Universit atea de St at de Medicină și F armacieNicol ae Testemiț anu [608055]

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Soci ale al Republicii Moldov a
Universit atea de St at de Medicină și F armacie„Nicol ae Testemiț anu”

FACULT ATEA DE MEDICINĂ
Catedra de Fiziologi a omului și Biofizică

Teza de licență
Concep ții psihofiziologice de control al pattern -ului respir ator
la perso ane cu tulburări de person alitate

Danu Cristin a
Anul VI, grup a M1215

Conducător științific : Oleg Arnaut
Conferenți ar universit ar

Chișinău, 2018

2
DECL ARAȚIE
Prin prezent a, subsemn atul ________________________________________ decl ar pe
propri a răspundere, că tez a de licență cu tem a”Concepții psihofiziologice de control al pattern -ului
respir ator la perso ane cu tulburări de person alitate” este el aborată de către mine person al,
materialele prezent ate sunt rezult atele propriilor cercetări, nu sunt pl agiate din alte lucrări științifice
și nu a mai fost prezent ată la o altă facultate sau instituție de învățământ superior din ț ară sau
străinăt ate. De asemene a declar, că to ate sursele utiliz ate, inclusiv din Internet, sunt indic ate în tez a
de licență, cu respect area regulilor de evit are a plagiatului:
 toate fragmentele de text reproduse ex act, chi ar și în tr aducere proprie din altă limbă,
sunt scrise cu referinț aasupra sursei origin ale;
 reformul area în cuvinte proprii a textelor altor autori deține referinț aasupra sursei
origin ale;
 rezum area ideilor altor autori deține referinț a exactă la textul origin al; 
 metodele și tehnicile de lucru prelu ate din alte surse dețin referințe ex acte la sursele
origin ale.
Data_______________________
Absolvent _____________________________ __ _____________ ______
(Prenume Nume ) (Semnătur a)

3
Cuprins
Introducere …………………………………………………………………………………………………………….. ……..5
actualitatea și gradul de studiere a temei investig ate…………………………………… …………… 5
scopul și obiectivele tezei ……………………………………………………………………….. …………… .7
import anța teoretică și v aloareaaplicativă a lucrării …………… ……………………… …………… .7
Capitolul I. Analiza bibliogr afică a temei…………………………………………………………………………. .8
I.1 Ritmogenez a respir atorie………………………………………………………………………………… .8
I.1.1 Modele ale ritmogenezei respir atorii……………………………………………………………… .8
I.1.2 Circuitele pontine cu rol în re glarea respir ației……………………………………………….. 10
I.1.3 Rolul p acemakerilor în gener area impulsurilor ritmice ……………………………………. .11
I.1.4 Rolul serotoninei în activit atea pacemaker la nivelul complexului pre -Bötzinger ..14
I.2 Deregl are de person alitate tip borderline ………………………………………………………….. 17
I.2.1 Caracteristici neuroim agistice ……………………………………………………………………… .19
I.2.2 Caracteristici genetice ………………………………………………………………………………… .20
Capitolul II. M aterial și metodele de cercet are………………………………………………………………… .21
2.1 Design și p artipanți……………………………………………………………………………………… .21
2.2 Chestion arul folosit în lucrul pr actic……………………………………………………………… ..22
2.3 Inregistr area parametrilor p attern-ului respir atori…………………………………………… …23
Capitolul III. Rezult atele proprii și discuții……………….. …………………………………………………… ..24
Concluzii gener ale………………………………………………………………………………………………………. …35
Anexe…………………………………….. …………………………………………………………………………………. ..36
Bibliogr afie………………………………………………………………………………………………………….. ………47

4
Lista abrevierilor
Vt – volum curent
Ti – durata inspir ației
Te – durata expir ației
Ttot – durata ciclului respir ator
VITI =Ti/T – Raport dur ată inspirt/dur ată ciclu respir ator
VIF – minut volum ventil ației pulmon are
Vt/Ti –debit inspir ator
BötC – complexul Bötzinger
Pre-BötC – complexul pre -Bötzinger
VRG – grupul respir ator ventr al
rVRG – porțiune a rostrală a grupului respir ator ventr al
cVRG – porțiune a caudală a grupului respir ator ventr al
DRG – grupul respir ator dors al
PRG – grupul respir ator pontin
KF – nucleul Kölliker –Fuse
PB – complexul p arabrahial
RTN – Nucleul retrotr apezoid
pFRG – Grupul respir ator parafacial
BPD – tulbur are de person alitate tip borderline
DSM -V – Manual de Di agnostic si Cl asificare Statistic aa Tulbur arilor Mint aleEd. a 5-a
SP – subst anța P
NTS – nucleul tr actului solit ar
pO2 – presiune a parțială o oxigenului
pCO2 – presiune a parțială a bioxidului de c arbon
PN – nervul frenic
PA – potenți al de acțiune
ULC A – Universit atea Californiei din Los Angeles

5
Introducere
Actualitatea și gradul de studiere a temei investig ate
Ritmogenez a este implic ată în pr actic to ate comport amentele și funcțiile cerebr ale [1 ,2].
Aceste a includ gener area comport amentelor ritmice, comunic area, atenția memori a.[3,4] Prin urm are
înțelegere a ritmogenezei este problem a fundament ală a neuroștiinței. Mec anismele des întîlnite în
rețelele gener atoare de r itm includ: inhibiți a reciprocă [26,27,28], p roprietăți de p acemaker [11,29 –
33], și mec anismul rețelei excit atorii recurente. [10,34,35,36]
Psihofiziologi a respir ației este un domeniu ce progrese ază rapid și c are asigură o schelă
experiment ală în studiul esenței psihofiziologice a interacțiunii dintre corp și cre ier. M ai import ante
sînt uneltele experiment ale disponibile, ce permit contur area emoțiilor specifice ce se genere ază în
urma interacțiunii corp -creier. Există câtev a descoperiri iniți ale suficient de intrig ante a percepției
alterate ale respir ației l a diferite p attern-uri respir atorii și schimbări în semnăturile neur ale asociate
respirației l a indivizii cu niveluri ridic ate de anxiet ate, cu tulburări de anxiet ate, depresie s au stres,
durere (Hölzel BK., et al., 2010; P aulus MP., et al., 2009). Totuși, m ai este multă muncă de depus
pentru a contur a direcți a relației dintre aceste m aladii funcțion ale ale sistemului nervos centr al și
respir ație, precum și pentru a evalua cum sistemele nervo ase răspund l a modul area respir ației c a o
unealtă puternică în atenuarea acestor tulburări.
Evaluarea concomitentă a caracteristicilor respir atorii ș i a tulburărilor funcțion ale respir atorii
poate fi aplicată în analizarea rolului diferitor componente cerebr ale și psihologice în constituire a
pattern-ului respir ator la indivizii sănătoși și p acienții cu disfuncții respir atorii psihofuncțion ale.
Evidențiere a pacienților cu tulburări de person alitate și tulburări afective ( anxiet ate, depresie, tulburări
obsesive etc.) cu simptome eminente respir atorii po ate avea un imp act pentru cre area modelelor de
tipuri de person alitate psihorespir atorie l a indivizii sănătoși și l a pacienții cu disfuncții respir atorii,
cât și pentru a alege metode specifice de tr atament, bunăo ară tehnici de bio -feedb ack de reeduc are
respir atorie.
Perso anele pot simți o g amă largă de senz ații respir atorii, c are țin de mișc arile respir atorii,
poziți a plămânilor, irit ație, îndemn (dorinț a) la tuse, durere, senz ație de constricție tor acică, senz ația
de efort și disconfort respir ator incluse în definiți a de tulburări respir atorii funcțion ale. Aceasta
include m ai multe tulburări respi ratorii, inclusiv și hiperventil ația (Levis R. A. et al., 1986; S auty A.
et al., 2008), denumit Sindrom de Hiperventil ație, concept actualmente pus în discuție (N ardi A.E. et
al., 2006). Dintre aceste a, senz ația de constricți a toracică, senz ația de efort și de disconfort respir ator
pot fi atribuite senz ației de dispnee (T. Nishino et al., 2011). Dispnee a este un simptom de b ază a

6
maladiilor c ardio-pulmon are, îns a disconfortul respir ator apare și în alte situ ații fiziologice, bunăo ară
la efort fiz ic și în c adrul multor tulburări afective. M ajoritatea acestor p acienți prezintă senz ația de
dispnee și discomfort respir ator independent de reducere a funcției sistemului respir ator (Leiveseth et
al, 2012). Dispnee a “neexplic ată” este o trăsătură distinctivă în tulburările afective c a anxiet atea,
depresi a, tulburările obsesive etc.
Sunt descrise m ai multe tipuri de disconfort respir ator: senz ația de lucru/efort respir ator – este
raportată de p acienții cu astm și m aladiile cronice pulmon are obstructive (Borkovec TD, 1995;
Hazlett-Stevens H. et al, 2004). Aferențele de l a mușchii respir atori proiecteză în cortex, subiectul
prezintă senz ații loc alizate în mușchii respir atori când lucrul respir ator este sporit. Senz ațiile acestea
apar prob abil dintr -o combin are dintre aferent ația de la proprioreceptorii muscul ari și comenzile
cortic ale percepute. Percepere a acestui tip de disconfort a fost descrisă și în condiții de l aborator la
sarcini respir atorii exterio are ca creștere a rezistenței s au elasticității (Leivseth L, et al., 2012; P arshall
MB et al., 2012).
Senz ație de sete de aer/respir ație insuficientă indusă experiment al prin hiperc apnie, hi poxie,
exercițiu fizic intensiv este lămurită printr -o necorespundere dintre drive -ul motor respir ator și
aferențele feedb ack-ului de l a mecanoreceptorii respir atori. Drive -ul respir ator este perceput de cortex
prin semn alele ce vin de l a neuronii respir atori ai trunchiului cerebr al. Me canoreceptorii căilor
respir atorii și cutiei tor acice produc semn ale inhibitorii c are inhibă inspir ația nesatisfăcută, d acă aceste
aferențe nu sunt suficiente apare senz ația de insuficiență a inspir ației. Se întâlnește l a pacienții cu
maladii cardiopulmon are sau neuromuscul are (Nishino T., 2011; Burki NK et al., 2010).
Pornind de l a aceste considerente prezintă interes cercetările privind influenț a unor f actori
asupra reactivității psihofiziologice a subiecților în c adrul ex aminării a pattern-ului respir ator. În acest
scop este ne csesar invent arierea unui număr m are de studii și cercetări în domeniul psihofiziologiei
respir ației pentru v aliditatea și fidelit atea metodelor, criteriilor de di agnostic, tehnicilor de analiză și
interpret area datelor.
Autorii modelelor psihofiziologice ale trăsăturilor de person alitate care se include în tip de
person alitate (Fi amma MN, et al., 2007;) sunt de părere că re acția psihofiziologică și cogniți a
superio ară sunt conect ate între ele. Din această perspectivă, re acția psihofiziologică este o rezult antă,
atât a acțiunii sep arate, cât și a interacțiunii unor procese cognitive inconștiente și a unor cogniții
superio are. Teoriile neurofiziologice ale person alității arată că re activit atea psihofiziologică este un
constru ct pluridetermin at, în c adrul cărui a trăsăturile de person alitate au un substr at neurofiziologic
specific și jo acă rolul de moder atori, generând o v ariabilitate interindividu ală, c are ridică m ari

7
probleme cercetătorilor. Concepțiile moderne vize ază st abilire a unor limite între c are variază
manifestările psihofiziologice individu ale, definire a unor modele, tip are gener ale prin c are să se
analizeze c aracteristicile p articul are și cuno aștere a factorilor c are pot influenț a reactivit atea
individului. Metod a înregistrării și analizei a pattern-ului respir ator este uiliz ată pe l arg în cercetările
experiment ale și clinice. Studiul v ariațiilor componentelor p attern-ului respir ator sub in fluenț a
factorilor fiziologici s au patologici permit aprofund area cunoștințelor în domeniul fiziologiei
interacțiunii sistemice l a nivelul org anismului integru precum și în domeniul fiziop atologiei unor
maladii funcțion ale, psihosom atice. Precizi a studiului p attern-ului respir ator prin măsur area unor
parametri psihofizi ologici po ate fi ameninț ată de prezenț a unor f actori s au variabile c are pot influenț a
reactivit atea psihof iziologică a individului (P aton. J. F. R., et al., 2006).
Scopul studiului este ev aluarea modificărilor ritmogenezei respir atorii l a perso anele cu
tulbur are de person alitate tip borderline prin analiza pattern-ului respir ator.
Obiectivele lucrării:
1. Studiere a rolului diferitor structuri cerebr ale în funcțion area norm ală și în disfuncți a
pattern-ului respir ator.
2. Studiere a componentelor psiho -emoționale, neuroim agistice și genetice ale tulburării de
person alitate tip borderline
3. Studiere a influenței tulburării de perosn alitate tip borderline asupra generării pattern-ului
respir ator
4. Studiere a modificărilor p attern-ului respir ator la volunt arii sănătoși și la perso anele cu
tulbur are de person alitate sub influenț a durerii.
Import anța practică a lucrării
Studiul v ariațiilor componentelor p attern-ului respir ator sub influenț a factorilor fiziologici s au
patologici permit aprofund area cunoștințelor în domeniul fiziologiei inter acțiunii sistemice l a nivelul
organismului integru precum și în domeniul fiziop atologiei unor m aladii funcțion ale, psihosom atice.
Luând în consider ație prev alența de 6% a BPD l a nivelul asistenței medic ale prim are și până l a 20%
în centrele speci alizate de psihi atrie [1] și insuficiențele consider abile c auzate pacienților, studiul
pattern-ului respir ator ar pute a oferi medicilor, în speci al celor de l a nivel prim ar o alternativă
tratamentului f armacologic, prin c orijarea mecanismelor psihofiziologice de dezvolt are a disfuncțiilor
sistemice.

8
Capitolul I. Analiza bibliogr afică a temei
I.1Modele ale ritmogenezei respir atorii
Înțelegere a mecanismelor ritmicității respir atorii reprezintă un obiectiv m ajor pentru știință în
speci al în ultimii ani. Această preocup are a dus l a descoperire a circuitelor neuron ale care controle ază
respir ația la mamifere. Circuitele sunt org anizate în c adrul comp artimentelor trunchiului cerebr al
aranjate în serie, astfel, inter acționând funcțion al, extinzându -se de l a nivelul punții până l a partea
inferio ară a bulbului. Componentele esenți ale ale circuitelor c are constituie m atricea neuron ală atât
pentru gener area ritmului respir ator cât și pentru model area pattern-urilor motorii de inspir ație și
expir ație sunt distribuite în c adrul a 3 comp artimente adiacente în p artea anterol aterală a bulbului:
complexul Bötzinger(BötC), complexul pre -Bötzinger (pre -BötC) și grupul respir ator rostr al ventr al
(rVRG). Ritmul respir ator și p attern-urile inspir atorii-expir atorii apar în urm a interacțiunilor din amice
între: 1)popul ațiile excit atorii de neuroni din c adrul pre -BötC si rVRG active în timpul inspir ației c are
forme ază eferențe motorii inspir atorii; 2)popul ații inhibitorii de neuroni în pre-BötC c are asigură
inhib area inspir ației în c adrul rețelei; 3)popul ații inhibitorii în BötC activat în timpul expir ației c are
genere ază inhibiții expir atorii. Inter acțiunile în c adrul acestor comp artimente ale rețelei împreună cu
proprietățile ritmogeni ce a neuronilor preBötC forme ază o ier arhie de multiple mec anisme oscil atorii.
Comport amentul din amic al întregului circuit este regl at de componentele trunchiului cerebr al situ ate
mai rostr al, incluzâ nd nucleul retrotr apezoid și punte a. În ultimul timp p are tot m ai evident f aptul că
rețelele respir atorii din trunchiul cerebr al au capacități ritmogenice situ ate la diferite niveluri ier arhice
[36].
I.I Circuitele bulb are cu rol în regl area respir ației Grupul respir ator dors al și grupul respir ator
ventr al. I.I.1. Grupul respir ator dors al (DRG) se întinde pe aproxim ativ 1/3 din lungime a bulbului
fiind loc alizat bilateral și în jurul nucleului tr actului solit ar (NTS). Acesta este un import ant centru
senzori al, fiind sediul proiecției fibrelor aferente ale glosof aringi anului (IX) și v agului (X) c are
transmit inform ații de l a chemo – și baroreceptorii c arotidieni și aortici leg ate atât de pO2, pCO2 și
pH-ul din sângele arterial, cât și de nivelul presiunii arteriale. În plus, sunt tr ansmise și inform ații de
la diferiți receptori pulmon ari, m ai ales cei de distensie. Dincolo de rolul c a și centru senzori al, DRG
mai conține interneuroni loc ali și neuroni premotori c are se proiecte ază direct pe neuronii motori
inspir atori din măduvă (origine a nervului frenic pent ru di afragmă și a nervilor spin ali pentru mm
intercost ali externi) și grupul respir ator ventr al. Neuronii premotori ai DRG posedă un autom atism
propriu generând un semn al a cărui intensit ate crește progresiv în timpul inspirului (”r amp sign al”),

9
apoi se întrerupe brusc în expir. Avantajul acestui comport ament este f aptul că el genere ază o creștere
progresivă a volumului pulmon ar în inspir și nu sp asme inspir atorii [29].
I.I.2. Grupul respir ator ventr al (VRG) se întinde și în jurul unei serii de n uclei c are forme ază
o colo ană de neuroni c are merge de l a punte până aproape de măduv a spinării, fiind astfel consider abil
mai lung decât DRG. Acest grup conține atât neuroni inspir atori cât și expir atori. C a și DRG, VRG
conține interneuroni loc ali și neuroni premotori. Diferit de DRG, VRG conține de asemene a și neuroni
motori c are inerve ază mușchii f aringelui și l aringelui. Inform ațiile senzori ale referito are la funcți a
pulmon ară ajung aici indirect, vi a DRG [9].
I.I.3. VRG cuprinde trei regiuni având funcții specifice:
a. Partea rostrală (complexul Bötzinger, BötC) conține interneuroni c are controle ază
activit atea regiunii c audale.
b. Partea intermedi ară conține neuroni motori som atici c are părăsesc bulbul pe c alea nervilor
cranieni IX și X, inervând f aringele și l aringele și m aximalizând c alibrul căilor aeriene în timpul
inspirului. Conține de asemene a neuroni premotori c are se proiecte ază pe neuronii motori spin ali și
bulbari. Rolul rostr al al părții intermedi are al VRG este un grup de neuro ni inspir atori definit c a și
complexul preBötzinger (preBötC), esenți al în gener area ritmului respir ator. Descriere a funcției
acestor neuroni a fost făcută l a sfârșitul anilor’80 de către un colectiv condus de J ack Feldm an de l a
UCL A [31] numele de Bötzin ger provenind de l a producătorul germ an al sticlei de vin c are se afla
pe m asă în s ala unde s -a desfășur at o reuniune științifică leg ată de această temă. preBötC conține și
neuroni opioizi, i ar activit atea sa ritmică este suprim ată de agoniștii opiozi (ex. morfin a), explicând
depresi a funcției respir atorii indusă de aceștia [31].
c. Partea caudală conține neuroni premotori c are se proiecte ază în măduv a spinării pe neuronii
motori c are inerve ază mușchii expir atori accesori cum ar fi cei abdomin ali și i ntercost ali interni.
Grupurile neuron ale bulb are conțin substr atul care po ate gener a ritmul respir ator de b ază. Modul în
care acești centri intervin în re alizarea alternanței inspir -expir nu este încă cl ar preciz at, fiind implic ate
mai multe fenomene: existenț a unor neuroni cu proprietăți de pacemaker determin ate de proprietăți
intrinseci ale membr anei; existenț a fenomenului de inhibiție reciprocă a diferitelor grupe neuron ale.
Pornind de l a aceste procese sunt descrise m ai multe modele de rețele neur onale care funcțione ază
prin inhibiție sin aptică reciprocă. Rolul princip al a fost mult timp atribuit neuronilor grupului
respir ator dors al (DRG), în ultimii ani fiind lu at în consider are grupul preBöt.

10

Figur a 1.1 Grupul respir ator dors al și grupul respir ator ventr al și eferențele lor motorii A. Eferențe
inspir atorii B. Efenrețe expir atorii.
I.2 Circuitele pontine cu rol în regl area respir ației
Regiunile respir atorii pontine, numite și grupurile respir atorii pontine (PRG) includ:
1. Popul ații neuron ale în nucleul Kölliker –Fuse (KF) și complexul p arabrahial (PB).
Inter acțiune a acestor nuclee cu cele din bulb module ază activit atea rețelelor neuron ale respir atorii și
controle ază tranziția fazelor respir atorii. Conexiunile pontine cu circuitele bul bare situ ate caudal sunt
import ante pentru coordon area activității mușchilor expir atori și muscul aturii căilor respir atorii
superio are în timpul expir ației pentru regl area activității postinspir atorii [36].
2. Nucleul retrotr apezoid (RTN)/Grupul respir ator p arafacial(pFRG). Nucleul
retrotr apezoid/Grupul respir ator p arafacial este situ at de-a lungul nucleului motor al facialului. RTN
reprezintă o zonă chemosensibilă l a concentr ația de CO 2 din sânge ce irigă encef alul asigurând cu
impulsuri excit atoare celel alte zone din colo ana respir atorie ventr ală, adaptându -le la necesitățile
metabolice. pFRG reprezintă o popul ație de neuroni ritmogeni pre -I, ce se presupune a fi oscil atorul
expir ator, c are inter acționând cu pre -BötC genere ază pattern-ul respir ator [1].

11
I.3 Rolul p acemakeri în gener area impulsurilor ritmice
În continu are ne vom axa pe înțelegere a mecanismelor de gener are a ritmului respir ator în
cadrul complexului pre -BötC. L a moment, sunt două opinii domin ante cu privire l a mecanismul
generării ritmogenezei, b azate pe descoperire a larg accept ată că ritmul preBötC este gener at de
interneuronii glut amatergici. Un a din ele presupune că gener area ritmicității respir atorii are loc în
cadrul unei popul ații mici de neuroni p acemaker speci alizați, iar cealaltă că este rezult atul
interacțiunilor între neuronii complexului pre -Böt [10]. Supr aviețuire a primei ipoteze se d atorează în
speci al simplității acestei a. Într adevăr, în ultimul deceniu m ai multe studii au demonstr at import anța
neuronilor p acemakeri în ritmogeneză, d ar totod ată au recunoscut că aceștia nu sunt esenți ali.
Impulsurile gener ate de preBötC in vitro continuă fără schimbări semnific ative ale frecvenței,
chiar și după bloc area inhibiției. Observările iniți ale au condus l a descoperire a că neuronii p acemaker
din preBötC pot gener a depol arizarea ritmică a membr anei în lips a unor aferențe ritmice.
În urm a studiilor b azate pe excizii din roz atoare nou -născute, aproxim ativ 5 – 25% din toți
neuronii inspir atori preBötC prezintă proprietăți s imilare neuronilor p acemaker, indiferent de
fenotipul tr ansmiterii, adică glut amatergice s au glicinergice [29]. Totuși, trebuie să nu confundăm
prezenț a acestor neuroni cu f aptul că, ei ar fi respons abili de gener area ritmului respir ator [10].
Argumentele în favoarea ipotezei p acemakeri-lor se axează pe 2 observ ații. Prim a, presupune
că dur ata depol arizării gener atoare de P Ain vitro a membr anei neuronilor p acemakeri corespunde cu
durata unui ciclului respir ator. A doua prevede că, influenț area echilibrului membr anar a neuronilor
pacemakeri in vitro se răsfrânge asupra ritmului respir ator în mod direct (utilizând de exemplu, o
concentr ație crescută de K+, neuromodul atori etc.). Modelul funcțion al al unul grup de neuroni
pacemakeri presupune că o p arte din neuronii preBötC glut amatergici se decl ansează tonic l a rate
joase (<1 Hz) între respir ații [37]. Activit atea acestor neuroni interconect ați crește d atorită feedb ack-
ului pozitiv. În f aza preinspir atorie feedb ack-ul pozitiv este fo arte import ant, deo arece precede
declanșarea fazei inspir atorie în 300 –400 ms. Cu alte cuvinte, excit ația periodică apare în timpul f azei
preinspir atorii d atorită grupului de neuroni p acemakeri [10]. Cercetările recente aduc d ate
contr adictorii acestei teorii, adică neuronii p acemaker nu jo acă un rol esenți al în ritmogeneză [10].
Deaceea, vom rel ata în continu are rolul inhibiției postsin aptice în ritmogeneză. Inhibiți a este un proces
esenți al în gener area ritmicității, luând în consider are că m ajoritatea neuronilor sunt inhibito ri. Dacă
vorbim în speci al de ritmogenez a respir atorie, atunci s -a postul at în repet ate rânduri că inhibiți a
postsin aptică are un rol definitiv. Curenții inhibitori sunt ușor de observ at în regiunile respir atorii ale
trunchiului cerebr al [31, 35]. Mec anismul de b ază în gener area ritmului respir ator se consideră a fi

12
“inelul inhibitor”, c are este form at din 3 tipuri de neuroni preBötC și BötC. Ei se inhibă reciproc și
modifică în fin al activit atea neuronilor excit atori preBötC. D acă “inelul inhibitor” es te rupt, atunci
mecanismul ritmului respir ator se schimbă complet amente [31, 35]. Diferențele în ritmul respir ator
produs de “inelul inhibitor” și neuronii p acemaker sunt: 1. Eferențele expir atorii și inhibitorii au loc
sincron; 2. Decl anșările inspir atorii își schimbă form a de la crescânde l a descrescânde; 3. Frecvenț a
respir atorie sc ade [10].
În cadrul colo anei respir atorii ventr ale componentele mențion ate reprezintă nu do ar o unit ate
morfologică, ci și un a funcțion ală conținând diferite tipuri de neuroni inspir atori ce se active ază în
diferite f aze ale respir ației. L a stabilire a unui model nervos ce stă l a bazaactivității respir atorii trebuie
să luăm în consider ație următo arele argumente: 1) respir ația trifazică necesită implic area punții; 2)
gene rarea pattern-urilor bif azice este o propriet ate intrinsecă cu o prob abilă modul are stabilizatoare
din p arte RTN/pFRG; 3) oscil ațiile respir atorii unif azice se genere ază în c adrul preBötC complex,
indiferent de mec anismul ritmogenezei. Componentele colo anei respir atorii ventr ale sunt ier arhizate
morfofuncțion al, în c are, orice componentă active ază sub controlul unor componente situ ate m ai
rostral. Astfel, printr -o excizie l a nivel bulbo -pontin, respir ația trifazică se tr anformă în respir ație
bifazică, de l a care lipsește component a postinspir atorie. Prin excizii m ai caudale, în imedi ata
vecinăt ate situ ată rostr al de preBötC respir ația devine monof azică, l a care se observă do ar decl anșări
ritmice respir atorii. Analiza studiilor recente au arătat că ipotez a“inelului inhibitor” ar fi m ai veridică
decât cel al neuronilor p acemaker [10], i ar modelul po ate fi red at în felul următor:
1. Un circuit nucleu constituit din “inelul inhibitor” form at de neuroni post -I, aug-E în BötC și e arly-
I în preBötC[1].
2. O sursă de exicit ație ritmică în preBötC form ată din neuroni excit atori pre -I/inspir atori, cu
declanșare intrinsecă, c are participă l a tranziția inpir ației/expir ației și gener area fazei inspir atorii.
3. Aferențe modul atorii excit atorii din p artea nucleelor punții.
4. Inter acțiune a ditre RTN/pFRG (oscil atorul expir ator) și oscil atorul inspir ator al preBötC.
5. Grupul rVRG c a componentă premotorie a inspir ației și aferențele acestei a din preBötC și BötC.
6. Grupul cVRG c a componentă premotorie a expir ației forț ate și aferențele acestia din BötC și pRFG
[36]. În urm a studiilor re alizate prin excizie de trunchi, s -a const atat că preBötC este o sursă suficientă
pentru ritmogenez a respir atorie [10], celel alte componente având funcții preponderent mod ulatorii (cu
excepție pRFG, c are în c az de hiperc apnie se specule ază a fi sursă de excit ație ritmică expir atorie, în
rest fiind inhib at) [36]. S arcina studiilor ulterio are rămâne de a defini m ai exact modelul funcțion al
de gener are a ritmicității respir atorii în c adrul structurilor trunchiului cerebr al. Luând în consider are

13
corel ația dintre to ate procese ritmice din org anism, înțelegere a cât m ai profundă a ritmicității
respir atorii stă l a baza multor altor fenomene ciclice.

Figur a 1.2 Nucleii pontini – modul atori excit atori ai aferențelor respir atorii.
I.4 Rolul serotoninei în induc erea activității pacemaker l a nivelul complexului pre -Bötzinger

Figur a 1.7 Innerv area regiunii complexului pre -Böt de către fibre serotoninergice și fibre ce conțin
subst anță P.
Imaginea A reprezintă m archează simult an neuronii inspir atori ai pre-BötC (roșu, AMCA-Avidin D),
înconjur ați de fibre i munore active pentru 5 -HT ( albastru, Cy3) și SP (verde, Alexafluor 488 ). La
amplific are 63x a ariei m arcate cu alb sunt indic ate exemple de SP (B), 5 -HT (C) și co -localizarea 5-
HT și SP (D, im agini îmbin ate) la nivelul butonilor presin aptici ce f ac sinapsă cu dendritele neuronilor
elect rofiziologic identific ați ca inspir atori.

14

Figur a1.3Serotonin a transforă descărc area non-intrinsecă de l a nivelu neuronilor inspir atori a
complexului pre -Böt în neuroni cu descărc are intrinsecă.
A. Potenți alul înregistr at de l a nivelul unui neuron inspir ator din pre-BötC ce se des carcă
concomitent cu eferențele inspir atorii ale nervului XII. (Nu este arătat)
B. După aplicarea Cd2+ pentru bloc area transmiterii sin aptice , acest neuron devine silențios.
Ca răspuns l a aplicarea unui curent depol arizant, au loc descărcări tonice d ar nu ritmice.
Acest răspuns este c aracteristic pentru neuronii pre-BötC cu descărc are non -intrinsecă
C. Aplicarea ulterioră a 30 µM de 5 -HT tr ansformă neuronii gener atori de ritm intrinsec. Se
poate de observ at creștere a frecvenței descărcărilor intrinseci l a creștere a voltajului
aplicat, cee a ce denotă dependenț a de volt aj a proprietăților gener atoare de ritm.
D. Înlătur area 5-HT c auzează transform area înapoi către neuroni fără descărc are ritmică.

15

Figur a 1.4Activit atea inspir atory a nervului XII (superior, ∫XII) inregistr ată simult an cu potenți alul
membr anar a neuronului din pre-BötC (inferior).
La nivel de rețe a neuron ală, aplicarea 5-HT (30 µM) crește frencvenț a respir atorie. De aseamea se
observă o creștere activit atea tonică a motoneuronilor d atorită după cum se vede din elev area nivelului
bazal a activității integr ate. L a nivel celul ar 5-HT depol arizează neuroniipre -BötC. Depol arizarea
induce descărcări ectopice (exemple indic ate prin *) în discorcord anță cu f azele eferenței motorii ale
nervului XII, cee a ce este indic ative pentru neuroni cu descărc are intrinsecă.

Figur a 1.5 Frecvenț a descărcărilor
nervului frenic sub influenș a
antagoniștilor receptorilor 5 -HT

Frecvenț a descărcărilor ritmice vs
concentr ația antagoniștilor receptorilor
5-HT2A (MDL 11,939), 5 -HT2C (RS
102221), și 5 -HT4 (GR 113808)
aplicate prin intermediul perfuziei în
situ. Se observă o descreștere m arcată
a frecvenței descărcărilor indicând
implic area 5-HT2C î n modul area
gene rării ritmului ins pirator.

16

Figur a 1.6 Import anța critică a 5-HT în gener area pattern -ului inpir ator și a eferențelor motori.
Înregistr are reprezent ativă a activității nervului XII, nervului frenic și pre-BötC în situ ilustre ază o
reducere import antă a amplitudinii descărcărilor inspir atorii, d ar cu o mic a perturb are a frecvenței de
către antagonistul receptorului 5 -HT2A – MDL 11,939.

I.5 Deregl are de person alitate tip borderline
I.5.1 Criterii de di agnostic
A. Un tip ar perv aziv c aracteriz at prin inst abilitate în rel ațiile interperson ale, a imaginiii de sine și
afectivității, precum și prin impulsivit ateaaccentu ată, care debute ază la vârst a de adult tânăr,
se manifestă în diverse situ ații și îndeplinește cinci (s au mai multe) din următo arele criterii:
1. Eforturi susținut e pentru a evita un abandon re al sau imaginar
2. Un tip ar de rel ații interperson ale inst abile și intense, c aracteriz at prin alterarea între
extremele de ide alizare și dev alorizare.
3. Tulburări de identit ate: inst abilitatea imaginii de sine s au a sentimentului de sine.
4. Impulsivit ate, m anifestă în cel puțin două situ ații potenți al auto-distructive (e.g.,
cheltuieli excesive, rel ații sexu ale periculo ase, abuz de subst anțe, condus imprudent,
aliment ație compulsivă).
5. Comport amentul suicid ar recurent, gesturi s au amenințări cu suicidul, s au
comport ament auto-mutil ant.

17
6. Instabilitate afectivă produsă de re activit atea dispoziției (e.g., disforie episodică
intensă, irit abilitate sau anxiet ate, care dure ază de obicei câtev a ore și r areori m ai mult
de câtev a zile).
7. Sentiment cronic de vid interior.
8. Mânie nemotiv ată și intensă s au dificult atea de a o control a (e.g., crize frecvente de
furie, st are perm anentă de irit abilitate, episo ade repet ate de violență fizică).
9. Ideație paranoidă tr anzitorie, s au simptome disoci ative severe, leg ate de stres.
I.5.2 Elemente asociate care susțin di agnosticul
Indivizii cu tulbur are de person alitate borderline pot avea un model de submin are a propriilor
realizări atunci când sunt aproape de atingere a unui obiectiv (e.g., abandon școl ar chi ar înainte de
absolvire; regresie import antă după o discuție despre reușit a terapiei; distruge area unei rel ații care
merge bine ex act în momentul în c are este evident că rel ația poate dur a). Unii indivizi dezvoltă
simptome de tip psihotic (e .g., h alucin ații, distorsiuni ale im aginii corpor ale, idei de referință,
fenomene hipn agogice) în momente stres ante. Indivizii cu această tulbur are se pot simți în sigur anță
mai curând în prezenț a unor obiecte intermedi are (i.e., un animal de comp anie sau un obiect) decât în
relațiile interperson ale. Acești indivizi pot deced a prem atur c a urmare a suicidului, în speci al aceia
care prezintă concomitent tulburări depresive s au asociate consumului de subst anțe. Comport amentele
de abuz s au tent ativele eșu ate de suicid pot duce l a handicapuri fizice. Pierdere a repet ată a locului de
muncă, întrerupere a educ ației precum și sep ararea sau divorțul sunt eventimente obișnuite. În istoricul
copilăriei acestor indivizi există adesea abuz fizic s au sexual, neglij are, conflicte violente și pierdere a
prem atură a unui părinte. Cele m ai frecvente tulburări asociate sunt tulburările depresivă și bipol ară,
tulburările consumului de subst anțe, tulburările de comport ament aliment ar (în speci al bulimi a
nervo asă), tulbur area de stres posttr aumatic și tulbur area cu deficit de atenție/hiper activit ate.
Tulbur area de person alitate borderline se asociază adeseori cu alte tulburări de person alitate.
Prev alență
Prevalența medi ană în popul ație a tulburării de person alitate borderline a fost estim ată la 1,6%,
dar poate ajunge l a 5,9%. Prev alența tulburării de person alitate borderline este de aproxim ativ 6% în
centrele de asistență medic ală prim ară, de aproxim ativ 10% l a pacienții din centrele ambul atorii de
sănăt ate mint ală și de aproxim ativ 20% l a pacienții intern ați în clinicile de psihi atrie. Prev alența
tulburării de person alitate po ate scăde a la grupele de p acienți în vârstă.

18
Debut și evoluție
Există o v ariabilitate consider abilă în cee a ce privește evoluți a tulburării de person alitate
borderline. Tip arul cel m ai frecvent de evoluție constă în inst abilitate afectivă cronică cu debut l a
adultul tânăr, cu episo ade de lipsă de control al emoțiilor și impulsivit ate, precum și utiliz area excesivă
a serviciilor de sănăt ate în gener al și de sănăt ate mint ală în p articul ar. Disfuncți a cauzată de tulbur are
și riscul de suicid sunt m axime în perio ada de adult tânăr și se estompe ază trept at cu în aintarea în
vârstă. Deși tendinț a de a avea emoții intense, impulsivit atea și intensit atea trăirii rel ațiilor se mențin
pe parcursul vieții, indivizii c are aceptă interveți a terapeutică prezintă amelior are începând uneori
chiar din primul an de tr atament. În dec adele 4 și 5 de vi ață, m ajoritatea indivizilor cu această tulbur are
ating o st abilitate mai mare în cee a ce privește funcțion area interperson ală și profesion ală. Urm ărirea
pe termen lung a indivizilor identific ați printre p acienții din ambul atoriu ai centrelor de sănăt ate
mintală arată cu după aproxim ativ 10 ani peste jumăt ate din acești indivizi nu m ai prezintă tip arul de
comport ament c are îndeplinește setul complet de criterii pentru di agnosticul tulburării de person alitate
borderline.
Factori de risc și prognostic
Factori genetici și fiziologici. Tulbur area de person alitate borderline este de aproxim ativ cinci
ori m ai frecventă l a rudele biologice de gr adul întâi ale celor cu tulbur are decât în popul ația gener ală.
De asemene a există un risc f amilial crescut de a dezvolt a tulburări ale consumului de subst anțe,
tulbur are de person alitate antisoci ală, și tulbur are depresivă s au bipol ară.
Elemente de di agnostic dependente de gen
Raportul bărb ați/femei printre perso anele afectate de tulbur area de person alitate tip borderline
este de 1:5

19
1.5.2 Caracteristici neuroim agistice ale tulburării de person alitate tip borderline
Cortex
Majoritatea public ațiilor mențione ază o reducere a volumului tot al sau a subst anței cenușii l a
nivelul regiunilor precum: cortexul orbitofront al, cortexul prefront al dorlol ateral și cortexul cingul at
anterior. Printre aceste a, regiunile cortic ale orbitofront ale și dorsol aterale prefront ale dețin roluri
critic import ante în procese regl atorii. Au demonstr at că, printre altele, regiunile cortic ale:
orbitofront al, rostr al anterior cingul at, posterior cingul at și tempor al mediu sunt regiunile cele m ai
inform ative ce pot fi utiliz ate pentru discrimin area tulburării de person alitate tip borderline de
volunt arii sănătoși.
Sistemul limbic și p aralimbic
Numero ase studii au raportat reduceri volumetrice l a nivelul sistemelor limbice și
paralimbice, în p articul ar la nivelul amigd alei și hipoc ampusului [20].Niedtfeld et coaut.[21] ulterior
au confirm at că reducerile l a nivelul amigd alei la pacienții cu tulbur are de person alitate tip
borderline este independentă de s indromul de stres posttr aumatic.Lischke et coaut.[24] au investig at
anisotropi a franction al, anisotropi a axonală, și difuzi a radială în f asciculul uncin at, un tr act major de
subst anță albă ce conecte ază amigd ala cu cortexul prefront al și cingul at, și au depist at că l a pacienți
cu tulbur are de person alitate tip borderline au anisotropie fr action ală scăzută și difuzivit ate mărită l a
nivelul f ascicului uncin at comp arativ cu volunt arii sănătoși.
1.5.3. Caracteristici genetice ale tulburării de person alitate tip borderline
Studiile asociative asupra tulburării de person alitate tip borderline s -au focus at în princip al
asupra genelor implic ate sistemele serotoninergice și dop aminergice. Triptof an hydroxil aza reprezintă
o enzimă implic ată în sintez a 5-HT din amino acidul triptof an. M ajoritatea studiilor au arătat că două
isoforme ale triptof an hidroxil azei (TPH -1 și TPH -2) sunt asociate cu BPD [30].Genele
transport atorului serotoninei (5-HTT) , în speci al 5-HTTLPR, sunt asociate cu BPD, c aracteristice
depresive, anxioase și obsesiv -compulsive, d ar nu cu comport amente suicid ale sau auto-distructive.Pe
de altă parte, mono amiono oxi adaza A (MAO-A), enzimă c e degr adează mono aminele, în speci al
serotonin a, după rec aptarea sa din f anta sinaptică. A fost demonstr at că p acienții cu BPD dețin un
număr v ariabil de repetiții ale genei M AO-A diferită de volunt arii sănătoși [50]. Factorul neurotrofic
deriv at din creier (BDNF) implic at în neurogeneză, sin aptogeneză și regl area metabolismului

20
serotoninei, polimorfismul BDNF V al66V al ar pute a juca un rol în p atogeni a BPD [44]. În cele din
urmă, dovezile acumul ate susțin modele corel aționale genotip -mediu pentru neurop atogeni a tulburării
de person alitate tip borderline; acesta indică că perso anele cu risc de a dezvolt a patologi a sunt m ai
probabil că au fost expuse împrejurărilor c are ar pute a declanșa patologi a.
Figur a 1.7 3 Componente ale durerii
O diagramă schem atică, simplific ată a
mecanismelor cerebr ale implic ate în
percepere a durerii: component a
senzori ală, component a emoțion ală
imedi ată, component a emoțion ală pe
termen lung. (Adaptată din Price, D. B.
Science, 2000, 288, 1769 –1772.)

21
Capitolul II. Materiale și metode de cercet are
2.1 Design și p articip anți
Studiul curent a fost proiect at să determine rel ația dintre tulbur area de person alitate tip
borderline și controlul nervos al respir ației.
În studiu au particip at 81 perso ane cu vârst a cuprinsă între 19 și 65 ani, au fost chestion ați
utilizând chestion arul PID-5 (Anexa 1), ulterior au fost repartizați conform punct ajului obținut la
parametrul tulbur are de person alitate tip borderline în trei grupuri : 0-1p – în locut m artor, 1-3p –
perso ane ce nu au fost incluse în studiu, deo arece corespund p arțial criteriilor pentru tulbur area de
person aliate tip borderline și cei ce au acumul at  4p – lotul BPD
Figur a 3.1 Grup area perso anelor din studiu conform
punct ajului obțnu l a BPD: 0-1p – în locut m artor, 1-
3p – perso ane ce nu au fost incluse în studiu,
deoarece corespund p arțial criteriilor pentru
tulbur area de person aliate tip borderline și cei ce au
acumul at  4p – lotul BPD

Lotul m artor a fost compus din 37 perso ane cu
vârst a cuprinsă între 19 și 65 ani, vârst a medie 31,5
ani, 21 femei și 16 bărb ați.
Lotul cu tulburări de person alitate tip
borderline fost compus din 17 perso ane cu vârst a
cuprinsă între 19 și 65 ani, vârst a medie 34,7 ani,
dintre c are 9 femei și 5 bărb ați.
Figur a 3.2 Raportul între numărul bărb aților și femei lor în grupul m artor

Figur a 3.3 Raportul între numărul bărb aților
și femei lor în grupul cu tulburări de person alitate tip
borderline

16
21
5
937
2617

22
Evaluarea psihofiziologică, ce a preced at înregistr area parametrilor respir atori a fost efectu ată
cu ajutorul chestion arului PID -5 (Anexa 1).
Protocolul experiment al a inclus înregistr area parametrilor respir atori la perso anele aflate în
decubit dors al, la temper atura de 22oC, timp de 3 minute în condiții de rep aus psihic și fizic , 3 min
de durere aplicată la nivelul br ațului stâng cu m anșeta manometrului l a o presiune const antă de
200mmHg, și 3 minute după înlătur area durerii. Au fost înregistr ați parametrii respir atori cu ajutorul
pletismogr afului VisuResp (Franța), pe b ază de induct anță electrom agnetică și cu ajutorul
capnogr afului C apnoStre am 20 (Suedi a).
Analiza respir ației ciclu cu ciclu a fost efectu ată cu ajutorul progr amului VisuResp 3.2 și a
inclus c alculul v ariabilelor: Volum curent –(Vt); Dur atele inspir ației (Ti), expir ației (Te) și Ciclului
respit ator (Ttot), Frecvenț a respir ației (Fr), Debitul inspir ator mediu (Vt/Ti) Minut vol umul ve ntilației
pulmon are (VIF), și concentr ației CO 2 la sfârșitul expirului (etCO 2).
2.2 Chestion arul folosit în lucrul pr actic
Chestion arul Person ality Inventory for DSM -5 (PID -5).
PID-5 (Krueger et al., 2012) ev aluează trăsăturile dez adaptative propuse în Secțiune a III din
DSM -5. Acest chestion ar include 220 de întrebări , atingând 25 trăsături (aspecte) ale person alității.
Care pe b aza evidenței f actorului analitic, sunt org anizate în Cinci Domenii : Afect Neg ativ, Det așare,
Antagonism, D ezinhibiție, Psihoză. Fiecare aspect /trăsătur a include de l a 4 la 14 elemente.
Elementele PID -5 sunt ev aluate pe un b arem de 4 puncte v ariind de l a 0 (fals sau de multe ori f als) la
3 (adevăr at sau adeseaadevăr at), in b aza acestor a se stabileș te un scor, care este un indice a unei din
cele 6 tipuri de TP: Antisoci al, Bordeline, Schizotip al, Evit ant, Obsesiv -compulsiv și N arcistic.
Krueger et al., a raportat adecv at lacunele consistenței interne b azîndu -se pe un eș antion
reprezent ativ din SU A, Mdn alfa=.86; Gama=.72-.96 de-a lungul b aremului . Dovezile acumul ate,
sprijină v aliditatea teoriei PID -5 ca o măsură l argă de trăsături PD relev ante (Anderson et al., 2013;
Hopwood et al., 2012,2013; Wright et al., 2012 a, 2012b).

23
2.3.Inregistr area parametrilor pattern -ului respir atori
Pentru înregistr area parametrilor respir atori cu pletismogr afului VisuResp, aflîndu -se în
decubit dors al, examinații au fost rug ați să respire obișnuit inițial în stare de rep aus pe o dur ată de 3
minute, ulterior aplicându -se stimulul durero s pe o dur ată de 3 minute, și încă 3 minute după
înlătur area stimului durero s.
Parametri respir atori ( fig.1 și fig. 2 ) care au fost aleși c a fiind de b ază pentru studiu:
Volum Curent (Vt);
Durata Inspir ației (Ti),
DurataExpir ației (Te) ,
Durata ciclului respit ator (Ttot),
Debitul inspir ator mediu (Vt/Ti )
Raportul dur ata inspirului/Dur ata
ciclului respir ator (TIT)
Minut volumul ventil ației
pulmon are (VIF).
Figur a2.1 Secvență din di agrama parametrilor înregistr ați. (Visuresp)

Concentr ația CO 2 la sfârșitul
expir ației (etCO 2)

Figur a 2.2 Secvență din c apnogr afie (Capnostre am 20)
Pentru c alcularea datelor s -a folosit Microsoft Office Excel 2016, veridicit atea statistică a valorilor
parametrilor înregistr ați între grupul m ator și BPD a fost verific ată utilizând testul t -student.

24
CAPITOLUL III. REZULT ATE ȘI DISCUȚ II
Pentru a determin a dacă tulbur area de person alitate tip borderline modifică proprietățile intrinseci
ale gener atorului centr al de ritm respir ator, în lips a influențe i cărorv a factori externi c are ar pute a
acțion a asupra perso anelor, au fost comp arați parametrii respir atori înregistr ați la perso anele aflate
în decubit dors al, într-o încăpere silențio asă, cu lumină moder ată, la temper atura de 220 C, relaxate
maximal psihic și ment al, nefiind depist ate careva modificări veridic st atistice. (T abelul 4.1)
Tabelul 4.1 Parametrii pattern -ului respir ator la perso anele cu tulbur are de person alitate tip
borderline și lotul m artor în rep aus
Parametru respir ator Lotul de perso ane
Martor BPD
Volum curent (ml) 0.434 ± 0.205, 100% 0.393 ± 0.169, 90.5%
TI (s) 1.66 ± 0.361, 100% 1.536± 0.255, 92.5%
TE (s) 2.439± 0.937, 100% 2.125± 0.602, 87.1%
Ttot (s) 4.099 ± 1.246, 100% 3.66 ± 0.821, 89.2%
FR (resp/min) 16.35 ± 3.828, 100% 17.74 ± 3.389, 108.5%
TIT 0.422 ± 0.045, 100% 0.432 ± 0.035, 102.3%
VITI (ml/s) 0.253 ± 0.091, 100% 0.258 ± 0.119, 101.9%
VIF (ml/min) 6.41 ± 2.43, 100% 6.704 ± 3.323, 104.5%
etCO 2 (mmHg) 35.73 ± 3.478, 100% 34.48 ± 2.516, 96.5%
Notă: Veridicit atea diferențelor comp arativ cu lotul m artor: * – p<0,05; ** –p<0,01; *** p<0,001.

Pentru a verific a dacă structurile cortic ale (cortexul anterior cingul at și cortexul insul ar) și
subcortic ale (amigd ala și hipoc ampusul) modific ate la perso anele cu tulbur are de person alitate
influențe ază în mod diferit gener area ritmului respir ator ca răspuns l a stimuli externi în p articul ar
durere, cortexul anterior cingul at și cortexul insul ar fiind implic ate în răspunsul emoțion al pe scurt
la durere, au fost comp arați parametrii p attern-ului respir ator la grupul cu tulburări de person alitate
și la grupul m artor sub influenț a durerii acute. (Tabelul 4.2)

25
Tabelul 4.2 Parametrii pattern -ului respir ator la perso anele cu tulbur are de person alitate tip
borderline și lotul martor în prob a cu durere
Parametru respir ator Lotul de perso ane
Martor BPD
Volum curent (ml) 0.366 ± 0.188, 100% 0.339 ± 0.139, 92.6%
TI (s) 1.438 ± 0.314, 100% 1.306 ± 0.176, 90.8%
TE (s) 2.173 ± 1.007, 100% 1.722 ± 0.302*, 79.2%
Ttot (s) 3.611 ± 1.208, 100% 3.028 ± 0.442*, 83.8%
FR (resp/min) 18.82 ± 3.467, 100% 21.15 ± 3.196*, 112.3%
TIT 0.426 ± 0.05, 100% 0.444 ± 0.029, 104.2%
VITI (ml/s) 0.244 ± 0.098, 100% 0.26 ± 0.11, 106.5%
VIF (ml/min) 6.282 ± 2.852, 100% 6.954 ± 3.061, 110.7%
etCO 2 (mmHg) 36.3 ± 3.566, 100% 35.43 ± 2.47, 97.6%
Notă: Veridicit atea diferențelor comp arativ cu lotul m artor: * – p<0,05; ** –p<0,01; *** p<0,001.
În urma aplicării durerii sub form a presiunii de 200mmHg l a nivelul br ațului stâng se observă
diferențe st atistic veridice ale parametrilor p attern-ului respir ator între grupurile de studiu:
 durata expirului cu 20,8 % m ai mică l a grupul PBD (1.722 ± 0.302 ) față de grupul m artor
(2.173 ± 1.007 ), p<0,05; (fig. 4.3)
 durata ciclului respir ator cu 15,6 % m ai mică l a grupul PBD (3.028 ± 0.442 ) față de grupul
martor ( 3.611 ± 1.208 ), p<0,05; (fig. 4.4)
 frecvenț a respir ației cu 12,3 % mai mare la grupul PBD (21.15 ± 3.196 ) față de grupul m artor
(18.82 ± 3.467 ), p<0,05; (fig. 4.5)
Pentru a verific a dacă ischemi a apărută l a nivelul mâinii c a urmare a pertubării fluxului s angvin
în prob a cu durere modific ată pattern-ul respir ator diferit l a perso anle cu tulburări de person alitate
tip bordeline comp arativ cu volunt arii sănătoși au fost test ați parametrii respir atori în prob a post-
durere. (T abelul 4.3)

26
Tabelul 4.3 Parametrii pattern -ului respir ator la perso anele cu tulbur are de person alitate tip
borderline și lotul martor în prob a post-durere
Parametru respir ator Lotul de perso ane
Martor BPD
Volum curent (ml) 0.387 ± 0.205, 100% 0.362 ± 0.182, 93.5%
TI (s) 1.504 ± 0.265, 100% 1.369 ± 0.186*, 91%
TE (s) 2.251 ± 0.756, 100% 1.902 ± 0.293*, 84.4%
T (s) 3.755 ± 0.951, 100% 3.272 ± 0.431*, 87.1%
FR (resp/min) 17.77 ± 3.17, 100% 19.67 ± 2.823*, 110.7%
TIT 0.421 ± 0.047, 100% 0.432 ± 0.03, 102.6%
VITI (ml/s) 0.247 ± 0.109. 100% 0.26 ± 0.136, 105.2%
VIF (ml/min) 6.267 ± 3.313, 100% 6.701 ± 3.543, 107%
etCO 2 (mmHg) 35.92 ± 3.386, 100% 34.96 ± 2.858, 97.3%
Notă: Veridicit atea diferențelor comp arativ cu lotul m artor: * – p<0,05; ** –p<0,01; *** p<0,001.
După înlătur area durerii sub form a presiunii de 200mmHg l a nivelul br ațului stâng se observă
diferențe st atistic veridice ale parametrilor p attern-ului respir ator între grupurile de studiu:
 durata inspirului cu 9% m ai mică l a grupul PBD (1.369 ± 0.186 ) față de grupul m artor (1 .504
± 0.265 ), p<0,05; (fig. 4.2)
 duratei expirului cu 15,6% m ai mică l a grupul PBD (1.902 ± 0.293 ) față degrupul m artor
(2.251 ± 0.756 ), p<0,05; (fig. 4.3)
 durata ciclului respir ator cu 12,9% m ai mică l a grupul PBD (3.272 ± 0.431 ) față degrupul
martor ( 3.755 ± 0.951 ), p<0,05; (fig. 4.4)
 frecvenț a respir ației cu 10,7% m ai mare la grupul PBD (19.67 ± 2.823 ) față de grupul m artor
(17.77 ± 3.17 ), p<0,05; (fig. 4.5)

Pentru a verific a dacă sub influenț a durererii are loc modific area pattern-ulului respir ator au fost
comp arați parametrii respir atori în c adrul grupului m artor (T abelul 4.4) și l a grupul cu tulburări de
person alitate (Tabelul 4.5) până l a aplicarea durerii și în timpul aplicării durerii.

27
Tabelul 4.4 Parametrii pattern -ului respir ator la perso anele fără tulbur are de person alitate tip
borderline în rep aus și în prob a cu durere
Parametru respir ator Prob a funcțion ală
Repaus Durere
Volum curent (ml) 0,43 ± 0,2 100% 0,37 ± 0,18*** 84,2%
TI (s) 1,66 ± 0,35 100% 1,44 ± 0,31*** 86,6%
TE (s) 2,44 ± 0,92 100% 2,17 ± 1,01** 89,1%
T (s) 4,10 ± 1,23 100% 3,61 ± 1,21*** 88,1%
FR (resp/min) 16,35 ± 3,78 100% 18,82 ± 3,47*** 115,1%
TIT 0,42 ± 0,25 100% 0,43 ± 0,05 101%
VITI (ml/s) 0,25 ± 0,09 100% 0,24 ± 0,10 96,3%
VIF (ml/min) 6,41 ± 2,40 100% 6,28 ± 2,85 98%
etCO 2 (mmHg) 35,73 ± 3,43 100% 36,3 ± 3,57 101,6%
Notă: Veridicit atea diferențelor comp arativ cu parametrii în rep aus: *– p<0,05; ** –p<0,01; *** p<0,001.
La grupul m artor se observă diferențe veridice st atistice între p arametrii p attern-ului respir ator în
timpul probei cu durere făță de p arametrii p attern-ului anterior aplicării durerii:
 scădere a volumului curent cu 15,6% , în prob a cu durere 0,37 ± 0,18 ml f ață de 0,43 ± 0,2 ml
în rep aus, p<0,001 ; (fig. 4.1)
 scădere a duratei inspirului cu 13,4% în prob a cu durere 1,44 ± 0,31 s f ață de 1,66 ± 0,35 s în
repaus, p<0,001 ; (fig. 4.2)
 scădere a duratei expirului cu 10,9% în prob a cu durere 2,17 ± 1,01 s f ață de 2,44 ± 0,92 s în
repaus, p<0,0 1; (fig. 4.3)
 scădere a duratei ciclului respir ator cu 11,9% în prob a cu durere 3,61 ± 1,21 s făță de 4,10 ±
1,23s în rep aus,p<0,0 01; (fig. 4.4)
 creștere a frecvenței respir ației cu 15,1% în prob a cu durere 18,82 ± 3,47 resp/min f ață de 16,35
± 3,78 resp/min în rep aus, p<0,001 ; (fig. 4.5)

28
Tabelul 4.5 Parametrii pattern -ului respir ator la perso anele cu tulbur are de person alitate tip
borderline în rep aus și în prob a cu durere
Parametru respir ator Prob a funcțion ală
Repaus Durere
Volum curent (ml) 0,39 ± 0,16 100% 0,34 ± 0,13** 86,2%
TI (s) 1,54 ± 0,25 100% 1,31 ± 0,17*** 85%
TE (s) 2,12 ± 0,58 100% 1,72 ± 0,29** 81%
T (s) 3,66 ± 0,79 100% 3,03 ± 0,43** 82,7%
FR (resp/min) 17,74 ± 3,27 100% 21,15 ± 3,08** 119,2%
TIT 0,43 ± 0,03 100% 0,44 ± 0,03 102,8%
VITI (ml/s) 0,26 ± 0,11 100% 0,16 ± 0,11 100%
VIF (ml/min) 6,7 ± 3,2 100% 6,95 ± 2,95 103,7%
etCO 2 (mmHg) 34,48 ± 2,42 100% 35,43 ± 2,38** 102,7%
Notă: Veridicit atea diferen țelor comp arativ cu p arametrii în rep aus: *– p<0,05; ** –p<0,01; *** p<0,001.
La grupul cu tulburări de person alitate tip borderline se observă diferențe veridice st atistice între
parametrii p attern-ului respir ator în timpul probei cu durere făță de p arametrii p attern-ului anterior
aplicării durerii:
 scădere a volumului curent cu 13,8% în prob a cu durere 0,34 ± 0,13 ml f ață de 0,39 ± 0,16 ml
în rep aus, p<0,0 1; (fig. 4.1)
 scădere a duratei expirul ui cu 19% în prob a cu durere 1,72 ± 0,29 s f ață de 2,12 ± 0,58 s în
repaus, p<0,0 1; (fig. 4.3)
 scădere a duratei ciclului respir ator cu 17,3% în prob a cu durere 3,03 ± 0,43 s făță de 3,66 ±
0,79 s în rep aus,p<0,01; (fig. 4.4)
 creștere a frecvenței respir ației cu 19,2% în prob a cu durere 21,15 ± 3,08 resp/min f ață de 17,74
± 3,27 resp/min în rep aus, p<0,01; (fig. 4.5)
 creștere a concentr ației bioxidului de c arbon l a sfârșitul expirului cu 2,7% în prob a cu durere
35,43 ± 2,38 mmHg f ață de 34,48 ± 2,42 mmHg, p<0,01; (fig. 4.9)
Pentru a verific a dacă în urm a înlăturării durerii are loc rest abilire a pattern-ului l a valorile din
repaus au fost comp arați parametrii respir atorii l a volunt arii sănătoși (T abelul 4.6) și l a perso anele
cu tulbur are de person alitate tip borderline (T abelul 4.7) între perio ada pre-durere (rep aus) și post –
durere

29
Tabelul 4.6 Parametrii pattern -ului respir ator la perso anele fără tulbur are de person alitate tip
borderline în rep aus și în prob a post-durere
Parametru respir ator Prob a funcțion ală
Repaus Post-Durere
Volum curent (ml) 0,43 ± 0,2 100% 0,39 ± 0,21* 89,1%
TI (s) 1,66 ± 0,36 100% 1,5 ± 0,26*** 90.6%
TE (s) 2,44 ± 0,92 100% 2.25 ± 0,76* 92,2%
T (s) 4,1 ± 1.23 100% 3,76 ± 0,95** 91,6%
FR (resp/min) 16,35 ± 3,78 100% 17,77 ± 3,17*** 108,7
TIT 0,42 ± 0,04 100% 0,42 ± 0,05 99,6%
VITI (ml/s) 0,25 ± 0,09 100% 0,25 ± 0,11 97,7%
VIF (ml/min) 6,41 ± 2,4 100% 6,27 ± 3,31 97,78%
etCO 2 (mmHg) 35,34 ± 100% 35,92 ± 3,39 100,5%
Notă: Veridicit atea diferen țelor comp arativ cu p arametrii în rep aus: *– p<0,05; ** –p<0,01; *** p<0,001.
La grupul m artor se observă diferențe veridice st atistice între p arametrii p attern-ului respir ator după
înlătur area durerii făță de p arametrii p attern-ului anterior aplicării durerii:
 volumul curent cu 15,6% mai micpost -durere 0,39 ± 0,21 ml față de 0,43 ± 0,2 ml pre-durere ,
p<0,05 ; (fig. 4.1)
 durata inspirului cu 9,4 % mai micăpost -durere 1,5 ± 0,26 s față de 1,66 ± 0,35 s pre-durere ,
p<0,001 ; (fig. 4.2)
 durata expirului cu 7,8 % mai micăpost -durere 2.25 ± 0,76 s față de 2,44 ± 0,92 s pre-durere ,
p<0,0 5; (fig. 4.3)
 durata ciclului respir ator cu 8,4% mai mică post -durere 3,76 ± 0,95 s făță de 4,10 ± 1,23s pre-
durere ,p<0,0 1; (fig. 4.4)
 frecvenț a respir ației cu 8,7% mai mare post -durere 17,77 ± 3,17 resp/min f ață de 16,35 ± 3,78
resp/min pre-durere , p<0,001 ; (fig. 4.5)

30
Tabelul 4.7 Parametrii pattern -ului respir ator la perso anele cu tulbur are de person alitate tip
borderline în rep aus și în prob a post-durere
Parametru respir ator Prob a funcțion ală
Repaus Post-Durere
Volum curent (ml) 0,39 ± 0,16 100% 0,36 ± 0,18 92,2%
TI (s) 1,54 ± 0,25 100% 1,37 ± 0,18** 89%
TE (s) 2,12 ± 0,58 100% 1,9 ± 0,28 89,5%
T (s) 3,66 ± 0,79 100% 3,72 ± 0,42 89,3%
FR (resp/min) 17,74 ± 3,27 100% 19,67 ± 2,72* 110,8%
TIT 0,43 ± 0,3 100% 0,43 ± 0,03 100%
VITI (ml/s) 0,26 ± 0,11 100% 0,26 ± 0,13 100,8%
VIF (ml/min) 6,7 ± 3,2 100% 6,7 ±3,41 100%
etCO 2 (mmHg) 34,48 ± 2,42 100% 34,96 ± 2,75 101,4%
Notă: Veridicit atea diferen țelor comp arativ cu p arametrii în rep aus: *– p<0,05; **–p<0,01; *** p<0,001.
La grupu l cu tulburări de person alitate tip borderline se observă diferențe veridice st atistice între
parametrii p attern-ului respir ator după înlătur area durerii făță de p arametrii p attern-ului anterior
aplicării durerii:
 durata inspirului cu 11 % m ai mică post -durere 1,37 ± 0,18 s față de 1,54 ± 0,25 s pre -durere,
p<0,0 1; (fig. 4.2)
 frecvenț a respir ației cu 10,8% m ai mare post -durere 19,67 ± 2,72 resp/min f ață de 17,74 ±
3,27 resp/min pre -durere, p<0,05 ; (fig. 4 .5)
Pentru verific area modificărilor p attern-ului respir ator ca urmare a înlăturării durerii de
compresiune, au fost comp arați parametrii respir atori în timpul durerii și post -durere l a grupul
martor (T abelul 4.8) și la grupul cu tulburări de person alitate tip borderline (T abelul 4.9).

31
Tabelul 4.8 Parametrii pattern -ului respir ator la perso anele fără tulbur are de person alitate tip
borderline în prob a cu durere și în prob a post-durere
Parametru respir ator Prob a funcțion ală
Durere Post-Durere
Volum curent (ml) 0,37 ± 0,19 100% 0,39 ± 0,21 105,8%
TI (s) 1,44 ± 0.31 100% 1,5 ± 0,26* 104,6%
TE (s) 2,17 ± 0,99 100% 2,25 ± 0,76 103,6%
T (s) 3,61 ± 1,19 100% 3,76 ± 0,95 104%
FR (resp/min) 18,82 ± 3,42 100% 17,77 ± 3,17*** 94,4 %
TIT 0,43 ± 0,05 100% 0.42 ± 0,05 98,6%
VITI (ml/s) 0,24 ± 0,1 100% 0,25 ± 0,11 101,3%
VIF (ml/min) 6,28 ± 2,81 100% 6,27 ± 3,31 99,7%
etCO 2 (mmHg) 36,3 ± 3,52 100% 35,92 ± 3,39** 98,9%
Notă: Veridicit atea diferen țelor comp arativ cu p arametrii în prob a cu durere : *– p<0,05; ** –p<0,01; *** p<0,001.
La grupul m artor se observă diferențe veridice st atistice între p arametrii p attern-ului respir ator după
înlătur area durerii făță de p arametrii p attern-ului în timpul aplicării durerii :
 durata inspirului cu 4,6 % mai mare post-durere 1,5 ± 0,26 s f ață de 1,44 ± 0.31 s în durere,
p<0,05 ; (fig. 4.2)
 frecvenț a respir ației cu 6,4% mai mare post -durere 17,77 ± 3,17 resp/min f ață de 18,82 ± 3,42
resp/min în durere, p<0,001 ; (fig. 4.5)
 concentr ației bioxidului de c arbon cu 1,1% m ai mic post -durere 35,92 ± 3,39 mmHg f ață de
36,3 ± 3,52 mmHg în durere, p<0,01; (fig. 4.9)

32
Tabelul 4.9 Parametrii pattern -ului respir ator la perso anele cu tulbur are de person alitate tip
borderline în prob a cu durere și în prob a post-durere
Parametru respir ator Prob a funcțion ală
Durere Post-Durere
Volum curent (ml) 0,34 ± 0,13 100% 0,36 ± 0,18 106,9%
TI (s) 1,31 ± 0,17 100% 1,37 ± 0,18*** 104,8%
TE (s) 1,72 ± 0,29 100% 1,9 ± 0,28** 110,4%
T (s) 3,03 ± 0,43 100% 3,27 ± 0,42*** 108,4%
FR (resp/min) 21,15 ± 3,08 100% 19,67 ± 2,72*** 92,9%
TIT 0,44 ± 0,3 100% 0,43 ± 0,03* 97,2%
VITI (ml/s) 0,26 ± 0,11 100% 0,26 ± 0,13 100%
VIF (ml/min) 6,95 ± 2,95 100% 6,7 ± 3,41 96,3%
etCO 2 (mmHg) 35,43 ± 2,38 100% 34,96 ± 2,75* 98,6%
Notă: Veridicit atea diferen țelor comp arativ cu prob a cu durere : *– p<0,05; ** –p<0,01; *** p<0,001.
La grupul cu tulbur are de person alitate tip borderline se observă diferențe veridice st atistice între
parametrii p attern-ului respir ator după înlătur area durerii făță de p arametrii p attern-ului în timpul
aplicării durerii:
 durata inspirului cu 4,8% m ai mare post -durere 1,37 ± 0,18 s f ață de 1,31 ± 0,17 s în durere,
p<0,001; (fig. 4.2)
 durata expirului cu 10,4% m ai mare post -durere 1,9 ± 0,28 s f ață de 1,72 ± 0,29 s în durere,
p<0,01; (fig. 4.3)
 durata ciclului respir ator cu 8,4% m ai mare post -durere 3,27 ± 0,42 s făță de 3,03 ± 0,43 s în
durere, p<0,00 1; (fig. 4.4)
 frecvenț a respir ației cu 7,1% mai mică post-durere 19,67 ± 2,72 resp/min f ață de 21,15 ± 3,08
resp/min în durere, p<0,001 ; (fig. 4.5)
 raportul dur atei inspirului l a durata totală a ciclului respir ator m ai mic cu 2,8% post -durere
0,43 ± 0,03 făță de 0,44 ± 0,3 în durere, p<0,05; (fig. 4.6)
 concentr ației bioxidului de c arbon cu 1 ,4% mai mic ă post-durere 34,96 ± 2,75 mmHg f ață de
35,43 ± 2,38 mmHg în durere, p<0,05; (fig. 4.9)

33

Figur a 4.1 Volumul curent în probele funcțion ale la perso anle cu BPD și lotul m artor

Figur a 4.2 Durata inspirului în probele funcțion ale la perso anle cu BPD și lotul m artor

Figur a 4.3 Durata expirului în probele funcțion ale la perso anle cu BPD și lotul m artor 0.10.20.30.40.50.60.7
Repaus Durere Post-durereL
1.11.31.51.71.92.1
Repaus Durere Post-dureres
11.522.533.5
Repaus Durere Post-dureres

34

Figur a 4.4 Durata ciclului respir ator în probele funcțion ale la perso anle cu BPD și lotul m artor

Figur a 4.5 Frecvent a respir atie în probele funcțion ale la perso anle cu BPD și lotul m artor

Figur a 4.6 Raportul dur atei inspirului l a durata ciclului respir ator în probele funcțion ale la
perso anle cu BPD și lotul m artor
2.32.83.33.84.34.85.3
Repaus Durere Post-dureres
121416182022
Repaus Durere Post-durereResp/min
0.360.380.40.420.440.460.48
Repaus Durere Post-durere

35

Figur a 4.7 Fluxul inspir ator mediu în probele funcțion ale la perso anle cu BPD și lotul m artor

Figur a 4.8 Minut volumul ventil ației pulmon are în probele funcțion ale la perso anle cu BPD și lotul
martor

Figur a 4.9 etCO 2în probele funcțion ale la perso anle cu BPD și lotul m artor

0.10.150.20.250.30.350.4
Repaus Durere Post-durereL/s
2.73.74.75.76.77.78.79.710.7
Repaus Durere Post-durereL/min
31.533.535.537.539.5
Repaus Durere Post-dureremmHg

36
Concluzii
 În urm a studierii mec anismelor ritmogenezei respir atorii cât și mec anismelor ce stau la baza
dezvoltării BPD, au fost găsite modificări l a nivelul sistemului serotoninergic critic import ant
în gener area pattern-ului respir ator.
 La perso anele cu BPD au fost găsite modificări l a nivelul structurilor cortic ale implic ate în
răspunsul pe termen scurt l a durere.
 Studiind p attern-ul respir ator la lotul m artor și l a perso anele cu tulbur are de person alitate tip
borderline, în st are de repaus nu s-au depist at diferențe veridic st atistice între p arametrii
pattern-ului respir ator.
 În prob a cu durere au apărut diferențe veridic st atistice între p arametrii de timp ai pattern-ului
respir ator: dur ata inspirului, dur ata expirului și corespunzător frecvenț a respir ației, posibil c a
urmare a modificărilor l a perso anele din grupul BPD a sistemului s erotoninergic implic at în
ritmogeneză cât și a structurilor cortic ale (cortexul cingul at anterior și cortexul insul ar)
respons abile de răspunsul emoțion al pe termen scurt l a durere, l a fel modific ate la perso anele
cu BPD .
 După înlătur area presiunii c are produce a durere a, diferențele între p arametrii p attern-urilor
respir atorii a grupului m artor și a grupului cu BPD s -au menținut, posibil datorită durerii
ischemice rest ante după întrerupere a circul ației la nivelul br ațului prin aplicarea presiunii.
 În gru pul volunt arilor sănătoși aplicarea durerii a produs modificări veridice st atistice l a
nivelul p arametrilor de volum și de timp a pattern-ului respir ator, iar la persoanele cu tulburări
de perso nalitate tip borderline pe lîngă modificările de volum și de timp au apărut modificări
veridice st atistice a concentr ației bioxidului de c arbon l a sfîrșitul expirului .

37
Anexa 1
Lista person alităților pentru DSM -5 (PID -5) – Adult
Nume:__________ Vârsta:_____ Sex:______ D ata:___________
Instrucțiuni: Aceast tabel conține o listă de c aracteristici prin c are perso ana examinată trebuie să se descrie
în cel m ai corect mod posibil. Citiți fiec are întreb are atent și alegeți răspunsul c are vi se potrivește cel m ai
bine.
Foarte
greșit Uneori
greșit Uneori
corect Foarte
corect
1. Eu nu primesc atâta plăcere de l a unele lucruri c aalți 0 1 2 3
2. Sunt o mulțime de o ameni căror a le este dificil să mă
înțele agă 0 1 2 3
3. Oamenii mă descriu c a fiind nechibzuit 0 1 2 3
4. Simt că acționez absolut impulsiv 0 1 2 3
5. Deseori am idei ce sunt pre a deosebite că să le explic cuiv a 0 1 2 3
6. Eu pierd firul convers ației deo arece alte lucruri îmi atrag
atenția 0 1 2 3
7. Eu evit situ ațiile risc ante 0 1 2 3
8. În ce privește emoțiile, o amenii mă consideră perso ana rece 0 1 2 3
9. Eu schimb ce a ce fac în dependență de ce vor alții 0 1 2 3
10. Prefer să nu mă apropii pre a mult de o ameni 0 1 2 3
11. Deseori intru în luptă fizică 0 1 2 3
12. Mii gro ază să rămân fără c a cinev a să mă iube ască 0 1 2 3
13. Să fiu grosol an și neprietenos este do ar o parte din mine 0 1 2 3
14. Eu fac unele lucruri să mă asigur că o amenii mă b agă în
seamă 0 1 2 3
15. Eu deseori f ac ce alții consideră că trebuie să f ac 0 1 2 3
16. Eu de obicei acționez impulsiv, fără a mă gândi ce se po ate
întâmpl a în rezult at 0 1 2 3
17. Deși știu cum e m ai bine, nu pot să nu f ac decizii pripite 0 1 2 3
18. Uneori emoțiile mele se schimbă fără nici un motiv serios 0 1 2 3
19. Mie într -adevăr nu -mi pasă dacă fac pe alți oameni să sufere 0 1 2 3
20. Sunt nesoci abil 0 1 2 3

38
21. Deseori spun lucruri pe c are alții le consideră ciud ate sau
stranii 0 1 2 3
22. Întotde auna fac lucrurile spont an 0 1 2 3
23. Nimic p are să nu mă intereseze pre a mult 0 1 2 3
24. Se pare că alți oameni consideră că comport amentul meu e
ciudat 0 1 2 3
25. Oamenii mi -au spus că gândesc despre lucruri într -un mod
straniu 0 1 2 3
26. Aproape nicicând nu mă bucur de vi ață 0 1 2 3
27. Deseori simt că nimic din ce a ce fac într -adevăr conte ază 0 1 2 3
28. Eu mă răstesc l a oameni când ei f ac lucruri mărunte ce mă
irită 0 1 2 3
29. Nu mă pot concentr a la nimic 0 1 2 3
30. Sunt o perso ană energică 0 1 2 3
31. Alții mă consideră irespons abil 0 1 2 3
32. Pot fi vicle an când trebuie 0 1 2 3
33. Gândurile deseori îmi zbo ară în direcții ciud ate sau
neobisnuite 0 1 2 3
34. Mi s-a spus că pierd pre a mult timp asigurându -mă că
lucrurile st au exact la locul lor 0 1 2 3
35. Evit sporturile și activitățile risc ante 0 1 2 3
36. Pot avea probleme povestind diferență între vise și veghe 0 1 2 3
37. Uneori am senz atia ciudată că unele părți a corpului sunt
moarte sau nu sunt ale mele 0 1 2 3
38. Mă infurii ușor 0 1 2 3
39. Nu am limite când ține de a face cev a periculos 0 1 2 3
40. Sincer vorbind, sunt pur și simplu m ai import ant decât alți
oameni 0 1 2 3
41. Eu inventez istorii despre lucruri c are s-au întâmpl at, dar
care sunt absolut ne adevarate 0 1 2 3
42. Oamenii deseori spun că f ac lucruri pe c are eu nu țin minte
să le fi făcut 0 1 2 3
43. Eu fac lucruri do ar pentru c a oamenii să mă admire 0 1 2 3
44. E straniu, d ar uneori obiectele obișnuite p ar aavea o formă
mai neobișnuită, c a de obicei 0 1 2 3
45. Eu nu am reacții emoțion ale de o fo arte lungă dur ată 0 1 2 3

39
46. Pentru mine e greu să încetez o activit ate, chi ar dacă e
timpul să o f ac 0 1 2 3
47. Nu sunt bun de pl anificat din timp 0 1 2 3
48. Fac multe lucruri pe c are alții le consideră risc ante 0 1 2 3
49. Oamenii îmi spun că mă axez pre a mult pe det alii minore 0 1 2 3
50. I-mi fac multe griji să nu fiu singur 0 1 2 3
51. Am eșu at de multe ori deo arece er am pre a ocup at să f ac
ceva exact cum dore am 0 1 2 3
52. Gândurile mele deseori sunt lipsite de sens pentru alții 0 1 2 3
53. Deseori inventez lucruri despre mine pentru a obține ce
doresc 0 1 2 3
54. Într-adevăr nu mă der anjează să văd că alți oameni suferă 0 1 2 3
55. Oamenii deseori se uită l a mine de p arcă aș fi spus cev a într-
adevăr str aniu 0 1 2 3
56. Oamenii nu re alizează că eu m a lingusesc pentru a obține
ceva 0 1 2 3
57. Prefer să fiu într -o relație pro astă decât singur 0 1 2 3
58. De obicei gândesc în ainte de aacțion a 0 1 2 3
59. Deseori văd imagini vii ce se aseamănă cu un vis când
adorm s au mă trezesc 0 1 2 3
60. Abordez lucrurile mereu l a fel, chi ar dacă nu este un mod
eficient 0 1 2 3
61. Sunt fo arte nes atisfăcut de mine 0 1 2 3
62. Am reacții emoțion ale mult m ai puternice c aaproape toți
ceilalți 0 1 2 3
63. Eu fac ce alți oameni îmi spun să f ac 0 1 2 3
64. Nu suport să fiu lăs at singur, chi ar dacă e pe câtev a ore 0 1 2 3
65. Am calități rem arcabile, c are le au puțini o ameni 0 1 2 3
66. Viitorul p are să fie fără nici o sper anță pentru mine 0 1 2 3
67. Îmi pl ace să -mi asum riscuri 0 1 2 3
68. Nu pot să -mi ating scopurile deo arece alte lucruri îmi atrag
atenția 0 1 2 3
69. Când vre au să f ac cev a, nu i au în consider are că riscul ar
putea să mă opre ască 0 1 2 3
70. Alții par să creadă că sunt că sunt destul de str aniu s au
neobișnuit. 0 1 2 3

40
71. Gândurile mele sunt str anii și imprevizibile 0 1 2 3
72. Nu îmi p asă de sentimentele altor o ameni 0 1 2 3
73. Trebuie să c alci pe cinev a pe picio are ca să obții ce îți
dorești în vi ață 0 1 2 3
74. Îmi pl ace să atrag atențiaaltor o ameni 0 1 2 3
75. Eu fac tot posibilul pentru a evitaactivități în grup 0 1 2 3
76. Pot fi vicle an dacă asta îmi ajută să primesc ce doresc 0 1 2 3
77. Uneori, când privesc un obiect cunoscut, am impresi a că-l
văd pentru prim a dată 0 1 2 3
78. Pentru mine e greu să trec de l a o activit ate laalta 0 1 2 3
79. Îmi f ac o mulțime de griji despre lucrurile teribile ce ar
putea să se întâmple 0 1 2 3
80. Am probleme să schimb felul în c are fac cev a, chiar dacă ce
fac nu merge bine 0 1 2 3
81. Lume aar fi m ai bună d acă aș fi mort 0 1 2 3
82. Țin o amenii l a distanță 0 1 2 3
83. Deseori nu pot control a la ce mă gândesc 0 1 2 3
84. Nu mă emoționez 0 1 2 3
85. Urăsc când mi se spune ce trebuie să f ac, chi ar de
perso anele respons abile 0 1 2 3
86. Mi-i rușine de felul cum am dez amăgit o amenii în multe
lucruri mărunte 0 1 2 3
87. Eu evit totul ce ar pute a fi chi ar un pic periculos 0 1 2 3
88. Este dificil să îmi urmez scopurile, chi ar și pentru o
perio adă scurtă de timp 0 1 2 3
89. Eu prefer rom antica să nu f acă parte din vi ața mea 0 1 2 3
90. Nici o d ată nu aș face rău altei perso ane 0 1 2 3
91. Nu îmi arăt pre a tare emoțiile 0 1 2 3
92. Sunt fo arte ir ascibil 0 1 2 3
93. Deseori mi f ac griji că cev a rău se v a întâmpl a din c auza
greșelilor făcute în trecut 0 1 2 3
94. Am unele abilități neobișnuite, cum ar fi faptul că știu ex act
ce gândește altă perso ană 0 1 2 3
95. Devin fo arte nervos când mă gândesc l a viitor 0 1 2 3
96. Eu rar îmi f ac griji 0 1 2 3

41
97. Îmi pl ace să fiu îndrăgostit 0 1 2 3
98. Prefer să nu risc d acă nu e neces ar 0 1 2 3
99. Uneori aud lucruri pe c are alții nu le pot auzi 0 1 2 3
100. Mă fixez pe unele lucruri și nu mă pot opri 0 1 2 3
101. Oamenii îmi spun că e greu să înțelegi ce eu simt 0 1 2 3
102. Sunt o perso ană fo arte emotivă 0 1 2 3
103. Alții ar profit a de mine d acă ar pute a 0 1 2 3
104. Deseori mă simt c a un ratat 0 1 2 3
105. Dacă cei a ce fac nu e absolut perfect, e pur și simplu
inaccept abil 0 1 2 3
106. Deseori am experiențe neobișnuite, de exemplu simt
prezenț a cuiva care de f apt nu e aici 0 1 2 3
107. Știu să -i fac pe o ameni să f acă ce vre au eu 0 1 2 3
108. Întrerup rel ațiile c are devin pre aapropi ate 0 1 2 3
109. Mereu îmi f ac griji pentru cev a 0 1 2 3
110. Îmi f ac griji despre aproape orice 0 1 2 3
111. Îmi pl ace să nu fiu în rând cu mulțime a 0 1 2 3
112. Nu am nimic împotrivă să risc din când în când 0 1 2 3
113. Comport amentul meu deseori este îndrăzneț și atrage atenția
oamenilor 0 1 2 3
114. Sunt m ai bun decât aproape oricine 0 1 2 3
115. Oamenii se plâng de necesit atea mea de face ordine in
toatecele 0 1 2 3
116. Întotde auna mă asigur să mă răzbun pe cei ce îmi f ac rău 0 1 2 3
117. Întotde auna sunt atent c a cinev a să nu mă înșele s au să nu-
mi facă rău 0 1 2 3
118. Mii greu să mă concentrez asupra lucrurilor ce trebuie
făcute 0 1 2 3
119. Vorbesc mult despre suicid 0 1 2 3
120. Nu sunt fo arte interes at saam rel ații sexu ale 0 1 2 3
121. Eu deseori mă blochez 0 1 2 3
122. Mă emoționez ușor, deseori fără motiv serios 0 1 2 3
123. Eu insist c a lucrul să fie făcut absolut perfect, chi ar dacă îi
înnebunește pe alți oameni 0 1 2 3

42
124. Aproape niciod ată nu sunt fericit în activitățile de zi cu zi 0 1 2 3
125. Vorbele dulci adresate celorl alti îmi ajută să obțin ce doresc 0 1 2 3
126. Uneori trebuie să ex agerez pentru a merge în ainte 0 1 2 3
127. Mă tem să fiu singur în vi ață mai mult decât orice 0 1 2 3
128. Continui să f ac lucrurile într -un anumit fel, chi ar dacă e cl ar
că nu v a merge 0 1 2 3
129. Deseori numi p asă de lucrurile mele și ale altora 0 1 2 3
130. Sunt o perso ană fo arte anxioasă 0 1 2 3
131. Oamenii, de f apt, sunt demni de încredere 0 1 2 3
132. Mă distr ag ușor 0 1 2 3
133. Pare că întotde auna sunt nedrept atit de alții 0 1 2 3
134. Nu ezit să trișez d acă îmi ajută să am succes 0 1 2 3
135. Verific lucrurile de câtev a ori pentru a mă asigur a că sunt
perfecte 0 1 2 3
136. Nu-mi pl ace să -mi petrec timpul cu alții 0 1 2 3
137. Mă simt oblig at să continui, chi ar dacă nu preaare sens 0 1 2 3
138. Nicicând nu știu cum se vor schimb a emoțiile mele de l a un
moment l aaltul 0 1 2 3
139. Am văzut lucruri ce de f apt nu er au acolo 0 1 2 3
140. Pentru mine e import ant ca lucrurile să fie făcute într -un
anumit mod 0 1 2 3
141. Mereu aștept să se întâmple ce e m ai rău 0 1 2 3
142. Încerc să spun adevărul chi ar dacă e crud 0 1 2 3
143. Eu cred că unii o ameni pot mișc a obiectele cu putere a minții 0 1 2 3
144. Nu mă pot concentr aasupra lucrurilor pe un timp îndelung at 0 1 2 3
145. Evit rel ațiile rom antice 0 1 2 3
146. Nu sunt interes at să-mi fac prieteni 0 1 2 3
147. Vorbesc cât de puțin posibil când am de a face cu o amenii 0 1 2 3
148. Sunt inutil c a perso ană 0 1 2 3
149. Voi f ace aproape orice pentru c a cinev a să nu mă
abandoneze 0 1 2 3
150. Uneori pot influenț aalți oameni do ar cu putere a gândului 0 1 2 3

43
151. Viață îmi p are destul de tristă 0 1 2 3
152. Gândesc despre lucruri într -un mod str aniu, c are pentru
majoritatea oamenilor e lipsit de sens 0 1 2 3
153. Nu-mi pasă dacă acțiunile mele rănesc pe alții 0 1 2 3
154. Uneori mă simt ”control at” de gânduri ce aparțin altcuiv a 0 1 2 3
155. Intradevar îmi trăiesc vi ața din plin 0 1 2 3
156. Fac promisiuni pe c are de f apt nu am intenții să le
îndeplinesc 0 1 2 3
157. Pare că nimic nu mă f ace să mă simt bine 0 1 2 3
158. Mă irit ușor de l a diferite lucruri 0 1 2 3
159. Fac ce doresc indiferent de cât de risc ant po ate fi 0 1 2 3
160. Deseori uit s a-mi achit f acturile 0 1 2 3
161. Nu-mi pl ace să mă apropii de o ameni 0 1 2 3
162. Știu să tr ag oamenii pe sfo ară 0 1 2 3
163. Totul îmi p are lipsit de sens 0 1 2 3
164. Nicicând nu îmi asum riscuri 0 1 2 3
165. Mă emoționez de l a tot fle acul 0 1 2 3
166. Nu e m are tre abă dacă rănesc sentimentele altor o ameni 0 1 2 3
167. Nicicând nu arăt emoțiile altor o ameni 0 1 2 3
168. Deseori mă simt pur și simplu mizer abil 0 1 2 3
169. Nu am nici o v aloare ca perso ană 0 1 2 3
170. De obicei sunt destul de ostil 0 1 2 3
171. Eu am dispărut pentru a evita respons abilități 0 1 2 3
172. Mi s-a spus m ai mult c a o dată că am câtev a obiceiuri
ciudate și str anietăți 0 1 2 3
173. Îmi pl ace să fiu perso ana care atrage atenția 0 1 2 3
174. Mereu mă tem s au sunt nervos de lucruri rele ce s -ar pute a
întâmpl a 0 1 2 3
175. Nicicând nu vreau să fiu singur 0 1 2 3
176. Insist să f ac lucrurile perfecte, chi ar dacă sunt atât de bune
cât ar pute a fi 0 1 2 3
177. Rareori simt că perso anele din jur înce arcă să profite de
mine 0 1 2 3

44
178. Știu că m ai devreme s au mai târziu mă voi sinucide 0 1 2 3
179. Am realizat în vi ață mult m ai mult decât aproape oricine din
cei pe c are îi cunosc 0 1 2 3
180. La sigur pot să fiu drăguț d acă trebuie să obțin cev a 0 1 2 3
181. Emoțiile mele sunt imprevizibile 0 1 2 3
182. Nu am de a face cu o amenii d acă nu e neces ar 0 1 2 3
183. Nu îmi p asă de problemele altor o ameni 0 1 2 3
184. Nu re acționez puternic l a lucruri ce p ar să emoționeze pe
alții 0 1 2 3
185. Am câtev a obiceiuri pe c are alții le consideră excentrice s au
stranii 0 1 2 3
186. Evit evenimentele soci ale 0 1 2 3
187. Merit o atitudine speci ală 0 1 2 3
188. Mă înfurii chi ar și atunci când o amenii mă insultă cîtusi de
puțin 0 1 2 3
189. Rareori sunt entuzi asmat de cev a 0 1 2 3
190. Suspectez că chi ar și așa numiții ”prieteni” deseori mă
trăde ază 0 1 2 3
191. Caut multă atenție 0 1 2 3
192. Uneori eu cred că cinev a îmi sco ate gândurile din c ap 0 1 2 3
193. Am perio ade când mă simt deconect at de l a lume s au de
mine 0 1 2 3
194. Deseori văd legături neobișnuite între lucruri c are le sc apa
celorl alti 0 1 2 3
195. Nu mă gândesc că aș pute a fi rănit când f ac lucruri ce ar
putea fi periculo ase 0 1 2 3
196. Eu pur și simplu nu tolerez c a lucrurile să nu fie l a locul lor 0 1 2 3
197. Deseori am de a face cu oamenii ce sunt m ai puțin
import anți ca mine 0 1 2 3
198. Uneori lovesc o amenii pentru a le aminti cine e m ai
import ant 0 1 2 3
199. Chiar si fle acurile m a sustr ag de l a sarcină 0 1 2 3
200. Îmi f ace plăcere s a fac perso anele respons abile să p ară
proști 0 1 2 3
201. Eu pur și simplu omit întâlnirile și ședințele d acă nu am
dispoziție 0 1 2 3
202. Încerc să f ac ce alții doresc c a eu să f ac 0 1 2 3

45

203. Prefer să fiu singur decât să am un p artener rom antic
apropi at 0 1 2 3
204. Sunt fo arte impulsiv 0 1 2 3
205. Deseori am gânduri ce au sens pentru mine d ar despre c are
alți oameni spun că sunt str anii 0 1 2 3
206. Folosesc o amenii pentru a obține ce îmi doresc 0 1 2 3
207. Nu văd nici un sens să mă simt vinov at de lucruri c are le-am
făcut și care au rănit alți oameni 0 1 2 3
208. Cel m ai des nu v ad sensul să fiu prietenos 0 1 2 3
209. Am avut câtev a experiențe str anii, c are sunt dificil de
explic at 0 1 2 3
210. Î-mi îndeplinesc angajamentele 0 1 2 3
211. Îmi pl ace să atrag atenția 0 1 2 3
212. Mă simt vinov at majoritatea timpului 0 1 2 3
213. Deseori mă „deconectez” și apoi brusc îmi revin și re alizez
că a trecut mult timp 0 1 2 3
214. Îmi vine ușor să mint 0 1 2 3
215. Urăsc să -mi asum riscuri 0 1 2 3
216. Sunt răutăcios și brut al cu toți c are o merită 0 1 2 3
217. Lucrurile în jurul meu deseori p ar nere ale sau mai reale ca
de obicei 0 1 2 3
218. Voi ex agera dacă aceasta mă avantajează 0 1 2 3
219. Mii ușor să profit de alții 0 1 2 3
220. Fac lucrurile într -o ordine strictă 0 1 2 3

46
Referințe
1. Americ an Psychi atric Associ ation. Manual de di agnostic și cl asificare st atistică a tulburărilor
mintaleEd. a 5-a. București , Ed. CALLISTO , 2016 .
2. Ptak, K., Y amanishi, T., Aungst, J., Milescu, L.S., Zh ang, R., Richerson, G.B., Smith, J.C.: R aphe
neuronsstimul ate respir atory circuit activity by multiple mech anisms vi a endogenously rele ased
serotonin and subst ance P. J. Neurosci. 29(12), 3720 –3737 (2009)
3. Alheid, G.F., Milsom, W.K., McCrimmon, D.R.: Pontine influences on breathing: an overview.
Respir. Physiol. Neurobiol. 143(2 –3), 105 –114 (2004)
4. Fiamma MN, Str aus C, Thib ault S, Wysocki M, B aconnier P, Similowski T Effects ofhyperc apnia
and hypoc apnia on ventil atory v ariability and the ch aotic dyn amics of ventil atory flow in hum ans.
Am J Physiol Regul Integr Comp Physiol. 2007 M ay;292(5): pp 1985 -93.
5. Feldm an 13.JL. Neurophysiology of bre athing in m ammals. In: Bloom FE, editor.H andbook of
Physiology; Section I: The Nervous System; Volume IV: Intrinsic Regul atory Syst ems of the Br ain.
Bethesd a, MD: Am. Physiol. Soc; 1986. pp. 463 –524.
6. Feldm an 2. JL, DelNegro C A, Gray PA. Underst anding the rhythm of bre athing: so ne ar, yet so f ar.
AnnuRev Physiol. 2013;3:423 –452. doi: 10.1146/ annurev -physiol -040510 -130049.
7. Feldm an, J.L., Del Negro, C. A.: Looking for inspir ation: new perspectives on respir atory rhythm.
Nat. Rev. Neurosci. 7(3), 232 –242 (2006)
8. Onim aru 4. H., Homm a I. 1997. Neuron al mech anisms of respir atory rhythm gener ation: an
approach using in vitro prep aration. Jpn J. Physiol. 47, 385 –403
9. Paton 5. J. F. R., Abdala A. P. L., Koizumi H., Smith J. C., St -John W. M. 2006. Respir atory rhythm
gener ation during g asping depends on persistent sodium current. N at. Neurosci. 9, 311 –313
10. Skatrud, 42 J. B., Dempsey, J. A. (1983). Inter action of sleep st ate and chemic al stimuli in
sustaining rhythmic ventil ation. J Appl Physiol; 55 (3): 813 -22.
11. Smith 1 JC, Abdala AP, Ryb ak IA, Paton JFR. 2009.Structur al and function al architecture of
respir atory network sinthem am M alian brainstem. PhilosTr ans R SocLond B BiolSci364:2577 –
87.10.1098/rstb.2009.0081
12. Smith 3. JC, Abdala AP, Koizumi H, Ryb ak IA, Paton JF. Sp atial and function al architecture of
the m ammalian brain stem respir atory network: a hierarchy of three oscill atory mech anisms. J
Neurophysiol. 2007;98:3370 – 87.
13. Ramirez, J.M., Tryb a, A.K., Pen a, F.: P acemaker neurons and neuron al networks: an integr ative
view. Curr. Opin. Neurobiol. 14(6), 665 –674 (2004)
14. Ramirez, J.M., Telgk amp, P., El sen, F.P., Quellm alz, U.J., Richter, D.W.: Respir atory rhythm
gener ation in m ammals. Syn aptic and membr ane properties. Respir. Physiol. 110(2 –3), 71 –85 (1997)
15. Pena, F., R amirez, J.M.: Endogenous activation of serotonin -2A receptors is required for
respir atory rhythm gener ation in vitro. J. Neurosci. 22(24), 11055 –11064 (2002)
16. Pena, F., R amirez, J.M.: Subst ance P -medi ated modul ation of p acemaker properties in the
mammalian respir atory network. J. Neurosci. 24(34), 7549 –7556 (2004)
17. Ogilvie, M.D., Gottsch alk, A., Anders, K., Richter, D.W., P ack, A.I.: A network model of
respir atory rhythmogenesis. Am. J. Physiol. 263(4 Pt 2), R962 –R975 (1992)
18. Abdala, A.P., Ryb ak, I.A., Smith, J.C., Zocc al, D.B., M achado, B.H., St.-John, W.M., P aton,
J.F.: Multiple pontomedull ary mech anisms of respir atory rhythmogenesis. Respir. Physiol.
Neurobiol. 168(1 –2), 19 –25 (2009)
19. Smith JC, Ellenberger HH, B allanyiy K, et al. Pre-Bötzi nger complex: A brainstem region th at
may gener ate respir atory rhythm in m ammals. Science. 1991;254:726 –729.

47
20. Amad A, R amoz N, Thom as P, J ardri R, Gorwood P. Genetics of
borderlineperson alitydisorder:system aticreview andpropos alof an integr ative model. Neurosci
Biobeh av Rev 2014, 40: 6 –19.
21. Ni X, Sic ard T, Bulgin N, Bismil R, Ch an K, McM ain S, et al. Mono amine oxid ase a gene is
associ ated with borderline person ality disorder. Psychi atr Genet 2007, 17(3): 153 –157.
22. Sato JR, Filho GM, Araujo TB, Bress an RA, Oliveir a PP, J ackowski AP. Can neuroim aging be
used as a support to di agnosis of borderline person ality disorder? An approach based on comput ational
neuro anatomy and m achine le arning. J Psychi atr Res 2012, 46(9): 1126 –1132.
23. Nunes PM, Wenzel A, Borges KT, Porto CR, C aminh a RM, de Oliveir a IR. Volumes of the
hippoc ampus and amygd ala in patients with borderline person ality disorder: a meta-analysis. J
Person al Disord 2009, 23(4): 333 –345.
24. Niedtfeld I, Schulze L, Kr ause-Utz A, Demir akca T, Bohus M, Schm ahl C. Voxel -based
morphometry in women with borderline person ality disorder with and without comorbid
posttr aumatic stress disorder. PLoS One 2013, 8(6): e65824.
25. Lischke A, Domin M, Freyberger HJ, Gr abe HJ, Mentel R, Bernheim D, et al. Structur al
alterations in white -matter tr acts connecti ng (p ara-) limbic and prefront al brain regions in borderline
person ality disorder. Psychol Med 2015, 45(15): 3171 –3180.
26. McCrimmon DR, Milsom WK, Alheid GF: The rhombenceph alon and bre athing: A view from
the pons. Respir Physiol Neurobiol 143:103 –104, 2004.
27. Brambill a, P.,Soloff,P. H.,S ala, M.,Nicoletti,M. A.,Kesh avan, M.S., andSo ares,
J.C.(2004). Anatomic al MRI study of borderline person ality disorder p atients. Psychi atry Res. 131,
125–33. doi: 10.1016/j.pscychresns.2004.04.003
28. Frodl, T. , and Skok auskas, N. (2014). Neuroim aging of extern alizing beh aviors and borderline
traits. Biol.Psychi atry 75, 7 –8. doi: 10.1016/j.biopsych.2013.10.015
29. Nunes, P. M., Wenzel, A., Borges, K. T., Porto, C. R., C aminh a, R. M., and de Oliveir a, I. R.
(2009). Volumes of the hippoc ampus and amygd ala in patients with borderline person ality disorder:
a meta-analysis. J. Pers. Disord. 23, 333 – 345.doi:10.1521/pedi.2009.23.4.333
30. O’Neill, A., and Frodl, T. (2012). Br ain structure and function in borderline person ality disorder.
Brain Struct. Funct. 217, 767 –782. doi: 10.1007/s00429012 -0379 -4
31. Ruocco, A. C., Amirth avasagam, S., and Zakzanis, K. K. (2012). Amygd ala and hippoc ampal
volume reductions as candidate endophenotypes for borderline person ality disorder: a meta-analysis
of magnetic reson ance im aging studies.Psychi atryRes. 201,245 –252.
doi:10.1016/j.pscychresns.2012. 02.012
32. Lieb K, Z anarini MC, Schm ahl C, Lineh an M, Bohus M. Borderline person ality disorder. Lancet
2004; 364: 453 –6.
33. Swartz MS, Bl azer D, George L, Winfield I. Estim ating the prev alence of borderline person ality
disorder in the community. J Person al Disord 1990; 4: 257 –72.
34. Widiger T A, Weissm an MM. Epidemiology of borderline person ality disorder. Hosp Comm
Psychi atry 1991; 42: 1015 –1021.
35. Sharp C, T ackett JL, eds. Handbook of Borderline Person ality Disorder in Children and
Adolescents . New York: Springer Science and Business Medi a; 2014.
36. New AS, Hazlett E AB, Buchsb aum AS, et al. Amygd ala-prefront al disconnectio n in borderline
person ality disorder. Neuropsychoph armacol. 2007;32:1629 -1640.
37. Krause-Utz A, Winter D, Niedtfeld I, Schm ahl C. The l atest neuroim aging findings in borderline
person ality disorder. Curr Psychi atry Rep. 2014;16:438.
38. Amad A, Ramos N, Thom as P, et al. Genetics of borderline person ality disorder: system atic
review and propos al of an integr ative model. Neurosci Biobeh av Rev . 2014;40:6 -19.

48
39. Herpertz SC, Bertsch K. A new perspective on the p athophysiology of borderline person ality
disorder: a model of the role of oxytocin. Am J Psychi atry. 2015;172:840 -851.
40 Al-Dajani, N., Gr alnick, T. M., & B agby, R. M. A Psychometric Review of the Person ality
Inventory for DSM –5 (PID –5): Current St atus and Future Directions. Journ al of Pers onality
Assessment 2016; 98(1), 62 –81
Surse URL:
http://www.psychi atrictimes.com/speci al-reports/neurobiology -borderline -person ality-disorder