Strategia de piață element central al politicii de marketing [608148]

1

Capitolul I
Strategia de piață – element central al politicii de marketing

Dintre toate componentele politicii de marketing, strategia de piață reprezintă elementul cel
mai important al strategiei generale de dezvoltare a firmei, prin care se stabilește în mod sintetic
raportul dintre firmă și mediul ambiant.1
Se poate afirma, că strategia reprezintă nucleul politicii de marketing2.
Poziția central ă a strategiei de piață rezultă din raportarea sa directă la esența viziunii
marketingului, este satisfacerea, în condiții de maximă eficiență, a cerințelor de consum. Deoarece
piața reprezintă terenul afirmării acestor cerințe, strategia de piață se află î n direct ă legătură cu
obiectivele majore ale firmei.
Ca nucleu al politicii de marketing, strategia de piață constituie punctul de plecare și
elementul de referință pentru toate celelalte strategii. Numai în funcție de piața aleasă drept piața
tintă, de atitudinea adoptată de firmă față de această piață și d e obiectivele vizate, se pot stabili
diferitele laturi concrete ale activității firmei3.
Elaborarea strategiei de piață a firmei presupune parcurgerea următoarelor etape4:
• Elaborarea misiunii firmei
• Analiza mediului intern
• Analiza mediului extern
• Analiz a SWOT
• Formularea obiectivelor
• Elaborarea strategiei
Ca orice alta decizie, adoptarea strategiei de piața este rezultatul unei optiuni din tr-o
pluralitate de variante. Drept termeni de referin ță sevesc, pe de o parte posibili tățile firmei (factorii
endogen i) iar pe de o alta parte, particularitățile pieței în care firma isi desfa șoară, ori isi propune s ă
desfășoare activitatea (factorii exogeni), strategia de pia ță urmărind tocmai punerea firmei in
legătură cu pia ța și fructificarea oportunităților acesteia.

1 Balaure , Virgil (coord.) – Marketing, Editura Uranus, București, 2000, pag. 299
2 Balaure, Virgil – Marketing, Editura Uranus, București, 2004, pag. 48
3 Smedescu, Ion – Marketing, Editura Universitară, București, 2005
4 Kotler, Ph. – Managementul marketingului, Editura Teora, București, 2007, p. 324

2
Principalele tipuri ale strategiilor de piață, conform profesorului C. Florescu, sunt prezentate
în tabelul următor.

Tabelul 1.1. Tipologia strategiilor de piață
Poziția întreprinderii față de:

Dinamica pieței Structura pieței Schimbările pieței Exigențele pieței Nivelul competiției
Strategia
Creșterii

Strategia
Menținerii

Strategia
restrângerii
Strategia
Nediferențiată

Strategia
Diferențiată

Strategia
Concentrată Strategia
Activă

Strategia
Adaptivă

Strategia
Pasivă Strategia
exigenței
ridicate

Strategia
exigenței medii

Strategia
exigenței
reduse Strategia
Ofensivă

Strategia
Defensivă
Sursa: Florescu, C. și colab. – Marketing, Editura Marketer, București, 1992

Poziția firmei față de dinamica pieței

Față de o pia ță a cărei capacitate poten țială se înscrie într-o tendin ța clar ă –de dezvoltare,
stagnar e sau regres – firma iși poate pro pune , în corcondan ță cu propriul său potențial , una din
variantele strategice urm ătoare :
• strategia creșterii , a dezvolt ării activit ății de pia ță (poten țial ridicat, piață dinamic ă)
• strategia men ținerii volumului activitatii de piață (potențial limitat, piață saturat ă)
• strategia restr ângerii activit ății de piață – strategie de supravie țuire.

Poziția firmei fata de structurile pieței

• strategia ne diferențiată , când prin produsele sau serviciile sale, firma se adreseaz ă pieței în
mod global, f ără a ține seama de eventualele stratific ări existente în cadrul ei (marketing
nesegmentat).
• strategia diferențiată , când firma se adreseaz ă cu produse, servicii, pre țuri, modalit ăți de
distribu ție și de promovare , specifice fiec ărui segment in parte (marketing segmentat) .

3
• strategia concentrat ă, când firma se raporteaz ă la un singur segment sau la un num ăr limitat
de segmente, adapt ându-se specificului acestora (marketing selectiv).

Poziția firmei fata de schimb ările pieței

• strategia activ ă – caracterizeaza atitudinea firmelor moderne, puternice, preocupate
permanent de înnoire și perfec țiune. In spiritul unei asemenea op țiuni strategice, firmele nu
se mul țumesc s ă studieze și să anticipeze schimb ările pieței , ci intervin efectiv pentru
influen țarea sau chiar modelarea pieței , pentru provocarea în cadrul acesteia a unor
asemenea schimb ări care sa r ăspunda propriilor interese.
• strategia ad aptivă – când firma își propune s ă țină pasul cu schimb ările pieței , anticipandu -le
și intervenind din vreme cu modificari in activitatea sa, astfel încât să se adapteze promp
noilor condi ții.
• strategia pasiv ă – specific ă firmelor cu potențial redus, definind un comportament de
așteptare fa ță de schimb ările pieței , adaptarea fa când u-se doar în urma schimb ărilor
intervenite efectiv.

Poziția firmei fata de exigentele pieței

• strategia exigen ței ridicate – presupune satisfacerea la un anumit nivel c ât mai ridicat a
exigen țelor pieței , uneori chiar dep ăsirea acestora.
• strategia exigen ței medii – firme cu un potențial modest și care acționează în cadrul unor
piețe unde exist ă diferen țieri între cump ărători și în func ție de nivelul exigentilor.
• strategia exigen ței reduse – se plaseaz ă la periferia marketingului. Se poate totu și practica pe
o scar ă largă in condi țiile unei competitii slabe între ofertan ți.

Poziția firmei față de nivelul competi ției

• strategia ofensiv ă, urmărită de firmele puternice, cu poziții consolidate în cadrul pieței , sau
de firme noi pe piață, dar care dispun de un avantaj competitiv deosebit. Printr -o atitudine
ofensi vă în confruntarea cu ceilal ți competitori , se promoveaza, de fapt, strategia cre șterii
cotei de piață a firmei respective.
• strategia defensiv ă , caracterizat ă firmelor cu o pozitie relativ modest ă în cadrul pieței . Se
poate concretiza în dou ă variante:
➢ strategia men ținerii cotei de piață

4
➢ strategia restr ângerii cotei de piață

Pe lângă modalitățile de clasificare ale strategiilor de piață prezentate mai sus, profesorul
Ion Smedescu ad uce la cunoștință în lucrarea sa faptul că „Profesorul Philip Kotler concepe un alt
mod de grupare tipologică a strategiilor de piață, pe baza comparării nivelului efectiv al cererii
pentru mărfurile unei firme cu nivelul dorit de aceasta de a -l atinge în această privință. Acest mod
de abordare a strategiilor de piață ține cont atât de evoluția în timp a cererii, car și de gradul în care
se dorește atingerea unui anumit nivel al vânzărilor. În acest sens se disting:
• strategia de conversiune (cererea este n egativă, rolul marketingului este de a transforma
atitunea negativă în una pozitivă)
• strategia de stimulare (cererea este inexistentă, rolul marketingului este de creștere a cererii)
• strategia de dezvoltare (cererea este latentă datorită lipsei produsului capabil să satisfacă,
rolul marketingului este de dezvolatare a cererii)
• strategia de remarketing (cererea este în declin, rolul merketingului este de revitalizare a
cererii)
• strategia de sincromarketing (întreprinderea este mulțumită de volumul global al cererii,
rolul marketingului fiind de revitalizare a cererii)
• strategia de întreținere (cererea este ca dimensiuni și structura peste nivelul dorit, rolul
marketingului este de menținere a cererii)
• strategia demarketing (cererea este în exces fa ță de capacitatea de ofertare, rolul
marketingului este de reducere a cererii)
• strategia antimarketing (cerere indezirabilă , rolul marketingului este de “distrugere” a
cererii).”5

5 Smedescu Ion, Marketing, Editura Universitară, București, 2005, p.86

5

Capitolul II
Prezentare a societății Compania Municipală Întreținerea Arborilor și
Spațiului Verde București S.A. (CMIASVB SA)

2.1 Date generale

Compania Municipală Întreținerea Arborilor și Spațiului Verde București S.A. (CMIASVB
S.A.) a fost înființată prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București (HCGMB) nr.
137 din 11.04.2017.
Compania Municipală Întreținerea Arborilor și Spațiul ui Verde București S.A. are sediul
social în localitatea București, Șoseaua București – Ploiești, nr. 8B, sector 1, este înregistrată la
Registrul Comerțului sub nr. J40/10238/2017, cod unic de înregistrare RO37829106 și desfășoară
următoarele activități :
Domeniul principal de activitate al societății are codul CAEN:
813 Activitati de intretinere peisagistica
Activitatea principală a societății:
8130 Activitati de intretinere peisagistica
Activități secundare ale societății:
0130 Cultivarea plantelor pentru înmulțire.
0161 Activități auxiliare pentru producția vegetală.
1610 Tăierea și rindeluirea lemnului.
Desfășurarea tuturor categoriilor de activități se face pe baza autorizațiilor, avizelor,
aprobărilor prevăzute de lege cu încadrarea în standardele de calitate, respectarea normelor
igienico -sanitare, de protecție a muncii, pază contra incendiilor, păstra rea calității mediului
înconjurător, a normelor privind dreptul de proprietate intelectuală etc.
CMIASVB SA este o societate comercială pe acțiuni, cu capital majoritar de stat, care s -a
organizat și funcționează pe bază de gestiune economică.
Capitalul s ocial inițial subscris și vărsat, conform HCGMB nr.137/ 11.04.2017, a fost de
120.000 lei, aport în numerar, împărțit în 12.000 acțiuni nominative, fiecare în valoare de 10 lei,
subscrise de acționari după cum urmează:
• Municipiul București prin Consiliul General al Municipiului București subscrie un număr de
11.988 acțiuni, reprezentând 99,9 % din capitalul social;

6
• Service Ciclop S.A. subscrie un număr de 12 acțiuni, reprezentând 0.1% din capitalul social.
Ulterior, în ședința Adunării Generale Extraordin are a Acționarilor din data de 31.07.2018,
prin Hotărârea nr.31 , a fost aprobată majorarea capitalului social cu 51.837.000 lei, aport în
numerar al acționarului majoritar. Demersul Companiei a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului
General al Municipiulu i București nr.558 din 23.08.2018.
Majorarea de capital social a fost vărsată, iar operațiunile de înregistrare la Registrul
Comerțului au fost realizate.
După această operațiune, structura acționariatului a devenit:
• Municipiul București prin Consiliul General al Municipiului București subscrie un număr de
6.576.478 acțiuni, reprezentând 99,9 999 % din capitalul social;
• Service Ciclop S.A. subscrie un număr de 12 acțiuni, reprezentând 0. 0001% din capitalul
social.

Motivele înființării companiei

La baza înființării companiei au stat o serie de considerente de ordin economic, social și de
mediu.
• Motive economice – beneficii ale Municipalității
➢ Delegarea de gestiune pe o perioadă mai lungă permite realizarea de investiții semnificative
ca valoare și importanță de către operator care pot duce la creșterea productivității muncii și
scăderea prețurilor
➢ Posibilitatea renegocierii tarifelor pentru activitățile prestate de operator în funcție de
fluctuația prețurilo r resurselor disponibile în piață.
➢ Eficientizarea utilizării fondurilor publice.
➢ Primăria Municipiului București deține controlul, intervenția directă și imediată asupra
serviciilor societății.

• Motive economice – beneficii pentru cetățeni
➢ Reducerea gradului de îmbolnăvire datorată poluării mediului ambient, ceea ce determină
costuri mai mici pentru tratamentul afecțiunilor de acest gen.
➢ Creșterea valorii fondului imobiliar în zonele înverzite ale municipiului.
➢ Creșterea activităților în tur ism prin creșterea nivelului de ambianță plăcută în București.
➢ Protejarea sistemelor de drenaj ale orașului. Coroana unui copac mare este un rezervor anti –
inundații, în unele cazuri interceptând o cantitate mare de precipitații – până la 5.670 l/an.

7
• Motiv e sociale și de mediu
➢ Creșterea calității vieții prin optimizarea spațiilor verzi.
➢ Atingerea obiectivului impus de UE de 26 mp de spațiu verde pe cap de locuitor.
➢ Reducerea poluării aerului prin capacitatea spațiilor verzi de diminuare a cantităților de no xe
din atmosfera, acționând ca adevărate filtre biologice.
➢ Protejarea solului prin fixarea acestuia cu sistemului radicular al arborilor și arbuștilor
precum păstrarea calității solului prin absorbția unor elemente poluante din sol.
Contractul de delegare

Prin d ispozițiile Hotărârii Consiliului General al Municipiului București nr. 534/23.08.2018,
s-a aprobat contractul de delegare (Anexa nr. 1), prin care a fost stabilită gestiunea indirecta a
serviciilor de întreținere a arborilor și a spațiilor verzi pe raza municipiului București, prin
intermediul Compani ei Municipal e Întreținerea Arborilor și Spațiului Verde București S .A.

2.2 Structura organizatoric ă și personal

Organizarea și funcționarea Companiei sunt în conformitate cu dispozițiile prevăzute de
Ordonanța de urgență nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu
modificările și completările ulterioare, și, unde aceasta nu dispune, cu dispozițiile prevăzute de
Legea societăților nr. 31/1990 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, și cu
dispozițiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modif icările și completările
ulterioare.
Compania este condusă de Adunarea Generală a Acționarilor. Aceasta are atribuții și
competențe stabilite prin statut, conform legii.
Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) este organul de conducere al societății care de cide
asupra activității acesteia și asigură politica economică și comercială, fiind compusă din acționari
sau reprezentanți ai acestora.
➢ reprezentant CGMB
➢ reprezentant CGMB
➢ reprezentant Ciclop Service SA
Compania este administrată, în sistem unitar, de Con siliul de administrație, format din șapte
membri, desemnați de adunarea generală a acționarilor, ce își desfășoară puterile împreună,
respectiv:
➢ 1 președinte
➢ 6 membri – administratori neexecutivi

8
Activitatea operațională a Companiei este condusă de șefii d e compartimente organizatorice
sub coordonarea Directorului General, av ând în prezent un num ăr de 125 de salaria ți, angaja ți cu
contract individual de munc ă, și structura ți conform Organigramei societății (Anexa nr. 2).

Măsuri de motivare a salariaților

În urma negocierii dintre reprezentanții salariaților și conducerea societății, s -au adoptat o
serie de măsuri ce au avut ca scop creșterea productivității salariaților, precum și scăderea
fluctuațiilor de personal, prin motivarea acestora:
• Acordarea de zile de concediu de odihnă suplimentare, în funcție de vechimea în muncă
• Zile libere plătite pentru diverse evenimente deosebite sau alte situații
• Sporuri și adaosuri la salariul de bază
• Ajutoare bănești pentru diverse evenimente deosebite sau alte situații
• Compensații în cazul concedierilor colective sau individuale, din motive care nu țin de
persoana salariatului

2.3 Portofoliul de produse si servicii

Principalele activități desfășurate de CMIASVB S.A. sunt:
• Activitatea de amenajare și întrețin ere spații verzi, exemplificate după cum urmează:
➢ Montarea rulourilor de gazon
➢ Tunderea mecanizată a gazonului
➢ Udarea gazonului
➢ Supraînsămânțare (însămânțare) gazon
➢ Tratamentele fitosanitare
➢ Scarificarea /aerarea gazonului
➢ Fertilizarea gazonului

• Activități de tăiere și toaletare arbori de pe domeniul public, exemplificate după cum
urmează:
➢ Tăiere succesivă de arbori
➢ Udarea arborilor
➢ Tratamentele fitosanitare pentru arbori
➢ Extragere cioate /rădăcini arbori
➢ Înlocuirea materialului dendrologic uscat a arborilor

9

• Activități de curățenie și întreținere a spațiului verde, exemplificate după cum urmează:
➢ Degajarea spațiilor de resturi vegetale si corpuri străine
➢ Cosirea mecanică a vegetației ierboase
➢ Curățarea spațiilor de lăstari si drajoni

• Realizarea de sisteme de irigații automatizate
➢ Sistemul de irigat este alcatuit din conducte ingropate, electrovalve aspersoare ingropate la
nivelul solului ce se ridica doar cand functioneaza, furtune de picurare sau perspirante,
programator si senzor de ploaie ce intrerupe sistemul de irigat atunci c and ploua.
➢ Sistemul de irigat complet automatizat asigură o udare uniformă, in functie de nevoile de
apă ale fiecărei plante, astfel incat sa asigure o buna dezvoltare, o crestere viguroasa si
perioada lunga de viata.

• Servicii de proiectare, în vederea realizării de amenajare peisagistică
➢ Proiectele se realizează în format 2D si 3D, și oferă o imagine inițială a lucrărilor de
amenajare.
➢ La realizarea proiectelor se au în vedere cerințele beneficiarului, factorii de mediu,
dezvoltarea plantelor, coloritu l acestora, precum si alti factori restrictivi.

• Amenajare peisagistică
➢ La realizarea lucrărilor de amenajare peisagistică se umărește respectarea următorilor pași:
planifica re, proiectare , menține re, și reabilita re a spațiului.
➢ Scopul realizării lucrărilor de amenajare peisagistică include dezvoltarea spațiului, protecția
mediului, design urban, dezvoltarea parcurilor și a spațiilor de recreere, planificare
regională, spații urbane și conservare istorică .

2.4 Situația economico -financiar ă a CMIASVB S.A.

Anul 2017 a reprezentat primul an de funcționare a CMIASVB S.A. Cifra de afaceri,
precum și veniturile din exploatare au fost 0, rezultatul net al exercițiului financiar fiind pierdere.
Pentru anii 2018 și 2019, rezultatul net al exercițiului financiar a fost profit, cu o creștere a
cifrei de afaceri de 58% în anul 2019 față de 2018.

10
Pentru a surprinde dinamica activității economico – financiare în perioada 2017 -2019, s -au
analizat următorii indicatori:
• Indicatori de lichiditate
• Ratele de echilibru financiar
• Indicatori de activitate
• Indicatori de profitabilitate

Indicatori de lichiditate

Tabelul 2.1 . Indicatori de lichiditate
Nr.
crt. Indicatori Mod de calcul 31.12.2017 31.12.2018 31.12.2019
1. Indicatorul lichidității
generale Active curente 20.022.046 67.110.070
39.920.510/
Datorii curente 6.742.976 1.644.906 1.289.738
2,97 40,80 30,95
2. Indicatorul lichidității curente
(indicatorul test acid) Active curente -stocuri 19.841.487 66.929.337

39.578.489/
Datorii curente 6.742.976 1.644.906 1.289.738
2,94 40,69 30,69
3. Rata solvabilității globale Activ total 20.463.372 68.457.699 68.096.327
Datorii totale 6.742.976 1.644.906 1.289.738
3,03 41,62 52,80
Sursa: Bilanț Contabil CMIASVB SA 2017, 2018, 2019

➢ Activele curente includ: disponibilitățile în cont și în casă, efectele comerciale de primit și
stocurile, iar pasivele curente sunt formate din: efecte comerciale de plătit, avansuri acordate
în contul comenzilor și alte datorii. Valoarea supraunitară a ratei exprimă existența unui
fond de rulment financiar care îi permite societății să facă față incidentelor care apar în
mișcarea activelor circulante sau unor deteriorări ale valorii acestora. Cu cât această rată este
mai mare decât 1, cu atât CMIASVB SA este pusă la adăpost de o insuficiență a trezoreriei.
➢ Stocurile sunt, de obicei, cel mai puțin lichide dintre toate componentele activelor curente.
Capacitatea CMIASVB SA de a-și asuma obligațiile pe termen scurt , este una ridicată.

11
➢ Pentru a măsura gradul în care Compania face față datoriilor sale se utilizează “rata
solvabilității gl obale”. Aceasta indică în ce măsură datoriile totale sunt acoperite de către
activele totale ale societății. Valoarea acestei rate semnifică faptul că CM IASVB SA are
capacitatea de a -și achita obligațiile bănești, imediate și îndepărtate, față de terți.

Ratele de echilibru financiar

Tabelul 2.2. Ratele de echilibru financiar
Nr.
crt. Indicator Mod de calcul 31.12.2017 31.12.2018 31.12.201 9
1. Rata de finanțare a activelor
imobilizate Capitaluri permanente 13.717.817 66.809.519 66.805.927/
Active imobilizate 441.326 1.347.629 28.175.817
31,08 49,58 2,37
2. Rata de finanțare a activelor
curente Fond de rulment x
100 13.279.070 65.461.890 38.630.110/
Active curente 20.022.046 67.110.070 39.920.510
66,32% 97,54% 96,77%
3. Rata autonomiei financiare Capitaluri proprii 13.717.817 66.809.519 66.805.927/
Capitaluri permanente 13.717.817 66.809.519 66.805.927
100% 100% 100%
Sursa: Bilanț Contabil CMIASVB SA 2017, 2018, 2019

➢ Capitalurile permanente reprezintă suma dintre capitalurile proprii, provizioanele
pentru riscuri și cheltuieli mai mari de un an și datoriile mai mari de un an. Valoarea ratei
supraunitară semnifică faptul că ansamblul imobilizărilor a fost fi nanțat din capitaluri
permanente. Menținerea valorii raportului în perioada 2017 -2019 indică o menținere a
structurii de finanțare.
➢ Fondul de rulment X 100 r eflectă proporția în care fondul de rulment contribuie la finanțarea
activelor circulante. Fondu l de rulment a avut valoare pozitivă în perioada 2017 -2019 ,
aceasta arătând starea de echilibru financiar în care se găsește CMIASVB SA .
➢ Rata autonomiei financiare s e determină ca raport între capitalul propriu și capitalul
permanent, și permite sublinierea unor aprecieri mai exacte prin implicarea structurii
capitalului permanent. Se apreciază că pentru asigurarea autonomiei financiare a
întreprinderii, capitalurile proprii trebuie să reprezinte cel puțin jumatate din capitalurile
permanente. În cazul CMIASVB SA, capitalurile proprii reprezinte 100% din capitalurile
permanente , pentru fiecare din cei trei ani analizați.

12

Indicatori de activitate

Tabelul 2.3. Indicatori de activitate
Nr.
crt. Indicatorul Mod de calcul 31.12.2017 31.12.2018 31.12.201 9
1. Viteza de rotație a activelor
imobilizate Cifra de afaceri 0 7.894.799 12.450.291/
Active imobilizate 441.326 1.347.629 28.175.817
0,00 5,86 0,44
2. Viteza de rotație a activelor
totale Cifra de afaceri 0 7.894.799 12.450.291/
Active totale 20.463.372 68.457.699 68.096.327
0,00 0,12 0,18
3. Viteza de rotație a stocurilor
(rulajul stocurilor) Costul vânzărilor 416 1.312.263 1.566.446/
Stocul mediu 90.280 180.646 261.377
0,00 7,26 5,99
Sursa: Bilanț Contabil CMIASVB SA 2017, 2018, 2019

➢ Viteza de rotație a activelor imobilizate evaluează capacitatea managementului activelor
imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumită cantitate de active
imobilizate. Cifra de afaceri trebuie să crească, iar activele care nu aduc nici un profit ar
trebui disponibilizate, sau utilizate într -o afacere profitabilă. Se observă o creștere a cifrei de
afaceri în fiecare an analizat, începând cu anul 2018, față de anul precedent.
➢ Viteza de rotație a activelor totale, cunoscută și sub denumirea de rotația activului total,
exprimă eficiența cu care sunt utilizate mijloacele de care dispune societatea și se exprimă
sub forma unui coeficient de rotație care compară fluxurile înregistrat e în contul de profit și
pierdere cu soldurile din bilanț. Se observă o creștere a coeficientului de rotație a activelor
totale în fiecare an analizat, începând cu anul 2018, față de anul precedent.
➢ Viteza de rotație a stocurilor (rulajul stocurilor) aprox imează de câte ori stocul a fost rulat
de-a lungul exercițiului financiar. Stocul mediu a fost calculat ca o medie aritmetică a
soldului de la începutul fiecărui an și soldului de la sfârșitul fiecărui an. Se observă o
creștere a coeficientului de rotație a stocurilor, începând cu anul 2018, față de anul
precedent, urmată de o ușoară scădere în anul 2019, față de anul 2018, cauzată de creșterea
costului vânzărilor și a valorii medii a stocului.

13
Indicatori de profitabilitate

Tabelul 2.4. Indicatori de profitabilitate
Nr.
crt. Indicatorul Mod de calcul 31.12.2017 31.12.2018 31.12.201 9
1. Rentabilitatea capitalului
permanent Rezultat financiar 0 1.249.877 482.653/
Capitalul permanente 0 66.809.519 66.805.927
– 1,87% 0,72%
2. Marja brută din exploatare

Rezultat din exploatare
0 1.470.317
246.726/
Cifra de afaceri 0 7.894.799 12.450.291
– 18,62% 1,98%
Sursa: Bilanț Contabil CMIASVB SA 2017, 2018, 2019

➢ Rentabilitatea capitalului permanent măsoară performanța brută a capitalurilor permanente.
Acest indicator trebuie sa fie în creștere continuă și să depășească rata dobânzii pe termen
mediu și lung.
➢ Marja bruta din exploatare reflectă excedentul brut din exploatare aferent cifrei de afaceri,
fără a a vea în vedere politica financiară, politica de investitii, incidența fiscalității și
elementele excepționale.

Grafic 2.1 Indicatori de profitabilitate

Oglinda indicatorilor de lichiditate, activitate, profitabilitate, precum și a ratelor de echilibru
financiar, arată faptul ca societatea a avut un trend sănătos, pe parcursul celor 3 ani analizați (2017,
2018, 2019), fiind capabilă să atenueze orice presiune financiară, reușind să își valorifice eficient
toate resursele, fără a afecta capital ul permanent. 050000001000000015000000
2017 2018 2019Indicatori de profitabilitate
PROFIT CIFRA DE AFACERI

14

Capitolul III
Analiza mediului de marketing al Compani ei Municipal e Întreținerea Arborilor
și Spațiului Verde București S.A. (CMIASVB SA)

În desfășurarea activității sale , Compani a Municipal ă Întreținerea Arborilor și Spațiului
Verde București S.A. se constituie în purtător de nevoi, pentru satisfacerea cărora apelează la
resurse materiale, financiare și umane. Totodată, societatea este furnizoare de produse și servicii
pentru satisfacerea nev oilor unor agenți economici publici și privați .

3.1 Componentele micromediului

Factorii care fac parte din micromediului societății pot fi grupați în patru mari grupe :
furnizori, clienți, concurenți și organisme publice.
Furnizori
Furnizorii reprezentă o componentă importantă a micromediului societății pentru că ei
asigură, pe baza unor relații de vânzare -cumpărare, resursele necesare pentru realizarea obiectului
de activitate al societății. Exemple de furnizori ai Companiei Municipale Întreținerea Arborilor și
Spațiului Verde București S.A.:
• Furnizori de bunuri materiale6
Furnizori i de bunuri materiale (materii prime, materiale, echipamente etc.), asigură
elementele de bază fără de care serviciile societății nu pot fi prestate astfel încât să satis facă nevoile
clienților. Principalii furnizor i de bunuri materiale ai societății, sunt exemplificați după cum
urmează:
✓ Garden Center SRL – produse agricole
✓ Rulouri de Gazon SRL – produse horticole și de gradină pentru comercializare
✓ Gazonul SRL – semințe de plante cu utilizare specifică
✓ Ecoprod SRL – arbori și arbuști
✓ Garden Center SRL – nisip și pământ vegetal
✓ Costa Utilaje SRL – utilaje agricole sau forestiere specializate
✓ Vital Agroservcom SRL – îngrășăminte și compuși azotați
✓ PestControl Expert SRL -erbicide, fungicide și aditivi chimici

6 ,,www.e -licitatie.ro (platforma online achiziții publice) ”

15

• Prestatori de servicii7
Prestatorii de servicii asigură realizarea unei game largi de servicii necesare îndeplinirii
obiectului de activitate al întreprinderii . Exemple de prestatori de servicii ai societății:
✓ Info Adriano SRL – închiriere de utilaje de cons trucții și lucrări publice
✓ Cabinet Avocat Epure Marius – servicii de consultanță și reprezentare juridică
✓ Expert contabil Coman Constanța – servicii de contabilitate
✓ Zig Pacific SRL -servicii de formare profesională
✓ Ecogreen Construct SRL – servicii de col ectare a deșeurilor
✓ Centrul Medical Aide Sante SRL – servicii de medicina muncii
✓ Arobs Transilvania Software SRL – servicii de localizare auto
✓ Giaserv Utilaje SRL – servicii de întreținere și reparare a autovehiculelor

• Furnizori de forță de muncă
Furnizorii de forță de muncă au o influență importantă în activitatea societății, datorită
rolului factorului uman în procesul muncii. Principalii furnizori de forță de muncă ai societății:
✓ Unitățile de învățământ
✓ Oficiile de forță de muncă
✓ Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă

Clienți
Clienții societății reprezentintă cea mai importantă componentă a micromediului, nevoile lor
reprezentând punctul de plecare în fundamentarea obiectivelor politicii de marketing a societății.
Lista clienților Companiei Municipale Întreținerea Arborilor și Spațiului Verde București
S.A., conform balanței de verificare la 31.12.2019 (Anexa nr. 3):
✓ Administratia Gradina Zoologica
✓ Muzeul Municipiului București
✓ Municipiul București (Prim ăria Generală)
✓ Administratia Parcuri Lacuri Si Agrement Bucuresti
✓ Administratia Spitalelor Si Serviciilor Medicale Bucuresti
✓ Andrew Profesional Consulting
✓ Barracuda Music GMBH
✓ InfoDesign Grup
✓ Asociația de Proprietari Adora Urban Village

7 ,,www.e -licitatie.ro (platforma online achiziții publice) ”

16
✓ Asociația de Proprietari Bloc B1 -01 B1 -02
✓ Centrul Clinic de Boli Reumatismale Dr. Ion Stoia
✓ Compania Municipală Energetica SA
✓ Electromontaj SA
✓ Compania Municipală Străzi Poduri și Pasaje București SA
✓ Primăria Sector 5 București
✓ Unitatea Militară 0418 Bucur ești
✓ Societatea de Transport București
✓ C&P Sipp -Motamed SRL
✓ Asociația Green Revolution
✓ Persoană fizică Moroianu Sergiu
✓ Centrul Cultural Palatele Brancovenesti
✓ Centrul De Protectie Culturale Al Municipiului Bucuresti – Arcub

Concurenți
Competitorii se deos ebesc între ei prin rolul pe care -l joacă în raporturile cu clienții,
atitudinea față de noutăți, de modificările pieței și de mijloacele promoționale utilizate.
Concurența se prezintă sub două forme distincte, în funcție de piața -țintă și a nevoilor de
consum corespunzătoare, pe care societatea le vizează:
• Concurență directă
Concurența directă se caracterizează prin relațiile de concurență stabilite între societăți care
se
adresează acelorași nevoi, cu produse și servicii similare.
În cazul de față concurentul direct al Companiei Municipale Întreținerea Arborilor și
Spațiului Verde București S.A., cu privire la gestiunea serviciului public de întreținere a arborilor și
spațiului verde este reprezentat de Compania Municipală Parcuri și Grădini Bucureș ti S.A., având
in vedere următoarele aspecte:
✓ Compania Municipală Parcuri și Grădini București S.A., beneficiază de un contract de
delegare a gestiunii serviciului public de înt reținere a parcurilor si grădinilor.
✓ Serviciul public de înteținere a parcurilo r si grădinilor reprezintă o subcomponentă a
serviciului public de întreținere a arborilor și spațiului verde.
✓ Municipiul București a decis inființarea a două companii municipale (Companiei
Municipale Întreținerea Arborilor și Spațiului Verde București S. A și Compania Municipală
Parcuri și Grădini București S.A.), având același obiect de activitate.
• Concurență indirectă

17
Concurență indirectă se caracterizează prin relații de concurență stabilite între societăți care,
realizând produse diferite, se adresea ză unor nevoi diferite sau chiar acelorași nevoi ale
consumatorilor potențiali.
În cazul de față concurenții indirecți ai Companiei Municipale Întreținerea Arborilor și
Spațiului Verde București S.A., sunt reprezentați de societățile din sectorul privat c are desfășoară
activități de amenajare peisagistică și întreținere spații verzi, pe raza municipiului București.

Organisme publice
Organismele publice sunt persoanele individuale și întreprinderile capabile să influențeze
pozitiv sau negativ activitatea societății .
În cazul de față , organismele publice ce pot influența activitatea Companiei Municipale
Întreținerea Arborilor și Spațiului Verde București S.A. , se pot clasifica astfel:
➢ Organisme financiare (ex: Curtea de Conturi, Agenția Națională de Administ rare Fiscală)
➢ Organisme publice locale (ex: Agenția Locală pentru Ocuparea Forței de Muncă,
Inspectoratul Teritorial de Muncă)
➢ Organizații cetățenești (ex: organizații care militează împotriva tăierilor de arbori)
➢ Mijloacele mass -media (ex: mijloacele scrise și audiovizuale – ziare, reviste, radio,
televiziune, internet)

3.2 Componentele macromediului

Societatea acționează, la fel ca și celelalte componente ale micromediului, sub influența
altor factori de mediu, care acționează pe un nivel sup erior. Acești factori de ordin general, își
exercită influența lor asupra micromediului în mod indirect, iar efectele se resimt pe termen lung.
Toți acești factori, pe care societatea , în general, nu -i prea poate influența, dar care
acționează asupra ei ca și asupra celorlalte componente ale micromediului, alcătuiesc macromediul
întreprinderii.

• Mediul economic este alcătuit din componentele care influențează structura consumului și
puterea de cumpărare a purtătorilor cererii.
Așa cum se arată și în Raport ul de țară privind România (publicat de Comisia Europeană la
data de 27.02.2019), un model de creștere economică precum cel al României, bazat preponderent
pe consum, nu permite o dezvoltare durabilă și atingerea nivelului de trai din UE. Acest fapt este
confirmat de reducerea cu aproape jumătate a creșterii PIB în 2018, determinată în mare măsură de
o diminuare a cheltuielilor consumatorilor. Se estimează că, pe termen mediu, creșterea va rămâne,

18
în general, stabilă. Se preconizează că PIB real se va situa în continuare sub 4 % în 2019 și în 2020.
Consumul privat va continua să fie principalul motor al activității economice, deși creșterile mai
lente ale salariilor și înăsprirea condițiilor de creditare ar putea limita evoluția acestuia. Potrivit
estimărilo r, contribuția sectorului extern la creșterea economică va rămâne negativă, dar se va
îmbunătăți pe măsură ce creșterea exporturilor se va menține în linii mari stabilă, în timp ce
creșterea importurilor va scădea, în urma reducerii consumului. Estimările arată că investițiile vor
crește puțin mai mult decât în 2018.8
Evoluția mediului economic se resfrânge asupra pieței de amenajări de spații verzi, prin
nivelurile investițiilor care ar putea fi influențate puternic de susceptibilitatea investițiilor private
față de condițiile financiare nefavorabile.

• Mediul demografic conține populația de pe piața potențială a societății.
Procentul de populație în vârstă de muncă la nivelul Uniunii Europene precum și al
României este în scădere, în timp ce numărul relativ al pensionarilor este în creștere. Ponderea
persoanelor în vârstă din totalul populației va crește semnificativ în deceniile următoare, pe măsură
ce un procent tot mai mare din generația născută în perioada exploziei demografice postbelice
atinge vârsta de pensionare. Acest lucru va conduce, la rândul său, la creșterea sarcinii suportate de
persoanele în vârstă de muncă în ceea ce privește acoperirea cheltuielilor sociale necesare pentru
populația îmbătrânită pentru o serie de servicii asoci ate acesteia.9
Principalul element din această componentă a macromediului care poate influența piața
amenajărilor de spații verzi o reprezintă sursa de forță de muncă, în continuă scădere, conform
structurii populației prezentate mai sus.

• Mediul tehnolog ic în care operează societatea este alcătuit din factori care explică
participarea anumitor tehnologii la realizarea ofertei de pe o anumită piață.
Mediul tehnologic caracteristic pieței de amenajări de spații verzi, prin apariția de noi
tehnologii în dome niu, influențează fructificarea oportunităților pe piață.

• Mediul politico -legislativ.
Mediul politic are o influență deosebită asupra mediului legislativ. Această componentă de
mediu este formată din ansamblul legilor organismelor guvernamentale și grupurilor de presiune
care influențează și limitează libertatea de acțiune a organizațiilor și persoanelor particulare în
cadrul societății.

8 Starea mediului economic în România 2018, Sursa datelor : INS, BNR, ONRC
9 https://ec.europa.eu/eurostat/statistics -explained/index.php?title=Population_structure_and_ageing/ro

19
Imprevizibilitatea persistentă a procesului de elaborare a politicilor creează un climat de
instabilitate care ar putea submina încrederea companiilor și ar putea împiedica luarea unor decizii
în materie de investiții în toate domeniile, înclusiv în domeniul amenajărilor de spații verzi .10

• Mediul cultural este alcătuit din ansamblul elementelor care influențează sistemul de
valori, tradițiile, modul de percepere, preferințele și comportamentul oamenilor în societate.
Percepția oamenilor, și implicit a societății, asupra modului de întreținere a spațiului verde și
a arborilor, este esențială în creare a imaginii de competitor la nivel înalt pe piața amenajărilor de
spații verzi.

• Mediul natural are în vedere condițiile și resursele naturale de la nivelul pieței.
Spațiile libere plăcute și arboretul înfrumusețează aspectul exterior al unui oraș și
struc turează spațiul urban. Ridică nivelul imaginii unui oraș și al favorizării ca locație. După cum
rezultă din studiile științifice, acestea produc efecte asupra turismului, companiilor și asupra valorii
imobiliare din zona respectivă. Menținerea spațiilor ve rzi și amenajarea parcurilor noi reprezintă un
bun natural și cultural ce subliniază identitatea unei societăți.11

3.3 Perspective ale pieței de profil

Capacitatea efectivă și potențială a pieței
Analiza capacității efective trebuie să țină cont de piața unde activează în momentul de față
societatea, și anume, piața spațiilor verzi proprietate publică, în timp ce analiza capacității potențiale
a pieței trebuie să țină cont de piața unde ar putea presta servicii societatea în perioada următoare,
piața spațiilor verzi proprietate privată.
Sub aspectele Contractului de Delegare, care identifică și delimitează clar piața spațiilor
verzi publice și cele două companii desemnate să presteze servicii, capacitatea efectivă a pieței este
redată analizând cifra de afaceri după cum urmează:
Capacitate efectivă de de 30,70%, comparând ultimele date disponibile cu privire la cifra de
afaceri pentru cele doua companii desemnate să presteze servicii de amenajare de spații verzi (cifră
de afaceri de 7.894.799 lei raportată la cifra de afaceri de 17.848.767 lei)12
Sub aspectele Contractului de Delegare, care limitează accesul societății pe piața spațiilor
verzi proprietate privată, capacitatea potențială a pieței se situează la un maxim de 20% din totalul

10 https://ccir.ro/wp -content/uploads/2019/04/Starea -Mediului -Economic -2018.pdf
11 Ghid de bună practică pentru administrarea spațiilor verzi, 2017, Editura Universității de Vest
12 https://www.mfinante.gov.ro/infocodfiscal.html

20
activităților prestate. (a rt.31 din Legea 98 /2016 privind achizițiile publice – cel puțin 80% din
activități sunt efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor care îi sunt încredințate de către PMB ).

Aria Pieței
Aria de desfășurare a activităților socie tății este reprezentată de piața internă. Societatea
prestează servicii pe raza municipiul ui București , conform Contractului de Delegare, intr -o
proporție covârșitoare în piața amenajărilor de spații verzi proprietate publică.

Structura pieței
Piața amenajărilor de spații verzi se imparte în două mari categorii :
• Spații verzi proprietate publică
➢ Autorități publice locale (Consiliul local > Primăria)
➢ Organe imputernicite (ex. Societăți comerciale din subordinea primăriei)
• Spații verzi proprietate priva tă
Ținând cont de prima categorie din piața amenajărilor de spații verzi, și anume spații verzi
proprietate publică, societatea se raportează la un singur segment sau la un număr limitat de
segmente, adaptându -se specificului acestora .
Ținând cont de cea de -a doua categorie din piața amenajărilor de spații verzi, și anume spații
verzi proprietate privată, serviciile sale, societa tea se adresează pieței în mod global, fără a ține
seama de eventualele stratificări existente în cadrul ei .

Dinamica pieței
Piața de amenajări de spații verzi este o piață dinamică, într -o continuă schimbare, cu viduri
legislative și cu numeroase aspect e negative cauzate de lipsa sau gestionarea deficitară a spațiilor
verzi dar cu un potențial ridicat de dezvoltare a pieței, în care investițiile ȋn amenajarea spațiilor
verzi sunt esențiale în vederea obținerii de rezultate pozitive pentru sănătate, soc iale și de mediu
pentru toate grupurile de populație .13

Trecutul și prezentul pieței
Administrarea actuală a spațiului verde din România indică în cele mai multe cazuri o
abordare simplistă, ineficientă și de multe ori necorespunzătoare în raport cu rolul acestui element
esențial al cadrului urban , aspecte care determină un impact negativ asupra calității vieții
locuitorilor și a mediului înconjurător.

13 http://asop.org.ro/imbunatatirea -legislatiei -care -guverneaza -administrarea -spatiilor -verzi -urbane/

21
Noțiunea de spațiu verde cu care se operează în prezent este învechită, fapt care face ca de
multe ori spațiul verde public să fie abordat doar din punct de vedere estetic, ignorându -se
potențialul ecologic, social și cultural al acestuia. Pe lângă aceasta, spațiul verde este supus
continuu mai multor presiuni, generate cu precădere de interesul pieței imobiliare și dezvoltarea
haotică a infrastructurii, ajungând să fie tratat cu indiferență, ori superficial și uneori chiar eliminat
prin schimbarea destinației de folosință.
Mai mult, noțiunea de spațiu verde este afectată de lipsa unui consens în ceea c e privește
înțelegerea sa și a principiilor de administrare ale acestuia, generând de multe ori distrugeri
ireversibile. Toate acestea sunt aspecte bine cunoscute pe plan național, fiind deseori criticare de
către asociațiile profesionale și de către socie tatea civilă. Lipsa conștientizării beneficiilor aduse de
spațiile verzi pentru locuitori, economie și mediu, precum și ignorarea valențelor sociale și culturale
au ca rezultat direct o administrare pur cantitativă a acestor spații de către instituțiile în drept.14

Perspective viitoare ale pieței
Investițiile ȋn amenajarea spațiilor verzi în mediul urban si pre -urban pot contribui la
ameliorarea problemelor de sănătate publică legate de obezitate, efecte cardiovasculare, sănătate
mintală și bunăstare.
Viitorul pieței de amenajare spații verzi mediul urban si pre -urban este sinonim cu elementul
verde, ce se regăsește în următoarele tipuri de amenajări:15
Acoperiș verde – Amenajare de tip extensiv sau intensiv, amplasată pe acoperișul unei
construcții și care cuprinde vegetație plantată .
Atrium – Amenajare vegetală realizată în interiorul unei construcții, în spații închise sau
deschise, vegetația acesteia fiind plantată direct în sol sau dispusă în ghivece și/sau jardiniere .
Balcon verde – Comp oziție vegetală, amplasată în balcon sau terasă, dispusă în ghivece
și/sau jardiniere .
Perete verde – Suprafață verticală realizată din vegetație plantată direct în sol sau în sisteme
independente și care este atașată / ancorată la o construcție .
Stradă ve rde – Ansamblu care conține alături de suprafețe minerale și suprafețe permeabile
punctuale sau liniare, care înglobează vegetație, predominant arboricolă la care se pot adăuga alte
materiale, precum și echipamente cu rol utilitar, dotări și/sau alte eleme nte decorative .
Terasament verde aferent infrastructurii rutiere – Construcție în general realizată din pământ
și/sau material mineral, atașată structurii rutiere și care este amenajată cu vegetație .

14https://www.re searchgate.net/publication/315688171_Ghiddebuna_practica_pentru_administrarea_spatiilor_verzi
15 Ghid de administrare a spațiilor verzi, Editura Universității de Vest, 2017

22
Cimitir verde – Structură de tip grădină aflată în propr ietatea publică sau privată a statului
sau unităților administrative teritoriale și destinată practicilor funerare în care se acordă prioritate
vegetației și/sau zone verzi, în raport cu elemente minerale destinate construcțiilor funerare .

3.4 Analiza SWOT cu reliefarea relației de cauzalitate

Tabel 3.1 Analiza punctelor slabe și a punctelor forte ale micromediului
Nr Puncte forte Puncte slabe Cauze Efecte
1. Gama largă de
furnizori de
produse și servicii
disponibili Legea 98 /2016
privind achizițiile
publice Posibilitatea
achiziționării de
produse și servicii la
prețuri competitive
2. Măsuri de motivare
ale salariaților Contractul colectiv de
muncă Scăderea fluctuațiilor
personalului
Creșterea
productivității
angajaților
3. Ponderea ridicată a
numărului de
clienți din
subordinea PMB Contract de delegare a
gestiunii serviciului
public de înteținere a
arborilor și spațiilor
verzi Ponderea veniturilor
generate de clienții
din subordinea P MB
este de peste 90% din
totalul venitu rilor
4. Ponderea scăzută a
numărului de clienți
din mediul privat Art.31 din Legea 98
/2016 privind
achizițiile publice Mai mult de 80% din
activități sunt
efectuate în vederea
îndeplinirii sarcinilor
care îi sunt
încredințate de către
PMB
5. Concurența directă
reprezentată de
Compania
Municipală Parcuri
și Grădini București
S.A. Primăria Mun.
București a decis
inființarea a două
companii municipale
având obiectul de
activitate similar Divizarea veniturilor
6. Controale efectuate
de către organisme
financiare la
intervale scurte de
timp Mediul legislativ Generarea de blocaje
în activitate

Principalele puncte forte sunt reprezentate de ponderea ridicată a numărului de clienți din
subordinea Primăriei Municipiului București, precum și măsurile de motivare ale salariaților,
adoptate prin contractul colectiv de muncă, în schimb ce principalul punct slab al micromediului îl
reprezintă ponderea scăzută a numărului de clienți din mediul privat .

Pe baza tabelului 3.1, se intocmeste M.E.F.I.

23
Tabel 3. 2 Matricea evaluării forței interne
Nr Puncte forte Puncte slabe Coficient
de
importanta Nivel de
evaluare Coeficient
ponderat
1. Gama largă de furnizori de
produse și servicii
disponibili
0,2
2
0,4
2. Măsuri de motivare ale
salariaților
0,1
3
0,3
3. Ponderea ridicată a
numărului de clienți din
subordinea PMB
0,2
3
0,6
4. Ponderea scăzută a numărului de
clienți din mediul privat
0,1
2
0,2
5. Concurența directă reprezentată de
Compania Municipală Parcuri și
Grădini București S.A.
0,3
0
0,0
6. Controale efectuate de către
organisme financiare la intervale
scurte de timp
0,1
1
0,1

TOTAL
1.00
–
Σ=1,6
[0 , 1] [1 , 4] [1 , 4]
În urma analizei punctelor slabe și a punctelor forte ale micromediului, în baza cărora s-a
întocmit matricea evaluării forței interne a societății, rezultând un coeficient ponderat în sumă de
1,6 dintr -un total maxim posibil de 4, se ajunge la concluzia că forța intern ă a societății se situează
la un nivel SCĂZUT.

Tabel 3.3 Analiza ameni nțărilor / oportunităților macromediului
Nr Oportunitați Amenințări Cauze Efecte posibile
1. Tehnologie
superioară Achiziția de utilaje de ultimă
generație Prestarea serviciilor la
un nivel calitativ ridicat
2. Influența
mediului
politico –
legislativ Forța și orientarea economică a
diverselor partide politice care
au repezentanți in CGMB ,
organism prin care funcționeaza
Municipiul București Adaptarea unei
legislații restrictive,
nestimulative, care nu
încurajează investițiile
3. Influența
mediului
demografic Declinul demografic accelerat Lipsa sursei de forță de
muncă
4. Mediul economic Bugetul pentru investiții alocat
de Municipiul București Programe de investiții
în resurse materiale și
umane
5. Existența a
două companii
municipale
similare Hotărârea Consiliului General
al Mun. București Posibilitatea fuzionării
prin absorbție
6. Expansiunea pieței
reprezentată de
clienții din mediul
privat Ponderea scăzută a numărului
de clienți din mediul privat Generarea de noi
venituri

24
Principalele amenințări sunt reprezentate de influența mediului politico -legislativ și de
existența a două companii municipale având obiectul de activitate similar, în timp ce principala
oprtunitate o reprezintă posibilitatea expansiunii pieței reprezentată de clienții din mediul privat .

Pe baza tabelului 3.3, se întocmește M.E.F.E.
Tabel 3.4 Matricea evaluării forței externe
Nr. Oportunitați Amenințări Coeficient
importanța Nivel de
evaluare a
capacitațіi
de
raspuns Punctaj
ponderat
1. Tehnologie superioară 0,1 2 0,2
2. Influența mediului politico –
legislativ 0.2 1 0,2
3. Influența mediului
demografic 0,1 1 0,1
4. Mediul economic 0,1 3 0,3
5. Existența a două companii
municipale având obiectul
de activitate similar 0,2 1 0,1
6. Expansiunea pieței
reprezentată de clienții din
mediul privat 0,3 2 0,6
TOTAL 1.00 – Σ=1,5
[0 , 1] [1 , 4] [1 , 4]

În urma analizei capacit ății de răspuns a societății la amenin țările / oportunit ățile
macromediului prin intocmirea matricei evaluării forței externe, rezultând un punctaj ponderat în
sumă de 1,5 dintr -un total maxim posibil de 4, se concluzionează faptul că posibilitățile de răspuns
la amenințările/oportunităț ile mediului extern sunt SCĂZU TE.

25

Capitolul IV
Elaborarea strategiei de piață a Companiei Municipale Întreținerea Arborilor
și Spațiului Verde București S.A. (CMIASVB SA)

4.1 Misiunea și obiectivele organizației

Misiunea organizației

Existența CMIASVB SA este vitală pentru dezvoltarea și întreținerea spațiilor verzi aflate în
administrarea Primăriei Municipiului București. În scurta perioadă de când CMIASVB funcționează
s-au putut vedea diferențe remarcabile pe aliniamentele și în parcurile de care compania se
îngrijește în baza Contractul ui de Delegare.

• Reducerea gradului de îmbolnăvire datorată poluării mediului ambient, ceea ce determină
costuri mai mici pentru tratamentul afecțiunilor de acest gen.
• Creșterea valorii fondului imobiliar în zonele înverzite ale municipiului.
• Creșterea act ivităților în turism prin creșterea nivelului de ambianță plăcută în București.
• Protejarea sistemelor de drenaj ale orașului. Coroana unui copac mare este un rezervor anti –
inundații, în unele cazuri interceptând o cantitate mare de precipitații – până la 5 .670 l/an.
• Creșterea calității vieții prin optimizarea spațiilor verzi.
• Atingerea obiectivului impus de UE de 26 mp de spațiu verde pe cap de locuitor.
• Reducerea poluării aerului prin capacitatea spațiilor verzi de diminuare a cantităților de noxe
din atmo sfera, acționând ca adevărate filtre biologice.
• Protejarea solului prin fixarea acestuia cu sistemului radicular al arborilor și arbuștilor
precum păstrarea calității solului prin absorbția unor elemente poluante din sol.
• Eficientizarea utilizării fondurilor publice.
• Realizarea de investiții semnificative ca valoare și importanță de către societate care pot
duce la creșterea productivității muncii și scăderea prețurilor

26
Obiectivele organizației

Investiții preconizate

• Stație de compo stare a deșeurilor municipale biodegradabile

Conform Planului Național de Gestionare a Deșeurilor, există o capacitate totală de
compostare care acoperă aproximativ 10% din cantitatea totală de deșeuri biodegradabile
municipale anuale.
În baza discuțiilo r purtate cu Agenția Națională de Protecție a Mediului, s -a evidențiat faptul
că înființarea unei stații de compostare a deșeurilor reprezintă o oportunitate, având în vedere atât
solicitările existente din partea producătorilor de deșeuri biodegrabile, câ t și a potențialilor
beneficiari ai produselor finite.
Având în vedere că în zona București -Ilfov nu există o stație de compost, o mare parte din
deșeurile biodegradabile ajungând la groapa de gunoi, devin poluante pentru mediul înconjurător.
Valorificare a acestor biodeșeuri reprezintă o oportunitate prin procesarea și transformarea lor în
compost.
Compostarea este o formă naturală de reciclare, un proces natural prin intermediul căruia
microorganismele și nevertebratele descompun materia organică, transformând -o într -un
îngrășământ, compostul. Procesul de descompunere a deșeurilor biodegradabile se face prin
digestie aeroba și conversie în fertilizator organic, cu ajutorul unor echipamente speciale, și anume
stațiile de compost.

Figura nr. 4.1 Simulare grafică stație de compost
Sursa: Raport de prezentare CMIASVB SA -Obiective strategice

27
O unitate de compost are multiple avantaje pentru mediu:
• constituie o metodă eficientă de reciclare a resturilor vegetale;
• compostul se transfor mă în timp în humus;
• menține umiditatea în sol, reduce cu până la 34% cantitatea de apă folosită la irigații;
• este un fertilizator ecologic (plantele primesc azot, potasiu, fosfor, carbon, magneziu, zinc)
care ajută la creșterea plantelor și imunizarea faț ă de boli și dăunători;
• stimulează dezvoltarea rădăcinilor;
• îmbunătățește solul și asigură un drenaj mai bun, crește rezistența solului la eroziune și
reglează ph -ul solului;
• în zilele calde reține apa, în zilele reci reține căldura și protejează plantele de îngheț.

Platformele de compostare pentru deșeurile biodegradabile
Materia primă depozitată pe platformele de compostare o reprezintă deșeurile
biodegradabile rezultate din gospodării și întreținerea spațiilor verzi.
Platforma de compost reprezintă un m ijloc de valorificare a deșeurilor organice sub formă
de material produs pentru grădinărit, uz agricol și recultivare. În timpul procesului de degradare
microbiană controlată este efectuată o descompunere și stabilizare biologică.
Aerarea materialului est e efectuată prin intermediul unor măsuri de întoarcere a
compostului. Toate deșeurile biodegradabile de intrare necesită de a fi cântărite înainte de așezarea
lor în zonele desemnate pentru compostare.

Etapele de compostare
• etapa „termofilă” sau „de descompunere fierbinte”: procesul trebuie să aibă o durată
continuă de cel puțin 10 zile, la o temperatură de 55° C;
• etapa mezofită care durează aproximativ 6 săptămâni, la o temperatură de 45° C și 55° C;
Aportul de oxigen în masa de fermentare sunt asigurate prin întoarcerea frecventă a stratului
de compost cu ajutorul unei mașini speciale.
Umiditatea masei trebuie să fie controlată în tipul procesului sit aceasta se face prin irigare
odată cu operația de întoarcere.
Etapa de maturare presupune așezarea din nou în straturi.
Durata totală a unui ciclu de compostare este de cel puțin 12 săptămâni (în condiții ideale).
După finalizarea descompunerii, materialul este preluat si supus cernerii. Prin cernere re zultă fracția
utilă (cu dimensiuni mai mici de 15 mm) ca produs finit.
Restul de la cernere este preluat sit amestecat cu material proaspăt în vederea constituirii
unui nou ciclu de compostare.

28

Factorii care influențează formarea compostului sunt:
• apa – lipsa de apă blochează activitatea microorganismelor sit procesul de descompunere.
Excesul de apă face ca microorganismele să nu primească destul aer.
• aerul – aerisirea insuficientă provoacă mirosurile neplăcute.
• căldura – temperatura ideală este de 40 – 60°C, deoarece astfel devine posibilă compostarea
naturală sit curățarea de germeni nedoriți.
• substanțele nutritive – cu cât resturile sunt mai variate, cu atât compostul va fi mai valoros.
• gradul de mărunțire al deșeurilor – pentru o descompunere rapidă a materialului vegetal este
important ca toate componentele să fie mărunțite.

Prin înființarea unei stații de compost și gestionarea corectă a deșeurilor pot fi soluționate
probleme legate de calitatea mediului, de depozitarea neadecvată a deșeurilor biod egradabile,
precum și obținerea unor beneficii economice și ecologice.
Metodele și tehnologiile de valorificare a deșeurilor biodegradabile propuse vor respecta
legislația în vigoare, precum și planurile de gestionare a deșeurilor la nivel național și eur opean.

• Pepinieră de plante lemnoase ornamentale și flori

Pentru acoperirea necesarului de plante în vederea amenajării spațiilor verzi de interes
social, ne propunem ca obiectiv înființarea unei pepiniere.
Situată în afara Municipiului București, pepiniera va produce plante ornamentale ce vor fi
folosite pentru Centura Verde și spațiile verzi din Municipiul București și necesită un teren în
suprafață de minim 5 ha.
O pepinieră proprie permite pregătirea în avans și conform necesităților plantelor
ornamentale pentru a pune în practică proiecte ce vizează spațiile verzi din Municipiul București.

O pepinieră proprie aduce următoarele avantaje:
• reducerea costurilor cu achiziționarea si transportul plantelor ornamentale;
• economisirea tim pului pierdut cu cererea de oferte;
• arborii bolnavi din aliniamente și alte spații verzi pot fi înlocuiți cu arbori de aceeași
dimensiune și specie;
• se poate realiza o imagine unitară a spațiului verde la nivel de oraș și pot fi evitate
discrepanțele est etice;

29
• disponibilitatea unui număr mare de exemplare STAS;
• limitarea utilizării plantelor de import;
• plante ornamentale adaptate la condițiile de mediu.

Figura 4.2 Simulare grafică pepinieră de plante lemnoase ornamentale și flori
Sursa: Raport de prezentare CMIASVB SA -Obiective strategice

Structura unei pepiniere
O pepinieră cuprinde construcții productive (sere, solarii, răsadnițe), construcții și amenajări
anexe (centrala termică, hale, ateliere etc), terenuri productive, teren ocupat cu plantații ajutătoare
(plantații mamă).
Desfășurarea procesului de producție se sprijină pe baza tehnică a pepinierei alcătuită din
mașini, utilaje, unelte, instalații.
Pentru înmulțirea materialului vegetal sunt necesare:
• Sere dotate cu instalații automatizate de încălzire, aerisire, umidificare a atmosferei, ceață
artificială, umbrire sau suplimentare a luminii. Pe lângă sere sunt anexate sala de lucru,
magazie de unelte și materiale de folosință curentă, laborator de analize, vestiar și grup
sanitar.
• Baza tehnică a pepinierei cuprinde tractoare, motocultoare, mașini tractate p recum: mașini
de trasat rigole înguste, mașini de răspândit nisipul în strat continuu, mașini de plantat,
mașini de săpat gropi de plantare, mașini de săpat șanțuri înguste, echipamente și mașini
pentru scoaterea materialului săditor.

30
• Autobază utilaje

Pentru terenul pe care urmează să se construiască hala pentru depozitarea uneltelor și
utilajelor este necesară o suprafață de 1 ha, deoarece prin această investiție se urmărește păstrarea în
condiții adecvate (stare bună, siguranță, service) a utilajelor co mpaniei, specifice desfășurării
activității de întreținere peisagistică.
O autobază proprie aduce următoarele avantaje:
• valorificarea timpului;
• reducerea cheltuielilor cu combustibil;
• folosirea eficientă a forței de muncă.

Figura 4. 3 Simulare grafică autobază utilaje
Sursa: Raport de prezentare CMIASVB SA -Obiective strategice

Realizarea acestor investiții va asigura îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru perioada
2018 – 2022 , prin prestarea serviciului public de administrare a domeniului public și privat al
Municipiului București privind activitățile de întreținere a arborilor și a spațiilor verzi:
• Protecția și conservarea spațiilor verzi pentru menținerea biodiversității lor;
• Regenerarea, extinderea , ameliorarea compoziției și a calității spațiilor verzi;
• Elaborarea și aplicarea unui complex de măsuri privind aducerea și menținerea spațiilor
verzi în starea corespunzătoare funcțiilor lor;
• Identificarea zonelor deficitare și realizarea de lucrări noi pentru extinderea suprafețel or
acoperite cu vegetație;
• Extinderea suprafețelor ocupate cu spații verzi, prin includerea în categoria spațiilor verzi
publice a terenurilor cu potențial ecologic sau sociocultural;

31
• Reducerea spațiilor de depozitare a deșeurilor biodegradabile municipale ;
• Reciclarea deșeurilor municipale biodegradabile și transformarea în îngrășământ pentru
culturi;
• Îndeplinirea cerințelor din Directivele Europene privind mediul.
• Încurajarea investițiilor verzi.

4.2 Identificarea pieței țintă și caracteristicile acestei a

Ținând cont de următoarele aspecte:

• Capacitatea efectivă a pieței este de 30,70% din totalul activităților de amenajare a spațiilor
verzi aflate în proprietate publică,
• Capacitatea potențială, reprezentată de piața de amenajări spații verzi aflate în p roprietate
privată situată la un maxim de 20% din totalul activităților prestate,
• Aria pieței Societatea prestează servicii pe raza municipiului București,
• Structura pieței (spații verzi proprietate publică – societatea se raportează la un singur
segment sau la un număr limitat de segmente, adaptându -se specificului acestora – și spații
verzi proprietate privată – societatea se adresează pieței în mod global , fără a ține seama de
eventualele stratificări existente în cadrul ei -),
• Dinamica pieței – piață dinamică, intr -o continuă schimbare, cu potențial ridicat de creștere,
• Matricea evaluării forței interne – care evidențiază ponderea scăzută a numărului de cl ienți
din mediul privat, ca principal punct slab al mediului intern,
• Matricea evaluării forței externe – care evidențiază ca principală oportunitate expansiunea
pieței reprezentată de clienții din mediul privat,
Putem identifica piața țintă a societății : piața de amenajări spații verzi aflate în
proprietate publică și privată , pe raza municipiului București.

Caracteristicile pieței de amenajări spații verzi aflate în proprietate proprietate
publică și privată , pe raza municipiului București.

Bucureștiu l, se încadrează în categoria orașelor în care percepția populației asupra calității
mediului înconjurător (în care sunt incluse și spațiile verzi) este destul de scăzută. Astfel, studiul
Diagnoza calității vieții, efectuat de Institutul de Cercetare a Cal ității Vieții, relevă, la nivelul anului
2019, o pondere mai mare a persoanelor care consideră calitatea acestui mediu ca fiind „proastă” și

32
„foarte proastă” (37,2%), comparativ cu cele care apreciază că aceasta este „bună” și „foarte bună”
(26,6%).
Menți nerea unor zone de spațiu verde neglijat se poate datora, în unele cazuri, unor dispute
între instituții privind spațiul respectiv, scopul urmărit fiind câștigarea controlului asupra terenului,
care, ulterior, este exploatat pentru profit. De asemenea, ret rocedarea terenurilor către foștii
proprietari și dezvoltarea construcțiilor, în ultimii ani, au avut drept rezultat reducerea în
dimensiune a spațiilor verzi urbane, prin ocuparea unor suprafețe din cadrul lor cu construcții noi.
În plus, spațiul verde ur ban este supus unei mari și permanente presiuni ce vine din partea
potențialilor investitori, care sunt interesați de acesta pentru construcții.
O presiune crescândă asupra spațiului verde urban o reprezintă parcările, care au devenit o
mare problemă. Ace astă situație este, în principal, consecința standardelor de planificare aplicate în
perioada regimurilor comuniste înainte de 1989. S -a ajuns, în contextul unor facilități modeste de
parcare și a unui număr din ce în ce mai mare de autoturisme personale, la înrăutățirea situației
spațiilor verzi urbane din cartierele rezidențiale. Tot mai mulți sunt cei care își rezolvă nevoile de
parcare cât
mai aproape de locuință pe orice spațiu disponibil.
Trebuie menționat faptul că Bucureștiul, cel mai mare oraș al țării, deține o suprafață medie a
spațiilor verzi de doar 9,67 mp/locuitor – mult sub normativul UE și insuficient în raport cu
necesitățile minime ale populației.
Considerat, cândva, oraș al grădinilor, Bucureștiul secolului al XXI -lea se confruntă,
asemenea altor mari orașe ale lumii, cu numeroase probleme urbane, care afectează tot mai mult
calitatea vieții locuitorilor săi. Între problemele la care trebuie să fac ă față această metropolă
europeană se pot menționa: aglomerația datorată densității mari a , traficul auto intens și
insuficiența locurilor de parcare, poluarea atmosferică (cu gaze generate, în special, de traficul auto,
și cu pulberi în suspensie), stare a de salubritate precară, suprafețe reduse de spații verzi, oportunități
puține de agrement etc.
Dacă la toate acestea se adaugă efectele climei temperate excesiv continentale, caracteristice
zonei de câmpie, accentuate de schimbările climatice globale, n e putem face o imagine despre
condițiile de viață ale bucureștenilor.
În București există circa 40 de parcuri, dintre care unele, prin valoarea lor peisagistică sau
istorică, conferă identitate acestui mare oraș. Avem în vedere, în continuare, câteva dintr e acestea:
Grădina Cișmigiu este cea mai veche grădină publică din București, fiind inaugurată în anul
1854. Acest parc, situat în centrul orașului, are o suprafață de 16 ha și este amenajat în genul
parcurilor englezești, care structurează, în jurul unui lac, alei străjuite de specii dendrologice rare,
peluze cu aranjamente florale și opere de sculptură sau de arhitectură monumentală. Cișmigiul este

33
unul dintre cele mai iubite locuri de promenadă și de agrement ale bucureștenilor, fapt pentru care
cunoașt e o mare afluență de vizitatori, în special în weekend.
Parcul Carol I (circa 45 ha) a fost înființat în anul 1906. Prezența Monumentului Eroului
Necunoscut, a unor opere de artă (Grota cu Cascada, Grupul statuar Giganții și Frumoasa Adormită
de Dimitrie Paciurea, fântâna Zodiacul de arh. O. Doicescu și sculptor Mac Constantinescu), a
moscheei cu minaret sau a Turnului lui Țepeș (un turn pentru apă) conferă un plus de frumusețe și
atractivitate acestui parc. De asemenea, parcul se remarcă prin Arenele Roma ne, lacul de agrement,
Muzeul Tehnic etc. Multe dintre operele de artă și amenajările speciale ale parcului au fost distruse
în perioada comunistă, când acest parc a fost redenumit Parcul Libertății, fiind reprofilat pentru
festivități specifice epocii res pective
Parcul Herăstrău, situat în nordul Bucureștiului, reprezintă un complex de parcuri în jurul
Lacului Herăstrău, constituind cea mai mare zonă verde, de agrement și obiectiv turistic al
Capitalei. În cadrul acestui complex se disting următoarele com ponente: Parcul Herăstrău propriu –
zis, Muzeul Satului, Parcul Kiseleff și Parcul Bordei. Parcul Herăstrău (110 ha), realizat în etape
între 1936 și 1939, este divizat în două zone: Herăstrău – Expoflora (sau Herăstrăul Vechi) destinat
pentru odihnă, promen adă, cultură (monumente și statui, teatru de vară, pavilioane pentru expoziții)
și destindere (debarcadere pentru bărci și vaporașe de agrement) și Herăstrăul de Nord pentru sport
și distracție (terenuri de sport, locuri de joacă, restaurante).
În marile c artiere ale Capitalei s -au realizat o serie de parcuri pentru odihna și recrearea
populației din zonele respective.
Astfel, pentru ansamblurile de locuințe din zona de sud a Bucureștiului s -a amenajat Parcul
Tineretului, o vastă zonă verde, cu o suprafață de 80 ha. Inaugurat în 1974, parcul dispune de locuri
de joacă pentru copii, de spații de odihnă, de un lac prevăzut cu debarcader pentru bărci, precum și
de o sală mare destinată acțiunilor culturale și competițiilor sportive.
Parcul Drumul Taberei, aflat în cartierul cu același nume, are o suprafață de 30 ha și dispune
de o serie de amenajări, cum ar fi: un teatru de vară pentru copii, un ștrand cu trei bazine, un lac
pentru canotaj etc.
Parcul Plumbuita (80 ha) este situat în cartierul Colentina, din estul Capitalei. Amenajat ca
zonă de odihnă și agrement în 1977, parcul este înzestrat cu alei asfaltate, terenuri de joacă pentru
copii, un curs artificial de apă cu câteva poduri, teren de fotbal etc.
Parcul IOR –Titan, numit mai recent Par cul Alexandru Ioan Cuza, este situat în sectorul 3 al
Capitalei și oferă condiții de odihnă și agrement locuitorilor din cartierul Titan –Balta Albă. Parcul,
a cărui amenajare a început în anii ’70, are o suprafață de 48 ha și cuprinde alei asfaltate, locur i de
joacă, un spațiu special pentru rolleri și skateboarderi, o biserică din lemn, iar în zona centrală, un
lac.

34
Pe lângă cele aproape 40 de parcuri, în București există numeroase suprafețe verzi de mici
dimensiuni, așa -numitele scuaruri, care reprezintă o categorie importantă a „verdelui” urban, cu
acces nelimitat, frecventate sau traversate de numeroși locuitori ai Capitalei.

În urma aspectelor prezentate mai sus, se pot trage următoarele concluzii:

Un punct important în piața de amenajări de spații v erzi aflate în proprietate publică îl
reprezintă cele peste 40 de parcuri de pe raza municipiului București, care prin valoarea lor
peisagistică prezintă un potențial uriaș de amenajare la cele mai înalte standarde calitative și de
inovație în domeniu.
Punctele predominante în piața de amenajări de spații verzi aflate în proprietate privată
sunt reprezentate de grădini, grădini comunitare și grădini de tip condomniu.
Piața de amenajări de spații verzi aflate în proprietate publică și privată de pe raza
municipiului București, este o piață dinamică, într -o continuă schimbare, cu viduri legislative și
cu numeroase aspecte negative cauzate de lipsa sau gestionarea deficitară a spațiilor verzi dar
cu un potențial ridicat de dezvoltare a pieței , în care inves tițiile ȋn amenajarea spațiilor verzi
sunt esențiale în vederea obținerii de rezultate pozitive pentru sănătate, sociale și de mediu pentru
toate grupurile de populație.

4.3 Stabilirea obiectivelor de piață

Având în vedere poziția practic inexinstentă a societății pe piața de amenajări spații verzi
aflate în proprietate privată, reflectată prin ponderea încasărilor de la clienții din mediul privat de
0.01%, din totalul încasărilor (conform balanță de verifica re – Anexa nr. 3), precum și Capacitatea
efectivă a pieței de 30,70%, din totalul activităților de amenajare a spațiilor verzi aflate în
proprietate publică se pot stabili următoarele obiective generale de piață:

• Creșterea cotei de piață amenajări spații verzi aflate în proprietate publică , pe parcursul
următorului an calendaristic, până la atingerea procentului de 50%.
• Pătrunderea pe piață – prestarea serviciilor pe piața de amenajări spații verzi aflate în
proprietate privată .

Pentru îndeplinirea obiec tivelor generale, se au în vederea realizarea următoarelor etape :

35
• Realizarea tuturor investițiilor prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli – Anexa 4
Investiții:
➢ Achiziția de utilaje specializate în vederea îmbunătățirii calității serviciilor prestate
(autospecială cu suprastructură de transport containere, cupă container, cisternă containe,
platformă container, freză rădăcini, tocător crengi, utilaj multifuncțional pentru pregătirea
solului, tractor agricol pentru întretinerea și cultivarea solului, încărcător frontal, tocător
iarbă, freză box scraper, încărcător frontal multifuncțional cu accesorii, autoutilitară de 3,5
tone, platformă tip PRB, autospecială transplantator arbori, autoatelier pentru reparații
mecanice).
➢ Stație de c ompost (teren în zona limitrofă Bucureștiului și utilaje specifice).
➢ Autobază (teren în zona limitrofă Bucureștiului și utilaje specifice).
➢ Pepinieră (teren în zona limitrofă Bucureștiului și utilaje specifice).
• Contractarea de personal suplimentar pentru a face față volumului adițional de servicii
prestate, în limita statului de funcții și conform organigramei societății.
• Contractarea de personal specializat pentru toate funcțiile cheie din cadrul societății,
investiție care să reflecte o imbunătățire a ca lității serviciilor prestate și implicit a imaginii
societății.
• Influențarea atitudinii consumatorilor de pe piața de amenajări spații verzi aflate în
proprietate privată prin crearea unei imagini favorabile firmei, folosindu -se de:
• Promovarea cu ajutorul materialelor promoționale – acestea reprezinta o strategie de
promovare clasica a unei firme, fiind eficientă in cazul unor societăților care activează la
nivel local, cum este și cazul CMIASVB SA.
• Concursuri cu servicii oferite gratuit – instrume nte perfecte de câstigare a notorietății și
vizibilității pe piață.
• Promovarea prin intermediul evenimentelor -sponzorizarea evenimentelor externe,
realizarea evenimentelor proprii sau organizarea de conferințe de presă.
• Inscripționarea parcului auto – metodă de promovare axată în special pe obținerea
vizibilității, scopul principal al societății pentru realizarea obiectivului de penetrare a pieței.
• Promovarea on -line, prin imbunătățirea site -ului existent, realizarea unui blog, prezența
constantă pe canale le de social media.

36

4.4 Formularea strategiei de piață

După parcurgerea etapelor obligatorii, elaborarea misiunii, analiza mediului intern, analiza
mediului extern, analiza SWOT, formularea obiectivelor firmei , se poate formula strategia de
piață a firmei.
Strategia de piață urmărește punerea societății î n legătură cu pia ța și fructificarea
oportunităților acesteia , ținând cont de posibilitățile societății și de particularitățile pieței.
Față de o pia ță, cea a amenajării de spații verzi, a cărei capacitate poten țială se înscrie într-o
tendin ță clară, de dezvoltare , compania își propune strategia creșterii și a dezvoltării activității
de piață , prin adaptarea rapidă la schimbările pieței, satisfacerea la un anumit nivel cât mai ridicat a
exigențelor pieței , în indeplinirea scopului final, creșterea cotei de piață.

Pentru implementarea strategiei creșterii și a dezvoltării activității de piață, sunt necesare
parcurgerea următoarelor etape:

• Realizarea planificării strategice a spațiilor verzi la nivelul municipiului București

Obligativitatea elaborării Strategiei spațiilor verzi este reglementată pentru prima dată în
România prin Legea 24/2007 – privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi di n intravilanul
localităților (Art.10, alin. (1) și (2)). Deși conform prevederilor Legii nr.313/2009 de modificare a
Legii 24/2007 s -a impus elaborarea conținutului -cadru al auditului și al strategiei referitoare la
conservarea și dezvoltarea rețelei de sp ații verzi și adoptarea acestora prin ordin comun al
conducătorului autorității publice centrale responsabil cu urbanismul și al conducătorului autorității
publice centrale pentru protecția mediului, o asemenea acțiune nu a fost adusă la îndeplinire, lipsind
practic autoritățile publice de minimum de îndrumare în acest domeniu.

Planificarea strategică a spațiilor verzi este un proces dinamic, creativ, care promovează
implicarea și participarea comunității și a tuturor celor interesați punând astfel la un loc diverse
viziuni, nevoi, așteptări și ocupând un rol important în dezvoltarea orașului . Prin planificarea
strategică se umărește :
➢ Protecția / îmbunătățirea spațiilor verzi prin înțelegerea situației reale a acestora în corelație
cu
➢ nevoile și valorile l ocuitorilor;

37
➢ Îmbunătățirea condițiilor de viață prin îmbunătățirea condițiilor de mediu, crearea unor
facilități pentru recreere, plimbare și activități sociale;
➢ Crearea unui mediu urban atractiv prin înțelegerea problemelor și exploatarea potențialului
spațiilor verzi existente dar și realizarea de noi spații verzi de calitate;
➢ Creșterea calității vieții locuitorilor prin implicarea acestora în procesul de elaborare,
generând astfel un instrument care să răspundă nevoilor actuale ale lor (proces participat iv);
➢ Integrarea problemelor spațiilor verzi în procesul de planificare și în sistemul legislativ
național;
➢ Dezvoltarea unor strategii de finanțare pe termen lung și planificarea unui management
adecvat pentru toată această perioadă.

• Întocmirea registrului spațiilor verzi la nivelului municipiului București, care să
cuprindă atât spațiile verzi aflate în proprietate publică, cît și spațiile verzi aflate în
proprietate privată, pentru a avea o dimensiune reală a pieței.

Registrul spațiilor verzi este un instrument complex de inventariere a spațiilor verzi din
intravilanul localităților prin constituirea unui set de date, informații și planuri privind identificarea
terenurilor definite ca spații verzi și a celor degradate, posibil a fi reabilitate ca spații verzi, cu
identificarea stării de viabilitate a vegetației de pe aceste terenuri, a caracteristicilor ei, a indicilor de
cantitate și calitate aferenți.
Pentru ca scopul efectiv al registrului spațiilor verzi să fie atins , acesta trebuie să cupri ndă
informații cantitative și calitative cât mai precise care să fie actualizate în timp real cu date noi în
funcție de schimbările survenite.

Obiectivele ce se asigură prin Registrul spațiilor verzi sunt după cum urmează:
➢ protecția și conservarea spațiilor verzi pentru menținerea biodiversității lor;
➢ menținerea și dezvoltarea funcțiilor de protecție a spațiilor verzi privind apele, solul,
schimbările climatice, menținerea peisajelor în scopul ocrotirii sănătății populației, protecției
mediului și asigurării calității vieții;
➢ regenerarea, extinderea, ameliorarea compoziției și a calității spațiilor verzi;
➢ elaborarea și aplicarea unui complex de măsuri privind aducerea și menținerea spațiilor verzi
în starea corespunzătoare funcțiilor lor;
➢ identificarea zonelor deficitare și realizarea de lucrări pentru extinderea suprafețelor
acoperite cu vegetație;

38
➢ extinderea suprafețelor ocupate de spații verzi, prin includerea în categoria spațiilor verzi
publice a terenurilor cu potențial ecologic sau sociocultural.

Registrul spațiilor verzi urmează să cuprindă:
➢ Situația spațiilor verzi – amplasament, suprafață, categorie de folosință, regimul
➢ juridic, reglementare urbanistică, specii de arbori existenți, pentru care se va detalia numărul
unic de ident ificare și se vor determina amplasamentul, specia, diametrul, înălțimea,
evaluarea stării de viabilitate, evaluarea gradului de întreținere.
➢ Specii de arbori izolați și specii de arbori ocrotiți: număr unic de identificare, amplasament,
➢ specie, diametru, înălțime, evaluarea stării deviabilitate, identificarea riscurilor potențiale.
➢ Pentru terenuri degradate ce pot fi reabilitate ca spații verzi: amplasament, suprafață,
categorie de folosință, specii de arbori; evaluare grad întreținere.

• Imbunătățirea procesului de proiectare a amenajărilor de spații verzi în vederea
obținerii unei imagini cît mai fidele a dorinței societății. Procesul de proiectare a
amenajărilor de spații verzi se poate îmbunătăți prin:
➢ Realizarea unor teme de proiectare clare, adaptate la nevoile comunității/publicului țintă și a
specificului natural, cultural și social al spațiului;
➢ Organizarea în parteneriat cu asociațiile profesionale de concursuri de soluții cu jurizare
națională și internațională care, la final, să conducă la obținerea unei soluții optime și
atribuirea contractului de servicii de proiectare;
➢ Atribuirea contractelor de achiziție a serviciilor de proiectare de spații verzi (cazul fără
concurs) pe criterii de competență și experiență similară, prin prez entarea unui curriculum al
companiei și al specialiștilor implicați;
➢ Transformarea proiectării spațiilor verzi într -un proces participativ prin integrarea în diferite
faze ale proiectării, de ateliere, seminarii cu comunitatea, asociațiilor profesionale și a celor
interesați, aplicarea de chestionare sociologice și realizarea de dezbateri;

Prin realizarea etapelor cu privire la implementarea strategiei creșterii și a dezvoltării
activității de piață și prin realizarea etapelor obiectivelor generale, se po ate ajunge la îndeplini rea
obiectivele generale de piață: Creșterea cotei de piață amenajări spații verzi aflate în proprietate
publică, pe parcursul următorului an calendaristic, până la atingerea procentului de 50% și
pătrunderea pe piața de amenajări spații verzi aflate în proprietate privată.

39

4.5 Direcții de dezvoltare viitoare ale activității de piață a firmei

Strategia de dezvoltare teritorială a României16 este documentul care stă la baza întregului
sistem de planificare spațială (amenajarea teritoriului și urbanism) la nivel național fundamentând
documentele strategice de nivel regional, județean și local (strategii de dezvoltare teritorială ,
planuri de amenajarea teritoriului, planuri de dezvoltare regională) și documentațiile o peraționale
(planuri de urbanism), precum și celelalte strategii de dezvoltare de la nivel național cu relevanță și
impact teritorial.
După 1990, odată cu procesul de descentralizare, concomitent cu schimbările economice
majore, reducerea sau încetarea act ivităților industriale, dezvoltarea urbană a cunoscut noi forme,
influențate și de tendința de migrare a populației spre zonele rurale sau periurbane.
Majoritatea localităților din România, au in limitele intravilanului terenuri și suprafețe
degradate și/s au abandonate, fapt ce se reflectă asupra calității vieții cetățenilor și
imaginii/atractivității localității. Reconversia și/sau reutilizarea terenurilor neutilizate și abandonate
și transformarea lor în zone de agrement și recreere pentru populație (parc uri, grădini publice, etc.),
are ca scop îmbunătățirea condițiilor de viață ale cetățenilor. În același timp, revitalizarea urbană
constituie un instrument pentru utilizarea rațională a resurselor de teren, în contextul intensificării
procesului de expansi une urbană necontrolată.
Strategia de dezvoltare teritorială a României stabilește linii directoare de planificare.
Acestea sunt prevederi obligatorii care vor fi luate în considerare și operaționalizate în toate
documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism și alte documente strategice care au o
dimensiune teritorială.
Printre acestea se numără și încurajarea construirii în zone industriale dezafectate și
limitarea extinderii nejustificate a intravilanului ca urmare a dinamicii populației și a d inamicii
economice – interzicerea construirii în zone verzi, scopul urmărit fiind acela de a obține un teritoriu
național cu resurse naturale protejate, folosind eficient spațiul deja construit.
Investițiile ȋn amenajarea spațiilor verzi în mediul urban si pre-urban pot contribui la
ameliorarea problemelor de sănătate publică legate de obezitate, efecte cardiovasculare, sănătate
mintală și bunăstare. Pentru a explora eficacitatea intervențiilor asupra spațiilor verzi ȋn
îmbunătățirea mediilor urbane sănătoa se, Oficiul Regional pentru Europa al Organizatiei Mondiale
a Sanatatii a revizuit rezultate ale unor cercetări, studii de caz locale și evaluări ale impactului

16 Strategia de dezvoltare teritorială a României, Romînia policentrică 2035 Coeziune și competitivitate teritorială,
dezvoltare și șanse egale pentru oameni

40
asupra mediului / asupra sănătății și a determinat impactul acestor investiții asupra mediului,
sănătății, bunăstării și echității sociale.
Raportul rezultat17, Urban Green Space Interventions and Health – A review of impacts and
effectiveness , prezintă concluziile asupra componentelor de intervenție care s -au dovedit a fi
eficiente în maximizarea beneficiilor de mediu, sănătate și echitate generate de spațiile verzi.
Raportul furnizează indicatori pentru evaluarea locală a accesibilității spațiului verde. Astfel
de indicatori permit autorităților locale și planificatorilor urbani să e valueze în ce zone urbane
trebuie să se îmbunătățească accesul la spațiul verde și să stabilească deciziile de planificare
respective.
Pentru a explora care componente de intervenție în spațiul verde funcționează și care oferă
cele mai bune rezultate , Organizația Mondială a Sănătății a compilat:
➢ dovezi de cercetare disponibile privind intervențiile în spațiul verde urban și impactul
acestora;
➢ studii de caz privind intervenția asupra spațiului verde local și lecțiile învățate;
➢ experiențe existente în eval uarea impactului privind planificarea spațiului verde.
Rezultatele indică faptul că spațiul verde urban si periurban este o componentă necesară
pentru existenta orașelor sănătoase, durabile și sustenabile.
Intervențiile de creștere sau de îmbunătățire a s pațiului verde urban si periurban pot genera
rezultate pozitive pentru sănătate, sociale și de mediu pentru toate grupurile de populație, în special
în rândul grupurilor cu statut socio -economic inferior. Există foarte puține alte intervenții în
domeniul sănătății publice care pot realiza toate aceste beneficii, impactul asupra stilului de viață
activ, bunăstarea și interacțiunea socială fiind în mod special si deseori subliniate ca un beneficiu
cheie.
Colaborările multidisciplinare și intersectoriale contr ibuie la asigurarea faptului că
investițiile în spațiile verzi oferă rezultate multiple și oferă o varietate de oportunități funcționale
care atrag diferite grupuri de populație.
Lucrările pentru crearea si amenajarea de spații verzi par să fie cel mai ef iciente atunci când
o îmbunătățire fizică a spațiului verde este cuplată cu un element de implicare / participare socială
care promovează spațiul verde și ajunge la noi grupuri țintă . Lucr ările trebuie planificate și
proiectate împreună cu comunitatea locală și grupurile -țintă.
Prin aceasta se va asigura obținerea de beneficii pentru rezidenții locali și se va contribui la
furnizarea de intervenții care să răspundă nevoilor comunității – în special în zonele defavorizate.
Întrucât toate aces tea trebuie considerate investiții pe termen lung, lucrările trebuie integrate în
cadrul strategiilor și cadrelor de dezvoltare locală.

17 „Urban Green Space Interventions and Health – A review of impacts and effectiveness”