CERCETARE PRIVIND OPINIILE ȘI ATITUDINILE MANAGERILOR REFERITOARE LA RAPOARTELE CONTABILE ȘI UTILITATEA INFORMA łIILOR FURNIZATE DE ACESTEA ÎN… [608097]

222 CAPITOLUL 6
CERCETARE PRIVIND OPINIILE ȘI ATITUDINILE MANAGERILOR
REFERITOARE LA RAPOARTELE CONTABILE ȘI UTILITATEA
INFORMA łIILOR FURNIZATE DE ACESTEA ÎN PROCESUL DECIZIONAL

6.1. Metodologia cercet ării știin Ńifice.

Procesul cercet ării știin Ńifice se constituie dintr-un ansamblu de activit ăŃi specifice,
puternic corelate între ele, care pot fi eviden Ńiate sub forma urm ătoarelor faze tipice, în
func Ńie de succesiunea lor logic ă, astfel: 1

6.2. Etapele cercet ării știin Ńifice sunt:

6.2.1. Descoperirea și definirea temei de cercetat (subiectul cercet ării);
Procesul cercet ării știin Ńifice începe cu descoperirea sau identificarea teme i ce va
impune activitatea de cercetare. Aceast ă lucrare î și propune s ă studieze modul și gradul în
care informa Ńia financiar-contabil ă este perceput ă, în Ńeleas ă și utilizat ă de c ătre managerii
din municipiul Bra șov, precum și cunoa șterea opiniilor responden Ńilor cu privire la
calitatea și cantitatea informa Ńiilor cuprinse în rapoartele contabile actuale. Ce rcetarea nu
a avut în vedere rapoartele contabile particulare a le unei societ ăŃi; ea este realizat ă din
perspectiva tuturor ofertan Ńilor.

6.2.2. Stabilirea ipotezelor și a obiectivelor cercet ării;
Dup ă ce subiectul cercet ării a fost ales, urm ătorul pas îl constituie formularea
ipotezelor. O ipotez ă este o afirma Ńie sau o supozi Ńie nedemonstrat ă care încearc ă s ă
explice anumite fapte sau fenomene, ea poate fi și un r ăspuns posibil pentru o întrebare a
cercet ării. Ipotezele sunt enun Ńuri care pot fi testate empiric pentru a se cunoa ște care sunt
adev ărate și care sunt false. Ipoteza este de fapt o presupune re. Pe baza ipotezelor este
conceput întregul proces al cercet ării.

1 Lefter..C,,Cercetarea de marketing-teorie și aplica Ńii’’.,Editura Infomarket, Bra șov, 2004.

223 Ipotezele generale ale cercet ării de fa Ńă sunt:

1. Majoritatea managerilor din municipiul Bra șov folosesc informa Ńia financiar
contabil ă în activitatea lor.
2. Managerii utilizeaz ă informa Ńia financiar – contabil ă zilnic sau de 2-3 ori pe
săpt ămân ă.
3. Situa Ńiile financiare sunt mai frecvent utilizate în comp ara Ńie cu alte rapoarte.
4. Gradul de în Ńelegere a informa Ńiilor financiar-contabile de c ătre manageri este bun.
5. Informa Ńiile financiar contabile sunt utile în efectuarea u nor previziuni.
6. Cel mai utilizat indicator economico – financiar de c ătre manageri este
solvabilitatea.
7. Majoritatea managerilor consider ă costul serviciilor contabile ridicat.
8. O mare parte dintre manageri apeleaz ă la societ ăŃi de expertiz ă contabil ă.
9. Majoritatea managerilor sunt mul Ńumi Ńi de serviciile contabile.

Ipotezele statistice ale cercet ării de fa Ńă sunt:
H0: Mai mult de 60% dintre manageri consider ă publicarea informa Ńiilor financiar
contabile o ac Ńiune util ă.
H1: Mai pu Ńin de 60% dintre manageri consider ă publicarea informa Ńiilor contabile o
ac Ńiune util ă.
H0: Mai mult de 60% dintre subiec Ńi consider ă inteligibilitatea cea mai important ă
caracteristic ă a informa Ńiei contabile.
H1: Mai pu Ńin de 60% dintre subiec Ńi consider ă inteligibilitatea cea mai important ă
caracteristic ă a informa Ńiei contabile.
H0: Mai mult de 80% dintre manageri sunt de acord c u faptul c ă beneficiile ob Ńinute în
urma utiliz ării corecte a informa Ńiilor financiar – contabile dep ăș esc costurile de producere
și difuzare a acestora.
H1: Mai pu Ńin de 80% dintre manageri sunt de acord cu faptul c ă beneficiile ob Ńinute în
urma utiliz ării corecte a informa Ńiilor financiar – contabile dep ăș esc costurile de producere
și difuzare a acestora. .

224 Scopul cercet ării este de a furniza concluzii știin Ńifice pertinente care s ă ajute la
îmbun ătăŃirea rela Ńiei dintre produc ătorul și beneficiarul informa Ńiei contabile, precum și
la cre șterea gradului de relevan Ńă , acurate Ńe și în Ńelegere a informa Ńiilor cuprinse în
rapoartele financiar – contabile.

Obiectivele cercet ării:
Aspecte de baz ă Întreb ările cercet ătorului Obiectivele cercet ării
1.Dac ă este utilizat ă
informa Ńia financiar-
contabil ă
1. Este utilizat ă informa Ńia financiar
contabil ă în activitatea managerial ă?

2. Cât de des este utilizat ă informa Ńia
financiar – contabil ă în activitatea
managerial ă?

3. Care este scopul utiliz ării
informa Ńiei financiar – contabile?

4. Ce reprezint ă pentru manageri
informa Ńia financiar contabil ă?

5. Care este caracteristica informa Ńiei
financiar contabile considerat ă de
manageri mai important ă?

6. Care sunt tipurile de informa Ńii
financiar contabile utilizate de c ătre
manageri?

7. Care sunt factorii care pot afecta
calitatea informa Ńiei financiar
contabile?

8. Ce propun managerii pentru
cre șterea eficien Ńei informa Ńiei
financiar contabile?

9. Cât de important ă este pentru
manager actualizarea informa Ńiei
financiar contabile?

1 Determinarea m ăsurii în
care este utilizat ă informa Ńia
financiar contabil ă.
2. Identificarea frecven Ńei cu
care este utilizat ă informa Ńia
financiar contabil ă.
3. Scopul pentru care este
utilizat ă informa Ńia financiar
contabil ă.
4. Utilitatea informa Ńiei
financiar – contabile pentru
manageri.
5. Semnifica Ńia informa Ńiei
financiar – contabile pentru
manageri.
6. Ordonarea în func Ńie de
importan Ńă a caracteristicilor
informa Ńiei financiar
contabile.
7. Identificarea informa Ńiilor
financiar contabile utilizate
mai des de c ătre manageri.
8. Opiniile responden Ńilor cu
privire la factorii care pot
afecta calitatea informa Ńiilor
contabile.
9. Propuneri ale managerilor
cu privire la cre șterea
eficien Ńei informa Ńiei
financiar contabile.
10. Importan Ńa acordat ă de
manageri actualiz ării
informa Ńiilor financiar
contabile.
2.Identificarea
rapoartelor contabile
utilizate de c ătre
manageri 1. Care sunt rapoartele contabile
utilizate de manageri?

2. Care sunt motivele pentru care un
manager î și face public ă sau nu î și 1. Identificarea surselor de
informare managerial ă,
respectiv rapoartele
contabile pe baza c ărora se
iau deciziile manageriale.

225 face public ă informa Ńia financiar –
contabil ă?

3. Care sunt beneficiarii rapoartelor
contabile prefera Ńi de manageri?

4. Care sunt indicatorii economico –
financiari folosi Ńi de manageri în
evaluarea activit ăŃii societ ăŃii
acestora?

5. Care este baza de evaluare a
situa Ńiilor financiare preferat ă de
manageri?

6. Cât de importante sunt
informa Ńiile previzionale pentru
manageri? 2. Identificarea preferin Ńelor
pentru un anumit raport.
3. Opiniile managerilor cu
privire la utilitatea public ării
informa Ńiei financiar
contabile.
4. Determinarea motivelor
pentru care sunt sau nu
difuzate informa Ńiile
financiar – contabile.
5. Ordonarea utilizatorilor
de informa Ńii financiar
contabile în func Ńie de
importan Ńa acordat ă acestora
de c ătre manageri.
6. Identificarea indicatorilor
economico-financiari folosi Ńi
de manageri în evaluarea
activit ăŃii societ ăŃii acestora.
7. Baza de evaluare a
situa Ńiilor financiare
preferate de manageri.
8. Importan Ńa acordat ă de
manageri informa Ńiilor
previzionale.

3.Opiniile managerilor
cu privire la serviciile
contabile și calitatea
acestora 1. Cine realizeaz ă contabilitatea
societ ăŃii unde activeaz ă managerul?

2. Care sunt în opinia managerilor
persoanele ce poart ă
responsabilitatea datelor și a
informa Ńiilor financiar – contabile?

3. Care sunt criteriile în func Ńie de
care managerul î și alege contabilul?

4. Opiniile angaja Ńilor conteaz ă în
fundamentarea deciziilor
manageriale?

5. Care este nivelul calit ăŃii
serviciului contabil la societatea
unde activeaz ă managerul?

6. Ce înseamn ă în opinia
managerului un sistem contabil de
calitate?

7. Care sunt opiniile managerilor cu 1. Preferin Ńele managerilor
în ceea ce prive ște
organizarea contabilit ăŃii.
2. Opiniile responden Ńilor cu
privire la persoanele
responsabile de informa Ńiile
financiar contabile.
3. Ordonarea criteriilor în
func Ńie de care este ales
contabilul.
4. Opiniile responden Ńilor cu
privire la calitatea serviciului
contabil.
5.No Ńiunea de sistem
contabil de calitate în opinia
managerului.
6. Identificarea opiniilor
responden Ńilor cu privire la
aplicarea Directivelor
Europene în contabilitate.
7. Opiniile responden Ńilor cu
privire la costurile serviciilor
contabile și raportul acestora
cu beneficiile.

226 privire la aplicarea Directivelor
Europene?

8. Care este opinia responden Ńilor cu
privire la costurile serviciilor
contabile și raportul acestora cu
beneficiile?

9. Managerii sunt de acord c ă
datorit ă presiunilor care se fac asupra
contabililor, calitatea informa Ńiilor
furnizate de ace știa este afectat ă?
8. Dac ă managerii sunt de
acord c ă datorit ă presiunilor
care se fac asupra
contabililor, calitatea
informa Ńiilor furnizate de
ace știa este afectat ă.
9. În ce m ăsur ă sunt
importante opiniile
angaja Ńilor în fundamentarea
deciziilor manageriale.

4.Variabilele de
caracterizare a
subiec Ńilor chestiona Ńi 1. De cât timp utilizeaz ă managerii
informa Ńia contabil ă?

2. Care este profilul activit ăŃii
societ ăŃii la care activeaz ă
managerul?

3. Care este m ărimea societ ăŃii la
care activeaz ă managerul?

4. Care este profesia managerului?

5. Dac ă managerul a urmat sau nu un
curs de preg ătire în domeniu?

6. Care este vârsta managerului? 1. Cunoa șterea experien Ńei
managerului în utilizarea
informa Ńiei financiar
contabile.
2. Cunoa șterea profilului
activit ăŃii unde activeaz ă
managerul.
3. Cunoa șterea m ărimii
societ ăŃii unde activeaz ă
managerul.
4. Cunoa șterea profesiei
managerului.
5. Dac ă a urmat un curs în
domeniul managerial.
6. Vârsta managerului.

6.2.3. Proiectarea propriu-zis ă a cercet ării;
Proiectarea cercet ării reprezint ă un plan care specific ă contextul studiului precum și
procedurile ce se impun pentru colectarea, ob Ńinerea și analiza informa Ńiilor necesare.
Proiectarea cercet ării se face plecând de la ipotezele și obiectivele cercet ării stabilite
anterior. Ea necesit ă desf ăș urarea unor activit ăŃi specifice precum: alegerea metodei de
cercetare, stabilirea surselor de ob Ńinere a datelor primare și secundare, alegerea
metodologiei de e șantionare și stabilirea m ărimii e șantionului, stabilirea variabilelor ce se
vor examina și a modului de m ăsurare, identificarea metodelor adecvate de prelucr are și
analiz ă a datelor primare, determinarea costului cercet ării și a perioadei de desf ăș urare a
acesteia.

227 Cercet ătorul poate opta în func Ńie de obiectivele și restric Ńiile cercet ării pentru o
anumit ă metod ă sau tehnic ă de cercetare sau pentru o anumit ă combina Ńie a acestora:
anchet ă, experiment, simulare, observare și date secundare.
Cea mai utilizat ă metod ă de ob Ńinere a datelor primare este ancheta. Aceasta
presupune existen Ńa unui chestionar și a unui e șantion reprezentativ pentru popula Ńia avut ă
în vedere și a fost aleas ă și în cadrul cercet ării de fa Ńă . Componen Ńii e șantionului au fost
contacta Ńi direct. În acest caz problematica e șantion ării devine o faz ă distinct ă a cercet ării.
Aceasta presupune stabilirea popula Ńiei care va face obiectul cercet ării și
identificarea cadrului sau a bazei de e șantionare din care urmeaz ă s ă se aleag ă unit ăŃile
eșantionului în cazul metodelor probabiliste de e șantionare. Unitatea de e șantionare în
cazul acestei cercet ări este reprezentat ă de persoanele fizice, managerii.
Desf ăș urarea anchetelor presupune fie un sistem de comun icare direct ă sub forma
interviurilor fa Ńă în fa Ńă fie un sistem de comunicare prin intermediul telef onului, po ștei,
televiziunii prin cablu sau Internetului. Pentru re alizarea acestei cercet ări s-a ales ancheta
fa Ńă în fa Ńă . Interviurile personale directe sau fa Ńă în fa Ńă sunt metode r ăspândite, flexibile,
care implic ă un dialog operator-subiect. Interviul s-a desf ăș urat la sediul firmelor sau la
domiciliul subiec Ńilor care fac parte din e șantion. Au fost chestiona Ńi manageri ai unor
SRL- uri, SA-uri, SNC-uri, evitându-se PFA-urile și AF-urile, micii comercian Ńi, plecând
de la premisa c ă acestea din urm ă nu se bazeaz ă în activitatea lor pe informa Ńii financiar
contabile și rapoarte contabile.
Chestionarul întocmit cuprinde 32 de întreb ări cu variante prestabilite de r ăspuns.
Eșantionarea reprezint ă selectarea dup ă anumite reguli a indivizilor dintr-o popula Ńie, astfel
încât e șantionul format s ă fie reprezentativ. Exist ă trei cerin Ńe la care trebuie g ăsite
răspunsuri adecvate în aceast ă chestiune, și anume: definirea popula Ńiei din care va fi
selectat e șantionul, m ărimea e șantionului și reprezentativitatea acestuia.
Una din cheile de alegere a unui e șantion adecvat este determinarea m ărimii
acestuia. Teoriile statistice de e șantionare presupun considerarea mai multor etape și
anume:
/head2right Specificarea grupului de persoane care vor fi studi ate, definind unitatea de
analiz ă. În cadrul cercet ării alese unitatea de analiz ă este reprezentat ă de:
managerii din municipiul Bra șov.
/head2right Definirea popula Ńiei supus ă analizei se realizeaz ă prin însumarea unit ăŃilor de
analiz ă: popula Ńia supus ă analizei este reprezentat ă în cadrul studiului de fa Ńă

228 de aproximativ 30.000 persoane (s-a adunat num ărul tuturor administratorilor
declara Ńi la nivelul Bra șovului).
/head2right Determinarea elementelor de e șantionare, adic ă a fiec ărei entit ăŃi din acea
popula Ńie care se circumscrie obiectivului e șantion ării: în cazul de fa Ńă au fost
supu și e șantion ării: 200 de manageri.
/head2right Extragerea e șantionului prin procedee adecvate, estimatorii de c alcul și precizia
teoretic ă a acestora: în cazul de fa Ńă e șantionul a fost extras aleator.
/head2right Determinarea cadrului e șantionului, adic ă a unei liste complete a unit ăŃilor din
care este compus e șantionul.

6.2.4. Colectarea datelor;
Culegerea sau colectarea datelor se poate realiza d e c ătre persoane anume
desemnate sau de c ătre aparatur ă electronic ă. Diferitele metode de cercetare determin ă
metode diferite de culegere a datelor. Metoda pe ca re am ales-o pentru cercetare, cea a
anchetei, presupune culegerea datelor primare prin intermediul interviurilor personale
directe, pe baz ă de chestionar.

6.2.5. Preg ătirea și analiza datelor;
Dup ă colectarea datelor, în cazul unei anchete, se pune problema aducerii acestora
într-o form ă care s ă permit ă redarea cât mai clar ă a răspunsurilor la întreb ările puse.
Aceasta presupune o activitate de preg ătire sau editare a datelor, înainte de a fi introdu se în
calculator. Analiza presupune în Ńelegerea logic ă a datelor colectate de la subiec Ńi. Ea
necesit ă o prelucrare statistic ă a datelor primare ob Ńinut ă printr-o metod ă sau alta.
Procesul cercet ării știin Ńifice se finalizeaz ă cu înc ă dou ă etape și anume:
interpretarea rezultatelor, formularea concluziilo r și elaborarea raportului cercet ării.

6.3. Analiza datelor și elaborarea concluziilor pe baza chestionarului.

6.3.1. Tipuri de întreb ări utilizate. Elaborarea chestionarului. Scalarea.
Conceperea chestionarului reprezint ă o activitate de maxim ă importan Ńă pentru
orice cercetare de marketing bazat ă pe o anchet ă prin sondaj, deoarece calitatea
chestionarului determin ă rezultatele cercet ării. Chestionarul a fost realizat pe baza
obiectivelor cercet ării și con Ńine 32 de întreb ări. Una din cele mai r ăspândite metode
folosite în colectarea datelor este chestionarul, d eoarece cuprinde r ăspunsuri prestabilite la

229 o serie de întreb ări prin care se urm ăre ște s ă se caracterizeze entitatea, fiind difuzat
concomitent la un num ăr mare de persoane. Avantajele utiliz ării acestei metode de
culegere a datelor și informa Ńiilor pot fi un timp suficient de reflec Ńie asupra întreb ărilor
ceea ce va conduce la o corectitudine mai mare a da telor și permite investigarea unui
num ăr mai mare de subiec Ńi într-un timp relativ redus, ceea ce asigur ă o fundamentare mai
judicioas ă a concluziilor.
Predomin ă întreb ările închise, deoarece acestea îl pun pe subiect în situa Ńia de a
identifica unul sau mai multe din r ăspunsurile posibile propuse, r ăspunsurile sunt mai u șor
de dat, iar prelucrarea și interpretarea datelor ob Ńinute se simplific ă. Chestionarul con Ńine
atât întreb ări care presupun o alegere unic ă, cât și întreb ări care presupune o alegere
multipl ă. Au fost incluse întreb ări închise, majoritatea cu alegere multipl ă, unde s-a l ăsat și
posibilitatea celor intervieva Ńi de a-și exprima liber opiniile. În cadrul chestionarului
întreb ările: 27, 28, 29, 30, 31, 32 sunt de caracterizare. Pentru formularea întreb ărilor s-au
ales cuvinte simple, u șor de în Ńeles, evitându-se întreb ările care s ă sugereze anumite
răspunsuri.
Ordinea de aranjare a întreb ărilor în cadrul chestionarului este foarte importan t ă,
deoarece ea influen Ńeaz ă decizia subiec Ńilor de a participa la desf ăș urarea anchetei și de a
răspunde la toate întreb ările. Deoarece primele întreb ări dau tonul cercet ării acestea sunt
întreb ări simple și u șoare, totodat ă sunt întreb ări de ordin general cu privire la informa Ńiile
financiar – contabile și rapoartele contabile. Întreb ările mai dificile sunt plasate în partea de
mijloc a chestionarului sau intercalate cu întreb ări u șoare, pentru a nu obosi subiectul.
Întreb ările de caracterizare a subiec Ńilor sunt plasate la sfâr șitul chestionarului.
Alegerea tipului de scal ă folosit la formularea întreb ărilor a fost influen Ńat ă de modul
de definire a obiectivelor cercet ării. Pentru întreb ările cuprinse în acest chestionar am
folosit urm ătoarele tipuri de scale:
/square4 Scala nominal ă: 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9, 10, 12, 14, 16, 17, 19, 20, 25, 26, 27, 28, 29,
30, 32.
/square4 Scal ă nominal ă dihotomic ă: 1, 31.
/square4 Scala ordinal ă: 8, 11, 13, 15, 18, 21, 22, 23, 24,
/square4 Scala lui Stapel: 24.
/square4 Scala lui Likert: 18.
/square4 Scala interval: 23.

230 6.3.2. Considera Ńii privind e șantionarea.
Nu cunoa ștem cu exactitate m ărimea popula Ńiei studiate, respectiv managerii.
Mărimea e șantionului trebuie calculat ă încât aceasta s ă fie reprezentativ ă pentru întreaga
popula Ńie cercetat ă. Ob Ńinerea informa Ńiilor primare necesare analizei se realizeaz ă prin
sondaj de la un anumit e șantion selectat din rândul popula Ńiei cercetate. Pentru a determina
mărimea e șantionului, utilizând e șantionarea aleatoare, am luat în considerare interv alul de
încredere de 95%.
Valoarea z corespunz ătoare distribu Ńiei normale în func Ńie de nivelul de încredere
este determinat ă pe baza datelor cuprinse în tabelele care reflect ă distribu Ńia normal ă
standardizat ă, corespunz ător nivelului de încredere stabilit (95%), acesta fiind de ±1,96
când folosim testul bilateral. Deoarece nu avem dat e despre media și dispersia popula Ńiei
cercetate, am calculat m ărimea e șantionului având în vedere valoarea maxim ă a abaterii
standard care se înregistreaz ă atunci când num ărul de r ăspunsuri favorabile este egal cu
num ărul de r ăspunsuri nefavorabile. În condi Ńiile în care p = 50%, cu cât e șantionul va fi
mai mare cu atât mai mic ă va fi eroarea și cu atât ,,mai restrâns’’ va fi intervalul de
încredere. Sau, la un anumit nivel al erorii admise se impune o anumit ă m ărime a
eșantionului, în condi Ńiile în care accept ăm nivelul maxim al lui Sp = 50%.
În practic ă sunt frecvente situa Ńiile când din motive financiare și organizatorice,
cercetarea nu se poate desf ăș ura pe baza m ărimii determinate a e șantionului având în
vedere un nivel de încredere și o m ărime dorit ă a erorii. Reducerea volumului e șantionului
la nivelul posibilit ăŃilor poate antrena 2:
a) reducerea gradului de încredere cu men Ńinerea nivelului ini Ńial al erorii de
reprezentativitate;
b) reducerea nivelului de precizie, adic ă acceptarea unei erori mai mari cu
men Ńinerea gradului de încredere;
c) reducerea, în acela și timp și a gradului de încredere și a nivelului de precizie.

Mărimea ,,n’’ a e șantionului se determin ă aplicând urm ătoarea formul ă:

22
Eqpzn⋅⋅= (1)

2 Lefter..C,,Cercetarea de marketing-teorie și aplica Ńii’’.,Editura Infomarket, Bra șov, 2004.

231
Unde:
z= valoarea din tabelul de distribu Ńie ce corespunde nivelului de încredere
∝ = 0,05
p= estimarea procentelor în caz de succes
q = estimarea procentelor în caz de insucces
E= nivelul erorii admis ă exprimat ă ca procent.
Astfel:

22
550 50 )96 , 1 (⋅⋅=n =384 subiec Ńi (3)

Aceasta este m ărimea e șantionului care ne permite s ă extindem parametrii
eșantionului studiat la nivelul întregii popula Ńii cu o probabilitate de 95% și o eroare
maxim ă de ±5%. Datorit ă timpului redus avut la dispozi Ńie, am procedat la reducerea
mărimii e șantionului de la 384 la 200 persoane. În acest caz eroarea va fi:

200 50 50 96 1 =⋅⋅=,E ±6 % (4)

6.3.3. Analiza și interpretarea datelor primare și secundare.
Vom analiza în continuare:
• Statistica întreb ărilor relevante și a întreb ărilor de caracterizare a subiec Ńilor;
• Rezultatele m ăsur ărilor cu scala respectiv ă;
• Rezultatele m ăsur ării întreb ărilor relevante în raport cu caracteristicile
subiec Ńilor.
Pentru prelucrarea datelor statistice, elaborarea tabelelor, a graficelor am utilizat
programul de analiz ă statistic ă SPSS.

1. În activitatea dvs. de manager utiliza Ńi informa Ńia financiar contabil ă?
Dac ă este sau nu utilizat ă informa Ńia financiar – contabil ă în fundamentarea
deciziilor manageriale am aflat din prima întrebare adresat ă managerilor. To Ńi cei 200 de

232 subiec Ńi chestiona Ńi au afirmat c ă utilizeaz ă informa Ńia financiar – contabil ă în activitatea
lor. Trebuie s ă preciz ăm c ă responden Ńii au fost selecta Ńi într-o anumit ă m ăsur ă, evitându-
se chestionarea micilor comercian Ńi, managerilor apar Ńinând tarabelor, asocia Ńilor familiale
sau persoanelor fizice autorizate, considerându-se c ă ace știa nu se bazeaz ă foarte mult în
activitatea lor pe informa Ńii financiar – contabile.

2. Cât de des utiliza Ńi informa Ńia financiar – contabil ă în activitatea dvs.?
Răspunsurile la aceast ă întrebare arat ă frecven Ńa cu care este utilizat ă informa Ńia
financiar – contabil ă în activitatea managerial ă. Managerii utilizeaz ă într-o m ăsur ă mai
mare sau mai mic ă informa Ńia financiar contabil ă în func Ńie și de scopul urm ărit respectiv:
planificare, informare, analiz ă, control, previzionare, etc. Un procent de 31,5% dintre
subiec Ńii chestiona Ńi utilizeaz ă informa Ńia financiar – contabil ă de 2-3 ori pe s ăpt ămân ă și
27% dintre ace știa utilizeaz ă informa Ńia s ăpt ămânal. Se poate afirma c ă frecven Ńa de
utilizare a informa Ńiilor financiar – contabile este ridicat ă.
TabelulCC6.1.C
Utilizarea informa Ńiei financiar contabile Frecven Ńa Procentul %
Zilnic 36 18
De 2-3 ori pe s ăpt ămân ă 63 31,5
Săpt ămânal 54 27
Bilunar 14 7
Lunar 18 9
Mai rar 15 7,5
Total 200 100

Frecven Ńa de utilizare a informa Ńiei financiar contabile
36 63
54
14 18 15
010 20 30 40 50 60 70
Frecven ŃaZilnic
De 2-3 ori pe s ăpt ămân ă
Săpt ămânal
Bilunar
Lunar
Mai rar

Fig. nr.6.1. Frecven Ńa de utilizare a informa Ńiei financiar contabile

233 3. Vă rug ăm s ă ne preciza Ńi scopul principal pentru care utiliza Ńi informa Ńia
financiar – contabil ă?
În urma analiz ării r ăspunsurilor la aceast ă întrebare se poate observa cu u șurin Ńă
existen Ńa unor opinii diversificate în ceea ce prive ște scopul utiliz ării informa Ńiei financiar
contabile. R ăspunsul la aceast ă întrebare arat ă rolul informa Ńiei financiar contabile în
atingerea obiectivelor managerilor legate de contro l, analiz ă, planificare, etc. Concluzia
este că informa Ńia financiar contabil ă este util ă managerilor și r ăspunde necesit ăŃilor de
fundamentare a deciziilor lor. Astfel managerii ut ilizeaz ă informa Ńiile financiar contabile
pentru:
3.1.Informare;
3.2.Verificare;
3.3.Control;
3.4.Planificare;
3.5.Analiz ă;
3.6.Evaluare;
3.7.Previzionare;
3.8. A oferi celor din exterior o imagine corect ă asupra entit ăŃii;
3.9. A urm ări performan Ńele;
3.10. A urm ări investi Ńiile;
3.11. A urm ări situa Ńia trezoreriei;
3.12. A elabora planuri de dezvoltare uniform ă a tuturor activit ăŃilor;
3.13. Informa Ńia financiar contabil ă este relevant ă pentru necesit ăŃile utilizatorilor în ceea
ce prive ște pozi Ńia financiar ă și rezultatele ob Ńinute;
3.14. Este utilizat ă pentru a comunica în rela Ńiile cu banca, pentru a contracta
împrumuturi;
3.15. Este utilizat ă pentru tranzac Ńiile cu ac Ńiuni;
3.16. Pentru a afla starea financiar – economic ă a unit ăŃii;
3.17. Pentru a elabora proiecte în viitor;
3.18. Pentru planificarea curent ă a produc Ńiei;
3.19. Pentru a avea un control asupra gestiunii și pentru a depista probleme ale desfacerii
produc Ńiei;
3.20. Pentru a planifica alocarea resurselor necesa re realiz ării obiectivelor strategice.

234 TabelulC.6.2.CC
Scopul utiliz ării informa Ńiei financiar
contabile da frecven Ńa da procentul nu frecven Ńa nu procentul
3.1 94 47 106 53
3.2 121 60,5 79 39,5
3.3 164 82 36 18
3.4 111 55,5 89 44,5
3.5 52 26 148 74
3.6 66 33 134 67
3.7 31 15,5 169 84,5
3.8 6 3 194 97
3.9 4 2 196 98
3.1 6 3 194 97
3.11 11 5,5 189 94,5
3.12 3 1,5 197 98,5
3.13 2 1 198 99
3.14 5 2,5 195 97,5
3.15 6 3 194 97
3.16 7 3,5 193 96,5
3.17 3 1,5 197 98,5
3.18 10 5 190 95
3.19 13 6,5 187 93,5
3.2 5 2,5 195 97,5

Managerii doresc s ă de Ńin ă în primul rând controlul asupra desf ăș ur ării activit ăŃilor
pe care le conduc (82%), folosesc informa Ńia financiar – contabil ă pentru verificare (61%)
și surprinz ător este mai mic procentul celor care folosesc info rma Ńia pentru planificare
(56%). informare (47%) sau analiz ă (26%). Pe lâng ă variantele precizate în chestionar,
managerii au scos în eviden Ńă și alte avantaje ale utiliz ării informa Ńiei financiar – contabile,
respectiv: ajut ă la elaborarea de planuri de dezvoltare în viitor, se pot urm ări investi Ńiile,
se poate urm ări situa Ńia trezoreriei, sau se poate afla u șor starea financiar economic ă a
societ ăŃii, etc.
4. Pentru dvs. informa Ńia financiar – contabil ă reprezint ă………..?
Prin aceast ă întrebare s-a urm ărit și testat modul de percepere, de în Ńelegere,
definire a informa Ńiei financiar – contabile de c ătre manageri. Informa Ńia financiar-
contabil ă pentru manageri reprezint ă:
4.1.O resurs ă esen Ńial ă deoarece influen Ńeaz ă direct adoptarea deciziilor;
4.2.O resurs ă strategic ă a societ ăŃii;
4.3.Un factor cheie al analizei, controlului și deciziei manageriale;

235 4.4.O resurs ă intangibil ă care posed ă o utilitate proprie;
4.5.Un suport de comunicare și integrare organiza Ńional ă;
4.6.O parte a patrimoniului aflat ă sub directa coordonare a managerilor;
4.7.Un instrument care ajut ă s ă constate situa Ńia actual ă a societ ăŃii;
4.8.Un instrument care s ă controleze activitatea trecut ă, s ă coordoneze activitatea prezent ă
și s ă ia decizii privind activitatea viitoare a societ ăŃii;
4.9.Ajut ă managerul s ă sesizeze șansele dar și riscurile poten Ńiale aferente politicii entit ăŃii;
4.10. Ajut ă managerii s ă observe atuurile și punctele slabe;
4.11. Ajut ă managerii s ă adopte decizii adecvate și apoi s ă controleze efectele ob Ńinute.
Și aceast ă variabil ă prin r ăspunsurile ob Ńinute arată utilitatea informa Ńiei financiar
contabile în opinia și activitatea managerial ă.
TabelulC.C6.3.CC
SemnificaŃiaCinformaŃieiCC
financiarCcontabileCDAC
frecvenŃaCDAC
ProcentulC%CNUC
FrecvenŃaCNUC
ProcentulC%C
4.1 42 21 158 79
4.2 40 20 160 80
4.3 78 39 122 61
4.4 1 0,5 199 99,5
4.5 3 1,5 197 98,5
4.6 4 2 196 98
4.7 15 7,5 185 92,5
4.8 21 10,5 179 89,5
4.9 9 4,5 191 95,5
4.10 18 9 182 91
4.11 3 1,5 197 98,5

Pentru 39% dintre manageri informa Ńia financiar – contabil ă reprezint ă un factor
cheie al analizei, controlului și deciziei manageriale și apropiat de acest procent, respectiv
21% sunt cei care consider ă informa Ńia ca o resurs ă esen Ńial ă care influen Ńeaz ă direct
adoptarea deciziilor manageriale. S-a observat c ă tendin Ńa este de a bifa ceea ce este
specificat expres în chestionar, fiind pu Ńini cei care î și exprim ă liber opiniile și emit alte
păreri. Managerii au mai fost de p ărere c ă informa Ńia este aceea care îi ajut ă sau ar trebui
să-i ajute s ă sesizeze atuurile, punctele slabe, șansele, dar și riscurile poten Ńiale ale afacerii
lor.

236 5. Repartiza Ńi 100 de puncte pentru fiecare dintre caracteristi cile informa Ńiei
financiar – contabile având în vedere importan Ńa acordat ă acestora.
Responden Ńii au fost pu și în situa Ńia de a acorda un punctaj fiec ărei caracteristici a
informa Ńiei financiar – contabile, respectiv: inteligibilit atea, relevan Ńa, transparen Ńa,
oportunitatea și comparabilitatea, având în vedere importan Ńa acordat ă acestora. Pentru
manageri cea mai important ă caracteristic ă este oportunitatea (80%), urmat ă de
inteligibilitate (65%), relevan Ńă , transparen Ńă și comparabilitate. Managerii doresc în
primul rând ob Ńinerea informa Ńiei chiar în momentul când este necesar ă lu ării unor decizii,
sau efectu ării unor analize, informa Ńiile financiar – contabile trebuie s ă soseasc ă la
momentul oportun și s ă fie mereu actualizate. Apoi doresc ca informa Ńiile financiar-
contabile s ă fie prelucrate în func Ńie de necesit ăŃile acestora, s ă fie transformate în
informa Ńii inteligibile pentru ace știa.

TabelulC.6.4.CProcenteC
CaracteristicileCinformaŃieiC
financiarC.contabileCLocC1CLocC2CLocC3C LocC4CLocC5CtotalC
Oportun ă 80 12 8 – – 100%
Relevant ă 12 18 42 24 4 100%
Inteligibil ă 65 26 6 2 1 100%
Transparent ă 9 11 25 38 17 100%
Comparabil ă – – 6 30 64 100%

6. Care dintre informa Ńiile financiar contabile de mai jos le utiliza Ńi mai frecvent
în activitatea dvs. ?
Prin aceast ă întrebare am dorit s ă afl ăm care sunt informa Ńiile cuprinse în rapoartele
contabile, considerate de responden Ńi utile și care este frecven Ńa de utilizare a lor.
Răspunsurile la aceast ă întrebare depind de obiectivele entit ăŃii, dar și de profilul activit ăŃii
societ ăŃii unde activeaz ă managerul. De și întrebarea adresat ă managerilor se referea strict
la informa Ńiile de natur ă financiar ă, managerii au precizat c ă utilizeaz ă și informa Ńii
nonfinanciare. S-a constatat c ă nu deosebesc foarte bine informa Ńia financiar ă de cea
nonfinanciar ă. Managerii utilizeaz ă urm ătoarele tipuri de informa Ńii financiare și
nonfinanciare:
6.1 Informa Ńii privind costurile;
6.2 Informa Ńii privind salariile;
6.3 Informa Ńii privind inventarierea;
6.4 Informa Ńii legate de nivelul stocurilor;

237 6.5 Situa Ńia zilnic ă a vânz ărilor;
6.6 Câ știgurile și pierderile entit ăŃii;
6.7 Performan Ńa de ansamblu a entit ăŃii;
6.8 Adaosul comercial;
6.9 Furnizori și concuren Ńa;
6.10 Informa Ńii referitoare la clien Ńi și cifra de afaceri;
6.11 Gradul de utilizare al capacit ăŃii de produc Ńie;
6.12 Informa Ńii privind garan Ńiile;
6.13 Informa Ńii despre gestionarea eficient ă a capitalului uman;
6.14 Sugestii pentru optimizarea profitului;
6.15 Informa Ńii despre anumite fluctua Ńii de personal, salarii, cote de pia Ńă .
Exist ă anumite categorii de manageri care nu fac prea bin e diferen Ńa între
informa Ńiile financiar – contabile și informa Ńiile nonfinanciare, ace știa pretinzând
contabililor furnizarea de rapoarte care s ă con Ńin ă și informa Ńii care nu pot fi exprimate în
unit ăŃi monetare.
TabelulCC6.5.CC
InformaŃiiCfinanciarCcontabileC
utilizateCdeCmanageriCDAC
frecvenŃaCDAC
ProcentulCCNUC
FrecvenŃaCNUC
ProcentulCC
6.1 67 33,5 133 66,5
6.2 38 19 162 81
6.3 15 7,5 185 92,5
6.4 23 11,5 177 88,5
6.5 30 15 170 85
6.6 44 22 156 78
6.7 19 9,5 181 90,5
6.8 12 6 188 94
6.9 16 8 184 92
6.10 9 4,5 191 95,5
6.11 6 3 194 97
6.12 4 2 196 98
6.13 2 1 198 99
6.14 3 1,5 197 98,5
6.15 5 2,5 195 97,5

Se observ ă c ă informa Ńiile legate de costuri, câ știguri și pierderi, performan Ńa de
ansamblu sunt cel mai des specificate de c ătre manageri.

238 7. Care sunt rapoartele contabile utilizate în ac tivitatea dvs.?
Managerii au solicitat în mare parte o alt ă form ă de prezentare a rapoartelor
contabile, o form ă mai concis ă și mai clar ă. Ace știa solicit ă ca anumite elemente care se
reg ăsesc în bilan Ń sau contul de rezultate s ă fie prezentate separat într-un format accesibil
acestora. Managerii utilizeaz ă urm ătoarele rapoarte contabile în activitatea lor:
7.1 Bilan Ńul;
7.2 Contul de rezultate;
7.3 Situa Ńia fluxurilor de trezorerie;
7.4 Situa Ńia modific ărilor capitalurilor proprii;
7.5 Notele explicative;
7.6 Rapoartele cenzorilor;
7.7 Rapoarte de mediu;
7.8 Tabloul de bord;
7.9 Bugetele;
7.10 Planuri de afaceri;
7.11 Raport de gestiune zilnic;
7.12 Situa Ńia vânz ărilor, a desfacerilor;
7.13 Situa Ńia încadr ării în bugetul stabilit;
7.14 Studii de fezabilitate;
7.15 Situa Ńia datoriilor, crean Ńelor și scaden Ńele acestora;
7.16 Tabloul scorurilor;
7.17 Situa Ńia încas ărilor și a pl ăŃilor;
7.18 Studii comparative privind modalit ăŃile de finan Ńare;
7.19 Raport care s ă con Ńin ă indicatori economico -financiari;
7.20 Rapoarte care s ă con Ńin ă situa Ńia stocurilor, a imobiliz ărilor, a datoriilor;
7.21 Rapoarte cu informa Ńii din contabilitatea de gestiune;
7.22 Rapoarte care s ă con Ńin ă analize periodice ale activit ăŃii;
7.23 Rapoarte cât mai simplificate sub form ă de tabele și grafice.
Managerii se bazeaz ă adesea în analizele și deciziile lor pe rapoartele auditorilor,
organelor de control intern, deoarece con Ńin un limbaj mai accesibil acestora, îi ajut ă s ă
depisteze punctele forte și slabe ale sistemului contabil. Situa Ńia modific ărilor capitalurilor
proprii nu este folosit ă aproape deloc de c ătre manageri, foarte pu Ńini dintre manageri au
auzit de tabloul de bord, de și solicit ă anumite informa Ńii cuprinse în acest raport, iar
rapoartele de mediu sunt folosite de pu Ńini manageri din domeniul produc Ńiei. Concluzia

239 este c ă pu Ńini manageri au auzit sau acord ă importan Ńă și rapoartelor de mediu, tabloului
de bord. Rapoartele standardizate au pierdut teren în favoarea celor nestandardizate,
deoarece acestea din urm ă folosesc un limbaj mai apropiat managerilor și prezint ă mai clar
și mai succint activitatea economico – financiar ă a entit ăŃii.
TabelulC.C6.6.CC
RapoarteCfinanciarCcontabileCC
utilizateCdeCmanageriCDAC
frecvenŃaCDAC
ProcentulC%CNUC
FrecvenŃaCNUC
ProcentulC%C
7.1 135 67,5 65 32,5
7.2 179 89,5 21 10,5
7.3 77 38,5 123 61,50
7.4 6 3 194 97
7.5 55 27,5 145 72,5
7.6 57 28,5 143 71,5
7.7 3 1,5 197 98,5
7.8 5 2,5 195 97,5
7.9 53 26,5 147 73,5
7.10 8 4 192 96
7.11 15 7,5 185 92,5
7.12 21 10,5 179 89,5
7.13 4 2 196 98
7.14 13 6,5 187 93,5
7.15 11 5,5 189 94,5
7.16 1 0,5 199 99,5
7.17 4 2 196 98
7.18 10 5 190 95
7.19 16 8 184 92
7.20 9 4,5 191 95,5
7.21 15 7,5 185 92,5
7.22 3 1,5 197 98,5
7.23 12 6 188 94

Din analiza datelor rezult ă c ă raportul contabil cel mai studiat, cea mai importa nt ă
surs ă de informa Ńii financiar – contabile care contribuie la fundame ntarea procesului
decizional este contul de rezultate, urmat de bilan Ń, situa Ńia fluxurilor de trezorerie,
rapoartele auditorilor, notele explicative, bugetel e, etc. Putem aprecia c ă gradul de utilizare
al rapoartelor contabile este destul de bun, îns ă gradul de în Ńelegere destul de sc ăzut.
Managerii nu se limiteaz ă doar la informa Ńiile cuprinse în situa Ńiile financiare, ace știa
consider ă ca fiind utile și alte modalit ăŃi de documentare ce ofer ă o imagine complet ă și
complex ă asupra mediului în care ace știa evolueaz ă.

240 8. Cum aprecia Ńi publicarea rapoartelor contabile ale societ ăŃii dvs. ?
Am urm ărit prin aceast ă întrebare cunoa șterea opiniilor responden Ńilor cu privire la
utilitatea public ării rapoartelor contabile. Întrebarea aceasta arat ă transparen Ńa managerilor
și deschiderea lor în direc Ńia public ării rapoartelor contabile. Publicarea rapoartelor
contabile se pare a fi o ac Ńiune util ă pentru majoritatea managerilor (49,5%).
TabelulCC6.7.CC
UtilitateaCpublicăriiCrapoartelorCcontabileC FrecvenŃaC ProcentulC%C
Foarte util ă 24 12
Util ă 99 49,5
Nici /nici 57 28,5
Pu Ńin util ă 12 6
Inutil ă 8 4
Total 200 100

Utilitatea public ării rapoartelor contabile
Foarte utilă
12 %
Nici /nici
29 % Pu Ńin utilă
6 % Inutilă
4 %
Utilă
49 % Foarte utilă
Utilă
Nici /nici
Pu Ńin utilă
Inutilă

Fig. nr. 6.7. Utilitatea public ării rapoartelor contabile

9. Care sunt motivele pentru care un manager î și face public ă informa Ńia
financiar-contabil ă.
Decizia managerilor de a difuza sau nu o informa Ńie depinde de impactul difuz ării
acesteia asupra valorii de pia Ńă a entit ăŃii, dar și de costurile aferente. Motivele pentru care
un manager î și face public ă informa Ńia contabil ă sunt:

241 TabelulCCC6.8.CC
MotiveleCdeCpublicareCaCinformaŃieiC
contabileCDACfrecvenŃaC DaCprocentulC NUC
frecvenŃaCNUC
procentulC
Situa Ńia societ ăŃii profitabil ă 74 37 126 63
Costurile de difuzare sunt mici 36 18 164 82
Beneficiile poten Ńiale 121 60,5 79 39,5
Este obligat prin lege 40 20 160 80
Alte motive – – – –

Anumi Ńi manageri sunt de p ărere c ă publicarea informa Ńiilor financiar – contabile îi
ajut ă în atragerea de noi surse de finan Ńare, de noi investitori. Dac ă aceste entit ăŃi
realizeaz ă beneficii și situa Ńia lor financiar ă este bun ă cu atât mai mult sunt interesate s ă
furnizeze informa Ńii în exterior. Societ ăŃile cotate la burs ă, ale c ăror ac Ńiuni sunt negociate
pe o pia Ńă financiar ă sunt nevoite s ă divulge mai multe informa Ńii decât ar dori. Societ ăŃile
de audit pot s ă impun ă entit ăŃilor furnizarea de informa Ńii. De asemenea exist ă creditori
care fac presiuni asupra entit ăŃilor în a-și divulga anumite informa Ńii din care s ă reias ă
capacitatea acestora de a- și achita obliga Ńiile. Se poate constata din studiu o deschidere, o
transparen Ńă a managerilor privind comunicarea, raportarea și furnizarea de informa Ńii
contabile.

10. Care sunt motivele pentru care un manager nu do re ște s ă î și fac ă public ă
informa Ńia financiar-contabil ă?

Motivele pentru care un manager nu dore ște s ă î și face public ă informa Ńia financiar
contabil ă sunt:
TabelulCC6.9.CC
MotiveleCdeCnepublicareCaCinformaŃieiC
contabileCDAC
frecvenŃaCDaC
procentulCNUCfrecvenŃaC NUC
procentulC
Existen Ńa concuren Ńei pe pia Ńă 31 15,5 169 84,5
Ac Ńionarii /asocia Ńii 63 31,5 137 68,5
Alte motive / informa Ńiile din
contabilitatea de gestiune 19 9,5 181 90,5

Un procent de 31,5% dintre manageri consider ă c ă motivul de nepublicare a
rapoartelor contabile ar fi ac Ńionarii sau asocia Ńii, al Ńii consider ă c ă furnizarea și divulgarea
de informa Ńii îi situeaz ă uneori într-o competi Ńie dezavantajoas ă (15,5%), iar al Ńii (9,5%)
nu doresc s ă publice rapoartele contabile datorit ă informa Ńiilor din contabilitatea de
gestiune.

242 11. Vă rug ăm s ă ordona Ńi urm ătorii beneficiari de rapoarte contabile în func Ńie de
importan Ńa pe care o acorda Ńi fiec ăruia dintre ace știa (Nota Ńi cu 1 beneficiarul
cel mai important pentru dvs. cu 2 pe cel situat pe un loc secund, etc.).

Prin aceast ă variabil ă s-a urm ărit cunoa șterea opiniilor managerilor cu privire la
orientarea rapoartelor contabile. Managerii au fost pu și în situa Ńia de a ordona utilizatorii
de informa Ńii contabile în func Ńie de importan Ńa acordat ă acestora. Managerii î și orienteaz ă
și influen Ńeaz ă într-o anumit ă m ăsur ă modalitatea de întocmire a rapoartelor contabile și în
func Ńie de importan Ńa acordat ă utilizatorilor de informa Ńii financiar – contabile. Utilizatorii
privilegia Ńi sunt în ordine: ac Ńionarii /asocia Ńii cu 46% urma Ńi de fisc cu 28%, investitori,
creditori și salaria Ńi.
TabelulC6.10.CprocenteC
UtilizatoriiCdeCinformaŃiiC
contabileCLocC1CLocC2CLocC3CLocC4CLocC5CLocC6CtotalC
Ac Ńionarii / asocia Ńii 46 24 18 10 2 0 100%
Investitorii 16 24 28 16 12 4 100%
Salaria Ńii 7 13 6 12 15 47 100%
Băncile 12 24 17 36 5 6 100%
Al Ńi creditori 12 25 18 14 27 4 100%
Fiscul 18 28 23 25 6 0 100%

12. Ce indicatori economico-financiari folosi Ńi în evaluarea activit ăŃii societ ăŃii
dvs.?
Managerii au precizat prin aceast ă întrebare indicatorii economico – financiari
utiliza Ńi de ace știa. Se utilizeaz ă indicatori precum:
12.1 Rentabilitatea;
12.2 Solvabilitatea;
12.3 Lichiditatea;
12.4 Cash flowul;
12.5 Rezultatul exerci Ńiului;
12.6 Cifra de afaceri;
12.7 Trezoreria;
12.8 Fondul de rulment;
12.9 Productivitatea muncii și indicatori de evaluare a angaja Ńilor;
12.10 Capacitatea de autofinan Ńare;
12.11 Rentabilitatea investi Ńiilor;
12.12 Gradul de îndatorare;

243 12.13 Durata de recuperare a crean Ńelor și datoriilor;
12.14 Ratele de rota Ńie a stocurilor, de rentabilitate a activelor total e.

C TabelulCCC6.11.C
Indicatori economico financiari
folosiŃi de manageri DA
frecvenŃa DA
Procentul NU
FrecvenŃa NU
Procentul
12.1 38 19 162 81
12.2 46 23 154 77
12.3 31 15,5 169 84,5
12.4 98 49 102 51
12.5 19 9,5 181 90,5
12.6 86 43 114 57
12.7 26 13 174 87
12.8 5 2,5 195 97,5
12.9 6 3 194 97
12.10 3 1,5 197 98,5
12.11 2 1 198 99
12.12 9 4,5 191 95,5
12.13 11 5,5 189 94,5
12.14 8 4 192 96

Dacă dorim s ă realiz ăm un clasament al indicatorilor prefera Ńi de manageri situa Ńia
s-ar prezenta în felul urm ător: pe primul loc se situeaz ă fluxurile de numerar cash flow-ul
ob Ńinut, pe locul doi veniturile ob Ńinute (cifra de afaceri), solvabilitatea societ ăŃii, gradul de
îndatorare, durata de recuperare a crean Ńelor și de plat ă a obliga Ńiilor, productivitatea
muncii, etc.

13. Cât de importante sunt informa Ńiile previzionale pentru dvs.?
Posibilitatea de a realiza previziuni pe baza infor ma Ńiilor oferite de rapoartele
contabile este considerat ă o ac Ńiune foarte important ă de c ătre 21% dintre responden Ńi și
important ă de 57,5% dintre ace știa.
TabelulCC6.12.CC
Importan Ńa informa Ńiilor previzionale Frecven Ńa Procentul %
Foarte importante 42 21
Importante 115 57,5
Indiferente 36 18
Mai pu Ńin importante 7 3,5
Total neimportante – –
total 200 100

244 Importan Ńa informa Ńiilor previzionale
Foarte
importante
21%
Importante
57% Indiferente
18% Mai pu Ńin
importante
4%
Foarte importante
Importante
Indiferente
Mai pu Ńin importante

Fig. nr. 6.12. Importan Ńa informa Ńiilor previzionale

14. Care este baza de evaluare a rapoartelor financ iar – contabile considerat ă de
dvs. cea mai eficient ă?
Corecta în Ńelegere a bazelor de evaluare reprezint ă cerin Ńa indinspensabil ă a
utiliz ării corespunz ătoare a informa Ńiilor financiar – contabile. O mare parte dintre
responden Ńi (47%) sunt de p ărere c ă cea mai eficient ă baz ă de evaluare a rapoartelor
financiar – contabile este costul curent și 29% consider ă valoarea actualizat ă ca fiind
eficient ă dar mai greu de determinat.
Sunt pu Ńini cei care consider ă costul istoric ca fiind baz ă eficient ă de evaluare a
rapoartelor contabile. La aceast ă întrebare subiec Ńii au cerut l ămuriri și informa Ńii
suplimentare, ajungând astfel la concluzia c ă nu cunosc prea bine sensul și importan Ńa
bazelor de evaluare a situa Ńiilor financiare.
TabelulCC6.13.CC
BazaCdeCevaluareCaCsituaŃiilorCfinanciareC FrecvenŃaC ProcentulC%C
Costul istoric 35 17,5
Costul curent 94 47
Valoarea realizabil ă 13 6,5
Valoarea actualizat ă 58 29
total 200 100

245 Baza de evaluare a situa Ńiilor financiare preferat ă de
manageri
Valoarea
realizabilă
6% Costul curent
47% Costul istoric
18% Valoarea
actualizat ă
29%
Costul istoric
Costul curent
Valoarea realizabil ă
Valoarea actualizat ă

Fig. nr. 6.13. Baze de evaluare considerate eficien te de manageri

15. Cât de important ă este pentru dvs. actualizarea rapoartelor financi ar –
contabile cu indicele infla Ńiei?

Actualizarea situa Ńiilor financiare reprezint ă o ac Ńiune foarte important ă pentru
20,5% dintre responden Ńi și important ă pentru 61,50 % dintre ace știa. 16% dintre
managerii din Bra șov consider ă actualizarea indiferent ă.

TabelulCC6.14.CC
ImportanŃaCactualizăriiCinf.CCcuCindiceleCinflaŃiei CFrecvenŃaC ProcentulC%C
Foarte importante 41 20,5
Importante 123 61,50
Indiferente 32 16
Mai pu Ńin importante 4 2
Total neimportante – –
total 200 100

246 Importan Ńa actualiz ării rapoartelor contabile cu
indicele infla Ńiei
Mai pu Ńin
importante
2%
Indiferente
16%
Importante
61% Foarte
importante
21% Total
neimportante
0%
Foarte importante
Importante
Indiferente
Mai pu Ńin importante
Total neimportante

Fig. nr. 6.14. Importan Ńa actualiz ării rapoartelor contabile cu indicele infla Ńiei

16. Ce propuneri a Ńi formula pentru a cre ște eficien Ńa informa Ńiei financiar-
contabile pentru dvs. ?
Răspunsurile la aceast ă întrebare cuprind propuneri ale managerilor cu pri vire la
cre șterea eficien Ńei informa Ńiei financiar – contabile. Managerii au propus o s erie de m ăsuri
menite s ă îmbun ătăŃeasc ă calitatea informa Ńiilor financiar – contabile oferite de rapoartele
contabile.
16.1.Informa Ńia financiar – contabil ă trebuie s ă ajute la realizarea de previziuni;
16.2.Informa Ńia financiar – contabil ă trebuie s ă fie actualizat ă;
16.3.Informa Ńia financiar – contabil ă trebuie s ă fie simplificat ă;
16.4.Informa Ńia financiar – contabil ă trebuie s ă fie prezentat ă cât mai sugestiv folosind
grafice și tabele;
16.5.Informa Ńia financiar – contabil ă trebuie s ă fie prelucrat ă în func Ńie de nevoile
utilizatorilor;
16.6.Informa Ńia financiar – contabil ă trebuie s ă cuprind ă o terminologie adecvat ă adaptat ă
cunoa șterii manageriale;
16.7.Informa Ńiile financiar – contabile trebuie s ă fie completate cu informa Ńii din
contabilitatea de gestiune;

247 16.8.Managerii propun de asemenea: optimizarea circ uitului informa Ńional, simplificarea
sistemului contabil astfel încât informa Ńia contabil ă s ă devin ă accesibil ă oric ărui
manager și corelarea informa Ńiei financiar – contabile și cu alte elemente socio-
economice.

TabelulCCC6.15.CC
PropuneriCdeCcreștereCaC
eficienŃeiCinformaŃiilorCfinanciarC
contabileCDACfrecvenŃaC DaCprocentulC NUCfrecvenŃaC NUCprocentulC
16.1 72 36 128 64
16.2 193 96,5 7 3,5
16.3 60 30 140 70
16.4 18 9 182 91
16.5 11 5,5 189 94,5
16.6 9 4,5 191 95,5
16.7 10 5 190 95
16.8 16 8 184 92

În primul rând, informa Ńia financiar – contabil ă pentru a fi eficient ă ar trebui s ă fie
mereu actualizat ă, simplificat ă, s ă fie prezentat ă cât mai sugestiv, s ă foloseasc ă o
terminologie adecvat ă cunoa șterii manageriale, s ă ajute la realizarea de previziuni, etc.

17. Care este opinia dvs. în leg ătur ă cu aplicarea Directivelor Europene în
contabilitate?
Prin aceast ă întrebare s-au urm ărit opinii ale responden Ńilor cu privire la aplicarea
Directivelor Europene în contabilitate. Managerii s unt de p ărere c ă Directivele Europene
conduc la:
17.1.Cre șterea încrederii investitorilor în situa Ńiile financiare;
17.2.Apar noi oportunit ăŃi de afaceri cu aceast ă ocazie;
17.3.Cre ște comparabilitatea informa Ńiilor financiar – contabile;
17.4.Implic ă costuri suplimentare;
17.5.Nu știu ce implica Ńii are;
17.6.alte scopuri………
Procentul celor care au afirmat c ă nu cunosc aceste reglement ări și implica Ńiile asupra
contabilit ăŃii este destul de mare 63%. Concluzia pe care o des prindem din r ăspunsurile
date este c ă o mare parte dintre manageri nu cunosc legisla Ńia contabil ă actual ă. Managerii
au sus Ńinut c ă este necesar ă aplicarea Directivelor Europene datorit ă modific ărilor

248 intervenite în ultima perioad ă, respectiv globalizare, pia Ńă liber ă și de asemenea aceste
Directive acestea ar armoniza contabilitatea greoai e din Ńara noastr ă cu cea din UE.
TabelulC.6.16.CC
OpiniiCînClegăturăCcuCaplicareaC
DirectivelorCUECDAC
frecvenŃaCDaCprocentulC NUC
frecvenŃaCNUCprocentulC
17.1 22 11 178 89
17.2 41 20,5 159 79,5
17.3 7 3,5 193 96,5
17.4 16 8 184 92
17.5 126 63 74 37
17.6 10 5 190 95

18. Vă rug ăm s ă exprima Ńi pozi Ńia dvs. în leg ătur ă cu urm ătoarele afirma Ńii:
a) Datorit ă presiunilor care se fac asupra contabililor, calit atea informa Ńiilor transmis ă de
către ace știa poate fi afectat ă; (18.1)
b) Costul serviciilor contabile este ridicat; (18.2 )
c) Beneficiile ob Ńinute prin utilizarea corect ă a informa Ńiilor financiar – contabile sunt
mai mari decât costurile producerii și difuz ării acestora. (18.3)
Majoritatea subiec Ńilor nu sunt de acord cu faptul c ă se fac presiuni asupra
contabililor ceea ce ar putea afecta calitatea inf orma Ńiilor transmis ă de ace știa. Chiar dac ă
costul serviciilor contabile este considerat ridica t de 38,5% dintre responden Ńi, totu și 69%
dintre ace știa consider ă c ă beneficiile ob Ńinute prin utilizarea corect ă a informa Ńiilor
contabile sunt mai mari decât aceste costuri.
TabelulCC6.17.CprocenteC
AcordC/dezacordC 18.1C 18.2C 18.3C
Dezacord total 50,5 10,5 –
Dezacord 41,5 36 18,5
Indiferent 5 9,5 1,5
Acord 3 38,5 69
Acord total – 5,5 11
total 100% 100% 100%

19. Contabilitatea societ ăŃii dvs. este realizat ă de:
Se observ ă o tendin Ńă de externalizare a serviciilor contabile, majorita tea
societ ăŃilor (60,5%) optând pentru societ ăŃi de expertiz ă contabil ă. În categoria altor forme
de eviden Ńă contabil ă intr ă: contabilii cu experien Ńă chiar dac ă nu de Ńin o diplom ă de
specialitate, f ără a fi autoriza Ńi în domeniu și persoanele fizice autorizate.

249 TabelulCC6.18.C
Contabilitatea este organizată de: FrecvenŃa Procentul
Propriul compartiment de contabilitate 60 30
O societate de expertiz ă contabil ă 121 60,5
O alt ă form ă de eviden Ńă contabil ă 19 9,5
total 200 100

Organizarea eviden Ńei contabile
10%
30%
60% Propriul compartiment de
contabilitate
O societate de expertiz ă
contabilă
O alt ă form ă de eviden Ńă
contabilă

Fig.6.18. Organizarea eviden Ńei contabile

20. Care sunt în opinia dvs. persoanele care poart ă responsabilitatea datelor și a
informa Ńiilor financiar – contabile?
Răspunsul la aceast ă întrebare ne indic ă gradul de asumare al responsabilit ăŃii
managerilor vizavi de datele și informa Ńiile contabile. În general gradul de cunoa ștere
privind responsabilitatea datelor și a informa Ńiilor contabile este vag, ace știa având tendin Ńa
de a transfera sarcinile și responsabilit ăŃile asupra contabililor sau directorilor economici.
Numai o parte mic ă dintre manageri au dat r ăspunsul corect, în opinia acestora
responsabilitatea o poart ă în primul rând contabilul, apoi directorul economi c și apoi
managerii societ ăŃilor.

250 TabelulCCC6.19.CC
PersoaneleCcareCpoartăC
responsabilitateaCdatelorCșiCaC
informaŃiilorCcontabileCDAC
frecvenŃaCDAC
ProcentulCCNUC
FrecvenŃaCNUC
ProcentulCC
Managerul 122 61 78 39
Contabilul 196 98 4 2
Directorul economic 184 92 16 8

21. În ce m ăsur ă opiniile angaja Ńilor influen Ńeaz ă deciziile din societatea dvs.?
Răspunsurile la aceast ă întrebare au ar ătat c ă de și procesul de elaborare a deciziilor
este foarte complex, salaria Ńii sunt implica Ńi în mic ă m ăsur ă și în foarte mic ă m ăsur ă;
40,5% dintre manageri au afirmat acest lucru. Majo ritatea managerilor prefer ă deciziile
individuale și nu de grup.
TabelulCC6.20.C
ImplicaŃiileCangajaŃilorCînCfundamentareaCdeciziilo rC
managerialeCCFrecvenŃaC ProcentulC%C
În foarte mic ă m ăsur ă 98 40,5
În mic ă m ăsur ă 84 37,5
Nici /nici 9 4,5
În mare m ăsur ă 6 3
În foarte mare m ăsur ă 3 1,5
total 200 100

Implica Ńiile angaja Ńiilor în fundamentarea deciziilor
40.50%
4.50% 3% 1.50% 37.50%
0.00% 5.00% 10.00% 15.00% 20.00% 25.00% 30.00% 35.00% 40.00% 45.00%
În foarte mic ă m ăsur ă
În mic ă m ăsur ă
Nici /nici
În mare m ăsur ă
În foarte mare m ăsur ă

Fig. nr.6.20. Implicare angaja Ńilor în fundamentarea deciziilor manageriale

251 22. Ordona Ńi criteriile de mai jos în func Ńie de care v ă alege Ńi contabilul /
contabilii (acorda Ńi cifra 1 criteriului pe care îl considera Ńi cel mai important,
cifra 2 celui pe care îl situa Ńi pe loc secund, etc.).
TabelulC6.21.CprocenteC
Criterii de alegere
a contabilului Loc 1 Loc 2 Loc 3 Loc 4 Loc 5 Loc 6 Loc 7 Total
Competen Ńă 66,5 30 – 3,5 – – – 100%
Seriozitate 20,5 28,5 34 8 9 – – 100%
Costuri 5 7,5 20,5 37,5 21,5 3 9,5 100%
Diplom ă 9 31 14 27,5 10,5 8 – 100%
Confiden Ńialitate – 45 33 – 3 15,5 3,5 100%
Prietenie – – – – 9,5 26,5 64 100%
Înscris în
CECCAR 3,5 – 6,5 15,5 4,5 51,5 18,5 100%

Se constat ă c ă în opinia managerului cel mai important atribut al contabilului
este competen Ńa (66,5%) au afirmat acest lucru, de asemenea este important ă
confiden Ńialitatea (45%) contabilului, seriozitatea acestu ia, dar nici costurile de producere
și difuzare a informa Ńiilor financiar – contabile nu sunt de neglijat. Su nt pu Ńini cei care pun
pre Ń pe calitatea de expert contabil sau contabil autor izat a produc ătorului de informa Ńii
contabile.

23. Cât de mul Ńumit sunte Ńi de serviciile contabile?
TabelulCC6.22.C
CâtCdeCmulŃumiŃiCsuntCmanageriiCdeCserviciileC
contabileCFrecvenŃaC ProcentulC%C
Extrem de mul Ńumi Ńi (5) 26 13
Mul Ńumi Ńi (4) 131 65,5
Nici / nici (3) 33 16,5
Nemul Ńumi Ńi (2) 7 3,5
Extrem de nemul Ńumi Ńi (1) 3 1,5
total 200 100

O bun ă parte dintre manageri (65,5%) se declar ă mul Ńumi Ńi de serviciile contabile,
iar 16,5% se afl ă la mijloc declarându-se nici foarte mul Ńumi Ńi dar nici nemul Ńumi Ńi.

()()()()()85 3200 317233 3131 426 5. xmedia =++++=

252 media se apropie de 4, deci nivelul de mul Ńumire se situeaz ă în jurul acestei valori.

Dispersia:
( )
112
2
−−
=∑
=
nxx
Sn
ii
(6.2)

Unde:
n = m ărimea e șantionului;
()()()()()57 01200 4134274333 44131 4526 2 2 2 2 2
.=−−+−+−+−+−=

Abaterea standard de la medie:

75 057 02..SS === (6.3)

Mul Ńumirea managerilor vizavi de serviciile contabile
Extrem de mul ŃumiŃi
13% Extrem de nemul ŃumiŃi
2%
Nici / nici
16% NemulŃumiŃi
4%
MulŃumiŃi
65% Extrem de mul ŃumiŃi
MulŃumiŃi
Nici / nici
NemulŃumiŃi
Extrem de nemul ŃumiŃi

Fig. nr. 6.22. Mul Ńumirea managerilor vizavi de serviciile contabile

253 24. Unde situa Ńi, în cadrul scalei de mai jos, nivelul calit ăŃii serviciului contabil din
societatea unde activa Ńi ca manager:
Tabelul 6.23.
CalitateaCserviciuluiCcontabilCC FrecvenŃaC ProcentulC%C
+ 3 calitate foarte bun ă 19 9,5
+ 2 calitate bun ă 133 66,5
+ 1 calitate satisf ăcătoare 38 19
– 1 calitate nesatisf ăcătoare 7 3,5
– 2 calitate rea 3 1,5
– 3 calitate foarte rea – –
total 200 100

Așa cum s-a observat și din întrebarea precedent ă managerii consider ă (66,5%
dintre ace știa) calitatea serviciului contabil bun ă, 9,5% calitatea foarte bun ă, 19%
consider ă calitatea satisf ăcătoare.

()()()()()74 1200 2317138 2133 319 . mediu scor =−+−++++++= (6.4)

Subiec Ńii apreciaz ă favorabil calitatea serviciului contabil, scorul fiind cuprins între
+1 și +2, apropiindu-se mai mult de +2.

Calitatea serviciului contabil
66% 10% 0% 2%
4%
19% + 3 calitate foarte bun ă
+ 2 calitate bun ă
+ 1 calitate satisf ăcătoare
– 1 calitate
nesatisf ăcătoare
– 2 calitate rea
– 3 calitate foarte rea

Fig. nr. 6.23. Nivelul calit ăŃii serviciului contabil

254
25. Care sunt în opinia dvs. factorii care pot afecta c alitatea informa Ńiei contabile?
Dintre factorii semnala Ńi de manageri, care pot afecta calitatea informa Ńiilor
transmise de c ătre produc ătorii de informa Ńii financiar contabile amintim:
25.1.Erorile în aplicarea principiilor și normelor contabile;
25.2. Subiectivitatea contabililor;
25.3. Infla Ńia;
25.4. Fiscalitatea;
25.5. Practicarea contabilit ăŃii de c ătre nespeciali ști;
25.6. Instabilitate legislativ ă.
TabelulCC6.24.C
Factorii care pot afecta calitatea
informaŃiilor DA
frecvenŃa DA
Procentul NU
FrecvenŃa NU
Procentul
25.1 44 22 156 78
25.2 41 20,5 159 79,5
25.3 27 13,5 173 86,5
25.4 99 49,5 101 50,5
25.5 37 18,5 163 81,5
25.6 66 33 134 67

Fiscalitatea este considerat ă de c ătre 49% dintre manageri un factor major care
afecteaz ă calitatea procesului contabil, apoi instabilitatea legislativ ă este considerat ă de
33% dintre ace știa factor cu influen Ńă negativ ă și nu în ultimul rând subiectivitatea
contabililor, incompeten Ńa și necunoa șterea de c ătre ace știa a normelor și legisla Ńiei în
vigoare.

26. Vă rug ăm s ă ne preciza Ńi în câteva cuvinte ce înseamn ă în opinia dvs. un
sistem contabil de calitate?
Managerii au fost pu și în situa Ńia de a-și exprima opiniile cu privire la
caracteristicile unui sistem contabil de calitate; r ăspunsurile acestora fiind sintetizate
astfel:
• Un sistem care respect ă normele și regulile în vigoare;
• Acela care r ăspunde cerin Ńelor utilizatorilor;
• Un sistem contabil simplificat;
• Un sistem dotat cu mijloace informatice prezentând filtre de control și coeren Ńă
a informa Ńiilor difuzate de diferitele sisteme opera Ńionale;

255 • Un sistem cu ajutorul c ăruia pot fi m ăsurate activele intangibile deoarece
performan Ńa nu poate fi cuantificat ă doar prin indicatori contabili sau financiari;
• Un sistem contabil care s ă colecteze date și informa Ńii despre toate
evenimentele dintr-o societate și s ă le pun ă la dispozi Ńia utilizatorilor sub o form ă
informatizat ă;
• Un sistem adaptat necesit ăŃilor și responsabilit ăŃilor proprii;
• Un sistem în care produc ătorii de informa Ńii contabile sunt bine preg ăti Ńi,
profesioni ști și competen Ńi;
• Un sistem a c ărui utilizare conduce la o economie de timp și bani;
• Un sistem care asigur ă abordarea procesual ă a activit ăŃii;
• Un sistem care con Ńine pu Ńine informa Ńii dar relevante;
În categoria altor afirma Ńii referitoare la un sistem contabil de calitate su nt incluse:
un sistem care s ă orienteze managerii, s ă le arate calea prin care afacerile lor creeaz ă
valoare pentru clien Ńii prezen Ńi și poten Ńiali; un sistem în care actorul cel mai important e ste
contabilul, iar acesta are rolul de a orienta aten Ńia managerilor spre sisteme, proceduri,
investi Ńii care s ă îmbun ătăŃeasc ă performan Ńele viitoare.
Sistemul contabil, conform opiniilor managerilor ar trebui dezvoltat și adaptat
cerin Ńelor utilizatorilor; presupune în Ńelegerea cu u șurin Ńă a informa Ńilor de c ătre ace știa.
Managerii propun un document lunar bine structurat (1-2 foi A4) care s ă reflecte succint
activitatea real ă, actual ă a societ ăŃii și care s ă înlocuiasc ă rapoartele contabile standardizate
destul de greoaie.
C TabelulCCC6.25.C
SistemCcontabilCdeCcalitateC DAC
frecvenŃaCDAC
ProcentulCCNUC
FrecvenŃaCNUC
ProcentulCC
26.1 165 82,5 35 17,5
26.2 184 92 16 8
26.3 155 77,5 45 22,5
26.4 15 7,5 185 92,5
26.5 10 5 190 95
26.6 9 4,5 191 95,5
26.7 6 3 194 97
26.8 3 1,5 197 98,5
26.9 2 1 198 99
26.10. 1 0,5 199 99,5
26.11. 18 9 182 91

256 27. De cât timp utiliza Ńi informa Ńia contabil ă?
TabelulCC6.26.C
De cât timp este utilizat ă informa Ńia
financiar contabil ă Frecven Ńa Procentul %
Mai pu Ńin de un an 39 19,5
Între 1 an și 3 ani 98 49
Peste 3 ani 63 31,5
total 200 100%

Responden Ńii au fost chestiona Ńi în leg ătur ă cu num ărul de ani de experien Ńă în
domeniul utiliz ării informa Ńiei financiar – contabile. Majoritatea responden Ńilor (49%)
utilizeaz ă informa Ńia financiar – contabil ă între 1 an și 3 ani, iar 31,5% utilizeaz ă informa Ńia
financiar – contabil ă de peste 3 ani. Experien Ńa profesional ă joac ă un rol deosebit în rândul
managerilor.

Perioada de utilizare a informa Ńiei financiar contabile
Peste 3 ani
32%
Între 1 an și 3
ani
48% Mai pu Ńin de
un an
20%
Mai pu Ńin de un an
Între 1 an și 3 ani
Peste 3 ani

Fig. nr. 6.26. Experien Ńa managerilor în utilizarea informa Ńiei financiar – contabile

257 28. Vă rug ăm s ă preciza Ńi profilul activit ăŃii societ ăŃii la care figura Ńi ca
manager:
TabelulCC6.27.C
Profilul activit ăŃii societ ăŃii Frecven Ńa Procentul %
Produc Ńie 64 32
Comer Ń 8 4
Servicii 83 41,5
Produc Ńie + comer Ń + servicii 30 15
Comer Ń +servicii 15 7,5
total 200 100

Se poate observa c ă predomin ă firmele de servicii 41,5%, apoi cele de produc Ńie cu
32%.

Profilul activit ăŃii societ ăŃii
Comer Ń +servicii
8%
Comer Ń
4% Servicii
41% Produc Ńie +
comer Ń +
servicii
15% Produc Ńie
32% Produc Ńie
Comer Ń
Servicii
Produc Ńie + comer Ń +
servicii
Comer Ń +servicii

Fig. nr. 6.27. Profilul activit ăŃii entit ăŃii

29. În care din urm ătoarele categorii se încadreaz ă societatea la care lucra Ńi,
având în vedere num ărul de angaja Ńi ?
TabelulCC6.28C
Mărimea societ ăŃii Frecven Ńa Procentul %
Mic ă 106 68
Medie 79 30
Mare 15 2
Total 200 100

258 Mărimea societ ăŃii
Medie
30%
Mic ă
68% Mare
2%
Mic ă
Medie
Mare

Fig. nr. 6.28. M ărimea entit ăŃii

30. Care este profesia dvs.?
TabelulCC6.29.C
ProfesiaCC FrecvenŃaC ProcentulC%C
Economist 52 26
Jurist 10 5
Inginer 115 57,5
Alta 23 11,5
total 200 100%

Se remarc ă preponderen Ńa în rândul managerilor a altor specializ ări în afar ă de
economi ști, respectiv: ingineri, juri ști, alte specializ ări. Astfel se poate explica un nivel
sc ăzut al gradului de în Ńelegere a informa Ńiilor – financiar contabile de c ătre manageri.

259 Profesia managerului
Inginer
57% Jurist
5% Economist
26% Alta
12%
Economist
Jurist
Inginer
Alta

Fig. nr. 6.29. Profesia managerilor

31. A Ńi urmat un curs de preg ătire în domeniul financiar – contabil?
TabelulC6.30.C
DacăCsMaCurmatCcursCînCdomeniuCfinanciarCcontabilC FrecvenŃaC ProcentulC%C
Da 68 34
Nu 132 66
Total 200 100%

Un procent de 66% dintre manageri nu au urmat un cu rs de preg ătire în domeniul
financiar – contabil, astfel c ă ace știa nu cunosc îndeajuns de bine terminologia contab il ă și
rapoartele contabile.

260 Participarea la cursuri în domeniul financiar conta bil
Nu
66 % Da
34 %
Da
Nu

Fig. nr. 6.29. Participarea la cursuri în domeniul financiar contabil

32. Care este vârsta dvs. ?
TabelulCCC6.31.C
Vârsta Frecven Ńa Procentul %
Între 20-28 ani 15 7,5
Între 29-37 ani 82 41
Între 38-46 ani 67 33,5
Între 47-55 ani 27 13,5
Peste 56 ani 9 4,5
total 200 100%

Repartizarea pe grupe de vârst ă a managerilor este destul de uniform ă. Astfel dac ă
grup ăm intervalele putem spune c ă 74,5% au media de vârst ă între 29-46 ani și numai
4,5% au vârsta peste 56 ani. Managerii se concentre az ă în jurul vârstei de 29-46 ani.

261 Vârsta managerilor
Între 38-46 ani
33% Între 29-37 ani
40% Între 20-28 ani
8% Peste 56 ani
5%
Între 47-55 ani
14% Între 20-28 ani
Între 29-37 ani
Între 38-46 ani
Între 47-55 ani
Peste 56 ani

Fig. nr. 6.29. Vârsta managerilor

6.3.4. Testarea ipotezelor statistice ale cercet ării.

H0: mai mult de 60% dintre manageri consider ă publicarea informa Ńiilor financiar
contabile o ac Ńiune util ă
H1: mai pu Ńin de 60% dintre manageri consider ă publicarea informa Ńiilor financiar
contabile o ac Ńiune util ă
Pentru testarea acestei ipoteze folosim testul z, a vând un e șantion mai mare de 30
de persoane. Vom folosi un test bilateral cu ∝cunoscut. Procentul din e șantion a celor care
consider ă publicarea situa Ńilor o ac Ńiune util ă este de 49.5%.
H0: 0π= 60%
H1: 0π ≤60%
05 , 0=α; αz= ±1,96
pobs pz
σπ−=0
p = procentul din e șantion
0π= procentul presupus al popula Ńiei
pσ= abaterea standard a procentului
pσ se estimeaz ă cu :
=π−⋅π=σnp)100 (0 053200 60 100 60 .)(
p =−⋅=σ

262 pobs pz
σπ−=0= 35360 549 −=−=..zobs
[]96 196 1, ,,zobs −∈
Datorit ă faptului c ă obs z= -3 este mai mic decât valoarea –1,96, se respinge
ipoteza nul ă și se accept ă ipoteza alternativ ă, respectiv mai pu Ńin de 60% dintre manageri
consider ă publicarea rapoartelor contabile o ac Ńiune util ă.

Un alt set de ipoteze se refer ă la:
H0: mai mult de 60% dintre manageri consider ă inteligibilitatea cea mai important ă
caracteristic ă a informa Ńiilor financiar – contabile;
H1: mai pu Ńin de 60% dintre manageri consider ă inteligibilitatea cea mai important ă
caracteristic ă a informa Ńiilor financiar – contabile;
De asemenea folosim testul z. Vom folosi un test b ilateral cu ∝cunoscut.
Procentul din e șantion a celor care consider ă inteligibilitatea cea mai important ă
caracteristic ă a informa Ńiei financiar – contabile este 65%
H0: 0π= 60%
H1: 0π ≤60%
05 , 0=α; αz= ±1,96
pobs pz
σπ−=0
p = procentul din e șantion
0π= procentul presupus al popula Ńiei
pσ= abaterea standard a procentului
pσ se estimeaz ă cu :
=π−⋅π=σnp)100 (0 043200 60 100 60 .)(
p =−⋅=σ
pobs pz
σπ−=0= 47 14360 65 ..zobs =−=
[]96 196 1, ,,zobs −∈
Datorit ă faptului c ă obs z= 1.47 se afl ă în intervalul [ ]96 196 1, ,, zobs −∈ se
accept ă ipoteza nul ă, adic ă mai mult de 60% dintre manageri consider ă inteligibilitatea cea
mai important ă caracteristic ă a informa Ńiei financiar – contabile.

263
H0: mai mult de 30% dintre manageri sunt de ac ord c ă beneficiile ob Ńinute în urma
utiliz ării corecte a informa Ńiilor financiar – contabile dep ăș esc costurile producerii și
difuz ării acesteia.
H0: mai pu Ńin de 30% dintre manageri sunt de acord c ă beneficiile ob Ńinute în urma
utiliz ării corecte a informa Ńiilor financiar – contabile dep ăș esc costurile producerii și
difuz ării acesteia.
De asemenea folosim testul z. Vom folosii un test bilateral cu ∝cunoscut.
Procentul din e șantion a celor care sunt de acord c ă beneficiile ob Ńinute în urma utiliz ării
corecte a informa Ńiilor financiar – contabile dep ăș esc costurile producerii și difuz ării
acesteia este de 69%.
H0: 0π= 60%
H1: 0π ≤60%
05 , 0=α; αz= ±1,96
pobs pz
σπ−=0
p = procentul din e șantion
0π= procentul presupus al popula Ńiei
pσ= abaterea standard a procentului
pσ se estimeaz ă cu :
=π−⋅π=σnp)100 (0 082200 80 100 80 .)(
p =−⋅=σ
pobs pz
σπ−=0= 938280 69 ..zobs −=−=
[]96 196 1, ,,zobs −∈
Datorit ă faptului c ă obs z= -3,9 nu se afl ă în intervalul [ ]96 196 1, ,, zobs −∈
ceea ce determin ă respingerea ipotezei nule și acceptare ipotezei alternative. Procentul
celor care sunt de acord c ă beneficiile ob Ńinute în urma utiliz ării corecte a informa Ńiilor
financiar – contabile dep ăș esc costurile producerii și difuz ării acesteia este mai mic de
80%.