Parteneriate Public -Private între Organizațiile [608151]

1
UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI”
CLUJ -NAPOCA
Facultatea de Științe Politice,
Administrative și ale Comunicării
Extensia Satu Mare

Parteneriate Public -Private între Organizațiile
Neguvernamentale și Instituțiile Publice din
Municipiul Satu Mare

Coordo nator i:
Dr. Kres Timea Tunde
Asist. Drd. Șuta Ștefan Grigore

Absolvent: [anonimizat]
2018

2

Abstract

Public -Private Partnerships is a form of collaboration between a public institution and
a private institution , in our case, b etween a public institution and a non -governmental private
institution , which takes place in different forms and in different fields of activity .
Public -Private Partnerships have become over time a topic widely discussed amon g
both the European Union and Ro mania . In contrast to the West, Romania is still in the process
of implementing this collaboration method . Partnerships have not been legally sustained
because Law 178/2010 of the Publi c-Private Partnership has undergone several changes over
time. P ublic or private institutions have not been very urged to engage in such collaboration
and they preferred to have only simple collaborations . Public -Private Partnerships is done either on a c ontractual basis , a contract is
concluded in which certain clauses are regulated , and the two partners operate exclusively on
the basis of that contract . On an institutional basis , two actors carry out their activities within
a joint entity called the proj ect company . The research area of this theme is Satu Mare County , and as non -profit organizations I
chose the Caritas Organ ization of the Satu Mare and the Hans Lindner Foundation . I have
considered that they are organizations that have persisted for many years and certainly have
had various collaborations based on partnerships . As a public institution I chose the City Hall
of Satu Mare . The main purpose of the research was to discover to what extent, in Sa tu Mare
County, PPPs exist . As objectives we can e numerate : identifying the degree of satisfaction of
NGOs with Satu Mare City Hall and vice versa , identifying Public -Private Partnerships ,
measuring the degree of community involvement over time in various activities undertaken by
non-profit organizations .
For the prac tical part, I chose to realize 2 case studies, based on the interviews,
respectively, one case studie is for 2 NGOs: the Caritas Organization of the Satu Mare and the
Hans Lindner Foundation and the other one is for the City Hall of Satu Mare . To realize this
case studies, I used a qualitative method , the interview and I also, collected data from
secondary sources such as NGO and City Hall webpages . I used 2 type of interview, one
consisting of 12 questions for the NGOs and the other one consi sting 9 question for the public
institution . Following the interviews, I came to the conclusion that , in our county it would not be a
lot of successful PPPs , the actors avoided engaging in such a partnership . They preferred to
have only a simple collabor ation without too much commitment and without too many files .

3
Introducere

Parteneriatele Public -Private reprezintă o formă de colaborare dintre o instituție
publică și o instituție privată, în cazul de față, dintre o instituție publică și o institu ție privată
neguvernamentală care se realizează sub diferite forme și pe diferite domenii de activitate .
Parteneriatele Public -Private au devenit de -a lungul timpului un subiect foarte discutat
atât în rândul statelor din Uniunea Europeană, cât și în Român ia, doar că spre deosebire de
Occident, România este încă în faza de implementare a acestei metode de colaborare.
Deoarece parteneriatele nu au fost întocmai susținute din punct de vedere legal, pentru că și
Legea 178/2010 a Parteneriatului Public -Privat a suferit mai multe modificări de -a lungul
timpului, instituțiile publice sau cele private nu au fost foarte impulsionate în a întreprinde o
astfel de colaborare și au preferat mai degrabă să aibe doar niște simple colaborări.
Parteneriatele public -private se realizează fie pe bază contractuală, adică se încheie un
contract în care sunt reglementate anumine clauze iar cei 2 parteneri funcționează exclusiv pe
baza contractului respectiv, fie pe bază instituțională, adică, cei 2 actori își desfășoară
activităț ile în cadrul unei entități comune, numită companie de proiect.
Aria de cercetarea acestei teme este județul Satu Mare, iar ca organizații non -profit am
ales Organizația Caritas a Diecezei Satu Mare și Fundația Hans Lindner, luând în considerare
că sunt or ganizații care persistă de mai mulți ani și care cu siguranță au avut diverse
colaborări pe bază de parteneriate. Ca instituție publică am ales Primăria Municipiului Satu
Mare . Scopul principal al cercetării a fost descoperirea în ce măsură, în județul Sat u Mare este
vorba de PPP. Ca obiective putem enumera : identificarea gradului de satisfacție al ONG –
urilor față de Primăria Satu Mare și invers, identificarea unor PPP, măsurarea gradului de
implicare comunitară de -a lungul timpului în diferite activități întreprinse de organizațiile
non-profit.
Pentru partea practică, am ales să aplic 2 interviuri, realizând astfel 2 studii de caz,
unul pentru Organizația Caritas a Diecezei Satu Mare și pe ntru Fundația Hans Lindner Satu
Mare, ambele reprezentând orga nizați i non -profit și celălalt studiu de caz l -am aplicat pe o
instituție publică, respectiv, Primăria Satu Mare. Pentru a realiza studiile de caz, am folosit o
metodă calitativă, respectiv interviul și pe lângă acesta, am cules date și din surse secundare,
precum paginile web ale ONG -urilor și a Primăriei. Am folosit 2 tipuri de interviu, respectiv,
am realizat un set de 12 întrebări pentru ONG -uri și am realizat încă un set de 9 întrebări
pentru instituția publică aleasă.
În urma aplicării interviurilor, am aju ns la concluzia că, la no i în județ nu ar fi vorba
de foarte multe și reușite PPP, mai degrabă, actorii au evitat implicarea într -un astfel de
parteneriat și au preferat să aibe doar o simplă colaborare, fără prea mult e angajamente și fără
prea multe dosar e.
Motivul pentru care am ales să abordez această temă este faptul că am observat de -a
lungul timpului cum diverse organizații neguvernamentale au devenit tot mai active în ceea ce
privește rezolvarea diferitelor probleme ale societății. Am ales să aborde z subiectul de față
pentru că am vrut să aflu în ce măsură sunt aceste organizații impulsionate să se implice în
diverse aspecte ale comunității și am aflat că acestea se instituie în mod benevol și pentru cei
care le alcătuiesc este o plăcere să știe că a u putut contribui la evoluția și dezvoltarea
societății. Organizațiile neguvernamentale au adus un plus societății din care facem parte
deoarece, multe dintre ele se axează pe educarea tinerilor și pe diverse domenii în care sunt
implicați tinerii și astfe l contribuie la dezvoltarea personalității lor, ele constituind modele de
urmat în societate.

4
Cuprins

Abstract ………………………………………………………………………………………… ………………………….2
Introduc ere…………………………………………………………………………………………………………….. ..3
Cuprins ……………………………………………………………………………………………………… ……………..4
Operaționalizarea conceptelor. ……………………………………………………… ………………………….. 5

Partea T eoretică
Capitolul 1 : Definirea conceptelor de Administrație Publică și Organizații Neguvernamentale
1.1. Administrația Publi că……………………………………………………………………………..6
1.2. Organizațiile Neguvernamentale ………………………………………………7
Capitolul 2: Apari ția Parteneriatelor Public -Private
2.1. Contextul social al apariției parteneriatelor public -private …………………………..9
2.2. Modele de cooperare între ONG și Administrația Publică ………………………….12
2.3. Parteneriatul public -privat în Uniunea Europeană ……………………………………..13
2.4. Parteneriatul p ublic -privat în România …………………………………………………….16
Capitolul 3 : Cum funcționează un parteneriat public -privat
3.1. Cadru Legal ………………………………………………………………………………… ……….18
3.2. Avantajele parteneriatului public -privat ……………………………………………………23
3.3. Parteneriatele public -private în domeniul social ………………………………………..25

Partea Practică
Capitolul 4 : Relația dintre Organizațiile Ne guvernamentale din Municipiul Satu Mare
și Instituțiile Publice
4.1. Tipul cercet ării, metoda de colectare a datelor și obiectivele cercetării …………31
4.2. Organizația Caritas a Diecezei Satu Mare …………………………………………………32
4.3. Fundația Hans Lindner Satu Mare …………………………………………….37
4.4. Primăria Municipiului Satu Mare ……………………………………………………….43
Concluzii ………… ………………………………………………………………………… ..47
Recomandări ……………………………………………………………………………… …49
Bibliog rafie………………………………………………………………………………… ..50
ANEXE ……………………………………………………………………………………… 52

5

Operaționalizarea conceptelor
Administrația Publică -este o știință și în același timp o artă prin intermediul căreia se
duc la îndeplinire politicile statului. Este un domeniu complex care se identifică mai mult cu
latura executivă a statului și care acționează prin autoritățile publice lo cale și centrale pentru a
pune î n aplicare legile și pe ntru a pr esta servicii publice î n limitele legii.
Partenerul privat -conform art. 4 din Legea 178/2010 actualizată, partenerul privat
este reprezentat de ,, orice investitor privat care a semnat un contract de parteneriat
public -privat”.1
Sectorul non -profit -are un rol important în asigurarea stabilității democratice și este
cel de -al treilea sector care nu s -a înființat pentru obținerea profitului, ci pentru a presta
servicii pentru comunitate.
Proiectul public -privat -reprezintă proiectul realizat de cei doi act ori care se poate
susține din punct de vedere financiar ori din resurse financiare proprii, ori din resurse
financiare atrase de către investitorul privat, ,, pe baza unui parteneriat public -privat, în urma
căruia va rezulta un bun sau serviciu public ”.2
Investitorul privat – ,,orice persoană juridică sau asociere de persoane juridice,
română sau străină, care și -a manifestat interesul de a participa în cadrul procedurii de
selecție și este dispusă să asigure finanțarea pentru una sau mai multe dintre etapel e unui
proiect de parteneriat public -privat”3. Investitorul trebuie să aibe calitatea de furnizor de
bunuri, prestator de servicii sau executant de lucrări și să dețină un anumit istoric î n spate pe
baza căruia a realizat astfel de activități pentru a se p utea plia pe cerințele procedurii de
selecție.
Companie de proiect – ,,societate comercială, persoană juridică română, având ca
acționari partenerul public și pe cel privat, care sunt reprezentați proporțional cu
participarea la proiectul de parteneriat pub lic-privat, partenerul public participând cu aport
în natură”.4
Contract de parteneriat public -privat -actul juridic prin care sunt reglementate atât
drepturile, cât și obligațiile partenerului public și partenerului privat pentru a conduce la buna
funcțion are pe întreaga perioadă determinată a parteneriatului.

1 Legea 178/2010 a Parteneriatului Public -Privat, art. 4, lit. b, accesată la data de 15.11.17 .
2 Legea 178/2010 a Parteneriatului Public -Privat, art. 4, lit.d, accesată la data de 15.11.17 .
3 Legea 178/2010 a Parteneriatului Public -Privat, art.4, lit. e, accesată la data de 15.11.17 .
4 Legea 178/2010 a Parteneriatului Pubșic -Privat, art.4, lit. f, accesată la data de 15.11.17 .

6
1.Definirea conceptelor de Administrație Publică și Organizații
Neguvernamentale
1.1. Administrația Publică
Conceptul de Administrație Publică este unul destul de vast, este un concept abordat
interdisciplinar care poate fi definit di n mai multe perspective. Definiția cea mai uzuală a
admi nistraț iei publ ice este urmă toarea: Administrația Publică este un domeniu care se
desfășoară pe mai multe activități, contribuie și promovează imple mentarea p roiectelor de
politică publică, se identifică în special cu latura executivă a statului. Administr ația Publică se
deosebește de sectorul privat și are un rol decisiv în implementarea, supravegherea și
executarea î n concret a legii.
Sectorul public diferă de sectorul privat deoarece este pus la dispoziția și în folosul și
interesul cetăț enilor, sau al unui anumit grup de oameni , sectorul public urmărește bunăstarea
generală a cetățenilor, acces la servicii și resurse, spre deosebire de sectorul privat care
urmărește obținerea profitului. Administrația publică își desfășoară activitatea prin diferite
autorităț i publice locale sau centrale, prin activitatea regiilor autonome și a instituț iilor
publice. Obiectul administrației publice î l constituie realizarea valorilor exprimate prin acte
legislative, valori care exprimă interesele statului ș i care sunt recunoscute de acesta.
Din pun ct de vedere formal, administrația publică se poate împărți în două categorii,
respectiv, centrală, formată din: Președintele Româ niei, Guvernul, ministerele, alte organe
subordonate direct Guvernului, organe centrale de speciali tate autonome,instituț ii subordonate
ministerelor, organe de specialitate etc. și locală, formată din: Primar, Consilii Județene etc.
Din punct de vedere leg islativ, administrația publică are o bază legală și pe baza
legislației aflate în vigoare la momentul respectiv, autoritățile administraț iei publice pot aplica
legea in concret.
Scopul activității realizate de administrația publică este atâ t ,,satisfacerea , în mod
regulat și continuu, a unor cerințe esențiale, comune întregii colectivități umane, care exced
prin amploarea lor posibilitățile particularilor, cât și satisfacerea unor cerințe care, prin
natura lor, sunt nerentabile și nim eni nu s -ar oferi să le asigure ”5
Domeniul administrației publice a încercat de -a lungul timpului să se diferenț ieze de
alte domenii prin activitățile pe care le desfășoară, dar în același timp, a încercat să
interacț ioneze cu alte sectoare, precum sectorul privat și sectorul ci vil.

5 Suport de curs ,, Drept Adm inistrativ și Administrație Publică ”, Lect.Univ. DRD. RĂZVAN VIORESCU,
Suceava: Editura Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, 2006 , pagina 20 .

7
1.2. Organizațiile Neguvernamentale
Organizațiile Neguvernamentale le mai găsim sub denumirea de sector asociativ, al
treilea sector, sector non -profit, organizații fără scop lucrativ sau nepatrimonial.
Organizația Neguvernamentală este greu de defi nit deoarece are o mare complexitate,
dar cea mai relevantă definiție a fost formulată în anul 1992 de către Lester Salmon și Helmut
Anheier în lucrarea lor intitulată ,,Social Origins of Civil Society ”. În această lucrare, ei au
stabilit șapte criterii, î n opinia lor, prin care caracterizează așa numitul, al treilea sector”. Cele
șapte criterii sunt:
1. *Instituționalizarea care constă în faptul că orice organizație neguvernamentală
trebuie să aibă scopuri bine definite, trebuie să aibă o structură bine real izată
care să permită dezvoltarea internă și comunicarea cu alte instituții, organizația
trebuie să fie înregistrată din punct de vedere juridic și să aibă statut juridic
separate.
2. *Separarea de stat, adică organizația trebuie să se separe de instituțiile statului.
3. *Non -distribuția profitului care se referă la faptul că aceste organizații nu sunt
constituite pentru a obține profit, iar mai apoi acest profit să fie distribuit mai
departe printre membrii fondatori,asociați și alte persoane din interiorul
organizației. Acest criteriu se referă mai degrabă la faptul că organizația
funcționează pentru a atinge anumite obiective declarate, iar în momentul în
care se obține și profit, acesta este folosit în scopul de atingere a acestor
obiective.
4. *Autonomia care evidenț iază capacitatea membrilor organizației de a decide
singuri care sunt obiectivele urmărite de organizație și nu este necesar să
intervină alte instituții la luarea deciziilor.
5. *Voluntariatul -organizația se consideră că se constituie în mod benevol,
voluntar și din proprie inițiativ ă, tocmai de aceea se apelează î n mod frecvent
la voluntariat.
6. *Nemisionarismul religios -scopul organizației nu este promovarea unei
anumite religii, dar, în schimb, se poate practica educația religioasă.
7. *Apolitismul este îm potriva promovării unor anumite părți politice și nu se
implică în competiția politică.
Organizațiile Neguvernamentale joacă un rol de intermediar între sectorul public și
sectorul privat și au menirea de a echilibra și direcționa într -un anumit sens activ itatea
acestora prin comunicarea pe orizontală dintre structurile întregului sector asociativ și pe
verticală cu instituțiile celor două sectoare pentru a le putea implica în rezolvarea problemelor

8
societății. Organizaț iile nu sunt constituite pentru a obține profit sau pentru a ur mări accesul
la puterea politică . Fiecare organizație are un scop bine definit de la constituirea sa și se
axează pe un anumit domeniu, iar prin activitățile pe care le desfășoară încearcă să își atingă
obiectivele propuse și să c ontribuie la buna funcționare a societății, viziune la care veghează
și încearcă cât de mult poate să o respecte și să o asigure și statul. Organizațiile
Neguvernamentale sunt constituite în mod benevol de către anumite persoane care doresc să
contribuie l a rezolvarea problemelor societății în care trăim și pe cât se poate la diminuarea
acestora. În cadrul oricăror organizații neguvernamentale, voluntarii au un rol major deoarece
participă la diferite activități pe care organizația le desfășoară și automat contribuie la
îndeplinirea eficientă a obiectivelor într -o perioadă de timp stabilită. Prin activitățile pe care le
derulează în interiorul organizației, voluntarii își dezvoltă aptitudinile, întreprinderile, tot ceea
ce învață contribuie la dezvoltarea pe rsonalității lor, personalitate care definește și va defini
societatea noastră și care ar trebui să fie una sănătoasă, fără prea multe disfuncționalități.

9
2. Apariția Parteneriatelor Public -Private
2.1.Contextul social al apariției pa rteneriatelor public -private
Conceptul de pareteneriat public -privat a fost promovat î n anul 1997 prin Publicarea
grupului reunit î n jurul lui Neil Kin nok asupra problematicii finanțării proiectelor reț elei
transeuropene de transport prin parteneriate într e sectorul public și cel privat. Noț iunea de
,,public -privat” reprezintă o formă de cooperare î ntre o autoritate publică ș i sect orul privat,
respectiv organizații neguvernamentale, asociaț ii ale oamenilor de afaceri, ori companii
pentru realizarea unui p roiect care produce efe cte pozitive pe piața forței de muncă și în
dezvoltarea locală și care asigură finanțarea, renovarea, construcția și întreținerea unei
infrastructuri prin prestarea de servicii.
În ziua de azi, parteneriatul public -privat este un ter men uzual și tot mai prezent în
presa economică, în cadrul diferitelor instituții internaționale, este un concept utilizat tot mai
des în discursuri politice și publicații economice, financiare și juridice. Această temă este
abordată din diferite perspecti ve și folosită mai departe în majoritatea documentelor de
marketing și în oferte de produse și servicii a marilor cabinete de consulting, a băncilor de
afaceri sau a cabinetelor juridice internaționale.
Chiar dacă conceptul de parteneriat public -privat a f ost recunoscut și promovat abia în
1997, el defapt, își are originile încă din antichitatea romana când utilajele portuare, piețele și
stabilamentele termale erau exploatate sub forma unor concesiuni. Din lucrarea ,,Le Digeste”
suntem informați asupra fapt ului că persoanele care ocupau domeniul public și care efectuau
diferite activități publice aveau parte de o anumită protecție. În Franța secolelor XVII și
XVIII, concesiunea este folosită pentru construirea de poduri și canale, urmând ca în secolul
al XIX -lea să se construiască căi ferate și să se axeze pe utilitățile urbane precum: apa,
canalizare, transport, iluminat. Începând cu anii ’80 ai secolului al XX -lea, s -a creionat foarte
bine forma de partener iat public -privat care este întâ lnită și azi prin c olaborarea autorităților
locale cu agenții privați pentru implementarea unor proiecte pentru reabilitarea unor zone
industriale aflate în declin.
Contractul de parteneriat public -privat este conceput diferit în literatura de specialitate,
diferă în funcție de perspectiva din care este privit:
*în doctrina americană și cea anglo -saxonă, parteneriatul public -privat constă într -o
înțelegere între sectorul public și sectorul privat în urma căreia sunt realizate servicii de
interes public, care până la acel mome nt erau furnizate de către administrația publică locală.
Acest tip de parteneriat are următoarele trăsături: partajarea investiției, partajarea riscurilor,
responsabilităților și beneficiilor între cei doi parteneri; are atât avantaje, cât și dezavantaje.

10
*în doctrina franceză accentul cade pe contractul propriu zis, care reglementează o
nouă formă de asociere a unităților private la exploatarea și investirea în servicii publice.
Datorită acestui aspect, o trăsătură importantă din această perspectivă o con stituie faptul că
relația este una mai rigidă și mai strictă.
Parteneriatele public -private vizează mai multe domenii care sunt la rândul lor foarte
diversificate, precum sectorul economic în care se desfășoară proiecte legate de transporturi
maritime, de transportur i aeriene, de distribuția de apă , de canalizare de tratarea deșeurilor, de
cercetare și dezvoltare etc, sectorul social al statului care cuprinde justiția -închisori, școli de
corecție -apărarea, învățământul sau sănătatea.
Parteneriatul public -privat are următoarele caracteristici esențiale:
*durată relativ lungă a relației, prin care se solicită colaborarea dintre cei doi parteneri
pentru realizarea anumitor obiective prestabilite;
*modul de finanțare a proiectului care se stabilește de la bun î nceput
*rolul important al operatorului economic, care participă la diferite etape ale
proiectului, precum: proiectare, implementare, punerea în aplicare, finanțare. Rolul
partenerului public se axează mai mult pe stabilirea obiectivelor în materie de int eres public,
punerea în practică a acestor obiective, verificarea calității serviciilor oferite și stabilirea
prețurilor.
*repartizarea riscurilor între partenerul public și partenerul privat; o parte din riscuri
sunt transferate din sectorul public în sec torul privat, dar acest lucru depinde de la caz la caz;
partenerul public răspunde într -un anumit mod la riscuri, iar partenerul privat le poate
gestiona, monitoriza și controla într -un alt mod.
Sectorul privat este un partener activ în activitățile desfăș urate cu sectorul public,
având o contribuție importantă la soluționarea diverselor probleme comunitare. În ultima
perioadă, parteneriatul public -privat s -a remarcat printr -o expansiune surprinzătoare în
prestarea multiplelor forme de servicii publice. Pe baza acestui fenomen s -au făcut cercetări
prin care s -au găsit trei factori care au dovedit faptul că sectorul guvernamental are un interes
sporit pentru dezvoltarea acestui parteneriat, respectiv:
*guvernele sunt interesate să realoce cu maximum de eficac itate resursele de care
dispun;
*prestatorii privați de servicii (profit și non -profit) demonstrează o capacitate sporită
în oferta de servicii publice;
*apare și se dezvoltă ideea de creștere a complementarității intersectoriale în
organizarea și ofert a de servicii.

11
Prin termenul de ,,parteneriat” se înțelege faptul că atât riscurile și costurile, cât și
profiturile sunt distribuite în mod egal între parteneri. Pe lângă acest aspect, un parteneriat
implică de obicei, finanțarea, planificarea, creearea, operaționalizarea și menținerea
infrastructurii și serviciilor publice în scopul oferirii unor servicii publice alternative cost
eficiente. Fiecare dintre parteneri aduce o contribuție la realizarea obiectivului comun, se
mobilizează printr -o decizie volu ntară și aduc resurse proprii precum cele financiare,
materiale, simbolice etc.
Apariția, creearea și dezvoltarea parteneriatelor dintre sectorul public și sectorul privat
reprezintă un mare avantaj pentru organele administrației locale și centrale datorit ă faptului că
prin acestea se mobilizează atât resursele publice, cât și cele private, își creează noi aptitudini
și învață din experiență, dau încredere, contribuie la întărirea parteneriatului și crește dorința
de sprijin reciproc. Pentru început, pentru a creea un parteneriat între o instituție publică și o
instituție privată este o sarcină destul de dificilă, deoarece, partenerul public este interesat de
prestarea unor bunuri și servicii publice, spre deosebire de partenerul privat care e orientat
doar spre profit, în cazul în care acesta este for profit, iar in cazul partenerului privat non-
profit, acesta e interesat de ,,furnizar ea unor servicii publice sau apă rarea unei cauze , ele
sunt deci organizații private desemnate a servi obiectivelor publice sa u quasipublice .6”.Pe
parcurs, scopul partener ilor care doresc să colaboreze devine unul comun, respectiv prestarea
unor servicii în comunitate cu costuri eficiente. De -a lungul timpului, noțiunea de parteneriat
public -privat nu s -a mai referit doar la cola borarea dintre un organ public și unul privat, ci
încet încet s -a format un parteneriat și între un organ public și sectorul asociativ,
neguvernamental, format din organizații aflate pe proprietate privată, dar care au ca scop, pe
lângă profit și satisface rea unor necesități publice și sociale.
Parteneriatul public -privat poate să fie de 2 tipuri:
*contractual -parteneriatul dintre sectorul public și sectorul privat se bazează exclusiv
pe obligațiuni convenționale, nefiind necesară compania de proiect
*inst ituționalizat -implică cooperarea dintre sectorul public și sectorul privat în cadrul
unei entități comune, astfel, în compania de proiect, partenerul public este acționar.
Parteneriatul public -privat de tip pur contractual reprezintă un parteneriat bazat
exclusiv pe colaborarea contractuală dintre diferiți actori prin care se acoperă mai multe
activități printre care și atribuirea anumitor sarcini partenerului privat precum: proiectarea,
finanțarea, construirea, renovarea sau exploatarea de orice muncă sau serviciu.
În cazul parteneriatului public -privat instituționalizat, această entitate comună are
drept scop asigurarea c ă lucrările sau serviciile î n beneficiul publicului să se realizeze. O

6 Suport de curs pentru învățământul la distanță ,,Managementul ONG ” Conf.univ.dr. Balogh Marton și
Asist. univ.drd. Natalia Balogh, Cluj -Napoca, 2013 -2014, pag.15 -16.

12
cooperare directă între partenerul public și partenerul privat în tr-o entitate cu personalitate
juridică per mite partenerului public să menț ină un nivel de control al fluxului de lucrări relativ
mare, pe care să -l poată adapta în timp, în func ție de circumstanțe, prin prezența sa în
acționariat ș i cadrele de decizie ale entităț ii în comun. Ea permite, de asemenea, partenerului
public să -și dezvolte experienț a proprie prin exploatarea serviciului în cauză, având și
sprijinul unui partener privat.
2.2 Modele de coopera re între ONG ș i Administrația Publică
ONG -urile și -au dezvoltat în timp calitatea de partenere ale statului. În sectorul ONG
din diferite țări europene, se cunosc două mari caracteristici: instituționalizarea ONG -urilor și
independența acestora.
Instituționalizarea se referă, în primul rând la faptul că organi zațiile neguvernamentale
au statut juridic și în al doilea rând, la abilitatea ONG -urilor de a desfășura proiecte ample,
stabilite în ceea ce privește birourile, echipamentele și angajații calificați.
Independența ONG -urilor reprezintă abilitatea acestora de a nu depinde din punct de
vedere financiar de guvern, de a funcționa fără finanțări din partea acestuia, ceea ce conduce
la o egalitate din acest punct de vedere, pentru ambele părți. În urma unor studii, s -a constatat
că există 4 tipuri de relații ONG -Guvern:
1.Corporatist (Continental) -în care ONG -urile sunt principalii prestatori de
servicii, în timp ce statul finanțează prestarea acestor servicii. Este un model specific
Germaniei unde părțile sunt interdependente una de alta.
2. Liberal (Anglo -Saxon)- specific Regatului Unit -statul caută cele mai bune
căi de prestare a anumitor servicii și deschide licitații în acest sens. De obicei, prestatorii
selectați sunt ONG -urile, iar r elația lor este una contractuală .
3. Social -Democratic (Scandinav) -în acest caz, ONG -urile nu se mai implică ca
prestatori de servicii, ci acționează ca purtători ai intereselor proprilor membrii. În acest caz,
statul este principalul prestator de servicii.
4. Emergent (Mediteranean) – se află încă în dezvoltare. Statutul O NG-urilor nu
este clar, iar regulile sunt create odată cu dezvoltarea sectorului ONG.
Parteneriatul ONG -Guvern poate fi desfășurat în mai multe domenii, inclusiv în
domeniul social prin care cetățenii sunt ajutați să aibă șanse egale în societate. Această
activitate poartă numele de ,,contractare socială”, care defapt, e o înțelegere juridică între
părți, un contract. Un prestator poate fi contractat în diferite moduri, precum: printr -o invitație
a unei organizații pentru a discuta și negocia necesitățile, prin organizarea unei licitații și
alegerea celei mai bune oferte, prin ,,sistemul voucherelor” în care, contractul cu prestatorul

13
nu garantează plata, dar dăcă se atrag beneficiari eligibili, statul va plăti o taxă fixă pentru
fiecare beneficiar.
Motivele contractării serviciilor din partea sectorului public către prestatorii externi
pot fi diferite. În Germania se bazează pe principiul subsidiarităț ii –se presupune că cei care
se află cel mai aproape de nevoile oamenilor ar trebui să aibă grijă de ei deoa rece cunosc
nevoile acestora. În Marea Britanie se bazează pe raportul preț -calitate.
2.3. Parteneriatul public -privat î n Uniunea Europeană
La nivelul Uniunii Europene, termenul de parteneriat public -privat nu este definit
oficial, dar în general, acesta desemnează o ,,relație de cooperare î n diferite forme, dintre
autoritățile publice și mediul de afaceri în scopul asigurării finanțării, construcției, renovării,
managementului, întreț inerii unei infrastructuri sau furnizării unui serviciu7”. La nivel
Euro pean, acest tip de colaborare este apreciat prin prisma faptului că se consideră a fi foarte
dinamic, iar caracteristicile particulare ale fiecărui parteneriat vizau anumite circumstanțe.
În urma semnării Tratatului de la Maastricht din 7 februarie 1992, s-a favorizat în mod
indirect apariția parteneriatelor public -private. La acea vreme s -a impus reducerea deficitelor
bugetare naționale care a avut ca efect apariția unui declin al cheltuielilor publice ,,care erau
până atunc i alocate construirii unor lucr ări de mare amploare ș i a echipamen telor publice ”8.
Datorită faptului că aceste lucrări erau indispensabile societății și bunului mers al serviciilor
publice, iar întârzierile în aceste domenii erau considerabile, Statele UE s -au orientat către
sectorul pr ivat pentru a acoperi aceste investiții . Cartea Verde privind parteneriatele
public -private și dreptul comunitar al achizițiilor publice ș i concesiunilor a Comisiei
Euro pene din 30 aprilie 2004 defineș te parteneriatele public -private ca ,,forme de co operare
între autoritățile publice și universul întreprinderilor care vizează asigurarea finanțării,
construcției, renovării, gestionării sau întreț inerii u nei infrastructuri sau a furnizării unui
serviciu” . 9La nivel UE, Comisia Europeană și Curtea Europe ană de Justiție tind să introducă
în sfera conceptului de parteneriat public -privat orice cooperare între actorii publici și cei
privați, iar categoriile juridice cărora li se adresează formula aceasta de cooperare sunt
contractele de achiziții publice și concesiunile. Contractele de achiziții beneficiază de un
regim juridic specific, spre deosebire de concesiuni cărora li se aplică prevederile din Tratatul
instituind Comunitatea Europeană privind piața internă, precum și jurisprudența Curții
Europene de Ju stiție. În ultimul deceniu, parteneriatul public -privat a avut un rol major în

7 Aspecte teoretico -practice privind parteneriatul public -privat în Uniunea Europeană , Codrina Mihaela LEVAI
Senatul României – Departamentul Legislativ București, România , pag.3 .
8 Aspecte teore tico-practice privind parteneriatul public -privat în Uniunea Europeană , Codrina Mihaela LEVAI
Senatul României – Departamentul Legislativ București, România , pag. 3 .
9 Aspecte teoretico -practice privind parteneriatul public -privat în Uniunea Europeană , Codrina Mihaela LEVAI
Senatul României – Departamentul Legislativ București, România , pag. 4 .

14
domeniul politicilor sociale deoarece s -a legitimat ideea de cooperare între diverse sectoare:
public, privat, civil cu scopul de a răspunde în mod eficient multor provocări ale comunităților
prin participarea tuturor actorilor comunitari. Pa rteneriatul funcționează pe bază voluntară,
benevolă și determină cei trei actori: public, privat și civil să acționeze în comun pentru
atingerea scopului stabilit, convingându -se ca au un pr ocent mult mai mare de reușită decât
dacă ar acționa singuri.
Pentru a se realiza o cooperare de calitate și de succes pentru cei trei actori și pentru a
evita eșecurile, este necesar un management de calitate care să coordoneze activitățile, care să
știe cum să impună regulile astfel încât să fie acceptate de către toți partenerii, trebuie să
monitorizeze partenerul privat la toate investițiile, contractele de parteneriate trebuie să fie
foarte bine negociate și structurate conform cadrului legal existent.
Parteneriatul public -privat este folosit în mod frecvent de către autoritățile publice ale
statelor membre UE pentru a realiza proiecte de infrastructură, în special în sectoarele
indispensabile societătii, precum: transportul, educația, sănătatea public ă, siguranța publică
etc. La nivel european, pentru a iniția o creștere economică, Consiliul Europei a aprobat o
serie de măsuri pentru a crește investițiile în infrastructura rețelei transeuropene și în materie
de inovație, cercetare și dezvoltare. Statel e membre răspund cu mult entuziasm și interes
atunci când vine vorba de parteneriate public -private deoarece văd în ele o posibilitate de
dezvoltare economică, dar în același timp îl aplică î n mod diferit și în diverse domenii .
De-a lungul timpului, dezvol tarea parteneriatului public -privat s -a încadrat în evoluția
mai largă a rolului guvernului, în domeniul economic de la un rol de operator d irect la un rol
de organizator ș i de controlor. S -a constatat că la nivel European, utilizarea parteneriatelor
publi c-private poate contribui la realizarea de rețele europene de transport, rețele care au fost
amânate o lungă perioadă de timp datorită resurselor financiare insuficiente. Unele state
membre UE au creeat diferite instrumente pentru a coordona și promova par teneriatul
public -privat cu scopul de a face cunoscută expertiza în domeniu și pentru a consilia
utilizatorii diferitelor forme de parteneriat. Alegerea partenerului privat depinde în primul
rând de relația contractuală care se dorește. Cartea Verde est e soluția prin care se stabilește
domeniul de aplicare a normelor comunitare pentru faza de selecție a partenerului privat și
faza următoare și are ca scop identificarea tuturor incertitudinilor și analizarea cadrului
comunitar pentru a identifica dacă est e prielnic sau nu realizării unui parteneriat public -privat.
În țările europene nu există și nici nu este posibilă impunerea unui sistem standard de
parteneriat deoarece fiecare se modelează după scopul țintă și după domeniul de activitate.
Există 2 mari o biective care sunt urmărite într -o relație de parteneriat public -privat, respectiv,

15
ocuparea forței de muncă și dezvoltarea locală în scopul asigurării coeziunii economice și
sociale. Orice parteneriat public -privat este privit din perspectiva a 2 dimensiu ni și anume:
 Dimensiunea politică în care parteneriatul public -privat este un proces care
produce consecințe asupra țelurilor comunității. Cu cât parteneriatul
public -privat este mai complex, cu atât mai mult, acesta presupune un capital
mai mare de investiții și noi aranjamente instituționale.
 Dimensiunea operațională – perspectiva din care parteneriatul public -privat
poate îmbrăca 3 forme: inițiativa privată în beneficiul public; inițiativa
administrației pentru facilitarea sau încurajarea activități i private în interes
public și joint venture între instituțiile publice și societăți private, firme sau
ONG -uri, adică partenerii se angajează printr -un contract într -o activitate
economică care este controlată și ținută sub supraveghere de ambii parteneri cu
scopul de a valorifica în activitățile de producție sau de comercializare,
avantajele pe care le dețin părțile asociate.
În urma apariției conceptului de parteneriat public -privat, stat ele membre ale UE s -au divizat
în 3 mari grupe și anume: state care au implementat parteneriatul public -privat la un nivel
avansat, din această categorie făcând parte statele foarte bine dezvoltate precum Marea
Britanie, Franța, Germania, Irlanda și Italia; state care au implementat parteneriatul
public -privat la un nivel mediu: Spania și Portugalia și state care sunt la început de drum în
ceea ce privește implementarea de parteneriate public -private, categorie din care, din
nefericire face parte și țara noastră. Țările care au implementat la un nivel avansat
partene riatele public -private dispun deja de o experiență vastă în diferite domenii de activitate
precum: infrastructura, sănătate, învățământ etc. Aceste state au reușit să ducă la un alt nivel
acest tip de cooperare deoarece au înțeles noțiunea de ,,parteneriat ” și au reușit să o
transforme în practică, să o transforme într -un trend printre țările bine dezvoltate.
În Germania a existat parteneriat public -privat în sectoare de activitate precum:
construcția de spitale, școli sau închisori și doar parțial în ceea ce privește construcția de
autostrăzi. Atragerea capitalului privat pentru realizarea de autostrăzi a început în anul 1994
prin adoptarea unei legi privind finanțarea privată a construcției de poduri, tunele și drumuri
montane.
Marea Britanie este consi derată pionierul adoptării parteneriatelor public -private.
Proiectele au fost introduse în anul 1992 prin înființarea unei instituții în subordinea
Ministerului de Finanțe denumită Inițiativa de Finanțare Privată (PFI). Aici, pregătirea unui
proiect de par teneriat public -privat important și de mare amploare durează până la un an
deoarece sunt analizate toate aspectele teoretice și practice și toate elementele care pot surveni

16
în buna funcționare a parteneriatului. Acest parteneriat acoperă o gamă largă de p arteneriate
cum ar fi implicarea totală sau parț ială a proprietății private în activități derulate de stat ori
inițiativa de finanțare privată (IFP) în cazul în care sectorul public contractează servicii pe o
perioadă îndelungată. În Marea Britanie, legisl ația aflată în vig oare face distincție între IFP ș i
PPP, respectiv, IFP privește doar activitățile autorităților publice de la nivel central, iar PPP se
referă la activită țile publice de la nivel regional.
În Spania, pentru prima dată a fost adoptată o le gislație specifică în ceea ce
privește parteneriatul public -privat abia la mijlocul anilor ’90, deși, în mod practic, încă din
anii ’70, ’80 s -au realizat diferite relații de colaborare între diverși actori pe anumite domenii
de activitate .
2.4. Parteneri atul public -privat în România
În România, primele parteneriate public -private s -au format încă de la jumătatea anilor
’90 datorită unor strategii sectoriale sau naționale, datorită unor structuri instituționalizate
precum Comisia Tripartită și Consiliul Ec onomic și Social. Acestea au creeat niște condiții
prielnice realizării și dezvoltării cooperării între actorii sociali și actorii politici.
Sectorul privat a preluat treptat tot mai multe responsabilități și riscuri, iar sectorul
public și -a dezvoltat con cepția de a privatiza cât mai multe servicii de utilitate publică. În
aceste condiții, s -au depus eforturi de introducere a conceptului de parteneriat public -privat cu
scopul de a realiza obiectivele și proiectele economico -sociale în România. Printre moti vele
de utilizare a parteneriatului public -privat se regăsesc provocările apărute odată cu procesul
de adap tare a țării la economia de piaț ă-exemplu: legea cererii și a ofertei, legea concurenței –
și odată cu procesul de integrare a României în Uniunea Eur opeană -reabilitarea infrastructurii
de transport, alimentarea cu apă, reciclarea deșeurilor, protecția mediului, monitorizarea
ajutoarelor de stat. Toate acestea au dus la favorizarea relației de colaborare a sectorului
public, inițiator de proiecte de uti litate publică, cu sectorul privat, partenerul care deține
fondurile și dispun e de un management performant. Administrația Publică Centrală și Locală
din România resim te multe nereguli și recunoaște că în plan național are nevoie de sprijin
financiar deoar ece, odată ce România a aderat la UE și -a asumat răspunderea că va ține pasul
cu toate schimbările ce vor urma, și -a asumat respectarea anumitor standarde din punct de
vedere al dezvoltării locale. Administrația Publică își dorește atragerea unor investito ri
privați, dar în același timp au și responsabilitatea în gestionarea și promovarea interesului
public.
Legea nr. 178/2010 a parteneriatului public -privat , publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 676 din 8 octombrie 2010, reglementează ..modul de realizare al unui
proiect de parteneriat public -privat ce are ca obiectiv proiectarea, finanțarea, construcț ia,

17
reabilitarea, modernizarea, operar ea, întreținerea, dezvoltarea ș i transferu l unui bun sau
serviciu public”10. Scopul acestei legi este inițierea și realizarea de parteneriate public -private
pentru lucrări publice din diferite domenii, d ar cu finanțare privată. Această lege se aplică în
momentul în care se desfășoară un proiect de parteneriat public -privat, între un partener
public și un investitor privat, pentru încheierea acordului de proiect etc.
Contractul de parteneriat public -privat are ca părți un partener public care trebuie să
aibe mereu calitatea de persoană juridică de drept public, investitorul privat, o altă parte care
poate să fie o persoană fizică sau o persoană juridică sau asociații de persoane juridice de
drept public sau de drept privat. Acest tip de contract are ca scop un obiectiv public:
proiectarea, finanțarea, construcț ia, reabilitarea, modernizarea, operarea, întreținerea,
dezvoltarea și transferul unui bun sau serviciu public.
În acest tip de parteneriat, cele două sectoare sunt egale din punct de vedere al
importanței, ambele sectoare aduc contribuție proprie în cadrul parteneriatului, ambele
sectoare au parte și de beneficii, dar trebuie să suporte și anumite riscuri la care se expun în
mod conștiincios. Acest parteneriat nu se poate aplica în cazul rezolvării și prestării tuturor
serviciilor, deoarece riscurile sunt mult prea mari, acesta reprezentând un dezavant aj, dar se
compensează prin faptul că administrația obține beneficii importante atunci când parteneriatul
public -privat este utilizat într-un context adecvat, benefic, în care se pot realiza economii
legate de elaborarea proiectelor. Autoritatea Publică Lo cală și Centrală trebuie să își menț ină
foarte bine controlul la momentul definirii proiectului și în procesul de negociere al
contractului, iar la final, autoritatea publică are responsabilitatea de a stabili standarde pentru
servicii și de a asigura prot ecția interesului public. Pentru a realiza un parteneriat public -privat
de succes și pentru a majora beneficiile și minimaliza riscurile, autoritatea publică trebuie să
stabilească un cadru instituțional adecvat, politici, reglementări, standarde, resurse umane,
organizaționale.
Parteneriatul public -privat este o modalitate de introducere a managementului privat în
serviciile publice pe baza unui contract dintre o autoritate publică și un operator cu resurse
financiare.

10 Legea 178/2010, art.1 accesată la data de 17.11.2017 .

18
3. Cum funcționează un partener iat public -privat
3.1.Cadru Legal
Potrivit Art. 2 din Legea nr.178/2010 actualizată, legea a fost modificată cu scopul de
a reglementa inițierea și realizarea de proiecte de parteneriate public -private pentru lucrări
publice pe diverse domenii de activitat e, dar cu finanțări private.
Art. 3 ne ajută să înțeleg em mult mai bine la ce se rezumă această relație de colaborare
pe baza unor principii fundamentale și anume:
 Nediscriminarea -asigurarea condițiilor prielnice de manifestare a unei reale
concurențe în a șa fel încât, orice persoană juridică privată, indiferent de
cetățenie sau naționalitate să poată participa la activitatea de selecție a
partenerului privat și să aibe șanse egale ca toți ceilalți care doresc să devină
contractanți;
 Tratamentul egal -pe par cursul activității de încheiere a contractului de
parteneriat public -privat se pot stabili și aplica oricând noi reguli, cerințe și
criterii identice pentru toți investitorii privați în așa fel încât ei să simtă că
sunt cu toții egali și au cu toții acelea și șanse în a deveni contractanți;
 Transparența -în cadrul încheierii unui contract de parteneriat public -privat,
cetățenii trebuie să fie in formați la tot pasul și să fie ț inuți la curent cu toată
procedura de încheiere a unui contract de parteneriat publi c-privat;
 Proporționalitatea -asigurarea unei corelații și a unui echilibru între scopul
urmărit de partenerul public, obiectul contractului de parteneriat public -privat
și cerințele solicitate investitorului privat;
 Eficiența utilizării fondurilor – ,,aplic area procedurilor de încheiere a
contractelor de parteneriat public -privat și utilizarea de criterii trebuie să
reflecte avantajele de natură economică ale ofertelor în vederea obținerii
rezultatului urmărit, luând în considerare și efectele concrete preco nizate a
se obține în domeniul social și în cel al protecției mediului și promovării
dezvoltării durabile ”11;
 Asumarea ră spunderii -determinarea în concret a responasbilităților și
sarcinilor atât pentru partenerul public, cât și pentru partenerul privat, în așa
fel încât să se poată urmări gradul de profesionalism, imparțialitate și
independența deciziilor luate pe parcursul acestui proces complex.

11 Legea 178/2010 actualizata, art. 3, accesata la data de 17.11.17 .

19
Pe lângă urmărirea atingerii obiectivelor stabilite în contractul de parteneriat public -privat, se
mai poate ur mări modul de cooperare dintre partenerul public și partenerul privat, în ce
măsură aceștia se înțeleg, cad la învoială și cum acționează în situațiile critice și mai puțin
plăcute care pot apărea pe parcursul desfășurării activității. Finanțarea este susț inută de cele
mai multe ori doar de partenerul privat, deoarece el dispune de cele mai multe fonduri,
partenerul public venind cu part ea teoretică, adică cu ideea de proiect, iar în cazul în care
partenerul privat este o organizație neguvernamentală, finan țarea se va stabili în momentul
conceperii ideii de proiect. Cei doi contractanți trebuie să se asigure că obiectivele enunțate în
contract se vor finaliza normal și conform așteptărilor și conform prevederilor enunțate în
contractul de parteneriat public -privat, dar în cazul în care sunt expuși și la riscuri majore,
atunci cei doi parteneri trebuie să specifice în contract cum sunt acestea distribuite, iar logic și
normal ar trebui să fie împărțite în mod echitabil între ei.
Conform art.3^1 din Legea nr.1 78/2010, ,,orice investitor privat are dreptul de a
participa, individual sau într -un grup de investitori privați, la procedura de selecție ”12. În
momentul în care investitorul privat dorește să depună o scrisoare de intenț ie, acesta nu poate
fi obligat să dețină o anumită formă juridică, dar în momentul în care acesta obț ine funcț ia de
contractant și în cazul în care acest lucru e benefic și necesar în scopul bunei executări a
contractului, atunci, investitorul privat va trebui să își schimbe forma juridică . Acest lucru
poate fi specificat și în contract, iar partenerul privat poate să fie de acord cu acest aspect, sau
poate să refuze, moment în care lasă loc liber unui alt concurent.
Pentru a avea o relație de colaborare pe o perioadă determinată, cei doi parteneri,
respectiv, sectorul public și sectorul privat, inclusiv sectorul civil, decid să încheie un
contract. Pe baza acestui contract, se înființează o companie de proiect care funcționează
precum o societate comercială al cărei capital este deținut în comun de partenerul public și
investitorul privat. Compania de proiect gestionează toate etapele de derulare a contractului
de PPP, iar la finalizarea contractului, bunul realizat prin contractul de PPP este transferat cu
titlu gratuit partenerului public . Compania de proiect are dreptul, pe baza respectivului
contract de parteneriat public -privat, să perceapă anumite tarife pentru utilizarea de către alte
persoane a bunului public pe perioada de timp stabilită, în acest mod, investitorul reușind să
își sc oată investiția.
Într-un contract de parteneriat public -privat, trebuie să fie cuprinse următoarele
puncte:
 Tipul de activități convenite
 Obligațiile părților în cadrul proiectului de parteneriat public -privat

12 Legea 178/2010, art. 3.1.2.accesată la data de 17.11.17 .

20
 Valoarea investiției negociată care urmează s ă fie aplicată
 Perioada de derulare a contractului și termenul de finalizare
 Definirea calendarului de derulare a contractului
 Cotele de participare la proiectu l de parteneriat public -privat ș i bunurile pe care
le aduc partenerii
 Repartizarea riscurilor
 Criteriile de performanță cu privire la î ndeplinirea obiectivelor
 Clauzele de retragere din proiect
 Penalitățile.
Odată ce aceste clauze sunt cuprinse în contract nu ar mai trebui să existe neînțelegeri între
parteneri deoarece totul este stabilit de la bun început și este transpus pe hârtie. Fiecare
partener are atât responsabilități, cât și beneficii și fiecare partener trebuie să își respecte
partea de înțelegere. Valoarea la care va ajunge investiția se stabilește prin negociere și va fi
acceptată de ambi i contractanți prin semnătură. Proiectul de parteneriat public -privat trebuie
să se încadreze într -o anumită perioadă de timp și pe baza activităților care trebuie întreprinse,
se va realiza un calendar pe zile pentru a se ușura munca și pentru a fi totul stabilit. Riscurile
sunt de asemenea distribuite și penalitățile la fel. Contractul poate conține și o parte
confidențială care nu va putea fi divulgată altor persoane decât celor ce se află în cauză. Cei
doi contractanți trebuie să respecte 3 condiții de proiect pentru a avea o colaborare
armonioasă și pe viitor, respectiv: condiții de construcție: standarde de calitate, specificații
tehnice, garanție, calitate, grafic de execuț ie, condiții de exploatare: metode de transfer a
bunurilor, controlul exploată rii, metode de operare și condiții de venit: nivelul taxelor,
modalitat ea de împărț ire a cheltuielilor și a beneficiilor , modalități de plată și penalități.
Din punct de vedere al modalității de plată a prețului stabilit în contract, contractele de
partene riat public -privat se pot clasifica în: a) contracte cu preț fix; b) contracte cu val oare
variabilă calculată pe bază de preț uri unitare ; c) contracte de tip cost plus remunerație;
d) contracte pe faze de realizare.
Pe parcursul derulării unui part eneriat public -privat, sunt impuse anumite reguli pentru
a asigura o funcționare calitativă a tuturor activităților incluse în parteneriat. Aceste reguli
sunt:
*partenerii colaborează în mod obligatoriu în raport cu ceea ce este prevăzut în
contract;
*resp onsabilitățile care revin fiecărui membru, valoarea finanțării și riscurile care
trebuie asumate sunt stabilite pe baza contractului;

21
*pe parcursul derulării unui contract de parteneriat public -privat, drepturile și
obligațiile partenerilor nu pot fi cesio nate;
*bunurile ce fac obiectul contractului de parteneriat public -privat pot fi considerate
nonactive, conform reglementărilor contabile, naționale și europene în vigoare, în funcție de
modalitatea de repartiție a riscurilor în cadrul proiectului; acee ași regulă se aplică
corespunzător și fluxurilor de numerar ce fac obiectul contractului de parteneriat
public -privat;
* pe perioada de derulare a contractului de parteneriat public -privat , activele
implicate în proiect sunt clasificate ca nona ctive și nu vor fi înregistrate în situația financiară
trimestrială și anuală a partenerului public implicat; pe perioada de derulare a contractului de
parteneriat public -privat, aceste active vor fi înregistrate în balanța de verificare și situația
financiară anuală ale companiei de proiect, cu respectarea prevederilor legii.
Succesul unui parteneriat public -privat depinde în mare măsură de caracterul complet
de încadrare contractuală a proiectului , precum și de fixarea optimă a elementelor care
guve rnează punerea sa în aplicare. Astfel, o evaluare semnificativă ș i distribuirea optimă a
riscurilor între sectorul pub lic și sectorul privat, în funcț ie de capacitatea fiecăruia de asumare
a acestor riscuri reprezintă unul dintre cele mai importante puncte . Pe parcursul derulării
activităților incluse în parteneriat, este important să se asigure diferite mijloace de evaluare a
performanțelor parteneriatului pentru a se putea observa în ce stadiu se află până la momentul
respectiv reușind astfel să se rectif ice greșelile depistate la momentul potrivit. Perioada în care
partenerul privat își va asuma funcționarea unei lucrări sau a unui serviciu va fi stabilită în
funcție de necesitatea de a asigura proiectelor un echilibru și stabilitate economică și
financia ră. Durata parteneriatului trebuie să fie bine calculată deoarece o durată excesivă va
conduce la dezinteresul persoanelor implicate în acest partene riat pentru că în această
perioadă mai lungă se poate pierde din forța și entuziasmul pe care le -au avut la început știind
că au prea mult timp la dispoziție și neștiind cum să reorganizeze activitățile sau poate fi
calculată o durată prea scurtă pentru a apuca să atingă toate obiectivele propuse, persoanele
implicate intrând în panică și stres. În practica aut ohtonă, există 2 cele mai întâlnite forme de
parteneriate public -private și anume: contract de concesiune de lucrări publice -pentru lucrările
executate, contractantul, î n calitate de concesionar, primeș te din partea autorității
contractante, în calitate de concedent, dreptu l de a exploata rezultatul lucrărilor pe o perioadă
determinată sau acest drept însoț it de plata unei sume de bani prestabilite și contract de
concesiune de servicii -pentru serviciile prestate , contractantul, î n calitate de concesionar,
primeș te din partea autorității contractante, dreptul de a e xploata serviciile pe o perioadă
determinată sau acest drept însoț it de plata unei sume de bani prestabilite .

22
Conform OUG nr.34/2006, în vederea respectării principiului transparenței, autoritatea
contractantă are obligaț ia de a atribui contra ctul de concesiune de servicii ș i contractul de
concesiune de lucră ri publice prin aplicarea uneia dintre urmă toarele proceduri: a) licitație
deschisă; b) licitație restrânsă; c) dialog competitiv. Autoritatea contractantă va aplica una din
cele 2 proceduri, respectiv licitația restrânsă sau licitația deschisă doar în momentul în care
poate defini în mod clar specificațiile tehnice capabile să îi satisfacă necesitățile și exigențele
și poate stabili cu precizie montajul financiar ș i/sau cadrul juridic de implementare a
proiectului . În cazul în care aceste condiții nu pot fi îndeplinite , autoritatea contractantă , va
recurge la procedura de Dialog competitiv.
Licitația deschisă se referă la procedura de atr ibuire a contractului de achiziție publică
la care orice operator e conomic interesat are dreptul să depună o ofertă. Licitația deschisă se
desfășoară pe mai multe etape și anume:
 Transmiterea anunț ului de participare spre publicare că tre SEAP ;
 Emiterea răspunsuri lor la solicită rile de clarifică ri;
 Depunerea și deschiderea ofertelor;
 Evaluarea ofertelor depuse;
 Desemnarea ofertantului câștigător;
 Încheierea contractului cu ofertantul desemnat câștigător.
Licitația restrânsă se referă la procedura prin care orice operator economic are dreptul
să își depună canditatura, însă numai candidații selectați pot depune oferte. Această procedură
se utilizează atunci când oferta este excedentară. Licitația restrânsă se desfășoară în 3 etape și
anume:
 trasmiterea spre p ublicare a unui anunț de participare prin care se solicită
operatorilor economici depunerea de candidaturi;
 etapa de selectare a candidaț ilor, prin aplicarea criteriilor de selecț ie;
 etapa de evaluare a ofertelor depuse de candidații selectați, prin aplicarea
criteriului de atribuire.
Dialogul competitiv este procedura de selecție a partenerului privat de către
partenerul public, procedura care constă î n 2 etape, prima reprezintă evaluarea și cea de -a
doua este negocierea în cadrul căreia, partenerul public conduc e un dialog în conformitate cu
prevederile legii cu scopul de a identifica una sau mai multe soluții apte să răspundă
necesităților sale, urmând ca pe baza soluției identificate, candidații selectați să elaboreze
oferta final ă. Dialogul competitiv se desfă șoară de asemenea î n 3 etape și anume:
 preselectarea candidaților;

23
 ținerea dialogului cu candidații admiși în urma preselecției în vederea
identificării soluției pe baza căreia se vor depune ofertele finale;
 evaluarea ofertelor finale depuse.
Pentru ca o relație de parteneriat public -privat să persiste în timp și pentru ca
partenerii implicați să își facă noi contacte, parteneriatul trebuie să evolueze și să se adapteze
noilor schimbări din mediul macroeconomic și din domeniul tehnologiei pentru a putea
identifica noile nevoi și lipsuri ale noilor generații.
Din punct de vedere al parteneriatelor public -private instituționalizate, acest tip de
parteneriate se pot institui fie prin creearea unei entități comune deținute de ambii parteneri,
fie prin luarea de sub control a unei entități publice de către partenerul privat .
3.2. Avantajele parteneriatului public -privat
Analiștii economici, în special cei europeni, sunt de părere că transferul de
management din sectorul public către sectorul privat este o acți une benefică deoarece , astfel
se pot diminua deficiențele manageriale care provin din faptul că persoanele publice nu știu să
gestioneze resursa financiară, banii publici pentru că nu își asumă niciun risc personal, nefiind
ai lor. Tot din dezinteres perso nal, aceștia pot adesea intra în conflicte de interese, sau pot fi
supuse unor influențe sau presiuni externe care să afecteze respectarea principiilor de
economicitate, eficiența și eficacitate în utilizarea fondurilor publice. Implementarea de
parteneria te public -private în alte state au adus numeroare avantaje acestora, respectiv: o mai
bună implementare publică din punctul de vedere al respectării termenelor de execuție și al
încadrării în bugetele asumate, reducerea costurilor de construcție și îmbunăt ățirea calității
prin valorificarea eficienței și a potențialului inovativ al sectorului privat, eșalonarea
costurilor de finanțare atât pe durata de construire, cât și pe cea de operare, având ca efect o
reducere a presiunilor imediate asupra bugetelor s ectorului public, alocarea corectă a
riscurilor între partenerul public și cel privat, având drept rezultat reducerea costurilor
generale ale proiectului, stimularea cercetării -dezvoltării și a eforturilor în materie de
dezvoltare durabilă.
Deși cele două sectoare au scop diferit, ele găsesc elemente comune prin prisma
parteneriatului public -privat. După ce scopul fiecărei părți devine un scop comun pentru
ambele, avantajele vor fi de partea ambilor parteneri.
Avantajele Parteneriatului Public -Privat din pe rspectiva sectorului public:
 Atragerea de resurse financiare private pentru finanțarea unor lucrări sau servicii publice
 Reducerea costurilor

24
 Transferul unei părți din riscurile proiectului către partenerul privat, care, pe lângă riscul
de proiectare și c onstrucție, își poate asuma și alte riscuri, precum riscul de uzură morală,
a echipamentelor, sau riscul apariției unor situații de forță majoră
 Creșterea eficienței proiectelor publice prin utilizarea know -how-ului și a managementului
privat în cadrul pro iectelor publice
 Perioadă mai mică de implementare
 Calitate mai bună a serviciilor publice furnizate populației
 Beneficiază la finalul proiectului de dreptul de proprietate asupra bunului realizat prin
contractul de parteneriat public -privat, care este transferat cu titlu gratuit și liber de orice
sarcini către partenerul public.
Avantajele Parteneriatului Public -Privat din perspectiva sectorului privat:
 Parteneriatul public -privat reprezintă o foarte bună oportunitate de afaceri pentru mediul
privat
 Partenerul privat beneficiază d e proprietatea intelectuală dobâ ndită în cadrul acestei
colaborări
 Finanțarea proiectului se poate realiza nu doar din eforturi private, ci poate cuprinde și o
componentă de fonduri publice, provenite din fonduri nerambursabile și cofinanțarea
națională aferentă
În Cartea Verde privind parteneriatul public -privat și dreptul comunitar în domeniul
contractelor de achiziții publice și al concesiunilor, se urmărește:
1. Atragerea de resurse financiare private pentru realizarea de proie cte publice
2. Atragerea de investiții străine
3. Creearea unor noi locuri de muncă
4. Îmbunătățirea performanțelor sectorului public în implementarea de proiecte
publice
5. Reducerea presiunii imediate asupra finanțelor publice
6. Identificarea de noi posibilități de at ragere de fonduri europene
Sectorul privat nu este întocmai mulțumit de aceste avantaje, considerându -le mai puțin
motivatoare, spre doesebire de sectorul public care are reale avantaje. Probabil că se vor mai
aduce modificări în legislație astfel încât p artenerul privat să fie mai motivat de atât în a creea
o relație printr -un parteneriat cu celălalt sector.Unul dintre motivele pentru care sectorul
privat nu se implică în România în parteneriate public -private este faptul că fiind încă într -un
stadiu de î nceput, sectorul public tinde să lase cea mai mare parte a riscurilor pe seama
partenerului privat, fapt care face puțin cam neatractiv pentru partenerul privat. Un alt motiv
pentru care privatul nu este impulsionat să acționeze este de natură financiară, deoarece

25
sumele nu sunt sume considerabile, decât în puține cazuri, bineînțeles că tocmai faptul că
sectorul public nu stă prea bine cu alocarea banilor îi împinge să apeleze la partenerul privat,
dar s -ar putea totuși să îi mai motiveze din când în când. Un al treilea motiv este și faptul că
mediul de afaceri nu este întocmai prielnic, există bariere instituționale, iar proiectele de
parteneriat public -privat care au avut loc până în prezent și au reprezentat un real succes nu au
fost mediatizate. Comunica rea dintre sectorul public și partenerii privați trebuie să fie una
bună, ar trebui să se poată realiza o bază de date pe internet prin intermediul căreia acestor
sectoare să le fie mult mai ușor să comunice.
La nivel central și local, puține organizații pubice și -au asumat rolul de intermediar în
relația dintre sectorul public și mediul de afaceri, precum a făcut Camera de Comerț și de
Industrie a României. Camera de Comerț și de Industrie a României a creeat un ,,Grup de
Reflecție” prin care urmăresc ela borarea unei strategii pentru promovarea parteneriatului
public -privat. Tot această Camera are inițiativa de a înființa Centrul Român de Dezvoltare a
Parteneriatului Public -Privat care își propune dezvoltarea și încurajarea inițiativelor de
parteneriat pub lic-privat precum și îmbunătățirea expertizei deținute de instituțiile
administrației publice în administrarea unui parteneriat public -privat.
3.3. Parteneriatele public -private în domeniul social
Domeniul social este un domeniu care are mereu nevoie de s pijin pentru a evolua și a se
dezvolta. Sprijinul vine de obicei în urma colaborării dintre o instituție publică și o instituție
privată, de cele mai multe ori, actorul privat fiind un ONG. Pentru a avea o colaborare de
succes și de viitor între acești act ori, e nevoie de o comunicare de calitate, de profesionalism
în domeniu și de o bună organizare a parteneriatului în domenii specifice domeniului social.
Actorii implicați într -o relație de parteneriat trebuie să aibe roluri bine definite și asumate, cu
acțiuni concrete, planificate de comun acord și cu resurse necesare implementării
parteneriatului respectiv. Într -o relație de parteneriat public -privat, atât în domeniul social, cât
și în alte domenii, există anumiți factori care pot aduce succes parteneria tului public -privat,
dar există și anumite bariere, anumiți factori de blocaj care pot provoca efecte negative pe
termen lung atât colaboratorilor, partenerilor, cât și comunității.
Printre factorii care contribuie la succesul parteneriatului public -privat în domeniul social,
din perspectiva ONG -urilor enumerăm următorii:
 Transparența și buna comunicare, respect ul, cooperarea sinceră și onestă care
contribuie la formarea unui climat favorabil colaborării;
 Implicarea instituțiilor publice în rezolvarea prob lemelor comunității,
identifica rea nevoilor specifice comunităț ii, găsirea unor soluții împreună cu
societatea civilă pentru a stopa apariția problemelor, sau pentru a le diminua,

26
preocuparea ambilor parteneri pentru realizarea de proiecte și atragerea de
fonduri, atragerea investitorilor;
 Seriozitate, respectarea promisiunilor, transparența;
 Gândirea parteneriatelor pe termen lung și dintr -o perspectivă strategică în așa fel
încât toate colaborările dintre diferiți actori să fie un real succes și să amplif ice
creearea de noi parteneriate, astfel crescând încrederea reciprocă în parteneri;
 Acceptarea diferențelor de opinie, care pot aduce un real avantaj în rezolvarea
unei probleme deoarece, probabil fix analizarea problemei dintr -o altă perspectivă
poate re prezenta soluția;
 Existența unui scop comun, conștientizarea că cei 2 actori, publicul și privatul,
sunt agenți ai schimbării, realizarea intervențiilor pe 2 planuri: material și
relațional;
 Dialogul permanent, schimbarea de opinii, de păreri deoarece schimbul de
informații, experiențe și bune practici conduce la creșterea calitativă a serviciilor
oferite de organizația neguvernamentală, de sectorul public sau de sectorul privat;
 Imaginea bună în comunitate a ambilor actori deoarece astfel, acești parteneri vor
fi considerați structuri competent e, responsabile și corecte și vor avea parte de mai
multă încredere din partea comunității, din partea altor posibili parteneri,
beneficiari și nu numai ;
 Buna organizare în cadrul parteneriatului prin identificarea unor obiective
comune, identificarea reurselor necesare implementării proiectului de parteneriat
public -privat, planificarea activităților în funcție de obiective și resurse,
participarea la ev enimente comune;
 Deschiderea autorităților locale în vederea transferului către societatea civilă a
atribuțiilor și mijloacelor financiare necesare acțiunilor de asistență socială;
Factorii de succes într -un parteneriat public -privat în domeniul social din perspectiva
partenerului public sunt următorii:
 Încrederea și respectul reciproc;
 Stabilirea principiilor de colaborare înainte de începerea relației de parteneriat;
 Seriozitate din partea ambelor părți;
 Parteneriate scrise, formalizate, clare, cu delimit area obligațiilor, riscurilor și
responsabilităților fiecărui partener și cu specialiști în domeniul respectiv care
se află în colaborare;
 Acceptarea de către parteneri a regulilor, normelor comune de operare, stabilite
de amândoi;

27
 Transparența, îndeplinir ea standardelor legislative de către ONG -uri în
furnizarea de servicii;
 Deschiderea autorităților locale în vederea transferului către societatea civilă a
atribuțiilor și mijloacelor financiare esențiale acțiunilor de asistență socială;
 Comunicare de calit ate, sprijin reciproc și respectarea angajamentelor luate și
asumare lor în totalitate;
 Identificarea reală a nevoilor cu implicarea ambelor părți, cu scopul de a găsi
soluții și pentru proiectarea de servicii care să acopere în mod concret nevoile
comunit ății;
 Planificarea parteneriatelor în mod strategic și pe termen lung;
 Deschidere spre colaborare și susținere reciprocă care să vină atât din partea
sectorului public, cât și din partea sectorului privat și care poate conduce la
inițierea de noi parteneri ate pe viitor, pe diferite domenii de activitate cu
implicarea mai multor actori;
 Delegarea de gestiune din partea sectorului de stat spre sectorul privat;
 Monitorizarea partenerului privat la toate fazele implementării proiectului.
În cazul factorilor de succes, se pot regăsi elemente comune în ambele perspective,
chiar dacă cei 2 actori implicați: statul și privatul sunt atât de diferiți din multe puncte de
vedere, începând cu scopul principal. Printre aceste elemente comune regăsim: încrederea
reciprocă și comunicarea care trebuie să aibe loc între cei 2 parteneri pentru a avea o relație de
lungă durată, planificarea parteneriatelor în mod strategic și pe termen lung, seriozitatea de
care trebuie să dea dovadă ambii parteneri, luarea în serios a angajamen telor făcute și ducerea
acestora la bun sfârșit, transparența și identificarea reală a nevoilor comunității încercând prin
munca de echipă să găsească anumite soluții pentru rezolvarea problemei.
În cadrul oricărei relații de colaborare, indiferent pe ce domeniu se instituie sau de ce
tip este respectiva relație, partenerii implicați se confruntă cu anumite bariere, cu anumiți
factori de blocaj care nedepășiti conduc fie la nefinalizarea proiectului de parteneriat public –
privat, fie la neconstituirea pe vi itor, indiferent de domeniu, a altor relații de colaborare,
deoarece nedepășirea acestor bariere la momentutl respectiv aduc cu ele scăderea încrederii
reciproce între parteneri. Astfel de bariere pot fi:
 Lipsa de comunicare;
 Dificultăți financiare, lipsa fondurilor;
 Lipsa de competență în domeniu a instituției publice care poate creea mari
dificultăți în gestiunea parteneriatului în unele proiecte;

28
 În unele colaborări, serviciile sunt oferite strict pe perioada de finanțare, adică
pe o perioadă limitată de timp, activitățile sunt monitorizate și nu se poate
interveni în mod optim și continuu;
 Neajunsuri legislative, nu există o metodologie clară și specifică care să explice
exact ceea ce trebuie să se întâmple și cum trebuie abordate lucrurile, Legea
178/20 10 fiind o lege destul de complicată și vastă.
 Schimbările permanente ce se produc la nivelul factorilor de decizie duc de
cele mai multe ori la pierderea relațiilor de colaborare care s -au clădit în timp
între un ONG și o instituție publică;
 Lipsa acredit ării ca furnizor de servicii sociale sau a licențierii; anumite
ONG -uri nu cunosc importanța acreditării ca furnizor de servicii și întârzie
procesul în mod nejustificat.
În cadrul oricărei relații de parteneriat și nu numai, în cadrul oricărei organizaț ii,
elementul definitoriu care contribuie la atingerea succesului îl reprezintă comunicarea.
Comunicare trebuie să fie una calitativă, pe înțelesul tuturor și trebuie să aibe loc cu un scop
și pentru atingerea unor obiective. Comunicarea contribuie și la c reearea imaginii unei
organizații, imagine care se regăsește în 3 moduri și anume:
a. Imaginea în oglindă -modul în care organizația este văzută de către membrii săi
și în special de către lideri. Fiecare lider este atașat de organizația sa, mai ales
dacă este vorba de o organizație non -profit și pune suflet în toate activitățile pe
care le întreprinde, dacă este necesar corectează, modifică ceea ce i se pare că
nu se potrivește puzzlelului și face în așa fel încât ,,oglinda să strălucească”.
b. Imaginea dobândită – se referă la imaginea, opinia pe care și -au făcut -o cei din
exterior despre organzație, precum: beneficiarii, investitorii, colaboratorii,
autoritățile și multe alte persoane. Imaginea dobândită reflectă opiniile și
părerile pe care și le -au făcut diferi te persoane, păreri care sunt în
contradictoriu, dar care contribuie la realizarea imaginii unei organizații. Mass
media aduce o contribuție foarte importantă în realizarea imaginii, deoarece
este o surs ă care poate influența foarte uș or publicul și care f ie supraevaluează,
fie subestimează organizația.
c. Imaginea dorită -reprezintă ,,imaginea țintă”, ,,imaginea ideală” spre care aspiră
organizația, este imaginea pe care și -o dorește în ochii colaboratorilor,
mass -mediei, beneficiarilor și celorlate categ orii de persoane, este o imagine
ideală , particulară a fiecărui membru al organizației, mai multe imagini

29
perfecte din diferite puncte de vedere pentru toți membrii formează imaginea
perfectă a organizației, imaginea pe care își doresc să o aibe.
Dacă aces te 3 tipuri de imagini sunt asemănătoare sau chiar identice, atunci ajungem unde
trebuie, adică, ajungem să fim văzuț i în exterior exact așa cum ne dorim și cum ne imaginăm
că suntem cu adevărat. Imaginea este unul dintre elementele importante în construir ea și
fiabilitatea parteneriatului public -privat. Pentru funcționarea unui ONG pe domeniul social,
imaginea este ,,cartea de vizită” care permite derularea activității, obținerea avizelor de
funcționare, cr eearea oportunităților de colaborare și de finanța re.
Un proiect de parteneriat public -privat în domeniul social are efecte în primul rând
asupra benficiarilor deoarece, în social sunt necesare servicii de lungă durată, problematica
beneficiarilor fiind adeseori complexă și necesitând continuitate pe parc ursul mai multor ani.
Un ONG are o sursă financiară limitată în timp, iar parteneriatul cu o structură publică
contribuie la sustenabilitatea proiectului, fie prin co -finanțarea publică, fie prin creșterea
credibilității ONG -ului în situațiile în care bene ficiază de spijin extern din partea unei alte
fundații sau a unui grup de donatori. Pe lângă clienții serviciului social care, astfel beneficiază
de servicii mai bune și pe o durată mai îndelungată de timp, prin intermediul parteneriatului
public -privat se produc efecte benefice la nivelul reprezentanților structurilor publice și ai
personalului organizației private impli cate deoarece își perfecționează modul de lucru al
propriei structuri, ONG -ul își însușește riguros legislația specifică și învață să apli ce în mod
corect procedurile în vigoare, iar instituția publică devine mai deschisă la practicile inovante
și cunoaște mai temeinic problematica beneficiarilor. Colaborarea, cooperarea și munca în
echipă, care toate stau la baza parteneriatelor, sunt consi derate a fi strategii de succes atât
pentru organizațiile neguvernamentale, cât și pentru cele publice și private. Datorită acestui
aspect, pentru accesarea fondurilor, finanțatorii au pus drept precondiție formarea de
parteneriate.
Pe lângă comunicarea d e calitate, pentru realizarea unui parteneriat public -privat mai
sunt necesare și următoarele:
1. Bune intenții și încredere reciprocă;
2. Motivație puternică atât din partea ONG -ului, cât și din partea stru cturii
publice, pentru a lucra î mpreună;
3. Competențe la nivelul echipelor;
4. Curaj și concentrare pe aspectele pozitive.
Aspectele pozitive au un rol important în implementarea proiectului de parteneriat
public -privat deoarece, managerii celor 2 sectoare implicate trebuie să aibe o perspectivă
pozitivă și să fie mereu optimiști și să transmită această stare, deoarece dacă mereu vor pune

30
problemele la înaintare și își vor critica echipa, aceștia se vor demoraliza și astfel, nici
imaginea organizației sau a parteneriatului nu va mai fi una bună, nici obiecti vele nu vor mai
fi atinse, nu vom avea parte nici de eficienț ă, iar membrii implicați nu vor mai fi la fel de
motivați să își ducă la bun sfârșit sarcina de lucru. Parteneriatul este o modalitate de a
colabora și nu de a concura deoarece tocmai din acest m otiv este numit ,,parteneriat ”
deoarece desemnează o muncă în echipă, o muncă la care trebuie să participe mai multe
persoane cu idei și păreri diferite pentru a putea analiza și aprofunda problema din toate
perspectivele. O echipă va avea întotdeauna un succes mai mare decât o singură persoană
pentru că fiecare om este diferit din toate punctele de vedere față de alți oameni , iar faptul că
analizează o problemă într -un alt mod față de cel obișnuit îi dă acestuia originalitate și
undeva, în toată părerea s a se poate afla soluția la problema analizată.

31
4.Relația dintre Organizațiile Nonguvernamentale din Municipiul Satu
Mare și Instituțiile Publice
4.1. Tipul cercetării, metoda de colectare a datelor și obiectivele cercetării
Această cercetare își propune să evide nțieze rela țiile de colaborare pe care le are
Primăria Municipiului Satu Mare cu diferite organziații neguvernamentale pe diverse
domenii, fie că această colaborare s -a realizat pe baza unui parteneriat public -privat, fie că s -a
realizat doar o simplă cooperare, fără prea multe angajamente relatate într -un document scris.
Metoda de colectare a datelor a fost una calitativă, respectiv am folosit interviul î n 2
organzații non-profit din județul Satu Mare care au desfășurat divers e activități de -a lungul
anilor și care s-au implicat în diferite evenimente organizate de Primăria Municipiului
Satu Mare. Am realizat astfel 2 studii de caz, unul pentru ONG -uri, aplicând un interviu
format din 12 întrebări și unul pentru instituți ile publice din Satu Mare, interviu alcătuit din 9
întrebări. Aceste 2 organizații care mi -au acordat câte un interviu sunt: Organizaț ia Caritas a
Diecezei Satu Mare și Fundația Hans Lindner Satu Mare. Instituția publică care a reprezentat
cel de -al doilea studiu de caz a fost Primăria Municipiului Satu Mare , iar la întrebările din
cuprinsul său au răspuns mai multe persoane din cadrul Primăriei, care au avut legătură cu
evenimentele desfășurate până în prezent, persoane care se ocupă doar de anumite părți a le
colaborării, persoane din diferite departamente care îl susțin pe primarul Municipiului
Satu Mare Kereskényi Gábor în toate activitățile care implică și alte instituții sau organizații.
Am ales această metodă de colectare a datelor deoarece am con siderat că se pliază mult mai
bine pe subiectul ales și deoare ce am reușit astfel să interprete z datele aflate și pe baza unor
expresii afișate la momentul adresării întrebărilor, reușind să aprofundez subiectele și să le
duc în direcția în care să se poat ă dezvălui mai mult.
Ipotezele cercetării de față sunt următoarele :
1. Există o cooperare instituțională între administrația publică locală și sectorul civil al
cărui rezultat este o implicare comunitară activă.
2. Locuitorii municipiului cunosc inițiativele p rimăriei și ale sectorului civil și participă
la aceste evenimente pentru a aduce o notă pozitivă orașului.
3. Până în momentul de față, primăria nu a făcut mai nimic concret în ceea ce privește
discutarea problemelor orașului cu organizații neguvernamentale care s -au dovedit a fi
mult mai aproape de cetățeni decât instituția publică.
Pe baza acestor 3 ipoteze, am formulat 4 obiective și anume :
1. Identificarea rela țiilor care există în momentul de față între instituțiile publice din
Satu Mare și organizațiile nonguvernamentale .

32
2. Măsurarea gradului de satisfacție al organizațiilor non -profit față de cooperarea cu
instituțiile publice din județul nostru.
3. Identificarea motivelor pentru care organizațiile neguvernamentale sunt implicate în
diferite activități și ev enimente care sunt desfășurate la nivel de județ de către Primăria
municipiului.
4. Măsurarea gradului de implicare comunitară de -a lungul timpului în activitățile
organizate de instituțiile publice în colaborare cu organizațiile non -profit.
4.2.Organzația C aritas a Diecezei Satu Mare

Organizația Caritas a Diecezei Satu Mare funcționează pe baza OUG 26/2000,
conform căreia organizația este susținută din punct de vedere financiar din donații,
sponsorizări, resurse obținute de la bugetul de stat, ,,dobânzile și dividentele rezultate din
plasarea sumelor disponibile în condițiile legale” 13, cotizațiile membrilor, alte venituri legale
etc. Organizația Caritas din Satu Mare s -a extins de -a lungul anilor și a încercat să cuprindă
tot mai multe activități din domen iul social și anume: s-au realizat programe
socio -educaționale, centre de zi pentru tineret, programe pentru persoane cu dizabilități care
constă în centre de zi de reabilitare pentru tineri și alte persoane cu dizabilități, cu nevoi
sociale sau care necesită integrarea în societate prin terapie educațională, s -au constituit centre
pentru vârstnici, centre de îngrijire la dominciliu, programe sociale de suport și multe altele.
În vederea acordării interviului, am apelat la o persoană car e se implică în orice fel de
activități și care cunoaște foarte bine demersurile organizației și care a participat la selectarea
și colaborarea cu diferiți parteneri , fie aceștia persoane fizice sau juridice de drept privat sau
public.
1. În ultimii 2 ani, c e fel de activități ați realizat cu sprijinul Primăriei Satu Mare sau
cu sprijinul altor instituții publice din Municipiul Satu Mare?
Organizația Caritas Satu Mare a derulat în ultimii 2 ani activități sociale, care,
majoritatea au fost susținute din punc t de vedere financiar de Primăria Satu Mare . Printre
acestea regăsim orientarea și integrarea socială și profesională. Orientarea profesională se
realizează pe baza unei consi lieri cu tinerii aflați în prag ul clasei a VIIIa care încă nu sunt
suficient de p regătiți și suficient de informați asupra a ceea ce știu să facă și ceea ce le place
să facă. Acești tineri pot beneficia de consiliere individuală sau de grup, același lucru fiind
valabil și pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă. Dintre p ersoanele care au
participat la o astfel de consiliere, un procent de 50% s -au angajat ulterior, ceea ce înseamnă
că rata șomajului a scăzut, iar procentul persoanelor care s -au angajat în ultima perioadă este

13 Legea OUG 26/2000, capitolul VII, art. 46, accesat ă la data de 01.02.18 .

33
în creștere. Primăria Satu Mare nu a contribui t și din punct de vedere personal la aceste
activități sociale, ci mai mult a contribuit din punct de vedere financiar, încercând să susțină
într-un anumit fel activitățile aflate în desfășurare.
2. Activitățile pe care le -ați realizat până în momentul de faț ă cu Primăria Satu Mare
au avut la bază parteneriate public -private sau pe ce bază s -au realizat acestea?
Activitățile derulate până în prezent nu au avut la bază un parteneriat public -privat direct cu
Primăria, ci cu Serviciul Public de Asistență Socială care este responsabil pentru tot ceea ce
înseamnă serviciu social și care se realizează prin prestații sociale și prin furnizarea de servicii
sociale. SPAS -ul acționează în următoarele domenii de activitate :
 Protec ția persoanelor fără adăpost
 Protecția per soanelor vârstnice
 Protecția persoanelor cu orice tip de hanidcap
 Protecția familiei, inclusiv a copilului
 Protecția persoanelor și familiilor care au un nivel de trai mai puțin decent
Conform acestor domenii de activitate, importanța lor este aceeași, dar unele dintre acestea
necesită o mai mare preocupare decât altele și o mai mare implicare, deoarece numărul
persoanelor care se află într -o anumită dificultate, precum persoanele fără adăpost, este mai
mare decât numărul persoanelor care se află într -o alt ă stare mai puțin favorabilă, precum
persoanele vârstnice.
37%
22%
12%
9%20%
0%5%10%15%20%25%30%35%40%
Gradul de dificultateProtec ția persoanelor fără
adăpost
Protec ția persoanelor vârstnice
Protec ția persoanelor cu orice
tip de handicap
Protec ția familiei
Protec ția persoanelor cu un
nivel de trai mai pu țin decent

Figura 1.1. -sursă proprie -date obținute din interiorul organizației
Numărul persoanelor care nu au un acoperiș deasupra capului este unul destul de mare și care,
din păcate, nu este în scădere și datorită faptului că numărul copiilor care sunt abandonați de
părinți crește. Sunt tot mai multe mămici tinere și minore care își abandonează copiii din
diverse motive, copii care ajung să trăiască în mare parte pe străzi ș i care ajung doar să
cerșească. Persoanele vârstnice necesită să fie îngrijite fie într -un centru special amenajat, fie
pot beneficia de îngrijire la domiciliu, în special bătrânii care nu mai au familiile lângă ei.
Persoanele cu diverse forme de handicap sunt de vârste diferite, dar în ultima perioadă s -a

34
constatat că cele mai grave forme de handicap se manifestă la cei tineri , fie că se află în
situația respective din naștere, fie că o dobândesc imediat din diverse motive. Protecția
familiei și a copilulu i reprezintă un procent de 9% din domeniile de activitate după gradul de
efort ce trebuie depus deoarece nu multe sunt familiile care declară că ar avea parte de
anumite probleme și divergențe. Persoanele care duc o viață mai puțin decentă, datorită
condiț iilor sub nivelul de trai modest reprezintă un procent de 20% din efortul care trebuie
depus pentru îmbunătățirea acestora ceea ce înseamnă că fie aceste familii sau persoane
trăiesc doar din ajutoare sociale, fie, în familie lucrează doar un singur membru care nu are un
venit suficient pentru a asigura familiei condițiile necesare unui trai decent.
Spas -ul este o instituție publică, cu personalitate juridică, care funcționează în subordinea
Consiliului Local al Municipiului Satu Mare și care este coordona t de primarul Municipiului
Satu Mare, azi, domnul Gábor Kereskényi.
3. Cum sunt susținute financia r activitățile pe care le desfăș urați?
Activitățile desfășurate de Organizația Caritas a Diecezei Satu Mare sunt susținute în mare
parte prin intermediul Servi ciului Public de Asistență Socială care este responsabil de
domeniul social si care este un intermendiar între Primărie și Organizațiile
Neguvernamentale. SPAS -ul nu dispune de fonduri proprii, ci de fondurile Primăriei
Satu Mare .
4. În ce fel de acti vități, implicarea comunitară a fost mai mare spre deosebire de
celelalte activități?
Implicarea comunitară a fost mai mare în desfășurarea maratonului anual care se desfășoară
în fiecare an cu o altă temă, spre exemplu: Maratonul de Solidaritate pentru f amiliile cu copii
mici și pentru vârstnici s -a desfășurat anul acesta, Maratonul Copiilor s -a desfășurat anul
trecut, M araton Caritas pentru vârstnici etc. În fiecare an, aceste maratoane sunt organzite pe
teme diferite, iar implicarea comunitară este real izată mai mult de voluntarii care participă la
majoritatea evenimentelor organziației. Implicarea comunitară diferă la nivelul fiecărui centru
Caritas, deoarece, chiar dacă toate activitățile desfășurate sunt pe domeniul social, voluntarii
pot alege exact pe ce ramură pot aplica, fie sunt dornici să lucreze cu copiii, fie sunt mai
atașați de vârstnici. Nu se poate estima o pondere mai mare sau mai mică a implicării
voluntarilor într -o anumită activitate, toate sunt desfășurate cu suflet, prin diferite ajuto are,
materiale, financiare sau altele.
5. Cum evaluați implicarea comunitară de -a lungul timpului?
Implicarea comunitară, din punctul de vedere al Organizației Caritas Satu Mare, nu este una
progresivă sau regresivă, ci este una fluctuantă. Au existat și exis tă și în momentul de față
diferite momente de implicare, în special din partea tinerilor deoarece, printre aceștia se

35
regăsesc și persoane, care, pe lângă satisfacția sufletească pe care o au în momentul implicării
în diverse activități de voluntariat, se mai adaugă și importanța acestor activități de voluntariat
deoarece, de puțini ani, s -a reglementat faptul că orice formă de voluntariat desfășurată se
consideră a fi practică și astfel îi ajută pe tineri să aibe o oarecare vechime din punct de
vedere prof esional.
6. În planurile pe care le aveți în vizor pe următoarele 6 luni, se află și o oarecare
colaborare cu Primăria Municipiului Satu Mare sau cu alte instituții publice din
județ?
În momentul de față, nu se cunoaște încă în mod sigur ce fel de activități se vor organiza în
viitorul apropiat, dar cu siguranță Organizația Caritas Satu Mare va avea colaborări cu diverse
instituții publice, precum a avut recent cu Ministerul de Învățământ prin care s -au organizat
cursuri de formare profesională pentru educatoa re și învățătoare care predau la clasele de
copii proveniți din medii defavorizate. Probabil că nu vor fi realizate exclusiv pe baza unui
parteneriat public -privat contractual, ci doar printr -o colaborare simplă dintre o institușie
publică și Organizația C aritas.
7. Sunteți mulțumiți de colaborările pe care le -ați avut până în momentul de față cu
instituțiile publice?
Organizația Caritas afirmă faptul că ,,mulțumit ” este un termen greu de definit deoarece există
unele colaborări care funcționează, altele în c are există doar o relație de subordonare prin care
instituția publică sprijină financiar activitățile, iar ONG le desfășoară, există alte colaborări
unilaterale care nu se prea pot numi parteneriate sau cooperări, iar întreaga muncă e depusă
doar de ONG.
8. Ce nemulțumiri aveți față de instituțiile publice cu care ați colaborat până în
prezent?
În această chestiune predomină problema structurii și anume, se consideră că în cea mai mare
parte, problema instituțiilor publice, atunci când vine vorba de a desfășur a și participa la
diferite colaborări , instituțiile publice sunt foarte rigide, birocratice, neflexibile și nu
consideră că aceste probleme sunt de o importanță majoră, percepția vis -a-vis de ceea ce
realizează organziația nu este considerată a fi una real ă din punct de vedere al organizației,
dar nici deschiderea pentru a vedea realmente ceea ce se întâmplă în această societate nu este
covârșitor de mare din partea partenerului public.

36

25%25%
25% 25% 50%Rigiditate
Structură birocratică
Neflexibilitate
Considerentul că institu țiile publice
au un comportament mai pasiv vis-
a-vis de adevăratele probleme Figura 1.2. -sursă proprie – date obți nute din interiorul organizației
Fiecare din aceste aspecte reprezintă o problemă în instituirea unei cooperări dintre acești 2
parteneri și cel mai mare dezavantaj se află la structură deoarece, aceasta fiind rigidă și
birocratică, nu permite analizarea î n amănunt a problemei, nu permite vizualizarea dincolo de
detalii pentru a afla cauza anumitor probleme.
9. Ce îmbunătățiri ați aduce colaborărilor cu diferite instituții publice pe viitor?
Recomandărilor venite din partea organizației pentru instituțiile pub lice ar fi următoarele:
 Să treacă dincolo de formalități
 Flexibilitate la nivel superior
 Numirea în funcțiile care necesită colaborare cu diferite instituții și organizații a unor
persoane interesate, cunoscătoare a cadrului legislativ, cunoscătoare a prob lemelor
existente și deschise la nou și la diverse propuneri
Organizația Caritas vine cu recomandări și pentru ea însăși și pentru celelalte organizații
non-profit și anume, cea mai importantă ar fi aprecierea la un alt nivel a instituțiilor publice,
la un nivel mai capabil decât atât căci probabil și aici este o problemă, faptul că mereu se
consideră că partenerul public e incapabil de a rezolva anumite probleme majore ale societății.
10. Cu ce instituții publice ați colaborat până în prezent cel mai mult d in județul Satu
Mare?
Până în prezent, organizația a colabo rat cu Ministerul de Învățământ, cu ISU Satu Mare
pentru diverse demonstrații în caz de pericole naturale și nu numai la nivelul tinerilor, pentru
a le demonstra acestora cum să procedeze în a ceste cazuri, cu Consiliul Județean Satu Mare s –
au derulat diferite activități, cu Primăria Municipiului Satu Mare, organizația fiind implicată
în evenimentele județene precum Zilele Orașului și altele.
11. Aceste colaborări sau parteneriate public -private, pe ce bază s -au realizat,
contractuală, instituțională sau au fost doar simple cooperări?
În ultimii 2 ani, calculând în procente, acestea s -au realizat în felul următor :

37

Instituția Bază
Contractual ă Bază
Instituțională Simple
Cooperări Procentul colaborărilo r/
Parteneriatelor
Ministerul
Învățământului X 95%
ISU X 85%
Consiliul
Județean
Satu Mare X 100%
Primăria
Satu Mare X 100%

95%
0100%100%
0000 085%
000%20%40%60%80%100%
Bază Contractuală Bază Institu țională Simple Cooperări
Ministerul Învă țământului ISU Consiliul Jude țean Satu Mare Primăria Municipiului Satu Mare
Figura 1.3. -sursă proprie -date obținute din interiorul organizației
12. În cazul parte neriatelor public -private, cine vine cu inițiativa de a realiza această
colaborare, ONG -ul sau instituția publică?
De fiecare dată, când a fost vorba de o colaborare între Organizația Caritas și alte instituții
publice, inițiativa a aparținut organizației. De asemenea, și instituția publică a privit cu ochi
buni aceste colaborări și nu a stat să le analizeze îndelung deoarece a fost sigură că numai așa
se vor reduce din problemele existente în societate, sau măcar se va încerca diminuarea
acestora. De multe ori, chiar dacă inițiativa ONG -ului de a realiza ceva în echipă a fost
acceptată de către instituția publică, aceasta nu a avut o contribuție tocmai mare, nu a avut o
atitudine de implicare totală în activitățile respective care au necesitat de cele mai multe ori,
sprijin total din ambele părți.
4.3. Funda ția Hans Lindner Satu Mare
Fundația Hans Lindner Satu Mare s-a înființat la inițiativa omului de afaceri de origine
nemțească, Hans Linder în luna martie, acum 21 de ani. Fundația face parte din grupul de
fundații Hans Lindner din Germania. Misiunea fundației este de a sprijini și dezvolta educația

38
și tot ceea ce presupune ea. Fundația se axează pe activități care contribuie la dezvoltarea
abilităților personale, la descoperirea anumitor laturi umane și la îndrumarea într-o anumită
direcție în viață prin urmarea anumitor cursuri . Fundația se mai axează și pe oamenii care cu
voie, sau fără voie, sunt defavorizați și care au ajuns de -a lungul timpului să fie marginalizați
în societatea noastră. Fundația fun cționează după motto -ul ,,Ajutor pentru autoajuto rare” și
spune că ,,Dacă vrei cu adevărat…” ,orice se poate. Acțiunile întreprinse de fundație mai
constă în educarea unei persoane în toate accepțiunile cuvântului ,,educație” .
La întrebările cuprinse în i nterviu, mi s -au dat răspunsuri tocmai de la persoana care
asigură funcționarea acestei fundații din Satu Mare în mod sănătos, fără a permite deranjarea
echilibrului și a stilului său educativ aflat într -o continuă ascensiune și anume, de la domnul
directo r al acestei fundații, domnul Koczinger Tibor . În continuare , am luat fiecare întrebare
pe rând, la fel ca și în cazul Organizației Caritas Satu Mare.
1. În ultimii 2 ani, ce fel de activități ați realizat cu sprijinul Primăriei Satu Mare sau
cu sprijinul alt or instituții publice din Municipiul Satu Mare?
În ultimii 2 ani, nu s -au întreprins nici un fel de activități care să se afle într -o relație de
colaborare sau de sprijinire cu orice fel de instituție publică la nivel de județ, nici cu Primăria
Municipiulu i Satu Mare, dar nici cu Consi liul Local sau Coniliul Județean Satu Mare. În
momentul de față, s -a reușit obținerea unei cofinanțări pentru un proiect de vară de 2
săptămâni destinat tinerilor care doresc să se implice în agricultură. Copiii pasionați de a cest
domeniu sunt transportați la ferme private pentru a vedea cum funcționează acestea, pentru a
învăța bazele agriculturii și pentru a vedea cum se poate întreține singură și cum își poate
menaja problemele o fermă. Un alt proiect destinat tot tinerilor, care se află în desfășurare de
aproximativ 6 luni are la bază un parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean pentru a depista
valorile și competențele la copii și tineri școlari, la un număr de 250 de copii, integrați în 12
clase primare.
2. Activitățile p e care le -ați realizat până în momentul de față cu Primăria Satu Mare
au avut la bază parteneriate public -private sau pe ce bază s -au realizat acestea?
Până în momentul de față, colaborările pe care fundația le -a avut cu Primăria Satu Mare, au
fost doar ni ște colaborări simple prin care activitățile care au urmat a fi derulate au fost
susținute din punct de vedere financiar doar de fundație, fără vreo contribuție din banii
publici. Simpla colaborare s -a realizat astfel :
Identificarea unei idei de proiect
Discutarea pe baza acestei idei și realizarea unui plan de acțiune
Găsirea problemei principale de la care au generat și celelalte probleme
Identificarea soluțiilor pentru rezolvarea problemei

39

Aducerea la cunoștința instituțiilor publice despre problema resp ectivă și despre o
posibilă rezolvare
Convenirea instituțiilor publice cu fundația care a pus pe masă problema
Acționarea asupra rezolvării celor enunțate în raportul de activitate
Instituția publică a luat la cunoștință despre ceea ce i s -a expus și a fos t de acord cu fundația
că într -adevăr există o problemă care necesită o rezolvare imediată din partea fundației, dacă
merge pe principiul subsidiarității, conform căruia, fundația este mai aproape de cetățean și îi
cunoaște mult mai bine nevoile, necesităț ile.
3. Cum sunt susținute financiar activitățile pe care le desfășurați?
Activitățile desfășurate de fundație, sunt de regulă, susținute, în mare parte doar de fundație.
De exemplu, proiectul aflat în parteneriat cu Inspectoratul Școlar este susținut din pun ct de
vedere financiar doar de către fundație, fără nici o altă finanțare din altă parte. Către fundație
mai poate fi redirecționat 2% din venitul unei persoane fiz ice care dorește să ajute. De regulă,
fundația nu există pentru a fi susținută de către alte persoane, ci există pentru a aduce finanțări
materiale, financiare și nu numai, persoanelor aflate într -o situație mai delicată.
4. În ce fel de activități, implicarea comunitară a fost mai mare spre deosebire de
celelalte activități?
În momentul actual, ex istă un program în desfășurare de o lungă perioadă de timp, numit
,,Raza Speranței ” care sprijină persoanele și familiile care, din păcate suferă de cancer.
Mecanismul de 2% este în întregime dirijat către acest program, colectele, donațiile de natură
diferita, nu numai în bani, toate acestea sunt direcționate către acest program național.
Implicarea comunitară s -a observat a fi una ascendentă în ultimii ani, în special din partea
tinerilor și mai ales pe domenii de sănătate, adică, implicarea comunitară a fost mai mare
atunci când a venit vorba de diverse boli complexe, precum e cancerul, la oameni, în special
la copiii care nu se pot bucura pe deplin de cele pământești datorită bolii de care suferă.
5. Cum evaluați implicarea comunitară de -a lungul timpulu i?
Fundația Hans Lindner Satu Mare consideră că este o evoluție pozitivă din punct de vedere al
implicării financiare, din punct de vedere al economiei, dar nu și din punct de vedere al
implicării comunitare. Numărul voluntarilor și al persoanelor care se implică în activitățile
fundației nu a crescut neapărat. Societatea nu se implică la un nivel mai mic sau mai mare în
activitățile fundației, dar din punct de vedere financiar sau material, donațiile, colectele și tot
ce ține de partea de fonduri a crescut , însă, nu întotdeauna contează doar acest aspect. În
cadrul fundației Hans Lindner, își desfășoară activitatea, pe lângă tinerii voluntari și persoane
specializate pe un anumit domeniu în ordinea următoare : medici, psihologi, profesori, oameni
de afaceri. Cu toții contează într -o anumită măsură în cadrul fundației.

40

35%
25%20%15%5%Medici
Psihologi
Profesori
Oameni de afaceri forma ți tot în cadrul fundației
Voluntari reprezenta ți de tineri simpli și de copii
Figura 2 .1.-sursă proprie -importanța obținută în urma interviului

Medicii contează cel mai mult în cadrul fundației, în special în cadrul programului ,,Raza
Speranței ”, program care lucrează cu familii și copii care suferă de cancer. Pe locul 2 ca
importanță majoră se află psihologii deoarece, la cerere și nu numai, aceștia, în urma mai
multor ședințe cu pacientul/elevul/copilul/adultul pot face o evaluare a ace stuia prin care să îl
ajute să se cunoască, deoarece cele mai multe persoane sunt dezorientate când vine vorba de a
face alegeri, ele neștiind cum să le facă, în funcție de ce criterii să selecteze varianta cea mai
optimă. Multe persoane se tem să nu greșe ască, dar psihologii le ajută să treacă peste și să
învețe să nu privească totul cu o atitudine negativă. La sfârșitul terapiei, psihologii întocmesc
o carte a individului, care îi este întrebuințată acestuia pentru a se putea folosi de ea. Se
consideră că deja persoana respectivă deține suficiente cunoștițe despre ea însăși pentru a
putea merge mai departe și pentru a avea un drum mai liniștit în viață decât l -a avut până în
prezent. Cu o importanță de 20% sunt profesorii deoarece aceștia vin în speranța d e a
contribui la educarea tinerilor prin diverse programe care să îi ajute să facă față evoluției rasei
umane, a tehnologiei, care să îi înveșe cum să trăiască în societate și cum să facă față
presiunilor acesteia. Fundația are profesori de limba germana, deoarece este o limbă foarte des
întâlnită și cerută în ultima perioadă și deoarece este limba fundației mame din Germania.
Urmează să se deruleze cursuri de limba rusă în cadrul fundației și deja, mulți tineri au
prezentat entuziasm. Cu o importanță de 15 %, implicarea comunitară vine și din rândul
beneficiarilor de la un moment dat. Aceștia sunt marii oameni de afaceri care au învățat cum
să își clădească un viitor mai bun la ei în țară tot in cadrul cursurilor organizate de fundația
Hans Lindner și care d oresc să ajute și ei mai departe măcar prin îndrumarea altor beneficiari.

41
Pe ultimul loc, dar nu cel din urmă, cu o importanță de 5%, sunt considerați a fi implicați
tinerii voluntari simpli, elevi ai diverselor colegii care deja prin tradiție activează ca și
voluntari în cadrul fundației Hans Lindner. Deja ei știu unde le este locul î n cadrul
activităților derulate și se implică în mod benevol în activități,unii dintre ei având chiar un
model, un exemplu probabil în părinți, probabil în dascălii de la școa lă.
6. În planurile pe care le aveți în vizor pe următoarele 6 luni, se află și o oarecare
colaborare cu Primăria Municipiului Satu Mare sau cu alte instituții publice din
județ?
În următoarele 6 luni, fundația Hans Lindner susține că vor avea parte tot de co laborări
simple, dar nu neapărat cu instituții publice, cu administrativul, ci mai degrabă, se sugerează o
colaborare cu partea economică, cu agenții economici deoarece aceștia se află în plină
expansiune și mereu se dorește prosperitate în domeniu, la fel cum dorește și fundația să
prospere. Economicul știe ce dorește să facă mai departe, își trasează din timp toate
traiectoriile și începe să își pună în practică planurile. Tot în aceeași manieră se dorește
evoluție și prosperitate, deschidere spre nou și din partea fundației, care a implementat de -a
lungul anilor faptul că prima dată se realizează un proiect, se pune în practică și doar pe urmă
se vorbește despre existența sa , fundația este adeptul practicii, adeptul formei active. De
asemenea, și economic ul are nevoie să se vină în întâmpinarea sa, prin cunoașterea nevoilor
acestuia. Se propun anumite colaborări dintre partea economică și partea școlară prin care să
se organizeze diferite activități care să îi ajute pe elevi să înțeleagă anumite concepte, să îi
ajute să învețe conștient deoarece în școli se regăsește cea mai mare masă de tineri, tineri care
sunt și grupul țintă al fundației , tineri care pot aduce un viitor mai bun țării noastre dacă sunt
ajutați și învățați cum să facă acest lucru.
Un plan sigur pe care îl are fundația în vizor în următoarea perioadă este agricultura și
procesarea alimentelor sănătoase. Fundația consideră că domeniul agricol, la fel ca și cel
economic, va fi indispensabil întotdeauna. Se dorește colaborarea cu diferiți part eneri privați
prin care să se poată realiza în continuare diferite excursii și tabere de vacanță pentru copiii
care consideră că și din agricultură se poate duce un trai și mai bun. Fundația își propune să
continue să învețe tânara generație cum să trăiasc ă sănătos prin consumarea propriilor
alimente, cultivate chiar de ei, deoarece, nu este totuna când participi la procesul de cultivare
și știi ce conține fiecare aliment și care îi sunt calitățile spre deosebire de un aliment despre
care ai doar o etichetă informativă care poate să fie sau nu adevărată.
7. Sunteți mulțumiți de colaborările pe care le -ați avut până în momentul de față cu
instituțiile publice?

42
Fundația Hans Lindner nu este deloc mulțumită de colaborările și simplele parteneriate pe
care le -a avut până în prezent cu orice fel de instituție publică.
8. Ce nemulțumiri aveți față de instituțiile publice cu care ați colaborat până în
prezent?
Cea mai mare nemulțumire , în procent de 6 0%, pe care o manifestă fundația în raport cu
instituțiile publice cu care a colaborat până acum este faptul că în toate proiectele este vorba
doar de bani, neexistând un interes sporit față de proiectele ce urmează a fi desfășurate .
Practic, este o continuă luptă pentru banii publici, fără de care nu se poate realiza nimic în
ziua de azi, societatea nu poate evolua, nu poate să își ajute semenii etc. O a doua
nemulțumire se referă la structura rigidă a instituțiilor , dezavantaj care reprezintă un procent
de 20 %. Acestea nu sunt obișnuite să se deschidă la nou, nu știu să col aboreze într -o altă
manieră decât în modul în care s -a lucart și până acum. Fundația a rămas plăcut surpinsă de
interesul pe care îl are Inspectoratul Școlar Județean Satu Mare cu privire la viitorul copiilor
și al generațiilor de astăzi. Se dorește de căt re această instituție o ascensiune cât mai vizibilă
în rândul tinerilor în ceea ce privește alegerea unei cariere cât mai practice și care să se lege
foarte mult de toate cunoștințele dobândite de -a lungul anilor de școală. Inspectoratul Școlar
dorește să sprijine în viitorul apropiat, prin diferite proiecte, fundația Hans Lindner cu scopul
de a contribui la un viitor mai bun pentru tânara generație. Pasivitatea de care dă dovadă de
obicei o instituție publică este o problemă existentă de ceva timp și care încă nu și -a găsit o
rezolvare, problemă reprezentată ca fiind o nemulțumire în procent de 15%.
O altă nemulțumire față de instituțiile publice ar fi faptul că de cele mai multe ori, sarcinile se
plasează de la o instituție la alta. Încă nu s -a ajuns să se cunoască rolurile fiecărei instituții și
din acest motiv, mereu se va sta la rând pentru o simplă hârtie sau pentru o simplă întrebare
deoarece indicațiile nu sunt date de cineva în măsură, nemulțumire reprezentată în proporție
de 5%.
60% 20%15%5%
Problema banilor publici
Structura rigida a institu țiilor
Pasivitatea
Plasarea sarcinilor
Figura 2.2. -sursă proprie

43
9. Ce îmbunătățiri ați aduce colaborărilor cu diferite instituții publice pe viitor?
În primul rând, fundația propune instituțiilor publice, nu neapărat în colaborare cu ONG -urile,
ci în desfășurarea oricărei activit ăți să încerce să conlucreze cu instituțiile școlare deoarece
viitorul aparține în acest moment tinerilor care trebuie să învețe să îl gestioneze și să îl
direcționeze într -o direcție bună. În al doilea rând, fundația le recomandă să învețe să
găndească o idee de foarte multe ori, înainte de a o pune în practică și înainte de a o prezenta
cuiva, să învețe să o analizeze din toate punctele de vedere și să nu aplice din start metoda cea
mai costisitoare, pentru că nu mereu este și cea mai potrivită metodă. O altă recomandare
venită din partea fundației este faptul că, interesul și colaborarea ar trebui să fie platforme
comune între toate instituțiile și organizațiile.
10. Cu ce instituții publice ați colaborat până în prezent cel mai mult din județul
Satu Mare ?
Până în prezent, fundația a avut diverse colaborări cu Inspectoratul Școlar Județean Satu
Mare, cu Primăria Municipiului Satu Mare și cu Consiliul Județean Satu Mare, toate aceste
colaborări având ca grup țintă tinerii, școlarii, elevii deoarece din part ea lor se așteaptă o
revelație, se așteaptă o schimbare în bine în societatea noastră.
11. Aceste colaborări sau parteneriate public -private, pe ce bază s -au realizat,
contractuală, instituțională sau au fost doar simple cooperări?
Foarte puține din aceste col aborări s -au realizat pe bază contractulă sau de altă natură.
Majoritatea colaborărilor pe care le -au avut cu diferiți parteneri au fost doar niște cooperări
simple, fără vreun contract riguros structurat.
12. În cazul parteneriatelor public -private, cine vine cu inițiativa de a realiza această
colaborare, ONG -ul sau instituția publică?
Întotdeauna, inițiativa aparține fundației. De fiecare data când s -a dorit o cooperare, Fundația
Hans Lindner a fost cea care a inițiat ideea de proiect, tot fundația l -a scris, l-a redactat, l -a
analizat și l -a prezentat instituției publice și de cele mai multe ori, instituția doar si -a pus
numele său pe proiect, fără să depună cu adevărat un efort pentru derularea ca la carte a
proiectului. În peste 90% din cazuri, inițiativa a parține ONG -ului.
4.4. Primăria Municipiului Satu Mare
În cazul Primăriei Municipiului Satu Mare, am realizat un alt interviu care să îmi poată oferi
informațiile necesare. La întrebările cuprinse în interviu mi -au răspuns mai multe persoane
care au legătu ră directă cu evenimentele organizate de Primărie și care au intrat în colaborare
direct cu diferite organizații non -profit.
1. Până în prezent, ce fel de activități ați desfășurat în colaborare cu diferite organizații
neguvernamentale?

44

45%
35%
20%
0%10%20%30%40%50%
Procent
Activită ți sociale
Activită ți care au avut ca grup țintă tinerii
Activită ți de combatere a diferitelor probleme de sănătate Figura 3.1. -sursă proprie

Primăria a acționat în colaborare cu ONG -urile în special în derularea activităților sociale,
chiar dacă se recunoaște faptul că acestea nu au reprezentat un număr foarte mare de
colaborări.
2. Au avut acestea la bază u n parteneriat public -privat sau pe ce bază s -au realizat?
În cea mai mare parte, nu s -a colaborat pe baza unor parteneriate public -private cu
organizațiile neguvernamentale, ci mai degrabă, au fost niște simple colaborări de care se
presupune că s -au ocupa t funcționarii publici din departamentele respective. Până în prezent,
parteneriatele public -private la nivel de județ sunt într -un număr relativ mic deoarece cele
puține și bune nu au fost mediatizate pentru a se afla că s -au realizat și colaborări care a u avut
un real succes, iar instituțiile publice s -au descurajat în a mai lega astfel de parteneriate.
3. Sunteți mulțumiți de colaborarea pe care ați avut -o cu diverse organizații
neguvernamentale?
Într-un procent de 85% din cazuri, Primăria Municipiului Sat u Mare se declară mulțumită de
relațiile pe care le -a avut până în prezent cu ONG -urile pe motiv că aceste colaborări pot avea
doar efecte pozitive asupra societății, reprezintă un bun exemplu pentru societate, ONG -urile
au dat dovadă de cele mai multe ori , de un interes sporit față de rezolvarea anumitor probleme
de politică publică, dispun de echipe mult mai bine pregătite pe fiecare domeniu decât
instituția publică, deoarece, partenerul public are multe alte domenii de care trebuie să se
ocupe, pe când p rivatul e specializat doar pe un domeniu anume.
Restul de 15% e mai puțin satisfăcător pentru instituția publică deoarece au avut loc și
cooperări care nu au luat o direcție tocmai bună datorită unor schimburi de păreri care au fost
într-un total dezacord, nereușind să se ajungă la un numitor comun.
4. Care sunt motivele pentru care implicați ONG -urile în evenimentele pe care le
organizați precum sunt Zilele Orașului?

45
Motivele pentru care sunt implicate ONG -uri în diverse evenimente care au loc la nivel de
județ sunt :
 Influen țarea tinerilor pentru a intra în diferite organizații și pentru a avea o anumită
vechime în ceea ce privește munca în echipă și dezvoltarea unor valori pe care le poți
dobândi doar făcând parte dintr -o organizație sau instituție
 ONG -urile sunt foarte bune organizatoare de evenimente și se consideră că știu ce să
facă atunci când sunt puse în fața unei probleme, ele,având o experiență mult mai
vastă decât instituțiile publice, o gestionează mult mai ușor
 Societatea civilă trebuie să observe buna funcționare și conlucrare a ONG -urilor cu
partenerii publici
 Activitățile organizate de ONG -uri la astfel de evenimente sunt considerate a fi printre
puținele care au un scop util pentru societate
5. Cum evaluați implicarea comuniară de -a lungul timpulu i?
Primăria Municipiului Satu Mare nu consideră că avem parte de o ascensiune sau de o
anumită descreștere din punct de vedere al implicării comunitare la nivelul diferitelor acțiuni.
Se consideră a fi mai degrabă fluctuante, de aceeași părere fiind și Org anizația Caritas a
Diecezei Satu Mare.
6. Puteți enumera câteva avantaje și dezavantaje ale colaborărilor dintre instituțiile
publice și organizațiile non -profit?
Avantaje:
 Eficiența este una mult mai mare atunci când se lucrează în echipă mai mare, cu
domeni i de activitate diferite deoarece se pot afla mai multe puncte de vedere
diferite, iar soluțiile pot fi multiple
 Se dă un exemplu bun de urmat societății
 Se pot creea relații dintre public -privat care se pot păstra și pe viitor pentru
rezolvarea diferitelo r probleme
 Activitățile pot fi mult mai ușor de realizat când echipa este mai numeroasă
deoarece se pot împărți pe domenii de activitate diferite pentru a acapara o arie cât
mai largă
Dezavantaje :
 Apari ția unor probleme, la început de interes personal, pre ocuparea pentru
scopuri diferite
 Nu mereu se ajunge la un numitor comun în ceea ce privește planul de acțiune
și pașii care trebuie urmați pentru buna funcționare a colaborării

46
 Se întâmplă ca nu mereu să fie stabilite de la bun început toate clauzele,
precum sunt cele de repartajare a riscurilor, sau cele de evaluare a unei
colaborări, pe ce criterii se validează sau nu
7. Ce planuri aveți pe viitor? Implică acestea o colaborare cu anumite organizații
neguvernamentale?
Primăria încă nu dorește să afirme nimic concret, dar se dorește luarea sectorului
neguvernamental în calcul pentru participarea la posbile colaborări care pot avea drept
domeniu de activitate, un domeniu pe care o anumită organizație este specializată, ceea ce ar
conduce la o mai ușoară abordare a lucrurilor din partea unui partener care prezintă o
experiență în spate.
8. În cazul în care s -au realizat parteneriate public -private dintre Primărie și ONG -uri, pe
ce bază s -au realizat acestea, contractuală, instituțională sau pe o altă bază?
Majoritate a parteneriatelor de colaborare au fost realizate pe baza unui simplu acord de
partenriat, de asistență, fără a realiza un contract, fără a iniția diferite programe de o amploare
majoră. Acest tip de colaborare s -a dorit atât din partea publicului,cât și d in partea privatului
deoarece niciunul dintre ei nu a fost dispus să inițieze un contract mai vast pe considerentul că
se pierde foarte mult timp cu elaborarea dosarului, iar problemele sunt urgente și nu suferă
amânare.
9. În cazul unor parteneriate public -private dintre Primărie și orice organizație
neguvernamentală, cine vine cu inițiativa de a lucra în colaborare?
În cele mai multe cazuri, ONG -ul este cel care vine cu ideea de proiect, este cel care ia
inițiativa și care se bucură de munca cea mai vastă di n cadrul colaborării. Insituția publică
vine cu ideea de proiect mai mult în cazul în care partenerul privat este unul for profit, iar
finanțarea activităților fie sunt susținute în întregime de sectorul privat, fie acesta acopera cea
mai mare parte a chel tuielilor, iar sectorul public rămâne să susțină financiar activitățile care
sunt mai mici.

47
Concluzii :
Ca urmare a aplicării celor 2 tipuri de interviu în cele 2 organizații non -profit și în
Primăria Satu Mare, se poate afirma faptul că nu au pre a existat parteneriate public -private
într-un număr mare, ba chiar, atât instituțiile publice, cât și cele private non -profit nu au
interesul de a realiza o colaborare pe această bază deoarece acest lucru înseamnă o muncă
mult mai mare din punct de vedere al actelor care trebuie depuse, dar în același timp este o
muncă mai sigură deoarece, un PPP realizat pe bază contractuală reglementează și cuprinde
toate aspectele pe care trebuie să le cuprindă un contract de amploare și anume cine sunt
partenerii care urmează să colaborezeze, cum este finanțat proiectul ce urmează a fi pus în
derulare, care sunt criteriile pe baza căruia se va considera proiectul de PPP a fi un succes, sau
nu, care sunt consecințele nerespectării angajamentelor de către unul dintre part enerii de
proiect etc. Toate aceste aspecte implică o elaborare mult mai riguroasă și structurată, dar în
același timp și pe o perioadă de timp mai mare.
Instituția Publică îi dă dreptate sectorului non -profit conform căreia, aceasta nu se
implică foarte mult în activitățile din cadrul colaborării, ci lasă mai mult pe seama organizației
deoarece o consideră a fi mult mai bine pregătită decât instituția publică deaorece organizația
se axează pe un singur domeniu de activitate, pe când publicul încearcă să s e împartă între alte
probleme, de o altă natură.
Pe baza celor analizate mai sus, putem confirma prima ipoteză, repectiv ,, Există o
cooperare instituțională între administrația publică locală și sectorul civil al căui rezultat este
o implicare comunitară activă” dar nu într -o măsură foarte mare în care să se poată vorbi de
parteneriate public -private, sau despre o implicare comunitară care să se afle în ascensiune.
Implicarea comunitară depinde foarte mult de activitățile care se desfășoară deoarece s -a
observat faptul că în cazul activităților care implică tinerii și persoanele cu probleme grave de
sănătate, implicarea este una mult mai mare spre deosebire de alte activități.
Cea de -a doua ipoteză, ,, Locuitorii municipiului cunosc inițiativele primăriei ș i ale
sectorului civil și participă la aceste evenimente pentru a aduce o notă pozitivă orașului ” se
poate confirma deoarece toate inițiativele primăriei Satu Mare sunt cunoscute la nivelul
județului fie prin publicarea a ceea ce se dorește pe site -ul ofi cial al Primăriei, fie diverse
conferințe de presă, prin publicații pe rețelele de comunicare unde se află cea mai mare masă
de oameni. Locuitorii județului nostru doresc o bună dezvoltare a orașului și își doresc ca
acesta să fie un oraș activ, în care ce le mai multe evenimente să fie plăcute și care să pună pe
hartă încă un oraș în care se desfășoară anumite activități folositoare cu spijinul locuitorilor
care doresc să aducă o notă bună orașului.

48
Ultima ipoteză, ,,Până în momentul de față, primăria nu a făcut mai nimic concret în
ceea ce privește discutarea problemelor orașului cu organizații neguvernamentale care s -au
dovedit a fi mult mai aproape de cetățeni decât instituția publică. “ se confirmă deoarece
tocmai instituția publică a recunoscut faptul că lasă de multe ori activitățile din cadrul
parteneriatelor pe seama organizației non -profit pe considerentul că aceasta are o experiență
mult mai aprofundată și mult mai vastă spre deosebire de insituția publică. Organizațiile
Neguvernamentale sunt mult ma i aproape de cetățeni decât insituțiile public și cunoscu mult
mai bine nevoile acestora pentru că au urmărit comunitățile îndeaproape. Doar fiind aproape
de cetățean ajungi să îl cunoști mai bine și vei știi de ce are acesta nevoie pentru a satisface și
restul societății.

49
Recomandări:
Ca o primă recomandare venită din partea mea, ca și studentă în anul 3 și ca urmare a
analizării acestei probleme este încercarea instituțiilor publice de a se apropia de cetățean
pentru a -i cunoașt e nevoile și pentru a afla de ce are acesta nevoie pentru a da un randament
cât mai mare și pentru a ajuta societatea să funcționeze cât mai bine. Odată cunoscându -i
nevoile, instituția va știi ce măsuri trebuie luate în vederea rezolvării anumitor problem e. Cum
sectorul public trebuie să învețe să se apropie de cetățean, tot așa trebuie să învețe să se
apropie și de organizațiile non -profit și să încerce să le aprecieze munca depusă pentru că nu
este o muncă ușoară pentru ele, dar este o muncă benevolă și de plăcere.
O altă recomadare referitoare la acest subiect vine pe acordarea unei atenții și interes
mult mai sporit în toate activitățile care necesită colaborare cu diferiți actori, indiferent dacă e
vorba de proiecte mari sau mici și nu numai în realiz area de parteneriate. Odată ce o instituție
devinde pasivă și imună la anumite situații și subiecte, este ca și cum acea instituție nu ar
exista deoarece dă dovadă de indiferență și transmite această stare mai departe și altor
instituții. Orice părere cont ează în orice context, indiferent dacă ajută la crearea a ceva concret
sau nu, dar poate contribui încet la formarea unei opinii bune despre instituția respectivă
deoarece se vede clar că își dă interesul, este preocupată de rezolvarea problemelor de
actua litate, este preocupată de stare locuitorilor care îi compun și îi dezvoltă imaginea pe baza
a ceea ce realizează ea însăși.
O ultimă recomandare vine pentru mai multe domenii de activitate, rescpectiv,
realizarea a cât mai multe PPP -uri cu scopul de a înv ăța să se lucreze în echipe mai mari, cu
scopul de a formula din mici opinii adunate, posibil soluții cât mai inovate și cât mai bune.
Odată realizate, aceste PPP -uri ar trebui să fie afișate, publicate, mediatizate pentru a influența
și restul actorilor s ă întreprindă astfel de colaborări. În momentul în care un PPP declarat un
succes devinde cunoscut prin diferite mijloace, acesta va atrage cu sine impulsionarea și a
celorlalte instituții și organizații din Satu Mare și nu numai cu scopul de a realiza și ele cât
mai curând astfel de parteneriate.

50
Bibliografie :

1. Anheir, Helmut – Nonoprofit Organisations -Theory, management and policy , Editura
Routledge, New York, 2005 .
2. Badila, A., Lisetchi, M., Olteanu, I., Ticiu, R. – Organizații Neguvernamentale -Ghid
practic , Editura Brumar, Timișoara 2002 .
3. Balogh Marton -Suport de curs Managementul ONG 2013 -2014 .
4. Balogh Marton, Natalia Negrea – Citizen participation and the involvement of the
Romanian nonprofit sector in CSR projects .
5. Balogh Marton, Non – governament al organisations -Factors for local development,
Transylvanian Review of Administrative Sciences , Special Issue December/2012 .
6. Balogh, M., The rise of Romanian NGOs in the democratization process of the society
after 1990, in The Third Sector in Europe , edited by Stephen P. Osborne, Routledge
Press 2008 .
7. Balogh, M., Balogh, N., Florescu, M., Neamțu, B., Managementul proiectelor.
Dezvoltare durabilă , apărut în volumul Managementul Administrației Publice, editura
Accent, 2010 .
8. Călin Hințea – Managemnt Public , Cluj, 2008, Editura Accent .
9. Cornelia Macarie, Managementul Organizațiilor , colecția Universitas .
10. Codrina Mihaela Levai – Aspecte teoretico -practice privind parteneriatul public privat
în Uniunea Europeană , Senatul României, Departamentul Legislativ Bucureșt i.
11. Gârboan R. – Metode Utilizate în Evaluarea Programenlor: Analiza Impactului Social ,
Cluj Napoca, 2006, Editura Accent .
12. J. Steven Ott – Understanding nonoprofit organizations , Westview Press, 2001,
Colorado .
13. Lester M. Salamon, Helmut K. Anheier – Social Ori gins of Civil Society: Explaining
the Nonprofit Sector Cross -Nationally , International Journal of Voluntary and
Nonprofit Organizations, Vol. 9, No. 3, 1998 .
14. Răzvan Viorescu – Suport de curs de Drept Administrativ și Administrație Publică ,
Suceava, Editura Universității ,,Ștefan cel Mare ” din Suceava 2006 .
15. Savas, E. S., -Privatization and Public -Private Partnerships, New York, Seven
Bridges Press, 2000 .
16. Sibian, I. –Legislația cu privire la sectorul nonprofit în țările Uniunii Europene ,
FDSC .
17. Smith, Jackie – Global Civil Society , American Behavioral Scientist, 1998 .

51
18. Sorin Dan Șandor – Analiză și cercetare în Administrația Publică , Editura Accent .
19. Vera Dakova, Bianca Dreosi, Jenny Hyatt, Anca Socolovschi – Review of the
Romanian NGO Sector , septembrie 2000, Bucu rești.
20. Wolf, Thomas – Managing a Nonprofit Organisation in the Twenty -First Century ,
Simon&Schuster Inc, 1999 New York .

Legislație :
1. Legea 178/2010 a Parteneriatului Public -Privat .
2. OG 26/2000 a Organizațiilor Neguvernamentale .
3. Legea 246/2005 .

Surse de in ternet :
1. www.gov.ro .
2. http://www.revista -achizi tii.ro/index.php/realizarea -proiectelor -regim -de-parteneriat –
public -privat -elemente -de-diferentiere -fata-de-regimul -achizitiilor -publice .
3. https://www.avocatnet.ro/t1116/partener iat-public -privat.html .
4. https://rbe.ro/ppp -parteneriat -public -privat -romania/ .
5. http://romaniasmartcities.ro/wp -content/uploads/2017/10/13.TrandafirAsociatii –
Avocat -Georgiana -Raluca -TRANDAFIR -%E2%80%9EParteneriatul -Public -Privat –
pentru -Smart -City. -obstacole -%C8%99i -solu%C8%9Bii%E2%80%9D.pdf .
6. www.strategie -cdi.ro/spice/admin/UserFiles/File/Parteneriatul%20public -privat.doc .
7. https://www.senat.ro/UploadFisiere/0c23530b -e067 -46b8 -a1d9 –
.33bc45b07d23/parteneriatul%20public%20privat.pdf .

52
ANEXE:

Interviu ela borat pentru ONG -uri
1. În ultimii 2 ani, ce fel de activități ați realizat cu sprijinul instituțiilor publice din
Satu Mare?

2. Activitățile pe care le -ați desfășurat în această perioadă au avut la bază parteneriate
public -private sau pe c e bază s -au realizat?

3. Cum sunt susținute financiar activitățile pe care le desfășurați?

4. În ce fel de activități, implicarea comunitară a fost mai mare spre deosebire de
celelalte activități?

5. Cum evaluați implicarea comunitară de -a lungul timpului?

6. În planurile pe care le aveți în vizor pe următoarele 6 luni, se află și o oarecare
colaborare cu Primăria Municipiului Satu Mare sau cu alte instituții publice din
județ?

7. Sunteți multumiți de colaborările pe care le -ați avut cu institutiile publice până în
momentul de față ?

8. Ce nemulțumiri aveți față de instituțiile publice cu care ați colaborat până în
prezent?

9. Ce îmbunătățiri ați aduce colaborărilor cu diferite insitituții publice pe viitor ?

10. Cu ce instituții publice ați colaborat până în prezent cel mai mult din județul
Satu Mare?

11. Aceste colaborări sau parteneriate public -private, pe ce bază s -au realizat,
contractuală, instituțională sau au fost doar simple cooperări?
12. În cazul parteneriatelor public -private, cine vine cu inițiativa de a realiza ace astă
colaborare, ONG -ul sau instituția publică?

53
Interviu elaborat pentru Primăria Municipiului Satu Mare:

1. Până în prezent, ce fel de activități ați desfășurat în colaborare cu diferite organizații
neguvernamentale?

2. Au avut acestea la bază un part eneriat public -privat sau pe ce bază s -au realizat?

3. Sunteți mulțumiți de colaborarea pe care ați avut -o cu diverse organizații
neguvernamentale?

4. Care sunt motivele pentru care implicați ONG -urile în evenimentele pe care le
organizați precum sunt Zilele O rașului?

5. Cum evaluați implicarea comuniară de -a lungul timpului?

6. Puteți enumera câteva avantaje și dezavantaje ale colaborărilor dintre instituțiile
publice și organizațiile non -profit?

7. Ce planuri aveți pe viitor? Implică acestea o colaborare cu anumite organizații
neguvernamentale?

8. În cazul în care s -au realizat parteneriate public -private dintre Primărie și ONG -uri, pe
ce bază s -au realizat acestea, contractuală, instituțională sau pe o altă bază?

9. În cazul unor parteneriate public -private dintre Prim ărie și orice organizație
neguvernamentală, cine vine cu inițiativa de a lucra în colaborare?