, de data asta sperându -se
că va fi cel stabil, fiind la aproximativ a treia încercare. Stațiunea nu este prea bine promovată în
mediul online, fiind depășită din acest punct de vedere, dar prin puținele informații transmise
este sustinută valorificarea potențialului turistic al stațiunii.

Fig.7.1. Site -ul
stațiunii Băile
Herculane

Stațiunea Băile Herculane a participant la începutul anului la Târgul Național de Turism
al României, organizat în Complexul expozițional ROMEXPO. Aceasta a fost o participare după
o lungă durată de absentă. Cu această ocazie s -au încheiat numeroase contracte și s -a făcut
promovarea stațiunii și a unităților turistice.
Standul stațiunii a fost vizitat de numeroși turiști, foarte mulți ce nu au fost niciodată în
această stațiune și au rămas plăcut surprinși, dorind ca pe viitor să viziteze orașul. Pentru turiștii
care nu au mai vizitat stațiunea de mult erau reticenți pentru început referitor la probleme cu care
se confruntă aceasta, fiindu -le explicat că majoritatea au fost rezolvate.

45
Pentru o evaluare mai bună am utilizat metoda chestionarului fiint unul din mijloacele
folosite în determinarea gradului de promovare și dezvoltare a unei zone, regiuni sau destinații
turistice. Pe baza chestionarului s -a realizat studiul privind gradul de promovare a potențialului
turistic al stațiunii Băile Herculane, premisă ce este foarte bună pentru dezvoltarea unei strate gii
de valorificare a potențialului turistic.
Chestionarul realizat a fost aplicat pe teren, atât în stațiunea Băile Herculane cât și în
afara ei pentru o mai bună analiză a gradului de percepție a turiștilor privind gradul de
promovare a acesteia, mai a les a potențialului turistic balneoclimateric, specific stațiunii.

7.1.1. Interpretarea chestionarului

Chestionarul utilizat are la bază 28 de întrebări cu variante ajutătoare de răspuns (Anexa
2), o parte fiind cu caracter de identificare a anumitor caracteristici socio -demografice, urmate de
întrebările de analiză pe studiul de caz, ce vizează atât elemente de potențial natural și antropic,
cât și elemente ce sunt cuprinse în bază tehnico -materială. De asemenea se analizează prin
intermediul turiști lor gradul de promovare a stațiunii în rândul celor de profil balneoclimateric
din țara. Numărul de respondenți în acest studiu a fost de 100.

Tabel7 . Profilul inventariatului
(sursă: Onica Bogdan -Georgian, prelucrarea datelor in urma deplasării pe teren și aplicarea
chestionarului celor 100 de respondenți)

Vârsta
Sub 20 de ani 19
20-35 ani 32
36-50 ani 15
51-65 ani 12
Peste 65 de ani 22
Venitul mediu lunar
Sub 500 de lei 16
500-1100lei 35
1100 -2000lei 27
Peste 2000 lei 22

46
Ocupația
Elev/Stude nt 35
Casnic 2
Șomer 3
Medicină 3
Administrație/Marketing 3
Învățământ/Cultură 1
Industrie/Agricultură 14
Pensionar 23
Alta 16
Sexul
Masculin 45
Feminin 55
Naționalitatea
Română 94
Alta 6
Studii
Fără studii 0
Medii 13
Liceale 37
Postlice ale/Profesionale 22
Superioare 28
Proveniența
Urban 60
Rural 40

47

Fig.7.2. Frecvența practicării turismului
(sursa: Onica Bogdan -Georgian)

Conform diagramei din Fig.7.2., respectiv analiza ei, se poate observa că majoritatea
respondenților practică turismul uneori, acest lucru însemnând doar în perioada estivală la mare
sau munte, de două sau trei ori pe an, eventual în team building -uri sau alte activități la muncă
sau petreceri (36%). Pe locurile doi și trei se fla respondenții ce practică turismu l des sau foarte
des, având o pondere egală de 28%, aceștia practicând frecvent diferite tipuri de turism, după
posibilități legate de timp, bani și alte foloase ale acestora. Pe ultimul loc se află turiștii care
practică turismul rar (8%), o dată pe an, d oar cu scopuri bine definite, în general fiind
terapeutice, de serviciu sau interese personale. Cei ce nu practică deloc turismul sunt zero, acest
lucru spunând ei că este ceva imposibil, ivindu -se măcar o dată pe an o călătorie sau diverse
activități lega te de turism în exteriorul ariei de domiciliu.

25%
25% 33% 17% 0% Practicați turismul in general?
Foarte des
Des
Uneori
Rar
Deloc
12%
13%
18%
17% 18% 15% 7% Ce tip de turism preferați sa practicați in
general?
Cultural
Religios
Pe litoral
Montan
Balnear
De agrement
Alt tip
Fig.7.3 Destinațiile turistice
preferate de turiști
(sursa: Onica Bogdan –
Georgian)

48

Pentru identificarea principalului tip de turism efectat și ce se poate dezvolta în România
pe baza cererii turistice, am efectual analiza destinației turistice frecventate de respondenți, fiind
disponi bilă alegerea mai multor variante (Fig.7.3). Pe primul loc, la egalitate și de această dată se
situează turismul balnear și cel pe litoral (18%), urmat foarte aproape de turismul montan,
respectiv descrescător: de agrement, religios, cultural și alte tipur i precum de eveniment, de
business și altele. Majoritatea preferă tipurile de turism clasate pre primul loc deoarece au
diferite beneficii și factori naturali de protecție a organismului, în deosebi turismul de tip
balnear, cu factorii de cură și tratament specifici.

Fig.7.4. Ultimele tipuri de destinații turistice vizitate de turiști
(sursa: Onica Bogdan -Georgian)
Pentru a întări și evidenția tipurile de turism cele mai frecvent practicate, am decis să fac
o analiză a principalelor tipuri de stațiuni viz itate pe o perioadă de trei ani de la momentul
chestionării în trecut (Fig.7.4), de asemenea fiind posibile mai multe variante de răspuns. De
această dată, pe primul loc sunt stațiunile montane (28%) ca motiv fiind posibilitatea vizitării și
efectuarea dif eritelor activități pe întreg parcurs al anului, pe locul doi stațiunile litorale (27%)
pentru bine cunoscuta distracție și diversitatea activităților ce pot avea loc, în principal pentru
tineri, pe locul trei fiind localitățile turistice (24%) datorat de gradul mare de cultură și asemenea
celor mai sus menționate, diversitatea activităților, iar pe locul patru turismul balnear (18%)
datorat inaccesibilității majorității stațiunilor datorită transportului, activităților desfășurate, mai
ales pentru tinerii dornici de aventură, nepromovării asemenea celorlalte atracții și a prețurilor de
multe ori ridicate. Respondenți au spus că au mai fost și pe trasee turistice, drumuri importante și
au practicat turismul religios. 24%
28% 18% 27% 3% Unde ați călătorit in ultimii trei ani?
Localități turistice
Stațiuni montane
Stațiuni balneoclimaterice
Stațiuni litorale
Alte tipuri

49

Fig.7.5. Motivele fundamentale ce duc l a alegerea tipului de turism practicat
(sursa: Onica Bogdan -Georgian)

Ca motive determinante ale alegerii acestor tipuri de turism pe lângă cele menționate
adineaori, am decis evidențierea acestora prin analiza întrebării directe asupra motivației
(Fig.7. 5), aceasta reieșind după cum mă așteptam ca fiind relaxarea cu o pondere de 41%, urmată
de curiozitate (28%) și tratament (16%). Spuneam că era de așteptat deoarece majoritatea
turiștilor aleg să efectueze o călătorie cu scopul exact de relaxare și eventu al de tratament, de mai
puține ori mergând pe încrederea din recomandări (11%) deoarece, spun ei, nu mereu se
potrivesc gusturile și până nu testezi nu crezi.

Fig.7.6. Gradul de cunoaștere al respondenților asupra stațiunii, respectiv vizitarea acesteia
(sursa: Onica Bogdan -Georgian) 28%
11%
16% 41% 4% Care sunt motivele fundamentale pentru care
ați ales sa practicați aceste tipuri de turism?
Curiozitatea
Recomandări
Tratament
Relaxare
Alți factori
2%
41%
57% Cunoașteți stațiunea balneoclimaterică Băile
Herculane?
Nu, nu am auzit de ea.
Da, am auzit de ea, dar nu
am fost niciodată.
Da, am și fost in această
stațiune.

50
Chestionarul fiind aplicat atât turiștilor din cadrul stațiunii Băile Herculane, cât și din
exteriorul ei pentru a determină o mai bună analiza asupra promovării acesteia, am decis să
verific câți au auzit despre ea sau au fost în aceasta (Fig.7.6), răspunsul cu ponderea cea mai
mare fiind ca „Da, am și fost în aceasta” (57%), urmată de cei ce au auzit de ea, dar nu au vizitat –
o (41%) drept dovadă că aceasta este promovată sau bine cunoscută de către majoritatea
oamenilor, pe ultimul loc fiind desigur cei ce nu au auzit de ea (2%), fiind încântat să le
povestesc la finalul chestionarului câte puțin despre aceasta și lăsându -le o dorința de a se
interesa și mai mult, eventual să o viziteze în viitor.

Fig.7.7. Motivul alege rii ca destinație turistică a stațiunii Băile Herculane
(sursa: Onica Bogdan -Georgian)

Principalul motiv al respondenților referitor la alegerea sau posibilă alegere a stațiunii
spre vizitare (Fig.7.7) este reprezentat de recreere și odihnă (36%), urmată de tratament (31%),
cele două motive fiind strâns legate după părerea acestora, tratamentele prin diversele proceduri
și cură balneară oferindu -le relaxare și fiind un prilej de recreere și odihnă. Cel de -al treilea,
respectiv al patrulea motiv fiind dorin ța de cunoaștere (14%) și agrement(15%), fiind urmate de
alte motive precum vizitarea obiectivelor turistice, rugăciune sau diverse motive de vizitare a
lăcașelor de cult sau vizitarea prietenilor.
15%
31%
14% 36% 4% Care este sau ar fi motivul alegerii
dumneavoastră al stațiunii Băile
Herculane?
Agrement
Tratament
Dorința de cunoaștere
Recreere și odihnă
Alt motiv

51

Fig.7.8. Gradul de cunoaștere a
respondenților asupra obieictivelor naturale
din stațiunea Băile Herculane
Fig.7.9. Gradul de vizitare a respondenților
asupra obieictivelor naturale din stațiunea
Băile Herculane
(sursa: Onica Bogdan -Georgian)

Gradul de cunoaștere și vizitare a obiectivelor naturale din c adrul stațiunii (Fig.7.8 și
Fig.7.9) este unul bun, majoritatea respondenților și al turiștilor cunoscând măcar câteva dintre
acestea (41%) și vizitând asemenea câteva dintre ele (44%). Ponderea celor ce nu știu sau nu au
vizitat nici un obiectiv turistic natural este mică, aproximativ un sfert din respondenți (25% în
cazul cunoașterii și 28% în cazul vizitării), acest lucru fiind determinat în mare măsură de
nevizitarea stațiunii. Dintre obiectivele turistice naturale, respondenții ce au răspuns cu Da (34%
în cazul cunoașterii și 28% în cazul vizitării) ai vizitat izvoarele termominerale ce apar de -a
lungul Cernei (Izvorul Șapte Izvoare, Izvorul Scorillo, izvoarele curative) și peșterile din
imediata apropiere (Grota cu aburi, Grota Haiducilor) sau chiar pr incipalele atracții din Parcul
Național Domogled -Valea Cernei.

Fig.7.10. Gradul de cunoaștere a
respondenților asupra obieictivelor culturale
din stațiunea Băile Herculane
Fig.7.11. Gradul de vizitare a respondenților
asupra obieictivelor naturale din stațiunea
Băile Herculane
(sursa: Onica Bogdan -Georgian) 34%
25% 41% Cunoașteți vreun obiectiv turistic
natural în acest perimetru?
Da
Nu
Câteva
28%
28% 44% Ați vizitat vreun obiectiv natural
localizat în apropierea stațiunii Băile
Herculane?
Da
Nu
Câteva
31%
14% 55% Cunoașteți vreun obiectiv turistic
cultural în acest perimetru?
Da
Nu
Câteva40%
16% 44% Ați vizitat vreun obiectiv cultural
în acest perimetru?
Da
Nu
Câteva

52
În cazul obiectivelor turistice culturale din stațiunea Băile Herculane, lucrurile stau puțin
mai bine, fiind mai cunoascute chiar și de către cei ce nu au vizitat stațiunea, în cazul cunoașterii
(Fig7.10) răspunzând cu „Cateva” mai bine de jumătate dintre respondenți (55%), iar cu „Da”
aproximativ o treime dintre aceștia (31%), iar în cazul vizitării (Fig.7.11), procentele sunt
aproximativ egale (44%, respectiv 40%). Ceea ce m -a surprins este faptu l că dintre respondenți,
câțiva care erau la momentul chestionării turiști în stațiune nu au vizitat nici măcar un obiectiv,
ieșind din hotel în afara orelor de tratament pentru a lua cina, dar au spus că urmează să le
viziteze fiind pentru prima dată aici . În cazul răspunsurilor nefavorabile, cu „Nu”, după cum
spuneam, ponderea a fost foarte mică, sub 20% în ambele cazuri.
Principalele obiective turistice culturale cunoscute sunt Ansamblurile de Arhitectură, în
principal Ansamblul arhitectural Piața Hercu les, lăcașurile de cult de regim ortodox și catolic,
Cazinoul, gara și clădirea gării din Băile Herculane ce atrage atenția de la bun început chiar și
dacă nu vii cu trenul fiind la marginea șoselei DN60 și nu în ultimul rând statuia lui Hercule și
Băile I mperiale Austriece.

Fig.7.12. Gradul de optare a turiștilor pentru cazare în cadrul stațiunii
(sursa: Onica Bogdan -Georgian)

Majoritatea respondenților și turiștilor sunt cei ce au beneficiat de cazare (63%) sau
optează pentru aceasta (36%), stațiunea fiind balneoclimaterică, iar majoritatea hotelurilor
cunoscute din cadrul ei dețin o bază de tratament, astfel fiind mai facil tratamentul, nefiind
necesară deplasarea către alte zone unde este posibil acest lucru. Restul ce au răspuns cu „Nu”
(1%) sun t cei chestionați din preajma „Ș apte Izvoare” ce preferă să stea până la maxim trei zile 63%
1% 36% Dacă ați vizitat sau doriți să vizitați aceasta stațiune,
optați pentru cazare?
Da
Nu
Poate

53
cu tratament la izvoarele termale din zonă, respectiv proceduri medicale la un medic terapeut ce
le efectuează într -o mașină echipată corespunzător fix la margineaza stră zii ce face legătura într e
stațiune și ștrandul termal „Ș apte Izvoare” la prețuri mai mult decât accesibile .

Fig.7.13. Starea infrastructurii de transport din cadrul stațiunii din perspectiva turiștilor
(sursa: Onica Bogdan -Georgian)

Conform analizei giagramei din Fig.7.13, un procent de 53% din turistii ce au fost
intervievati considera ca infrastructura de transport este una acceptabila, urmata de 30% ce au
considerat a fi una buna, iar cei ce au raspuns cu „Foarte buna” fiind intr -un procent de doar
13%. Partea buna reiese din procentul raspunsurilor total negative, putine la numar) ce reprezinta
doar 4% din total, considerand ca infrastructura de transport din statiune este rea datorita
gradului de deterioare al strazii din Piata Hercules si al asfa ltului de pe drumul de legatura dintre
Strada Castanilor si DN67D.
Ponderea celor multumiti este data si de faptul ca, in cazul in care nu ajungi cu masina,
sunt diverse cai de acces in statiune, Gara Baile Herculane se afla la o distanta mica de 6 km fata
de centru, iar in cadrul statiunii exista doua linii de transport in comun ce fac legatura intre gara
si Piata Hercules, respectiv intre Parcul Vicol si Sapte Izvoare.
13%
30%
53% 4% Ce părere aveți despre infrastructura de transport din
perimetru?
Foarte bună
Bună
Acceptabilă
Rea

54

Fig.7.14. Starea structurilor de cazare din cadrul stațiunii din perspectiva turiști lor
(sursa: Onica Bogdan -Georgian)

Conform analizei giagramei din Fig.7.13, un procent de 53% din turiștii ce au fost
intervievați consideră că infrastructura de transport este una acceptabilă, urmată de 30% ce au
considerat a fi una bună, iar cei ce au r ăspuns cu „Foarte buna” fiind într -un procent de doar
13%. Partea bună reiese din procentul răspunsurilor total negative, puține la număr) ce reprezintă
doar 4% din total, considerând că infrastructura de transport din stațiune este rea datorită
gradului d e deterioare al străzii din Piața Hercules și al asfaltului de pe drumul de legătura dintre
Strada Castanilor și DN67D. Ponderea celor mulțumiți este dată și de faptul că, în cazul în care
nu ajungi cu mașină, sunt diverse căi de acces în stațiune, Gara B ăile Herculane se află la o
distanță mică de 6 km față de centru, iar în cadrul stațiunii există două linii de transport în comun
ce fac legătura între gară și Piața Hercules, respectiv între Parcul Vicol și Șapte Izvoare.

Fig.7.15. Elementele de atra ctivitate fundamentale din stațiunea Băile Herculane
(sursa: Onica Bogdan -Georgian) 20%
48% 28% 4% Ce părere aveți despre structurile de cazare din cadrul
stațiunii ?
Foarte bună
Bună
Acceptabilă
Rea
21%
17%
31% 21% 10% Ce vă impresionează cel mai mult la stațiune?
Obiectivele turistice
naturale
Obiectivele turistice
culturale
Peisajul
Istoricul
Altele

55

Fig.7.16. Rolul pe care îl au obiectivele turistice din cadrul stațiunii Băile Herculane în
desfășurarea fenomenului turistic din aceasta
(sursa: Onica Bogdan -Georgian)

Analizând graficul de la Fig.7.15, putem observa cum că oamenii apreciază cel mai mult
la stațiunea Băile Herculane peisajul (31%) ce se datorează încadrării ei pe Valea Cernei,
înconjurată de munți, fiind unul unic ce încântă turiștii, aceste aspecte fii nd analizate în capitolul
II, urmat de obiectivele turistice naturale (21%). Istoricul stațiunii (21%) și obiectivele turistice
culturale (17%), alături de istoric sunt într -o strânsă legătură, prin ele cunoscând mai bine
stațiunea și de ce este așa deose bită. Acest lucru se dovedește și prin analiza răspunsurilor oferite
la Fig.7.16, respondenții considerând în proporție de 31% că obiectivele turistice din cadrul
stațiunii reprezintă mijloace de păstrare a valorilor istorice sau mijloace de cunoaștere (26 %), ba
chiar mai mult acestea sunt și mijloace de păstrare a valorilor culturale (24%), mai puțin fiind cei
ce le văd ca pe mijloace de educație sau de agrement (sub 15% în cazul ambelor). 24%
31% 11% 26% 8% Ce considerați a fi obiectivele turistice în cadrul
turismului din stațiune?
Mijloace de pastrare a
valorilor culturale
Mijloace de pastrare a
valorilor istorice
Mijloace de educație
Mijloace de cunoaștere
Mijloace de agrement

56

Fig.7.17. Aprecierea stării de conservare a obiectivelor turistic e din perspectiva respondenților
(sursa: Onica Bogdan -Georgian)
În cele din urmă, tot respondenții apreciază conservarea obiectivelor turistice din cadrul
stațiunii (Fig.7.17) ca fiind una nesatisfăcătoare, numărul celor de această părere fiind de 60 din
totalul celor de 100, evidențiind starea obiectivelor turistice monument -istorice aflate în Piața
Hercules și ansamblelor arhitecturale aflate într -o stare avansată de degradare. Restul sunt de
acord că starea de conservare este una satisfăcătoare (27%) sau cel mult bună (13%), nefiind nici
un turist care o consideră ca fiind una foarte bună.

Fig.7.18. Evaluarea costurilor din stațiunea
Băile Herculane
Fig.7.19. Accesibilitatea stațiunii din
punctul de vedere al costurilor
(sursa: Onica Bogdan -Georgia n)

În cazul analizării graficelor rezultate din chestionarea despre costurile din stațiunea
Băile Herculane (Fig.7.18), a reieșit faptul că aceasta este una accesibilă turiștilor, ponderea
celor ce au considerat prețurile/costurile din cadrul stațiunii ca fiind accesibile fiind de 68%, 0% 13%
27%
60% Cum apreciați starea de conservare a obiectivelor
turistice din cadrul stațiunii?
Foarte bună
Bună
Satisfăcătoare
Nesatisfăcătoare
5%
68% 27% Cum vi se par prețurile/costurile
din cadrul stațiunii?
Mari
Accesibile
Mici
86% 14% Considerați stațiunea ca fiind una
accesibilă turiștilor?
Da
Nu

57
tinzând spre mici cu 27%, în unezele cazuri fiind considerate mari, 5%, acesta datorat în primul
rând cazării în cadrul hotelurilor cu baze de tratament, dar responenții spun că prețul este pe
măsura beneficiilor oferite, ia r în cazul în care dorești altceva sunt și prețuri mai moderate,
stațiunea fiind pentru majoritatea buzunarelor, astfel procentul per total în care oamenii
consideră că stațiunea este una accesibilă turiștilor este de 86% (Fig.7.19)

Fig.7.20. Durata me die a sejurului în
stațiunea Băile Herculane
Fig.7.21. Gradul de revenire a turiștilor în
stațiunea Băile Herculane
(sursa: Onica Bogdan -Georgian)

Conform graficelor mai sus prezentate (Fig.7.20 și Fig.7.21), respondenții ce au fost,
urmează sau își do resc să meargă în stațiune pentru a beneficia de tratament cu ape termale și de
procedee medicale sunt în proporții de 56% cei care stau mai mult de 4 zile în stațiune, în medie
fiind la aproximativ 8 -9 zile, urmat de cei ce stau 2 -3 zile (41%), în general fiind în weekend, iar
pe ultimul loc, turiștii de tranzit ce nu au ca scop vizitarea stațiunii sau beneficierea de
tratamente, procentul fiind de 3%. Dintre toți acestea, majoritatea au în plan să viziteze sau
reviziteze stațiunea în următorii cinci ani, ponderea fiind de 66%, iar a celor indeciși de 32%. Cei
2% ce nu o vor face sunt încadrați în cei ce menționați mai sus că stau maxim o zi.
3%
41%
56% Ce durata medie a sejurului ați
avut sau doriți sa aveți?
1 zi
2-3 zile
Mai mult de 4
zile66% 2% 32% Pe viitor, respectiv în următorii 5
ani, doriți să vizitați /revizitați
stațiunea Băile Herculane?
Da
Nu
Nu știu

58

Fig.7.22. Gradul de promovare a stațiunii Băile Herculane din punct de vedere turistic
(sursa: Onica Bogdan -Georg ian)

În cele din urmă, pentru a încheia chestionarul și a trage ultimele concluzii, am aplicat o
analiză asupra gradului de promovare a stațiunii Băile Herculane din perspectiva respondenților,
prin care a rezultat faptul că aceasta oscilează între a fi s lab și bine promovată, ponderea fiind
aproape egală de 35% și respectiv 34%, tinzând mai mult spre a avea parte de o promovare
foarte bună (18%), față de cei ce au părerea că este foarte slab promovată (12%). Aceste lucruri
se datorează grupului țintă căro ra se adresează această promovare, fiind mai greu de atins în
mediul offline, iar în mediul online nu există una bine subliniată. Respondenții sunt de părere ca
stațiunea Băile Herculane ar trebui promovată mai mult prin apariția în mass -media, montarea de
benere și încheierea de contracte cu marile agenții de turism ce urmează să o promoveze direct
turiștilor ce își caută destinații pentru viitoarele sejururi.
În concluzie, în urma evaluării și analizării amănunțite a răspunsurilor oferite de
respondenți referitor la percepția acestora la gradul de promovare a stațiunii Băile Herculane ca
și destinație turistică în cadrul stațiunilor balneoclimaterice din țara noastră, reiese faptul că
aceștia sunt parțial mulțumiți de modul în care se face promovarea sta țiunii, nepunându -se în
evidența atât de bine momunemtene cultural -istorice, fiind chiar într -o stare avansată de
degradare. Peisajul este principalul scop pentru care ei preferă stațiunea, urmate desigur de
tratamentele și procedurile medicale de care pot avea parte în cadrul ei.

18%
34% 35% 12% 1% Cum considerați că este promovată turistic stațiunea?
Foarte bine
Bine
Slab
Foarte slab
Deloc

59
7.2. Propuneri de valorificare și promovare a potențialului turistic al
stațiunii Băile Herculane
7.2.1. Analiza S.W.O.T. a stațiunii balneoclimaterice Băile Herculane

Puncte tari Puncte slabe
-tratamente naturale diverse prin prezenta
apelor termale cu proprietăți curative
-mediu și resurse naturale
-stațiune de importantă națională cu influențe
de promovare internațională
-tradiție începând de doua milenii
-existența patrimoniului cultural european
-identitate locală
-prezența organizațiilor reprezentative
-factori de mediu diverși ce sunt implicați în
diversele tratamente
-infrastructura în curs de modernare -echipamente de tratament și agrement specific
învechite
-starea de degradare a cladirilor, în special a
celor cu v aloare istorică
-lipsa divertismentului nocturn
-lipsa fondurilor europene și a investițiilor
-diversitate economica scăzută
-fragmentare a cartierelor
-lipsa personalului medical de specialitate
-oferta serviciilor turistice este limitată de tipul
stațiun ii și activităților din aceasta
-flux turistic străin redus
Oportunități Pericole
-poziționarea stațiunii în regiune, cât și față de
căile de acces
-dezvoltarea și promovarea turismului balnear
pe plan extern în contextul Directivei
2011/24/UE
-participa rea la Târgul Național de Turism al
României, organizat in Complexul expozițional
ROMEXPO
-redeschiderea hotelului Minerva
-existența altor investitori privați interesați de
unele hoteluri cu centre spa și baze de
tratament
-proiectul realizat de către Chi rila Oana –
Ștefania alături de câțiva tineri numit
„Herculane Project”
-resurse umane -degradarea patrimoniului
-pierderea treptată a atractivității stațiunii din
punct de vedere turistic
-dezvoltarea unor noi stațiuni balneare
competitive
-slaba dezvoltare a infrastructurii de transport
și a drumuturilor
-prețurile ridicate a pachetelor turistice
-practicarea turismului balnear social pe baza
biletelor de tratament poate duce la scăderea
veniturilor

60

7.2.2. Modernizarea infrastructurii turistice

Pentru a cest lucru ar trebui să se creeze un proiect suplimentar cu obiective bine
determinate ce să aducă venituri subtantiale în timp prin redeschiderea hotelurilor și
modernizarea lor, vorbind despre cele ce sunt într -o stare avansată de degradare.
Măsurile p rincipale ce trebuiesc aplicate sunt cele ce se referă la investițiile edilitare ce
au drept scop ridicarea gradului de confort atât a turiștilor cât și a locuitorilor fără a schimba
percepția și tradițiile din zona, pentru o păstrare mai bună a valențelor culturale. Toate acestea
trebuie să se aplice asupra reparării și întreținerii căilor de acces în stațiune, reamenajarea
parcurilor ce se află într -o stare deplorabilă, făcând excepție Parcul Central din zona Cazinoului,
întreținerea traseelor turistice ș i amenajarea alterol noi, reabilitarea construcțiilor clădiri –
monument istoric, cât și extinderea unde este cazul a rețelelor edilitare precum rețelei de apă
curentă, gaze, încălzire etc.

7.2.3. Studiu de caz: „Hotel Hercules”

Am ales acest studiu de caz datorită poziționării lui, capacității de cazare (având la
momentul închiderii 60 de camere single și 218 camere duble fiecare dotată cu baie), aflate pe o
suprafață de aproximativ de 5400 m2, dar și gradului de degradare, de fapt de modernizare
intrer upra. Spun întreruptă din cauza faptului că hotelul este compus din două corpuri, fiind
disponibil și modernizat doar corpul A, cel din stânga, corpul B fiind în curs de modernizare la
momentul închiderii, iar capacitatea de cazare face referire doar la co rpul modernizat, deci
totalul locurilor de cazare poate depăși cu ușurință 600 de spații.
Acest hotel a fost deținut de SC Hercules SA, firmă ce a fost dată în judecată de către
BCR din cauza datoriile create de către conducere prin cele șapte persoane, dar și datorită
încercării de înstrăinare a mai multor imobile din stațiune pe care judecătorii au pus sechestru.
Principalul pătimaș a fost Iosif Armaș ce nu a investit nimic de la momentul intrării în conducere
până în anul 2009, când acesta a început să facă diverse împrumuturi minore girând cu hoteluri
construite în timpul Imperiului Austro -Ungar, principal fiind celebrul Cazinou, dar și hotelul
analizat.
Imobilele au fost scoase la licitație pentru recuperarea prejudiciilor, Hotelul Hercules
fiind cu mpărat în anul 2011 alături de altele de familia Verbinski. Acestea au fost cumpărate
doar pentru a încerca să se scoată profit (în urma conversației cu mai mulți localnici și respectiv

61
a administrației stațiunii), încercând în repetate rânduri să îl vândă , nereușind. Astăzi, hotelul
este împărțit în două deoarece familia Verbinski este destrămată, fiecare luând jumătate din
acțiuni și imobile, hotelul Hercules având două corpuri fiind împărțit egal.
Totuși, sărind peste aceste fapte, hotelul la gradul lu i de dezafectare de astăzi încă poate
fi amenajat și caza turiști în continuare în corpul A, pe parcurs putând fi modernizat și cel de -al
doilea corp. Marele avantaje ale hotelului sunt, pe lângă cele menționate la începutul
subcapitolului, aspectul hotelu lui ce arată foarte bine atât la exterior, cât și la interiorul, recepției
impunătoare, restaurantul disponibil în cadrul hotelului cu o bucătărie mare aflată la demisolul
corpului A ce este degradată, serviciile de tratament și spa având în componența o b ază de
tratament, bazin, sauna finlandeză, sală de gimnastică (în cadrul bazei de tratament acum 10 ani
încă existau proceduri de tratare a diverselor boli, bază asemănătoare Hotelului Cerna) și nu în
ultimul rând datorită faptului că acesta este încă prom ovat în mediul online chiar și în absența
posibilității de cazare, acest lucru fiind dovedit prin accesarea pe google a textului „Hotel
Hercules Băile Herculane” (Fig.7.23), fiind existente pagini cu pachete și oferte turistice
„expirate”.
Fig.7.23. Ac cesarea online a textului „Hotel
Hercules Băile Herculane”
(sursa: google)
Fig7. 24. Hotel Hercules (corp A) și intrarea
acestuia
(sursa: Arhivă personală)

62

Fig7.25. Restaurant -Bar Hercules
(Intrare, aspectul clădirii și restaurantul ce se afl ă într -o stare de degradare)

(sursa: Arhivă personală)

63
Concluzii

Având în vedere prezenta lucrare cu titlul aferent și ținând cont de menționările făcute pe
parcusul celor șapte capitole, concluziile reflectate sunt în materie de promovare și valorific area
turismului balnear din stațiunea Băile Herculane.
Conform acesteia, stațiunea se află într -o zonă benefică dezvoltării tursmului balnear
datorat atât factorilor genetici, solurilor și a hidrografiei, cât și a factorilor climatici. Turismul
balnear e ste unul ce se dezvoltă pe întreg anul, iar stațiunea beneficiază din plin de ape minerale
cu factori curativi, dar și de un potențial turistic bine dezvoltat din toate punctele de vedere,
antropic, cultural și natural, singurele defecte fiind conducerea d efectuoasă, cel puțin cea din
trecut ce a dus stațiunea într -o continuă descendență pe plan național.
Promovarea stațiunii cunoaște treptat o ușoare revenire, se modernizează diverse
hoteluri, altele își redeschid porțile spre primirea de cât mai mulți t uriști, se demarează diverse
proiecte pentru colectarea de fonduri și atragerea celor europene pentru conservarea mai bună a
obiectivelor cultural -istorice, mare parte din infrastructura de transport se îmbunează, se toarnă
asfalt pe porțiunile de drum foa rte avariate și primăria participă începând de anul acesta la
târgurile de turism prin care se speră semnarea de noi contracte și atragerea turiștilor și
investitorilor către stațiune.
Potrivit chestionarului aplicat și studiului de caz efectuat pe Hotel Hercules, stațiunea
poate arăta mult mai bine, în mare parte primăria încercând și reușind să facă constant
demersurile necesare pentru o mai bună promovare și reamenajare, turiștii fiind din ce în ce mai
mulțumiți, iar alții fiind dornici să o viziteze c ât mai curând.
Conform capitolelor patru și cinci, circulația turistică poate fi îmbunătățită în următorii
ani prin această promovare și dezvoltare turistică, capacitatea turistică fiind dezvoltată,
schimbările și apariția noilor structuri de primire tur istică nu face altceva decât să aducă noi
valuri de turism, eventual prin diferite oferte și pachete turistice, treptat cererea turistică să fie
egală cu oferta, în momentul de față fiind inegală în defavoarea ofertei.

64
Bibliografie

1. Aluculesei A., Nistoreanu P., (2014), Empirical analysis of health tourism -Băile
Herculane, Where to?, Balneo Research Journal, Vol.5, No.4
2. Badea L. ș.a., (1981), Valea Cernei , Ed. Academiei Republicii Socialiste Române,
București
3. Berbecaru I., Botez M., (19 77), Teoria și practica amenajării turistice , Ed. Universității
din București, București
4. Berlescu, Elena (1996), Mică enciclopedie de balneoclimatologie a României , Ed. All,
București
5. Boldea I., Buda D., (2016), Convergent discourses. Exploring the Context s of
Communication , Ed. Arhipeleag XXI Press, Tîrgu Mureș
6. Ciangă, N., (2002), România. Geografia turismului , Ed. Presa Universitară Clujeană,
Cluj-Napoca
7. Cîrciumaru, E., (2017),Teză de doctora: Strategii de valorificare a potențialului
balneoclimateric , București
8. Crașoveanu M., (2008), Băile Herculane , Ed. Irco Script, Drobeta -Turnu -Severin
9. Cristescu, I., (1978 ), Teza urul Cernei, Ed. Sport -Turism, București
10. Erdeli G., Istrate I., (1996) Amenajări turistice, Ed. Universității din București, București
11. Gheorgh ilaș A., (2007), Potențial turistic general , Ed. Credis, București
12. Gheorghilaș A., (2011), Geografia turismului : metode de analiză în turism. Ed. a 2 -a,
rev. și adăugită , Editura Universitară, București
13. Johnston K. ș.a., (2011), Wellness Tourism and Medic al Tourism: Where Do Spas Fit? ,
Global Spa Summit LLC
14. Iordache C., Sârbu A., Ciochină I., 2016, Coordinates of developing the balneaty tourism,
Proceedin gs of International conference Economics, pp. 309 -316.
15. Mohan , Gh., Ardelean A., 2006, Parcuri și Rezervații Naturale din România, Victor B.
Victor, București
16. Munteanu, L., Stoicescu, C., Grigore, L., (1978), Ghidul stațiunilor balneoclimaterice
din România , Editura Sport -Turism, București
17. Negrea Ș. ș.a.,(2004), Stațiunea balneară și turistică Băile Herculane , Ed. Timpul Reșița,
Reșița
18. Lungu M., Lungu D., Panaitescu L., Pleșoianu D., Niță S., 2013, The climatic potential
for tourism activities of the Romanian Black sea Coast , Lucrările Seminarului Geografic
Dimitrei Cantemir,nr. 35, pp. 29 -36
19. Ielenicz M., Comănescu Laura, 2004 -2005, The relation / connection climate -touristic
activities in Romania , The annals ofValahia of Târgoviște , Geographical Seri es, tom 4 -5,
pp. 321 -326
20. Păsărică I., (1936), Fumusețile naturale ale Banatului , Ed. Imperia centrală, București
21. Petchescu N., Samuilă G., (2009), Băile-Herculane , Ed. Politehnică, Timișoara
22. Popescu M., (2012), Statui vii la Băile Herculane , Ed. Doru de Herculane, București
23. Popescu M., (2012), Tradiții și obiceiuri nemaipomenite la Băile Herculane , Ed. Doru de
Herculane, București

65
24. Postelnicu C., Dabija D. C., 2016, Challenges and development prospects for tourism in
Romania . Ecoforum Journal, vol. 5, nr. 1(8), pp. 84-89
25. Rusu T.A, Rusu T., 2015, Reevaluating the watrresources for tourism , ECOTRRA –
Jounral of Envionmental Research and Protection, vol. 12, nr. 1, pp. 73 -75
26. Soare I., Zugravu A., ( 2014), The SPA tourism perception in Romania
27. Simo n T., Cândea M., Tătaru A., Bogan E., 2010, Turism rural, turism urban , Editura
Transversal, București.
28. Țuțui Daniela, 2016, Tourism development between potential and strategies. The case of
balneary tourism , Analele Universității din Oradea, Fascicula Ecotoxicologie, Zootehnie
șiTehnologii de Industrie Alimentară, vol. XV/A, pp. 123 -130
29. (2007), Strategia de dezvoltare a Băilor Herculane, descărcat la data de 16.10.2017
30. (2009), Reactualizare master plan pentru dezvoltarea turismului balnear , Autoritatea
Națională pentru Turism , descărcat la d ata de 12.05.2018
31. (2012), Băile Herculane – Plan integrad de dezvoltare urbană, descărcat la data de
30.03.2018

66
Anexa 1

Tabelul 8. Lista Monumente Istorice din stațiunea Băile Herculane
Nr.
crt. Cod LMI Denumire Adresă Datare
1 CS-I-s-B-
10771 Situl ro man de la Băile
Herculane, punct
"Zona Cazino, Parc
Central" "Zona Cazino, Parc
Central”, între Vila
săracilor/Locuințe
grănicerești (str.
Castanilor 33) și zona
"7 Izvoare", în amonte
de Hotelul Roman
2 CS-I-m-B-
10771.01 Amfiteatru "Zona Cazino, Parc
Central”, zona cuprinsă
între hotel Cerna, parcul
Central și hotel Roman sec. II – III p. Chr.,
Epoca romană
3 CS-I-m-B-
10771.02 Sanctuar "Zona Cazino, Parc
Central”, zona cuprinsă
între hotel Cerna, parcul
Central și hotel Roman sec. II – III p. Chr.,
Epoc a romană
4 CS-I-m-B-
10771.03 Necropolă "Zona Cazino, Parc
Central”, zona cuprinsă
între hotel Cerna, parcul
Central și hotel Roman sec. II – III p. Chr.,
Epoca romană
5 CS-I-s-B-
10772 Situl arheologic de la
Băile Herculane, punct
"Peștera Hoților" "Pește ra Hoților”
6 CS-I-m-B-
10772.01 Așezare "Peștera Hoților”, pe
versantul drept al
Cernei, în spatele
hotelului Roman, la 500
m N de localitate Epoca medievală

67
7 CS-I-m-B-
10772.02 Așezare "Peștera Hoților”, pe
versantul drept al
Cernei, în spatele
hotelul ui Roman, la 500
m N de localitate Epoca daco -romană
8 CS-I-m-B-
10772.03 Așezare "Peștera Hoților”, pe
versantul drept al
Cernei, în spatele
hotelului Roman, la 500
m N de localitate Hallstatt
9 CS-I-m-B-
10772.04 Așezare "Peștera Hoților”, pe
versantul d rept al
Cernei, în spatele
hotelului Roman, la 500
m N de localitate Epoca bronzului
10 CS-I-m-B-
10772.05 Așezare "Peștera Hoților”, pe
versantul drept al
Cernei, în spatele
hotelului Roman, la 500
m N de localitate Neolitic
11 CS-I-m-B-
10772.06 Așezare "Peștera Hoților”, pe
versantul drept al
Cernei, în spatele
hotelului Roman, la 500
m N de localitate Epipaleolitic
12 CS-I-s-B-
10773 Situl arheologic de la
Băile Herculane, punct
"Peștera Tatarczy” "Peștera Tatarczy”, la 4
km NE de Cartier
Pecinișca, în rezervația
Domogled Eneolitic mijlociu
13 CS-I-s-B-
10774 Așezare "Săliște”, Cartier
Pecinișca Epoca medievală
timpurie
14 CS-I-s-B-
10775 Așezare "Gura Ungurului”
(peșteră), Cartier
Pecinișca Hallstatt

68
15 CS-II-m-A-
10973 Podul de piatră peste
Cerna, cu g aleria
acoperită Între str. Cerna și Piața
Hercules 1864 – podul, 1850 –
1900 – galeria
acoperită
16 CS-II-m-B-
10974 Lucrări de
sistematizare,
regularizare drumuri și
zid sprjin Spre Hotelul Roman și
izvorul Hygeea 1881
17 CS-II-m-B-
10975 Îndiguire râu C erna Porțiunea cuprinsă între
Baia "Apollo" și Hotel
"Cerna" (mal stâng),
Podul de piatră și Hotel
"Hercules" (mal drept) 1808
18 CS-II-m-A-
10976 Podul din fontă peste
Cerna Între străzile Cerna și
Izvor, în fața Băii
"Neptun" înc. sec. XX
19 CS-II-m-B-
10977 Podul Roșu Între stăzile Castanilor
și Zăvoiului, în dreptul
Vilei Băncii sec. XX
20 CS-II-a-A-
10978 Ansamblul de
arhitectură balneară
"Piața Hercules"
(etapa grănicerească) Piața Hercules, zona
cuprinsă între Biserica
romano -catolică și
Podul de pia tră peste
Cerna sec. XVIII – XIX
21 CS-II-a-B-
10979 Ansamblul de
arhitectură balneară I Zona cuprinsă între
Pavilionul de
hidroterapie cu bazin
termal deschis și
Biserica ortodoxă, pe
Str. Cerna și în jurul
Pieței 1 Mai sec. XIX – 1900 –
1950
22 CS-II-a-B-
10980 Ansamblul de
arhitectură balneară II Zona cuprinsă între Baia
Neptun și Podul Roșu sec. XIX
23 CS-II-a-A-
10981 Ansamblul de
arhitectură balneară Str. Cerna, zona
cuprinsă între Podul de sec. XIX

69
"Strada Cerna" piatră peste Cerna și
Pavilionul de
hidroterap ie cu bazin
termal deschis
24 CS-II-a-B-
10982 Ansamblul de
arhitectură balneară III Zona cuprinsă între
Biserica ortodoxă și
Podul Roșu sec. XIX – 1900 –
1950
25 CS-II-a-B-
10984 Ansamblul urban
"Străzile Uzinei și
Romană" Zona cuprinsă între
Uzina electrică și
Biserica romano –
catolică, pe Str. Uzinei
și Romană, de la
Restaurantul Grota
Haiducilor la Uzina
electrică sec. XIX
26 CS-II-m-B-
10985 Hotel "Cerna" Piața 1 Mai 1 1936
27 CS-II-m-B-
11006 Vila "Feneșan"
("Casino"), fost Hotel
"Ganz", azi locuințe,
cu parter comercial Piața 1 Mai 2 1875 – 1900
28 CS-II-m-B-
10986 Vilă, azi dispensar Str. Abatorului 4 1900 – 1925
29 CS-II-m-B-
10987 Spălătoria I.B.T.H.,
azi restaurantul
Fabricii de bere din
Băile Herculane Str. Castanilor 3 înc. sec. XX
30 CS-II-m-B-
10988 Vila Reșița 2, azi
grădiniță Str. Castanilor 5 1875 – 1900
31 CS-II-m-B-
10989 Vila Reșița 1, azi
locuință Str. Castanilor 10 1836, modernizări
1900 -1925
32 CS-II-m-B-
10990 Vilă, azi cabinet
dentar și spațiu
comercial Str. Castanilor 12 1900 – 1925

70
33 CS-II-m-B-
10991 Vila "Miramonte" Str. Castanilor 14 1900 – 1925
34 CS-II-m-B-
10992 Vila "Emilia" Str. Castanilor 16 sf. sec. XIX – înc. sec.
XX
35 CS-II-m-B-
10993 Vilă, azi sediu Ocol
Silvic Băile Herculane Str. Castanilor 20 1900 – 1925
36 CS-II-m-B-
10994 Vilă Str. Castanilor 23, în
incinta Poștei înc. sec. XX
37 CS-II-m-B-
10995 Vila Kuriatko Str. Castanilor 27, lângă
vechile sere, în incinta
camping „Sera” Str.
Castanilor 33 înc. sec. XX
38 CS-II-a-B-
10996 Locuințe grănicerești,
cu ane xe, azi locuințe,
cu anexe, remiză
pompieri sec. XIX
39 CS-II-m-B-
10997 Vila Săracilor, azi
locuințe Str. Castanilor 33C, în
curtea pavilionului nr. 7 1840
40 CS-II-m-B-
10998 Băile "Venera”, azi
locuințe Str. Castanilor 35 ante 1724, prima
refacere
1724 -1736, a doua
refacere 1838
41 CS-II-m-B-
10999 Biserica "Schimbarea
la Față" Str. Cerna f.n., lângă
hotel Cerna sec. XIX
42 CS-II-m-B-
11000 Pavilion 12, fost Hotel
"Victoria", fost Hotel
"Traian", azi locuințe
sociale Str. Cerna 1 1869
43 CS-II-m-B-
11001 Pavilionul de
hidroterapie, cu bazin
termal deschis Str. Cerna 2 1869
44 CS-II-m-A-
11002 Hotel "Traian", fost
Hotel "Carol", fost
Pavilionul 1, azi Str. Cerna 4 1869 – 1871

71
parțial dezafectat,
locuințe sociale,
farmacie și cabinet
medical
45 CS-II-m-B-
11003 Vila Elisabeta, azi
Casa orășenească de
cultură, bibliotecă și
farmacie Str. Cerna 5 -7 1875
46 CS-II-a-A-
11004 Ansamblul Cazinoului Str. Cerna 6 -18 1850 – 1900 – înc.
sec. XX
47 CS-II-m-A-
11004.01 Cazinou, azi muzeu,
sală de spect acole,
spații comerciale,
restaurant Str. Cerna 6 -18 1862
48 CS-II-m-A-
11004.02 Parcul Cazinoului Str. Cerna 6 -18, în fața
Cazinoului 1850 – 1900
49 CS-II-m-A-
11004.03 Chioșcul pentru
fanfară Str. Cerna 6 -18, în fața
Cazinoului înc. sec. XX
50 CS-II-m-A-
11005 Hotel "Decebal", fost
Hotel "Ferdinand" Str. Cerna 20 1860 – 1862
51 CS-II-m-B-
11007 Fosta Administrație
militară și cazarmă,
fost Sanatoriu medical
balnear, apoi
Pavilionul 7, azi Hotel
"Ferdinand" Piața Hercules 1 1810
52 CS-II-m-B-
11008 Direcți unea Băilor,
ulterior Administrația
Băilor, apoi sediul
IBTH Piața Hercules 2 1811
53 CS-II-m-B-
11009 Fosta Ospătăria cea
mare, apoi Hotel
"Arhiducele Franz
Joseph", Pavilionul 6, Piața Hercules 3 1812 – 1824,
modificări radicale
1906

72
Hotel "Dacia"
54 CS-II-m-B-
11010 Fostul Spital pentru
trupă și subofițeri, fost
Hotel "Domogled"
(Pavilionul 5), azi
dezafectat Piața Hercules 4 1808 – 1810
55 CS-II-m-B-
11011 Biserica romano –
catolică "Sf. Maria" Piața Hercules 5 1838
56 CS-II-a-B-
11012 Ansamblul balnear
Apollo I Piața Hercules 6, 7 sec. XVIII – XIX,
modificări 1926
57 CS-II-m-B-
11012.01 Fosta "Baie comună",
"Baia cea mare", apoi
Baia "Apollo” Piața Hercules 6 sec. XVIII,
modificări 1926
58 CS-II-m-B-
11012.02 Fostul "Sanatoriul
ofițeresc", fost Hotel
"Sev erin" Piața Hercules 7 1846, modificări
1926
59 CS-II-a-B-
11013 Ansamblul balnear
Apollo II Colțan, la
SE de Cartierul Bocșa
Montană Piața Hercules 8 sec. XIX, refaceri
1926
60 CS-II-m-B-
11013.01 Baia "Hebe”, azi parte
a Hotelului "Apollo" Piața Hercules 8 1826, refaceri 1926
61 CS-II-m-B-
11013.02 Hotel "Severin", azi
parte a Hotelului
"Apollo" Piața Hercules 8 1824
62 CS-II-m-B-
11013.03 Pavilionul 3, azi parte
a Hotelului "Apollo" Piața Hercules 8 1864
63 CS-II-a-A-
10983 Ansamblul de
arhitectură balne ară
"Strada Izvorului" Str. Izvorului, zona
cuprinsă între Podul de
piatră peste Cerna și
Baia Neptun sec. XIX
64 CS-II-m-B-
11014 Baia "Diana”, anterior
Baia termală Str. Izvorului 1 1810, cu modernizări
1859 și refaceri 1929

73
"Elisabeta", inițial
"Baia pentru dureri de
oase"
65 CS-II-m-A-
11015 Băile "Neptun", foste
Baia "Szapary", Baia
"Regina Maria",
"Băile termale cu
bazine și cabine" Str. Izvorului 3 -5 1883 – 1886
66 CS-II-m-B-
11016 Vila funcționarilor, azi
Pavilion 11 Str. Izvorului 6 1875 – 1900
67 CS-II-m-B-
11017 Izvorul Hygeea, cu
edicul Str. Romană f.n. sec. XVIII
68 CS-II-m-B-
11018 Baia romană, cu
basorelieful lui
Hercules Str. Romană 1, la
demisolul și subsolul
Hotelului "Roman" sec. XVIII – clădirea
băii, Epoca romană
(basorelieful lui
Hercul es)
69 CS-II-m-B-
11019 Vilă Str. Stoica de Hațeg
Nicolae 2 1897
70 CS-II-m-B-
11020 Vila "Dora", azi
locuință Str. Stoica de Hațeg
Nicolae 3 1900 – 1925
71 CS-II-m-B-
11021 Vila "Transilvania"
("Tolvay") Str. Stoica de Hațeg
Nicolae 4 1900 – 1925
72 CS-II-m-B-
11022 Vila "Doboșan", azi
Așezământul social
"Nașterea Maicii
Domnului" Str. Stoica de Hațeg
Nicolae 5 1875 – 1900
73 CS-II-m-B-
11023 Vila "Vălușescu"
("Belvedere") Str. Stoica de Hațeg
Nicolae 6 sf. sec. XIX – înc. sec.
XX
74 CS-II-m-B-
11024 Vila "Crăciunescu"
("Belvedere") Str. Stoica de Hațeg
Nicolae 7 1900 – 1925
75 CS-II-m-A-
11025 Gara, cu clădirea
anexă Str. Trandafirilor 101, în
apropierea punctului de
confluență al râurilor
Cerna și Belareca, pe 1886

74
DN 6
76 CS-II-m-B-
11026 Uzina electrică , cu
turbine și panou
manevrare Ganz Str. Uzinei 3 1892 – 1894
77 CS-II-m-B-
11027 Vila Băncii, fostă Vila
"Livia" Str. Zăvoi 38 1888
78 CS-III-m-B-
11230 Bustul generalului
Nicolae Vicol Str. Cerna, vis -à-vis de
Hotel "Traian" 1936
79 CS-III-m-B-
11231 Bustul lui Mihai
Eminescu Str. Cerna, vis -à-vis de
Hotelul "Decebal" 1926
80 CS-III-m-A-
11232 Statuia lui Hercules Piața Hercules 1847
81 CS-III-m-B-
11233 Statuia zeiței Hebe Piața Hercules 8, în
incinta Băii Hebe sec. XIX
82 CS-III-m-B-
11234 Statuia zeiț ei Diana Str. Izvorului 1, în
incinta Băii Diana sec. XIX

Sursa: Lista monumentelor istorice – Stațiuena Băile Herculane, Institutul Național al
Patrimoniului, 2015

75

Anexa 2

Chestionar prin care se analizează percepția turiștilor privind gradul de
promovare a stațiunii Băile Herculane ca destinație turistică în cadrul
stațiunilor balneoclimaterice din România

Bună ziua!
Numele meu este Onica Bogdan -Georgian, student in cadrul Facultății de Geografie a
Universității din București, secția G eografia Turism. Îmi puteți acorda câteva minute pentru a
răspunde la câteva întrebări ce mă vor ajuta la realizarea unui studiu de caz pentru a determina
interesul turiștilor în vizitarea stațiunii Băile Herculane și gradul de atracție, respectiv
promovar ea acesteia. Participarea dumneavoastră este una voluntară, răspunsurile sunt sub
anonimat, iar acestea vor fi folosite numai în scop de cercetare.

I. Întrebări de identificare referitoare la anumite caracteristici socio -demografice
1. În ce categorie de varstă vă încadrați?
a) Sub 20 de ani
b) 21-35 ani
c) 36-50 ani
d) 51-65 ani
2. Venitul mediu lunar?
a) Sub 500 de lei
b) 500-1100lei
c) 1100 -2000lei
d) Peste 2000 lei
3. Ocupația dumneavoastră?
a) Elev/Student
b) Casnic
c) Șomer
d) Medicină
e) Administrație/Marketing
f) Învățământ/Cultură
g) Indust rie/Agricultură

76
h) Alta
4. Sexul dumneavoastră?
a) Masculin
b) Feminin
5. Naționalitatea?
a) Română
b) Alta
6. Studiile dumneavoastră?
a) Fără studii
b) Medii
c) Liceale
d) Postliceale/Profesionale
e) Superioare
7. Proveniți din mediul…?
a) Urban
b) Rural

II. Studiul de caz
8. Practicați turismul in general?
a) Foarte des
b) Des
c) Uneori
d) Foarte rar
e) Deloc
9. Ce tip de turism preferați sa practicați in general? (mai multe răspunsuri posibile)
a) Cultural
b) Religios
c) Pe litoral
d) Montan
e) Balnear
f) De agrement
g) Alt tip
10. Unde ați călătorit in ultimii trei ani? (mai multe răspunsuri posibile)
a) Localități turistice
b) Stațiuni montane

77
c) Stațiuni balneoclimaterice
d) Stațiuni litorale
e) Alte tipuri
11. Care sunt motivele fundamentale pentru care a -ți ales sa practicați aceste tipuri de
turism? (mai multe răspunsuri posibile)
a) Curiozitatea
b) Recomandări
c) Tratament
d) Relaxare
e) Alți factori
12. Cunoașteți stațiunea balneoclimaterică Băile Herculane?
a) Nu, nu am auzit de ea.
b) Da, am auzit de ea, dar nu am fost niciodată.
c) Da, am și fost in această stațiune.
13. Care este sau ar fi motivul al egerii dumneavoastră al stațiunii Băile Herculane? (mai
multe răspunsuri posibile)
a) Agrement
b) Tratament
c) Dorința de cunoaștere
d) Recreere și odihnă
e) Alt motiv
14. Cunoașteți vreun obiectiv turistic natural în acest perimetru?
a) Da
b) Nu
c) Câteva
15. Ați vizitat vreun o biectiv natural localizat în apropierea stațiunii Băile Herculane?
a) Da
b) Nu
c) Câteva
16. Cunoașteți vreun obiectiv turistic cultural în acest perimetru?
a) Da
b) Nu
c) Câteva
17. Ați vizitat vreun obiectiv cultural în acest perimetru?
a) Da

78
b) Nu
c) Câteva

18. Dacă ați vizitat sau doriți să vizitați aceasta stațiune, optați pentru cazare?
a) Da
b) Nu
c) Poate
19. Ce părere aveți despre infrastructura de transport din perimetru?
a) Foarte bună
b) Bună
c) Acceptabilă
d) Rea
20. Ce părere aveți despre structurile de cazare din cadrul stațiunii ?
a) Foarte bună
b) Bună
c) Acceptabilă
d) Rea
21. Ce vă impresionează cel mai mult la stațiune? (mai multe răspunsuri posibile)
a) Obiectivele turistice naturale
b) Obiectivele turistice culturale
c) Peisajul
d) Istoricul
22. Ce considerați a fi obiectivele turistice în cadrul turismulu i din stațiune? (mai multe
răspunsuri posibile)
a) Mijloace de pastrare a valorilor culturale
b) Mijloace de pastrare a valorilor istorice
c) Mijloace de educație
d) Mijloace de cunoaștere
e) Mijloace de agrement
23. Cum apreciați starea de conservare a obiectivelor turi stice din cadrul stațiunii?
a) Foarte bună
b) Bună
c) Satisfăcător
d) Nesatisfăcător
24. Cum vi se par prețurile/costurile din cadrul stațiunii?

79
a) Mari
b) Accesibile
c) Mici
25. Considerați stațiunea ca fiind una accesibilă turiștilor?
a) Da
b) Nu
26. Ce durata medie a sejurului a ți avut sau doriți sa aveți?
a) 1 zi
b) 2-3 zile
c) Mai mult de 4 zile
27. Pe viitor, respectiv în următorii 5 ani, doriți să vizitați /revizitați stațiunea Băile
Herculane?
a) Da
b) Nu
c) Nu știu
28. Considerați că este promovată turistic stațiunea?
a) Foarte bine
b) Bine
c) Slab
d) Foarte slab
e) Deloc