Sectiunea I: Aspecte introductive…… [608152]

pg. 1 CUPRINS
Capitolul I. Aspecte introductive
Sectiunea I: Aspecte introductive……………………………………
1- Aparitia fenomenului de trafic de persoan e si proxenetism……
2- Cauzele…………………………………………………………
Sectiunea II : Prevenirea și combaterea traficului de persoane si
proxenetismului……………………………………………………
Sectiunea III : Precedente legislative și elemente de drept
comparat……………………………………………………………
1. Precedente legislative………………………………………
2. Elemente de drep t comparat………………………………..
2.1- Legislația Italiei……………………………………………
2.2 Legislația Ungariei………………………………..………..
2.3 Legislația Portugaliei…………………………………..…..
2.4 Legislația Republicii Moldova…………………………….
2.5 Legislația Elveției……………………….. ……………………………..
Capitolul II. Analiza continutului juridic si a elementelor constitutive ale
infractiunii de trafic de persoane
Sectiunea I: Conținutul juridic……………………………………………
Sectiunea II: Obiectul juridic…………………………………………..…
Sectiunea III: Participatia si subiectul activ…………………….……….
1- Participația ………………………………….…………..…
2- Subiectul activ …………………………………………….
Secțiunea IV: Conținutul constitutiv………………………………..……
1- Latura obiectivӑ…………………………………,………….…

pg. 2 1.1- Elementul material…………………………………..……
1.2- Urmarea imediatӑ si raportul de cauzalitate……….……..
2- Latura subiectivӑ………………………………………………
2.1- Forma de vinovӑție………………………………………..
2.2- Mobilul și Scopul…………………………………………
Secțiunea V: Forme le și modalitӑțile infracțiunii …………………..…
1- Forme………………………………………………………….
1.1 – Actele preparatorii și tentative ………………………….
1.2- Consumarea si epuizarea infracțiunilor……………………..
Secțiunea V I: Sancțiuni si Aspecte procesuale………………………………
1- Sancțiuni……………………………………………………….
2- Aspecte procesuale specifice ( competențe)……………….…..
Capitolul III. Analiza continutului juridic si a elementelor constitutive ale
infractiunii de proxenetism
Sectiunea I: Conținutul juridic………………………… …………………
Sectiunea II: Obie ctul juridic…………………………………………..
Sectiunea III: Participatia si subiect ii infractiunii…………………….…
1- Participația si subiectul activ ……………….…………..…
2- Subiectul pasiv …………………………………………….
Secțiunea IV: Conținutul constitutiv………………… ……………..……
1- Latura obiectivӑ…………………………………,………….…
1.1- Elementul material…………………………………..……
1.2- Urmarea imediatӑ si raportul de cauzalitate……….……..
2- Latura subiectivӑ………………………………………………

pg. 3 2.1- Forma de vinovӑție………………………………………..
2.2- Mobilul și Scopul…………………………………………
Secțiunea V: Formele și modalitӑțile infracțiuni i….…………………..…
1- Forme………………………………………………………….
1.1 – Actele preparatorii și tentative ………………………….
1.2- Consumarea si epuizarea infracțiunilor………… …………..
Secțiunea VI: Sancțiuni si Aspecte procesuale………………………………
1- Sancțiuni……………………………………………………….
2- Aspecte procesuale specifice ( competențe)……………….…..
Capitolul IV. Aspecte criminologice si concluzii
Sectiunea I : Aspecte criminologice………………………………………
Secțiunea II: Masuri speciale de protecție a victimelor traficului de personae si
proxenetismului……………………………………………………………
Secțiunea III: Corelații cu alte infracțiuni …………………………………
1- Traficul de persoane și lipsirea de libertate…………………….
2- Traficul de persoane , sclavia și supunerea la muncӑ fortațӑ…
3- Traficul de persoane și proxenetismul…………………………
4- Proxenetismul (traficul de persoane) și traficul de minori …….
5- Traficul de persoane și traficul de migrant……………………
Sectiunea IV : Concluzii… …………………………………………………
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………. …..

pg. 4 CAPITOLUL I – ASPECTE INTRODUCTIVE PRIVIND TRAFICUL DE
PERSOANE ȘI PROXENETISMUL
Sectiunea I : Aspecte introductive
1. Aparitia fenomenului de trafic de persoane si proxenetism
Traficul de persoane este considerat în întreaga lume una dintre cele mai grave
infracțiuni, o încălcare gravă a drepturilor omului, o formă modernă de sclavie și o
afacere extrem de profitabilă pentru rețelele de crimă organizată. Deși nu putem identifica
in timp un punct clar de pornire a acestui fenomen , putem regăsi o primă formă de
exploatare a ființelor umane la societățile din epoca gentilico -tribală constând in luarea de
prizonieri si transformarea lor in sclavi .
Conceptul de trafic, în contextul traficului d e persoane, a fost utilizat încă de la
mijlocul secolului al XIX -lea, odată cu campania împotriva prostituției, cunoscută sub
numele de „comerțul cu sclavi albi”. Josephine Butler, activist feminist francez, a condus
campania împotriva reglementării bordel urilor susținând că prostituția trebuie eliminată,
iar legea ar trebui să pedepsească mai mult pe cei ce profită de pe urma prostituției,
precum cumpărătorii, proxeneții și statul, nu însăși prostituata.1
La începutul sec. XX, dupa abolirea sclaviei in Sta tele Unite ale Americii si în Europa
comerțul cu ființe umane a cunoscut perioada așa numitului „comerțul de sclavi albi”,
care reprezenta circulația peste frontierele internaționale a femeilor și copiilor în scopul
practicării prostituției.
În ceea ce pri vește legislația, termenul „comerț cu sclavi albi" a apărut pentru prima
dată la Conferința de la Paris din 1902, unde a fost inițial elaborat Acordul internațional
pentru suprimarea traficului de sclavi albi și, în consecință, a fost adoptat în 1904 de 13
state. Cu toate acestea, termenul se limita la lupta împotriva comerțului cu femei
nevinovate albe pentru exploatarea sexuală. În mod evident, prostituția în această
perioadă a coincis cu un număr tot mai mare de prostituate migrante non -albe.2
Astăzi , traficul de ființe umane a luat o amploarea deosebită , indeosebi in țarile
sărace ale lumii si vizeaza exploatarea sexuala ,exploatarea prin muncă, activități de

1 Barry K., Prostituția Sexualității: Exploatarea Globală a Femeilor, New York, New York University Press, 1995,
p. 91 -121;
2 Doezema J. "Femeile libere sau femeile pierdute: reapariția mitului comerțului cu sclave albe în discursul
contemporan al traficului de femei", 2000. Probleme de gen;

pg. 5 cerșetorie , prelevarea și transplantarea organelor și țesuturilor, adopțiile ile gale de copii ,
folosirea persoanelor traficate in conflicte armate .
Traficul de persoane este o problemă globală și una dintre cele mai rușinoase
infracțiuni care există, deoarece privează de demnitatea lor milioane de oameni din
întreaga lume. Traficanț ii înșală femei, bărbați și copii din toate colțurile planetei și le
exploatează zilnic prin diferite forme. Cea mai cunoscută formă a traficului de persoane
este exploatarea sexuală, dar alte sute de mii de victime sunt exploatate pentru muncă
forțată, as ervire domestică, cerșetorie sau prelevare de organe.
Traficul de persoane afectează, practic, toate țările, fie ca stat de origine, de tranzit sau
de destinație a victimelor traficului de persoane și constituie un sistem agresiv de control,
de a profita î n mod abuziv de avantajele și de exercitarea puterii asupra oamenilor. Acesta
implică exploatarea și comercializarea victimelor de către infractori ca mărfuri în unicul
scop de a obține un câștig financiar, fiind considerate de traficanți doar „o afacere” ce, în
schimb, afectează grav sănătatea, bunăstarea și securitatea victimelor sale.
Această infracțiune are adesea un caracter transnațional și implică victime de toate
vârstele si genurile și, datorită naturii sale clandestine, este greu de descoperit și
investigat.
Proxenetismul este o ocupație care presupune tragerea de foloase din activitatea de
prostituție prin îndemnarea sau constrângerea unor anumite persoane să o practice.
Prostituția este ilegală în foarte multe țări de pe glob, dar statutul său ju ridic diferă de la o
țară la alta.3
O femeie nu -și dorește supunerea, umilința și suferința și nici cedarea sexuală
conștientă.4
Proxenetismul a fost interpretat de practica judiciara drept acțiunea de racolare de
femei în vederea practicării de relaț ii sexuale de regulă prin mijloace de constrângere
psihică dar și prin forță fizică ori traficul de persoane în același scop și simplu fapt de a
trage foloase de pe urma practicării prostituției de către o persoană.5

În măsura în care nici frecvența prac ticării unor acte sexuale și nici numărul
partenerilor nu constituie caracteristici relevante în definirea prostituției, trebuie admis că

3 Didier Rebut, Professeur de Droit à l'Université Panthéon -Assas (Paris II), Le proxéné tisme, une définition
large pour le code pénal, ra pporté par Agence France Presse;
4 Delia Ciobancan, Psiholog ,Cabinet individual de psihologie
5 Rădulescu s.m. Sociologia și istoria comportamentului sexual “deviant” Ed.nemira,București 1996 p 110)

pg. 6 aceasta există atunci când raporturile sexuale au fost întreținute contra cost, chiar și o
singură dată și cu un singu r client.
Termenul de proxenetism – proxenet provine dintr -un substantiv grec, ce semnifică
intermediar. Proxenetul este, deci, cel care facilitează o altă activitate – prostituția sau
cele care beneficiază de pe urma unei astfel de activități.6
Totodată, criza economică a avut un efect imediat asupra traficului de persoane și a
diferitelor sale forme. Evoluția socială, destabilizarea piețelor forței de muncă precare și
înrăutățirea condițiilor de muncă în mai multe sectoare economice au contribui t la
creșterea acestui fenomen, reducând, de asemenea, resursele financiare necesare
prevenirii și combaterii.
De asemenea, traficul de persoane reprezintă o amenințare serioasă atât asupra ordinii
publice și siguranței naționale, cât și asupra dezvoltări i economice și sociale.
Invizibilitatea traficului de persoane, caracterul său principal transnațional și legăturile
sale cu alte activități ilegale clandestine fac dificilă identificarea victimelor și a
traficanților.
2. Cauze
Traficul de ființe umane a cunoscut o creștere constantă în ultimii ani, devenind o
problemă națională și internațională.
Fenomenul nu este unul episodic, implicând un număr mare de persoane, cunoscând
profunde conotații de ordin social și economic, demon strând încălcarea profundă a
drepturilor fundamentale ale omului și devenind o problemă ce se agravează constant.
În plan regional, criza din Balcani din ultimul deceniu a favorizat dezvoltarea
fenomenului, România fiind citată ca țară de origine și de tra nzit pentru marile rețele de
trafic de femei.
Deși fenomenul ia amploare în întreagă lume, nu doar în țara noastră, el se manifestă
cu precădere în zonele în care lipsesc o legislație corespunzătoare și un sistem de
cooperare eficient între instituțiile gu vernamentale și societatea civilă.
O examinare atentă a cauzelor care au determinat apariția și proliferarea fenomenului
traficului de ființe umane, la nivelul țării noastre, face posibilă gruparea acestora.

6 Anale le Universității “Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria Științe Juridice, Nr. 1/2014 Ion Cristinel Rujan

pg. 7 Efectele tranziției din țările din sud -estul Eu ropei au avut drept rezultat schimbări
politice, sociale și culturale care, la rândul lor, au determinat o creștere a sărăciei și a ratei
șomajului, o distribuție inegală de putere pe piața muncii între bărbați și femei. În ultimii
ani, această tranziție a creat situații de criză , răspândirea traficului fiind efectul
feminizării sărăciei și a migrației pe piața muncii.
Corupția autorităților poate constitui un factor care permite dezvoltarea fenomenului
traficului de persoane; traficul și corupția se compl etează reciproc, prin aceea că traficul
creează multiple oportunități care au ca finalitate coruperea funcționarilor publici.
Controlul slab al granițelor, lipsa sistemului de evidență a persoanelor care emigrează,
în țara de origine, lipsa cadrului legisl ativ sau existența unui cadru legislativ neadecvat,
inaplicabil referitor la migrație, la combaterea traficului de persoane, protecția
victimelor și a martorilor constituie, de asemenea, cauze care au determinat apariția și
dezvoltarea traficului de fiin țe umane.
Potrivit unui studiu comandat de O.I.M. în România, s -au identificat o serie de factori
care determină vulnerabilitatea la trafic a tinerelor, factori care se constituie în tot atâtea
cauze care determină și preced apariția traficului de ființe umane, astfel:
– amplasarea geografică „avantajoasă”; România fiind țară de origine, de tranzit și
de destinație favorizează dezvoltarea traficului. De asemenea, comunitatea devine o cauză
atunci când ne referim la localizarea geografică într -o regiune s ăracă (majoritatea
victimelor traficului provin din Moldova și Muntenia) și rezidența într -o aglomerare
urbană
– grupurile de apartenență; tinerele care locuiesc într -un mediu
instituționalizat sunt semnificativ mai vulnerabile la trafic decât cele care trăiesc singure
sau cu familia;
– abuzul și disfuncționalitatea familială, lipsa de co municare în familie și
dezintegrarea socială; astfel, experiența unui abuz, fie în familie, fie într -o instituție,
crește substanțial vulnerabilitatea față de trafic;
Se poate spune că sărăcia, șomajul, discriminarea pe piața muncii, violența domestică
și abuzul determină pentru femei și tinere, în general, nașterea unei dorințe de „evadare

pg. 8 către o lume mai bună,” astfel încât ofertele înșelătoare ale traficanților sunt acceptate cu
ușurință.7
Sectiunea II : Prevenirea și combaterea traficului de persoane și proxenetismului
Cele mai importante instrumente normative adoptate de -a lungul timpului, la nivel
global, cu relevanța in combaterea traficului de persoane , sunt: A cordul internațional de
la Paris, din 18 mai 1904, cu privire la reprimarea traficului cu femei, Convenția
internaționalӑ de la Paris, din 4 mai 1910, cu privire la reprimarea traficului cu femei,
Convenția internaționalӑ de la Geneva , din 30 septembrie 1 921, cu privire la reprimarea
traficului cu femei si copii, Convenția de la Geneva, din 25 septembrie 1926 privind
sclavia, Convenția internationalӑ de la Geneva, din 11 octombrie 1933, cu privire la
traficul cu femei majore.8
Anual se întreprind măsuri îndreptate spre prevenirea și combaterea prostituției și
proxenetismului, iar legislația națională interzice practicarea acestora și stabilește
răspunderea contravențională pentru practicarea prostituției și răspunderea penală pentru
activitatea de proxene tism.9
Sectiunea III : Precedente legislative și elemente de drept comparat
1. Precedente legislative
Infracțiunea de trafic de persoane este reglementată de dispozițiile art. 210 NCP
după cum urmează:
1- Recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea unei
persoane în scopul exploatării acesteia, săvârșită: a) prin constrângere, răpire,
inducere în eroare sau abuz de autoritate; b) profitând de imposibilitatea de a se
apăra sau de a -și exprima voința ori de starea de vădită vulnerabilitate a acelei
persoane; c) prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte
foloase în schimbul consimțământului persoanei care are autoritate asupra acelei
persoane, se pedepsește cu înch isoare de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării
unor drepturi.

7 Organizația Internațională pentru Migrație, Biroul din București, Vulnerabilitatea tinerelor din România față
de traficul de ființe umane , cercet are realizată de Centrul pentru Sociologie Urbană și Regională (CURS),
Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) și Mercury Research and Marketing Consultants, 2001.
8 B. Dragomirescu, op. cit. 1 , p. 19 .
9 Prevenirea Și Controlul Social al Pro stitutiei Și Proxenetismului, Analele Stiintifice, prof. dr Gheorghe
GLADCHI si lector universitar doctor Iurie OANCEA

pg. 9 2- Traficul de persoane săvârșit de un funcționar public în exercițiul
atribuțiilor de serviciu se pedepsește cu închisoare de la 5 la 12 ani.
3- Consimțământul persoanei victimă a traficului nu constituie cauză
justificativă”.
Reglementare anterioară Articolul 12 din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și
combaterea traficului de persoane:
1- Constituie infracțiunea de trafic de persoane recrutarea, transportarea,
transferarea, c azarea ori primirea unei persoane, prin amenințare, violență sau prin
alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înșelăciune, abuz de autoritate
sau profitând de imposibilitatea acelei persoane de a se apăra sau de a -și exprima
voința ori prin ofe rirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase
pentru obținerea consimțământului persoanei care are autoritate asupra altei
persoane, în scopul exploatării acestei persoane, și se pedepsește cu închisoare de
la 3 ani la 10 ani și interzi cerea unor drepturi.
2- Traficul de persoane săvârșit în una dintre următoarele împrejurări: a) de
două sau mai multe persoane împreună; b) s -a cauzat victimei o vătămare gravă a
integrității corporale sau a sănătății; c) de un funcționar public în exerci țiul
atribuțiilor de serviciu constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 5
ani la 15 ani și interzicerea unor drepturi.
Sub aspectul conținutului constitutiv este de observat că în afara reformulării unor
termeni și resistematizării text ului, nu există practic o modificare a condițiilor de
incriminare. Se renunță însă la prevederea a două elemente circumstanțiale agravante
existente în reglementarea actuală, și anume săvârșirea faptei de două sau mai multe
persoane împreună, ce se regăseș te însă parțial în circumstanța agravantă legală
prevăzută de art. 77 lit. a) NCP – săvârșirea faptei de trei sau mai multe persoane
împreună –, și cauzarea victimei a unei vătămări grave a integrității corporale sau a
sănătății, în această ipoteză urmând a fi reținut eventual concursul de infracțiuni cu
lovirea sau alte violențe prevăzută de art. 193 NCP sau vătămarea corporală prevăzută
de art. 194 NCP. Regimul sancționator este însă mult mai blând.
Dispoziția incriminatoare prevede modalități ale infracț iunii de proxenetism , și
anume îndemnul, constrângerea la prostituție, înlesnirea și tragerea de foloase de pe urma

pg. 10 practicării prostituției, recrutarea și traficul de persoane în scopul practicării prostituției.
Infracțiunea de proxenetism poate fi săvârs ita în oricare din aceste modalități.
1. Indemnul la prostituție este incitarea, trezirea interesului unei persoane pentru ca aceasta
să practice prostituția, încurajarea acesteia în a -și invinge ezitările și a se hotărî la practicarea
prostituției. Mi jloacele prin care se realizează îndemnul la prostituție pot fi diferite: prezentarea
“avantajelor” pe care o anumita practica le -ar putea oferii, combaterea eventualelor obiecții sau
rezerve pe care cel indemnat le -ar formula; indemnul este un act de infl uentare, pentru existenta
caruia nu este necesara determinarea persoanei indemnate, adica consimtamantul acesteia,
determinare care conditioneaza dimpotriva existenta instigarii.
2. Constrangerea la prostitutie poate fi realizata prin mijloace fizice sau amenintare, sau prin
amandoua modurile. Nu intereseaza daca constrangerea si -a atins scopul, adica daca a facut ca
persoana constransa sa practice sau sa continue a practica prostitutia. De asemenea nu se cere
ca, constrangerea sa indeplineasca conditiile cerute de lege pentru a inlatura caracterul penal al
faptei savarsite sub imperiulei. Daca constrangerea a dus la savarsirea infractiunii de
prostitutie, sau la continuarea practicarii acesteia, o atare imprejurarea va fi avuta in vedere la
individualizare a pedepsei.
3. Inlesnirea practicarii prostitutiei se poate realiza prin orice actiune prin care se face mai
usor de practicat sau de continuat practicarea prostitutiei. Ea poate consta in punerea la
dispozitie a unui spatiu locativ, in finalizarea organ izarii unei case in care se practica
prostitutia, in crearea de conditii favorabile practicarii prostitutiei, in promisiunea de a nu
denunta fapta practicarii prostitutiei, etc. Inlesnirea apare ca o forma de complicitate la
practicarea prostitutiei, pe ca re insalegiuitorul a incriminat -o ca modalitate a proxenetismului.
4. A trage foloase de pe urma practicarii prostitutiei de catre o persoana inseamna a obtine
profituri, avantaje materiale de orice fel si sub orice forma de pe urma practicarii prostitut iei
de catre o persoana. Tragerea de foloase se poate realiza in cele mai diverse moduri, de la plata
pentru organizarea practicarii prostitutiei pana la faptul de a se lasa intretinut de catre o
persoana care practica prostitutia. Este indiferent daca obt inerea de foloase este echivalentul
unor servicii pe care proxenetul le face persoanelor care practica prostitutia sau al unei anumite
“asistente” acordata persoanei care practica prostitutia.
5. Recrutarea unei persoane pentru prostitutie consta in gasir ea si determinarea unei persoane
care nu a practicat pana atunci prostitutia, sa accepte de a practica prostitutia potrivit anumitor
indicatii privind locul, timpul, plata, etc. Recrutarea inseamna deci, atragerea de noi elemente
si indemnul lor pe calea p rostitutiei. Persoana recrutata cunoaste si accepta in cunostinta de

pg. 11 cauza scopul pentru care este atrasa; recrutarea presupune exploatarea organizata a prostitutiei
si un caracter organizat al proxe -netismului.
6. Traficul de persoane in scopul practicar ii prostitutiei inseamna comertul ilegal cu persoane
in scopul practicarii prostitutiei. In scopul realizarii unor profituri materiale, faptuitorul
“procura” si “livreaza” persoane care sunt apoi puse in situatia de a practica prostitutia. Traficul
presupu ne conlucrarea a doua persoane, una care procura persoanele recrutate de ele sau de
altii si alta careia I se livreaza persoanele recrutate.
Ca act de comert, traficul este o operatiune bilaterala, in care rolul marfii este jucat de
persoane destinat e prostitutiei. Astfel va constitui proxenetism prin trafic de persoane in scopul
practicarii prostitutiei, fapta aceluia care procura altuia o persoana in schimbul unui folos
material. Va exista trafic de presoane ca element material al infractiunii de pr oxenetism chiar
daca persoanele traficate practicau anterior prostitutia.10
“Puterea” iluzorie de a prelua controlul asupra altei ființe umane, în viziunea agresorului,
este un act de “stăpânire” a unei alte persoane. De -a lungul evoluției istoriei ș i sociale, trupul
femeii a fost perceput drept proprietate sau un produs comercial.11

2. Elemente de drept comparat
2.1 Legislatia italiana
Potrivit art. 600 C.pen Italian care incrimineaza punerea sau ținerea unei persoane în stare de
sclavie sau servitute” , “ oricine exercitӑ asupra unei alte persoane puteri și drepturi
corespunzatoare unui proprietar ; pune sau ține o altӑ persoanӑ în condiții de sclavie,
exploateazӑ sexual o astfel de persoanӑ , o supune muncii forțate sau o forțeazӑ sӑ cerșeascӑ ,
se va ped epsii cu inchisoarea de la 8 la 20 de ani.
Punerea sau ținerea în stare de sclavie are loc atunci când se recurge la violențӑ,
amenințӑri, înșelӑciune sau abuz de putere , sau atunci când cineva profitӑ de o situație de
inferioritate fizicӑ sau psihicӑ sa u de sarӑcie.
Pedeapsa menționatӑ anterior se majoreazӑ cu un cuantum cuprin între o treime și
50% , în cazul în care infracțiunile prevӑzute la alin. (1) au fost sӑvârșite împotriva unor
persoane care nu au împlinit vârsta de 18 ani sau au fost comise în scopul exploatӑrii sexuale
, al prostituției ori în scopul prelevӑrii de organe.12

10 /tehnologie/criminalistica/PROSTITUTIA -SI-PROXENETISMUL -L591
11 Dana N. ,De ce violează bărbații? Psihologia ofensatorului de trup. Garbo
12 George -Cristinel Zaharia – Traficul de persoane : pg. 272

pg. 12 Traficul de persoane este sancționat mult mai aspru în comparatie cu reglementarea
românӑ. Pedeapsa din Codul penal Italian este închisoarea de la 8 la 20 de ani , în vreme ce
traficul de persoane prevazut de art. 12 din Legea nr. 678/2001 , se sancționeazӑ , în variantӑ
simplӑ cu închisoarea de la 3 la 10 ani. Foarte ridicate sunt limitele pedepsei și în cazul
variantei agravate, prevӑzute de art. 601 alin. (2) , când pedea psa menționatӑ anterior se
majoreazӑ cu un cuantum cuprins între o treime și 50%. În funcție de scopul traficului,
pedepsele sunt diferite , fapta fiind consideratӑ mai gravӑ atunci când se urmӑrește
exploatarea sexualӑ a victimei, supunerea acesteia la pr acticarea prostituției , prelevarea
organelor victimei, ceea ce nu se întamplӑ conform prevederilor Legii nr. 678/2001. Traficul
de minori nu este incriminat separat de traficul de persoane adulte ci atrage reținerea unei
variante agravate.
2.2 Legislația Unga riei
Ungaria este, în primul rând, o țară de tranzit și apoi o sursă și o țară de destinație
pentru femei și copii traficați în scopul exploatării sexuale. Victimele de altă naționalitate din
Rusia, Ucraina, România, Moldova și Bulgaria pot fi subiecți de exploatare în Ungaria ,
înainte de a fi tranzitate în Austria, Germania, Spania, Olanda, Italia, Franța, Elveția și Statele
Unite. Bărbați din Irak, Bangladesh și Afganistan sunt traficați prin Ungaria spre țările din
Uniunea Europeană și Statele Unite, pe ntru muncă forțată.
Traficul de ființe umane este condamnat în Ungaria, cu pedepse comparabile cu alte
crime grave, incluzând pedepse mult mai severe, în cazuri care implică minori și crimă
organizată. Dispozițiile privitoare la trafic sunt incriminate în articolul 175/b din Codul Penal
al Ungariei.
În multe cazuri, poliția și funcționarii de la Imigrare refuză să investigheze cazurile de
dispariție a unor femei. Corupția de la vamă rămâne o problemă, dar poliția a arestat vameși
pentru complicitate cu cont rabandiști și traficanți. Guvernul a înființat Centrul Internațional
pentru Cooperare în Afaceri Criminale, a semnat un acord bilateral de cooperare cu Europolul
și participă în organizații contribuind la cooperarea în centrul și estul Europei, incluzând
Inițiativa de Cooperare Sud -Estică, Pactul de Stabilitate și Consiliul Europei.
2.3 Legislația Portugaliei
Potrivit art. 160 C.pen. portughez , oricine oferӑ , livreazӑ , primește , transportӑ ,
gӑzduiește sau cazeazӑ o persoanӑ în scopul exploatӑrii sexuale , exploatӑrii prin munca sau
pentru prelevarea de organe:

pg. 13 – Prin violența , rӑpiere sau amenințӑri grave ;
– Prin mijloace frauduloase sau minipulare;
– Prin abuz de autoritate care rezultӑ dintr -o relație de dependențӑ ierarhicӑ ,
economicӑ , de serviciu sau de f amilie;
– Profitând de incapacitatea psihicӑ sau de situația de vulnerabilitate specialӑ a
victimei
– Prin obținerea consimțӑmantului persoanei care are controlul asupra victimei , se
va pedepsi cu inchisoarea de la 3 la 10 ani.
Aceeași pedeapsӑ se aplicӑ aceluia care , prin orice mijloace , încearcӑ sa determine ,
transportӑ , gazduiește , cazeazӑ , livreazӑ , oferӑ sau primește un minor in scopul exploatӑrii
sexuale , al exploatӑrii prin muncӑ sau pentru prelevarea de organe.
În cazul stabilit la alin (2 ) , dacӑ faptuitorul utilizeazӑ oricare dintre mijloacele
prevӑzute la alin. (1) sau acționeazӑ cu titlu professional sau cu intenția de a realiza caștiguri
bӑnești , se va pedepsi cu inchisoarea de la 3 la 12 ani.
Oricine avand cunoștința de sӑvârșirea i nfracțiunilor prevӑzute la alin. (1) si (2) ,
utilizeazӑ serviciile victimei , se va pedepsi cu închisoarea de la unu la cinci ani , dacӑ fapta
nu constituie o infracțiune gravӑ.
Codul penal al Portugaliei prevede în mod limitat modalitӑțile de exploatare a
victimelor. Situațiile în care s -a provocat o vӑtӑmare corporalӑ gravӑ sau când fapta a avut ca
urmare decesul victimei , nu sunt prevӑzute ca variante agravate. Spre deosebire de
legiuitorul român, care a incriminat traficul de persoane adulte , traficu l de minori și folosirea
serviciilor unei persoane exploatate , prin intermediul a trei capitole distincte, legiuitorul
portughez a sancționat toate aceste fapte în cadrul art. 160 C.pen. În cazul folosirii serviciilor
unei persoane exploatate , pedeapsa e ste mai mare decat cea stabilitӑ prin Legea nr.
678/2001.
2.4 Legislația Republicii Moldova
Moldova este sursă primară de femei și copii traficați. Traficul de persoane este
interzis în Moldova, infracțiunile în legătură cu acesta fiind incriminate în articole le 165, 166,
167, 168, 207, 208, 361, 362 și 363 din Codul Penal al Republicii Moldova. Pedepsele pot

pg. 14 ajunge până la 25 de ani de închisoare sau detențiune pe viață, în cazul în care infracțiunile
sunt săvârșite asupra minorilor.
Departamentul guvernului d e combatere a traficului a angajat investigatori specializați
în electronică și operațiuni sub acoperire. Guvernul Moldovei colaborează, de asemenea, cu
țările membre ale Pactului de Stabilitate și cu organizații internaționale, pentru a intensifica
aplica rea fermă a legilor anti -trafic și a programelor de combatere a traficului.
Oficialitățile moldovene colaborează cu cele din alte țări, iar informațiile puse la
dispoziție au fost folosite în majoritatea investigațiilor din Moldova. Câteva rute de trafic a u
fost desființate datorită cooperării internaționale.
Academia de Poliție din Moldova cooperează cu organizațiile neguvernamentale pentru a
dezvolta un nou program și pentru a implementa un modul anti -trafic în scopul pregătirii
poliției. Guvernul investi ghează cazurile de trafic descoperite în care sunt implicati
funcționari publici.
2.5 Legislația Elveției
În Elveția, prostituția se practică în mod liber, legiuitorul neincriminând această
activitate. În același timp, proxenetismul este incriminat de Codul pe nal (Titlul 5 „Infracțiuni
contra moralei” art.198, 199). Astfel, articolul 198 prevede că „acela care, cu scopul de a
obține foloase materiale, favorizează prostituția, va fi pedepsit cu închisoarea”, iar în articolul
199 este stipulat că „acela care va p ractica meseria de proxenetism sau care va conduce o
casă de prostituție, va fi pedepsit cu închisoare de până la 5 ani și cu interzicerea unor
drepturi civile. Pedeapsa va fi închisoare de până la 10 ani dacă delicventul a forțat la
prostituție o persoană minoră”.13

Capitolul II. Analiza continutului juridic si a elementelor constitutive ale
infractiunii de trafic de persoane
Sectiunea I. Continutul juridic
Constituie infracțiunea de trafic de persoane recrutarea, transportarea, transferarea,
cazarea sau preluarea unei persoane, prin amenințare sau prin alte forme de constrângere, prin
răpire, fraudă ori înșelăciune, abuz de autoritate sau profitând de imposi bilitatea persoanei de
a se apăra ori de a -și exprima voința, ori prin darea, acceptarea sau primirea de bani ori de

13 G.Vădineanu. Infracțiunea de prostituție în dreptul comparat

pg. 15 alte foloase pentru obținerea consimțământului persoanei care are autoritate asupra altei
persoane, în scopul exploatării acestei persoane.
Fapta este mai gravă când este săvârșită de două sau de mai multe persoane împreună
(alin.2 lit.a), s -a cauzat victimei o vătămare gravă a integrității corporale sau a sănătății
(alin.2 lit.b), ori a fost savarșita de un funcționar public in exercițiul a tribuțiilor de serviciu.
(alin.2 lit.c). Fapta este și mai gravă dacă a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei
(alin.3).14
Primul act normativ din dreptul intern care abordeaza traficul de fiinte umane ca
forma distincta de criminalitate si care i ncrimineaza activitatile susceptibile de a contribui la
realizarea lui, il constituie Legea nr. 678/2001 cu modificarile si completarile ulterioare ,
privind prevenirea si combaterea traficului de personae , in cuprinsul careia infractiunile
privind trafic ul de persoane sunt prevazute in Capitolul 3 , Sectiunea I.
Legea nr.678/2001 este principalul instrument de politică penală în materia traficului
de persoane astfel încât ea conține, pe lângă norme de incriminare și dispoziții care definesc
termenii și ex presiile utilizate, dispoziții care privesc prevenirea traficului de persoane, cu
indicarea instituțiilor responsabile în acest segment, norme de incriminare a unor infractiuni
aflate in legatura cu traficul de persoane dispoziții speciale în materia confi scării, impunității,
reducerii pedepselor, dispoziții speciale privind procedura judiciară, dispoziții vizând protecția
și asistența victimelor traficului de persoane și dispoziții referitoare la cooperarea
internațională. Elaborarea legii a constituit un obiectiv al Planului național de acțiune pentru
combaterea traficului de ființe umane aprobat prin H.G. nr. 1216/20017,cadrul legislative în
materie fiind ulterior întregit prin prevederile Regulamentului de aplicare a Legii nr.678/2001,
aprobat prin H.G. nr. 299/2003 și prin dispozițiile Planului național de actiune pentru
prevenirea si combaterea traficului de copii , aprobat prin Hotarare de H.G. nr. 1295/2004.
Până la incriminarea traficului de persoane prin Legea nr. 678/2001, normele care
prevedeau și sancționau activitățile ilicite desfășurate în legătură cu exploatarea și traficarea
persoanelor nu asigurau o prevenție și o combatere eficace a fenomenului în întreaga lui
complexitate.
Legea numarul 678/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, privind prevenirea
si combaterea traficului de persoane, reprezinta primul act normativ din dreptul intern care

14 www.utgjiu.ro – Examen teoretic al infractiunii de trafic de persoane: pg. 193

pg. 16 aborgeaza traficul de fiinte umane ca forma distincta de criminalitate si care incrimineaza
activitatile susceptibile de a contribui la realiza rea lui.
Legea Nr. 678/2001 este principalul instrument de politica penala in materia traficului
de persoane, ea continand, pe langa norme de incriminare si dispozitii care definesc termenii
si expresiile utilizate, dispozitii care privesc prevenirea trafi cului de persoane, cu indicarea
institutiilor responsabile in acest segment.15
Ulterior adoptarii legii, in vederea armonizarii ei cu legislatia europeana, dispozitiile
sale au fost modificate succesiv (inclusiv in privinta normelor care incrimineaza trafic ul de
persoane) prin O.U.G. nr 143/2002 pentru modificarea si completarea unor dispozitii din Codul
penal si unele legi speciale, in vederea ocrotirii minorilor impotriva abuzurilor sexuale, prin
Legea nr. 39/2003 privind prevenirea si combaterea criminali tatii organizate, si prin O.U.G. nr.
79/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 678/2001 privind prevenirea si combaterea
traficului de persoane.
Sectiunea II. Obiectul juridic
Obiectul juridic generic constă în apărarea libertății fizice a perso anei, adică a
posibilității acesteia de a se mișca, de a circula, de a acționa după voința sa și în limitele
admise de lege. Libertatea fizică a persoanei constituie o importantă valoare socială; de aceea
faptele care aduc atingere acestei valori sociale lezează în ultimă instanță și interesele
societății, în general, interesată în realizarea și garantarea drepturilor omului și a libertății
acestuia.
Obiectul juridic special este complex, fiind constituit, pe de o parte, din relațiile
sociale care se refe ră la libertatea persoanei, iar pe de altă parte, din relațiile sociale care se
referă la respectarea demnității, protejarea integrității corporale sau sănătății, împotriva
faptelor de exploatare a acesteia și de transformare a persoanei într -un mijloc de obținere a
unor beneficii materiale.16
Pe de alta parte, infracțiunea de proxenetism are ca obiect juridic generic, relațiile care
privesc conviețuirea socialӑ.

15 Tudorel Toader, Drept penal. Partea specială, Ed. All Back, București, 2002;
16 Ioan Lascu, Incriminări privind traficul de persoane, Revista de drept penal nr. 3/2002

pg. 17 Obiectul juridic special al traficului de persoane îl constitute relațiile sociale a cӑror
form are, desfӑșurare și dezvoltare normalӑ sunt condiționate de respectarea libertӑții de
deplasare, de acțiune, de exprimare, de țiune, de manifestare pe plan psihic a persoanei fizice,
precum și a celorlalte valori intrinseci ființei umane.
Pe baza acestui d istinct, s -a susținut, cӑ, în cazul în care victima traficului de persoane
este obligatӑ la practicarea de acte sexuale cu diferite persoane, în schimbul unor sume de
bani,aceastӑ fapta pune în pericol o altӑ valoare decat cea avutӑ în vedere de traficul d e
persoane, și anume libertatea persoanei de a -și manifesta consimțӑmântul liber în alegerea
partenerilor în actele sexuale” și în continuare, ,,prin reținerea în astfel de cazuri doar a
infracțiunii de trafic de persoane se realizeaza absorbția în conținu tul unei infracțiuni a unei
activitӑți ce lezeazӑ o valoare socialӑ ocrotitӑ de un alt text de lege care nu e absorbit nici
legal, nici natural in conținutul infracțiunii de trafic de persoane'.
Obiectui juridic al infrac țiunii de trafic de persoane fiin d relațiile sociale referitoare la
libertatea persoanei, acestea includ în mod natural si libertatea sexualӑ a persoanei, motiv
pentru care argumentul de mai sus, în favoarea imposibilitӑții absorbției infracțiunii de proxe –
netism în cea de trafic de perso ane, este nefundamentat.
Faptul cӑ cele doua incriminӑri vizeazӑ aceleași valori grupate, latto sensu , în
libertatea ființei umane, trebuie sa fie si considerentul pentru care, de pildӑ, în legislația
francezӑ, legiuitorul a înteles sӑ includӑ în același capitol al Codului penal traficul de ființe
umane si proxenetismul, iar legiuitorul german a înteles sӑ includӑ incriminarea faptei celui
care ,,prin forța, amenințare cu un rӑu considerabil sau înșelӑciune, determinӑ o altӑ persoanӑ
la practicarea sau con tinuarea practicӑrii prostituției' 181 alin. (1) C. pen. german in secțiunea
traficului grav de ființe umane, și nu în aceea dedicatӑ proxenetismului.
Sectiunea III: Participatia si subiectul activ
1: Participatia
Prin pluralitate de infractori, știința dreptului penal desemnează situația în care aceeași
infracțiune este săvârșită prin conjugarea a două sau mai multe persoane (concurs plurium ad
idem delictum). Spre deosebire de sutuația în care infracțiunea este săvârșită de o singură
persoană, fiind r ezultatul activității ilicite a unui singur subiect activ, pluralitatea de faptuitor
atrage în câmpul infracțiunii cel puțin doi subiecți activi, toți participanții la infracțiune

pg. 18 urmând a răspunde în raport cu natura și gradul lor de contribuție, la săvâr șirea uneia și
aceleeași fapte penale.17
Cunoscută în literatură și în legislație sub denumirea de „participație”, denumirea de
pluralitate penală „este dată acelei pluralități de infractori ce se realizează atunci când, deși o
faptă poate fi săvârșită de o singură persoană ori de un număr determinat de persoane (ca și în
cazul pluralității constituite sau naturale), ea este săvârșită ocazional de un număr mai mare
de persoane decât acela care este necesar potrivit naturii faptei”.18
Sediul legal al participației se găsește în partea generală a Codului Penal, în Titlul II
privitor la „ Infracțiune”, rezervându -i-se un capitol întreg (III) de la art. 23 și până la art. 31
inclusiv. În acest cadru legal sunt definite categoriile de participanți (art. 23 -26), tratamentul
sancționator pentru aceștia (art. 27 -28) și formele participației prin includerea în dispozițiile
art. 31 a participației improprii.
Deși capitolul este intitulat „Participația” legiuitorul nu consacră o definiție a acesteia,
ci precizeaz ă în art. 23 Cod Penal poziția participanților în raport cu fapta săvârșită, prevăzând
că: „Participanți sunt persoanele care contribuie la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea
penală în calitate de autori instigatori sau complici”.19
Din acest articol reiese că denumirea de participant nu este dată decât persoanelor care
contribuie la săvârșirea unei infracțini în forma participației ocazionale, ceilalți cooperanți la
săvârșirea unei pluralități necesare fiind cu toții considerați autori.
Codul în vigo are a lărgit cadrul participației prin introducerea participației improprii,
considerând că există participație și atunci când autorul acționează fără vinovăție. În această
situație, participația subzistă, cu mențiunea că fapta săvârșită de autor constitui e doar o faptă
prevăzută de legea penală și nu o infracțiune, ceea ce atrage lipsa răspunderii acestuia, iar
instigatorul sau complicele care a acționat cu intenție răspunde pentru contribuția adusă în
calitatea avută.
Având în vedere actuala reglementate se poate defini participația ca fiind cooperarea la
săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală a unui număr de persoane superior celui cerut
de lege, dintre care cel puțin una a acționat cu intenție .

17 www.juspedia.ro – Participatia pena la : definitie , conditii , forme
18 V. Cioclei, in NCP comentat, p. 440
19 Art. 23 Noul Cod Penal

pg. 19 2: Subiectul activ
Poate fi orice persoanӑ fizicӑ care are vârsta cerutӑ de lege , responsabilӑ și care în
momentul savarșirii faptei a dispus de libertatea de a hotӑri și acționa.20
În general , recrutorii sunt persoane tinere , imbricate îngrijit și care fac o bunӑ
impresie , atat prin semnele exterioar e ale bunӑstӑrii lor ( vestimentație , masinӑ , telefon ) cat
și prin povestile de success pe care le vehiculeazӑ privind propria reușitӑ ori a altor persoane
care au plecat la muncӑ în strӑinӑtate , fiind cu atat mai convingӑtori cu cât prezintӑ ca fiind
foarte atractive condițiile de lucru: posturi în țӑrile de vest ale Europei foarte bine plӑtite și
care nu necesitӑ o calificare deosebitӑ.21
Femeile ca subiecți activi ai infracțiunii de trafic de ființe umane sunt de cele mai multe ori,
prima verigă în la nțul de traficare și captează foarte ușor încrederea și interesul tinerelor,
profitând de lipsa experienței lor de viață, de lipsa educației, de starea lor materială precară și
naivitatea lor, prin prezentarea acelorași cazuri ale persoanelor care au fost plecate să lucreze
în străinătate și s -au intors dupa o scurta perioada de timp cu sume mari de bani. 22
De cele mai multe ori , femeile traficant au fost la randul lor victim e ale traficului ,
astfel î ncat cunosc foarte bine mecanismul de traficare si devin foarte experimentate în
atragerea victimelor și plasarea lor în scopul exploatӑ rii.
Uneori , femeile se ocupa cu trafic de bun ӑ voie , datoritӑ caștigurilor mari obținute ,
însa alteori desf ӑșoarӑ aceastӑ activitate datoritӑ presiu nii exercitate asupra lor de cӑtre
traficanții cӑrora le -au aparținut , în schimbul eliberӑrii lor.
În prezent se înregistreazӑ o crestere a ponderi i femeilor recrutor , ele desfașurând
activitӑț i de traficare pe cont propriu ori î n cadrul grupurilor crimi nale speciali zate în traficul
de ființ e umane.23
Prin O.U.G. nr. 79/2005 s -a modificat conținutul art. 12 alin. (2) din Legea nr.
678/2001, prevăzându -se și o calitate specială pe care trebuie s -o întrunească subiectul activ al
infracțiunii, respective cea de functiona r public in exercitiul atributiilor de servic iu. Necesitatea

20 A. Ungureanu, Drept penal roman, partea generala, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1995, p.76
21 Ungureanu Ricu și colab., Traficul de ființe umane, Editura Prouniversitaria, București, 2006;
22 Mateuț Gh., Ștefăroi N., Petrescu V, Luca V., Gafta G., Dublea A., Traficul de ființe umane – Infractor, victimă,
infracțiune, Asociația Alternative Sociale Iași, 2005

23 Macovei Elena, Prostituția între ignoranță și mi stificare , Editura ANTET XX PRESS, București, 2005;

pg. 20 adoptarii unei reglementări speciale privind subiectul calificat sau circumstanțiat de calitatea
de funcționar public a apărut datorită faptului că, în numeroase cazuri activitatea infracțională
desfășurată de traficanți a fost facilitată de reprezentanți ai autorităților publice, iar pe de altă
parte, prin introducerea acestei circumstanțe agravante suplimentare celor deja instituite prin
Legea nr. 678/2001 – care se regăsește între agravantele en umerate de art. 24 din Convenția
Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane, încheiată la Varșovia la
16 mai 2005 și semnată de România la aceeași dată – se realizează o armonizare a normelor
interne cu legislația europeană exis tentă în materia traficului cu ființe umane.
Prin prisma acestor dispoziții legale, din categoria subiecților activi ai infracțiunii de
trafic, calificați de calitatea de funcționar public, pot face parte, cu titlu exemplificativ, lucrători
vamali, ofițeri de poliție, persoane din aparatul administrative.
Participația penală este posibilă în toate formele: coautorat, instigare, complicitate.
În cele mai multe cazuri, traficul de ființe umane presupune desfășurarea unor activități
specifice pe teritoriul st atului de o rigine al victimelor, acțiuni continuate pe teritoriul statului
de destinație cu cele de transferare, primire ori cazare , unde activitatea infracțională se poate
finaliza ori poate continua pe teritoriul altor state, prin reluarea actelor de tr ansport, transferare,
primire ori adăpostire. În aceste circumstanțe, traficul dobândește un caracter transnațional și
transfrontalier în realizarea căruia sunt implicate mai multe persoane cu roluri precis
determinate și care, prin acțiuni simultane sau s uccesive, conlucrează nemijlocit la comiterea
faptei.
Se constituie astfel rețele de trafic de persoane care sunt cel mai adesea grupuri bine
organizate, în componența cărora intră recrutori, intermediari, transportatori, gazde și
traficanții propriu -ziși, care cumpără pur și simplu victimel e pentru a le exploata. Retelele de
trafic de persoane reprezinta grupari de interese care acționează după reguli stricte și după
principiul maximizării profitului. 24
Datorită caracterului complex al infracțiunilor de trafic prevăzute în Legea nr.
678/2001, acțiunile coautorilor pot avea un caracter identic (de ex. două persoane recrutează
mai multe tinere, prin înșelăciune, în scopul exploatării sexuale) sau diferit (d e ex. o persoană
recrutează victim minora , alta per soană o transportă în țara de destinație, iar o a treia o transferă
în vederea muncii forțate).25

24 Diaconescu H., Infracțiunile de corupție și cele asimilate sau în legătură cu acestea, Ed. All Beck, București,
2005;
25 Ungureanu Ricu și colab., Traficul de ființe umane, Editura Prouniversitaria, Bucu rești, 2006;

pg. 21 O condiție de existență a coautoratului în cazul infracțiunilor de trafic de persoane și
care derivă tot d in natura lor complexă o constituie voința comună a coautorilor de a coopera
la săvârșirea nemijlocită a acțiunilor specifice de traficare, în baza unei înțelegeri prealabile
exprese sau tacite ori în baza unei înțelegeri survenite în timpul executării.
Prin efectuarea nemijlocită a uneia dintre acțiunile ce caracterizează traficul de ființe
umane (recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea, găzduirea sau primirea unei persoane),
fiecare participan t își aduce contribuția sa directa la savarsirea infr actiunii si va fi trasa la
raspundere penala in calitate de coautor, însă pentru forma agravată a infracțiunii de trafic de
persoane, prevăzută de art. 12 alin. (2) lit. a din Legea nr. 678/2001.26
Sectiunea IV: Continutul constitutiv.
1: Latura obiectiv a
Infracțiunile în legătură cu traficul de persoane pot fi săvârșite numai prin fapte
comisive(actiuni ) care trebuie să aibă ca urmare socialmente periculoasă punerea în pericol a
atributelor fundamentale ale persoanei care este supusă traficului prin per petuarea stării în care
se află aceasta și crearea conditiilor favvorabile pentru mentinerea acesteri stari , in cazutl
infractiunii prevazute de art 17 , iar in ceea ce priveste infractiunea prevazuta de art. 18 din
Legea nr. 678/2001 , urmarea imediata constă în starea de peri col create pentru normal
dezvoltare fizica si psihica a oricarui minor, in toate
Situatiile trebuind sa existe un raport de cauzalitate intre actiunea faptuitorului si rezultatul
acesteia.27
Elementul material al acestor infracțiuni se realizează prin modalități alternative,
constând, în cazul infracțiunii reglementate de a rt. 17, în următoarele acțiuni:
– a determina intrarea sau rămânerea pe teritoriul țării a unei persoane care nu este
cetățean român, supusă traficului de persoane , ceea ce presupune ca făptuitorul să provoace, să
influențeze, să condiționeze acțiunile subiectului pasiv legate de trecerea frontierei de stat a
României ori de șederea lui pe teritoriul acestui stat;
– a permite intrarea sau rămânerea pe teritoriul ță rii a unei persoane care nu este cetățe
român, supusă traficului de persoane, ceea ce înseamnă a lăsa, a accepta, a îngădui ca
subiectul pasiv, victimă a traficului, să treacă în co nditii nelegale granite si sa ajunga in
România, ori, odată aflată pe terit oriul ei, să rămână în continuare, toate aceste activități
infracționale având drept scop facilit area traficării acelei persoane.

26 Art. 12 alin. (2) lit. a din Legea nr. 678/2001
27 Legea nr. 678/2001

pg. 22 In toate modalitățile reglementate în art. 17 Legea nr. 678/2001 este necesar ca
făptuitorul să cunoasca faptul că persoana v izată prin actele de executare este supusa traficului
de persoane , in absenta acestei cerințe fiind exclusă reținerea acestei infracțiuni.
Pentru existența infracțiunii este necesar ca acțiunile să fie realizate prin folosirea față
de subiectul pasiv – persoana care nu este cetățean român, supusă traficului de persoane în
sensul Legii 678/2001 – a unor mijloace cu caracter alternativ, dintre care unele se regăsesc și
în conținutul constitutiv al infracțiunii de trafic de persoane – violența, amenințările ori altă
forma de constrangere – la care se adaugă mijloacele frauduloase și abuzarea de către făptuitor
de starea de vulnerabilitate a victimei, determinată de anumite circumstanțe speciale (situația
sa ilegală ori precară de intrare sau ședere în țară, sa rcina, o boală, o infirmitate ori o deficiență,
fizică sau mintal a).28
Acțiunile ce caracterizează elementul material al infracțiunii prevăzute în art. 18 se
referă la expunerea, vânzarea, răspândirea, închirierea, distribuirea, confecționarea,
producerea, transmiterea, oferirea, punerea la dispoziție ori deținerea în vederea răspândirii de
obiecte, filme, fotografii, diapozitive, embleme sau alte suporturi vizuale, care reprezintă
poziții ori acte sexuale cu caracter pornografic, ce prezintă sau implică min ori care nu au
împlinit vârsta de 18 ani.
A expune înseamnă a prezenta, a înfățișa, a arăta materialele cu caracter obscen vizând
minori, iar a vinde aceste materiale presupune comercializarea lor, înstrăinarea în schim bul
obtinerii unui profit.
A răspândi materialele enumerate în art. 17 semnifică propagarea, difuzarea,
împrăștierea acestora, iar închirierea lor se referă la acțiunea de a le da ori a le lua în folosință
temporară, în schimbul unei chirii.
Distribuirea materialelor care conțin re prezentări cu caracter pornografic in care sunt
implicate monori presupune împărțirea lor în mai multe locuri sau la mai multe persoane.
A confecționa materialele cu caracter obscen vizând minori înseamnă a le fabrica, a le
crea, a le elabora, a le realiza , iar a le produce in alt mod presupune folosirea in scopul obtinerii
lor a unor procedeee diferite de cele care caracterizează confecționarea, de ex. fotocopierea. A
transmite materialele cu conținut pornografic în care sunt implicați minori semnifică trecerea
lor de la o persoană la alta, a le oferi înseamna a le da altor persoane cu titlu gratuir ori a
propune acestora sa le achizitioneze , iar a le pune la dispozitie presupune lasarea temporara a
respectivelor material altei persoane.

28 Legea nr. 678/2001

pg. 23 A de ține materiale cu caracter obscen înseamnă primirea și păstrarea acestora,
indiferent dacă deținătorului i -au fost încredințate spre păstrare și le deține pentru o altă
persoană, sau pentru sine.
Pentru a fi reținută această modalitate de realizare a elem entului material al inf ractiunii
prevazute de art. 17 , trebuie să fie îndeplinită și condiția ca deținerea să fie săvârșită în vederea
răspândirii materialelor cu conținut pornografic în care sunt implicați minori, neîntrunirea
acestei cerințe înlăturând c aracterul infracțional al faptei de deținere.
Pentru existența elementului material al infractiunilor in legatura cu traficul de persoane
este suficienta săvârșirea uneia dintre aceste acțiuni, iar dacă făptuitorul a efectuat mai multe
dintre aceste activ ități, fapta constituie o singură infracțiune și nu un concurs de infracțiuni.
1.1: Elementul Material
Elementul material al infractiunilor de trafic de persoane se realizeaza prin una sau mai
multe dintre actiunile prevazute ca modalitati alternative in normele incriminatoare, respectiv
recrutarea, transportarea, transferarea,cazarea, gazduirea sau primirea unei persoane, actiuni
care trebuie sa fie efectuate in scopul exploatarii victimei .29
Recrutarea, ca modalitate alternativa prin care are loc traficar ea, consta in atragerea
victimei, spre a fi exploatata in vederea obtinerii de profit.
Transportarea presupune deplasarea victimei dintr -un loc in altul, fie in interiorul
granitelor statului sau de origine, fie din statul de origine al victimei in statul de destinatie, ceea
ce presupune de obicei trecerea uneia sau mai multor frontiere.
Transferarea consta in transmiterea victimei de la un traficant la altul, fiind vanduta pur
si simplu ca o marfa, initial fara ca ea sa stie, sau face obiectul unei alte tr anzactii incheiate
intre traficanti, ca de exemplu schimbul.
Cazarea presupune instalarea unei persoane temporar intr -o locuinta sau alt
amplas ament avand aceasta destinatie. Gazduirea este o modalitate de realizare a elementului
material al infractiunii d e trafic de minori si semnifica primirea unei persoane intro locuinta si
adapostirea vremelnica a acesteia.
Primirea presupune preluarea victimei de catre un traficant, de la un altul, ca urmare a
unei tranzactii intervenite intre cei doi.

29 Mateuț Gh., Ștefăroi N., Petrescu V, Luca V., Gafta G., Dublea A., Traficul de ființe umane – Infractor, victimă,
infracțiune, Asociația Alternative Sociale Iași, 2005;

pg. 24 Pentru realizare a elementului material al infractiunii de trafic de persoane ori trafic de
minori, atat in variantele tip cat si in cele agravate, este suficienta oricare dintre aceste actiuni.
In cazul in care activitatea infractionala desfasurata de traficant reuneste d oua sau mai
multe dintre modalitatile alternative (de ex. Faptuitorul mai intai recruteaza victima, apoi o
transporta in tara de destinatie unde o transfera altei persoane, in scopul exploatarii), fapta
acestuia nu va constitui un concurs de infractiuni, c i o singura infractiune compusa dintr -un
ansamblu de acte diferite executate in baza unei rezolutii infractionale unice.
Pentru existenta infractiunii de trafic de persoane incriminate in art. 12 alin. din Legea
nr. 678/2001 este necesar ca modalitatile a lternative prevazute de lege sa fie realizate printr -o
multitudine de mijloace cu caracter alternativ, si anume prin: amenintare, violenta sau prin alte
forme de constrangere, prin rapire, frauda ori inselaciune, abuz de autoritate sauprofitand de
imposibi litatea acelei persoane de a se apara sau de a -si exprima vointa, ori prin oferirea, darea,
acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obtinerea consimtamantului persoanei
care are autoritate asupra altei persoane .30
Elementul material al in fractiunii prevazute de art. 15 alin. 2 din Legea nr. 678/2001
presupune efectuarea de actiuni de organizare a savarsirii infractiunilor de trafic de persoane,
constand in pregatirea activitatilor de recrutare, transportare, transferare, cazare, gazduire, sau
primirea unei persoane in scopul exploatarii sale, elaborarea de planuri in acest scop, stabilirea
rolurilor si sarcinilor faptuitorilor, a mijloacelor si metodelor concrete de actiune.31
1.2: Urmarea imediata
Aceasta consta in starea de pericol creata pentru atributele fundamentale ale
persoanei – in special a libertatii individuale si a relatiilor sociale a caror normala desfasurare
este conditionata de ocrotirea acestei valori sociale – si se produce independent de atingerea
scopului exploatari i victimei, fiind suficient ca faptuitorul sa actioneze in vederea acestei
finalitati, si nu in realizarea ei efectiva .32
Pe langa starea de pericol care constituie urmarea imediata, traficul de persoane poate
avea uneori si anumite consecinte obiective – cand infractiunea este una de rezultat – constand
in lezarea adusa corpului victimei prin vatamarea grava a integritatii corporale sau a sanatatii,

30 Ungureanu Ricu și colab., Traficul de ființe umane , Editura Prouniversitaria, București, 2006
31 Art. 15 alin. 2 din Legea nr. 678/2001
32 Tudorel Toader, Drept penal. Partea specială , Ed. All Back, București, 2002;

pg. 25 contaminarea vremelnica, avortul provocat ilegal, ori chiar moartea sau sinuciderea victimei33.
Producerea unu i anumit rezultat nu este o cerinta obligatorie pentru existenta infractiunii de
trafic de fiinte umane ci determina retinerea unei forme agravate a infractiunii.
2. Latura subiectiva
Ca forma de vinovatie prin care pot fi savarsite infractiunile de trafic de persoane este
intentia. In modalitatile normative prevazute in art. 12 alin 1 si 2, art. 13 alin. 1, 2 si 3 si art. 15
alin. 2 din Legea nr. 678/2001, intentia nu poate fi decat directa, deoarece actiunile care
compun elementul material al laturii obiecti ve au ca finalitate subiectiva scopul exploatarii
persoanei.
Traficantul are reprezentarea caracterului ilicit al actelor sale in realizarea carora se
implica in mod constient si prevede consecintele lor, urmarind producerea acestora.
In privinta complice lui, pozitia subiectiva a acestuia poate fi atat intentia directa, atunci
cand prevede si urmareste producerea rezultatului, cat si intentia indirecta, atunci cand, de
exemplu, pune la dispozitia traficantului un autoturism, pentru transportarea victimelor , fara a
urmari realizarea finalitatii actiunii autorului, insa constientizeaza caracterul infractional al
propriei actiuni .34
In raport de mijloacele de realizare a actiunii de traficare (amenintarea, violenta sau
alte forme de constrangere, rapirea, frau da, inselaciunea, abuzul de autoritate sau profitand de
imposibilitatea victimei de a se apara sau de a -si exprima vointa, oferirea, darea, acceptarea
sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obtinerea consimtamantului persoanei care are
autoritate asupra altei persoane , latura subiectiva imbraca forma de vinovatie a intentiei
indirecte .35
Latura subiectivă a infracțiunilor în legătură cu traficul de persoa ne se caracterizează
numai prin forma de vinovăție a intenției, deoarece, în cazul infracțiunii prevăzute de art. 17
din Legea nr. 678/2001 făptuitorul acționează ,,cu știință”, având reprezentare asupra f aptei
sale, a modului de realizare si a rezultatului socialmente periculos , pe care il urmareste sau a
carui producer o accepta.

33 Diaconescu H., Infracțiunile de corupție și cele asimilate sau în legătură cu acestea , Ed. All Beck, București,
2005;
34 Ungureanu Ricu și colab., Traficul de ființe umane , Editura Prouniversitaria, București, 2006
35 Mateuț Gh., Ștefăroi N., Petrescu V, Luca V., Gafta G., Dublea A., Traficul de ființe umane – Infractor, victimă,
infracțiune, Asociația Alternative Sociale Iași, 2005;

pg. 26 Săvârșirea din cu lpă a acțiunilor prin care se realizează elemental material al infractiunii
prevazute in art. 18 nu se pedepseste , intrucat, potrivit art. 19 C. penal , cand fapta incriminate
consta intr -o actiune, savarsirea ei din culpa se sanctioneaza num ai daca legea prevede aceasta.
Existența elementului subiectiv al acestei infracțiuni presupune cunoașterea de că tre
făptuitor a faptului că materialele cu caracter pornografic prezintă sau implic ă minori,
cunoaștere ce permite făptuitorului să prevadă rezultatul acți unii sale, în caz contrar fapta sa
reprezentând, după caz, o altă infractiune.
2.1 Forma de vinovatie
Vinovatia faptuitorului reprezinta atitudinea psihica a acestuia fata de fapta si urmarile
sale. Infractiunea de traffic de persoane se savarseste cu i ntentie directa , calificata prin scop ,
care trebuie sa existe in momentul savarsirii faptei. Traficantul are reprezentarea caracterului
ilicit al actelor sale in realizarea carora se implica in mod constient si prevede consecintele
lor, urmarind totodata producerea acestora.36
In ipoteza art. 12 alin. (1) lit. b) si alin. (3) din Legea nr. 678.2001 , vinovatia imbraca
forma praeterintentiei , in raport cu urmarea imediata reprezentata de vatamarea grava a
integritatii corporale sau sanatatii ori de moartea sau sinuciderea victimei. Praeterintentia ,
denumita in doctrina si intentie depasita , este acea forma de vinovatie mixta care cuprinde
intentia si culpa reunite si care se realizeaza prin savarsirea unei fapte cu intentie si
producerea unui rezul tat mai grav decat cel urmarit ori acceptat de faptuitor, rezultat care este
imputabil sub forma culpei , deoarece fie l -a prevazut, dar nu l -a urmarit si nici acceptat ,
socotind fara temei ca el nu se va produce , fie nu l -a prevazut , desi trebuia si pu tea sa il
prevada.37
2.2: Mobilul si scopul
In conduit criminala, mobilul sau cauza interna a actului de conduit , cum mai este
denumit in doctrina , desemneaza acel sentiment ce a condus la nasterea in mintea
faptuitorului a ideii savarsirii faptelor incriminate.38
In cazul infractiunii de trafic de persoane , legiuitorul nu a prevazut mobilul ca un
element constitutive in continutul infractiunii si nici cao cazua de agravare. Existenta unui

36 I.C.C.J. , Sectia penala , decizia penala nr. 1878/12.05.2010 , supracit.
37 I.C.C.J. , Sectiile Unite , Decizia nr. 20 / 10.03.2008 (M.Of. nr. 334 din 20 mai 2009)

38 V. Cioclei , Mobilul in conduit criminal , Ed. All beck, Bucuresti , 1999, pg. 259.

pg. 27 anumit mobil reprezinta un indiciu de normalitate psihica a f aptuitorului si prezinta
importanta pentru individualizarea judiciara a pedepsei. Atunci cand mobilul si scopul
savarsirii faptei lipsesc , aceasta imprejurare poate constitui un indiciu de anormalitate
psihica , motiv pentru care se impune cercetarea resp onsabilitatii faptuitorului.
In practica , s -a apreciat ca interesul material reprezinta , in cele mai multe cazuri
mobilul infractiunii de trafic de persoane fara insa a tine de esenta acesteia , putand exista si
alte mobiluri .39
Secțiunea V: Formele și m odalitӑțile infracțiunilor
1: Forme
Formele traficului variază în funcție de: numărul persoanelor implicate, tipul de
traficanți, de victime sau de „clienți” ori „consumatori”, de gradul de organizare pe care se
bazează extinderea traficului și în raport de care traficul rămîne național sau se extinde peste
gratraficul de ființe umane pot fi implicate persoanele fizice (agenți de recrutare, contrabandiști
complici care au abuzat de poziția lor din cadrul autorităților administrative ale statelor
implicate), dar și persoane juridice (companii hoteliere, de spec tacol, agenții de turism,
societăți de transport, firme de producție și distribuție de casete video, edituri, sex -shop -uri,
companii care oferă spectacole de strip -tease etc.).
Din perspectiva organizării trafican ților avem:
– traficul ocazional , când s e raportează doar la transportare victimelor;
– traficul în bande sau grupări mici când trafican ții sunt bine organiza ți și specializa ți
in traficarea cetă țenilor in afara grani țelor folosind acelea și rute;
– traficul internațional , cel mai laborios organizat, derulat de re țele periculoase dar si
greu de combătut;
Din perspectiva victimelor – copii traficati , traficul poat fi clasificat in func ție de
natura abuzivă a actelor exercitate asupra lor și care vizează :
– aspectul soci al (abuz psihologic, fizic, atac sexual sau viol , supravegherea pentru
împiedicarea deplasării ori liberei circula ții a victimelor ) , lipsa puterii de decizie, lipsa
accesului la servicii medicale, obligarea de a consuma alcool și droguri, avort forțat,
malnutriție, forțarea victimei să -și recruteze la rândul ei rudele sau prietenii);

39 I.C.C.J. , Sectia penala , decizia penala nr. 535/12.02.2010(www.legalis.ro).

pg. 28 – aspectul juridic (deposedarea de acte identitate, posedarea și utilizarea de acte false,
amenințările cu predarea la poliție);
– aspectul economic (împovărarea cu datorii, n eplată, reținerea unor plăți
nejustificate).

1.1.Actele preparatorii si tentative
În principiu, orice infracțiune intenționatӑ, pentru a fi comisӑ în condiții optime,
presupune o pregӑtire prealabilӑ care poate consta în diferite activitӑți, in funcție de natura și
împrejurarile în care se sӑvârșește infracțiunea.
Prin actele pregӑtitoare întelegem acele acte efectuate în vederea realizӑrii laturii
obiective a infracțiunii pe care subiectul a hotӑrât sӑ o comitӑ.
Modalitatile actelor pregatitoare
Codul penal – care nu definește actele pregӑtitoare – nu aratӑ, în cuprinsul pӑrții
generale, care sunt modalitӑțile acestora. O face numai parțial, în anumite texte din partea
specialӑ a Codului Penal, ori cuprinse în unele legi penale speciale.
Potrivit acest or dispoziții, în fapt, actele pregӑtitoare se pot înfӑțișa sub una din
urmӑtoarele modalitați:
– procurarea, producerea sau adaptarea mijloacelor sau instrumentelor necesare
savarșirii infracțiunii (de exemplu: cumpӑrarea unei arme în vederea savarșirii u nui
omor, confecționarea unui șperaclu în vederea comiterii unui furt, modificarea unei chei
pentru a pӑtrunde în locuința femeii pe care subiectul și -a propus sӑ o violeze);
– culegerea de date sau informații de naturӑ sӑ facӑ posibilӑ ori sa usureze sava rșirea
infracțiunii (de exemplu, cu privire la locul unde se afla obiectul material pe care
subiectul vrea sӑ -l distruga, ori cu privire la timpul în care posesorul unui bun ce
urmeazӑ a fi furat lipsește de acasӑ);
– luarea de mӑsuri in vederea îngreunӑri i descoperirii faptei ce se va comite sau în
vederea asigurӑrii folosului ce va rezulta din infracțiune (de exemplu: aducerea unui

pg. 29 autovehicul în apropierea locului unde se va comite omorul, în vederea transportӑrii
imediate a cadavrului, cӑutarea de favor izatori ori tӑinuitori).40
Conditiile actelor pregatitoare
Pentru ca o activitate oarecare sӑ fie consideratӑ act de pregӑtire la savarșirea unei
infracțiuni, ea trebuie sӑ îndeplineascӑ cumulativ urmӑtoarele condiții:
– sӑ fie efectuatӑ în vederea savӑrșirii unei infracțiuni . Verificarea îndeplinirii acestei
condiții este, de cele mai multe ori, deosebit de dificilӑ, întrucat numai rareori actele de
pregatire iși dezvӑluie, neîndoielnic, legӑtura cu o activitate infracționalӑ ce ar urma sӑ
fie sӑvâr șitӑ în viitor (de exemplu, luarea pe ascuns a amprentei unei chei de la o casӑ
de bani);
– sӑ aibӑ o existențӑ obiectivӑ , fiind de naturӑ sӑ creeze condiții favorabile executӑrii
acțiunii incriminate;
– activitatea efectuatӑ sӑ nu facӑ parte din elementul material al infracțiunii proiectate
sau sӑ nu constituie un început de executare a acesteia . Actul de pregӑtire nu trebuie sӑ
aparținӑ acțiunii tipice pe care norma de incriminare o indicӑ sau o descrie prin „verbum
regens”, ci sӑ reprezinte o activitate distinctӑ de acea acțiune, destinatӑ sӑ facӑ posibilӑ
și sӑ usureze sӑvârșirea infracțiunii;
– sӑ fie sӑvarșitӑ cu intenție directӑ . Necesitatea intenției directe rezultӑ din finalitatea
urmaritӑ prin sӑvârșirea actului de pregӑtire: subiectul îl sӑvârșeșt e în vederea comiterii
unei infracțiuni, ceea ce, evident, implicӑ atât reprezentarea rezultatului firesc propriu
acelei infracțiuni, cât și urmӑrirea producerii acestui rezultat. Ne aflӑm, cu alte cuvinte,
în fața unei intenții calificate prin scop;
– sӑ fie sӑvârșitӑ de cӑtre însași persoana care va comite infracțiunea . Dacӑ este comisӑ
de cӑtre alta persoanӑ decât aceea care urmeazӑ a sӑvarși acțiunea constitutivӑ, actul
pregӑtitor iși pierde acest caracter, devenind un act de participație (dacӑ de exemp lu –
cineva procurӑ o cheie pentru ca altӑ persoanӑ sӑ o foloseascӑ la comiterea unui furt,
suntem în domeniul actelor de complicitate).

40 http:/ /www.stiucum.com/drept/drept -penal/Formele -infractiunii -intention32344.php

pg. 30 Caracteristicile actelor pregӑtitoare :
Cu toatӑ varietatea lor, actele de pregӑtire prezintӑ unele trӑsӑturi caracteris tice
comune, care ar putea fi sintetizate dupӑ cum urmeazӑ:
– actele de pregӑtire, fiind sӑvârșite în scopul comiterii infracțiunii, pun în pericol
aceleași valori sociale ca și infracțiunea consumatӑ . Obiectul juridic atât al unora cât și
al celeilalte es te identic, chiar dacӑ actele de pregӑtire îl pericliteazӑ indirect, iar actele
de executare nemijlocit. In cazul actelor pregӑtitoare, pericolul este ceva mai îndepӑrtat
de obiect și mai poate fi evitat (fie prin renunțarea subiectului, fie prin intervenț ia altor
factori sau împrejurӑri), dar acesta este numai un aspect cantitativ – cu efecte asupra
modului de incriminare a actelor pregӑtitoare, deoarece, sub aspect calitativ sunt
primejduite aceleași valori sociale;
– oricât de mare ar fi ponderea lor în procesul producerii rezultatului socialmente
periculos, actele de pregӑtire nu pot genera ele insele, prin propria lor acțiune, acel
rezultat ; în antecedenta cauzalӑ ele au și vor avea întotdeauna valoarea unor condiții,
neputând deveni niciodata o cauzӑ a urmӑrii periculoase pe care incriminarea faptei
tinde sӑ o previnӑ;
– precedând actele de executare, actele de pregӑtire au o existențӑ distinctӑ, bine
marcatӑ, putând fi delimitate – în timp și spațiu – de cele dintâi. Intervalul de timp care
le desparte de acestea poate fi foarte scurt, dar și de o duratӑ mai lungӑ (de exemplu, o
persoanӑ care și -a procurat o cernealӑ specialӑ spre a falsifica un înscris, poate trece la
acțiune imediat, dupa aceea, dar și mult mai târziu, peste câteva luni sau chiar ani) ; un
asemenea interval existӑ însa întotdeauna. Cât privește locul de comitere, nu este
necesar ca actele de pregӑtire și cele de executare sӑ fie sӑvârșite în acelasi loc, ele pot
fi comise în locuri diferite, indiferent de distanța care le separӑ.
Codul nostru penal a optat pentru teza neincriminӑrii actelor pregӑtitoare. Așa se
explicӑ faptul cӑ, în partea sa generalӑ nu cuprinde nici o dispoziție privitoare la aceste acte.
De la aceastӑ regulӑ de bazӑ existӑ, în partea specialӑ a codului, precum și în câteva legi
speciale, unele prevederi derogatorii, de incriminare a unor acte pregӑtitoare, considerate a
prezenta un pericol social deosebit. Pentru realizarea acestui obiecti v – incriminarea, în cazuri

pg. 31 de excepție, a unor acte preparatorii – legiuitorul nostru folosește douӑ tehnici legislative
deosebite.
O primӑ metodӑ este aceea a asimilarii actelor pregatitoare cu tentativa și a sancționӑrii
lor ca atare. De exemplu, in art . 293 alin. 2 și art. 295 alin. 5 C.P. se prevede cӑ „se considerӑ
tentativӑ și producerea sau procurarea mijloacelor, instrumentelor, precum și luarea de mӑsuri
în vederea comiterii” anumitor infracțiuni contra siguranței statului și respectiv acte de
terorism, iar in art. 293 alin 1 si art. 295 alin. 4 C.P. se aratӑ cӑ tentativa la aceleași infracțiuni
se pedepsește. Asemenea incriminӑri ale actelor pregӑtitoare prin asimilarea cu tentativa apar
și în cazul infracțiunilor de trafic ilicit de droguri (art. 393 alin. 1 si 2 C.P.) precum și la
infracțiunea de lipsire de libertate in mod ilegal (forma agravantӑ prevazutӑ de art. 215 alin. 2
C.P.).
Cea de -a doua modalitate de incriminare a actelor de pregӑtire folositӑ de legiuitorul
român constӑ în integritatea acestora în conținutul infracțiunii pe care subiectul și -a propus sӑ
o comitӑ ori în considerarea lor ca infracțiuni autonome .
TENTATIVA

Tentativa este forma de infracțiune care se situează în faza de executare a infracțiunii,
între începutul executării acțiunii ce constituie elementul material al laturii obiective și
producerea rezultatului socialmente periculos.41
Codul nostru penal definește tentativa arătând că aceasta constă în „punerea în
executare a hotărârii de a săvârși infracțiunea, e xecutare care a fost însă întreruptă sau nu și -a
produs efectul”. Tentativa cuprinde ansamblul actelor de executare efectuate între momentul
terminării actelor pregătitoare, pe de o parte, și momentul producerii rezultatului, pe de altă
parte.

41 Apetrei M. – Drept penal. Partea general a, Editura Victor, București, 2006

pg. 32 Gothe spunea : „În operele omului, ca și în cele ale naturii, sunt cu deosebire demne de
remarcat intențiile”. Prin urmare, tentativei, intenției de a săvârși o infracțiune trebuie să îi
acordăm o importanță deosebită.42
Caracterizându -se printr -o executare neterminată sau prin absența rezultatului – deci
printr -o latură obiectivă incompletă – tentativa este o formă atipică, imperfectă, a infracțiunii
pe care subiectul și -a propus să o săvârșească. Ea este însă o infracțiune pentru că, deși
nedesăvârșită din punct de ved ere obiectiv, este o faptă incriminată și pedepsită de lege.
Toate reglementările referitoare la răspunderea penală și la sancțiunile de drept penal
sunt aplicabile daca legea penală prevede expres că tentativa se pedepsește.
Conditiile tentativei
Din definitia legala a tentativei rezulta ca pentru existenta acesteia trebuie indeplinite
anumite conditii de ordin subiectiv si obiectiv.
Prima conditie este de ordin subiectiv si presupune ca faptuitorul sa fi luat hotararea de
a savarsi o infractiune. Actele de executare fiind savarsite in vederea producerii unui anumit
rezultat, in mod necesar trebuie sa fie precedate de hotararea de a comite actiunea ce conduce,
in mod firesc, la survenirea acelei urmari. In cazul oricarei forme infractionale, deci si al
tentativei, formarea laturii subiective precede, in timp, efectuarea actelor materiale prin care
subiectul tinde sa realizeze ceea ce si -a propus in cadrul perioadei interne cu care debuteaza,
obligatoriu, orice proces infractional.
A doua conditie, care este de ordin obiectiv, cere ca faptuitorul sa fi depasit faza actelor
pregatitoare si sa fi efectuat acte de executare propriu -zisa.
Aceasta conditie pune in discutie problema deosebirii actelor de executare de actele de
pregatire.
In literatura juridi ca aceasta problema formeaza obiectul unei controverse, iar pentru
solutionarea ei s -au formulat mai multe criterii – fiecare cu diverse variante – care pot fi
cuprinse in trei grupe principale.

42 Simensky Th. – Un dicționar al înțelepciunii, Editura Junimea, Iași, 1979

pg. 33 Potrivit unor criterii, denumite subiective, cand actul faptu itorului, singur sau ajutat de
alte imprejurari, da in vileag intentia cu care a fost efectuat, este act de executare, dimpotriva,
actul care nu are aceasta aptitudine va fi preparatoriu. De exemplu, deschiderea unei casete
apartinand altei persoane, cu aj utorul unui speraclu, constituie act de executare, deoarece releva
intentia de furt, pe cand cumpararea unui bidon cu petrol lampant, in scopul savarsirii unui
incendiu este un act pregatitor, pentru ca nu releva latura obiectiva a infractiunii prevazuta d e
art. 263 C. P.
A treia conditie cere ca activitatea de executare sa fi fost intrerupta sau rezultatul sa nu
se fi produs. Prin aceasta conditie se determina momentul final sau limita superioara a
tentativei, asa cum prin conditia examinata anterior se sta bileste momentul initial sau limita
inferioara acestei forme de activitate infractionala. Tentativa – care incepe odata cu efectuarea
primului act de executare – ia sfarsit fie in momentul in care executarea inceputa este
impiedicata sa continue si sa se d esavarseasca, fie in momentul cand executarea fiind terminata,
trebuia sa se produca rezultatul, insa acesta nu s -a produs.

1.2.Consumarea si epuizarea infractiunii
Fapta consumata
De principiu, momentul consumarii se realizeaza prin indeplinirea tuturor cerintelor de
incriminare ale infractiunii date, el coincizand si cu momentul savarsirii acesteia, cu exceptia
situatiilor cand infractiunea cunoaste si forme postconsumative (faza epuizarii).
Infractiunea se considera consumata in momentul in care actele de executare, fiind duse
pana la capat, au produs rezultatul specific acelui tip particular de infractiuni. Momentul
consumarii coincide deci cu realizarea continutului integral al infractiunii, in sensul ca laturii
subiective, formata anterior ii corespun de acum o latura obiectiva completa sub aspectul tuturor
componentelor sale: element material, rezultat si raport de cauzalitate.
Prin infractiunea consumata se intelege, asadar, o fapta care prezinta continutul unei
infractiuni in forma tipica a acesteia.
Codul penal nu se ocupa, in partea generala, de infractiunea consumata, in sensul ca nu
cuprinde nici o reglementare expresa in ceea ce o priveste. Toate normele din partea speciala a
codului – descriind continutul diferitelor tipuri particulare de infrac tiune – se refera, implicit,

pg. 34 la forma consumata a acestor infractiuni. Pe de alta parte, toate institutiile reglementate in
partea generala, legate de notiunea de infractiune, au in vedere, in primul rand, infractiunea
consumata, adica forma perfecta a inf ractiunii.
Momentul consumarii infractiunii
Pentru a se sti, in fiecare caz in parte, daca ne aflam in fata unei infractiuni consumate
ori a unei alte forme infractionale, este necesar sa se examineze daca activitatea materiala
luata in considerare a produ s sau nu rezultatul specific infractiunii pe care subiectul si -a
propus sa o comita. Cum din punctul de vedere al rezultatului specific infractiunile se impart
in formale si materiale – in cazul celor dintai, rezultatul constituindu -l o stare de pericol, i ar
in cazul celor de -al doilea o vatamare concreta – inseamna ca si momentul consumarii difera,
dupa cum este vorba de o infractiune formala sau materiala.
Infractiunile formale se consuma in momentul in care a luat sfarsit executarea actiunii
tipice , caci in acel moment se naste si starea de pericol ce caracterizeaza, sub aspectul
urmarilor, aceste infractiuni (de exemplu infractiunea de bigamie – art. 227 C. P. – se considera
consumata in momentul incheierii celei de -a doua casatorii).
In cazul infractiuni lor formale ce se comit prin inactiune, consumarea are loc in
momentul neindeplinirii obligatiei impuse de lege. Daca obligatia este fara termen, imediata
(de exemplu, obligatia de a da ajutor persoanelor aflate in primejdie – art. 199 C. P.),
infractiunea se consuma prin neindeplinirea de indata a acesteia; daca obligatia este legata de
un termen (de exemplu obligatia de a preda in termen de 10 zile un bun gasit autoritatilor sau
celui care l -a pierdut – art. 259 alin. 1 C.P.), infractiunea se consuma la im plinirea termenului
prevazut de lege.
La infractiunile materiale – a caror latura obiectiva include, in mod obligatoriu, ca
rezultat – o vatamare materiala – consumarea are loc in momentul producerii acestei
urmari. Uneori rezultatul material, cerut de leg e pentru existenta infractiunii, se produce
imediat dupa incheierea actelor de executare, dar alteori el poate surveni dupa trecerea unui
interval de timp, mai scurt sau mai lung, ceea ce inseamna ca si momentul consumarii
infractiunii poate varia in rapor t cu aceste situatii. Din categoria infractiunilor materiale care
se consuma in momentul producerii rezultatului, mentionam, cu titlu de exemplu: omorul –

pg. 35 art. 178 C. P.; vatamarea corporala – art. 185 si 186 C. P.; neglijenta in serviciu – art. 319 C. P.;
inselaciunea art. 260 C. P.
Stabilirea momentului in care s -a consumat infractiunea prezinta o importanta
deosebita, deoarece, in raport cu acest moment, se determina – in caz de succesiune de legi
penale – care este legea aplicabila cazului concret, se verifica incidenta actelor normative de
amnistie, se calculeaza termenul de prescriptie a raspunderii penale etc.
Fapta epuizata
In cazul anumitor categorii de infractiuni este posibil ca, dupa ce fapta s -a consumat,
prin producerea rezultatului specific, acest rezultat sa se amplifice, fie in cadrul unui proces
natural, firesc, fara nici o noua interventie a faptuitorului, fie datorita prelungirii actiunii sau
inactiunii tipice si dupa atingerea momentului consumativ. Momentul in care rezultatul se
conture aza in dimensiunile sale finale – deci acela in care amplificarea inceteaza – este
momentul asa -numit al epuizarii infractiunii, iar infractiunile care au cunoscut o asemenea
amplificare a rezultatului sunt fapte penale epuizate.
Infractiunea – fapta consu mata, este singura forma tipica a infractiunii. Infractiunea –
fapta epuizata este ca si tentativa, o forma atipica a acesteia. De aceea o si tratam distinct ca o
forma infractionala de sine statatoare – separat de infractiunea consumata.
INFRACTIUNI SUSCE PTIBILE DE EPUIZARE
Infractiunile continue – se caracterizeaza prin aceea ca actiunea ce constituie
elementul lor material este susceptibila de prelungire si dupa momentul consumarii, caz in care
– in mod paralel – are loc si o amplificare cantitativa a r ezultatului. Ca atare, se poate spune ca
ceea ce, in realitate se prelungeste pana cand se va epuiza – este insasi consumarea lor. De
exemplu, infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal (art. 201 C. P.) se consuma in
momentul in care subiectul pasiv este privat de posibilitatea de a se misca in mod liber, dar, in
fapt, este posibil ca actiunea tipica si, concomitent cu aceasta, amplificarea rezultatului – starea
in care a fost adusa persoana vatamata – sa se prelungeasca si ulterior momentului consum ativ,
cand subiectului pasiv i se va reda libertatea.
Infractiunile continuate – se caracterizeaza, conform art. 55 alin. 2 C. P., prin
savarsirea la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii, a unor actiuni sau

pg. 36 inactiuni care prezin ta, fiecare in parte, continutul aceleiasi infractiuni. Pentru a exemplifica
modul in care are loc epuizarea in cadrul acestor infractiuni, sa presupunem ca cineva s -a
hotarat sa sustraga, in mod esalonat, timp de mai multe zile, bunuri aflate intr -un depo zit. In
asemenea situatie, dupa primele doua sustrageri vom avea o infractiune continuata de furt –
despre care se poate spune ca s -a consumat – iar daca faptuitorul, actionand in baza aceleiasi
rezolutii, a mai comis si alte sustrageri, in momentul inchei erii definitive a activitatii sale
infractionale ne vom afla in fata unei infractiuni continuate de furt – fapta epuizata.
Infractiunile de obicei – elementul material este alcatuit dintr -o pluralitate de acte
care, considerate de sine statatoare, nu au ca racter penal, dar, prin repetare – incat ajung sa
reprezinte o obisnuinta ori o indeletnicire – devin infractiune. Daca, dupa un numar suficient
de repetari, infractiunea s -a consumat – cerinta obisnuintei sau indeletnicirii, fiind realizata –
insa faptuit orul continua sa comita acte de acelasi fel, la terminarea intregii activitati
infractionale se va putea spune ca infractiunea imbraca forma faptei epuizate. Un exemplu il
poate constitui infractiunea de cersetorie (art. 367 C. P.), care se consuma cand actele de apelare
la mila publicului – prin ele insele, considerate izolat, nerelevante penal – ajung sa constituie
o obisnuinta si se epuizeaza cand activitatea infractionala, prelungita dupa momentul
consumativ, ia sfarsit.
Infractiunile progresive – dupa realizarea continutului unei anumite infractiuni,
denumita de baza, rezultatul acesteia se amplifica de la sine in asa mod incat caracterizeaza
continutul unei alte infractiuni, mai grave, denumita progresiva, in care se absoarbe si fapta de
baza. De exe mplu, infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte (art. 188 C. P.) ia
nastere prin amplificarea progresiva a unei urmari initiale mai usoare, caracteristica infractiunii
de lovire (art. 185 C. P.) sau de vatamare corporala (art. 186 sau 187 C. P.) si care se absoarbe
in continutul sau. Avem, deci, si aici un moment consumativ – acela al producerii rezultatului
initial, propriu infractiunii de baza si un moment al epuizarii, in care procesul de amplificare a
primului rezultat se incheie in mod defi nitiv.

Secțiunea VI: Sancțiuni si Aspecte procesuale
1. Sanctiuni
Datorită importanței și specificului valorilor sociale ce fac obiectul ocrotirii penale prin
incriminarea activităților de traficare a ființelor umane, în scopul exploatarii acestora , sistemul

pg. 37 sanctionator instituit de legiuitor este deosebit de sever , c eea ce raspunde necesitatii reprimarii
si contracararii acestui fenomen.43
Pentru incalcarea normelor cuprinse in art. 12 , art.13 si art.15 alin. (2) din Legea nr.
678/2001 reimul sancționator este același sub aspectul naturii pedepsei principale – care es te
în alternativa închisorii – și a pedepsei complimentare a interzicerii unor drepturi, aplicabile în
cazul tuturor acestor infracțiuni, fiind diferențiat doar în ceea ce privește limitele speciale de
pedeapsă, în funcție de modalitățile normative, tip și agravate .
În cazul infracțiunii de trafic de persoane, prevăzută de art. 12 din Legea nr. 678/2001
tratamentul sancționator constă în :
– pedeapsa cu închisoarea de la 3 la 12 ani și interzicerea unor drepturi pentru modalitatea tip
de la alin. (1);
– pedeapsa cu închisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi pentru variant agravată
de la alin. (2);
– pedeapsa cu înnchisoarea de la 15 la 25 ani si interzicerea unor drepturi , pentru variant
agravata de la alin. (3)
Infracțiunea de trafic de minori , prevazuta de art 13 din Legea nr 678.2001 , este
sanctionata conform noilor limite de pedeapsă stabilite prin modificările aduse Legii privind
prevenirea și combaterea traficului de persoane prin O.U.G nr. 79/2005 , astfel:
– în modalitatea tip d e la alin. (1), pedeapsa este închisoarea de la 5 ani la 15 ani și interzicerea
unor drepturi (fata de pedeapsa cu inchisoara de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi
prevăzută în reglementarea anterioară); – în modalitatea agravată de la alin. (2), pedeapsa este
închisoarea de la 7 ani la 18 ani și interzicerea unor drepturi (limitele anterioare de pedeapsa
fiind inchisoara de la 7 la 18 ani)
– în modalitatea agravată de la alin. (3), dacă faptele prevăzute la alin. (1) și (2) sunt săvârșite
în cond ițiile prevăzute la art. 12 alin. (2), pedeapsa este închisoare de la 7 ani la 18 ani și
interzicerea unor drepturi, în cazul prevazut la alin. (1) si inchisoara de la 10 la 20 de ani si
interzicerea unor drepturi, în cazul prevăzut la alin. (2);
– în mod alitatea agravată de la alin. (4), dacă faptele prevăzute la alin. (1), (2) și (3) au avut ca
urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este închisoare de la 15 ani la 25 de ani și
interzicerea unor drepturi.

43 Mateuț Gh., Ștefăroi N., Petrescu V, Luca V., Gafta G., Dublea A., Traficul de ființe umane – Infractor, victimă,
infracțiune, Asociația Alternative Sociale Iași, 2005

pg. 38 Infracțiunea incriminată în dispoziții le art. 15 alin. (2) din Legea nr. 678/2001, constând în
organizarea savarsirii infracțiunilor de trafic de persoane majore și de trafic de minori este
sanctionata cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infracțiunea organizată, în funcție de
modalitatea norm ativă reținută.
Cauze de nepedepsire sau de atenuare a pedepsei
Dispozitia din art. 20 alin (1) din Legea nr. 678/2001 prevede o cauza de nepedepsire
aplicabila persoanei supusa traficului de persoane care a savarsit ca urmare a exploatarii sale
infracti unea de prostitutie sau pe cea de cersetorie , daca ea , mai intainte de a se fi inceput
urmarirea penala pentru infractiunea de trafic de persoane incunostinteaza autoritatile
competente despre aceasta sau daca , dup ace a inceput urmarirea penala ori dup ace faptuitorii
au fost descoperiti inlesneste arestarea acestora.
2. Aspecte procesuale specifice
Urmarirea penala si judecarea infractiunilor prevazute de Legea nr. 678/2001 se
realizeaza in conformitate cu normele Codului de procedura penala , precum si potrivit
prevederilor special aplicabile in aceasta materie , cuprinse in alte acte normative. Capitolul
IV al Legii nr. 678/2001 este consacrat unor dispozitii special privind procedura judiciara .
Descoperirea infractiunilor , strangerea si administ rarea probelor , identificarea si
prinderea infractorilor si tragerea la raspundere penala a acestora se constituie intr -o activitate
complexa desfasurata de organelle specializate ale statului.44 In ceea ce priveste competenta
in realizarea actelor de urm arire penala , art. 207 ,208 si 209 C. proc.pen. prevad trei categorii
de organe care pot avea competenta in acest sens: organele de cercetare ale politiei judiciare ,
organele de cercetare penala special si procurorul.
Competenta procurorului:
In cazul infractiunilor prevazute de Legea nr. 678/2001 , in acord cu dispozitiile art.
21 alin. (1) din acest act normative , “ urmarirea penala pentru infractiunile prevazute de
prezenta lege se efectueaza in mod obligatoriu de catre procuror” .
Prevederile speciale ale Legii nr. 678/2001 trebuie coroborate si cu dispozitiile altor
acte normative special , astfel cum este si Legea nr. 508/2004 privind infiintarea , organizarea

44 44 I.Neagu , Drept procesual penal. Partea generala , Tratat , Ed. Global Lex , Bucuresti , 2007, pg. 29.

pg. 39 si functionarea in cadrul Ministerului Public a Directiei de Investig are a Infractiunilor de
Criminalitate Organizata si Terorism.45
Competenta organelor de cercetare penala ale politiei judiciare:
Chiar daca urmarirea penala se efectueaza in mod obligatoriu de catre procuror,
anumite acte ale acestei faze procesuale pot f i effectuate de catre organele de cercetare
penala. Potrivit art. 2 alin. (1) lit b) din Legea nr. 508/2004, una dintre atributiile Directiei de
Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata este si aceea de a conduce,
supraveghea si controla ac tele de cercetare penala , effectuate din dispozitia procurorului de
catre ofiterii si agentii de politie judiciara aflati in coordonarea acestei directii.46
Potrivit art. 27 din Legea nr. 508/2004 , Ministerul Administratiei si Internelor va
desemna nomin al , cu avizul conform al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta
Curte de Casatie si Justitie , ofiterii si agentii de politie judiciara care isi vor desfasura
activitatea sub coordonarea procurorilor Directiei de Investigare a infractiunil or de
Criminalitate Organizata.
In ceea ce priveste competenta , in acord cu prevederile art. 9 din Legea 508/2004 ,
ofiterii si agentii de politie judiciara , anume desemnati , efectueaza numai acele acte de
cercetare penala dispuse de procurori , sub d irecta coordonare si controlul nemijlocit al
acestora.
Competenta materiala:
Potrivit art. 21 din Legea nr. 678/2001, competenta pentru judecarea in prima instant a
infractiunilor prevazute de acest act normativ apartine tribunalului. Dispozitia mentiona ta
anterior constituie o ilustrare a normei reprezentata de art. 27 pct. 1 lit. f) C.proc.pen. ,
conform careia tribunalul judeca in prima instant si alte infractiuni date prin lege in
competenta sa. 47
Ratiunea instituirii acestei reguli de competenta mate riala rezida in gravitatea si
gradul de complexitate ridicat al infractiunilor de trafic de persoane sau in legatura cu traficul

45 Legea nr.508/2004 a fost modificata de O.U,G nr. 131/2006 , care a prevazut ca dispozitiile referitoare la
infiintarea D.I.I.C.O.T se aplica incepand cu data de 1 februarie 2007.

46 Legea nr. 508/2004
47 Art. 27 pct.1 lit. f) CPP

pg. 40 de persoane , care presupun o mai buna pregatire a magistratilor pentru a se asigura o
infaptuire corecta a justitiei penale.
Imprejurarea ca actul de sesizare a instantei, pentru oricare dintre infractiunile
prevazute de Legea nr. 678/2001 , este emis de Directia de Investigare a Infractiunilor de
Criminalitate Organizata este lipsita de relevanta sub aspectul competentei materi al si
teritoriale a instantelor.48
Infractiunile de trafic de minori , prevazute de Legea nr. 678/2001 , pot fi judecate si
de tribunalele specializate in material cauzelor cu minori. Tribunalele specializate pot avea
competenta materiala si in privinta ce lorlalte infractiuni prevazute de Legea nr. 678/2001 , in
masura in care acestea au fost savarsite de inculpate minori sau asupra unor minori.

Capitolul III. Analiza continutului juridic si a elementelor constitutive ale infractiunii
de proxenetism
Sectiunea I: Conținutul juridic
Const ă în îndemnul ori înlesnirea practic ării prostitu ției sau tragerea de foloase de pe urma
practicarii ei de o persoana. Fapta e mai grav ă când const ă in recrutarea unei persoane pentru
prostitu ție ori traficul de persoane în acest scop, constr ângerea la prostitu ție, și e și mai grava
cand e comis ă față de un minor sau prezinta un alt caracter grav. Subiect activ poate fi orice
persoan ă, fapta putand fi comisa sub toate formele participa ției penal e. Subiect pasiv principal
e statul, iar secundar e persoana asupra careia se exercit ă vreuna din ac țiuni, dar poate fi si un
minor. Elementul material se realizeaza ă prin ac țiuni alternative prev ăzute limitativ de
legiuitor: îndemn sau înlesnire, tragere de foloase, recrutare sau constrangere a unei persoane
pentru practicarea prostitutiei sau traficul de persoane in acest scop. Urmarea imediata consta
in starea de pericol pentru relatiile de convietuire sociala. Legatura cauzal ă trebuie sa existe.
Vinov ăția îmbrac ă forma inten ției directe sau indirecte.
Sectiunea II: Obiectul juridic
Obiectu l juridic generic al infractiunii incriminate in Legea nr. 678/2001 il constituie
totalitatea relatiilor sociale care se formeaza și se dezvolt ă în jurul valorilor sociale constituite

48 Legea nr. 678/2001

pg. 41 din principalele atribute ale persoanei, si anume viata, integritatea corporala, sSnStatea,
libertatea, inviolabilitatea sexuala, onoarea si demnitatea.49
Pe de alta parte, infractiunea de proxenetism are ca obiect juridic generic, relatiile care
privesc convietuirea sociala.
Obiectul juridic special al traficului de persoane il constitute relatiile sociale a caror
formare, desfasurare si dezvoltare normals sunt conditionate de respectarea libertatii de
deplasare, de actiune, de exprimare, de optiune, de manifestare pe plan psihic a persoanei fizice,
precum si a celorlalte valori intrinseci fiintei umane.
Infractiunea de proxenetism are ca obiect juridic special relatiile sociale care implica
proem -area mijioacelor de existen ta prin munca, in conditii de respect pentru regulile de morala
si de asigurare a demnitatii umane.
In varianta agravata, infrac -tiunea de proxenetism aduce atingere relatiilor sociale
referitoare la libertatea per soanei, in masura in care este savarsita in forma constrangerii acelei
persoane la practicarea de acte sexuale impotriva vointei sale.
Pe baza acestei distinct ii, s-a sustinut, ca, in cazul in care victima traficului de persoane
este obligata la practicarea de acte sexuale cu diferite perso ane, in schimbul unor sume de bani,
,,aceasta fapta pune in pericol o alta valoare decat cea avuta in vedere de traficul de persoane,
si anume libertatea persoanei de a -si manifesta consimtamantui liber in alegerea partenerilor in
actele sexuale'. si, in c ontinuare, ,,prin retinerea in astfel de cazuri doar a infractiunii de trafic
de persoane se reali -zeaza absorbtia in continutui unei infractiuni a unei activitati ce lezeaza o
valoare socials ocrotitS de un alt text de lege care nu e absorbit nici legal, nici natural in
continutui infracfiunii de trafic de persoane'.
Consideram ca obiectui juridic al infrac tiunii de trafic de persoane fund relatiile sociale
referitoare la libertatea persoanei, acestea includ in mod natural si libertatea sexuala a
persoan ei, motiv pentru care argumentui de mai sus, in favoarea imposibilitatii absorbtiei
infractunii de proxe netism in cea de trafic de persoane, este nefundamentat. Faptui ca cele doua
incri-minari vizeaza aceleasi valori grupate, latto sensu , in libertatea f iintei umane, trebuie sa
fie si considerentul pentru care, de pilda, in legislatia franceza, legiuitorul a inteles sa includa
in acelasi capitol al Codului penal traficul de fiinte umane si proxenetismul, iar legiuitorul

49 LEGE Nr. 678 din 21 noiembrie 2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane

pg. 42 german a inteles sa includa incrimi narea faptei celui care ,,prin forta, amenintare cu un rau
considerabil sau inselaciune, detennina o alta persoana la practicarea sau continuarea practicarii
prostitutiei 181 alin. (1) C. pen. german in sectiunea traficului grav de fiinte umane, si nu in
aceea dedicata proxenetismului.50
Obiectul juridic material
Este corpul persoanei constrânse la prostituție sau care a facut obiectul traficului în
vederea practicarii prostituției.51
Obiectul material este format din bunul, lucrul său valoarea împotriva căruia se
îndreaptă actiunea -inactiunea incriminate și asupra căruia se răsfrâng urmările provocate,
aducându -se astfel atingere relațiilor sociale ocrotite de normă de drept penal.Obie ctul material
nu există la orice infracțiune, ci numai la acelea la care valoarea socială ocrotita constă sau se
exprima într -o entitate materială.

Sectiunea III: Participatia si subiectii infractiunii
1. Participatia si subiectul activ
Dispozitia incriminat oare prevede sase modalitati ale infractiunii de proxenetism, si anume
indemnul, constrangerea la prostitutie, inlesnirea si tragerea de foloase de pe urma practicarii
prostitutiei, recrutarea si traficul de persoane in scopul practicarii prostitutiei. Inf ractiunea de
proxenetism poate fi savarsita in oricare din aceste modalitati.
Autor al infrctiunii de proxenetism poate fi orice persoana, barbat sau femeie, cetatean
roman sau strain, dispozitia incriminatoare nereprezentand nici o conditie cu privire la subiectul
activ. Infractiunea poate fi savarsita in participatie sub forma coautoratului, instigarii sau
complicitatii.52
Astfel :
-ori de câte ori infracțiunea de proxenetism, în varianta înlesnirii practicării prostituției, se
săvârșește asupra unei singure persoane vătămate majore sau minore, se va reține o singură

50 http://www.stiucum.com/drept/drept -penal/Consideratii -asupra -infractiun i
51 Alexandru Boriu,drept penal parte speciala,pag.139
52 Drept Penal Parte Speciala,Infracțiuni contra persoanei,Valerian Cioclei

pg. 43 infracțiune de proxenetism prevăzută de art. 213 alin. (1) din Codu l penal, respectiv de art. 213
alin. (3) din Codul penal, după caz;
– în cazul în care infracțiunea de proxenetism, în varianta înlesnirii practicării prostituției,
se săvârșește asupra a două sau mai multe persoane vătămate majore, „în aceeași împrejurar e”,
se va reține o singură infracțiune de proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. (1) din Codul
penal, în formă simplă;
– în cazul în care infracțiunea de proxenetism, în varianta înlesnirii practicării prostituției,
se săvârșește asupra a două sau mai mu lte persoane vătămate minore, în „aceeași împrejurare”,
se va reține o singură infracțiune de proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. (3) din Codul
penal, în formă simplă;
– în cazul în care infracțiunea de proxenetism, în varianta înlesnirii practicării prostituției,
se săvârșește asupra a două sau mai multe persoane vătămate majore și minore, în „aceeași
împrejurare”, se va reține o singură infracțiune de proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. (1)
și (3) din Codul penal, în formă simplă;
– în cazul în care infracțiunea de proxenetism, în varianta înlesnirii practicării prostituției,
se săvârșește de către o persoană asupra acelorași persoane vătămate majore și/sau minore, prin
acte repetate, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, se va reține o singură infracțiune de
proxenetism prevăzută de art. 213 alin. (1), art. 213 alin. (3) sau art. 213 alin. (1) și (3) din
Codul penal, după caz, în formă continuată, conform art. 35 alin. (1) din Codul penal;
– ori de câte ori infracțiunea de proxenetism , în varianta înlesnirii practicării prostituției,
se săvârșește asupra a două sau mai multe persoane vătămate majore și/sau minore, fără
legătură între ele, se va reține un concurs de infracțiuni, prevăzut de art. 213 alin. (1), art. 213
alin. (3) sau art . 213 alin. (1) și (3) din Codul penal, după caz, cu reținerea dispozițiilor art. 38
alin. (1) din Codul penal.53

53 În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 17 noiembrie 2016 a fost publicată Decizia nr. 20/2016
privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Timișoara – Secția penală, în Dosarul nr.
9.395/30/2015 prin care, în temeiul art. 475 din Codul de procedură penală, se solicită pronunțarea unei
hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept, dacă, „în cazul infracțiunii de
proxenetism prev ăzută de art. 213 din Codul penal – în modalitatea înlesnirii practicării prostituției, dacă
faptele sunt săvârșite față de o persoană majoră și de una minoră, sunt realizate elementele constitutive ale
unei singure infracțiuni prevăzute de art. 213 alin. (1) și (3) din Codul penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) din
Codul penal sau două infracțiuni aflate în concurs, respectiv art. 213 alin. (1) din Codul penal și art. 213 alin. (3)
din Codul penal, ambele cu aplicarea art. 38 din Codul penal”.

pg. 44 2. Subiectul Pasiv
Subiect pasiv al infracțiunii de proxenetism este statul, ca reprezentant al societății,
tulburată în normele de desfasurare a relațiilor de conviețuire social. In afara de subiectul pasiv
principal, care este intotdeauna statul, infracțiunea de proxenetism poate avea si un subiect
pasiv secundar, și anume persoana care este îndemnata sau constransă la prostituție, ori este
recru tată și traficată de proxenet în acest scop.
Când persoana îndemnată sau constrânsă la prostituție, ori careia i se înlesnește practicarea
prostituției sau persoana de pe urma prostituării căreia proxenetul trage foloase, ori este
recrutată sau traficată cu scopul practicării prostituției este un minor, această împrejurare
determină o modalitate agravantă.
Însă, conform art. 213 alin. (1) din Codul penal, constituie infracțiunea de proxenetism, așa
cum s -a arătat, determinarea sau înlesnirea practicării pr ostituției ori obținerea de foloase
patrimoniale de pe urma practicării prostituției de către una sau mai multe persoane.
Astfel că, față de vechea incriminare a proxenetismului (art. 329 din Codul penal din
1969)54, în Codul penal actual se prevede că dete rminarea sau înlesnirea practicării prostituției
ori obținerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituției poate avea ca subiect
pasiv una sau mai multe persoane care se prostituează, fără ca această împrejurare să aibă vreo
influență în a caracteriza activitatea infracțională ca fiind o infracțiune unică.55 Numărul
persoanelor „exploatate” are ca efect firesc agravarea răspunderii făptuitorului între limitele
speciale de pedeapsă. Așadar, în cazul în care infracțiunea de proxenetism se săvâr șește asupra
mai multor subiecți pasivi, persoane majore, fapta este tipică în forma unității .56

Sectiunea IV: Continutul constitutiv
1. Latura obiectiva
1.1. Elementul material
Analizând latura obiectivă a infracțiunii de proxenetism prevăzută de art. 213 alin. 1
Cod penal, instanța reține că elementul material se poate realiza în trei modalități distincte și

54 Art. 329 din Codul penal din 1969
55 Art. 213 alin. (1) din Codul Penal
56 Partea specială, coordonator Sergiu Bogdan, Editura Universul Juridic, București, 2014, p. 139

pg. 45 anume determinarea, înlesnirea sau obținerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării
prostituției de către una sau mai multe persoane.
Îndemnul la prostituție constă în trezirea interesului unei persoane să practice
prostituția prin propunerea, încurajarea, convingerea, înduplecarea, darea de sfaturi sau prin
alte acțiuni având drept scop provocarea dorinței de a practica prostituția.
Determinarea la prostituție constă în silirea, constrîngerea persoanei să practice
prostituția prin violență fizică sau psihică, înșelăciune, limitarea libertății, torturarea sau
batjo corirea victimei.
Înlesnirea practicării prostituției constă în ajutorul dat unei persoane să practice
prostituția.
Tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de către o altă
persoană constă în obținerea de profituri sau a oricăror avantaje ma teriale din practicarea
prostituției de către o altă persoană, care trebuie să cunoască proveniența lor.57
În ceea ce priveste actiunea de trafic de persoane, aceasta poate constitui elementul
material al proxenetismului numai daca este comisa in scop de pr ostitutie. Daca procurarea
acestor persoane s -a facut in vederea indeplinirii unei alte activitati, chiar ilicite, actiunea nu
constituie elementul material al infractiunii de proxenetism.
1.2. Urmarea imediată și raportul de cauzalitate
Urmarea imediată. Acțiunea subiectului activ trebuie să aibă ca urmare o stare de
pericol care s -a creat pentru relațiile privind libertatea persoanei, respectarea drepturilor
persoanei, a demnității și integrității fizice și psihice ale acesteia, și care se realizează prin
însăși săvârșirea activității incriminate. Pentru realizarea anumitor modalități agravate se cere
realizarea unui anumit rezultat (beneficii materiale importante, vătămarea gravă a integrității
corporale sau sănătății, moartea sau sinuciderea victimei ).
Legătura de cauzalitate . Între acțiunea făptuitorului și urmarea imediată trebuie să
existe o legătură de cauzalitate; aceasta se realizează prin însăși săvârșirea acțiunii descrise de
norma de incriminare (atunci când legea nu cere existența unui rezultat m aterial).58

57 Gheorghe GLADCHI, doctor habilitat în drept, profesor universitar, Academia ,,Ștefan cel Mare” a MAI al RM.
Iurie OANCEA, doctor in drept, lector universitar, USEM
58 Drd. Cornel Petre FILIP – comisar șef, șef serviciul ordine publică, Inspectoratul Județean de Poliție Gorj

pg. 46 Urmarea imediată a infracțiunii săvârșite constă într -o stare de pericol pentru relațiile
de conviețuire socială precum și pentru demnitatea și libertatea persoanei .
Legătura de cauzalitate dintre elementul material prezentat anterior și urmare a
imediată rezultă din materialitatea faptei.
2. Latura subiectiva
2.1. Forma de vinovatie
Sub aspectul laturii subiective, forma de vinovăție în modalitatea intenției directe,
conform dispozițiilor art. 16 alin. 3 lit. a Codul penal, întrucât proxenetul a prevăzut rezultatul
faptei sale și anume înlesnirea prostituției și a urmărit producerea lui prin săvârșirea faptei.
Intenția directă rezultă din modul de operare, postarea de anunțuri prin intermediul cărora
oferea servicii sexuale contra cost, precum și asigurarea deplasării acesteia la și de la unitățile
de cazare. Scopul săvârșirii faptei de proxenetism a fost de a -și însuși foloasele patrimoniale
obținute ca urmare a prestării serviciilor cu caracter sexual de către victime.59
Cu trecerea timpului si “aglomerarea pietei” cu fete din alte zone precum fostele
republici ale U.R.S.S., Asia si Africa, au aparut proxenetii, care sub masca unor protectori ai
tinerelor fete, percep taxe,de regula in valuta, imbogatindu -se de pa urma ace stora. Proxenetii
sunt atat autohtoni cat si straini, ajungandu -se la situatia cand diferite fete sunt vandute de la
un proxenet la altul.
Totodata, multe dintre prostituatele active cunoscute, dispunand de capital s -au asociat
cu vechi proxeneti, consti tuind societati comerciale, insa in paralel si deghizat ocupandu -se cu
plasarea tinerelor fete la diferiti “clienti”, in special straini, in schimbul unui profit sigur si
consistent.
2.2.Mobilul si Scopul
În cazul infracțiunii de proxenetism, recrutarea și traficul de persoane nu se fac în
scopul obligării la practicarea prostituției, persoana recrutată sau traficată practicând de buna –
voie prostituția, iar în ceea ce privește proxenetismul în forma constrângerii la prostituție,
aceasta nu presupune în mod i mplicit și recrutarea sau traficul de persoane în acest scop, fiind
reglementată sub aceasta formă ca o variantă altemativă în conținutul constitutiv al infracțiunii
de proxenetism.

59 Judecătoria Brașov, Sentința penală nr.541 din 26 martie 2018

pg. 47 Mai mult, acest consimtamant al persoanei care p ractica prostitutia consti tuie c el mai
important element de diferentiere intre infractiunea de trafic de persoane si aceea de
proxenetism in aceasta varianta, ca scopul proxenetului este acela ca victimele să practice
prostituția și să primească de la ele o parte din banii castigat i pe aceasta cale, fara a fi constranse
ori a se folosi una din modalitatile prevazute in art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, fapta
constituie infractiunea de proxenetism, iar nu trafic de persoane incriminata de legea
menționată.
Banii, valorile sau orice alte bunuri care au servit sau au fost destinate sa serveasca,
direct sau indirect, la comiterea acestor infractiuni si cele care au fost dobandite prin savarsirea
acesteia se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plat a
echivalentului lor în bani.60
Mobilul – este factorul psihic determinant, cauza internă a actului de conduită. El este
dat de anumite porniri interne ale infractorului, și poate să constea într -un sentiment de gelozie,
milă, ură, invidie, lăcomie. Mobilul evidențiază gradul de pericol social al infractorului.
Motivele josnice constituie o circumstanță agravantă generală.
Scopul – constă în ceea ce vrea să realizeze pe plan subiectiv autorul prin producerea
urmărilor acțiunii sau inacțiunii sale. Poate con sta în satisfacerea unor necesități, în înlăturarea
unui rival. Scopul evidențiază și el gradul de pericol social al infractorului. Când în conținutul
legal al unei infracțiuni se prevede un anumit scop, respectiva infracțiune se poate comite doar
cu inte ntie.
Un alt element distinctiv îl reprezintă scopul prostituției. Pentru unul dintre parteneri
acesta este remunerația iar pentru celălalt satisfacția sexuală. Când ambii parteneri urmăresc
un folos material nu există prostituție, ci o altă activitate, d e exemplu una pornografică, unele
legislații arătând expres acest lucru.
Un exemplu în acest sens îl constituie Secțiunea 653.20 din Capitolul 2.5, din Codul
Penal al statului California, care definește prostituția drept ˝angajarea într -o activitate cu
caracter sexual în schimbul unor sume de bani sau a altor beneficii, fără a fi inclus

60 Considerat ions on the Crimes of Human Trafficking and Procurement.

pg. 48 comportamentul sexual care face parte dintr -o interpretare a unui program, piesă de teatru sau
a altor mijloace de distrare a publicului.˝61
Sectiunea V: Formele si modalita tile infractiunii
1. Forme
1.1. Actele preparatorii si tentativele
Actele preparatorii sunt posibile, dar nu sunt incriminate.
Tentativa este posibila, dar neincriminata in cazul comiterii faptei in forma simpla. In
schimb, tentativa este incriminata in cazul com iterii faptei in varianta agravanta prin
constrangere.
Tentativa nu este posibila in cazul in care fapta este realizata prin determinarea pe calea
orala la practicarea prostitutiei, cand infractiunea se consuma instantaneu.
1.2. Consumarea si epuizarea infract iunii
Consumarea infracțiunii are loc în momentul în care s -a comis acțiunea sub una din
modalitățile înfățișate prin care s -a realizat elementul material al laturii obiective și s -a produs
urmarea imediată.62
In varianta prevazuta la alin. (1) al art. 213 C.pen., modalitatile de realizare (indemnul,
inlesnirea sau tragerea de foloase de pe urma practicarii prostitutiei de catre o alta persoana)
presupun consimtamantui persoanei care practica prostitutia, asa incat aceasta din urma nu are
functia de victima a infractiunii, iar consimtamantui sau la practicarea prostitutiei nu se poate
constitui intr -o cauza justificativa, tocmai pentru acest motiv. in aceasta ipoteza, subiectui pasiv
al infractiunii este societatea, iar valorile sociale lezate sunt relatile de convietuire sociala,
asadar, valori supraindi -viduale, nesusceptibile de a fi disponibile. 63

61 Dongoroz, Vintilă, Fodor Iosif, Kahane Siegfried, Iliescu Nicoleta, Oancea Ion, Bulai Constantin, Stanoiu
Rodica, Rosca Victor, Explicații teoretice ale Codului Penal Român, Editura Academiei Române, București, 2003
62 Alexandru Boroi,drept penal parte speciala.pag 142

63 Considerations on the Crimes of Human Trafficking and Procurement. The present article approaches the
problem raised by two texts of the current legislation in what concerns th e confusions that they can create as
to the juridical framing of a certain act. On the one hand, art. 12 of Law no. 678/2001 on preventing and
combating human trafficking stipulates that the crime of human trafficking is represented by the recruitment,
transport, transfer, accommodation or receival of a person .

pg. 49 Aceeasi este situatia si in varianta prevazuta de alin. (2) al art. 213 C. pen., in ceea ce
priveste modalitatea recrutarii si a traficarii unei persoane in sco pul practicarii prostitutiei.
In oricare din modalitatile sale, proxenetismului este o infractiune instantanee, care se
consuma in momentul in care s -a savarsit actiunea prin care s -a realizat elementul material si
s-a produs urmarea imediata a acestei i nfractiuni.
Cand proxenetismul se savarseste prin actiunea de tragere de foloase de pe urma
practicarii prostitutiei de catre o persoana, fapta se consuma in momentul in care faptuitorul a
realizat un folos material ca urmare a practicarii prostitutiei de catre o persoana.
Actiunea de recrutare a unei persoane pentru prostitutie se consuma in momentul in
care persoana a acceptat sa mearga intr -un anumit loc in vederea practicarii prostitutiei. In fine,
in momentul in care faptuitorul efectueaza predarea d estinata practicarii prostitutiei, iar in cazul
traficului international in momentul in care persoana asupra careia se efectueaza traficul
paraseste tara in vederea realizarii scopului aratat, putem spune ca se consuma actiunea de
trafic de persoane in sco p de prostitutie.64
Infractiunea se consuma la data savarsirii faptei tipice, dar aceasta poate fi savarsita si
in forma continuata, caz in care se epuizeaza la data comiterii ultimului act de executare.
In esenta, pentru a distinge intre infractiunea de proxenetism si cea de trafic de
persoane trebuie analizat daca se poate constata existenta vreunei forme de exploatare a
victimei, astfel cum este definita de art. 182 NCP. Fata de varietatea ipotezelor de trafic
rezultate din practica judiciara, organele tr ebuie sa analizeze daca vreunul dintre elemenetele
materiale ale infractiunii de proxenetism a fost comis printr -una din variantele agravante ale
infractiunii.
2. Modalitatile infractiunii
2.1. Modalitatea simpla
În varianta tip , fapta se săvârșește prin determ inarea înlesnirea să obținerea de foloase
patrimoniale de pe urma practicării prostituției de către una sau mai multe persoane în varianta
prevăzute la alineatul 2 fapta se săvârșește prin constrângere la începerea sau continuarea
practicării prostituției.

64 Drept penal Parte generala,Lector univ.dr.Regini Camelia

pg. 50 În cazul în care infracțiunea de proxenetism, în varianta înlesnirii practicării prostituției, se
săvârșește asupra a două sau mai multe persoane vătămate majore și minore, în «aceeași
împrejurare », se va reține o singură infracțiune de proxenetism, prevă zută în art. 213 alin. (1)
și (3) din Codul penal, în formă simplă.65
Infracțiunea este simplă atunci când acțiunea sau inacțiunea incriminată este momentană,
instantanee, de scurtă durată (de pildă, uciderea în cazul infracțiunii de omor). Deci, și în cazu l
infracțiunii de proxenetism, în modalitatea înlesnirii practicării prostituției, acțiunea nu poate
fi decât momentană; ea nu trebuie să dureze în timp pentru a se realiza această infracțiune.66
Îndemnul la prostituție constă în trezirea interesului, înc urajarea sau convingerea unei
persoane să practice prostituția. Îndemnarea la prostituție înseamnă mai puțin decât instigarea
la aceeași faptă, deoarece nu presupune determinarea persoanei, adoptarea de către aceasta a
hotărârii infracționale și, cu atât m ai puțin, trecerea la executarea unor acte de practicarea
prostituției. 67
În consecință, infracțiunea este realizată, în această modalitate de săvârșire, atât în
situația în care îndemnul s -a adresat unei persoane care luase anterior și independent de
activitatea făptuitorului o astfel de hotărâre, cât și în situația în care o persoană îndemnată în
acest sens a respins sugestia făptuitorului.68
„Înlesnirea practicării prostituției” constă în ajutorul dat unei persoane să practice
prostituția. Este vorba de o activitate de complicitate la infracțiunea de prostituție, pe care însă
legiuitorul a incriminat -o ca infracțiune de sine stătătoare. Înlesnirea practicării prostituției se
poate realiza sub orice formă și prin orice mijloace. Fapta constituie infracțiune a de
proxenetism și dacă a fost săvârșită o singură data.69
„Tragerea de foloase” de pe urma practicării prostituției de către o persoană constă în
obținerea de profituri sau a oricăror avantaje materiale din practicarea prostituției de către o
persoană. Foloasele la care se referă textul legal pot fi obținute în orice fel și sub orice titlu.

65 Alexandru Boroi,drept penal parte speciala,pag 142
66 Gh. Ivan, M. -C. Ivan, Drept penal. Partea generală conform noului Cod penal , ediția 2, revizuită și adăugită,
Editura C.H. Beck, București, 2015, p. 100.

67 Trib. Suprem, Secția penală, dec. nr. 1077/1972/ în C.D. 1972, p.385
68 T. Toader, op. cit., p.447
69 Trib. Suprem, Secția penală, dec. nr. 166/1972/ în C.D. 1972, p.386.

pg. 51 2.2. Modalitati agrava nte
2.2.1. Modalitatea agrava ntă prevazută de art 213 alineatul 2 Cod Penal
În varianta prevazută la alineatul 2 fapta se săvârșește prin constrangerea la începerea
sau continuarea practicării prostituției.70
Forma agravată prevăzută în alin (2) a) al art. 213 C. Pen. în vigoare se realizează prin
una sau mai multe dintre următoarele trei acțiuni alternative:
 recrutarea unei persoane pentru prostituți e;
 traficul de persoane in acest scop;
 constrângerea la prostituție.
Prin „recrutarea” unei persoane pentru prostituție se înțelege descoperirea, atragerea,
angajarea și îndrumarea unei persoane să practice prostituția.
Prin „traficul” de pers oane în scopul practicării prostituției se înțelege efectuarea unor
acte de comerț (procurare, livrare) cu persoane în vederea practicării prostituției.
„Constrângerea” la prostituție constă în silirea, impunerea, obligarea unei persoane să
practice prost ituția. Așadar, s -a stabilit că recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea sau
primirea unei persoane, între altele, prin înșelăciune, cu promisiunea de a o duce în străinătate
pentru a munci în condiții avantajoase, dar în realitate pentru a o const rânge la practicarea
prostituției în scopul exploatării ei de către făptuitor, constituie infracțiunea de trafic de
persoane, prevăzută de art. 12 din Legea nr.678/2001, iar nu aceea de proxenetism, prevăzută
de art. 213 C.pen .71
2.2.2. Modalitatea agravată prevazută de art 213 alineatul 3 Cod Penal
In art. 213 alineatul 3 se prevede ca fiind varianta agravată atunci când faptele sunt
săvârșite față de un minor de exemplu proxenetul este părinte, tutore profesor ori s -au folosit
narcotice sau sechestrarea per soanei.
Pentru existența agravantei este necesar ca autorul să fi cunoscut ori să fii prevăzut
împrejurarea că persoana respectivă nu a împlinit vârsta de 18 ani.
Fiecare din modalitățile normative este susceptibilă de variate modalități faptice de
exemp lu modalitatea constrângeri asupra unei persoane care nu practicase până atunci

70 A.Boroi,part e generala,drept penal pag. 142

71 I.C.C:J., Secția penală, dec. nr. 4158/2004, disponibilă pe site -ul www.scj.ro

pg. 52 prostituția ,în ra port cu modalitatea înlesnirii p racticării prostituției poate există modalități
faptice ținând seama de diferitele procedee de realizare a înlesnirii.72
Anal izând modalitățile de realizare a infracțiunii de proxenetism în comparație cu cele
incriminate în art. 12 și 13 din Legea nr. 678/2001, putem distinge mai multe deosebiri.
Astfel, infracțiunea prevăzută de art. 213 alin.(2) C.pen. în vigoare săvârșită în
modalitatea „constrângerii” la prostituție, constituie o formă specială de șantaj, calificată de
scopul urmărit și anume „prostituția”, pe care legiuitorul, având în vedere relațiile sociale lezate
prin săvârșirea acestei fapte, a înțeles să o incrimineze distinct, ca o modalitate alternativă de
săvârșire a infracțiunii de proxenetism, cu un regim sancționator propriu.73

Sectiunea VI: Sanctiuni si Aspecte procesuale
1. Sanctiuni
1.1. Pedepse
Art. 213
Proxenetismul
(1) Determinarea sau înlesnirea practicării prostituției ori obținerea de foloase patrimoniale de
pe urma practicării prostituției de către una sau mai multe persoane se pedepsește cu
închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) În cazul în care determinarea la începer ea sau continuarea practicării prostituției s -a realizat
prin constrângere, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor
drepturi.
Pedepse complementare
Art. 66
Conținutul pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi
(1) Pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi constă în interzicerea
exercitării, pe o perioadă de la unu la 5 ani, a unuia sau mai multora dintre următoarele drepturi:
a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;

72 A.Boroi,parte generala,drept penal pag. 142
73 Mateuț Gh., și colab. op. cit., p.160.

pg. 53 b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
c) dreptul străinului de a se afla pe teritoriul României;
d) dreptul de a alege;
e) drepturile părintești;
f) dreptul de a fi tutore sau curator;
g) dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea
de care s -a folosit pentru săvârșirea infracțiunii;
h) dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme;
i) dreptul de a conduce anumite categorii de vehicule stabilite de instanță;
j) dreptul de a părăsi teritoriul României;
k) dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public;
l) dreptul de a se afla în anumite localități stabilite de instanță;
m) dreptul de a se afla în anumite locuri sau la anumite manifestări sportive, culturale ori la
alte adunări publice, stabilite de instanță;
n) dreptul de a comunica cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, cu persoanele cu care
a comis infracțiunea sau cu alte persoane, stabilite de instanță, ori de a se apropia de acestea;
o) dreptul de a se apropia de locuința, locul de muncă, școala sau alte locuri unde victima
desfășoară activități sociale, în condițiile stabilite de instanța de judecată.
(2) Când legea pre vede interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică, instanța
dispune interzicerea exercitării dre pturilor prevăzute în alin.(1) lit.a)și lit. b). 74
1.2.Masuri de siguranta
Putem să observăm că, deși de către organele de drept, anual se în treprind măsuri
îndreptate spre prevenirea și combaterea prostituției și proxenetismului, iar legislația națională
interzice practicarea acestora și stabilește răspunderea contravențională pentru practicarea
prostituției și răspunderea penală pentru activi tatea de proxenetism, aceste două fenomene

74 Cod Penal art 66

pg. 54 continuă să existe în societatea noastră, ceea ce demonstrează neeficiența aplicării doar a
măsurilor de interdicție în lupta cu prostituția și proxenetismul .
Măsuri ce ar contribui la eliminarea cauzelor și c ondițiilor,care stau la baza practicării
prostituției.
Perfecționarea activității organelor de drept în lupta cu fenomenele analizate,
reabilitarea persoanelor care au renunțat la practicarea prostituției, precum și perfecționarea
reglementăr ilor naționale care prevăd răspunderea juridică pentru practicarea prostituției și
proxenetismului:
a) perfecționarea politicii sociale a statului, ce ar asigura combaterea sărăciei și șomajului,
ridicarea nivelului bunăstării materiale a pop ulației, inclusiv a familiilor tinere și a acelor pături
sociale, care îndură cele mai mari nevoi și din care cel mai frecvent provin persoanele ce
practică prostituția;
b) sporirea eficienței luptei împotriva narcomaniei și alcoolismului;
c) perfecționarea activității organelor de drept, în primul rând, ale structurilor abilitate întru
prevenirea și combaterea prostituției și proxenetismului. În acest sens, este util a introduce un
sistem de evidență a persoanelor, care au fost san cționate pentru practicarea prostituției. Acest
sistem va acorda posibilitatea organelor de drept de a supraveghea ocupația curentă a
persoanelor, care au fost implicate în practicarea prostituției, de a monitoriza starea lor
familială și, după ca z, de a iniția un demers cu privire la decăderea din drepturile părintești a
persoanelor ce practică prostituția în scopul prevenirii atragerii în prostituție a membrilor
minori din familiile lor;
d) elaborarea și introducerea unui program de rea bilitare a persoanelor ce practică prostituția.
În cadrul programului de a crea centre de reabilitare a persoanelor ce practică prostituția, în
cadrul cărora ultimilor le va fi acordat ajutor psihologic, material, medical, inclusiv tratament
împotriva alcoolismului și narcomaniei, precum și sprijinul în căutarea unui loc de muncă, în
cazul în care persoana este de acord să renunțe la practicarea prostituției.

pg. 55 O altă soluție ar fi acordarea ajutorului descris persoanelor ce practică prostituția în
cadrul centrelor de asistență și protecție a victimelor traficului de ființe umane, create în baza
Legii privind prevenirea și combaterea traficului de ființe umane nr.241 din 20.10.2005 .75
2. Aspecte procesuale specifice
Procesul penal are doua etape distincte, fiecare de o importanta deosebita: urmarirea
penala si judecata.
Faza de urmarire penala are drept scop strangerea tuturor probelor pentru a stabili daca
s-a savarsit o infractiune, care este identitatea faptuitor ului si pentru a se stabili raspunderea
acestuia. Urmarirea penala se efectueaza de organele de politie (organe de urmarire penala) sub
supravegherea procurorului (anumite acte se efectueaza doar personal de procuror).76
Procesul penal se declanseaza din oficiu (autosesizare), ca urmare a unui denunt
(formulat de oricine ia cunostinta despre savarsirea unei infractiuni) sau ca urmare a unei
plangeri formulate de persoana vatamata (in cazul acelor infractiuni pentru care Codul penal
prevede in mod expres ac easta modalitate de declansare a procesului penal).
Astfel, in cadrul urmaririi penala, dupa ce organul de cercetare penala stabileste
identitatea faptuitorului, procedeaza la strangerea tuturor acelor probe care sa demonstreze
vinovatia. Se audiaza persoa nele implicate: invinuitul, eventualii martori, se efectueaza
expertizele necesare (dupa caz: medico -legala, auto, etc) si se administreaza orice alta proba
apreciata ca utila in aflarea adevarului. Atunci cand organul de cercetare penala considera ca
exista suficiente probe, intocmeste un referat de terminare a urmaririi penale si inainteaza
dosarul procurorului cu o propunere. 77
Solutionarea infractiunilor de prostitutiei si proxenetism care imbraca caracter de trafic
international de carne vie, revine fo rmatiunilor de Combatre a Crimei Organizate.
Moduri de sesizare:
– din oficiu (direct ):

75 Gheorghe Gladchi,iurie Oancea doctor in drept,lector universitar.Prevenirea ;I controlul social al prostitutiei
si proxenetismului.
76 Publicata în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 594 din 1.07.2004.
77 Avocat Elena Anghelescu

pg. 56 Organele de politie pot lua cunostinta despre savarsirea unei infractiuni prin : denunturi
anonime, prin intermediul unor publicatii romanesti sau straine sau al radi oului ori televiziunii
care semnaleaza unele aspecte negative, prin activitati specifice muncii de politie.
-sesizarile altor organe si institutii atat cat si din strainatate:
Astfel in cadrul colaborarii cu institutii din interiorul tarii, formatiunile d e combatere a
crimei organizate coopereaza cu unitatile sanitare, de invatamant, S.R.I. etc, precum si cu
diverse subunitati ale MI (UM 0962, Directia de investigatii si supravegheri operative, Directia
Politiei de frontiera, straini, probleme de migrare s i pasapoarte, Directia Evidentei Populatiei,
Directia Politiei Criminale si altele).
In cadrul cooperarii internationale, un aport important isi aduc politiile straine prin
intermediul Biroului National Interpol sau direct, precum si alte organisme inter nationale.
-plangere sau denunt :
Pot formula plangere persoanele care au fost constranse sa practice relatii sexuale in
vederea obtinerii unor foloase materiale in timp ce denuntul poate fi facut de orice persoana
care intr -un mod sau altul, direct sau in direct, a luat cunostinta despre savarsirea infractiunilor
de prostitutie sau proxenetism.78
In cazul infracțiunii de proxenetism, trebuie să se stabilească dacă este vorba de îndemn,
constrangere, inlesnire sau recrutare in vederea practicarii prostitutiei . Uneori trebuie să se
stabilească dacă este vorba de trafic de persoane în vederea practicării prostituției. In unele
situații, cercetarea trebuie să lamurească problema foloselor obținute, că acestea provin direct
din practicarea prostituției și ca perso ana care le dobandește cunoaște proveniența lor.79
Urmărirea proprie a procurorului.
Urmărirea proprie a procurorului. procurorul poate sa dispuna preluarea oricarei cauze
in care exercita supravegherea,indiferent de stadiul acesteia,precum si poate deleg a,prin
ordonanta,organelor de cercetare penala efectuarea unor acte de urmarire penala(exceptand

78 Comunicarea privind traficul de femei pentru exploatare sexuală, COM (1996) 567 din 11 noiembrie 1996,
accesibilă la portalul UE la http:/europa eu.int/eur -lex/index.html
79 http://www.stiucum.com/drept/drept -penal/Consideratii -asupra -infractiun53393.php

pg. 57 punerea in miscare a actiunii penale,luarea sau propunerea masurilor restrictive de drepturi si
libertati,incuviintarea de probatorii sau dispunerea celorlalte acte si masuri procesuale ).80

Capitolul IV. ASPECTE CRIMINOLOGICE SI CONCLUZII
Sectiunea I : Aspecte criminologice
Traficul de persoane este una dintre infracțiunile cel mai larg răspândite la nivel
mondial.
În România, fenomenul dezvoltării criminalității organizate în general și a traficului
de persoane, în speciale a fost favorizat de absența unei legislații în acest domeniu până în
2001.
Există o serie de cauze ce generează și susțin fenomenul traficului de persoane, dintre
care cele mai importante sunt: standardul socio -economic scăzut; șomajul; nivelul
educațional scăzut; globalizarea; existența zonelor de conflict; lipsa de informare.
Concluzionând, putem afirma că absența unui cadru legislativ adecvat, controlul slab al
granițelor la începutul anilor 90, lipsa sistemului de evidență a persoanelor care emigrează,
sărăcia, șomajul sau nivelul educațional scăzut constituie tot atâtea cauze care au determinat
apariția și dezvoltarea traficului de ființe uma ne în România .
Traficul de persoane este o infracțiune care afectează nu doar victimele sale și
familiile acestora, ci și societatea în ansamblu. Odată organizat, traficul de ființe umane își
marchează teritoriul într -un stat sau o regiune și va cunoaște o creștere rapidă și va prezenta
riscuri serioase cu privire la stabilitatea țărilor afectate. 81
Principalele efecte sunt: violența crescută la nivelul grupurilor criminale organizate
creșterea și diversificarea crimei organizate; destabilizarea economică; destabilizarea
demografică; creșterea corupției în sectorul public; destabilizarea investiției economice în
interior; fenomenul copiilor rămași acasă în urma plecării părinților la muncă în străinătate.
Din perspectiva cazuisticii, România își păstrează c aracterul pregnant de țară sursă a
traficului de persoane, traficul extern în țări din Europa cunoscând și în această perioadă cea
mai mare reprezentare în rândul victimelor cetățeni români. O proporție semnificativă din

80 Ghid pentru procurori in activitatea de prev enire și combatere a traficului de ființe umane.
81 https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=2790348

pg. 58 victime sunt însă victime ale trafi cului intern, manifestat prin toate modalitățile de exploatare.
Bărbați, femei și copii din România sunt traficați către țări europene, cum ar fi Italia,
Germania, Spania, Grecia, Marea Britanie, Cehia, Olanda, Franța, Belgia, Elveția, Portugalia,
Danemarc a, Austria, Ungaria, Irlanda, Polonia și Cipru, dar și în alte state non UE cum sunt
Turcia, Irak.82
Așa cum rezultă din studiile de caz privind investigațiile realizate la nivelul
structurilor de combatere a criminalității organizate, și în anul 2012 se înregistrează o
importantă mobilitate a grupărilor criminale care acționează în mai multe țări. Acestea se
reorientează spre destinații mai puțin frecventate, dar unde există cerere pe piața sexuală și pe
piața muncii, precum și condiții pentru practicarea cerșetoriei. De asemenea, traficanții au în
vedere și zone unde nu există o concurență esențială, pentru a obține câștiguri mai mari.83
Din punct de vedere criminologic intereseaza, in primul rand, in ce masura si in ce
proportie participa femeile la crimi nalitate, la ce fel de infractiuni participa ele mai mult si in
calitate de ce ? De autor sau de victima.
Criminalitatea femeilor in raport cu cea a barbatilor este mult mai restransa. Procentul
recent de participatie este de circa 15%84, ceea ce este rela tiv scazut fata de cel al barbatilor si
asta datorita faptului ca femeile sunt de cele mai multe ori victime, deoarece acestea sunt mai
vulnerabile. Totusi, acest procent este unul relativ, in masura in care femeia este tot mai mut
antrenata in viata socia la, iar societatea ofera tot mai multe ocazii de a comite infractiuni,
ceea ce conduce intr -o mare masura la criminalitate.
Intelegerea faptului ca persoanele care ofera servicii sexuale sunt defapt victime, ar
duce la o societate mai decenta, asa cum pute m observa in tari precum Germania, Franta,
Olanda, Danemarca, Canada, Australia, Rusia (totusi liberalizarea prostitutiei nu reprezinta
factorul cel mai important pentru felul in care societatile decente trateaza aceast problema, ci
chiar intelegerea in su bstanta a fenomenului) . Conditia celui care traieste din practicarea
prostitutiei nu este deloc fericita. Riscurile fizice foarte mari sunt dublate de marginalizarea
sociala si de dispretul fata de persoanele care savarsesc astfel de fapte.

82 DCCO, 2013.
83 Raport privind situatia traficului de persoane in anul 2012, MAI 2013
84 Prostitutia -un rau necesar? Ciubotariu Aurelia

pg. 59 Cel mai frapa nt exemplu al atitudinii fata de problema serviciilor sexuale este oferit
de Suedia. Aici, nu prostituata este incriminata, ci persoana care ofera bani pentru serviciile
sexuale.85
Secțiunea II: Masuri speciale de protecție a victimelor traficului de person ae si
proxenetismului
Legea prevede o procedura speciala privind investigarea si instrumentarea cauzelor în
care sunt implicate victime minore ale traficului de fiinte umane, cu obligatia efectuarii
urmaririi penale de catre procuror si cu instituirea unor masuri de protectie speciale referitoare
la judecarea cauzelor privind traficarea victimelor minore si a pornografiei infantile prin
derogare de la principiul publicitatii. Ca atare, potrivit dispozitiilor art. 24 din actul normativ
mentionat, "sedintele de judecata […] nu sunt publice", putând asista, conform aln. 2, partile,
reprezentantii acestora, alte persoane a caror prezenta este consider ata necesara de catre
instanta.86
Conform art. 26 aln. (4), "minorilor victime ale infractiunilor prevazute de prezenta
lege, li se acorda protectie si asistenta sociala în raport cu vârsta lor".
Ca masuri speciale de protectie, în acord cu legislatia nationala si documentele
Internationale în materie, se impun a fi enumerate:87
– caracterul nepublic al anchetei si al cercetarii judecatoresti; – asigurarea
asistentei juridice, medicale si psihologice a victimei;
– ocrotirea identitatii si a vietii private a victimei;
– protectia fizica a victimei în cursul procesului;
– asigura rea informarii victimei, dar si a potentialelor victime si a cetatenilor în general
cu privire la drepturile lor în asemenea situatii;
– cazarea temporara a victimelor, la cererea acestora, în centre de asistenta si protectie,
înfiintate prin lege , cu asigurarea conditiilor necesare;

85 Prostitu tia-intre ignoranta si mistificare, Elena Macavei, Ed: Antet, 2005
86 Legii nr. 678/2001
87 CEDO

pg. 60 – dreptul la informare asupra procedurilor juridice si administrative si dreptul la
asistenta juridica obligatorie.
Cazul de asistenta juridica obligatorie este altul decât cel prevazut de art. 173 C. proc.
pen., care prevede ca asistenta juridica a partii vatamate, a partii civile sau a partii responsabile
civilmente poate fi dispusa de catre instanta de judecata când aceasta ar aprecia ca, din anumite
motive, vreuna dintre parti nu isi poate asigura singura apa rarea.88
Prin dispozițiile Legii nr. 678/2001 legiuitorul a incriminate fapta in pofida
consimtamantului persoanei vatamate , cu aprecierea ca acesta este intotdeauna unul viciat ,
ce nu intruneste cerintele unui consimtamant valabil exprimat.
În situația prevăzută de art. 44 din Legea nr. 678/2001 nu se mai impune o apreciere
subiectivă din partea organelor judiciare cu privire la necesitatea asistentei juridice , ci
instituirea obligatory a acesteia.
Dispozițiile Legii nr. 211/2004 instituie și consilierea psihologică gratuită a victimelor
traficului de fiinte umane89 , iar prin dispozitiile Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea si
combaterea violentei in familie sunt stabilite și măsuri de sprijinire a victimelor prin programe
de recuperare a s ănătății și reinserție socială, măsuri de protejare prin păstrarea
confidențialității și protecție psihologică în timpul procesului penal. 90
In conformitate cu Recomandarea nr. 19/1987 a Comitetului de Miniștri al Consiliului
Europei91, au fost stabilite ur mătoarele priorități: prevenirea criminalității ca și coordonată
principală în cadrul programelor guvernamentale; crearea și funcționarea la nivel național,
regional și local, a organismelor însărcinate cu prevenirea criminalității; cooperarea
internaționa lă (în special cooperarea transfrontalieră) pe baza strategiilor specifice elaborate de
către statele membre, care prevăd măsuri legislative, judiciare, economico -administrative,
sociale și educative.
Realizarea modelului european privind prevenirea și combaterea criminalității
presupune măsuri la nivel local, care implică: utilizarea resurselor locale, stabilirea unui
parteneriat între poliție, autoritățile locale și locuitorii din comunitatea respectivă, elaborarea
de programe locale de către instituți i și organisme cu atribuții în domeniu.

88 http://www.scritub.com/sociologie/PROTECTIA -VICTIMELOR -TRAFICULU235158516.php
89 Legea nr. 211/2004
90 Legea nr. 217/2003
91 Recomandarea nr. 19/1987 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei

pg. 61 În legătură cu prevenirea traficului de persoane remarcăm importanța măsurilor adoptate de
către instituțiile guvernamentale și organizațiile non -guvernamentale la nivel național și de
către instituții și statele mem bre la nivel european. În conformitate cu Convenția Consiliului
Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane, adoptată în 2005 și intrată în vigoare
în 2008, legislația română prevede măsuri referitoare la: stabilirea și consolidarea coordonă rii
la nivel național a activității instituțiilor și organismelor responsabile cu prevenirea și
combaterea traficului de persoane; elaborarea și aplicarea unor politici și programe eficiente
de prevenire a traficului de persoane; desfășurarea unor programe de cercetare a cauzalității
acestui fenomen, de informare și sensibilizare a populației, a unor campanii de educație, a unor
inițiative sociale și economice, a unor programe de formare profesională, în special pentru
persoane vulnerabile a fi traficate și pentru specialiști cu atribuții în combaterea traficului de
persoane; promovarea drepturilor omului într -o abordare bazată pe dimensiunea egalității de
gen în adoptarea, implementarea și evaluarea tuturor politicilor și programelor specifice;
aplicarea st rategiilor în domeniul migrației și al traficului de persoane.92 Aceste măsuri implică
atât instituțiile publice cât și organizațiile non -guvernamentale, alte organisme relevante și
elemente ale societății civile în vederea prevenirii și combaterii traficul ui de persoane,
protecției și asistenței victimelor traficului de persoane.

Secțiunea III: Corelații cu alte infracțiuni
1. Traficul de persoane și lipsirea de libertate
In oricare dintre modalitatile elementului material al inf ractiunii de trafic de persoa ne,
victim a poate sa fie lipsita de libertatea sa fizica , fara insa ca acest fapt sa fie si necesar.
Lipsirea de libertate in sine reprezinta un mijloc de constrangere , prin care se poate
realiza recrutarea , transportarea , transferarea , cazarea sau primirea persoanei traficate.
Rapirea , ca activitate -mijloc de realizare a elementului material al infractiunii de
trafic de persoane , reprezinta tot o modalitate de lipsire de libertate.
Potrivi t art. 205 alin. (1) -(3) C.pen. lipsirea de libertate in mod ilegal se sanctioneaza:
“lipsirea de libertate a unei persoane in mod ilegal se pedepseste cu inchisoarea de la 3 la
10 ani. ”93

92 Convenția Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane
93 Art. 205 alin. (1) -(3) C.pen

pg. 62 In cazul in care fapta este savarsita prin simularea d e calitati oficiale, prin rapire , de o
persoana inarmata , de doua sau ma i multe persoane impreuna sau daca in schimbul
eliberarii se cere un folos material sau orice alt avantaj, precum si in cazul in care victim a
este minora sau este supusa unor suferinte ori sanatatea sau viata ii este pusa in pericol ,
pedeapsa este inchiso area de la 7 la 15 ani.
Cu pedeapsa inchisorii de la 7 la 15 ani se sanctioneaza si lipsirea de libertate a unei
persoane savarsita in scopul de a oblige la practicarea prostitutiei.
Delimitarea infractiunii de trafic de persoane trebuie facuta in raport cu infractiunea
de lipsire de libertate atat in variant simpla , prevazuta de art. 189 alin. (2) teza a II -a
C.pen., atunci cand persoana este rapita , precum si in variant agravata prevazuta de art.
189 alin. (3) C.pen , atunci cand se urmareste obligare a acesteia la practicarea prostitutiei.
Analizand continutul art. 12 din Legea nr. 678/2001 , se constata ca traficul de
persoane este o infractiune complexa, care absoarbe in continutul ei constitutive variant a
simpla a infractiunii de lipsire de libertat e in mod ilegal.94 In acest caz sunt intrunite
conditiile art. 41 alin. (3) C.pen. , potrivit carora “ infractiunea este complexa cand in
continutul sau intra ca element sau ca circumsanta agravanta o actiune sau inactiune care
constituie prin ea insasi o fapta prevazuta de legea penala” .
Desigur acest fapt se intampla in situatiile in care lipsirea de libertate este necesara ,
intrinseca realizarii elementului material al infractiunii de trafic de persoane. Aprecierea
duratei de timp necesare , pe parcursul careia victima traficului este l ipsita de libertate ,
pentru ca faptuitorul sa savarseasca infractiunea de trafic de persoane, se va face de la caz
la caz , in functie de imprejurarile in care fapta se comite , in toate cazurile victim trebuind
sa fie impiedicata in mod efectiv sa se dep laseze in conformitate cu propria vointa.
Lipsirea de libertate care depaseste aceasta necessitate realizeaza insa continutul
constitutive al infractiunii de lipsire de libertate in m,od ilegal care intra in concurs cu
infractiunea de trafic de persoane95. Intrucat lipsirea de libertate si -a epuizat finalitatea ,
incetand a mai reprezenta o conditie atasata elementului material al traficului , privarea de

94 I.C.C.J. , Sectia penala , decizia penala nr. 1834/22.03.2006
95 Gh. Mateut , op. cit. 1 pg. 120

pg. 63 libertate dupa acest moment se autonomizeaza si se disociaza de activitatea anterioara a
faptuitorului96.
Infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal este absorbita in infractiunea de trafic
de persoane si atunci cand actiunea de traficare se realizeaza prin rapire. Rapirea apare ca
un element care intra in continutul infractiunii de trafic de persoan e , fiind incidente si in
acest caz dispozitiile art. 41 alin. (3) C.pen.
Prevederile art. 189 alin. (3) C.pen , care sanctioneaza mai aspru lipsirea de libertate a
unei persoane savarsita in scopul de a o obliga la practicarea prostitutiei , au fost intro duce
prin Legea nr. 169/2002 , deci ulterior adoptarii Legii nr. 678/2001.97
Modificarea operata de legiuitor poate genera usor controverse , deoarece aceasta
variant agravata a infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal se regaseste practic in
infractiunea de trafic de persoane, prevazuta de art.12 din Legea 678/2001 privind
prevenirea si combaterea traficului de persoane. Fiind vorba despre o suprapunere de texte,
s-ar impune interventia clarificatoare a legiuitorului.98 In lipsa unei asemeanea in terventii,
este necesara gasirea unor criteria pentru delimitarea celor doua infractiuni.
Daca lipsirea de libertate si -a epuizat finalitatea , incetand sa mai reprezinte o conditie
a elementului material , privarea de libertate , in continuare se autonomi zeaza , disociindu –
se de activitatea anterioara a faptuitorului si realizeaza continutul unei infractiuni
independente. In acest caz,infractiunea de trafic de persoane intra in concurs cu infractiunea
de lipsire de libertate in mod ilegal.
2. Traficul de pe rsoane , sclavia și supunerea la muncӑ fortațӑ
Scopul infractiunii de trafic de persoane si trafic de minori este reprezentata de
exploatarea victimelor. Conform art. 2 pct. 2 din Legea nr. 678/2001 , prin exploatarea
unei persoane se intelege inclusive exe cutarea unei munci sau indeplinirea de servicii in
mod fortat ori cu incalcarea normelor legale privind conditiile de munca , sala rizare ,
sanatate si securitate , precum si tinerea in stare de sclavie sau alte procedee asemanatoare
de lipsire de libertate ori de aservire.

96 B. Dragomirescu , Unele aspect juridico -penale referitaore la infractiunea de trafic de persoane prevazuta in
art.12 din Legea 678/2001 , Editura AIT Laboratories 2007 , pg. 4.
97 Legea nr. 169/2002
98 V. Cioclei, op. cit. 3 , pg.157 .

pg. 64 In Codul penal sunt incriminate sclavia si supunerea la munca fortata sau obligatorie.
Potrivit art. 190 C.pen. , constituie infractiunea de sclavie “ punerea sau tinerea unei
persoane in stare de sclavie , precum si traficul de sclavi”.99 Conform art. 191 C.pen. ,
reprezinta infractiunea de supunere la munca fortata sau obligatorie “ fapta de a supune o
persoane , la prestarea unei munci contra vointei sale sau la o munca obligatorie”.100
La o prima vedere , s -ar putea afirma ca exista o suprapunere intre textile
infractiunilor privind traficul de persoane si cele ale infractiunilor de sclavie si supunere
la munca fortata sau obligatorie , insa in realitate , acestea intra in concurs , existand o
conexitate etiologicaintrucat o infractiune se comite in scopul savarsirii alteia101.
Infractiunile privind traficul de persoane , fiind infractiuni de pericol , se consuma in
momentul realizarii uneia dintre modalitatile elementului material daca fiecare dintre aceste
activitati au fost realizate in scopul exploatarii victimelor chiar daca scopul nu a fost atins.
Activitatile ulterioare de obligare efectiva a persoanelor traficate la executarea de munci
sau indeplinirea de servicii in mod fortat ori cu incalcarea normelor legale sau de tinere in
stare de sclavie intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de supunere la munca
fortata sau sclavie.
Sclavia si supunerea la munca fortata , fiind infractiuni de rezultat , nu pot fi absorbite
de traficul de persoane sau traficul de minori , care s unt infractiuni de pericol si care s -au
consumat anterior102
3. Traficul de persoane și proxenetismul
Conform art. 213 C.pen. , “indemnul ori inlesnirea practicarii prostitutiei sau tragerea
de foloase de pe urma practicarii prostitutiei de catre o persoana se pedepseste cu
inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi”.
Recrutarea unei persoane pentru prostitutie ori traficul de persoane in acest scop ,
precum si constrangerea la prostituie se pedepsesc cu inchisoarea de la 3 la 10 ani si
interzic erea unor drepturi.

99 Art. 190 C.pen
100 Art. 191 C.pen
101 Fl. Streteanu , Concursul de infractiuni , Ed. Lumina Lex. Bucuresti , 1999, pg.97.
102 G.c. Zaharia , Armonizarea infractiunilor prevazute de Legea nr. 678/2001 privind prevenirea si combaterea
traficului de persoane cu alte infractiuni, in Caiete de Drept Penal nr. 4/2008, pg. 18.

pg. 65 Daca fapta prevazuta in alin. (1) sau (2) este savarsita fata de un minor sau reprezinta
un alt caracter grav , pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 18 ani si interzicerea unor
drepturi”.103
Obiectu l juridic generic al infractiunii incriminate in Legea nr. 678/2001 il constituie
totalitatea rela țiilor sociale care se formeaz ă și se dezvolt ă în jurul valorilor sociale
constituite din principalele atribute ale persoanei, și anume via ța, integritatea cor porala,
sănătatea, libertatea, inviolabilitatea sexual ă, onoarea și demnitatea.
Pe de alt ă parte, infrac țiunea de proxenetism are ca obiect juridic generic , rela țiile care
privesc convie țuirea social ă.
Infrac țiunea de proxenetism are ca obiect juridic spec ial relatiile sociale care implica
proem iarea mijioacelor de existenta prin munca, in conditii de respect pentru regulile de
morala si de asigurare a demnitatii umane. In varianta agravata, infrac țiunea de proxenetism
aduce atingere relatiilor sociale refe ritoare la libertatea per soanei, in masura in care este
savarsita in forma constrangerii acelei persoane la practicarea de acte sexuale impotriva
vointei sale.
 În cazul infractiunii de proxenetism, recrutarea si traficul de persoane nu se fac in
scopul ob ligarii la practicarea prostitutiei, persoana recrutata sau traficata practicand de
bunavoie prostitutia, iar in ceea ce priveste proxenetismul in forma constran -gerii la
prostitutie, aceasta nu presupune in mod implicit si recrutarea sau traficul de perso ane
in acest scop, fund reglementata sub aceasta forma ca o varianta altemativa in continutui
constitutiv al infractiunii de proxenetism.
 Daca, in cazul proxenetismului, constrangerea este prevazuta ca modalitate altemativa
de savarsire a infractiunii, in forma agravata, in cazul infractiunilor de trafic de
persoane, constrangerea constitute unul dintre mijioacele de realizare a ele -mentului
material al laturii obiective a acestor din urma infractiuni, in toate modalitatile lor
alternative de savarsire.
 Infractiunea de proxenetism restrange exploatarea persoanei doar la forma specifica de
exploatare sexuala, in timp ce infractiunea de trafic de persoane se concentreaza si
asupra conditiilor de munca fortata, aservire, tinere in sclavie si asupra altor proced ee
asemanatoare de lipsire de libertate.

103 art.213 C.pen

pg. 66  În cazul infractiunii de proxenetism realizata prin recrutarea de persoane,
consimtamantui persoanei recrutate este unul neviciat, pe cand in cazul infractunii de
trafic de persoane realizate prin aceeasi modalitate , persoana exprima eventual un
consimtamant viciat, aceasta fiind si ratiunea pentru care legea prevede expres
,,consim țământul persoanei victima a traficului, nu inlatura raspunderea penala a
făptuitorului'.104
Practica judiciară a stabilit că, spre deosebi re de infracțiunea de trafic de persoane, în
cazul infracțiunii de proxenetism, recrutarea și traficul de persoane nu se face în scopul
obligării la practicarea prostituției, persoana recrutată sau traficată practicând de bunăvoie
prostituția, iar proxenet ismul sub forma constrângerii la prostituție nu presupune recrutarea
sau traficul de persoane în acest scop, fiind reglementat ca o variantă alternativă în conținutul
constitutiv al infracțiunii de proxenetism. Prin urmare, ori de câte ori recrutarea,
transportarea, transferarea, cazarea sau primirea unei persoane s -a realizat prin constrângere,
în scopul obligării acesteia la practicarea prostituției, fapta întrunește elementele constitutive
ale infracțiunii de trafic de persoane prevăzută de art. 12 din L egea nr. 678/2001. Infracțiunea
de trafic de persoane este o infracțiune complexă, absorbind în conținutul ei infracțiunea de
proxenetism.105
Atat elemental material al infractiunii de trafic de persoane , cat si elemental material al
infractiunii de proxenetism , se pot realiza prin recrutare. Totusi , compararea continutului
constitutive al infractiunii prevazute de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu cel al
infractiunii prevazute de art. 213 alin. (2) teza I C. pen. , evidentiaza ca intre acestea nu poate
exista nici un fel de confuzie. In ceea ce priveste scopul si obiectul juridic , intr -o decizie de
speta , Inatla Curte de Casatie s i Justitie a statuat ca , in cazul infractiunii de proxenetism
recrutarea persoanelor nu se face in scopul obligarii la prostitutie , persoana recrutata
acceptand sa faca acest lucru de buna -voie. Valoarea sociala protejata prin reglementarea
infractiunii de proxenetism este reprezentata de bunele moravuri si asigurarea licita a
mijloacelor de existent. In schimb , valoarea sociala aparata prin textul art. 12 din Legea nr.
678/2001 este reprezentata de dreptul persoanei la libertatea de vointa si actiune106.

104 Consideratii asupra infractiunilor de trafic de persoane si proxenetism. Considerations on the Crimes of
Human Trafficking and Procurement.
105 7 Î.C.C:J., Secț. pe., dec izia nr. 5999/2004, disponibilă pe site -ul www.scj.ro
106 I.C.C.J. Sectia penala , decizi a penala nr. 3620/05.11.2009 , supracit.

pg. 67 In ceea ce priveste elemental material , in cazul infractiunii de trafic de persoane
recrutarea se realizeaza prin amenintare , violenta sau prin alte forme de constrangere , prin
rapire , frauda ori inselaciune , abuz de autoritate sau profitand de imposi bilitatea victimei de
a se apara sau de a -si exprima vointa ori prin oferirea , darea , acceptarea sau primirea de bani
ori alte foloase pentru obtinerea consimtamantului persoane care are autoriate asupra
victimei. Indeplinirea a cel putin uneia dintre ac este conditii atasate elementului material face
ca eventualul consimtamant al victimei traficului de persoane sa nu fie unul valabil. Aceasta
este si ratiunea pentru care raspunderea penala a celui ce efectueaza traficul de persoane nu
este inlaturata prin consimtamantul persoanei traficate , dupa cum stipuleaza art. 16 din
Legea nr. 678/2001 . In schimb , in cazul infractiunii de proxenetism , recrutarea nu este
supusa unor astfel de conditii , iar consimtamantul subiectului pasiv secundar nu este viciat
prin simpla recrutare a acestuia.
Infractiunea de proxenetism se poate savarsi si prin traficul de persoane in vederea
practicarii prostitutiei , adica prin comertul ilicit cu persoane in acest scop. In acest caz ,
urmarind realizarea unor profituri materi al , faptuitorul “procura” si “livreaza” persoane care
sunt apoi puse in situatia de a practica prostitutia. Traficul presupune conlucrarea a doua
persoane , una procura victimele si alta careia acestea ii sunt livrate. Ca act de comert ,
traficul este o operatie bilaterala in care rolul marfii este jucat de persoanele destinate
practicarii prostitutiei.
În consecință, elementul semnificativ, esențial, de diferențiere între infracțiunea de
proxenetism prin recrutarea de persoane și infracțiunile de trafic de persoane prevăzute de art.
12 și 13 din legea specială, realizate prin aceeași modalitate de săvârșire, constă în caracterul
neviciat al consimțământului în cazul proxenetismului și respectiv, viciat, în cazul
infracțiunilor de trafic de persoane. Acea sta este și rațiunea pentru care răspunderea penală a
celui ce săvârșește traficul de persoane nu este înlăturată prin consimțământul persoanei
traficate (art. 16 din Legea nr. 678/2001).De altfel și noul Cod penal conține o astfel de
dispoziție [art. 210 alin.(2)]. Legiuitorul a înțeles să incrimineze fapta în pofida
consimțământului persoanei vătămate, apreciind că un astfel de consimțământ este întotdeauna
viciat. În art. 12 și, respectiv art. 13 alin (2) din Legea nr. 678/2001 se prevăd și modalități pr in
care se realizează consimțământului persoanei recrutate, respectiv: prin amenințare, violență
prin alte forțe de constrângere, prin răpire, fraudă ori înșelăciune, abuz de autoritate etc. 107

107 Î.C.C:J., Secția penală, dec. nr. 2250 din 11 mai 2004 (nepublicată)

pg. 68 Pe de altă parte, dacă, în cazul proxenetismului, constrângerea este prevăzută ca
modalitate alternativă de săvârșire a infracțiunii în forma agravată, în cazul infracțiunilor de
trafic de persoane, constrângerea constituie unul dintre mijloacele de realizare al laturii
obiective a acestor din urmă infracțiuni, în toa te modalitățile lor alternative de săvârșire.
Infracțiunea de proxenetism restrânge exploatarea persoanei doar la forma specifică de
exploatare sexuală, în timp ce infracțiunile de trafic de persoane se concentrează și asupra
condițiilor de muncă forțată, aservire, ținerea în stare de sclavie și asupra altor procedee
asemănătoare de lipsire de libertate.108
4. Proxenetismul (traficul de persoane) și traficul de minori
Obiectul juridic special îl constituie relațiile sociale care apără libertatea persoanei,
respectarea demnității acesteia, protejarea integrității corporale sau sănătății acesteia și în
special a minorilor, contra faptelor de exploatare de orice fel și de transformare a persoanei sau
minorilor într -un mijloc de obținere de profituri materiale.
Obiectul material este corpul persoanei traficate, respectiv a minorului, în vederea
exploatării .109
 Subiectul pasiv în cazul infracțiunii de la art. 210 nu este calificat, putând fi orice
persoană care este supusă acțiunii de traficare. Așadar, subiect pasiv poate fi atât o
femeie cât și un bărbat. În cazul infracțiunii prevăzute de art. 210 alin.(l) lit. b), subiect
pasiv este o persoană aflată în imposibilitate de a se apăra sau de a -și exprima voința
ori în stare de vădită vulnerabilitate.
 În cazul infracț iunii de trafic de minori, (art. 211, C.pen.nou) subiect pasiv poate fi doar
o persoană care nu a împlinit vârsta de 18 ani .
Prin săvârșirea traficului de persoane „prin constrângere” se înțelege atât constrângerea
fizică, cât și cea morală.
 „Răpirea” reprezintă procedeul folosit de făptuitor prin care acesta ia o persoană,
împotriva voinței acesteia, din locul în care se află și o duce într -un alt loc. Pentru
existența răpirii nu are importanță dacă acel loc în care este dusă victima este cun oscut
de aceasta din urmă ori dacă rezistența victimei este sau nu înfrântă cu ușurință. Este

108 Din expunerea de motive a Legii nr. 286/2009, publicată de Editura Hamangiu, București, 2009,
109 Lascu, L., Incriminări privind traficul de per soane, Revista de Drept Penal, nr. 3/20202, p.65.

pg. 69 necesar și suficient ca victima să nu fi mers de bună voie în acel loc, ci numai datorită
existenței acțiunii de constrângere, fie ea fizică sau morală, exercitat ă de către făptuitor.
Răpirea, care prin ea însăși prezintă gravitate, dovedește din partea celui care recurge
la acest procedeu pentru săvârșirea infracțiunii, un grad ridicat de pericol social 110.
 „Inducerea în eroare” există atunci când subiectul activ p rezintă ca adevărată o faptă
mincinoasă sau ca mincinoasă o faptă adevărată. „
 Abuz de autoritate” există atunci când subiectul activ având o calitate oficială abuzează
de aceasta pentru a trafica sau exploata victima. Cu privire la modalitatea de săvârșir e
a traficului de persoane de către făptuitorul care a profitat de „imposibilitatea de a se
apăra sau de a -și exprima voința ori starea de vădită vulnerabilitate”, se reține că
subiectul activ trebuie să fi cunoscut si să profile de această imposibilitate.
 „Oferirea” constă în aceea că subiectul activ al infracțiunii de trafic de persoane prezintă
folosul pe care urmează să -l primească cel care are autoritate asupra persoanei care va
ti exploatată, în timp ce „darea” reprezintă remiterea unei sume de bani s au alte foloase
către făptuitor.
 „Acceptarea” constă în existența acordului în sensul de a obține banii sau foloasele,
alături de „primire”, fiind întreprinse de către cel care are autoritate asupra altei
persoane. Banii sau celelalte foloase sunt date de către făptuitor pentru obținerea
consimțământului persoanei care are autoritate asupra celei care urmează a fi traficată.
În cazul „traficului de minori” (art. 211 C.pen. nou) modalitățile de săvârșire sunt
următoarele:
 „recrutarea” unui minor pentru a fi exploatat – înseamnă descoperirea unui minor
susceptibil de a fi exploatat și determinarea acestuia să devină victimă a exploatării;
 „transportarea” – constă în acțiunea unei persoane, numită transportator, de a muta
dintr -un loc în altul, cu ajutorul unui mijloc de transport, minorul care urmează a fi
exploatat;
 „transferarea” – constă în acțiunea unei persoane de a dispune și realiza schimbarea
locului de cazare sau în care se află ascuns ori este exploatat un minor;
 „adăpostirea sau primirea” unui m inor – constă în cazarea, adăpostirea, găzduirea unui
minor în vederea exploatării acestuia. În toate modalitățile de săvârșire atât în cazul
traficului de persoane (art.210 C. pen. nou), cât și a traficului de minori (art. 211 C.pen.

110 Toader, T., Drept penal, Partea specială, op. cit., p.156.

pg. 70 nou), legea cere ca o condiție specială existența unui anumit scop al infracțiunii
„exploatarea victimei”.111
Infracțiunile de trafic de persoane (art. 210) și trafic de minori (art. 211) se realizează, în
general, sub forma intenției directe, calificate prin scop. în ambele modalități normative se cere
ca fapta să fie săvârșită în „scopul exploatării” unei persoane, respectiv a unui minor.
„Actele preparatorii”, deși posibile , nu se pedepsesc. „Tentativa” infracțiunilor de trafic
de persoane (art. 210) și trafic de minori (art. 211) se pedepsește (art. 217 ). „Consumarea”
infracțiunii are loc în momentul în care s -a comis acțiunea în una dintre modalitățile incriminate
de lege și s-a produs urmarea imediată .Ambele infracțiuni de trafic au conținut alternativ, așa
că faptele prin care se concretizează două sau mai multe acțiuni (răpire, recrutare, transportare
etc.) sunt săvârșite de aceeași persoană, neîntrerupt și, cu aceeași ocazie, avem o unitate
naturală de infracțiune.112
5. Traficul de persoane și traficul de migrant
Potrivit art. 71 din O.U.G. nr. 105/2001 privind frontier de stat a Romaniei “racolarea ,
indrumarea sau calauzirea uneia sau mai multor persoane in scopul treceri i frauduloase a
frontierei de stat , precum si organizarea acestor activitati constituie infractiune de trafic de
migranti si se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani.
Daca fapta prevazuta anterior este de natura a pune in pericol viata sau securita tea
migrantilor ori a -i supune pe acestia unui tratament inuman sau degradant , pedeapsa este
inchisoarea de la 5 la 10 ani.
Daca fapta prevazuta la alin. (2) a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei ,
pedeapsa este inchisoarea de la 10 la 20 de ani.113
Conform art. 2 din O.U.G nr . 112/2001 privind sanctionarea unor fapte savarsite in afara
teritoriului tarii de cetatenii romani sau de persoane fara cetatenie domiciliate in Romania ,
“fapta cetateanului roman sau a persoanei fara cetatenie domiciliate pe teritoriul Romaniei ,

111 Art. 3 al Protocolului privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea traficului de persoane, în special al
femeilor și copiilor, adițional la Co nvenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transfrontaliere prevede că
expresia „exploatarea unei persoane” trebuie să conțină cel puțin exploatarea prin prostituarea unei alte
persoane sau alte forme de exploatare sexuală, munca sau serviciile forț ate, sclavia sau practicile analoage
sclaviei, folosirea sau prelevarea de organe.
112 Trib. Suprem, Secția penală, dec. nr. 166/1972/ în C.D. 1972, p.386.
113 O.U.G. nr. 105/2001 privind frontier de stat a Romaniei ( M. Of. nr. 352 din 30 iunire 2001 )

pg. 71 care racoleaza , indruma sau calauzeste una ori mai multe persoane in scopul trecerii
frauduloase a frontierei unui stat strain sau care organizeaza una ori mai multe dintre aceste
activitati ilegale , constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani.
Cu aceeasi pedeaspa se sanctioneaza si racolarea uneia sau mai multor persoane in
scopul trecerii frauduloase a frontierei unui stat strain sau organizarea unei asemenea
activitati , savarsita pe teritoriul Rom aniei de alte persoane decat cele prevazute anterior.114
Sub aspectul elementului material , infractiunea de trafic de persoane , in modalitatea
recrutarii115 , se aseamana cu infractiunile privind traficul de migrant , atunci cand se
savarsesc prin racolare. In lipsa unor precizari legale , avand in vedere Dictionarul explicative
al limbtii romane , sensurile recrutarii si racolarii sunt identice , racolarea insemnand
recrutarea unei persoane pentru o anumita activitate.
In practica judiciara s -a retinut , i n ceea ce priveste infractiunea prevazuta de art. 71
alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 , ca , desi notiunea de “racolare” nu este definite de lege ,
prin aceasta nu se poate intelege altceva decat o actiune specifica de identificare , selectionare
si convi ngere a unei persoane pentru a participa , alaturi de autor , la o activitate a acestuia.116
In majoritatea cazurilor de trafic de persoane , recrutarea victimelor este urmata de
transportarea acestora in strainatate , in scopul exploatarii. Transportarea , care reprezinta o
modalitate de realizare a elementului material al infractiunii prevazute de art. 12 din Legea
nr. 678/2001 , poate implica trecerea legala sau ilegala a frontierei de stat .
Obiectul juridic al infractiunii de trafic de persoane este dif erit de obiectul juridic al
celorlalte doua infractiuni. In contextual definitiilor de mai sus , activitatile privind traficul de
migrant reprezinta infractiuni impotriva ordinii publice , referindu -se la patrunderea ilegala a
persoanelor pe teritoriul unu i stat. In variant simpla a infractiunii prevazute de art. 71 din
O.U.G nr. 105/2001 , precum si in cazul infractiunii prevazute de art. 2 din O.U.G. nr.
112.2001 , nu se poate vorbi de existent unor victim, ceea ce deosebeste aceste infractiuni de
infract iunea de trafic de persoane , care este o infractiune impotriva persoane117. Totusi in
cazul variantelor reglementate de art. 71 alin. (2) si (3) din acest act normative , migrantii au
calitatea de subiecti pasivi secundari ca urmare a producerii uneia dintr e consecintele mai

114 O.U. G. nr.112/2001 privind sanctionarea unor fapte savarsite in afara teritoriului tarii de cetateni romani
sau de persoane fara cetatenie domiciliate in Romania.

116 I.C.C.J. , Sectia penala , decizia penala nr. 118/17.02.2005
117 B. Dragomirescu , op. cit. 1, p g. 152

pg. 72 grave aratate in text , acestea depasind intentia faptuitorului , forma sa de vinovatie fiind
praeterintentia.
In cazul infractiunii de trafic de persoane , legiuitorul a prevazut anumite conditii
atasate elementului material. Pe cale de consecinta , recrutarea sau transportarea victimei
trebuie sa se realizeze prin amenintare , violenta sau prin alte forme de constrangere , prin
rapire , frauda ori inselaciune, abuz de autoriate sau profitand de imposibilitatea victimei de a
se apara s au de a -si exprima vointa ori prin oferirea , darea , acceptarea sau primirea de bani
ori de alte foloase pentru obtinerea consimtamantului persoanei care are autoritate asupra
victimei. In cazul infractiunilor privind traficul de migrant , legiuitorul nu a prevazut astfel de
conditii. Infractiunea de trafic de persoane se savarseste in scopul obligarii victimei la
practicarea prostitutiei , in vreme ce infractiunile privind traficul de migrant se savarsesc ,
dupa caz , in scopul trecerii frauduloase a fr ontierei Romaniei sau a unui stat strain , migrantii
fiind liberi dupa ce ajung la destinatie.

Sectiunea IV : Concluzii
Luând în considerare problematica traficului de ființe umane, Strategia europeană și
Strategia română privind prevenirea și comba terea traficului de ființe umane au stabilit
măsurile necesare pentru reducerea cauzelor traficului de ființe umane, cauze care includ:
sărăcia, șomajul, lipsa de educație sau accesul scăzut la resurse. Chiar și în cazul în care femeile
sunt dispuse să -și asume riscul de a cădea în mâinile traficanților, în scopul de a -și îmbunătăți
condițiile lor de viață, există o tendință îngrijorătoare în țările occidentale de a exploata femeile
pentru prostituție și pornografie sau pentru muncă forțată.118
Problema leg alizării prostituției este una delicată. Există două tabere: cei care o susțin,
afirmând că dacă e legal pe de o parte să faci comerț și iar pe de altă parte să întreții relații
sexuale, ar trebui să fie legal și comerțul cu relații de acest tip și cei car e nu sunt de acord cu
dezincriminarea, întrucât o consideră un atentat la adresa demnită ți femeii și a instituției
familiei, considerând -o o formă de sclavagism modern.

118 FEMEIA – INFRACTOARE ȘI VICTIMĂ ÎN TRAFICUL DE PERSOANE. ASPECTE ALE POLITICII PENALE ROMÂNE
PRIVIND TRAFICUL DE PERSOANE,Prof. univ. dr. Viorel PAȘCA

pg. 73 Este nevoie de a lua în serios problema prostituției datorită efectelor pe care le are ea
asupra societății și persoanelor care sunt exploatate prin aceasta. Câteva din efectele prostituției
sunt prezentate mai jos:
 Prostituata este dezumanizată prin aceea că servește ca obiect în scopul satisfacerii
sexuale. Persoanele care „presteaz ă” aceste servicii sunt expuse adesea amenințarea
integrității lor fizice
 Persoanele care practică prostituția sunt cel mai adesea victime ale abuzurilor sexuale,
violurilor și violenței.
 impactul abuzului asupra copiilor arată că victimele violenței își p ot pierde simțul
integrității fizice și psihice
 tinerele prostituate minore suferă durere, umilință și degradare în mâinile proxeneților
lor și clienților. Sunt susceptibile de a contacta boli prin transmitere sexuală și sarcini
nedorite.
 Persoanele care p ractică prostituția sunt mai expuse violențelor, abuzurilor,
contaminării cu boli cu transmitere sexuală precum și mai expuse riscurilor de a fi
omorâte sau supuse la perversiuni sexuale
 Prostituția încurajează homosexualitatea, care este o ofensă la adres a familiei și a unei
societăți normale.
 Valoare individului este încălcată prin folosirea persoanelor ca simple obiecte pentru
satisfacere în scopul unui câștig
Prostituția și exploatarea sexuală reprezintă o abatere gravă de la normele sociale dorite.
Legalizarea prostituției nu rezolvă problema ei, ci doar conduce la adăpostirea sub umbra legii
a infracțiunilor comise de proxeneți și la o amorțire a societății și a autorităților. Cred că
legalizarea și acceptarea prostituției nu va face decât să înrăutăț ească această problemă socială,
dacă plecăm de la premiza conform căreia dacă nu putem scăpa de o boală socială, este mai
bine să o acceptăm și să o luăm de bună. Prostituția de orice fel nu va fi niciodată o muncă
obișnuită, așa cum încearcă să ne dovedea scă unele organizații sau unele state, ci dimpotrivă,
acest lucru dovedește lipsurile morale ale societății în care trăim. Trupul este templul Duhului
Sfânt, deci trebuie păstrat în sfințenie.119
In studiul „Traficul de femei. Mizeria de dincolo de fantezie: de la sărăcie la sclavie
sexuală ” (Trafficking in Women. The misery behind the fantasy: from poverty to sex slavery)

119 Marele dicționar de neologisme, Florin Marcu, Editura Saeculum, 2000
http://ro.altermedia.info/familiesocietate/unsprezece -mituri -despre -prostitutie_7010.html

pg. 74 sunt analizate metodele utilizate de traficanții de femei pentru a recruta și transporta victimele
în țara de destinație: prin intermediul unor agenții de ocupare a forței de muncă, agenții de
turism, companii de publicitate sau agenții matrimoniale, baruri, discoteci, cluburi de hostess;
documentele de călătorie sunt obținute și folosite pentru trecerea frontierei, deseori traficanți
utiliz ând pentru victime acte false în vederea obținerii documentelor de călătorie; de cele mai
multe ori, după ce victimele ajung în țara de destinație, traficanții le rețin documentele de
identitate și de călători e.120
Astfel, aleg sa inchei aceasta lucrare prin tr-un citat celebru: „ FEMEILE STIU CA
TREBUIE SA VANDA CEEA CE AR PREFERA SA DARUIASCA DOAR DIN PLACERE
SI AFECTIUNE, SI ASTA E DISTRUCTIV.”121

120 Trafficking in Women. The misery behind the fantasy: from poverty to sex slavery
121 Jurnalul Mariei ”Unsprezece minute”,Paulo Coehlo

pg. 75 BIBLIOGRAFIE

pg. 76