REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ V OLUMUL LX, N R. 1, An 2013 [608086]

REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – V OLUMUL LX, N R. 1, An 2013
72PROBLEME DE TERAPIE12
REZUMAT
Efectele muzicii asupra fi inței umane dep ășesc sfera divertismentului. Aceste efecte bene fi ce asupra s ănătății
pornesc de la îns ăși acțiunea undelor sonore, structurate sub forma arhitecturii muzicale ce se exercit ă asupra
formelor de recompens ă, producând activarea acestora și, în consecin ță, și a altor zone care proceseaz ă activități
complexe precum vorbirea și logica. Prin releul psihosomatic complex, pornind de la c ăile cortico-limbice și de la
sistemul limbic de integrare a func țiilor emo ționale cu procesele viscerale la toate organele și aparatele corpului
uman, muzica devenit ă agent psihosoterapeutic in fl uențează de regul ă în mod favorabil întregul organism. Autorul
trece în revist ă aplicații ale muzicoterapiei (MT), în principalele sectoare ale asisten ței medicale, exempli fi când cu
rezultatele favorabile ob ținute în dermatologie, cardiologie, pneumologie, boli neurologice și psihiatrice, consi-
derând-o ca pe o metod ă profi lactică complementar ă tratamentului medical.
Cuvinte cheie: muzicoterapie, boli somatice, neurologie, psihiatrie
ABSTRACT
The effects of music on the human being far exceed the limitations of pleasure. These bene fi cial effects on human
health stem from the very action of sound waves. Structured in the form of musical architecture that applies to the
variants of reward, thus causing the activation of complex activity and areas that process speech and logic. Through the psychosomatic complex relay, based on cortico-limbic pathways and the limbic system’s integration
of emotional function with the visceral processes of all organs and tissues in the human body, music has become
a standard psychotherapeutic agent which usually favorably in fl uences the organism as a whole. The author
reviews the applications of music therapy (MT). The main fi elds of medical care exemplifying favorable results
have been obtained from dermatology, cardiology, pulmonology, neurology, and psychiatric diseases considering it as a prophylactic in conjunction with medical therapy and treatment.
Key words: music therapy, somatic diseases, neurology, psychiatryEFECTELE MUZICOTERAPIEI ÎN PATOLOGIA
UMANÅ
The effects of music therapy in human pathology
Psiholog Florin-Ioan Popilean1, Dr. Laura Moise2, Student: [anonimizat]3,
Student: [anonimizat]3
1Facultatea de Medicinå, Universitatea de Medicinå și Farmacie „Carol Davila“, Bucure ști
2Departamentul Medicina Muncii, Spitalul Colentina, Bucure ști
3Facultatea de Medicinå, Universitatea de Medicinå și Farmacie „Carol Davila“, Bucure ști
Adresa de coresponden ță:
Psiholog Florin-Ioan Popilean, Facultatea de Medicin ă, Universitatea de Medicin ă și Farmacie „Carol Davila“, Bucure ști
e-mail: fpopilean@yahooSCURT ISTORIC
Muzica a fost și este folosit ă în medicin ă de
către toate marile culturi. Cel mai faimos exemplu
este cel al p ărintelui gândirii științifi ce, fi lozoful și
matematicianul grec Pitagora, care credea c ă legile
armoniei ce guverneaz ă în mod natural micro cos-
mosul muzicii sunt acelea și care determin ă echi-
librul func țiilor naturale în lumea interioar ă a
omului.Avicena, la rândul s ău, consider ă muzica ca fi ind
un mijloc prin care se poate restabili echilibrul emoțional și, astfel, un mod prin care puteau fi
vindecate afec țiunile psihosomatice. În prezent, pe
baza cercet ărilor din ultima jum ătate de secol, s-a
putut demonstra c ă muzica are efecte remarcabile
asupra sănătății. A fost conturat ă pe o arie extrem
de largă din domeniul asisten ței medicale, care
benefi ciază în plan terapeutic de efectele muzicii,

REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – V OLUMUL LX, N R. 1, An 2013 73
utilizată fi e în mod activ (interpretare, intonare de
către subiect, fi e în mod în mod pasiv (ascultarea
muzicii) (Iamandescu, 2004). Din acest motiv, infl uența controlat ă medical asupra unor sisteme
cerebrale guvernate de emo ție este de o mare rele-
vanță pentru sănătate. Și nimic nu poate in fl uența
aceste sisteme mai mult decât muzica.
EFECTELE PSIHOLOGICE ALE MUZICII
Așa cum arat ă și investiga țiile științifi ce și ob-
servațiile clinice referitoare la muzicologie ale
com pozitorului și muzicologului Peter Hübner,
toate sistemele organismului reac ționează pozitiv
la ascultarea muzicii.
Muzica are un puternic efecta supra psihicului
uman. Astfel, muzicologia ca știință poate fi utilizată
în scopuri terapeutice. Datorit ă faptului c ă răspunsul
fi ziologic la armoniile sonore reprezint ă o capacitate
înnascută a organismului, consider ăm că este im-
portant să cercetăm acest mecanism pentru a ex-
ploata posibile bene fi cii în terapia bolnavului.
Muzica produce asupra creierului uman senza ții
agreabile sau dezagreabile, acestea fi ind re fl ectate
în comportamentul individului.
Sunetele pl ăcute au un efect bene fi c asupra orga-
nismului prin faptul c ă ne stimuleaz ă concentrarea,
induc relaxarea organismului, crescându-i astfel rezistența. Mai mult decât atât, stimuleaz ă secreția
de dopamin ă și serotonin ă, ușurând suferin ț
a or-
ganis mului traumatizat de factori fi zici sau psihici.
Efectele pl ăcute sau modi fi cările de dispozi ție
psihică (Cioca, 2011) care au fost asociate cu as-
cultarea unor partituri muzicale au fost descrise de mai mulți autori. Ca surse relevate din literatura de
specialitate a psihologiei care se refer ă la muzico-
logie aminitim Storr (1992), Deliege și Sloboda
(1997), North și Hargreaves (1997). Unii cercet ători
afi rmă că senzațiile pozitive sau pl ăcute pe care le
experimenteaz ă creierul sunt asociate neurologic
cu răspusuri care folosesc ca mediator dopamina
(Spanagel & Weiss, 1999; Rolls 2000). Probabil senzațiile plăcute îi determin ă pe oameni s ă creeze
sau să asculte muzica.
O important ă descoperire a neuro științelor în
ceea ce prive ște muzica este faptul c ă nu există un
centru specializat al muzicii la nivelul creierului, cea mai mare parte a sistemelor creierului fi ind im-
plicate în procesarea acestei informa ții.
Există trei mari sisteme ale creierului care sunt
implicate în procesarea muzicii: sistemele cerebrale responsabile de emo ții, sistemele cerebrale im pli-
cate în procesele cognitive și sistemele cerebrale
care controleaz ă musculatura striat ă.Aprecierea calit ății partiturilor muzicale ascul-
tate este in fl uențat
ă clar de gradul de cultur ă al
individului. S-a constatat c ă aprecierea muzicii re-
prezintă într-o oarecare m ăsură o capacitate în-
născută care depinde în mare m ăsură de bagajul
genetic al individului. Se pare c ă aprecierea pentru
muzică apare spontan la copii, aceasta oferind, de
asemenea, eviden țe favorabile unei tendin țe în-
născute de apreciere a muzicii. (Zentner & Kagan,
1996). Majoritatea culturilor folosesc muzica ca mijloc de exprimare artistic. Chiar dac ă nu sunt
utilizate instrumente so fi sticate pentru ob ținerea
unor sunete de calitate superioar ă, se folosesc in-
stru mente de percu ție simple, pentru a se ob ține
diferite ritmuri sau pentru a se cânta vocal. (Merriam 1964).
Creierul nostru în țelege muzica nu numai ca pe
o expresie a lumii emo ționale. A șa cum au ar ătat
studiile de la Institutul Max Planck din Leipzig, conduse de Stephan Koelsch, muzica este, de ase-menea, procesat ă în centrele cerebrale care contro-
lează procese complexe ca vorbirea sau gândirea
logică. Aceste procese cerebrale complexe sunt
activate de muzic ă nu doar în cazul celor cu educa ție
muzicală (ex. muzicieni), ci și a celor care nu au o
pregătire în acest domeniu. Cea mai important ă
descoperire f ăcută a fost că ariile cerebrale cores-
punzătoare func țiilor cognitive sunt activate chiar
ș
i când subiectul nu este atent la muzic ă sau când
nu este activ (de exemplu, în timpul somnului). Aceasta înseamn ă că muzica activeaz ă aceste sis-
teme cerebrale într-un mod obiectiv și automat. O
descoperire important ă a neuro științelor este c ă
arhitectura informa țională a creierului nostru este,
pe de o parte, determinat ă genetic și, pe de alt ă
parte, este in fl uențată de experien țele trăite. Toate
senzațiile sunt transmise de c ătre organele de sim ț
prin semnale bioelectrochimice care au un rol în stabilirea interconexiunilor dintre neuroni și, astfel,
în organizarea arhitecturii informa ționale a creie-
rului.
Muzica este folosit ă de omul s ănătos ca mijloc
de relaxare, pentru cre șterea performan ței fi zice,
pentru men ținerea unui stadiu alert sau pur și simplu
pentru pentru îmbun ătățirea relațiilor sociale ale
individului. (Clark, 1998; Dube, 1995; Karageorghis & Terry, 1997; & Boone, 1998; North & Hargreaves, 1997; Panksepp, 1995; Panksepp & Bekkedal, 1997).
MUZICOTERAPIA
Noile cercet ări clinice cuanti fi că bene fi ciile uti-
li zări artei în domeniul s ănătății, de la ameliorarea

REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – V OLUMUL LX, N R. 1, An 2013 74
durerii la recuperarea rapid ă a bolnavilor a fl ați în
stare de convalescen ță. Comisia de acreditare a or-
ga nizațiilor medicale din SUA a f ăcut o prim ă
anchetă în acest sens în anul 2004 și a constatat c ă
aproximativ 2.000 de spitale din SUA folosesc diferite forme de art ă în modele terapeutice. În SUA
universitățile de medicin ă oferă cursuri de art ă sau
literatură, iar unele spitalele au încorporat a șa nu-
mitele gr ădini de vindecare și galerii de art ă care
permit pacien ților să selecteze diferite piese artistice
pentru a decora pere ții saloanelor care altfel ar
constitui un mediu extrem de steril. Doctorului Harry Jacobson, nefrolog și vicepreședinte la De-
partamentul S ănătății din Nashville’s Vanderbilt
University Medical Center, a fi rma faptul c ă „există
evidențe clare care arat ă că angrenarea pacien ților
în activități artistice și în special muzicale este calea
prin care povara suferin țelor devine mai u șor de su-
portat“. Aceast ă idee de abordare a unor noi posi-
bilități de ameliorare a suferin ț
elor a dus la crearea
unui centru medical cu statut experimental numit „Louis Armstrong Center for Music and Medicine“, care face parte din complexul „Berth Israel Medical Center“ din ora șul New York. În acest centru me-
dical se utilizeaz ă diferite terapii muzicale și se
efec tueaz ă studii asupra modului în care copiii care
suferă de astm și adulții cu boli cardiovasculare și
pulmonare reac ționează la efectele muzicii. În luna
octombrie 2005, Joane Loewy, director al acestui centru, publica în Journal of Peri Anesthesia
Nursing un articol prin care descrie modul în care
cântecele de leag ăn care au fost cântate au u șurat
respirația copiilor. De asemenea, cântecele de lea-
găn au fost mult mai e fi ciente decât sedativele
pentru a adormi copiii în vederea efectu ării investi-
gațiilor EEG sau a altor investiga ții care au fost
efectuate la nivelul creierului și care necesitau pu-
ne rea unor electrozi pe scalp. Medica ția nemai fi ind
necesară sau dac ă totuși s-au folosit sedative,
efectul acestora a fost mult mai rapid în cazul fo-losirii muzicii (Loewy), ariile din creier asupra c ă-
rora muzica ac ționează fi ind cele pe care corpul
uman le utilizeaz ă atunci când se simte bine.
Drogurile (canabis, cocain ă și marijuana etc.)
acționează în acelea și arii ale creierului, îns ă cu
efect distructiv asupra corpului uman. Mai mult decât atât, Tramo a fi rma că „muzica este un stimul
puternic care ac ț
ionează asupra analizatorului au-
ditiv“ (Prof. Tramo J., Harvard Medical School),
acesta determinând eliberarea din celule a endor-
fi nelor care suprim ă durerea și a immunoglobinelor
care ajută în lupta cu boala.EFICACITATEA TERAPIEI PRIN MUZIC Ă –
APLICAȚII TERAPEUTICE
Creșterea acceptan ței muzicologiei ca metod ă
terapeutic ă a fost fundamentat ă în urma cercet ărilor
efectuate de-a lungul timpului și din ce în ce mai
mulți medici au început s ă capete experien ță în
acest domeniu. Programele de art ă și științele me-
dicale de la „Stanford University“ încurajeaz ă stu-
denții să descopere intersec ția dintre art ă și me-
dicină, în timp ce la „Columbia Universiy Medical
School“ din New York medicii sunt preg ătiți să
trateze pacien ții folosind în paralel și muzicologia
sau alte terapii în care este implicat ă arta. Arta în
medicină este, de asemenea, folosit ă de către medici
și asistente în managementul propriului stres pentru
a evita sindromul „burnout“. Centrul medical „Louis Amstrong“ ofer ă programe de medita ție pentru
personalul medical care lucreaz ă în secțiile de on-
co logie. În acest scop se organizeaz ă grupuri în
care asistentele medicale cânt ă sau ascult ă mu zică
live. În aceste sesiuni se discut ă în paralel și pro-
blemele care intervin în tratamentul bolnavilor de cancer. La Beth Israel Medical Center exist ă
un
studiou muzical unde la fi ecare dou ă săptămâni se
organizeaz ă un program unde se folosesc tobe. Prin
metode de percu ție care alterneaz ă de la tehnici
simple la complexe se încearc ă diminuarea nivelului
de stres acumulat. Se pare c ă arta vindec ă nu doar
pacienții, ci și pe vindec ători.
Dermatologie
Muzicologia poate fi utilizată în scopul reducerii
gratajului la pacien ții suferinzi de neurodermatit ă,
la care impulsul de a se sc ărpina și percepția durerii
au scăzut considerabil. La bolnavii cu st ări de de-
presie, piesele muzicale exuberante cu tempouri rapide au un efect antidepresiv remarcabil (Luban Plozza, 1988)
Astmul bron șic și respirația
Pentru om, respira ția reprezint ă o activitate
vitală care, fi ind repetat ă de atâtea ori pe tot par-
cur sul vie ții, devine pur si simplu un fenomen nea-
preciat la justa sa valoare. Exist ă însă persoane care
nu respiră la fel de u șor ca persoanele s ănătoase și
care realizeaz ă cu adevărat cât de important ă
este
integritatea aparatului respirator. Din rândul acestor persoane suferinde fac parte bolnavi astmatici, cei suferinzi de COPD (Chronic Obstructive Pulmonary Disease) sau alte afec țiuni pulmonare.
Respirația rapidă, hiperventila ția cauzează re-
du cerea concentra ției de CO
2 din sânge, fapt care
generează următoarele efecte: cre șterea secre ției de

REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – V OLUMUL LX, N R. 1, An 2013 75
andrenalin ă (scurtarea respira ției, căscat frecvent,
gemete, senza ție de apăsare și durere în piept, somn
întrerupt, dureri musculare din cauza folosirii gre-șite a mușchilor respiratori, anxietate), determin ă
constricția arterial ă, reducând fl uxul sanguin c ătre
creier (pierderea memoriei, ame țeli, detașare emo-
țională, senzații de înțepături de ace în gur ă, mâini
și picioare), suprasolicitarea mu șchilor respiratori
(dureri de cap, gât și umeri și dureri în regiunea
lombară). Pentru a reu și să respire normal, bolnavul
astmatic trebuie s ă reușească să se relaxeze. Datorit ă
relaxării tonusului bron șic, căile aeriene se vor
decongestiona și astfel aerul va putea s ă circule
neobstruc ționat spre alveolele pulmonare. Prin
terapia muzical ă se urmărește o ameliorare a st ării
de sănă
tate a pacientului și evitarea exacerb ărilor
cauzate de stres.
Efectele muzicii asupra tensiunii arteriale
În urma unor experimente care au fost efectuate
de către Bernardi și Sleight (2005), s-a constatat c ă
stimulii muzicali controleaz ă ritmicitatea sistemului
cardiovascular și a sistemului respirator. Mai mult
decât atât, s-a constatat c ă frazele ritmice cum ar fi
mantrele budiste pot modi fi ca ritmul respirator și
presiunea sângelui. Aceste modul ări au dus la re-
ducerea activit ății sistemului nervos simpatic, sti-
mularea activit ății sistemului nervos parasimpatic
și creșterea senzitivit ății refl exului baroreceptor.
Mo di fi cările fi ziologice constatate au fost consi-
derate ca fi ind un rezultat pozitiv în urma experi-
mentului efectuat. S-a constatat c ă infl uența exer-
citată de muzic ă depinde de tempo-ul acesteia: un
tempo rapid poate determina cre șterea ritmului
cardiac și prin aceasta tensiunea arterial ă, ventilația
pulmonar ă, în timp ce un tempo lent induce redu-
cerea ritmului cardiac și a celui respirator. Bernardi
și Sleight au încercat s ă determine dac ă ascultarea
muzicii cu ritmuri speciale sau cu un anumit mesaj poate avea un efect direct asupra ascult ătorilor.
Concluzia fi nală a fost că
, indiferent dac ă ne place
sau nu genul de muzic ă pe care o ascult ăm,
aceasta in fl uențează ritmul sistemelor cardio-
vas cular și respirator. Miturile sau dogmele care
spun că muzica are efect doar dac ă îți place sau că
muzica este relaxant ă sunt doar în parte adev ărate.
De fapt, muzica are un efect care este independent de preferin țe sau de educa ția muzical ă a celui care
o ascultă. Efectele asupra sistemelor cardiovascular
și respirator variaz ă numai în func ție de tipul mu-
zicii pe care o ascult ăm. Efectele terapiei muzicale în neurologie
Într-un proiect care includea pacien ți cu scleroz ă
multiplă care au ascultat muzic ă, s-a observat un
efect pozitiv al muzicii în sensul transmiterii unui sentiment de pace interioar ă, de liniște, iar eveni-
mentele nepl ăcute din trecut care au fost readuse în
memorie de muzic ă au fost resim țite de ace știa cu
un sentiment de deta șare. După o terapie cu muzic ă
de 4 săptămâni, testele fi ziologice la ace ști pacienți
au scos în eviden ță
o îmbunătațire a vitezei de con-
ducere nervoas ă. Cele mai importante rezultate ale
terapiei cu muzic ă au fost ob ținute în studiile f ăcute
cu pacien ți care sufereau de epilepsie. Se știe, de
exemplu, c ă anumite impulsuri vizuale sau auditive
pot declan șa o criză de epilepsie, iar cercet ările
efec tuate de Siderenko au ar ătat că muzica are exact
un efect opus, reducând șansele de a face crize cu
75%. Ca și în cazul pacientei suferinde de Parkinson,
care putea face mi șcări normale atunci când asculta
muzică, se pare c ă efectul muzicii asupra sistemului
nervos este de regenerare a secre ției de neurotrans-
mițător la nivelul sinapselor responsabile de mani-
festările bolii. A șa cum se știe, acest efect mai poate
fi obținut prin tratament medicamentos, dar care,
spre deosebire de terapia muzical ă, produce o mul-
țime de reac ții nedorite. De asemenea, muzicoterapia
este utilizat ă în reabilitarea pacien țillor în accidente
vasculare cerebrale (sechele motorii, tulbur ări de
limbaj (Iamandescu 2004).
Efectul muzicii asupra sistemul cardiovascular
La copiii cu tensiune arterial ă mare datorat ă
unor deregl ări ale sistemului nervos autonom s-a
constatat c ă după 5 săptămâni de tratament cu muzi-
coterapie aveau o tensiune arterial ă normală. Re-
zultate similare au fost observate la alte grupuri de pacienții, de exemplu la femei gravide cu tensiune
arterială de risc. ( Scienti fi c Music Medicine )
Efecte ale muzicii asupra sistemul muscular și
reducerea durerii în cazul femeilor care nasc
Muzicoterapia are efect și asupra femeilor care
nasc, intensi fi când contrac țiile uterului și reducând
durerile na șterii. De asemenea, s-a constatat c ă rit-
mul contrac țiilor uterine era mult mai armonios. În
același timp, s-a observat c ă durerea na șterii era
mai ușor suportat ă, aceasta având probabil leg ătură
cu creșterea nivelului de endor fi nă. Femeile gravide
care au ascultat regulat muzic ă timp de câteva luni
înainte de na ștere nu numai c ă au avut o na ștere
mai ușoară, dar și timpul na șterii s-a scurtat cu o
medie de 1-2 ore fa ță de cele care nu au ascultat
muzică în timpul sarcinii.

REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – V OLUMUL LX, N R. 1, An 2013 76
Un alt efect al muzicii a fost reducerea anxiet ății
și dispariția depresiei la femeile gravide cu risc.
(Hübner 1998)
Un experiment de referin ță asupra efectului anti-
algic al muzicii a fost efectuat de Spintge și Droh,
care au demonstrat superioritatea muzicii anxio-litice asupra medica ției analgezice la bolnavele
care au efectuat chiuretajul uterin post abortum.
Muzicoterapia folosit ă în reducerea anxiet ății
Efectul principal observat al muzicoterapiei este
de reducere a depresiei și de eliberare sau deta șare
de experien țele neplăcute din trecut. Aceasta face
din muzicoterapie un mod e fi cient de a trata stresul
datorat unor experien țe emoționale negative care
rămân întip ărite în memorie și care pot declan șa
același nivel de stres de foarte multe ori, chiar în
situații cu mult mai pu țină încărcătură emoțională,
dar care pot p ărea similare subiectului. Repetarea
nivelurilor de stres la stimulii care sunt de intensit ăți
medii sau mici are efecte negative asupra s ănătății.
(Hübner, 1992)
Un exemplu relevant este cel al unei paciente
care suferea de depresie ap ărută ca urmare a unor
pro bleme familiale. Aceast ă pacientă își trata de-
presia cu tranchilizante, care au avut efect un timp. Dar, pe m ăsur
ă ce situația familiei sale devenise tot
mai grea, și starea acesteia se înr ăutățise, în ciuda
tratamentului pe care îl lua. Timp de mul ți ani,
pacienta a cerut sfatul doctorilor care i-au spus s ă ia
mai multe medicamente și în doze tot mai mari. Cu
timpul starea pacientei se agrava și, în plus, pacienta
începuse s ă se plâng ă și de dureri abdominale.
Ultimul medic la care a fost i-a recomandat un me-dicament puternic pentru depresie. În urm ătorii 5
ani pacienta sim țea o nevoie tot mai mare de a
dormi. În cele din urm ă a ajuns în stadiul cel mai
avansat al depresiei, fi ind capabil ă să stea treaz ă
doar o oră pe zi.
La a 60-a aniversare a pacientei, fi ica sa i-a f ăcut
cadou un CD player și câteva CD-uri cu muzic ă
MRT. De și la începutul terapiei nu au fost rezultate
evidente, mama a fost tratat ă cu muzic ă regulat.
După 3 luni de tratament, primele rezultate au fost
că pacienta dormea mai pu țin și începuse s ă par-
ticipe din nou la via ța de familie, s ă își reia acti-
vitățile din trecut, lucru care nu se mai întamplase
de ani de zile. Dup ă 18 luni de tratament cu muzic ă
MRT, somnul pacientei era normal, durerile abdo-minale disp ăruseră, iar via
ța ei revenise la nomal.
(Hübner, 1998)
Creșterea performan țelor cognitive
Prin ascultarea de muzic ă sunt activate arii
cerebrale foarte complexe, cresc performa țele cognitive cum sunt gândirea matematic ă, capacitatea
de a învăța, capacitatea de memorizare, capacitatea
de analiză, Efectul Mozart de a abstractiza. Deoarece
muzica stimuleaz ă sistemele cognitive și emoționale
nervoase, acestea cap ătă un fel de „antrenament“
pentru înv ățarea prin ascultarea de muzic ă barocă
(Lozanov, citat de Iamandescu și Neagu, 2011).
Infl uența muzicii asupra sistemului auditiv
Copiii care s-au n ăscut cu defecte de auz și care
nu pot percepe sunete prezint ă difi cultăți locomo-
torii, mai ales în coordonarea mi șcărilor și în reali-
zarea mișcărilor fi ne. Aceasta arat ă că nu numai in-
formația motorie a mu șchilor, dar și informa ția
acustică a urechii este in fl uențată de sistemul de
echilibru și este chiar necesar ă pentru dezvoltarea
acestei capacit ăți.
Aceasta este înt ărită de faptul c ă avem o tendin ță
naturală de a ne mi șca în acord cu ritmul muzicii pe
care o ascult ăm. În toate culturile oamenii danseaz ă
la auzul muzicii. Dansul nu poate lipsi oriunde este muzica.
Tomatis vorbe ște în studiile sale de rela ția strân-
să între ureche, informa ția acustic ă, postură și miș-
care. În opinia sa „pro fi lul postural“ se g ăsește lo-
calizat la nivelul urechii și, potrivit studiilor sale,
toți mușchii din organism, nu doar cei care ne ajuta
să ne mișcăm au conexiuni cu centrul regl ării echili-
brului.
Așa cum demonstreaz ă și incapacitatea de reali-
zare a mi șcărilor fi ne și de coordonare a mi șcărilor
la copiii n ăscuți cu probleme de auz, ariile care sunt
răspunzătoare de mi șcare sunt într-o leg ă
tură strânsă
cu cele ale sim țului auditiv, care le in fl uențează
func ționarea și dezvoltarea. De aceea muzica le
poate in fl uența pe ambele. (Tomatis, 1997)
Infl uența muzicii asupra sistemului muscular
Cea mai mare parte a durerilor de cap se da-
torează tensiunii musculare crescute a mu șchilor
scalpului. Aceast ă tensiune muscular ă dispare când
ascultăm muzic ă și, astfel, dispare și durerea de
cap. Așa cum arat ă și studiile cu ultrasunete f ăcute
de Shemagonov muzica are un efect asupra con-tracțiilor musculaturii striate a arterelor cerebrale,
care devin tot mai lente și mai ritmice sub in fl uența
acestei muzici. Acest efect face muzica foarte util ă
în tratarea migrenelor care au ca mecanism principal vasoconstric ția urmată de vasodilata ție refl exă.
Muzica și vorbirea
În lucrarea sa, Aspectele cronobiologice ale mu-
zicii fi ziologice, Hildebrandt arat ă cum organismul

REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – V OLUMUL LX, N R. 1, An 2013 77
este în mare m ăsură dominat de principiile orga-
nizării armonice, în timpul regener ării și mai ales în
timpul somnului. Datorit ă acestei ordini muzicale a
multora dintre procesele fi ziologice ale organismu-
lui, Hildebrandt nume ște corpul omenesc o fi ziolo-
gie muzical ă. În urma cercet ărilor, Hildebrandt a
ajuns la concluzia c ă muzica stimuleaz ă procesele
re gene rative naturale, indiferent dac ă cel care as-
cultă este treaz și atent la muzic ă sau viseaz ă.
Așadar, nu este surprinz ător că muzica armo-
nioasă are un succes a șa de mare în normalizarea
stărilor con știente, deoarece sistemele cerebrale
cognitive și emoționale – ca expresie a con științei
noastre – și sistemele care sunt r ăspunzătoare de
regenerare sunt, de asemenea, stimulate în timpul somnului.
CONCLUZII
Efectul pozitiv al muzicii este considerat a fi
evident pentru fi ecare subiect care a participat la diverse terapii prin muzic ă, însă știința zilelor
noastre nu ne poate r ăspunde complet de ce armonia
sunetelor produce efecte diferite de la individ la individ. Abordarea evolutiv ă a știintei a deschis noi
perspective de cunoa ștere în psihologie (Barkow
1995 & Buss, 1988), încercând s ă răspundă la între-
barea de ce muzica poate s ă inducă un răspuns
emo țional atât de puternic. Astfel, pentru crearea
unor metode terapeutice muzicale, este necesar ă o
înțelegere a evenimentelor neurologice care au loc
în creier și care stau la baza aprecierii muzicii ca
stimul bene fi c pentru organismul uman. Mai mult
decât atât, perspectiva științifi că evoluționistă nu
poate dezv ălui motivele pentru care noi apreciem
muzica sau calitatea sunetelor. Preferin țele noastre
muzicale țin de estetica pe care noi o prefer ăm și
care, bineîn țeles, difer ă de la individ la individ. A șa
cum a a fi rmat Stige (1998), valoarea estetic ă a unei
partituri muzicale conteaz ă în practica terapeutic ă.
Ball G.F. and Hulse S.H.1. – (1998). „Birdsong“ American Psychologist 53,
pp. 37-58Barkow J.H, Cosmides L., Tooby J. 2. – (Eds.) (1995). The adapted mind:
Evolutionary psychology and the generation of culture. Oxford, UK:
Oxford University Press.Bernardi L., Porta C., Casucci G., et al.3. – Dynamic interactions
between musical, cardiovascular and cerebral rhythms in humans. Circulation 2009; 119:3171-3180
Bernardi L., Porta C., Sleight P. 4. – Cardiovascular, cerebrovascular, and
respiratory changes induced by different types of music in musicians and non-musicians: the importance of silence. Heart 2006; 92:445-452.
Boris Luban Plazza 5. „Musik and Psyche“ (Basel, 1988) in H. Kapteina,
Einführung in die Musiktherapie.Brown K. 6. – (1999). Striking the right note. New Scientist, December 4,
pp. 38-41Buss D.M. 7. – (1998). Evolutionary psychology: The new science of the
mind. New York: Allyn & Bacon. Clark M.E., Lipe A.W. and Bilbrey M. 8. – (1998). Use of music to
decrease aggressive behaviors in people with dementia. Journal of
Gerontological Nursing 24, pp. 10-17.
Deliege I., Sloboda J.9. – (1997). Perception and cognition of music.
Hove, UK: Psychology Press.Dr. Mihr 10. – Multiple Scleroses – a Pilot Study with MS-Patients,
www.
scienti fi cmusictherapy.com (accesat în 14/12/2010)
Dube L., Chebat J.C., Morin S.11. – (1995). The effects of background
music on consumers desire to af fi liate in buyer-seller interactions.
Psychology and Marketing 12, pp. 305-319.
Goleman D.12. – Emotional Intelligence, Bantam Books, New York 1995
Guenther H.13. – Beein fl usst intensive Musikerziehung die Entwicklung von
Kindern? Musikforum, Heft 86, June 1997.Guest Editorial 14. – Integrative Physiological and Behavioral Science,
Transaction Publishers, Volume 35, Number 3, ISSN 1053 – 881XHübner P. 15. – Natural Music Creation, AAR EDITION, ISBN 3-930438-19-4
Hübner P. 16. – The Harmony Laws of Music in the Microcosm of Music,
Nature Medicine current affairs, page 29, AAR EDITION INTERNATIONAL, 2000, ISBN 3-89718-231-9Hübner P. 17. – Nutzen und Schaden der Musik in der Gesellschaft, AAR
EDITION, 1992Iamandescu B. 18. – Muzicoterapia receptiva. Editura Informatica,
București, 2004
Jourdain R.19. – Music, the Brain, and Ecstasy, 1997
Kammerer E.20. – Klinik und Poliklinik fuer Kinderheilkunde, Bereich
Psychosomatik, Westfaelische Wilhelms-Universitaet Muenster, Psychische Belastungen und Symptome hoerbehinderter Kinder, Deutsches Ärtzeblatt 94, Heft 28/29, 1997Karageorghis C.I., Terry P.C.21. – (1997). The psychophysical effects of
music in sports and exercise: A review. Journal of Sport Behavior, 20 pp. 54-68.Koelsch S. 22. – www.stefan-koelsch.de (accesat în 22/12/2010)
Koelsch S., Thomas Gunter, Angela D. Friederici 23. – Max Planck
Institute of Cognitive Neuroscience, Erich Schroeger, University of Leipzig, Brain Indices of Music Processing: Non-Musicians are Musical, Journal of Cognitive Neuroscience 12, 3, pp. 520-541, Massachusetts Institute of TechnologyLarson C. 24. – The Fine Art of Healing the Sick, Embracing the bene fi ts o
writing music, and art 5/28/06 (
www.usnews,com/usnews/health/
articles/060605/5art_3htm , accesat 1 Ianuarie 2011) (1-3)
Lazaroff I., Shimshoni R.25. – Effects of Medical Resonance Therapy
Music on Patients with Psoriasis and Neurodermatitis – a Pilot Study, Integrative Physiological and Behavioral Science, Volume 35, Number 3, Transaction Publishers, ISSN 1053-881XMax-Planck-Institut fuer Neurophysiologische Forschung,26. Leipzig,
www.cns.mpg.de (accesat în 22/12/2010)
Medical Resonance Therapy Music, 27. AAR EDITION, Scienti fi c
Research, Mental State, www.scienti fi cmusictherapy.com (accesat în
15/01/2011)Medical Resonance Therapy Music, 28. AAR EDITION, Scienti fi c
Research, Headache
www.scienti fi cmusictherapy.com (accesat în
19/01/2011)Merriam A.P.29. – (1964). The Anthropology of Music. Evanston, Ill:
Northwestern University Press.Morris J.D., Boone M.A. 30. – (1998). The effect of music on emotional
response, brand attitude, and purchase intent in an emotional advertising condition. Advances in Consumer Research 25 pp. 518-526.N.M. Weinberger 31. – Musica Research Notes,
www.musica.uci.edu
(accesat în 14/12/2010)BIBLIOGRAFIE

REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – V OLUMUL LX, N R. 1, An 2013 78
Neagu S.32. – 2011 Efectele muzicii asupra performan țelor cognitive
Universitatea de Medicina „Carol Davila“, Bucure ști.
Nesse R.M.33. – (1991). What good is feeling bad? The Sciences.
November/December pp. 30-37.North A.C., Hargreaves D.J. (Eds.) 34. – (1997). The social psychology of
music. Oxford: Oxford University Press.North A.C., Hargreaves D.J. (Eds.) 35. – (1997). The social psychology of
music. Oxford: Oxford University Press.Panksepp J. 36. – (1995). The emotional sources of „chills“ induced by
music. Music Perception 13, pp. 171-207.Panksepp J. 37. – (1998a). Affective neuroscience: The foundations of
human and animal emotions. Oxford: Oxford University Press.Panksepp J.38. – (1998b). The quest for long-term health and happiness:
To play or not to play, that is the question. Psychological Inquiry 9, pp. 56-66.Panksepp J., Bekkedal M.Y.V. 39. – (1997). The affective cerebral
consequence of music: Happy vs. sad effects on the EEG and clinical implications. International Journal of Arts and Medicine 5, pp. 18-27.
Panksepp J., Normansell L., Herman B., Bishop P., Crepeau L.40. –
(1988). Neural and neurochemical control of the separation distress call. In Newman, J.D. (Ed.). The physiological control of mammalian vocalizations. New York: Plenum Press.Prof. Dr. Gunther Hildebrandt41. – Chronobiological Aspects of
Musicphysiology, AAR EDITION,
www.scienti fi cmusictherapy.com (accesat
în 14/01/2011)Ptok M.42. – Klinik und Poliklinik fuer Phoniatrie und Paedaudiologie,
Medizinische Hochschule Hannover, Das schwerhoerige Kind, Deutsches Ärtzeblatt 94, Heft 28/29, 1997Reznikov A.43. – Harmonic Information as Medication-Gynaecology, AAR
EDITION, www.schienti fi c musictherapy.com (accesat în 22/12/2010).
Reznikov G. Butenko 44. – Harmonic Information as Medication – Mental
and Sensory Abilities, AAR EDITION, 2000,
www.scienti fi cmusictherapy.
com (accesat în 11/12/2010)
Rolls E.T.45. – (2000). Memory systems in the brain. Annual Review of
Psychology 51, pp. 599-630. Scienti fi c Music Medicine, 46. AAR EDITION, Research in Gynaecology,
www.scienti fi cmusictherapy.com (accesat în 18/12/2010)
Scienti fi c Music Medicine, 47. AAR EDITION, Scienti fi c Research,
www.scienti fi cmusictherapy.com (accesat în 17/12/2010)
Shemagonov V., Sidorenko V. 48. – Can the Medical Resonance Therapy
Music Affect Autonomous Innervation of the Cerebral Arteries?, Integrative Physiological and Behavioral Science, Volume 35, Number 3, Transaction Publishers, ISSN 1053-881X
Sidorenko V.49. – Effects of Medical Resonance Therapy Music in the
Complex Treatment of Epileptic Patients, Integrative Physiological and Behavioral Science, Volume 35, Number 3, Transaction Publishers, ISSN
1053-881XSidorenko V. 50. – Effects of Medical Resonance Therapy Music on
Haemodynamic Parameter in Children with Autonomic Nervous System Disturbances, Integrative Physiological and Behavioral Science, Volume 35, Number 3, Transaction Publishers, ISSN 1053-881X
Sloboda J.A. 51. – (1991). Music structure and emotional response: Some
empirical fi ndings. Psychology of Music 19, pp. 110-120.
Spanagel R., Weiss F.52. – (1999). The dopamine hypothesis of reward:
past and current status. Trends in Neurosciences 22, pp. 521-527.
Stige B.53. – (1998). Aesthetic practices in music therapy. Nordic Journal of
Music Therapy 7(2), pp. 121-134. Storr A. 54. – (1992). Music and the mind. New York: Ballantine Books.
Tomatis A.55. – Der Klang des Lebens, 1290-ISBN 3-499-18791-4
Tomatis A.56. – Der Klang des Universums, Artemis und Winkler, 1997,
ISBN 3-538-07047-4Turk I., Dirjec J., Kavur B.57. – (1997). Was the oldest musical instrument
in Europe found in Slovenia? Anthropologie 101, pp. 531-540.
www.asthmanz.co.nz58. (accesat 12.01.2011)
Zentner M.R., Kagan J.59. – (1996). Perception of music by infants. Nature
383, pp. 29. Zhang J., Harbottle G., Wang C., Kong Z. 60. – (1999). Oldest playable
musical instruments found at Jiahu early Neolithic site in China. Nature
401, pp. 366-368.