UN SISTEM INFORMATIC INTEGRAT PENTRU GESTIUNEA AUTOMAT Ă A [608159]

UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” DIN ARAD
FACULTATEA DE ȘTIINȚE EXACTE
DOMENIUL: INFORMATIC Ă
PROGRAMUL DE STUDIU: MASTER – INFORMATIC Ă
APLICAT Ă ÎN ȘTIINȚE, TEHNOLOGIE ȘI ECONOMIE
FORMA DE ÎNV ĂȚĂ MÂNT: CU FRECVEN ȚĂ

LUCRARE DE DISERTA ȚIE

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC
Prof. univ. dr. Ioan Dzi țac

ABSOLVENT: [anonimizat]
2011

UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” DIN ARAD
FACULTATEA DE ȘTIINȚE EXACTE
DOMENIUL: INFORMATIC Ă
PROGRAMUL DE STUDIU: MASTER – INFORMATIC Ă
APLICAT Ă ÎN ȘTIINȚE, TEHNOLOGIE ȘI ECONOMIE
FORMA DE ÎNV ĂȚĂ MÂNT: CU FRECVEN ȚĂ

UN SISTEM INFORMATIC
INTEGRAT PENTRU GESTIUNEA
AUTOMAT Ă A TRASABILIT ĂȚII
FLUXULUI DE PRODUC ȚIE

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC
Prof. univ. dr. Ioan Dzi țac

ABSOLVENT: [anonimizat]
2011

UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” DIN ARAD APROBAT
FACULTATEA DE STIIN ȚE EXACTE DECAN
Conf.univ.dr. Sorin N ădăban
DOMENIUL / PROGRAMUL DE STUDIU
INFORMATIC Ă/ MASTER-
INFORMATIC Ă APLICAT Ă ÎN ȘTIINȚE, TEHNOLOGIE ȘI ECONOMIE
Nr. __________ din ___________

VIZAT
ÎNDRUM ĂTOR ȘTIINȚIFIC
Prof.univ.dr. Ioan Dzi țac

DATE PERSONALE ALE CANDIDAT: [anonimizat]

1. Date privind identitatea persoanei
Numele: Năstăsescu
Numele anterior:
Prenumele: Liviu
2. Sexul: M
3. Data și locul nașterii:
Ziua / luna / anul 06 / 03 / 1968
Locul (localitate, jude ț) Câmpina, PH
4. Prenumele p ărinților:
Tata: Romeo
Mama: Ioana
5. Domiciliul permanent: (str., nr.,localitate, jude ț, cod poștal, telefon, e-mail):
Aleea Tomis, nr.4, bl.X5, sc.A, ap.7, Arad, 310381, [anonimizat],
[anonimizat]
6. Sunt absolvent( ă) promoția: iulie / 2011
7. Forma de înv ățământ pe care am absolvit-o este: (cu frecven ță, cu frecven ță
redusă, ID), cu tax ă/fără taxă: cu frecvență, cu taxă
8. Locul de munc ă (dacă e cazul): SC GDS Manufacturing Services SA
9. Solicit înscrierea la examenul de disertatie (licență, diplomă, disertație): Sesiunea
iunie anul 2011
10. Lucrarea de disertatie pe care o sus țin are urm ătorul titlu:
UN SISTEM INFORMATIC INTEGRAT PENTRU GESTIUNEA AUTOMAT Ă A
TRASABILIT ĂȚII FLUXULUI DE PRODUC ȚIE

11. Îndrumător științific:
Prof. univ. dr. Ioan Dzi țac
12. Menționez că susțin examenul de disertatie finalizare a studiilor (pentru
prima oar ă, a doua oar ă – după caz) prima oara și declar pe propria-mi
răspundere c ă am luat la cuno ștință de prevederile art. 143 din Legea 1/2011.
Declar că prezenta lucrare nu este realizat ă prin mijloace frauduloase, fiind
conștient de faptul c ă, dacă se dovește contrariul, diploma ob ținută prin fraud ă
îmi poate fi anulat ă, conform art. 146 din Legea 1/2011.

SEMNĂTURA

REFERAT
PRIVIND LUCRAREA DE DISERTATIE
A
ABSOLVENT: [anonimizat]: INFORMATIC Ă
PROGRAMUL DE STUDIU:
MASTER- INFORMATIC Ă APLICAT Ă ÎN ȘTIINȚE, TEHNOLOGIE ȘI
ECONOMIE
FORMA DE ÎNV ĂȚĂ MÂNT: CU FRECVEN ȚĂ
PROMOȚIA 2011

1. Titlul lucr ării :
Un sistem informatic integrat pentru gestiunea automat ă a trasabilit ății fluxului de
produc ție

2. Structura lucr ării :
Lucrarea, con ține o Introducere, Concluzii și Bibliografie, con ținutul propriu-zis fiind
structurat în 4 capitole:
1. Soluții de trasabilitate
2. Tehnologii folosite
3. Distribu ția pe module a aplica ției
4. Impactul economic
3. Aprecieri asupra con ținutului lucr ării de licen ță, organizare logic ă, mod de abordare,
complexitate, actualitate, deficien țe:
Subiectul abordat este de actualitate și cu utilitate practic ă în industrie.
Lucrarea este bine organizat ă din punct de vedere logic.
4. Aprecieri asupra lucr ării (se va men ționa: num ărul titlurilor bibliografice consultate,
frecvența notelor de subsol, calitatea și actualitatea surselor consultate; modul în care
absolventul a prelucrat informa țiile din sursele bibliografice, contribu ții originale):
Lucrarea cuprinde 22 de titluri bibiliografice de mare actualitate. Informa țiile din lista
bibliografică sunt de calitate și bine evidențiate pe parcursul lucr ării.
5. Concluzii (valoarea lucr ării elaborate de absolvent, relevan ța studiului întreprins,
competențele absolventului, consecven ța și seriozitatea de care a dat dovad ă absolventul
pe parcursul document ării și elaborării lucrării):

Absolventul d ă dovadă de buna cunoa ștere a domeniului și a depus mult efort în
realizarea lucr ării. Ritmul de elaborare a lucr ării a fost foarte bun, absolventul dovedind
multă seriozitate și profesionalism.
6. Redactarea lucr ării respect ă normele de redactare.
Lucrarea se încadreaz ă în normele de redactare stabilite la nivelul universit ății și a
facultății.
7. Nu exist ă suspiciuni de realizare prin fraud ă a prezentei lucr ări.
Lucrarea are un grad de originalitate extrem de ridicat, bazându-se aproape în
totalitate pe contribu ția proprie a absolventului.
8. Consider c ă lucrarea îndepline ște condițiile pentru sus ținere în sesiunea de Examene
de licență din iunie 2011.
Recomand comisiei de diserta ție să accepte susținerea lucrării în sesiunea iunie 2011
și acordarea notei 10(zece), având în vedere gradul ridicat de complexitate și
originalitate.

Arad, Îndrum ător științific
Data 06 iunie 2011 Prof. univ. dr. Ioan Dzi țac

1
CUPRINS
INTRODUCERE ……………………………………………………………………………………………………………. 3
1. SOLUȚII DE TRASABILITATE …………………………………………………………………………………. 4
1.1. Reguli de aplicare a trasabilit ății ……………………………………………………………………… 5
1.1.1. Reguli de baza in mediul de produc ție ……………………………………………………….. 5
1.1.2. Gestiunea datelor de trasabilitate in mediul de distribu ție. ……………………………. 6
1.2. Implementarea trasabilit ății in firma GDS Manufacturing Services ……………………… 8
2. TEHNOLOGII FOLOSITE ………………………………………………………………………………………. 10
2.1. Platforma .NET …………………………………………………………………………………………… 10
2.2. .NET Framework …………………………………………………………………………………………. 11
2.3. Argumente pentru .NET ……………………………………………………………………………….. 11
2.4. Limbajul C#………………………………………………………………………………………………… 12
2.5. Arhitectura n-Tire ………………………………………………………………………………………… 13
2.6. Implementarea modelului pe trei straturi in Trasabilitate ………………………………….. 13
2.6.1. Data Access Layer (DAL) ……………………………………………………………………… 14
2.6.2. Bussiness Layer ……………………………………………………………………………………. 14
2.6.3. Presentation Layer ………………………………………………………………………………… 15
2.7. Microsoft SQL Server ………………………………………………………………………………….. 16
3. DISTRIBUȚIA PE MODULE A APLICA ȚIEI ……………………………………………………………….. 19
3.1. Acces si prelucrare datelor ……………………………………………………………………………. 19
3.2. Site –ul intranet al firmei. ……………………………………………………………………………… 19
3.3. Module gestionate manual ……………………………………………………………………………. 20
3.3.1. Administrare ………………………………………………………………………………………… 21
3.3.2. Import ordine de produc ție……………………………………………………………………… 22
3.3.3. Listare Etichete …………………………………………………………………………………….. 22
3.3.4. Asociere – Reasociere ……………………………………………………………………………. 22

2
3.3.5. Scanare ………………………………………………………………………………………………… 23
3.3.6. Paletizare ……………………………………………………………………………………………… 25
3.3.7. Creare packing list si export …………………………………………………………………… 27
3.3.8. Comunicare cu operatorii ……………………………………………………………………….. 28
3.3.9. Meniul Calitate……………………………………………………………………………………… 29
3.3.10. Situații si rapoarte………………………………………………………………………………. 30
3.4. Module gestionate automat …………………………………………………………………………… 31
3.4.1. Scanare automata ………………………………………………………………………………….. 31
3.4.2. Aplicații de comanda a ma șinilor de testare ……………………………………………… 31
3.4.3. Aplicații de extragere datelor din alte surse si calculul lor automat ……………… 32
3.4.4. Rapoarte automate transmise prin e-mail …………………………………………………. 32
3.4.5. Monitorizarea automata a liniilor de produc ție ………………………………………….. 33
4. IMPACTUL ECONOMIC ………………………………………………………………………………………… 35
4.1. Productivitatea …………………………………………………………………………………………….. 35
4.2. Calitatea ……………………………………………………………………………………………………… 37
CONCLUZII ………………………………………………………………………………………………………………. 39
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………………………………………….. 41

3

INTRODUCERE
Lucrarea de fa ța prezintă pe parcursul a patru capitole implementarea unui sistem de
trasabilitate pentru firma multina țională de produse electronice GDS Manufacturing
Services SA. http://www.gds.com

Fig. 1.1 Distribuția companiei [22]
Pe parcursul sau prezint ă soluția de trasabilitate ca o component ă sine qua non a procesului
de producție, alegerea tehnologiilor potrivite dezvolt ării unei astfel de platforme, precum si
implementarea sistemului in domeniul electronicii subliniind impactul economic pe care
sistemul îl are.

4

1. SOLU ȚII DE TRASABILITATE
Trasabilitatea este "Aptitudinea de a reg ăsi istoricul, utilizarea sau localizarea unei entit ăți
prin intermediul identific ărilor înregistrate"(ISO 9000)
Ea a devenit un aspect extrem de important în afaceri. Multe sectoare ale industriei au nevoie
de trasabilitate, pentru ca performan țele instrumentelor și ale materialelor furnizate s ă poată fi
făcute cunoscute clien ților.
„Trasabilitatea, ca și concept, presupune interconectarea mai multor parteneri/actori între ei,
atât în ceea ce prive ște fluxul de m ărfuri între ei, cât și în ceea ce prive ște fluxul de
informații. Dacă fluxul fizic al m ărfurilor urmeaz ă circuitul logic și firesc de pe lan țul de
distribuție (de la furnizor, la produc ător, la distribuitor), circula ția informațiilor trebuie s ă se
poată efectua în ambele sensuri. Aici intervine no țiunea de trasabilitate, care trebuie s ă se
manifeste în tot lan țul de producție.” [21]
Trasabilitatea este în primul rând intern ă, când se leag ă între ele informa țiile specifice
fiecărui item urmărit pe fluxul “recep ție – procesare – desfacere” din cadrul unei firme. În al
doilea rând, trasabilitatea este și externă, când se leag ă între ele informa țiile aferente itemului
urmărit, în drumul pe care itemul îl parcurge între partenerii de trasabilitate, sau actorii de pe
lanțul de distribuție.
Pentru realizarea practic ă a trasabilității este nevoie de un «limbaj comun» care s ă asigure
continuitatea și unitatea pe lan țul de distribu ție, dincolo de limitele trasate de sistemele
informatice specifice fiec ărei firme.
Toți itemii vizați de trasabilitate trebuie s ă fie identificați fie prin etichetare, fie prin marcare.
Fiecare item trebuie s ă poarte un identificator unic, global.
Implementarea unui sistem de trasabilitate trebuie s ă înceapă cu etapa de planificare și
organizare, care r ăspunde la întreb ările: Cum voi alege, culege, partaja și stoca informa țiile
necesare trasabilit ății? Cum voi gestiona leg ăturile între input-uri, procese interne și output-
uri?

5
Apoi urmează etapa de aliniere a informa țiilor de bază, în care fiecare actor trebuie s ă obțină
identificatorul unic global (conform standardelor GS1 corespunz ătoare).
În etapa de înregistrare a informa țiilor de trasabilitate se determin ă cum se aloc ă, cum se
aplică și cum se capteaz ă identificatorii itemilor inclu și în procesul de trasabilitate și cum se
aleg, culeg, partajeaz ă și stochează informațiile de trasabilitate pe parcursul fluxului fizic.
Aceasta este etapa în care se aloc ă și se aplică efectiv identificatorii, pe m ăsura realizării
fluxului fizic de procese, și se captează informația conținută de aceștia.
Trasabilitatea este o caracteristica importanta, atât pentru asigurarea securit ății operațiunilor,
cat si pentru urm ărirea fluxului de documente generate de aplica ție. [21]
1.1. Reguli de aplicare a trasabilit ății
Gestiunea identific ării in mediul de produc ție este caracterizata de :
o mai multe loca ții de aprovizionare identificate prin GLN (1…3), care trimit palete cu
materiale (identificate cu SSCC 1…4)
o la recepție, materialele sunt depozitate si/sau comandate pentru procesul de produc ție
o la locul de produc ție (GLN 4), unit ățile de consum (GTIN 1) sunt produse in loturi
separate (fiecare identificat cu num ăr de lot distinct)
o in etapele de ambalare, unit ățile de consum (GTIN 1 si num ărul lui de lot) sunt
ambalate in unit ăți de grupare standard (GTIN 2)
o in pașii următori – depozitare si preg ătire pentru livrare, se creeaz ă palete (SSCC 5…7)
si se expediaz ă la destina țiile clientului (GLN 5,6).

1.1.1. Reguli de baza in mediul de produc ție
1. Recepție: SSCC – ul paletei care sose ște este înregistrat si legat de GLN – ul
furnizorului. De fiecare data când paleta este deplasata, SSCC – ul acesteia este
înregistrat si legat de GLN – ul noii loca ții (de ex: in depozit sau in sec ția de
producție).
2. Producție: in condiții ideale, SSCC – ul paletei si/sau GTIN-ul + num ărul de lot al
materialelor folosite in procesul de produc ție sunt înregistrate si legate la GTIN-ul
produsului realizat si lotul sau de produc ție. La sfârșitul procesului de produc ție,
grupările standard de produse sunt f ăcute din produsele individuale. Un GTIN nou
este alocat si legat de num ărul de lot de produc ție.

6
3. Ambalare, depozitare si expedi ție: GTIN – ul unei grup ări standard de articole
comerciale este legat de SSCC – ul paletei in care este împachetat, SSCC – ul unei
palete este legat de GLN – ul destina ției sale. Pe eticheta logistica a paletei nu este
obligatorie afi șarea GLN – ului de destina ție.
Fig. 2.1 Gestiunea datelor de trasabilitate in produc ție[21]
1.1.2. Gestiunea datelor de trasabilitate in mediul de distribu ție.
Folosirea standardelor GS1 in mediul distribu ției este caracterizata prin:
a) Mai multe loca ții furnizor (identificate cu GLN 1..3), care transmit palete cu produse
finite (identificate cu SSCC 1…4).
b) La recepția in centrul de distribu ție (GLN 4), paletele sunt depozitate si transmise
către procesul de alc ătuire a comenzilor
c) Formarea unit ăților de expedi ție conform comenzilor se face fie din palete uniforme,
fie prin cross-docking sau crearea de palete mixte; paletele sunt deplasate înainte fie
nemodificate (palete uniforme identificate cu SSCC1) sau ca noi palete (palete mixte
identificate cu SSCC 5…7) cu produse originare din palete diverse (SSCC 2…4).
d) in ultimii 2 pa și – depozitare si preg ătire pentru expedi ție, ambele tipuri de palete
(uniforme SSCC 1 si mixte SSCC 5..7) sunt expediate c ătre clienți / punctele de
vânzare de destina ție (identificați cu GLN 5…6).

7

Fig. 2.2 Gestiunea datelor de trasabilitate in distribu ție [21]
Reguli de baza in mediul de distribu ție:
1. Recepție: SSCC – ul paletei care sose ște este înregistrat si legat de GLN – ul
furnizorului. De fiecare data când paleta este deplasata, SSCC – ul ei este înregistrat si
legat de GLN – ul noii loca ții (de ex. depozit, formare comenzi sau distribu ție).
2. Formare unit ăți logistice si distribu ție: Paleta nou creata con ține grupări standard
de articole comerciale originare din palete diferite. in acest caz, ii este alocat un nou
SSCC, care este legat de numerele SSCC ale altor paletelor folosite in crearea sa
si/sau, daca este posibil, de GTIN si codul de lot al fiec ărei grupări standard de
articole care a fost utilizata. Acest lucru poate solicita un mare efort ce poate fi
rezolvat prin folosirea pentru ambalare a unei "ferestre de timp" (time window) ce
trebuie definita de c ătre fiecare companie. Paleta nou creata pe durata acestei ferestre
de timp poate fi legata de paleta utilizata in cadrul aceleia și ferestre de timp. SSCC –
ul este înregistrat si legat de GLN- ul destina ției lui.
Abilitatea de a reg ăsi date de trasabilitate intr-un mod rapid si exact de-a lungul lan țului de
distribuție reprezintă o problema critica. Aceasta întrucât necesita gestiunea leg ăturilor

8
succesive intre ceea ce a fost primit, produs, ambalat, depozitat si expediat de-a lungul
întregului lan ț. Daca unul din parteneri, in lan țul de distribu ție, nu reușește sa gestioneze
aceste legături, vor rezulta întreruperi in lan țul informațional si pierderea trasabilit ății. Este
imposibil sa ob ținem o trasabilitate completa a produselor f ără o corecta identificare a
acestora, in toate configura țiile lor, la fiecare punct al lan țului de distribu ție.
1.2. Implementarea trasabilit ății in firma GDS Manufacturing Services
Fiecărui produs electronic ii este asociata o eticheta con ținând un cod de bare 2D.
S-a ales acest model de eticheta deoarece permite stocarea de informa ții pe o suprafa ța relativ
mica. Aceasta eticheta înso țește produsul in toate etapele fluxului produc ției.
Asocierea etichetei are loc in momentul intr ării in producției a produsului, înainte de prima
operație.
Deoarece, in general pl ăcile electronice sunt grupate in paneluri, aplica țiile de scanare
tratează panelul ca o entitate, astfel încât toate produsele aflate pe un panel urmeaz ă aceleași
etape de scanare sau bucle de defect.
Modulul de scanare permite depanelizarea automata sau manuala, caracteristica necesara
trecerii prin etapele de prelucrare manuala.
Fluxul de produc ție poate sa varieze in func ție de produs, dar in general este format din
următoarele etape:
a) SMT – SOURFACE MOUNTING TECHNOLOGY SMT
b) AOI – AUTOMATED OPTICAL INSPECTION
c) PTH-A – PIN THROUGH HOLE -AUTOMATIC
d) PTH-M – PIN THROUGH HOLE –MANUAL
e) TEST
f) OUTGOING
g) PACKING
Produsul trebuie sa treac ă cu PASS (fără defect) prin fiecare faza stabilita de departamentul
tehnic. In cazul survenirii unui defect, circuitul electronic intra intr-o „bucla de defect”.
Reparația are loc la posturi de lucru specializate. Dup ă ce este finalizata placa reintra in faza
din care a plecat. In cazuri excep ționale, după reparație se poate reveni intr-o faza anterioara
celei in care s-a înregistrat defectul.

9
Calculatoarele firmei au fost actualizate astfel încât sa suporte cerin țele aplicației.
Din punct de vedere hardware, aplica ția rulează pe mașini cu:
o CPU >= 1 GHz
o RAM >= 512 MB
o HDD >= 850 MB (x86); >= 2GB (x64)
Modulele se pot instala pe sisteme de operare Windows XP sau mai recente.

10

2. TEHNOLOGII FOLOSITE
2.1. Platforma .NET
.NET este un cadru ( Framework ) de dezvoltare software unitar ă care permite realizarea,
distribuirea și rularea atât a aplica țiilor-desktop Windows cat și aplicațiilor WEB.
Tehnologia .NET pune laolalt ă mai multe tehnologii (ASP, XML, OOP, SOAP, WDSL,
UDDI, WPF, LINQ) și limbaje de programare (VB, C++, C#, F#) asigurând totodat ă atât
portabilitatea codului compilat între diferite calculatoare cu sistem Windows, cât și
reutilizarea codului în programe, indiferent de limbajul de programare utilizat.
.NET Framework este o component ă livrată împreună cu sistemul de operare Windows.
Pentru a dezvolta aplica ții pe platforma .NET este bine sa avem 3 componente
esențiale:
o un set de limbaje (C#, Visual Basic .NET, J#, Managed C++, Smalltalk, Perl, Fortran,
Cobol, Lisp, Pascal etc),
o un set de medii de dezvoltare (Visual Studio .NET, Visio),
o și o bibliotecă de clase pentru crearea serviciilor Web, aplica țiilor Web și aplicațiilor
desktop Windows.
Când dezvoltăm aplicații .NET, putem utiliza:
o servere specializate – un set de servere Enterprise .NET (din familia SQL Server 2008,
Exchange 2000 etc.), care pun la dispozi ție funcții de stocare a bazelor de date, email,
aplicații B2B ( Bussiness to Bussiness – comerț electronic între partenerii unei afaceri).
o servicii Web (în special comerciale), utile în aplica ții care necesit ă identificarea
utilizatorilor (de exemplu, .NET Passport – un mod de autentificare folosind un singur
nume și o parolă pentru toate site-urile vizitate)
o servicii incluse pentru dispozitive non-PC (Pocket PC Phone Edition, Smartphone,
Tablet PC, Smart Display, XBox, set-top boxes, etc.)

11

2.2. .NET Framework
Componenta .NET Framework, ajunsa ast ăzi la versiunea 4.0 SP1 st ă la baza tehnologiei
.NET, este ultima interfa ță între aplicațiile .NET și sistemul de operare și actualmente
conține:
limbajele C#, VB.NET, C++ si, odat ă cu versiunea 2010, introduce noul limbaj F#. Pentru a
fi integrate în platforma .NET toate aceste limbaje respect ă niște specificații OOP numite
Common Type System (CTS). Ele au ca elemente de baz ă: clase, interfe țe, delegări, tipuri
valoare și referință, iar ca mecanisme: mo ștenire, polimorfism și tratarea excep țiilor.
Platforma comun ă de executare a programelor numit ă Common Language Runtime (CLR),
utilizată de toate cele 4 limbaje. CTS face parte din CLR.
Ansamblul de biblioteci necesare în realizarea aplica țiilor desktop sau Web numit
Framework Class Library (FCL)
(Fig.1.9).
Componenta .NET Framework este
formată din compilatoare, biblioteci și
alte executabile
utile în rularea aplica țiilor .NET

Fig. 3.1 Arhitectura .NET Framework [6]
2.3. Argumente pentru .NET
În primul rând pentru c ă oferă instrumente pe care le putem folosi și în alte programe, ofer ă
acces ușor la baze de date, permite realizarea desenelor sau a altor elemente grafice. Spa țiul
de nume System.Windows.Forms con ține instrumente (controale) ce permit implementarea
elementelor interfe ței grafice cu utilizatorul.
Folosind aceste controale, se pot proiecta și dezvolta rapid și interactiv, elementele interfe ței
grafice. Tot .NET ofer ă clase care efectueaz ă majoritatea sarcinilor uzuale cu care se
confruntă programele și care plictisesc și fură timpul programatorilor, reducând astfel timpul
necesar dezvolt ării aplicațiilor.
Microsoft Visual Studio este un mediu de dezvoltare integrat (IDE) de la Microsoft. Acesta

12
poate fi utilizat pentru a construi aplica ții consolă, interfața grafică, aplicații de tip Windows
Forms, site-uri web, aplica ții web, servicii web ce sunt suportate platformele: Microsoft
Windows, Windows Mobile, Windows CE,. NET Framework,. NET Compact Framework și
Microsoft Silverlight.

Fig. 3.2 Microsoft Visual Studio
2.4. Limbajul C#
Limbajul C# fost dezvoltat de o echip ă restrânsă de ingineri de la Microsoft, echip ă din care
s-a evidențiat Anders Hejlsberg (autorul limbajului Turbo Pascal și membru al echipei care a
proiectat Borland Delphi).
C# este un limbaj simplu, cu circa 80 de cuvinte cheie, și 12 tipuri de date predefinite. El
permite programarea structurat ă, modulară și orientată obiectual, conform perceptelor
moderne ale program ării profesioniste.
Principiile de baz ă ale program ării pe obiecte (INCAPSULARE, MOSTENIRE,
POLIMORFISM) sunt elemente fundamentale ale program ării C#. În mare, limbajul
moștenește sintaxa și principiile de programare din C++. Sunt o serie de tipuri noi de date sau
funcțiuni diferite ale datelor din C++, iar în spiritul realiz ării unor secven țe de cod sigure
(safe), unele func țiuni au fost ad ăugate (de exemplu, interfe țe și delegări), diversificate (tipul

13
struct), modificate (tipul string) sau chiar eliminate (mo ștenirea multipl ă și pointerii către
funcții). Unele func țiuni (cum ar fi accesul direct la memorie folosind pointeri) au fost
păstrate, dar secven țele de cod corespunz ătoare se consider ă ”nesigure”. [7]
2.5. Arhitectura n-Tire
Toate aplicațiile de afaceri de azi au accesul la bazele de date integrata in func ționalitățile de
baza. Odată cu creșterea in popularitate a serverelor de baza rela ționale, care a început cu
aproximativ 25 de ani in urma, si industria s-a mutat de la modelul pe un nivel – one tier
(mainframe) la un model client server construit pe doua niveluri. Aceste doua erau formate
din nivelul client construit pe interfa ța client si majoritatea regulilor de validare si nivelul
server ce conferea accesul la date, vederi, func ții si proceduri stocate precum si reguli de
validare la nivel de server.
La începutul anilor 90, acest model s-a rupt in doua si a creat un altul nou, ce se bazeaz ă pe
trei straturi: Presentation Layer, Bussiness Layer si Data Access Layer.
2.6. Implementarea modelului pe trei straturi in Trasabilitate
Toate proiectele ce constituie solu ția de trasabilitate sunt construite având la baza modelul de
aplicație bazata pe trei straturi: nivelul de acces la date, nivelul logic si nivelul de prezentare
(nivel utilizator)

Fig. 3.3 Modelul pe trei straturi implementat in trasabilitate

14
2.6.1. Data Access Layer (DAL) este o parte integranta in proiectarea oric ărei aplicații.
Acest strat se ocupa de conectarea la bazele de date si implementarea opera țiilor
de tip CRUD (Create – Creare , Read – Citire , Update – Editare si Delete –
Ștergere ).
Cea de-a doua tehnologie folosit ADO Entity Framework este solu ția ORM (Object
Relational Mapping) oferita de Microsoft.

Fig. 3.4 Structura ADO Entity Framework [8]
La baza Entity Framework-ului st ă Entity Data Model (EDM). Acesta se vrea a fi
limbajul comun între structurile de date și modelele de prezentare. EDM-ul define ște
un limbaj menit s ă descrie datele f ără să trebuiască să descrie modul de stocare a
acestuia. Deasupra EDM-ului lucreaz ă un set de servicii care permit manipularea
datelor, spre beneficiul întregii aplica ții.
EDM-ul înglobeaz ă un set de metadate care descriu atât modul în care datele sunt
expuse aplica ției cât și modul în care datele sunt mapate în stocul de provenien ță.
EDM-ul oferă un mecanism de expunere a datelor într-un model optimizat pentru
consumatori, în timp ce modelele de mapare sunt optimizate în vederea libert ății de a
folosi orice fel de structur ă de date standard. Astfel ob ținem un mediu în care nivelul
de prezentare este independent de nivelul de date, ceea ce ofer ă flexibilitate în
exprimare aplica ției. Pentru a asigura flexibilitate la nivelul structurilor de date EDM-
ul oferă o gamă variată de mapări disponibile standard.

2.6.2. Bussiness Layer este nivelul aplica ției care coordoneaz ă aplicația, procesează
comenzile primite de la utilizatori si ia decizii logice de evaluare si calcul. Aici
sunt implementare reguli de validare la nivel de aplica ție. Acest strat se ocupa cu
transferul si procesarea datelor intre cele doua straturi care îl încadreaz ă.

15
Scopul de a separa logica este dublu. Pe deoparte este câ știgul de performanta
obținut prin lăsarea serverului de date sa se ocupe strict de stocarea si extragerea
datelor, iar de cealalt ă ușuram mentenan ța si sporim posibilitatea reutiliz ării
codului.

2.6.3. Presentation Layer este cunoscut intr-o structura pe n straturi ca fiind stratul
clientului. Este format din par ți ce compun interfa ța de lucru cu utilizatorul final.
Exemple de componente folosit in acest strat pot include:
o Casete de editare
o Etichete
o Casete de text
o Butoane
o Interfețe Windows sau WEB
o Etc.
Din punct de vedere a tehnologiilor folosite la construc ția acestui strat, putem distinge:
o Windows Form – este numele dat interfe ței grafice de programare a aplica țiilor
(API). Ea este parte integranta a libr ărie de clase .NET Framework care sta la
baza dezvoltării aplicațiilor folosind Visual Studio.NET. Ea ofer ă acces la
elementele native ale interfe ței Microsoft Windows.
o Windows Presentation Foundation (WPF) – a fost dezvoltat de Microsoft ca un
subsistem grafic ce interpreteaz ă (rendering) elementele interfe ței utilizator (GUI
– Graphical User Interface). Spre deosebire de Windows Form, WPF folose ște
DirectX care este o colec ție de interfe țe de programare (API) destinate
manipulării sarcinilor legate de multimedia. WPF permite creare de interfe țe mai
bogate in elemente grafice.
o ASP.NET Web Form – este cadru de aplica ții web dezvoltate si comercializate
de Microsoft si care permite programatorilor de a construi site-uri web bazându-
se pe familiarul drag-and-drop. Suprafa ța de proiectare si sute de controale si
componente ajuta ca construirea rapida a site-urilor sofisticate si cu acces la date.
o ASP .NET MVC – oferă o modalitate puternica, bazata pe modele, ce permite
construirea de site-uri dinamice cu o separare clara intre straturi (Model-View-
Control).

16
2.7. Microsoft SQL Server
SQL Server este un DBMS (Data Base Management System) –sistem pentru gestiunea
bazelor de date, produs de Microsoft. Suporta versiunea Microsoft de SQL (Structured Query
Language) – limbaj structurat de interog ări, cel mai comun limbaj pentru bazele de date. Este
un sistem din clasa Enterprise ce se poate aplica bazelor de date de dimensiuni foarte mari.
Codul de baza pentru Microsoft SQL Server isi are originile in Sybase SQL Server si a
reprezentat intrarea Microsoft pe pia ța bazelor de date la nivel enterprise, concurând cu
Oracle, IBM si Sybase. Microsoft, Sybase si Ashton-Tate s-au unit pentru a crea si a scoate
pe piața prima versiune numita SQL Server 4.2 ptr Win OS/2. Mai tarziu Microsoft a
negociat pentru drepturi de exclusivitate la toate versiunile de SQL Server scrise pentru
sistemele de operare Microsoft. Sybase si-a schimbat ulterior numele in Adaptive Server
Enterprise pentru a se evita confuzia cu Microsoft SQL Server.
SQL Server 7.0 a fost primul server de baze de date bazat pe GUI. O varianta de SQL Server
2000 a fost prima varianta comerciala pentru arhitectura Intel. Ultima versiune aparuta este
Microsoft SQL Server 2008.
Microsoft SQL Sever folose ște o varianta de SQL numita T-SQL, sau Transact-SQL, o
implementare de SQL-92 (standardul ISO pentru SQL) cu unele extensii. T-SQL in principal
adăuga sintaxa adi ționala pentru procedurile stocate si pentru tranzac ții. Standardele SQL
necesita ACID – patru condi ții pentru orice tranzac ție, sintetizate prin acronimul ACID:
atomicitate, consistenta, izolare, durabilitate. MS SQL Server suporta ODBC (Open Database
Connectivity).
Odată cu versiunea 2005 (nume de cod Yukon), ie șita pe piața in octombrie 2005 si care este
succesorul versiunii SQL Server 2000, Microsoft aduce o serie de îmbun ătățiri precum suport
pentru gestionarea de date XML, in plus fa ță de date rela ționale. Metode de indexare
specializate au fost puse la dispozi ția datelor XML, iar interogarea lor se face folosind
XQuery. Sql Server 2005 ad ăuga unele extensii limbajului T-SQL precum func ții de eroare a
manipulării si suport pentru interog ările recursive. Permisiunile si controlul accesului au mai
multa granularitate. Al ături de T-SQL, aceasta versiune introduce si CLR (SQL Common
Language Runtime) pentru o mai buna integrare cu .NET Framework.

17
Versiunea SQL Server 2008 (Fig.1.7), lansata pe 6 august 2008 cu nume de cod Katmai
aduce si ea, a șa cum era de
așteptat, alte îmbun ătățiri.
Acum oferă suport pentru
stocarea datelor multimedia si
adăuga noi tipuri de date
(geometry, geography, hierarchy
si mult asteptatul date fara
datetime). Versiunea de SQL
Server Management Studio
inclusa in SQL Server 2008
acceptă IntelliSense pentru SQL.

Fig. 3.5 Structura SQL Server 2008 [10]
Trebuie precizat ca Microsoft ofer ă SQL Server Expess Edition, versiune gratuita a
serverului. Cu toate ca nu ofer ă restricții in ceea ce prive ște numărul bazelor de date sau a
utilizatorilor concuren ți, este limitata la folosirea unui singur procesor, a 1 Gb de memorie si
max. 4Gb a fi șierelor de date.
Putem spune despre Microsoft SQL Server ca este o solu ție integrată de management și
analiză a datelor, care ajuta organiza țiile de orice dimensiune s ă:
o Dezvolte, implementeze și administreze aplica ții la nivel de întreprindere mai sigure,
scalabile și fiabile
o Maximizeze productivitatea IT prin reducerea complexit ății creării, implement ării și
administrării aplicațiilor pentru baze de date.
o Partajeze date pe mai multe platforme, aplica ții și dispozitive pentru a facilita
conectarea sistemelor interne și externe.
o Controleze costurile f ără a sacrifica performan ța, disponibilitatea, scalabilitatea sau
securitatea.
Gestionarea serverului se face foarte u șor prin aplicația SQL Server Management Studio

18

Fig. 3.6 SQL Server Management Studio
Elementul central al acestei unelte este panelul Object Explorer, ce permite utilizatorului sa
răsfoiască, selecteze sau sa întreprind ă orice alta acțiune asupra obiectelor de pe server.

19

3. DISTRIBU ȚIA PE MODULE A APLICA ȚIEI
Soluția de trasabilitate este împ ărțita in aproximativ 30 de proiecte si dup ă funcționalitate se
pot grupa in urm ătoarele categorii:
3.1. Acces si prelucrare datelor
Modulele care se ocupa de aceste activitati sunt in num ăr de doua si construiesc nivelurile
Data Access Layer si Bussiness Layer ale aplica ției. Importanta si functionalitatea lor este
deschisa pe larg in capitolele 3.6.1 si 3.6.2.
Din punct de vedere al implement ării, la construirea acestor straturi s-au folosit doua
tehnologii de lucru cu bazele de date: ADO.NET si ADO Entity Framework.
Cu ajutorul tehnologiei ADO.NET s-au creat mai multe clase de tip Data Helpers.
Având in vedere varietatea tipurilor baze de date accesate: SQL Server, Oracle, DB2,
MS Access, XML si tipurile de Data Providers – Furnizori de date au fost diverse.
BAZA DE DATE FURNIZORI DE DATE
SQL Server 2008 SQL Server Data Provider
Oracle Oracle Data Providers
DB2 ODBC Data Providers
MS Access OleDB Data Provider
XML LINQ to XML
Tab. 4.1 Furnizorii de date folosi ți
3.2. Site –ul intranet al firmei.
Site-ul de intranet a fost creat in ASP.NET si reprezint ă mediu de lansare a aplica ților. Toate
aplicațiile sunt realizate cu tehnologia ClickOnce de la Microsoft. Avantajul principal, care a
determinat alegerea acestei solu ții, este posibilitatea lans ării aplicaților fără a fi nevoie de
intervenția administratorului de sistem. Tot aici sunt prezente o parte din situa țiile si
rapoartele extrase din acest sistem. Tehnologia folosit ă este ReportViewer 2010 împreuna cu
ADO.NET si ADO Entity Framework.
S-a ales solu ția de prezentare in pagina internet a rapoartelor deoarece este mai u șor de
accesat si nu necesita instalarea unei aplica ții pe calculatorul clientului. Mul ți beneficiari ai

20
acestor situații de producție sunt din exterior (Italia, Germania, UK, USA, China) si folosesc
VPN-ul (Virtual Private Network) pentru accesarea acestui site.
Pentru editarea datelor de la distanta, via internet, de curând s-a început dezvoltarea a unui
site bazat pe ASP.NET MVC.
Principalele func ționalități ale acestei platforme sunt:
o Lansarea aplica țiilor
o Rulare de situa ții si rapoarte
o Afișare informații
o Interfața de introducere a datelor

Fig. 4.2 Site-ul Intranet
S-a ales interfa ța web pentru acest modul deoarece nu necesita instal ări anterioare rulând cu
ușurința din navigator (browser).
3.3. Module gestionate manual
Aceasta categorie de aplica ții este compusa din:
1. Administrare
2. Import si administrare ordine de produc ție
3. Listare etichete

21
4. Asociere – Reasociere
5. Scanare
6. Paletizare
7. Packing List si Export
8. Comunicare operatori
9. Meniu calitate
10. Situații si rapoarte

3.3.1. Administrare
Acesta parte a aplica ție permite importul informa ților despre utilizatori, din programul de
personal salarizare si administrarea nivelurilor de acces. Tot aici sunt prezente interfe țele de
administrare a linilor de lucru, ma șinilor si staților de scanare.

Fig. 4.3 Meniu principal

Fig. 4.4 Administrare utilizatori

Acest modul extrage informa țiile despre utilizatori si departamente din programul de personal
dezvoltat in Access.

22

3.3.2. Import ordine de produc ție
Pentru fiecare ordin ce se lanseaz ă in producție, următoare informa ții trebuie introduse in
baza de date de trasabilitate:
INFORMATIE SURSA TIP IMPORT
Bon de consum – formare kit AS/400 – DB2 Automat
Rețeta articol AS/400 – DB2 Automat
Faze producție JFLEX – Oracle Automat
Documentație PLM Manual
Tab. 4.5 Tipurile de import folosite in aplica ție
Fig. 4.6 Interfața creare macheta produs
3.3.3. Listare Etichete
Pentru listarea etichetelor se folosesc imprimante de tip Zebra.

Fig. 4.7 Eticheta 2D care se ata șează pe produs
Eticheta conține informații atât in cod de bare cat si in clar. Aceasta solu ție lasă posibilitatea
ca in cazul deterior ării codului de bare, sa permit ă reasocierea etichetelor prin citirea codului
in clar. Aceasta aplica ție da comenzi imprimantei folosind limbajul de programare ZPL II.
3.3.4. Asociere – Reasociere
Plăcile electronice sunt grupate, in general, in paneluri. Fiec ărei placi i se ata șează o eticheta.
Aceasta eticheta va reprezenta placa pe parcursul fazelor de produc ție.

23
Circuitele sunt numerotate începând cu partea stânga – sus a panelului. Operatorul de
asociere trebuie sa aib ă o grija deosebita pentru a evita asocierea gre șita.

Fig. 4.8 Eticheta 2D care se ata șează pe produs
Aplicația permite reasocierea in cazul încarcas ării sau deterior ării etichetelor. Chiar daca vor
fi mai multe etichete pentru o unica placa, oricare dintre ele o poate reprezenta in fluxul
producției.
In cazul etichetelor deteriorate, la care eticheta 2D sau codul scris sub ea nu mai sunt lizibile
s-a stabilit procedura de recuperare a istoricului. Produsele asupra c ărora au fost ata șate sunt
stocate intr-o zona tampon numita „zona ro șie”. După ce întregul ordin de produc ție trece
printr-o anumita faza, pl ăcile blocate se pot identifica, num ărul rămas in aceste zone fiind in
general mic.
3.3.5. Scanare
Panelul format la faza anterioara intra in procesul de produc ție. Fiecare ac țiune ce se
întreprinde asupra sa este înregistrata in baza de date împreuna cu rezultatul ei.
Acest rezultat poate fi:
a) PASS – caz in care placa trece cu succes de faza in lucru
b) FAIL – după acest rezultat produsul intra in bucla de repara ție. După reparație el
revine la faza de la care a plecat, in cazul in care nu este precizata o alta anterioara.
c) CANCEL – se reia scanarea

24
Interfața de scanare ofer ă informații amănunțite despre calitate, productivitate si tipul de
defecte întâlnite la lotul aflat in produc ție. Operatorul de scanare poate propune defecte care
vor fi analizate si reparate in fazele de repara ție si test. In informa țiile despre defecte reg ăsim
totodată si aria de provenien ța. Astfel se poate calcula un randament al calit ății, care este
afișat pe monitoarele aflate deasupra fiec ărei linii de
lucru.

Fig. 4.9 Interfața scanare
Pentru fiecare eticheta se pot citii informa țiile complete despre stadiul ei, repara țiile
efectuate, etichete asociate, componente ce stau la baza ei (daca este cazul).
Produsele parcurg fluxul produc ție așezate in tăvi sau cutii. Fiecare tava are ata șata o eticheta
ce specifica clientul, produsul, lotul
din care provine, data de lansare in
producție si o eticheta cu cod de
bare ce conține un identificator unic.
Fig. 4.10 Eticheta
tava

25

Fig. 4.11 Verificare eticheta
3.3.6. Paletizare
La sfârșitul ciclului productiv, produsele vin ambalate, introduse in cutii si a șezate pe paleți.
Modulul care se ocupa de aceasta este aplica ția de paletizare.
Procedura care sta la baza ambal ării urmează pașii specificați mai jos:
o Se deschide un palet care prime ște un cod unic de identificare concretizat într-o
eticheta cu cod de bare.
o Se inițializează create cutiilor. Fiecare cutie este asociata paletului pentru care a fost
deschisa si are un identificator cod de bare.
o In cutie se adaug ă prin scanare produsele electronice. In acest mod se face o leg ătura
in baza de date intre produs si cutia in care a fost ambalat.
o La umplerea cutiei sau la epuizarea lotului, cutia se închide, prime ște o data de
închidere iar operatorul care a lucrat la ea î și scanează codul de bare a ecusonului. In
acest mod se creeaz ă o legătura intre operator si cutie; el fiind responsabil de
produsele ambalate.
o Când toate cutiile au fost incarnate pe palet, acesta se închide si prime ște o data de
închidere.

26

Fig. 4.12 Interfața paletizare
Pe fiecare cutie se ata șează o eticheta autoadeziva cu informa țiile despre produse.
Fig. 4.13 Eticheta cutie
Fig. 4.14 Raport palet

Raportul cutiilor aflate in palet cuprinde toate informa țiile despre con ținutul cutiilor, ordinul
de producție, produs, client, etc.

27

3.3.7. Creare packing list si export
La sfârșitul procesului de paletizare, pale ții astfel forma ți se grupează liste de expedi ție
(packing lists). Modulul permite însumarea cantit ăților pe client si produs afi șând totodată si
greutatea. Aceasta informa ție este necesara in momentul exportului si înc ărcarea in camion.

Fig. 4.15 Selectarea paletilor si formarea Packing List-ului

Fig. 4.16 Situație Packing List

28
Acest modul urmeaz ă sa fie continuat cu cel de înc ărcare a informa țiilor despre documentele
de export. In acest mod se urm ărește ca documentele de înso țire a mărfii sa fie listate de c ătre
aplicația descrisa in aceasta lucrare.
3.3.8. Comunicare cu operatorii
Comunicare cu operatorii este necesara si ajuta atât in perioada de implementare – testare cat
si in timpul produc ției. Ea se realizeaz ă prin doua cai:
a) E-mail transmis din program

Fig. 4.17 Client de e-mail integrat
b) Chat.
Pentru aceasta se instaleaz ă un server de chat, iar in program s-a implementat
controlul pentru client.

Fig. 4.18 Server si client de chat

29

3.3.9. Meniul Calitate
Un aspect important a procesului de produc ție este managementul calit ății.
Standardul ISO 8402 define ște auditul calit ății ca reprezentând o examinare sistematica si
independenta, efectuata pentru a determina daca activit ățile si rezultatele lor, referitoare la
calitate, corespund dispozi țiilor prestabilite, daca aceste dispozi ții sunt efectiv implementate
si corespunzătoare pentru realizarea obiectivelor.
Aplicația de trasabilitate ofer ă unelte puternice pentru implementarea si controlul
managementului calit ății.
Responsabilii cu calitatea produselor au la dispozi ție uneltele software necesare pentru o
gestionare ușoara a calității.
Fig. 4.19 Interfața calitate
Elementele definitorii din Managementul Calit ății Totale sunt: “îmbun ătățire permanenta” si
“la nivelul întregii organiza ții” iar toate procesele implicate accentueaz ă bucla de feed-back.
Rapoarte variate sunt accesibile in vederea unui control permanent am ănunțit.

30

Fig. 4.20 Raport defecte perioada
3.3.10. Situa ții si rapoarte
Aplicația oferă o colecție variata de situa ții si rapoarte. Ele sunt construite pentru a r ăspunde
cerințelor fiecărui departament.

Fig. 4.21 Raport eficienta

31

3.4. Module gestionate automat
O parte din modulele aplica ției de trasabilitate se ocupa de taskuri automate precum:
3.4.1. Scanare automata
Anumite faze sunt scanate automat prin implementarea unor solu ții proprii. Calculatorul la
care se executa aceasta opera ție are conectat un cititor automat de coduri de bara al ături de un
modul de comanda conectat la portul serial al calculatorului (USB).

Fig. 4.22 Interfața de scanare automata

Fig. 4.23 Modul comanda

Prin intermediul unor relee el poate comanda înaintarea convéier-ului (benzii de rulare).
Aplicația, pe măsura înaintării plăcilor, scaneaz ă si verifica in baza de date stadiu in care se
afla acestea. Daca fazele anterioare nu au fost trecute cu succes, sau daca ordinul este blocat
din motive de calitate, aplica ția da comanda de blocare c ătre banda de rulare.
3.4.2. Aplica ții de comanda a mașinilor de testare
Fiecare produs trebuie controlat atât manual cat si automat pe sta ții de testare special
concepute pentru fiecare tip de produs. Aplica ția de trasabilitate controleaz ă in baza de date
proprie statusul pl ăcilor care intra in aceasta faza. Daca sunt probleme referitoare la
workflow-ul produsului, opre ște intrarea acestuia in test. Cu ajutorul modulului de comanda,
prezentat anterior, programul da comanda de începere automata a testului. La sfâr șitul

32
acestuia verifica rezultatul in baza de date a programului de testare. In cazul unui rezultat
pozitiv permite ca faza sa fie trecuta cu PASS in trasabilitate.
3.4.3. Aplica ții de extragere datelor din alte surse si calculul lor automat
O parte din datele existente in firma se reg ăsesc in diferite tipuri de baze de date:
o SQL Server 2000
o SQL Server 2008
o DB2
o Oracle
o Access
o XML
o CSV
De multe ori transferul, sincronizarea si calculul datelor dureaz ă prea mult pentru a fi
accesate ergonomic in timp real. In acest scop s-au construit diferite task-uri care ruleaz ă o
parte din aceste procese.
Fig. 4.24 Planificarea task-urilor in Windows Task Scheduler
3.4.4. Rapoarte automate transmise prin e-mail
Majoritatea persoanelor din departamentul tehnic sunt dotate cu Blackberry. O modalitate
simpla de urm ărire a producție este prin recep ționarea de rapoarte transmise automat.

33

Fig. 4.25 Raport automat de produc ție
Module specializate extrag date, construiesc rapoarte, le arhiveaz ă si le transmit prin e-mail.
Toate aceste rapoarte sunt comandate de c ătre Windows Task Scheduler-ul serverului de
aplicații.
Pentru ordonarea corecta a mesajelor, in clientul de e-mail, au fost create reguli care muta
mesajele in directoare dedicate.
3.4.5. Monitorizarea automata a liniilor de produc ție
Deasupra fiec ărei linii de lucru se afla montate monitoare dedicate afi șării informațiilor legate
de producție si calitate. Fiecare este conectat la cate un Nettop PC cu sistem de operare
Windows 7. Pe el se afla instalata instala ția de monitorizare.

34

Fig. 4.26 Aplicație automata de monitorizare
Modulul extrage informa țiile numai pentru linia pentru care este dedicat. In cazul in care se
depășește procentul de defecte admis, la ordinul in lucru, aplica ția afișează mesaje de
avertizare.

35

4. IMPACTUL ECONOMIC
Odată cu instalarea aplica țiilor de trasabilitate a avut loc o cre ștere accentuata a
productivității si calității producției. Motivele cre șterii lor sunt sporirea încrederii clien ților in
firma noastră
4.1. Productivitatea
Daca pana in noiembrie 2010, productivitatea se ridica la 95.982 de produse finalizate lunar,
ea se dublează pana la sfârșitul lunii mai 2011.
An.Luna
a Produs
e 2010.10 95.982
2010.11 100.604
2010.12 110.615
2011.01 135.115
2011.02 144.299
2011.03 186.340
2011.04 196.867
2011.05 200.744

Fig. 6.1 Valorile productivit ății in intervalul noiembrie 2010 – mai 2011
Printre masurile care au dus la cre șterea productivit ății se disting:
a) Asocierea plăcilor in paneluri si parcurgerea fazelor de trasabilitate in grup.
b) Implementarea opera țiilor de scanare automata.
c) Automatizarea testelor cu implementarea citirii rezultatelor.
d) Urmărirea mai ușoara a produc ției si comunicarea cu sistemele de planificare.

a) In 2009 compania a achizi ționat un sistem de trasabilitate construit in PHP si
având ca baza de date serverul MySQL. Un prim aspect negativ al aplica ției era ca
fiecare circuit electronic trebuia scanat. Majoritatea panelurilor sunt formate din
4-12 astfel de circuite. Obligativitatea scan ării fiecărei placi in parte ducea la o
mare irosire a timpului de lucru. In aplica ția de trasabilitatea prezentata in lucrarea

36
de fata, scanarea se face o singura data pentru un panel. Timpul de lucru a sc ăzut
astfel semnificativ.
b) Fazele de lucru se pot împ ărții in doua mari categorii astfel:
o Cu inserție automata a pieselor, in care montarea pieselor se face automat
de mașini specializate.
o In care montarea componentelor electronice se face manual, de c ătre
operatorii de montaj.
La începutul introducerii procesului de trasabilitate pentru înregistrarea fazelor la care
montarea se face automat au fost introduse sta ții de scanare operate de c ătre lucrătorul
responsabil cu ma șina de asamblare. Acum, prin introducerea sta țiilor de scanare automata,
activitatea umana a fost înlocuita cu cititoare automate de coduri de bara care împreuna cu
module specializate se conecteaz ă la aplicația de trasabilitate înregistrând to ți acești pași
aferenți procesul de produc ție.
c) Asemănător implement ării scanării automate, prezentate mai sus, in punctele de
testare a produselor electronice au fost adaptata procedura de testare automata. Ea
consta in scanarea unei etichetei de pe panelul aflat in test. Aceasta opera ție se
executa de c ătre operatorul de testare. Aplica ția verifica integritatea trasabilit ății
pana in faza curenta, dup ă care da comanda de începere a testului. Rezultatul
testului este citit prin procedura automata din baza de date a programului de test.
In acest mod se evita înregistrarea gre șita a rezultatului testului.
d) Interfața de scanare a fost dotata cu grafice si informa ții care țin de productivitate
si calitate. In acest mod operatorii au posibilitatea de fi la curent cu întârzierile din
procesul de produc ție si astfel sa ia masuri de corectare a lor. Informa țiile legate
de productivitatea liniilor de asamblare sunt afi șate pe monitoarele aflate deasupra
lor.

37

4.2. Calitatea
Odată cu creșterea productivit ății s-a observat si îmbun ătățirea calității produselor. Astfel in
intervalul de timp noiembrie 2010 – mai 2011 a avut loc o sc ădere de aproape trei ori a
defectelor înregistrate si a repara țiilor efectuate asupra produselor.
An.Luna
a %Defect
e 2010.10 18,78
2010.11 15,35
2010.12 14,63
2011.01 11,23
2011.02 10,92
2011.03 9,56
2011.04 8,95
2011.05 6,73

Fig. 6.2 Valorile calit ății in intervalul noiembrie 2010 – mai 2011 (defecte înregistrate la
100 de produse finalizate)
Aceasta scădere a fost influen țata de introducerea noilor metode de înregistrare a defectelor.
Aplicația de trasabilitate a adus cu ea mai urm ătoarele îmbun ătățiri:
a) Posibilitatea de a înregistra defectul de c ătre operatorul din linia de montaj
b) Adăugarea, pe lâng ă tipul de defect, al referin ței pe placa (pozi ției in schema
electronica)
c) Înregistrarea ariei de provenien ța.
d) Adăugarea de alarme (alarma target, alarma stop)
e) Adăugare documenta ție pentru fiecare faza.
f) Afișare informațiilor despre calitate in interfa ța de lucru si pe monitoare

a) Daca pana la introducerea aplica ției de trasabilitate, defectele erau notate pe
etichete autoadezive care se ata șau plăcilor cu probleme. De multe ori defectele
propuse nu ajungeau la operatori, etichetele se dezlipeau si reparatorii erau nevoi ți
sa retesteze pl ăcile pierzându-se foarte mult timp in aceste procese. In prezent a

38
fost adăugata posibilitatea înregistr ării defectelor imediat ce ele sunt observate.

6.3 Înregistrarea defectelor imediat ce au fost identificate
b) Pe lângă posibilitatea înregistrarea tipului de defect, prezentata la punctul
precedent sunt in prezent posibile ad ăugarea de informa ții detaliate care țin de
natura si poziția defectului in cadrul schemei electronice.
c) Înregistrarea ariei de provenien ța aduce cu sine beneficii precum identificarea
mașinilor de asamblare cu probleme sau a echipelor de lucru deficitare.
d) Adăugarea nivelelor de alarma si spot, caracteristice fiec ărui produs, permit
semnalarea prin e-mail-uri a atingerii acestor indicator precum si oprirea automata
a liniei de montaj. In acest fel se elimina perpetuarea gre șelilor si identificarea lor
in momente in care nu se mai pot corecta.
e) O buna pregătire a operatorilor si o documenta ție accesibila in orice moment fac
parte din drumul c ătre o calitate superioara a produselor. Interfa ța de scanare
aduce cu sine prezentarea produsului in fiecare faz ă de lucru. O echipa de
tehnicieni preg ătește aceasta documenta ție si cu ajutorul unui singur click de
buton ea este accesibila operatorului de montaj sau calitate.
f) Așa cum a mai fost prezentat in capitolul anterior, fiecare linie de montaj are
propriul monitor pe care sunt prezentate informa ții si grafice despre calitatea si
productivitatea produselor aflate in lucru.

39
CONCLUZII
Implementarea trasabilit ății in compania GDS s-a dovedit o alegere fericita in contextul
creșterii productivit ății si a calității produselor. Faptul ca a fost dezvoltata intern, a permis o
buna personalizare astfel încât sa acopere cerin țele tuturor departamentelor. In acest mod
costurile de service si dezvoltare ulterioara au fost eliminate. Cre șterea calității s-a reflectat si
in creșterea comenzilor, înmul țirea clienților si a produselor comandate.
Sistemul s-a impus si in curând va fi instalat in toate sediile de produc ție din cele 10 tari in
care compania î și desfășoară activitatea.
Contribuția personal ă. Proiectul prezentat in aceasta lucrare a intrat in faza de analiza in
mai 2010. Analiza s-a executat pe parcursul a doua s ăptămâni împreuna cu o echipa formata
din 7 tehnicieni. Designul bazei de date l-am executat singur. Au rezultat 68 de tabele legate
intre relații, toate bazându-se pe cele trei reguli de normalizare a bazelor de date. Pana in
prezent au fost construite 110 proceduri stocate care ajuta la gestionarea datelor.
Din punct solu ției software, nu au fost influente externe in luarea deciziilor.
La dezvoltarea aplica ției am lucrat in echipa de doi programatori. S-a folosit Team
Foundation Server pentru sincronizarea proiectelor. Astfel a rezultat o solu ție având 33 de
proiecte (module). Toate au fost scrise in Microsoft Visual Studio 2010, si având la baza
limbajul C#.
După o perioada de dezvoltare care a durat 3 luni, in septembrie 2010 aplica ția a intrat in
test. Testarea s-a efectuat pe 10 sta ții de lucru aflate in compunerea unei linii de produc ție.
In, octombrie 2010 modulele care compun aplica ția de trasabilitate au fost instalate pe toate
stațiile de lucru din fabrica. Dup ă o perioada de doua dou ă luni de func ționare, utilitatea
aplicației s-a impus in cadrul companiei si conducerea a decis instalarea ei si in alte sedii,
astfel ca, in momentul de fata aplica ția funcționează in:
o Romania – Arad
o Italia – Motta
o Italia – Cornedo
o Începând cu iulie 2011 la sediul din China – Suzhou
Pe viitor se inten ționează instalarea ei si in alte sedii. Pentru instalare m-am deplasat personal
in sediile din Italia, iar pentru firma din China un programator chinez a fost angajat. El

40
urmează sa își însușească funcționalitatea aplica ției printr-un training de patru s ăptămâni in
Romania.
Putem spune ca se afla înc ă in stadiu de dezvoltare. Pentru o buna monitorizare a program ării
dezvoltării aplicațiilor, pe site-ul intranet al firmei a este afi șata planificarea task-urilor in
format pdf. Priorit ățile sunt stabilite împreuna cu șefii diferitelor departamente.
Toate etapele constitutive conceperii si dezvolt ării acestei aplica ții, au avut la baza peste 15
ani de experien ța pe care i-am acumulat in domeniul program ării. Contribuția autorului se
regăsește in procente astfel:
o Analiza proiectului – 70%
o Selectarea tehnologiilor folosite – 100%
o Scrierea codului tuturor modulelor – 80%
o Construirea site-ul intranet al firmei – 100%
o Testarea aplica țiilor – 50%
o Scrierea procedurilor si a documenta ție – 60%
Dezvoltarea ei nu a fost stopata si sper ca, in timp, sa deserveasc ă si celelalte departamente si
sa se transforme intr-un adev ărat ERP.
Acesta este numai unul din cele peste 20 de proiecte mari pe care le-am dezvoltat in timp. O
parte dintre ele au fost construite in paralel, iar pentru aceasta am constituit PFA-ul
Nastasescu Liviu „Dezvoltare Software” PFA . Unele dintre aceste proiecte sunt descrise pe
site-ul personal http://liviunastasescu.3x.ro/ .

41

BIBLIOGRAFIE
1. Paul D. Serif – Fundamentals of N-Tier Architecture ; Ed. PDSA, Inc., mai 2006.
2. Martin Fowler – Patterns of Enterprise Application Architecture ; Ed. Addison-Wesley
Professional, nov.2002.
3. C.J. Date – SQL and Relational Theory, 1st Edition , Ed. O'Reilly Media, Inc., 2009.
4. Nagy M., Vizental M. – Sisteme de gestiune a Bazelor de date , Ed. Mirton,
Timișoara, 2007.
5. Marin Fotache – Dialecte DB2, Oracle, PostgreSQL si SQL Server , Ed. Polirom
2009.
6. Herbert Schildt – C#, Ed. Teora, 2009
7. Robin Reynolds Haertle – POO cu Visual Basic.Net si Visual C#.Net , Ed.Teora, 2009.
8. Julia Lerman – Programming Entity Framework: Building Data Centric Apps with the
ADO.NET Entity Framework , Ed. O'Reilly Media, aug.2010.
9. Stefano Mostarda, Marco De Sanctis, Daniele Bochicchio – Entity Framework 4 in
Action , Ed. Manning Publications, mai 2011.
10. Paul Nilsen – SQL Server 2008 Bible , Ed. Wiley Publishing, Inc., 2009.
11. Tony Northrup – Microsoft .NET Framework – Application Development Foundation ,
Ed. Microsoft Press, 2009.
12. Mike Snell, Lars Powers – Microsoft Visual Studio 2010 Unleashed , Ed. Sams, 2010.
13. Alex Mackey – Introducing .NET 4.0: With Visual Studio 2010 , Ed. Apress, 2009
14. Andrew Stellman, Jennifer Greene – Head First C#, 2E: A Learner's Guide to Real-
World Programming with Visual C# and .NET, Ed. O’Reilly, mai 2010 .
15. Matthew MacDonald – Pro WPF in C# 2010 , Ed. Apress, dec. 2009.
16. Adam Nathan – WPF 4 Unleashed, Ed.Sams, iun. 2010.
17. Matthew MacDonald – Pro ASP.NET 4 in C# 2010 , Ed. Apress , iun. 2010.
18. Steven Sanderson – Pro ASP.NET MVC V2 Framework , Ed. Apress, aprilie 2010.
19. Ed Blankenship, Martin Woodward, Grant Holliday, Brian Keller – Professional
Team Foundation Server 2010 , Ed. Wrox, martie 2011
20. Logicode – Soluții de trasabilitate ; http://www.logicode.ro/solutii_de_trasabilitate.php
21. e-Trasabilitate – Trasabilitatea ; http://www.etrasabilitate.ro
22. GDS Manufacturing Servives Site – http://www.gds.com/