MIJLOACE JURIDICE PRIVIND PROTEJAREA ȘI CONSERVAREA FONDULUI [608028]

UNIVERSITATEA CREȘTINÃ “ DIMITRIE CANTEMIR” BUCUREȘTI
FACULTATEA DE DREPT CLUJ -NAPOCA

Programul de studii: DREPT

LUCRARE DE LICENȚÃ
MIJLOACE JURIDICE PRIVIND PROTEJAREA ȘI CONSERVAREA FONDULUI
FORESTIER NAȚIONAL

ÎNDRUMÃTOR ȘTIINȚIFIC:
Lect. dr . CODRUȚA ȘTEFANIA JUCAN

ABSOLVENT: [anonimizat]ÁTAI) MIHAELA – BIANCA

CLUJ -NAPOCA
– 2019 –

2

MÃSURI JURIDICE PRIVIND PROTEJAREA ȘI CONSERVAREA FONDULUI
FORESTIER NAȚIONAL

3
CUPRINS

INTRODUCERE ……………………………………………………………………………… …5
Cap. I Fondul forestier
Secƫiunea 1.1 Definirea fondului forestier …………………………………………… …10
Secƫiunea 1.2 Definiƫii ale pãdurii …………………………………………………… …14
Secƫiunea 1.3 Protejarea fondului forestier …………………………………………… …17
Secƫiunea 1.4 Conservarea fondului forestier ………………………………………… ….20
Secƫiunea 1.5 Administrarea fondului forestier ……………………………………… …..25
Cap. II Aspecte generale și comune ale contraven ƫiilor și infrac ƫiunilor silvice
Sectiunea 2.1 Rolul legisla ƫiei în apãrarea și ocrotirea fondului forestier ……………… ..27
Sectiunea 2.2 Contraven ƫiile silvice …………………………………………………… ..31
Sectiunea 2.3 Delimitarea infrac ƫiunilor de contraven ƫii forestiere ……………………… 37
Cap. III Infracƫiuni forestiere
Sectiunea 3.1 Noƫiuni, cadru legal ……………………………………………………… .38
Sectiunea 3.2 Infrac ƫiunea sãvãrșitãprin t ãiere – concept, caracterizare, conƫinut juridic ..40
Sectiunea 3.3 Infrac ƫiunea de distrugere a vegeta ƫiei forestiere ………………………….42
Sectiunea 3.4 Vãtãmarea arborilor prin p ãșunare ………………………………………..44
Cap. IV Aspecte procesuale specific e, respectiv incidente în litigii
Sectiunea 4.1 Procesul penal în cazul infrac ƫiunilor forestiere ……………………………45
Sectiunea 4.2 Situaƫia materialului lemnos în curs de transport, fãrã acte de provenienƫã ..47
Secƫiunea 4.3 Custodia materialului lemnos re ƫinut în cursul transportului ………………47
Secƫiunea 4.4 Stabilirea provenien ƫei materialului lemnos re ƫinut……………………….48
Sectiunea 4.5 Calculul valorii pagubelor cauzate prin infrac ƫiuni forestiere ……………..49
Sectiunea 4.6 Rãspunderea personalu lui silvic pentru pagube produse prin alte fapte dec ât
infrac ƫiuni…………………………………………………………………………………………49

4

CONCLUZII ……………………………………………………………………………………..52
ANEXE …………………………………………………………………………………………..54
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………61

5
INTRODUCERE

În vederea transmiterii unei moșteniri naturale generaƫiilor urmãtoare, o sarcinã
primordial ã ar trebui s ã fie conservarea mediului înconjurãtor și al resurselor sale, prin
conștientizarea faptului cã patrimoniul natural ar putea avea de suferit din cauza acƫiunilor directe
și indirecte ale oamenilor , iar protejarea mediului sã devinã un scop principal în viaƫa omu lui.
Având în vedere patrimoni ul natural impresionant al României și faptul cã la nivel
planetar s -a constatat o degradare continu ã a ecosistemelor naturale datoritã dezvoltãrii industrial e
și sociale, problema protejãrii și conservãrii acestui patrimoniu a devenit o preocupare prioritarã
în epoca modernã, conștientizarea publicã fãcându -se prin educaƫie ecologicã, au fost luate mãsuri
pentru conservarea și utilizarea durabilã a diversitãƫii biologice, creșterea ariilor protejate și
gestionare durabilã a mediului înconjurãtor.
Pãdurea este o componentã a mediului înconjurãtor cu cea mai complexã structurã
având o mare importanƫã economicã, socialã și ecologicã. În pãdure întâlnim cele mai variate
forme de viaƫã.
Pe 25 martie, românii sãrbãtoresc Ziua Naƫionalã a Pãdurilor, celebrare a cãrei scop
este acela de a crește gradul de responsabilizare în privinƫa dezvoltãrii durabile a tuturor tipurilor
de pãduri, în beneficiul generaƫiilor prezente și viitoare.
Prin gestionarea corectã a ma sei lemnoase și a suprafeƫei împãduritã, se poate
menƫine un echilibru real, care poate avea efecte extraordinare pentru omenire .
În acƫiunea distructivã a fondului forestier un rol însemnat îl au tãierile necontrolate
ale copacilor , defrișãrile multipl e și incendiile de pãdure iar efectele negative ale acestora sunt
multiple: modificãri ale climei, distrugerea echilibrului natural, eroziunea solului, inundaƫii din ce
în ce mai periculoase, schimbãri ale cursurilor apelor, încãlzire globalã.
Pãdurea, od atã distrusã de tulburãrile provocate de intervenƫiile nepricepute ale
omului cu greu se poate reface. Vegetaƫia forestierã va trebui sã pargurgã o perioadã de timp pentru
a se regenera. De exemplu, tãierea unui brad dureazã câteva minute, dar ca sã ajungã la maturitate,
bradului îi sunt necesari 30 de ani.1 De accea, este foarte important sã tragem un semnal de alarmã
cu privire la acƫiunile de distrugere sau vãtãmare asupra pãdurilor, prin intermediul mass -mediei,
a educaƫiei civice, prin trezirea conștii nƫei, prin faptul cã fiecare dintre noi putem contribui la
protejarea pãdurilor.
Este ceea ce unii autori au numit „c onștiinƫ ă forestierã ” care reprezintã „totalitatea
cunoștinƫelor despre rostul arborelui și pãdurilor în economia naturii și în economia naƫionalã, cum
și mãsura în care aceste cunoștinƫe și cele de bunã gospodãrire a pãdurii sunt difuzate în masele
adânci ale poporului sau cel puƫin în masa cetãƫenilor chemaƫi a lucr a conștient și a îndruma

1 https://evz > povestea tristã a bradului, accesat la data 16.06.2019, ora 14.15.

6
treburile ƫãrii respective. Simƫul și în ƫelegerea poporului respectiv pentru cele silvice și, drept
consecinƫã, respectul, chiar iubirea de arbore și pãdure hotãrãsc în ultima analizã soarta pãdurilor
unei ƫãri într -o anumitã epocã.” (M. Drãcea, 1919)2
România dispune de o vegetaƫie natural ã deosebit de variatã, în care pãdurile sunt
repre zentative și acoperã 27 ,5% din teritoriul naƫional . Acestea reprez intã o componentã de mare
preƫ al mediului înconjurãtor, datoritã materiilor prime pe care le furnizeazã, ca racterului de
protecƫie asupra climei și mediu prielnic de viaƫã al plantelor și animalelor.
Suprafaƫa teritorialã a României reprezintã numai 2% din Europa, însã pe teritoriul naƫional
existã 5 din cele 11 zone natura le de vegetaƫie (alpinã, continental ã, stepicã , marin ã, panonicã),
162 sect oare ecologice, 450 unitãƫi de sol, peste 500 situri natural e de pãdure, circa 3600 specii de
plante cu flori, ceea ce reprezintã aproape 40% din inventarul floristic european și 33792 specii de
animale3.

Pãdurea, ca izvor de sãnãtate pentru omenire, înde plinește urmãtoarele roluri:4
 rolul fizico -geografic al pãdurii se manifestã prin influenƫa acestuia asupra solului,
apelor, climatului și relieful unui teritoriu
 rolul geomorfologic constã în protejarea reliefului prin diminuarea eroziunii
 rolul edafic î n care pãdurea diminueazã sau oprește viiturile repezi ale apelor
pluviale și contribuie la consolidarea versanƫiilor expuși alunecãrilor de teren și la
fixarea nisipurilor mișcãtoare din sudul Olteniei și Moldovei.
 rolul hidrologic constã în încetinirea s curgerii apei ajunsã la sol, prin absorbƫia
treptatã a acesteia de litierã5 și humus6.
 rolul pãdurii ca producãtoare de materii prime, constã în capacitatea acesteia de a
produce lemn și produse accesorii (rãșinã, fructe, ciuperci, plante medicinale).
 rolul știinƫific al pãdurii constã în cercetarea privind conservarea și protejarea florei
și faunei .
Importanƫ a igienico -sanitarã a pãdurilor pentru oameni se manifestã prin:
 moderarea factorilor climatici (temperaturã, vânt, umiditate atmosfericã)
 filtrarea aerului de impuritãƫi (praf, noxe industrial e, fum)
 ionizarea atmosferei – pãdurea sub influenƫa luminii emite electroni care
ionizeazã aerul atmosferic, prin fotosintezã ,se elibereazã oxigen și ionii negativi

2Giurgiu Victor, Conștiinƫa Forestierã La Români , Editura Snagov. Bucur ești,2003, pg.7. M.Drãcea (1885 -1958)
iniƫiatorul conceptului de conștiinƫã forestierã.
3 Toader Tudor, Dumitru Ion , Pãdurile României, Parcuri Naƫionale și Parcuri Naturale , Editura Intact , București,
2004, p. 9.
4 Ibidem, p.11 -12
5 Litiera este stratul gr os de frunze uscate, aflate în putrefac ƫie, format în urma procesului de descompunere.
6 Humus se numește un amestec de substan ƫe organice amorfe aflate în sol, de obicei pânã la o adâncime de 20 -30
cm.

7
care purificã atmosfera, având o influenƫã bi nefãcãtoare asupra metabolismului și
psihicului uman.
 importanƫa recreativã , deloc neglijabilă în ceea ce privește destinderea și odihna
vizitatorilor în mijlocul naturii, sub diferite forme: agrement, turism, camping,
vânãtoare, pescuit.
Datoritã multipl elor sale funcƫii, pãdurea are un rol hotãrâtor în menƫinerea
echilibrului natural. Astãzi, când problema mediului înconjurãtor a devenit o problemã
globalã , ea ar trebui conștientizatã nu numai de agenƫiile de monitorizare a calitãƫii
mediului ,ci și de oa menii care nu au neapãrat cunoștinƫe în acest domeniu.
“Plãmânul verde “ al pãmântului, cum este denumitã pãdurea, îmbogãƫește
atmosfera cu ox igen, fãrã de care viaƫa ar fi imposibilã, contribuind astfel la menƫinerea
compoziƫiei constant e a aerului .
O pãdure în suprafaƫã de 1 km² poate produce zilnic 9 tone de oxigen, aproape
de 10 ori mai mult decât aceeași suprafaƫã de teren agricol.
Un hectar de pãdure sedimenteazã anual 50 -70 tone de praf.
Într-o orã un stejar în v ârstã de 100 de ani dã în atmosferã 1,7 kg oxigen pur, ceea
ce reprezintã raƫia zilnicã de oxigen pentru trei persoane. Pentru înlocuirea unei asemenea
producƫii trebuie replantaƫi cca 2500 puieƫi.7

7 Pãlãcean Alexandru, Alexeiciuc Grigiore, Gociu Dan, Pãdurea – rãdãcina sufletului , Editura Uniunii Scriitorilor,
Chișinãu, 1992, p.18

8
Istoria și apariƫia legislaƫiei forestiere din România

Dacia Felix era provincia Imperiului Roman cea mai bogat ă în pãduri valoroase.
Teritoriul ei era acoperit cu pãduri în proporƫie de 70 -80%. Denumirea de Transilvania provine din
latinescul transilvae, adicã regiunea de peste pãduri. Pr oprietate a imperiului, locuitorii aveau
dreptul sã taie lemne și sã pãșuneze vitele în pãdure în schimbul perceperii unor taxe, iar dupã
plecarea armatei romane, pãdurile și pãșunile au rãmas în folosinƫa obș tii8.
Apoi, în perioada medievală, regl ementările speciale privitoare la păduri lipsesc, cu
excepția unor prevederi referitoare la dreptul de proprietate asupra terenurilor sau a vânatului, dar
fără a fi codificate.
În perioada medievală, în Transilvania prin legea din 1222, denumitã Bu la de Aur,
dar și în Muntenia și Moldova, o mare parte a pãdurilor a fost atribuitã nobililor sau bisericilor.
În provinciile românești primele reglementãri și legi privind pãdurile sunt incluse în
primul Cod Silvic din epoca modernã din Ardeal și reprezenta concepƫ ia imperiului austro -ungar.
Pravila de Codru a împãratului Iosif al II -lea și Ordonanƫa Guvernatorului Spleny9 din anul 1776
stabilește mãsuri restrictive în exploatarea pãdurilor, în Transilva nia.
Prima lege care este considerat ã întâiul Cod Silvic aplicat pe actualul teritoriu
românesc este de fapt tot legislație austriacă, respectiv edictul intitulat „Orânduiala de pãdure ”,
promulgat în anul 1786, de împãratul Iosif al II -lea. Acesta prevedea nivelul tãierilor, volumul
împãduri rilor anuale cu indicarea speciilor de introdus, reglementarea pãș unatului, prevenirea
incendiilor, modalitãƫi de angajare a personalului silvic și sancƫiuni pentru pagubele produse
pãdurilor.10
În Moldova, începuturile reglementãri în silviculturã s-au fãcut prin Așezãmântul lui
Moruzi (1792 )11, urmat de cel al lui Ioan Sandu Sturza(1824)12 și de Pravila lui Mihai Sturza13
(1843).
În Bucovina, în anul 1786, a luat fiinƫã Fondul Bisericesc Ortodox Român, care
grupa pãdurile mãnãstirești din a ceastã provincie (circa 240 mii ha), într-o administraƫie unicã și a
înfiinƫat ocoale silvice.
Pentru folosirea în comun a produselor pãdurii, în Transilvania au fost create
composesorate, iar în Muntenia și Moldova acestea se aflau sub conducer ea unor consilii.

8 Aurel Ungur, 100 de ani de politici pentru gospodãrirea pãdurilor , Magic Print, Onești, 2016, p. 11.
9 Gabriel Spleny von Mihaldy (oct.1774 – 6 aprilie 1778), guvernator al Bucovinei în timpul perioadei habsburgice .
10 Popescu Gheorghe, Pãtrãșcoiu Nicolae, Pãdurea și omul, Editura Nord Carta, Suceava, 2004, pg.334
11 Alexandru Moruzzi (n. 1750 – d. 1816) domnitor al Moldovei și al Țãrii Românești .
12 Ioan Sandu Sturza (n. 1760 – d. 1842) domn al Moldovei .
13 Mihai Sturza (n. 1795 – d. 1884) domnitor al Moldovei .

9
Pacea de la Adrianopol din 1829 a scos de sub tutela turcilor comerƫul provinciilor
românești, provocând modificãri majore în economia acestora . Astfel multe din pãduri, deosebit
de valoroase, au fost tăiate și transformate, în câteva de cenii, în terenuri agricole , pãșuni.
Prin Regulamentul Organic (1831)14 s-a acordat fãrã restricƫii dreptul la material
lemnos pentru proprietarii de pãduri, iar lemnul valoros era transportat și comercializat în Turcia,
Grecia și Orientul Mijlociu . În lipsa unei autoritãƫi administrative și a unei organiz ări silvic e
adecvate în perioada respectivã s-a ajuns la o distrugere masivã a pãdurilor.
În Principatele Române, pentru a opri tãierile abu zive de pãduri , dar și pentru a crea
un patrimoniu ade cvat proaspătului stat românesc , domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat
în anul 1863, Legea secularizãrii averilor mãnãstirești, prin care statul lua în proprietate un fond
forestier de circa 725 mii ha . Totodată, a decis constituirea unui corp de 44 a genƫi silvici pentru
îndrumarea și gospodãrirea fondului forestier, dupã modelul francez.
Din anul 1879, în Transilvania s -a aplicat legea ungarã, care prevedea cã pãdurile
statului și alte pãduri publice (cu excepƫia celor particulare) nu putea u fi exploatate decât pe bazã
de amenajament, pãșunatul fiind interzis numai în pãdurile de protecƫie și cu o autorizaƫie de
exploatare.
În Țara Românescã, în anul 1881, a fost promulgat, de cãtre reg ele Carol I, primul
Codice Silvic, care cuprindea mãsur i restrictive aplicate de stat prin organele sale asupra pãdurii,
mãsuri privind exploatãrile, împãdurirea suprafeƫelor tãiate și mãsurile de pazã și protecƫie a
pãdurilor.
În anul 1910 a fost promulgat cel de -al II-lea Cod Silvic care interzi cea defrișãrile
pãdurilor și prevedea obligaƫia organelor Ministerului Agriculturii și Domeniilor sã execute
împãduriri în contul garanƫiei depuse de exploatatorii de pãdure, concepƫii care sunt valabile și în
prezent.15
Legea nr. 204/1947 prevedea cã : „toate pãdurile actuale și viitoare de pe teritorul
ƫãrii sunt supuse regimului silvic”, iar importanƫa acestei legi rezidã din faptul cã pentru prima datã
se definește , sub aspect juridic, în ƫara noastrã noƫiunea de pãdure.
Actuala legislaƫie care prevede normele privind administrarea, gospodãrirea,
asigurarea integritãƫii și dezvoltarea fondului forestier naƫional, cele privind vegetaƫia forestierã
din afara fondului forestier naƫional, fondul cinegetic, rãspunderi și sancƫiuni este Legea
nr.46/2008 care e ste numitã și Codul Silvic, modificatã prin Legea nr. 133 din 201 516

14 Gh. Popescu , N. Pãtrãșcoiu, Pãdurea și omul , Nord Carta, Suceava, 2004, p. 336.
15 Ibidem, pg.334 -338
16 Ultima actualizare prin Legea nr.230 din 02.08.2018, publicatã în Monitorul Oficial nr.693 din 08.08.2018

10
Capitolul 1 . Fondul forestier

Secƫiunea 1.1 Definirea f ondul forestier
Fondul forestier reprezintã totalitatea pãdurilor, terenurilor destinate împãduririi, celor care
servesc nevoilor de culturã, producƫie ori administraƫie silvicã, iazurile, albiile pâraielor, precum
și terenurilor neproductive, incluse în amenajamentele silvice, în condiƫiile legii, indiferent de
natura dreptului de propriet ate. (art. 1 Codul Silvic)
În decursul tim pului pãdurile României, au suferit un puternic regres, reducându -se treptat
numai în perioada anilor 1829 -1930 cu circa 2 milioane ha pentru extinderea terenurilor agricole,
localitãƫilor și cãilor rutiere. Astfel, în anul 1957, când s -a încheiat campania de amenajare a
fondului forestier naƫional, s -a considerat cã cea mai mare reducere a fondului forestier s -a
înregistrat ca urmare a aplicãrii Legii de reformã agrarã din anul 1920, defrișându -se circa 1,2
milioane de ha de pãdure, pentru mãrirea suprafeƫ ei izlazurilor comunale.
În evoluƫia structurii proprietãƫii forestiere în România se disting 4 etape:
I. până în 1948 când toate pãdurile aparƫineau comunelor, colectivitãƫilor sau persoanelor fizice
II. între 1948 -1991, în care toate pãdurile aparƫineau statului
III. între 1991 -2000, caracterizatã prin constituirea dreptului de proprietate în suprafaƫã de 1 ha
pentru foștii proprietar i persoane fizice în baza Legii nr.18/1991 a fondului funciar
IV.pânã în pre zent, prin care în baza Legii 1/2000 se recons tituie dreptul de proprietate pentru
toate categoriile de proprietar i și se preconizeazã retrocedarea a circa 2 milioane ha terenuri
forestiere , procedură încă nedefinitivată .

Fondul forestier național, la sfârșitul anului 201717
Fondul forestier național ocupa, la sfârșitul anului 2017, o suprafață de 6565 mii hectare,
care reprezenta 27,5 % din suprafața țării.
Suprafața fondului forestier la 31 decembrie 2017, comparativ cu aceeași dată a anului
2016, s -a menținut apr oximativ la același nivel, cu o ușoară creștere datorată în principal unor
reamenajări de pășuni împădurite și introducerii în fondul forestier a terenurilor degradate,
conform Legii nr. 133/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic.

17 www.insee.ro/cms/ro/tags/statistica activitã ƫilor din silviculturã în anul 2017, accesat la 14 aprilie 2019, ora
17.33, sursă din care sunt preluate și t abelele următoare.

11
Tabelul 1. Suprafața fondului forestier, pe categorii de folosință, în perioada 2013 -2017
-mii hectare –
Categorii de folosinƫã 2013 2014 2015 2016 2017
Fondul forestier – total 6539 6545 6555 6559 6565
Suprafata padurilor 6381 6387 6399 6404 6406
– rãșinoase 1937 1930 1931 1929 1924
– foioase 4444 4457 4468 4475 4482
Alte terenuri (din fondul
forestier) 158 158 156 155 159

În anul 2017, suprafața pădurilor a fost de 6406 mii hectare, speciile de rășinoase acoperind
1924 mii hectare (respec tiv 30,0%), iar speciile de foioase 4482 mii hectare (respectiv 70,0%).

Tabelul 2. Suprafața pădurilor, pe principalele specii, în perioada 2013 -2017
-mii hectare –
Principalele specii 2013 2014 2015 2016 2017
Suprafa ƫa pãdurilor – total 6381 6387 6399 6404 6406
Rãșinoase 1937 1930 1931 1929 1924
– molid 1485 1484 1487 1488 1486
– brad 303 299 298 297 293
– alte r ãșinoase (larice, pin) 149 147 146 144 142
Foioase 4444 4457 4468 4475 4482
– fag 2095 2108 2125 2131 2129
– cvercinee ( stejari) 1064 1062 1060 1058 1055
– diverse specii tari 964 965 959 961 966
– diverse specii moi 321 322 324 325 332

În anul 2017, proprietatea publică reprezenta 64,5% din suprafața totală a fondului forestier
național, fiind administrată în principal de către Regia N ațională a Pădurilor – Romsilva, iar
proprietatea privată reprezenta 35,5%, fiind administrată în cea mai mare parte de structurile
silvice private (96,0%).
Suprafața fondului forestier în proprietate privată are o tendință crescătoare, în defavoarea
suprafeței în proprietate publică, datorită continuării procesului de retrocedare a pădurilor.

12
Tabelul 3. Suprafața fondului forestier, pe forme de proprietate, în perioada 2013 -2017
-mii hectare –
Forme de proprietate 2013 2014 2015 2016 2017
Fondul fores tier – total 6539 6545 6555 6559 6565
Proprietate public ă 4262 4253 4249 4245 4233
– a statului 3228 3217 3203 3194 3189
– a unit ãƫilor administrativ
teritoriale 1034 1036 1046 1051 1044
Proprietate privat ă 2277 2292 2306 2314 2332
– a persoanelor fiz ice și
juridice 2188 2203 2215 2225 2239
– a unit ãƫilor administrativ
teritoriale 89 89 91 89 93

Figura 1. Structura fondului forestier, pe forme de proprietate, la sfârșitul anului 2017

Repartizarea fondului forestier național pe regiun i de dezvoltare și județe este
neuniformă, în funcție de condițiile fizico -geografice și dezvoltarea economico -socialǎ a zonei. În
anul 2017, fondul forestier era concentrat într -o proporție însemnată în regiunile de dezvoltare
Centru (19,3% din totalul fo ndului forestier) și Nord –Est (18,3%), urmate de regiunile de
dezvoltare Vest (16,1%), Nord –Vest (15,1%), Sud –Vest–Oltenia (12,4%), Sud –Muntenia
(10,0%), Sud –Est (8,4%) și București –Ilfov (0,4%).
49%
16%
34%
1%Situa ƫia pãdurilor
proprietatea publica a statului
proprietatea publica a U.A.T
proprietate privata a persoanelor
fizice
proprietate pivata a U.A.T

13

Figura 2. Suprafața fondului forestier, pe judete la sfar situl anului 2017

Suprafețe mai mari de fond forestier se înregistrau, în anul 2017, în județele: Suceava (438
mii hectare), Caraș –Severin (421 mii hectare), Hunedoara (317 mii hectare), Argeș (277 mii
hectare), Vâlcea (271 mii hectare), Bacău (270 mii hectare), Harghita (264 mii hectare), Neamț
(262 mii hectare) și Maramureș (260 mii hectare).

Fondul forestier na ƫional este, dupã caz, proprietate publicã sau privatã și constituie bun de
interes naƫional fiind supus regimului silvic .
Regimul silvic cup rinde un complex de norme tehnice, silvice, economice și juridice
privind amenajarea, cultura, exploatarea, protecƫia și paza fondului forestier.

14
Secƫiunea 1.2 Definiƫii ale pãdurii

Sunt considerate pãduri, terenurile ocupate cu vegetaƫie forestier ã care au o
suprafaƫã mai mare de 0.25 ha și sunt cuprinse în fondul naƫional.18
Modalitãƫile de înƫelegere și definire a noƫiunii de „pãdure” au fost multe și diferite .
Dintre cele mai vechi referiri la acest subiect este cea formulat ã de Pliniu cel Bãtr ân19, care afi rma
„pãdurea este cel mai mare dar pe care Dumnezeu l -a destinat omului”.20
Definiƫia datã de academicianul Pop Emil21, sugestivã și poetică , consideră pãdurea
„înainte de toate o fiinƫã colectivã, închegatã la rându -i de milioane de vieƫi individuale, cât se
poate de diverse, contopite într -o fizicã armonicã și într-un duh unitar și care impresioneazã într –
un fel unic spiritul omenesc”.
Ilustrul silvicultor rom ân, profesorul Marin Drãcea, în anul 1938 definea pãdurea ca:
“un organism social, în care se pot urmãri foarte interesante procese de interdependenƫã și de
relaƫiune între pãrƫile componente. Pãdurea î și are clima sa proprie, tonalitatea sa proprie
diferenƫiatã de a mediului ambient. Îș i are sufletul sãu propriu pe car e-l simƫim așa de bine cei care
ne împãrƫim viaƫa între pãdure și ƫinuturile lipsite de aceastã podoabã a naturii și care se resimte
puternic în sufletul și întocmirile omului de munte și de pãdure”.22
Pãdurea, poate fi apreciatã ca o grupare de arb ori care ocupã o suprafaƫã întinsã de
teren pe care trãiesc în strânsã comunitate de viaƫã, capabilã sã exercite o importantã funcƫie
economicã și social prin produsele și influenƫele sale binefãcãtoare. (Negulescu, 1958)23
Autori strãini precum Moro zov (1952): Dengler (1935); Tscherman (1950), pun la
baza definirii, conceptul de comunitate complex de viaƫã, care cuprinde un sistem biologic denumit
biocenozã, și mediul în care se aflã, ambele fiind legate printr -un schimb permanent de materie,
energie și informaƫie.

18 Art. 2 Codul Silvic
Temenul pãdure include: terenurile cu folosinƫã pãdure cuprinse în amenajamente silvice la data de 1
ianuarie 1990, perdelele forestiere de protecƫie, terenuri pe care sunt instalate jnepenișuri, terenuri acoperite cu
pãșuni împãdurite cu o consistenƫã mai mare sau egalã cu 0,4, plantaƫii cu specii forestiere din zonele de protecƫie.
19 Pliniu cel Bãtrân (n. 23 – d. 79 e.n), a fost unul dintre cei mai mari istorici ai umanitãƫii, lãsând acesteia o
enciclopedie numit ã „Istoria Naturalã”, însumând 37 de volume ce transmit cunoștinƫe de antropologie, artã,
medicinã, biologie, mineralogy, istoria Romei în 31 de volume.
20 Popescu Gheorghe, Pãtrãșcoiu, Pãdurea și omul , Editura Nord Carta, Suceava, 2004, pg.34
21 ibidem, pg. 34
22 Ibidem , p.34
23 Ibidem, pg.34

15
Definiƫia oficialã a pãdurii elaboratã de FAO24 în 1995, apare în douã variante
 Pentru ƫãril e dezvoltate pãdurea reprezintã terenurile alcãtuite din vegetaƫia forestierã mai mult
de 20% din suprafaƫã. Pãdurea se compune din arbori car e ating în general înãlƫimi mai mari
de 7 m și pot furniza lemn. Acestea sunt formaƫiuni dense a cãror felurite etaje și subarboretul
acoperã o mare parte a solului.
 densitatea minima a acoperirii cu arbori și/sau bambus este de 10% și în general asociatã cu o
flora și fauna sãlbaticã și cu soluri în stare natural Pentru ƫãrile în curs de dezvoltare pãdurea
este definitã ca ecos istem în care și care nu fac obiectul practicii agricole.

Poiana Inimii (foto Arjocu Florin )

24 FAO – Organizaƫia pentru Alimentaƫie și Agriculturã este o agenƫie specializatã a ONU, cu sediul la Roma și
coordoneazã activitatea guvernelor în domeniul agriculturii, silviculturii și industria piscicolã

16

Padure bambus ( foto Thoth Canda ce)

17
Sectiunea 1.3 Protejarea fondului forestier

Din anul 1990, silvicultura din România s -a angajat sã contribuie la punerea în
practicã a principiilor și orientãrilor de conservare, protejare și de gestiune durabilã a pãdurilor,
adoptate l a conferinƫele ministeriale de protecƫie a pãdurilor din Europa, ƫinute la Strasbourg
(1990), Helsinki (1993), Paris (1997), Lisabona (1998) și la Conferinƫa Naƫiunilor Unite pentru
Mediu și Dezvoltare de la Rio de Janeiro.
În anul 1995 a fost elaboratã “ Strategia naƫionalã de dezvoltare durabilã a
silviculturii din România”, reactualizatã în anul 1999 de Ministerul Apelor și Pãdurilor pentru
perioada 2000 -2020 care conƫine obiectivul fundamental al acestei strategii prin protejarea și
gestionarea durabilã a pãdurii românești.
Datorit ã funcƫiilor multiple ale p ãdurii (ecologice, sociale și economice), se impun
instituirea și existen ƫa unor mijloace juridice de protec ƫie a p ãdurii. În acest sens, ƫara noastr ã a
ratificat mai multe acte normative interna ƫionale care stabilesc principi i si orient ãri de conservare
și protejare a p ãdurilor și de gestionare durabil ã, prin adoptarea a numeroase legi și acte normative.
Astfel, scopul instituirii mijloacelor de protec ƫie este str âns legat de caracterul de bun intere s
naƫional al p ãdurii.
Dispozitiile art. 5 din Codul Silvic prevãd principiile care stau la baza gestion ãrii
durabile a p ãdurilor și anume:
 asigurarea integrit ãƫii fondului forestier și a permanen ƫei pãdurii
 asigurarea continuit ãƫii juridice, institu ƫionale și opera ƫionale în gestionarea
pãdurilor
 sprijinirea proprietarilor de p ãduri
 prevenirea degrad ãrii ireversibile a p ãdurilor
 dezvoltarea cercetãrii știinƫifice
 conștientizarea publicului privind rolul și importanƫa patrimoniului forestier .
Astfel, legi utorul are ca obiectiv protec ƫia pãdurilor prin elaborarea Codului Silvic și
stabilirea regimului silvic prin lege. Prin aceasta se confer ã juridic o natur ã imperativ ã normelor
tehnice silvice, economice și juridice care alc ãtuiesc regimul silvic.
Protejar ea juridic ã a pãdurilor se eviden ƫiază prin norme juridice referitoare la:
– paza și prot ecƫia pãdurilor
– amenajarea
– prevenirea si stingerea incendiilor.
Paza p ãdurilor este asigurat ã de cãtre Regia Na ƫional ã a Pãdurilor Romsilva pentru fondul
forestier afla t în administrarea sa „împotriva t ãierilor ilegale de arbori, furturi, distrugerilor,
degrad ãrilor, p ãșunatului, braconajului ”.

18
Conform art. 51 alin. 1 codul Silvic paza p ãdurilor proprietate privat ã se asigur ã de cãtre
proprietarii acestora , cu sprijinul personalului silvic prin întocmirea unor contr acte de prestãri
silvice , a unit ãtilor de poli ƫie, jandarmerie, pompieri, prefec ƫi, consilii locale și jude ƫene în limitele
atribu ƫiilor ce le revin conform legii.
Pentru ca p ãdurea s ã protejeze, ea însãși are nevoie de protec ƫie!
În România supravieƫuiesc câteva exemplare de copaci care au sute de ani
vechime.25
Cel mai ,,bãtrân“ este un stejar din satul Mercheașa, judeƫul Brașov, despre care
specialiștii susƫin cã are 900 de ani .Un stejar obișnuit pentru a ajunge la un diametru de 70 de
centimetri are nevoie de 120 de ani, acesta având diametrul de 9 ,30 metri și o înãlƫime de 21 de
metri. Din anul 2009, reprezentanƫ ii Ocolului Silvic l -au îngrãdit și încearcã sã îl protejeze de
animalele care pasc în zonã.

Stejarul din Mercheașa ( foto ziarul Libertatea)

25 https://ade vãrul.ro/locale/alba -iulia/cei -mai-bãtrâni -copaci -românia -stejarii seculari -aproape 900 ani , accesat la
data de 17.06.2019, ora 11.30

19

Un alt stejar secular se aflã în localitatea Cajavna, estimat de specialiști cã ar avea în jur de
800-900 de ani. Acesta, în anul 1942 a fost declarat de Academia Românã un monument al naturii,
fiind la data respectivã cel mai mare stejar din sud -estul Europei și al 13 -lea dintre stejarii bãtrâni
de pe întreg continentul.26

Stejarul din Cajavna (foto ziarul Libertatea)

26 900 ani, accesat la data de 17.06.2019, ora 11.30

20
Sectiunea 1. 4 Conservarea fondului forestier

Prin conservarea fondului for estier se înƫelege asigurarea și mentinerea cadrului
natural și a resurselor natura le prin stabilirea principiilor și normelor privind managementul
pãdurilo r și ariilor protejate. (Uniunea Interna ƫional ã pentru conservarea naturii și a resurselor
sale27).
Comisia Mondiala pentru Mediu și Dezvoltare denumit ã Comisia Brundtland , a
lansat în 1987, un nou concept privind dezvoltarea durabil ã a pãdurilor, confirmat ã la Conferin ƫa
de la Rio de Janeiro, din 1992, de c ãtre guvernele ƫãrilor memb re ale ONU participa nte la
conferin ƫã unde au adoptat Declara ƫia de principiu privind gestionarea, protejarea și dezvoltarea
pãdurilor.
Dupã indicele dezvolt ãrii durabile, potrivit unor studii, Rom ânia ocupa locul 77 în
ierarhie. Patrimoniul forestier mondial se afl ã în decl in: America de Sud, Africa, Asia, ca urmare
a defri șãrilor masive, p ãdurile se îngusteaz ã cu cca. 17 mil. ha/an, în timp ce în Europa, Japonia,
America de Nord, chiar dac ã suprafa ƫa pãdurilor este în cre ștere, ele sunt puternic afectate de
poluare și facto ri nocivi.
Dezvoltarea durabil ã a pãdurilor se bazeaz ã pe urm ãtoarele principii:
 principiul conserv ãrii și amelior ãrii diversit ãƫii biologice
 principiul precau ƫiei în luarea deciziilor privind p ãdurile28
 principiul „poluatorul pl ãtește”
 principiul dezvolt ãrii con știinƫei ecologice
 principiul reconstruc ƫiei ecologice a p ãdurilor deteriorate
 protejarea ecosistemelor forestiere natural e
 tratamente intensive cu regenerare natural ã
 dezvoltarea cercetarii știinƫifice în domeniu .

Regenerarea p ãdurilor este un pr oces silvic prin care o genera ƫie de arbori care și-a încheiat
ciclul de vegeta ƫie este înlocuit ã de o nou ã genera ƫie. Regenerarea este obligator ie în evolu ƫia
pãdurii care îi asigur ã acesteia permanen ƫa în spa ƫiu și timp.
Regenerarea pãdurii apare ca un proces de înnoire sau de refacere a generaƫiilor de
arbori și de arboreta în locul celor exploatate sau distruse din diferite cauze.

27 IUCN este o organiza ƫie interna ƫionalã fondatã în octombrie 1948 ded icatã conservãrii resurselor naturale. Sediul
ei este în Elve ƫia, în localitatea Gland.
28 Acolo unde o daunã semnificativã de mediu poate apare, dar cunostinƫele sunt insuficiente, mãsurile și deciziile
luate trebuie sã fie prudente

21
Prin regenerare pãdurea poate conserva și diversifica structura compoziƫionalã, iar
funcƫiile sale protective și producti ve pot dobândi noi valenƫe ecologice, economice și sociale.
Codul silvic impune executarea lucr ãrilor de regenerare în conformitate cu
prevederile amenajamentelor silvice sau ale studiilor de specialitate.
La nivelul anului 2018, programul de regenerare a pãdurilor a fost realizat pe
suprafe ƫe de 14582 ha din care 9850 ha regenerãri natural e și 4732 ha regenerãri artificiale.
S-a urm ãrit asigurarea integrit ãƫii și permanen ƫei p ãdurilor, exercitarea cu
continuitate a func ƫiilor de protec ƫie, pr oductie și recrea ƫie, precum și extinderea suprafe ƫei de fond
forestier prin împãdurirea de terenuri degradate preluate în fondul forestier în anii anteriori de c ãtre
Regia Na ƫional ã a Pãdurilor – Romsilva.
Materialul biologic folosit la lucr ãrile de împãdurire realizate în anul 2018 (25,5
milioane de puie ƫi forestieri) a fost asigurat de unit ãƫile Regiei Na ƫionale a P ãdurilor – Romsilva,
valoarea lucrarilor de regenerare a fost de 165 milioane lei .29
În ultimii cinci ani, în pãdurile de stat administrate d e Regia N aƫional ã a Pãdurilor –
Romsilva au fost planta ƫi peste 187 milioane de puie ƫi forestieri, fiind regenerate 50.034 hectare
pe cale natural ã și 31.836 de hectare prin împãduriri .30
În perioada 1 ianuarie 1991 -2018, în fondul forestier proprietate publ icã a statului
s-au executat lucrãri de regenerare a pãdurilor pe suprafaƫa de 540507 ha din care:
 regenerãri naturale pe o suprafaƫã de 269465 ha
 regenerãri artificiale pe o suprafaƫã de 271042 ha
Programul de regenerare a pãdurilor pentru anul 2019, prev ede realizarea a 12615 ha, din care
7935 ha regenerãri naturale și 4680 regenerãri artificiale.
Conform legislaƫiei în vigoare, prin arie naturalã protejatã se înƫelege aceea zonã
terestrã și/sau acvaticã în care existã specii de plante sau animale sãlba tice, elemente și formaƫiuni
biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altã naturã, cu valoare
ecologicã, știinƫificã ori culturalã deosebitã, care are un regim special de protecƫie și conservare,
stabilit conform prevederil or legale .

29 www.rosilva.ro – Raport privind activitatea RNP -Romsilva, accesat la data de 01.06.2019, ora 20.50
30 Împãdurire – prin Protocolul de la Kyoto din 11.12.1997 s -a dat o altă definiƫie a pãdurii: „transformarea prin
acƫiunea omului a terenuri lor care nu au fost împãdurite timp de cel puƫin 50 de ani, prin plantarea, însãmânƫarea
sau promovarea însãmânƫãrii prin acƫiunea umanã”. Sursa : FAO/2001 Situaƫia pãdurilor mondiale, Anexa 1:
Definiƫii și sigle.

22
Categorii de arii protejate desemnate în România:
Arii protejate de interes naƫional
Arii protejate de interes comunitar
Arii protejate de interes internaƫional

Arii protejate de interes naƫional
 rezervatii știinƫifice
 parcuri naƫionale s unt 13 la numãr: Cãlimani, Munƫii Rodnei, Cheile Bicazului, Munƫii
Mãcinului, Piatra Craiului, Buila – Vânturãriƫa, Cozia, Defileul Jiului, Retezat, Domogled –
Valea Cernei, Semenic -Cheile Carasului, Cheile Nerei -Beusnita
 monumente ale naturii
 rezervatii naturale.31

Parcul Naƫional Cãlimani (foto Hutanu Liviu)

31 La nivel na ƫional au fost desemnate 900 de rezerva ƫii naturale și monumente ale naturii

23
Arii protejate de interes comunitar – Reƫeaua Natura 2000
Reƫeaua Natura 2000 este o reƫea de zone naturale protejate, constituitã la nivel european,
care cuprinde un eșantion reprezentativ de specii sãlbatice și habitate naturale de interes comunitar.
A fost constituitã pentru protejarea naturii, menƫinerea bogãƫiilor naturale pe termen lung
și asigurarea resurselor necesare dezvoltãrii socio -economice.
 Arii speciale de conservare – se desemneazã pr in hotãrâre de guvern, dupã recunoașterea
statutului lor de cãtre Comisia Europeanã și vor face parte din reƫeaua europeanã Natura
2000
 Situri de importanƫã comunitarã (SCI )
 Arii de protecƫie special avifaunisticã ( SPA )

Piatra Mare, sit Natura 2000, în bioregiune alpinã (foto Fãrcaș Nicu)

24
Arii protejate de interes internaƫional
 Rezervaƫii ale biosferei – UNESCO – la nivelul anului 2017, în România existau 3
rezervaƫii ale biosferei și anume : Parcul Retezat (1979), Pietrosul Rodnei (1979), Del ta
Dunãrii (1990).
 Zone umede de importanƫã internaƫionalã – situri RAMSAR – primul sit RAMSAR
desemnat in România a fost desemnat Delta Dunãrii (1991).32
 Situri naturale ale patrimoniului natural universal – UNESCO
 Geoparcul – la nivel naƫional, în 2004 au fost desemnate 2 geoparcuri și anume : Geoparcul
Dinozaurilor Țara Haƫegului (102392 ha) și Geoparcul Platoul Mehedinƫi (106000 ha ).

Geoparcul Platoul Mehedinƫi – Podul lui Dumnezeu (foto Nicu Farcas)

32 În present în România sunt desemnate 19 zone umede: Parcurile Naturale Comana, Lunca Mureșului, Balta Micã
a Brãilei, Por ƫile de Fier, Tîrnovul, Poiana Stampei, Bra ƫul Borcea, Calafat, Confluen ƫa Jiu -Dunãr e, Confluen ƫa Olt –
Dunãre. https://www.wikipedia.org/wiki/conven ƫia Ramsar accesat la data de 02.06.2019 ora 2.10.

25
Sectiunea 1. 5 Administrarea fondului forestier na ƫional

Conform din Codul Silvic art.10 prevede obligativitatea administr ãrii și asigur ãrii
de servicii silvice pentru întreg fond forestier na ƫional, indiferent de forma de propietate .
Prin administrarea p ãdurilor se înƫelege totalitatea activit ãƫilor cu caracter etnic,
economic și juridic desf ãșurate de ocoalele silvice de regim și de Regia Na ƫional ã a Pãdurilor –
Romsilva în scopul asigur ãrii gestion ãrii durabile a p ãdurilor, cu respectarea regimului silvic.
Tipuri de ocoale silvice
1. Ocoale silvice d e stat din structura R.N.P -Romsilva care administreaz ã pãduri
proprietate public ã a statului și care sunt înfiin ƫate de acesta.
2. Ocoale silvice private sunt înfiin ƫate, în condi ƫiile legii, de unit ãƫiile administrativ
teritoriale, de perso ane fizice sau juridice care au în proprietate fond forestier sau de asocia ƫii
constituite de c ãtre acestea.
Fondul forestier proprietate public ã a statului se administreaz ã de cãtre R.N.P –
Romsilva, regie autonom ã de interes na ƫional, aflat ã sub autoritatea statului, prin autoritatea
publica central ã care r ãspunde de silvicultur ã. Acesta se mai poate administra și de institu ƫii
publice de cercetare sau de institu ƫii de învãƫãmânt de stat cu profil silvic.
Fondul forestier proprietate public ã a un itãƫilor administrativ teritoriale se
administreaz ã prin ocoale silvice private care func ƫioneaz ã ca regii autonome de interes local cu
specific exclusiv silvic sau pe baz ã de contracte cu ocoale silvice din cadrul R.N.P -Romsilva.
Pentru fondu l forestier proprietate privat ã a persoanelor fizice sau juridice,
administrarea și/sau serviciile silvice, dup ã caz, se realizeaz ã prin ocoale silvice private, care
funcƫioneaz ã similar asocia ƫiilor și funda ƫiilor, sau pe baz ã de contract cu alte ocoale s ilvice.
Difern ƫa esen ƫiala între ocoalele private și cele apar ƫinând R.N.P -Romsilva, vine
din faptul c ã primele au personalitate juridic ã, în timp ce ocoalele de sta t nu dispun de personalitate
juridic ã, statutul de regie decurge din faptul c ã se gestioneaz ã fond forestier în form ã de proprietate
public ã, se gestioneaz ã un bun public.33
Jurisprudenƫã Decizia nr.1939/2015 –Înalta Curte de Casaƫie și Justiƫie – Secƫia de
Contencios Administrativ și Fiscal -publicat de ICCJ din 11.05.2015
Din interpr etarea dispoziƫiilor art. 1 alin. (2), alin. (4) și alin.(6), art.2 pct.20, art.4 și art.5
din H.G nr.229/229 privind reorganizarea R.N.P -Romsilva și aprobarea regulamentului de
funcƫionare și reorganizare, ale art.11 alin.(1) Cod Silvic și ale art.2 alin. (1) lit.c) din Legea
nr.554/2004, rezultã cã, în speƫã, contractul este un contract administrativ, întrucât R.N.P –

33 Art.11 din Codul Silvic

26
Romsilva este o instituƫie de interes public care are drept scop gestionarea eficientã a fondului
forestier aflat în proprietatea publicã a st atului.
Pentru o suprafaƫã reprezentând 66% din fondul forestier naƫional administrarea sau
serviciile silvice sunt asigurate de R.N.P -Romsilva iar restul suprafeƫei se asigurã prin ocoale
silvice de regim.
Regia Nationala a Padurilor -Romsilva functionea za sub autoritatea Ministerului
Apelor si Padurilor si are in subordine un numar de 32 Directii Silvice si 226 de ocoale silvice,
Institutul de Cercetare si Amenajari Silvice, Centrul de Perfec ƫionare a Personalului de
Specialitate.34
La data de 31.12.2017 , R.N.P -Romsilva administra sau asigura servicii silvice
pentru o suprafaƫã totalã de 1.084.984 ha de terenuri forestiere.35
Tabelul 4. Tabel comparativ între administraƫia publicã și structurile de administrare
ale fondului forestier

Administraƫia public ã de
specialitate Structur i de administrare a fondului
forestier
Reprezentatã de: Autoritatea publicã pentru
silviculturã :Ministerul Apelor
și Pãdurilor prin Gãrzi
Forestiere
Regia Naƫionalã a Pãdurilor –
Romsilva prin structur i silvice proprii
sau ocoale silvice private
Funcƫie principalã Funcƫie de decizie și control

Funcƫie de gestionare al fondului
forestier proprietate publicã și privatã
Manifestarea atribuƫiilor
administrative Emitere de ordine de ministru
și de reglementare

Atribuƫii de formula re de
politici și strategii în domeniul
forestier

Atribuƫii de control a
implementãrii legii
Constatarea atingerilor aduse
fondului( calitate de agent
constatator)

Aplicarea sancƫiunilor în cazul
contravenƫiilor

34http:// www.rosilva. ro/ organizare, accesat la data de 10.11.2018 ora 18.30
35 Raport privind starea pãdurilor din România în anul 2017, apepãduri.gov.ro accesat la data de 01.06.2019, ora 22

27
Capitolul 2. Aspecte generale și com mune ale contravenƫiilor și infracƫiunilor silvice

Sectiunea 2.1 Rolul legislaƫiei în apãrarea și ocrotirea fondului forestier

Pãdurile sunt esenƫiale pentru dezvoltarea economicã și pentru supravieƫuirea
tuturor formelor de viaƫã (umanã, animal, vegeta lã), având un rol important ca surse de bunuri și
servicii.
Pentru realizarea funcƫiilor pãdurii (ecologice, sociale și economice) este necesar
un ansamblu de mijloace de protecƫie și anume instrumente juridice.
În acest sens, ƫara noastrã a ra tificat mai multe acte normative internaƫionale care stabilesc
principii și orientãri de conservare, protejare și gestionare durabilã a pãdurilor si a adoptat pe plan
intern numeroase legi și acte normative.

Mijloace juridice de protecƫie a pãdurilor
1. Mijloace de drept constituƫional
Dreptul la proprietate este garantat36, proprietatea privatã fiind garantatã și ocrotitã
în mod egal de lege.
Art. 44 alin.6 prevede cã „dreptul de proprietate obligã la respectarea sarcinilor
privind protecƫia mediului”.
Propri etatea publicã este garantatã și ocrotitã prin lege și aparƫine statului sau
unitãƫilor administrative teritoriale37 .
Aceste norme constituƫionale, în privinƫa pãdurilor își gãsesc o consacrare
legislativã expresã și special ã. Astfel, Codul Silvic prevede la art.1 cã pãdurea face parte din fondul
forestier naƫional, iar la art.9 dispune cã fondul forestier este supus regimului silvic.
Statul, prin autoritatea publicã central care rãspunde de silviculturã, elaboreazã
politici în domeniul fondul ui forestier naƫional și al vegetaƫiei forestiere din afara acestuia și
exercitã controlul asupra modului de gospodãrire a acestora.

36 Art.44 din Constituƫia României
37 Art.136 alin.2 din Constituƫia României

28

2. Mijloace juridice silvice
Sunt reprezentate de norme speciale38, care prevãd faptul cã, protecƫia pãdurilor se
realizeazã într -un mod special, prin instituirea obligaƫiei de pazã a pãdurilor, toate acƫiunile și
diligenƫele depuse de Regia Naƫionalã a Pãdurilor Romsilva pentru prevenirea și combaterea
tãieri lor ilegale de arbori, furturi, distrugeri, degradãri, pãșunat ș i alte fapte pãgubitoare.
Respectarea normelor privind regimul silvic este obligatoriu pentru toƫi proprietarii
de pãduri. Normele cu caracter economic se referã la totalitatea obligaƫiilor financiare ce revin
proprietarilor de pãduri pentru asigurarea re generãrii pãdurilor, stãrii de sãnãtate , amenajare,
îngrijire, punere în valoare , precum și a modalitãƫilor de finanƫare39.

3. Mijloace de drept civil
Acestea pot fi directe și indirecte, drepturi reale sau de creanƫã. Acƫiunea în
revendicare40 este un mi jloc civil de apãrare a proprietãƫii, prin care se apãrã toate formele dreptului
de proprietate, fiind o acƫiune în care proprietarul unui bun aflat în posesie nelegitimã a altei
persoane solicit ã instanƫei de judecatã recunoașterea dreptului de proprietat e și obligarea pârâtului
la restituirea posesiei bunului41.
Dreptul la proprietate este acel drept subiectiv care dã expresia apropierii unui bun,
care permite titularului sã posede, sã foloseascã și sã dispunã de acel lucru, în putere proprie și în
intere s propriu, în cadrul și cu respectarea legislaƫiei existente.42.
Caracteristicile dreptului de proprietate privatã sunt:
 Este un drept absolut, opozabil tuturor ;
 Este prescriptibil, în sensul cã bunurile imobile proprietate privat ã pot fi dobândite în
proprietate de cãtre persoanele care au posesia utilã asupra lor în tot timpul prevãzut de lege;
 Este alienabil, bunurile proprietate privatã pot face obiectul oricãrui act de transfer de
proprietate autorizat de lege. Legea nr.18/1991 precizeazã: “ terenurile proprietate privat ã,
indiferent de titularul lor, sunt și rãmân în circuitul civil. Ele pot fi dobândite și înstrãinate
prin oricare din modurile prevãzute de legislaƫia civilã, cu respectarea dispoziƫiilor din
prezenta lege”.

38 Art.51 alin.1 din Legea nr.46/2008 Cod Silvic
39 H.Gnr.864/2016, Ajutor de minimis pentru asigurarea serviciilor silvice pentru fondul forestier proprietate
private a persoanelor fizice și juridice care desfãșoarã activitã ƫi economice, publicat în Monitorul Ofici al nr.944 din
23 noiembrie 2016
40 Art.563 din Noul Cod Civil
41 C. Stãnescu, C.Bârsan, Drept civil. Teoria generala a drepturilor reale , Universul Bucuresti, 1998, p.195,
Jurisprudenƫa apreciazã acƫiunea în revendicare ca fiind acƫiunea prin care proprietar ul neposesor revendicã bunul
de la posesorul neproprietar.Decizia civilã nr.516/1972 din Revista “Dreptul” nr.9/1973, p.153
42 Bîrsan Corneliu, Drept Civil.Drepturi reale principale, Editura Hamngiu,București, 2015,p.37

29
Atributele dreptului de proprietate private asu pra terenurilor forestiere este acel drept
subiectiv în care titularii exercitã posesia, folosinƫa și dispoziƫia asupra terenurilor forestiere
aflate în circuitul civil.
Posesia (ius possidendi) reprezintã apropierea, însușirea și stãpânirea asupra bunulu i ce
formeazã obiectul dreptului analizat de cãtre titularul sãu. Acesta, ca stare de fapt, nu se confundã
cu proprietatea.
Exemple de acte de posesie: delimitarea limitelor, întreƫinerea bornelor și a altor semen de
hotar, a drumurilor, potecilor și amen ajarea pãdurilor.
Folosinƫa (ius utendi și ius fruendi) presupune facultatea recunoscutã titularului dreptului
de proprietate de a utiliza bunul ce formeazã obiectul dreptului, de a -și însuși fructele și veniturile
pe care bunul le produce.
Exemple de ac te de folosinƫã: recoltarea de lemn mort, închirierea dreptului de a culege
fructe de pãdure, ciuperci sau vânzarea de arbori.
Dispoziƫia (ius abutendi) constã în prerogative proprietarului de a hotãrî cu privire la soarta
bunului sãu, fie temporar, fie p erpetuu.
Exemple de acte de dispoziƫie: distrugerea bunului, defrișarea, vânzarea terenului sau
arborilor pe picior, donaƫia sau ipotecarea.

4. Mijloace de drept administrativ
Normele de dreptul mediului au cea mai strânsã legãturã cu dreptul adminis trativ,
deoarece instituƫiile care acƫioneazã în domeniul protecƫiei mediului sunt instituƫii administrative
speciale. Actele emise de cãtre autoritãƫile de mediu sunt, acte administrative individuale.
Conƫin norme juridice care sancƫioneazã faptele ilici te ce constituie contravenƫii
silvice.
Legea specialã în materie este legea 171/2010 privind stabilirea și sancƫionarea
contravenƫiilor silvice43.
Pentru anumite fapte care constituie contravenƫii silvice, Legea protecƫiei
mediului nr.137/2005 republicatã , în anul 2002, prevede sancƫiuni mai aspre, ƫinând cont de
funcƫiile pãdurii din perspectivã ecologicã.

43 Publicatã în Monitorul Oficial al R omâniei, Partea I, nr.513 din 23 iulie 2010

30
5.Mijloace de drept penal
Presupun cea mai severã sancƫionare în ceea ce privește rãspunderea juridicã,
datoritã gradului ridicat de pericol social și anume sãvârșirea unor infracƫiuni.
Sancƫiunile stabilite pentru sãvârșirea infracƫiunilor prevãzute de Codul Silvic au
rolul de asigurare a pazei și integritãƫii fondului forestier naƫional.

31
Secƫiunea 2.2 Contravenƫiile silvice

Constituie contravenƫie silvicã fapta sãvârșitã cu vinovãƫie, stabilitã și sancƫionatã
prin prezenta lege44, pentru încãlcarea obligaƫiilor stabilite prin acte normative din domeniul silvic.
Sancƫiunile aplicabile pentru sãvârșirea contravenƫiilor silvi ce sunt:
 sancƫiunea contravenƫionalã principalã este amenda
 sancƫiunea contravenƫionalã complementarã este confiscarea bunurilor destinate,
folosite sau rezultate din sãvârșirea contravenƫiei silvice
Tipuri de contravenƫii:
 contravenƫii împotriva regimului legal
 contravenƫii împotriva fondului forestier
 contravenƫii privind circulaƫia materialelor lemnoase .

Contravenƫii împotriva regimului leg al
Aceste contravenƫii se referã la administrarea și amenajarea pãdurilor .
Serviciile silvice se asigurã cu respe ctarea principiului teritorialitãƫii pentru suprafeƫele de
fond forestier aflate în limitele teritoriale ale judeƫului în care ocoalele silvice au sediul social și în
judeƫele limitrofe acestuia, putând fi constituite ocoale silvice de regim.
Se sanc ƫioneazã cu amenzi cuprinse între 1000 și 5000 lei urmãtoarele fapte:
Nerespectarea obligaƫiilor legale de asigurare cu continuitate a administrãrii sau serviciilor
silvice de cãtre propietarii de pãdure prin ocoale silvice autorizate .
Neasigurarea cu contin uitate a administrãrii sau serviciilor silvice de cãtre propietarii de
pãdure, nedelimitarea terenurilor forestiere prin semen de hotar
Nedepunerea pentru înregistrare de cãtre ocolul silvic contractant, în termen de 30 de zile
de la data încheierii contr actului de prestãri silvice, la structura territorial competentã a autoritã ƫii
publice centrale care rãspunde de silviculturã (Garda Forestierã).
Neînștiinƫarea în scris, în termen de 5 zile de la data încetãrii contractului de prestãri silvice
de cãtre ocolul silvic care a asigurat administrarea acestor servicii.

44 O.U.G nr.51/2016 privind modificarea și completarea Legii nr.171/2010 , art.1

32
Prin Codul S ilvic sunt reglementate modurile de gestionare și amenajare a fondului
forestier, care se pot realiza prin amenajamentele45 silvice ce sunt obligatorii pentru proprietãƫile
de fond forestier mai mari de 10 ha.
În situaƫia în care amenajamentul silvic inclu de mai multe proprietãƫi, la solicitarea
proprietarilor, societatea specializatã autorizatã pentru lucrãri de amenajare a pãdurilor elibereazã
un extras de amenajament, cu informaƫiile corespunzãtoare fiecãrei proprietãƫi.
Delimitarea proprietãƫilor prin semne de hotar reprezintã baza de referinƫã a cadastrului
forestier.
Nerespectarea normelor tehnice de amenajare a pã durilor, depãșirea posibilitãƫii stabilite
de amenajamentele silvice de recoltare a masei lemnoase, necompletarea, anual, pânã la 31
ianua rie a anului urmãtor a tuturor evidenƫelor prevãzute în amenajament, neîntreƫinerea și mutarea
semnelor amenajistice, se sancƫioneazã cu amenzi cuprinse între 1000 și 7000 lei.

Contravenƫii împotriva fondului forestier
Aceste contravenƫii se referã l a schimbarea fãrã aprobare legalã a categoriei de folosinƫã a
terenurilor din fondul forestier, trecerea terenurilor din domeniul public al unitãƫilor
administrative -teritoriale în domeniul privat prin hotãrâre a consiliului local, judeƫean, neredarea
terenurilor forestiere în circuitul silvic, exploatarea fãrã aprobãrile legale, neîmpãdurirea, tãierea,
ruperea sau scoaterea din rãdãcini a arborilor fãrã drept, inundarea prin construirea de baraje fãrã
drep sau aprinderea focului în alte locuri decât cele s pecial amenajate.
Prin prevederile Codului Silvic este interzisã reducerea suprafe ƫei și constituirea vreunui
dezmembrãmânt asupra terenurilor forestiere proprietate publicã a statului. Acestea pot fi scoase
din fondul forestier, doar cu condiƫia compensãrii acestora, fãrã reducerea suprafeƫei fondului
forestier, cu plata anticipatã a o bligaƫiilor bãnești și pentru realizarea sau extinderea unor lucrãri
privind: exploatarea resurselor minerale, obiective turistice, agrement, locuinƫe sau cabane, reƫele
de apã și canalizare, reƫele comunicare.
Se sancƫioneazã cu amendã de la 1000 -2000 l ei încheierea contractelor de administrare și
servicii silvice cu alte persoane decât cele care au calitatea de proprietari, moștenitori legali ai
suprafeƫelor de fond forestier sau cu împuterniciƫii legali care își dovedesc dreptul de proprietate.
Aceastã contravenƫie se aplicã persoanelor care au semnat actul.
Se sancƫioneazã cu amendã de la 10.000 -20.000 lei administratorul/ prestatorul de servicii
silvice care încheie contracte de administrare/ servicii silvice cu persoane care dobândesc exclusiv

45 Amenajament – ansamblul de preocupãri și mãsuri menite sã asigure aducerea și pãstrarea pãdurilor în stare
corespunzãtoare din pun ct de vedere al func ƫiilor ecologice, economice și sociale pe care acestea le îndeplinesc și
este activitate de dezvoltare tehnologicã – Anexa nr.1: Defini ƫii/ Cod Silvic

33
dreptul de proprietate asupra masei lemnoase, fãrã a fi proprietare ale terenului pe care este
amplasatã acesta. Contractele sunt nule de drept.
Se sancƫioneazã cu amendã de la 1000 -5000 lei urmãtoarele fapte:
 neasigurarea administrãrii sau serviciilor silvic e de cãtre proprietari prin ocoale
silvice pe bazã de contract
 nedelimitarea de cãtre proprietari a limitelor terenurilor forestiere, în conformitate
cu actele de proprietate
 nedepunerea contractelor de administrare sau servicii silvice, în termen de 30 de
zile, la structura teritorialã care rãspunde de silviculturã, a ocolului silvic.
Tãierea, ruperea sau scoaterea din rãdãcini a arborilor, fãrã drept, distrugerea ori vãtãmarea
de arbori, puieƫi, pomi de crãciun din fondul forestier naƫional și din afara fondului forestier, dacã
valoarea prejudiciului, stabilitã potrivit legii, este de pânã la de 5 ori preƫul mediu al unui metr u,
cub de masa lemnoasã pe picior, se sancƫioneazã cu amenzi cuprinse între 1.000 – 8.000 lei, în
funcƫie de valoarea prejudiciului.
Furtul ori însușirea de arbori tãiaƫi cu drept sau fãrã drept, a puieƫilor, pom ilor de crãciun,
se sancƫioneazã cu amendã cuprinsã între 1.000 si 8.000 lei, în funcƫie de valoarea prejudiciului.
(Anexa 1)
Inundarea, aprinderea focului în fondul forestier naƫional în alte locuri decât cele special
amenajate și marcate ori la o distan ƫã mai mica de 30 m de limita pãdurii, accesul oricãrui
autovehicul, fãrã acordul proprietarului sau administratorului, cu excepƫia autovehiculelor din
dotarea personalului cu atribuƫii de control și cele destinate transportului materialului lemnos, se
sancƫioneazã cu amenzi cuprinse între 2000 și 5000 lei .
Se sancƫioneazã cu amendã cuprinsã între 600 -1000 lei urmãtoarele fapte:
 prelevarea solului fertil din fondul forestier, prin orice mijloace
 refuzul persoanelor care desfãșoarã activitãƫi în fond forest ier naƫional sau în vegetaƫia
din afara acesteia de a participa, la solicitarea personalului silvic la acƫiunile de stingere
a incendiilor
 pãșunatul în pãdurile în care acesta este interzis, dacã valoarea prejudiciului adus
pãdurii, este de pânã la de 5 or i preƫul unui metr u cub de masã lemnoasã pe picior, la
data constatãrii faptei. (Anexa 2)

34
Contravenƫii privind circulaƫia materialelor lemnoase

Materialele lemnoase, indifferent de provenienƫa lor, se transport numai însoƫite de
documente specific de transport, din care sã rezulte cu certitudine legalitatea provenienƫei acestora.
Expedierea, transportul, vânzarea și/sau cumpãrarea materialului lemnos fãrã provenienƫã
legalã sau fãrã avizele de însoƫire valabile ori cu avize din care nu rezultã pr ovenienƫa legalã, se
sancƫioneazã cu amendã de la 5000 -10000 lei și confiscarea materialului lemnos în cauzã.46
Mijlocul de transport cu care s -a realizat transportul materialului lemnos fãrã aviz de
însoƫire și.sau fãrã cod on -line sau off line, generat de aplicaƫiile SUMAL, se confiscã, dacã
valoarea materialului lemnos transportat depãșește de 5 ori preƫul mediu al unui metr u cub de
material lemnos pe picior sau dacã se constatã repetarea faptei în interval de 6 luni.47
Constatarea contravenƫiilor și aplicarea sancƫiunilor se efectueazã de cãtre urmãtorii agenƫi
constatatori:
 personalul silvic din cadrul autoritãƫii publice centrale
 personalul silvic din cadrul administratorului fondului forestier a statului
 personalul silvi c din cadrul structurilor de rang superior și al ocoalelor
 ofiƫeri și agenƫi de poliƫie din cadrul Poliƫiei Române
 ofiƫeri și agenƫi de poliƫie din cadrul Poliƫiei de Frontierã din România
 ofiƫeri și subofiƫeri din cadrul Jandarmeriei Române
Aplic area sancƫiunii se efectueazã prin emiterea unui proces verbal de constatare a
contravenƫiei silvice, care trebuie sã conƫinã :
 datele agentului constatator
 datele de identificare ale fãptuitorului, domiciliu, seria buletinului sau cãrƫii de
identitate, co d numeric personal, poreclã
 descrierea faptei
 proprietarul bunurilor descrise în procesul verbal
 sancƫiunea aplicatã
 agentul constatator este obligat sã aducã la cunostinƫa contravenientului, dreptul
de a face obiecƫiuni la conƫinutul actului de constatare a contravenƫiei silvice, la
rubric “obiecƫiuni”, sub sancƫiunea nulitãƫii procesului verbal.
Procesul ve rbal se semneazã pe fiecare paginã, de agentul constatator și contravenient. În
cazul în care contravenientul nu este de faƫã sau refuzã s ã semneze, agentul constatator va face
menƫiune despre acest aspect, care trebuie sã fie confirmat de cel puƫin un martor, sub semnãturã .

46 Conform art.73 din Legea nr.46/2008, republicat ã, cu modific ãrile ulterioare
47 Conf orm O.G nr.2/2001 privind regimul juridic al contraven ƫiilor, aprobat ã cu modific ãri și complet ãri și de O.G
nr.14/2007 pentru reglementarea modului și condi ƫiilor de valorificare a bunurilor intrate în proprietatea privat ã a
statului.

35
Procesul verbal de contravenƫie silvicã se înmâneazã sau se comunicã în copie
contravenientului și dacã e caz ul pãrƫii vãtãmate și proprietarului bunuril or confiscate, de cãtre
instituƫia din care face parte agentul constatator, în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de
la data constatãrii, prin poștã, cu aviz de primire sau prin afișare la sediul contra venientului.
În cazul în care, contravenientul a fost sancƫionat cu amendã și a fost obligat la plata
despãgubirilor pentru prejudici ul adus pãdurii, odatã cu procesul verbal i se înmâneazã (comunicã)
și înștiinƫarea de platã cu privire la obligat ivitatea achitãrii amenzii în termen de 30 de zile de la
comunicare sau 15 zile de la soluƫionarea contestaƫiei .(Anexa 3)
Contravenientul poate achita în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii
procesului verbal de contravenƫ ie, jumãt ate din minimul amenzii prevãzute în prezenta lege,
agentul constatator fãcând referire la aceastã posibilitate în procesul verbal. Contravenientul are
obligaƫia de a depune dovada plãƫii la instituƫia din care face parte agentul constatator.
Sanc ƫiunea contravenƫiei se stabilește și se aplicã de cãtre agentul constatator. În cazul
în care s -a produs un prejudiciu, contravenientul este obligat la plata valorii unei despãgubiri48.
În caz de nulitate a procesului verbal de constatare a contra venƫiei silvice49, bunurile
confiscate se restituie de îndatã celui în drept, iar dacã aceste bunuri au fost valorificate, instanƫa
va dispune, sã se achite celui în drept o despãgubire care se va stabili în raport cu valoarea de
circulaƫie a bunurilor.
Împotriva procesului verbal se poate face plângere în termen de 15 zile de la data
înmânãrii sau comunicãrii acestuia, la judecãtoria în a cãrei jurisdicƫie a fost comisã fapta.
Radarul pãdurilor (wood tracking) este nou sistem de urmãrire a trans abilitãƫii masei
lemnoase care își propune urmãtoare obiective:
 urmãrirea transabilitãƫii masei lemnoase în timp real
 sã realizeze un control încrucișat online între ceea ce raporteazã vânzãtorul
și ceea ce înregistreazã cumpãrãtorul
 sã oblige verificarea , de cãtre cumpãrãtor a veridicitãƫii documentelor de
provenienƫã
 materialele lemnoase a cãror avize nu sunt verificate de cãtre cumpãrãtor
sunt considerate ca provenienƫã ilegalã putând fi ulterior recuperate valoric
 sistemul este dimensionat sã semnalize ze alerte cãtre autoritãƫile de control
 nu permite înregistrarea în sistem a unui volum mai mare decât cel
achiziƫionat și înregistrat în actul de punere în valoare

48 Calculul despãgub irilor pentru prejudicii aduse pãdurii se face potrivit O.U.G nr.85/2006 privind modalitãƫile de
evaluare a pagibelor produse vegetaƫiei forestiere din pãduri și din afara acestora, aprobatã cu modificãri și
completãri prin Legea nr.84/2007
49 Art.31 din Le gea nr.171/2010

36

Radarul pãdurilor50 este un s istem de control pentru prevenirea tãierilor ilegale. Înainte sã
plece din pãdure, fiecare transport de material lemnos trebuie înscris în sistemul informatics cu
ajutorul unui telefon intelligent. Se specificã de unde pleacã, unde se duce, cantitatea de material
lemnos, numãrul de partidã și autorizaƫia de exploata re și numãrul mașinii. Sistemul, emite un cod
unic, iar apoi traseul materialului lemnos poate fi urmãrit prin GPS.
Orice transport cu lemn poate fi verificat în timp real de autoritãƫile competente cu ajutorul
cetãƫenilor, care pot apela Serviciul 112 c omunicând numãrul mașinii de transport.
Statistica pentru programul de prevenire a tãierilor ilegale, pentru controlul provenienƫei
circulaƫiei și comercializãrii materialelor lemnoase:
Perioadã : 13.06.2019 8:00:00 – 14.06.2019 08:00:00 la nivelul între gii ƫãri s -au înregistrat un
numãr total de 57.674 apeluri și au fost depistate un numãr de 44.478 transporturi legale, 11.399
transporturi ilegale 51
Aplicaƫia gratuitã “Inspectorul Pãdurii”, lansatã în iulie 2016, permite cetãƫenilor sã
verifice folosind telefonul mobil dacã un transport de material lemnos este legal sau nu,
introducând numãrul de înmatriculare al mașinii care transportã materialul lemnos.
Pentru a depista tãierile ilegale, Ministerul Mediului a lansat la finele anului trecut și
portalul www.inspectorulpadurii.ro , care opereazã imagini din satelit pe care le suprapune în timp
real pe hãrƫi electronice, fiind posibilã astfel depistarea tãierilor ilegale, sistemul putând detecta
arborii tãiaƫ i, zona și locul de unde se face transportul de material lemnos.

50 Mobile.hotnews.ro Pãdurarii 2.0: Tehnologia, un aliat în lupta contra tãierilor ilegale și un sprijin în eforturile de
regenerare a pãdurii, accesat la data de 17.06.2019, ora 16.00
51 htpp://www.sts.ro Radarul Pãdurilor, accesat la data de 17.06.2019, ora 5.05

37
Secƫiunea 2.3 Delimitarea infracƫiunilor de contravenƫii forestiere

Criteriul avut în vedere la delimitarea sferei ilicitului administrativ de cel al
ilicitului penal este acela al importanƫei și gravitãƫii faptelor sãvârșite în domeniul forestier , cãruia
îi corespunde categoria de rãspundere52:
 contravenƫia – pentru rãspunderea administrativã
 infracƫiunea – pentru rãspunderea penalã

Pentru ca o faptã sã fie consider atã contravenƫie sau infracƫiune silvicã, trebuie ca aceasta
sã prezinte un anumit grad de pericol social, sã fie sãvãrșitã cu vinovãƫie, sã fie reglementatã în
legislaƫie53.
Constatarea existenƫei sau inexistenƫei pericolului social se face prin cercetare a faptei și a
împrejurãrilor în care a fost sãvârșitã fapta , de cãtre agenƫii constatatori (personal silvic, poliƫie,
gãrzi forestiere) , individual, de la caz la caz .
Prejudiciul adus pãdurii se evalueazã de cãtre personalul silvic împuternicit potrivit l egii.
Conform Legii nr.265/2017, începând cu data de 01 ianuarie 2018, preƫul mediu al unui
metru cub de material lemnos pe picior este de 164 lei.
Valoarea pagubei de la care tãierea ilegalã, furtul, distrugerea, incendierea arborilor,
puieƫilor constit uie infracƫiune silvicã este de 820 lei.

52 Ion Gheorghiu, Apãrarea fondului forestier împotriva infracƫiunilor și contravenƫiilor, Editura Ceres,
București,1978.p.50
53 Potrivit art.15 alin.(1) Cod Penal :,, infracƫiunea este fapta prevãzutã de legea penalã, sãvârșitã cu vinovãƫie,
nejustificatã și imputabilã persoanei care a sãvârșit -o”.

38
Capitolul 3. Infracƫiuni forestiere

Secƫiunea 3.1 Noƫiuni, cadru legal

Faptele care constituie infracƫiuni forestiere sunt incriminate și sancƫionate de
normele cuprinse în Legea nr.46/2008 Cod Silvic, republicatã, cu modificãrile și completãrile
ulterioare, art.104 pânã la art.114 și se completeazã cu dispoziƫiile Codului Penal și ale Codului de
Procedurã Penalã.
Determinarea cadrului infracƫiunilor împotriva fondului forestier înseamn ã
stabilirea fap telor ce alcãtuiesc grupul infracƫiunilor din domeniul forestier.
Infracƫiunile din domeniul forestier se împart în urmãtoarele categorii:
 infracƫiunea sãvârșitã prin tãiere ori scoatere din rãdãcini de arbori
 infracƫiunea de distrugere a vegetaƫiei fores tiere
 vãtãmarea arborilor prin pãșunare
 infracƫiunea de însușire a unor materiale forestiere
 infracƫiunea de ocupare a unor pãduri sau terenuri din fond forestier

Ceea ce determinã caracterizarea infracƫiunilor împotriva fondului forestier este natur a
relaƫiilor sociale care formeazã obiectul juridic principal ale acestor infracƫiuni și anume: relaƫiile
sociale a cãror apãrare depinde de ocrotirea fondului forestier, asigurarea exercitãrii funcƫiilor de
protecƫie de cãtre pãduri, indiferent de forma d e proprietate.
Obiectul juridic special este dat de valoarea socialã protejatã de lege. Cu titlu de
exemplu, în cazul infracƫiunii de furt de arbori, puieƫi sau lãstari, este protejatã proprietatea asupra
acestor bunuri, indiferent de forma de proprietate asupra materialului lemnos respectiv54.
Infracƫiunile silvice pot avea legãturi cu alte infracƫiuni cum ar fi: tãinuire55, favorizarea
fãptuitorului56, luarea de mitã57 .
Obiectul material, al infracƫiunilor silvice sunt în general bunuri ale fondului forestier:
arbori, puieƫi, lãstari.
Subiecƫii activ i ai infracƫiunilor silvice, nu sunt de regul ã calificaƫi. Pot fi orice persoanã
fizicã ce rãspunde penal. În legãturã cu subiectul activ al infracƫiunii de tãiere ș i scoatere din
rãdãcini de arbori, puieƫi sau lãstari, fãrã drept58, au apãrut opinii diferite generate de Legea

54 Art.109 din Codul Silvic
55 Art.270 Cod Penal
56 Art.269 Cod Penal
57 Art.289 Cod Penal
58 Art.107 din Cod Silvic

39
nr.141/199959, în care fapta a fost incriminatã ca infracƫiune , iar ca subiect activ nominalizat au
fost: proprietarul, deƫinãtorul sau orice al tã persoanã care taie sau scoate din rãdãcini, fãrã drept,
material lemnos.
Când subiectul activ al infracƫiunilor de tãiere sau scoatere din rãdãcini și furt este
personal silvic, cu atribuƫii de constatatre a infracƫiunilor și contravenƫiilor, maxi mul pedepselor
prevãzute de lege se majoreazã cu jumãtate.
Subiectul pasiv60, “prin Decizia nr.2/2010[4] I.C.C.J –Secƫiile unite, a statuat cã, în
cazul infracƫiunilor prevãzute în Legea nr.46/2008, prin care aduce atingere fondului forestier
proprie tate privatã a pesoanelor fizice sau a persoanelor juridice, calitatea de persoanã vãtãmatã
ori de parte civilã o pot avea atât ocolul silvic în calitate de reprezentant al statului, cât și
proprietarul fondului forestier, cu excepƫia situaƫiilor în care a cesta din urmã este subiect activ al
infracƫiunii.
Elementul material al infracƫiunilor constã în acƫiuni : tãiere fãrã drept, furt, distrugere
prin incendiere.
Urmarea imediatã reprezintã schimbarea unei realitãƫi preexistente, deoarece
infracƫiunile silvice produc prejudicii materiale.
Latura subiectivã a infracƫiunilor forestiere este determinatã întotdeauna de intenƫie,
care poate fi directã, în cazul tãierilor și furturilor sau indirectã în cazul vãtãmãrii arborilor.
Constata rea infracƫiunilor se efectueazã de cãtre personalul silvic din cadrul Rgiei
Naƫionale a Pãdurilor – Romsilva (pãdurari, șefi de district, ingineri silvici) și al structurilor sale
teritoriale, personal silvic din cadrul ocoalelor silvice cu regim autoriza t, ofiƫeri și subofiƫeri din
cadrul Jandarmeriei Române.

59 Legea nr.141/1999, pentru aprobarea O.G nr.96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea
fondului forestier naƫional, publicatã în Monitorul Oficial nr.355 din 27 iulie 1999
60 Revistaprolege.ro – Analiza cauzelor având ca obiect infracƫiunile silvice, în care s -au pronunƫat hotãrâri
judecãtorești rãmase defini tive- accesat la data de 10.04.2019, ora 12.18 min

40
Secƫiunea 3.2 Infracƫiunea sãvârșitã prin tãiere

Este o infracƫiune contra vegetaƫiei forestiere și este prevãzutã de art.107 alin.(1)
din Legea nr.46/2008 Cod Silvic. (anexa 4)
Infracƫiune a de tãiere și scoatere din rãdãcini, este o infracƫiune sãvârșitã destul de frecvent
și au loc în perimetrul vegetaƫiei forestiere supuse regimului silvic și anume: vegetaƫia montanã
formatã din pãdurile de molid, fag și rãșinoase, vegetaƫia din dealuri ș i podișuri, având pãduri de
fag și vegetaƫia din câmpie constituitã din pãduri de stejar, salcâm și de pe terenurile cu vegetaƫie
forestierã, cum sunt plantaƫiile pentru protecƫia pã șunilor și terenurilor agricole, care sunt supuse
unor reguli t ehnice silv ice și de pazã.
Obiectul juridic al acestei infracƫiuni constã în relaƫiile sociale de ocrotire a
vegetaƫiei forestiere a masei lemnoase pe picior.
Schimbarea în mod ilegal ca urmare a tãierii ori scoaterii lor din rãdãcini, înseamnã
întreruperea proc esului de creștere a arboretului, condus de silvicultori, în vederea obƫinerii masei
lemnoase conform normelor tehnico -economice prevãzute în Programul naƫional de conservare și
dezvoltare a fondului forestier naƫional.
Obiectul material al infracƫiunii, constã din bunurile care compun vegetaƫia
forestierã: arborii, puieƫii ori lãstarii pe picior asupra cãrora s -a comis fapta.
Subiectul activ al infracƫiunii este persoana implicatã în sãvârșirea acesteia. Poate
fi persoanã fizicã sau persoana juridicã. Persoana fizicã ce a sãvârșit fapta direct și nemijlocit (în
calitate de autor) ori a participat la sãvârșirea infracƫiunii (în calitate de instigator sau complice)61
, poate fi denumit infractor – în cazul existenƫei unei infracƫiuni sau fãptuitor, atunci când fapta nu
prezintã pericol social. Condiƫiile generale de existenƫã ale subiectului activ privesc :
vârsta62,responsabilitatea63 și liberate de voinƫã și acƫiune64.
Infracƫiunile silvice pot fi comise atât de o singurã persoanã cât și în participaƫie
sub toate formele acesteia65. Existã și situaƫii în care s -a invocat eroarea de fapt, în practica de
urmãrire penalã sau judecatã . Atunci când o persoanã îl ajutã pe proprietar sã taie arbori din propria

61 Constantin Mitrache, Cristian Mitrache, Drept Penal Român – Partea generala, Universul Juridic, București, 2012,
p.127
62 Art.99 Cod Penal.Minorul care nu a împlinit vârsta de 14 nu rãspunde penal.
Minor ul care are vârsta între 14 și 16 ani, rãspunde penal, numai dacã se dovedește cã a sãvârșit fapta cu
discernãmânt.
Minorul care a împlinit vârsta de 16 ani rãspunde penal
63 Responsabilitatea este definitã în doctrina penalã ca fiind aptitudinea persoanei de a -și da seama de faptele
sale(acƫiuni sau inacƫiuni) de rezonanƫa(semnificaƫia) social a acestora precum și de a -și putea determina și dirija în
mod conștient voinƫa în raport cu aceste fapte . G.Antoniu, Despre infractor ,acƫiunea infracƫionalã și vino vãƫie, în
R.R.D nr.8/1969, p.80
64 Presupune cã subiectul activ al infracƫiunii a decis în mod liber asupra sãvârșirii faptei.
65 Instigare, complicitate, coautorat

41
pãdure, fãrã sã știe cã proprietarul a folosit un cioca n de marcat66. În acest caz s -a admis cauza de
înlãturare a caracterului penal al faptei67.
Conƫinutul juridic al infracƫiunii, constã în existenƫa unor arbori, puieƫi ori lãstari
din pãduri a cãror stare de fapt a fost modificatã în mod ilicit ori prin sc oatere din rãdãcini.
Latura obiectivã are în competenƫa ei element ul material, urmarea imediatã și
legãtura de cauzalitate.
Infracƫiunea se sãvârșește prin acƫiunea de tãiere – care este o stricãciune totalã, ori
prin scoatere din rãdãcini a arborilor, puieƫilor, lãstarilor – care este o stricãciune reparabilã.
Prin tãiere se înƫelege acƫiunea de desprindere, separare a acestora de partea lor
împlantatã( rãdãcina) prin folosirea oricãror obiecte tãioase, altele decãt ferãstraiele de orice fel.
Prin smulgerea din rãdãcini a arborilor se înƫelege acƫiunea de scoatere, înlãturare,
extragere din terenul pãdurilor, indiferent dacã îi sustrage sau nu.
Atât tãierea, cât și smulgerea din rãdãcini sunt acte de violenƫã asupra arborilor,
puieƫilor ori lãstar ilor.
Pentru îndeplinirea laturii obiective, actele de violenƫã trebuie efectuate “ fãrã
drept”, iar valoarea pagubei sã fie mai mare de 820 lei, sau dacã valoarea pagubei este pânã la 820
lei, fapta a fost sãvârșitã, în mod repetat68.
Urmarea imediatã: acƫiunile de tãiere ori smulgere din rãdãcini a arborilor, puieƫilor
ori lãstarilor au o schimbare a poziƫiei de fapt, aduce o vãtãmare a relaƫiilor sociale.
Sancƫiunile prevãzute pentru aceastã infracƫiune sunt cuprinse între 6 luni și 7 ani,
în funcƫi e de valoarea prejudiciului cuprins în infracƫiune.

66 instrument folosit de personalul silvic pentru marcarea arborilor, cioatelor și a materialu lui lemnos – Ordinul
M.M.P NR.1346/2011

67 Art.30 alin.(1), Cod Penal
68 Art.107 lit.b0 – de cel puƫin 2 ori într -un an

42
Secƫiunea 3.3 Infracƫiunea de distrugere a vegetaƫiei forestiere

Distrugerea constã în acƫiunea de deteriorare completã a arborilor, puieƫilor și
lãstarilor, ca urmare a incendiului intenƫionat s au din culpã.
Un foc, pentru a se naște și a se propaga, are nevoie de anumite elemente:
combustibil, oxigenul din aer și flux de cãldurã. Incendiile forestiere sunt: subterane, de litierã și
de coronament.
Cauzele incendiilor pot fi:
– naturale prin a utoaprinderea spontanã a vegetaƫiei – trãsnetul
-umane involuntare prin focurile deschise neprotejate în care sunt arse miriștile, resturi
vegetale rezultate în urma curãƫirii livezilor și pãșunilor limitrofe pãdurii, neglijenƫe legate de cei
care se recre eazã în pãdure
-umane voluntare prin focuri declanșate din interesul de a vedea pãdurea arzând sau cum
acƫioneazã pompierii, focuri declanșate din rãzbunare ce au la bazã revendicarea unor suprafeƫe de
pãdure.
Distrugerea este o infracƫiune contra patrim oniului, se produce prin comisiune sau
omisiune. De cele mai multe ori sunt absorbite în conƫinutul altor infracƫiuni cum ar fi: neglijenƫã
în serviciu69 sau abuz în serviciu70.
Prevenirea și stingerea incendiilor în fondul forestier își gãsește reglementa rea în
Codul Silvic, art.48 -50, care prevãd obligativitatea proprietarilor terenurilor forestiere sã respecte
normele generale de apãrare împotriva incendiilor71, intervenƫia lor în acƫiunile de prevenire și
stingere și sesizarea acestora la numãrul unic de urgenƫã.
Infracƫiunea de distrugere contra patrimoniului, se pedepsește conform art. 253 Cod
Penal .72
În judeƫul Cluj, în cursul anului 2018, au existat 15941 incendii de vegetaƫie
uscatã.73

69 Art.298 Cod Penal
70 Art.297 Cod Penal
71 O.M 163/2007 – pentru aprobarea normelor generale de ap ãrare împotriva incendiilor
72 Art.253 alin.(1) distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de ne întrebuin ƫare a unui bun apar ƫinând altuia
ori împiedicarea lu ãrii m ãsurilor de conservare sau de salvare a unui bun, se pedepsesc cu închisoarea de la 3 luni
la 2 ani sau cu amend ã
Art.253 alin. (4) distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de ne întrebuin ƫare a unui bun, s ãvârșitã prin
incendiere, explozie ori prin orice alt mijloc și dac ã este de natur ã sã punã în pericol alte personae sau bunuri, se
pedepse ște cu închisoarea de la 2 la 7 an i.
73 http://isucj.ro/ accesat la data de 11.04.2019, ora 17.54

43

Incendii de pãdure74

Deși 2018 a fost un an secetos, s -au înregistrat 102 incendii de pãdure, faƫã de 294 de
evenimente de acest fel înregistrate în anul 2017. Suprafaƫa afectatã a fost de 1012 hectare, din
care 884 de hectare de litierã și 128.60 hectare de pãduri regenerate.
Valoarea pagubelor înregistrate a f ost estimatã la 312.508 lei.
Cele mai multe incendii, 18 s -au înregistrat în judeƫul Caraș -Severin, unde a fost afectatã și cea
mai mare suprafaƫã de pãdure, urmat de judeƫul Dolj, cu 11 incendii, 8 în Olt și 7 în Hunedoara.75

74 https://www.bing.com/images/incendii de pãdure, accesat la data de 02.06.2019, ora 17.50
75 Htpp://www.lum easatului.ro, publicat de Grigoriev Alexandru, revista Silvicultura, la data de 17 ianuarie 2019,
accesat la data de 17.06.2019, ora 16.40

44
Secƫiunea 3.4 Vãtãmar ea arborilor prin pãșunare

Infracƫiunea de vãtãmare a arborilor prin pãșunare reprezint ã fapta celui care lasã vitele
sale sã pascã prin pãduri sau zone în care pãșunatul este interzis, cauzând vãtãmãri arborilor,
puieƫilor sau lãstarilor76.
Aceastã i nfracƫiune se deosebește de cea de distrugere din prisma consecinƫelor produse
și anume, într -un caz e vorba de o deteriorare complet ã, care face ca arborii sã nu mai prezinte
valoare economicã, iar în cazul pãșunatului, se produce numai o reducere a acest ei valori.
Dacã valoarea prejudiciului cauzat de pãșunat în pãduri sau în suprafeƫele de pãdure,
depãșește valoarea a 5 metrii cubi de masa lemnoasã pe picior, respectiv 820 lei și aceasta ajunge
la o valoare cuprinsã între 20 -50 ori, pedeapsa privati vã de libertate este cuprinsã între 6 luni și 5
ani. Limitele se majoreazã cu jumãtate în cazul în care faptele au fost comise în timpul nopƫii sau
în fond forestier naƫional aflat în arii natural e protejate de interes naƫional.

76 Art.53 din Codul Silvic – interzice p ãșunatul in fond forestier, în perdele de protec ƫie și în perimetrele de
ameli orare a terenurilor degradante sau în alunecare

45
Capitolul 4. Aspecte procesuale

Secƫiunea 4.1 Procesul penal în cazul infracƫiunilor forestier
Studiu de caz 77 Dosar nr.109/248/2017

Prin sentinƫa penalã nr.43/2017, pronunƫatã de Judecãtoria Întorsura Buzãului în
dosarul nr.109/248/2017, în baza art.107 alin.(1) lit.c) din Legea nr.46/2008 cu aplicarea art.38
alin.(1) Cod Penal, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și nouã luni închisoare, pentru
sãvârșirea infracƫiunii de furt și tãiere fãrã drept de arbori.În temeiul art.45 alin.(5) Cod Penal, cu
referire la art.10 din Legea nr.187/2012, I s -a aplicat inculpatului , pedeapsa accesorie, constând în
interzicerea exercitãrii dreptului de a fi ales în autoritãƫile publice sau în funcƫii elective publice,
precum și a exercitãrii dreptului de a ocupa o funcƫi e implicând exerciƫiul autoritãƫii de stat
prevãzute de art.64 alin.(1) lit.a), teza a II -a și lit.b) Cod Penal din 1968.
În baza art.397 alin.(3) raportat la art.255, art.25 alin.(2) Cod Procedurã Penalã, s –
a dispus restituirea materialului lemnos în vo lum de 3 metrii steri și 0,308 m.c ridicat potrivit
procesului verbal din data de 25.02.2016 întocmit de organele de cercetare din cadrul IPJ Covasna –
Biroul de Combatere a Delictelor Silvice, plata sumei de 1314,17 lei cu titlu de daune material e și
confis carea unui motofierãstrãu marca Stihl, folosit de inculpat la sãvârșirea infracƫiunii și la plata
cheltuielilor de judecatã.
Instanƫa de fond a reƫinut, cã inculpatul în perioada octombrie -noiembrie 2015,
împreunã cu concubin a sa, au efectuat exploatarea materialului lemnos din partida 891864/ 2015
și au tãiat fãrã drept 10 arbori speciile carpen, fag, gorun, 2 arbori specia gorun care nu prezentau
marcã silvicã. Prejudiciul total cauzat a fost calculat la suma de 3270,16 lei fãrã TVA, valoare ce
depãșește de 28,43 ori preƫul mediu al unui metr u cub de material lemnos pe picior la data sãvârșirii
faptei.
În cursul urmãririi penale, inculpatul a recunoscut cã a tãiat cei 2 arbori care nu
prezentau marca ciocanului de pe proprietatea concubinei sale, însã a negat furtul celor 10 arbori
de pe proprietatea pãrƫii vãtãmate. S -au administrat urmãtoarele mijloace de probã: plângerea
persoanei vãtãmate, procesul verbal de conducere în teren, fișe calcul prejudiciu, declaraƫiile pãrƫii
vãtãmate, suspectului și mart orei.
În cursul judecãƫii, inculpatul a recunoscut parƫial sãvârșirea faptelor, tãierea unui
numãr de 4 arbori specia gorun pe care le -a predat martorului, fãrã a -i înmâna și aviz de însoƫire a
materialului lemnos, în schimbul unor reparaƫii pe care mart orul le -a realizat unui atelaj hipo
deƫinut de inculpat.
Cu toate cã, potrivit procesului verbal de cercetare la faƫa locului, s -au identificat
10 cioate provenite din tãierea fãrã drept de arbori pe picior, dat fiind probele administrate în cursul

77 https://www.jurisprudenƫa.com/jurisprudenƫa/speƫa – 13ox6s12/ accesat la data de 05.05.2019 ora 16.15

46
urmãr irii penale și în faxa de judecatã, instanƫa constatã existenƫa unui dubiu privind tãierea și
însușirea întregii cantitãƫi de cãtre inculpat.
În reƫinerea stãrii de dubiu cu privire la participarea efectivã a inculpatului, instanƫa
apreciazã cã este inci dent principiul “ in dubio pro reo”.
Art.6 paragraf 2 CEDO și a jurisprudenƫei CEDO – prezumƫia de nevinovãƫie este
reglementatã și în cuprinsul art.4 alin.(2) Cod Procedurã Penalã “ dupã administrarea întregului
probatoriu, orice îndoialã în formarea co nvingerii organelor judiciare se interpreteazã în favoarea
suspectului sau inculpatului.

47
Secƫiunea 4.2 Situaƫia materialului lemnos în curs de transport, fãrã acte de
provenienƫã

Materialul lemnos, indifer ent de provenienƫã, se tra nsportã numai însoƫite de
documente de transport și anume avize de însoƫire primare sau secundare a materialului lemnos
din care sã rezulte provenienƫa lor.
Prin circulaƫia materialului lemnos se înƫelege conform anexei nr.1 din Legea
nr.46/2008, acƫiune a de transport a materialului lemnos între 2 locaƫii, folosindu -se în acest scop
orice mijloc de transport și/sau transmiterea proprietãƫii asupra materialului lemnos.
Sunt interzise, încãrcarea și transportul materialului lemnos fãrã documente de
transp ort aferente, în caz contrar, acestea se confiscã, fie de personalul silvic, fie de personalul cu
atribuƫii de control din cadrul Agenƫiei Naƫionale de Administrare Fiscalã sau de agenƫi ai Poliƫiei
Române, Poliƫia de Frontierã și Jandarmeriei Române și se valorificã conform legii.

Secƫiunea 4.3 Custodia materialului lemnos reƫinut în cursul transportului

Materialul lemnos gãsit în circulaƫie, cu documente de transport a cãror valabilitate
a expirat sau care nu au înscrisã provenienƫa legalã, se reƫin ș i se dau în custodie celui mai apropiat
ocol silvic sau unor personae fizice sau juridice care deƫin spaƫii de depozitare.
Conform art.71 alin.(3), dacã î n termenul stabilit de personalul împuternicit care a
dispus reƫinerea sau ca urmare a hotãrârii jud ecãtorești, nu se confirmã provenienƫa legalã a
materialului lemnos, acesta se confiscã potrivit prevederilor legale.
Ocolul silvic care asigurã custodia materialului lemnos confiscate este obligat sã
doneze volumul confiscat cãtre unitãƫile administrati ve-teritoriale unde s -a realizat custodia.78
Ocolul silvic, în termen de 3 zile de la confiscare, notificã simultan instituƫiile
publice de pe raza unitãƫilor administrativ -teritoriale unde s -a realizat custodia cu privire la
volumul materialului lemnos confiscat și solicitã acceptarea sau refuzul acestora.

Donaƫia materialului lemnos confiscat și a celui abandonat , cãtre instituƫiile publice
se face în urmãtoarea ordine:
 grãdiniƫe, creșe, case de copii
 școli și licee

78 Art.36 alin.(1) di n Legea nr.171/2010 din 16 iulie 2010, consolidate în data de 19 iunie 2017, publicatã in
Monitorul Oficial, Partea I nr.513 din 23 iulie 2017 și include modificãrile aduse prin urmãtoarele acte: Rectificare
2010; OUG 71/2011; OUG 51/2016; L134/2017; Ultim ul amendament în 18 iunie 2017

48
 case și azile de bãtrâni
 primãrii
 unitãƫi militare .
Materialul lemnos confiscate a cãrui provenienƫã se identificã, se pune la dispoziƫia
proprietarului de drept, doar dacã acesta nu este contravenient.
Contravenientul va plãti cheltuielile de pazã și de depozitare pe toatã perioada custo diei
materialului lemnos.

Secƫiunea 4.4 Stabilirea provenienƫei materialului lemnos reƫinut

Dacã agentul constatator, apreciazã cã, fapta a fost sãvârșitã în condiƫiile prevãzute de legea
penalã, sesizeazã organul de urmãrire penalã.
În cazul în care procurorul sau instanƫa, apreciazã cã fapta constituie contravenƫie, actul de
sesizare ori contestare a faptei, împreunã cu o copie de pe rezoluƫia, ordonanƫa sau hotãrârea
judecãtoreascã, se trimite organului în drept sã constate contravenƫia silvicã.
Conform art.39 alin.(3) din Legea nr.171/2010, termenul de prescriere aplicãrii sancƫiunii
amenzii contravenƫionale este de 12 luni de la data sãvârșirii faptei.
În cazul reƫinerii în vederea stabilirii provenienƫei și/sau confiscãrii materialului lemnos,
agentul constatator, încheie un proces verbal de reƫinere/ confiscare/ dare în custodie, dupã caz, pe
formular tipizat.

49
Secƫiunea 4.5 Calculul valorii pagubelor cauzate prin infracƫiuni forestiere

Modul de stabilire a valorii pagubelor produse vegetaƫiei forestiere din pãduri și din afara
acestora este reglementat de Legea nr.84/2007 pentru aprobarea O.U.G nr.85/200679.
Acesta este efectuat de personalul calificat din cadrul fiecãrui ocol silvic.Astfel, prejudiciul
se calculeazã prin înmulƫirea factorului “k” corespunzãtor fiecãrei specii și diametrului fiecãrei
cioate, cu preƫul unui metru cub în vigoare, stabilit în conformitate cu prevederile Legii
nr.265/2017, adicã, 164 lei .( Anexa nr.5)

Secƫiunea 4.6 Rãspunderea personalului silvic pentru pagube produse prin alte fapte
decât infracƫiuni

Potrivit art.48 alin.(1) din O.U.G nr.59/2000, personalul silvic, care încalcã legile
și regulamentele specific domeniului silviculturii, îndatoririle ce îi revin potrivit contractului
individual de munc ã, precum și normele de compor tament , aducând astfel daune intereselor
silviculturii și prestigiului instituƫiei pe care o reprezintã, rãspunde disciplinar, contravenƫional ,
civil sau penal, în funcƫie de natura și gravitatea faptei sãvârșite.
Rãspundere a patrimonialã a salariaƫilor pentru pagube produse angajatorului din
vina și în legãturã cu munca lor80, este în fond o rãspundere civilã contractualã, deoarece prin
semnarea unui contract individual de muncã, între pãrƫi s -a nãscut un raport juridic.
Acƫiunile formulate de autoritatea silvicã pentru angajarea rãspunderii patrimoniale
a personalului silvic contractual cu atribuƫii de pazã a fondului forestier sunt admisibile, iar
competenƫa de soluƫionare a acestora aparƫine instanƫelor care soluƫioneazã contractele de muncã.81
Personalul cu atribuƫii de pazã a pãdurii, rãspunde patrimonial, în conformitate cu
prevederile cap.III al Titlului XI din Legea nr.53/2004 Codul Muncii, cu modificãrile și
completãrile ulterioare pentru pagubele produse pe supraf eƫele de pãdure pe care le are în pazã.
În cazul în care și -au îndeplinit cu bunã credinƫã responsabilitãƫile și obligaƫiile de serviciu,
rãspunderea poate fi limitatã în urmãtoarele cazuri:
 din aceeași pãdure se constatã cã se distrug/ însușesc illegal, în mod constant,
arbori, puieƫi, lãstari sau pomi de crãciun
 pãdurile au accesibilitate ridicatã

79 Publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.926 din 15 noiembrie 2006
80 Art.254 alin.(1) din Codul Muncii
81 Decizia nr.3/2014 ICCJ

50
 trupurile de pãdure sunt dispersate
 în caz de forƫã majorã sau alte cau ze neprevãzute care nu puteau fi înlãturate și nici
pagube care se încadreazã în riscul normal al serviciului
Dacã prejudiciul existã și este recunoscut, printr -o notã de constatare și evaluare,
recuperarea se va putea executa, cu acordul pãrƫilor, într -un termen care nu poate fi mai mic de 30
de zile, de la comunicare, iar contr avaloarea nu poate fi mai mare decât echivalentul a 5 salarii
minime brute pe economie.

Studiu de caz82 Curtea de Apel Cluj, Dec. pen.990/A/2015
Tãierea, fãrã drept, de arbori – subiect calificat – personal silvic
Particip aƫie penalã: instigare, complicitate
Latura obiectivã : inculpaƫ oii și -au însușit material lemnos din fond forestier administrat
de R.N.P -Romsilva, cauzând un prejudiciu în valoare de 86.367,77 lei.
Latura subiectivã: intenƫia direct
Modalitatea de indi vidualizare a pedepsei:în regim de detenƫie ( pentru subiectul activ
calificat) și suspendarea executãrii pedepsei sub supraveghere (subiectul active necalificat).
Faptele inculpaƫilor care, în cursul anului 2011, au tãiat și și -au însușit, în interesul
lor, un numãr de 151 de arbori din cantonul pe care îl administra ca pãdurar unul din inculpaƫi,
cauzând astfel un prejudiciu în valoare de 86.367,77 lei, întrunesc elementele constitutive ale
infracƫiunilor continuate de tãiere, fãrã drept, de arbori și d elapidare prevãzute în art.108 alin.(1)
lit.d) din Legea nr.46/2008 în vigoare la data comiterii faptei și art.295 alin.(1) Cod Penal, cu
aplicarea art.35 alin.(1) și art.5 Cod Penal.
Delictum subsequens : infracƫiunile de delapidare, fals intellectual și uz de fals.
Apãrãrile inculpaƫilor, în sensul cã au fost tãiaƫi și transportaƫi doar arbori marcaƫi,
au fost înlãturate în baza probelor administrate în cauzã .
Inculpatul R.Ș.S A Îndeplinit funcƫia de pãdurar în cadrul Ocolului Silvic Cehu
Silvaniei, f iind titularul cantonului nr.8 Aluniș, aparƫinând Districtului II Șoimuș. Acesta l -a
instigat pe inculpatul H.O.C sã taie din cantonul sãu arbori nemarcaƫi cu ciocanul silvic. Materialul
lemnos rezultat în urma tãierii, a fost valorificatã cãtre diverse pe rsoane,iar suma de bani obƫinutã
a fost împãrƫitã între inculpaƫi și persoane care au ajutat la fasonarea și transportul arborilor.
În urma controalelor efectuate de cãtre reprezentanƫii Direcƫiei Silvice Sãlaj, a rezultat un
numãr total de 151 de arbori, cu un volum total de material lemnos de 255 mc și o valoare de

82 Revistaprolege.ro/analiza cauzelor av ând ca obiect infrac ƫiunile silvice în care s -au pronun ƫat hot ãrâri
judec ãtore ști rãmase definitive, accesat la data de 02.06.2019, ora 17.10

51
86.367,77 lei, reprezentând mai mult de 1000 de ori valoarea medie a unui metru cub de masã
lemnoasã pe picior la data constatãrii faptei.
Prin sentinƫa penalã nr.101/2015 a Judecãtoriei Zal ãu, pronunƫatã în dosarul
nr.1738/337/2014, inculpatul R.Ș.S. a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani și 1 lunã închisoare în
regim de detenƫie. Cu privire la apelul formulat de cãtre acesta, Curtea de Apel Cluj, a constatat ca
fiind nefondat.

52
Concluzii

Prezenta lucrare “ Mãsuri juridice privind p rotejarea și conservarea fondului
forestier naƫional ”, este dedicat ã unei problem e actuale – ocrotirea și apãrarea fondului forestier
împotriva oricãror fapte care ar prejudicia acest patr imoniu natural, prin regimul juridic al
contravenƫiilor și infracƫiunilor.
Criminalitatea contra mediului ambient a devenit azi o realitate evidentã atât în plan
local, naƫional și internaƫional, iar prevenirea și combaterea sa, o preocupare și o priorit ate pentru
autoritãƫile publice, public și specialiști ai domeniului.
Potrivit ultimelor evaluãri83, criminalitatea contra mediului se plaseazã la nivel
mondial, pe locul 4 al activitãƫilor ilicite internaƫionale, dupã traficul de stupefiante, contrafacer ii
și traficului de fiinƫe umane.Un raport al Programului Naƫiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) și
INTERPOL (iunie 2016), estimeazã cã în pre zent criminalitatea ecologicã a atins recordul cu
valoarea estimatã la 258 miliarde de USD, depãșind traficul de arm e ușoare. Infracƫiunile silvice,
comise de persoane fizice și juridice, tãierile ilegale de copaci, sunt evaluate undeva între 51 și
152 miliarde USD.
Mircea Duƫu, fondatorul Școlii românești de drept al mediului, în volumul intitulat
“Apãrarea mediului și a fondului forestier în dreptul penal”84prezintã propuneri de legi ferenda și
mãsuri concrete privind acƫiuni de aplicare a legii și rãspundere penalã prin:
 elaborarea unui Cod al mediului – care sã reglementeze rãspunderea penalã pentru
vãtãmãrile aduse mediului
 crearea unor complete specializate pentru soluƫionarea cauzelor privind infracƫiunile și
contravenƫiilor aduse mediului
 organizarea unei baze de date cu jurisprudenƫa în materie
 procurori specializaƫi în problem e de mediu .
Pentru o mai eficient ã protejare și conservare a fondului forestier naƫional, din
punctul meu de vedere, ar trebui ca pãdurile virgine și pãdurile valoroase ale României sã fie
monitorizate prin materiale audio -video, folosirea unor drone pentru o redare cât mai realã a
faptel or care ar prejudicia starea de fapt a arborilor.
Un alt aspect important ar mai fi d otarea personalului silvic cu armament, deoarece
agresiunile asupra acestora a crescut , în ultimii zece ani, peste 600 de angajaƫi ai Regiei Naƫionale
a Pãdurilor -Romsi lva au fost victim e ale agresiunilor produse de persoane suspecte de tãieri ilegale
și furt de lemne85 ar trebui din nou aprobatã pentru a se putea apãra de posibile atacuri.

83 www.mpublic.ro –Conferin ƫa naƫional ã “Apãrarea mediului și a fondului forestier prin dreptul penal” din
15.11.2016 , accesat în 04.04.2019, ora 12.15
84 Duƫu Mircea, Elena Giorgiana Hosu, Editura Universul Juridic, Bucure ști, 2016
85 Htpps://www.lumeasatului.ro, publicat in Silvicultura la data de 17 ianuarie 2019, Grigoriev Alexandru, accesat la
data de 17.06.2019, ora 16.30

53
Dacã nu vom ști sã ocrotim și sã apãrãm biodiversitatea ecosistemelor forestiere de azi,
vom ameninƫa dramatic echilibrul ecologic al naturii, Cele peste 6 miliarde de oameni vor resimƫi
tot mai mult lipsa aerului curat, al apei și incapacitatea solului de a -i hrãni.

54
ANEXE

Anexa 1. Proces -Verbal de con statare și sancƫionare a contravenƫiei silvice – tãiere, fãrã drept, de
arbori și sustragere de arbori
Anexa 2 .Proces -Verbal de constatare și sancƫionare a contravenƫiei silvice – pãșunat
Anexa 3. Model înștiinƫare platã
Anexa 4 Plângere penalã – infracƫ iune silvicã tãiere fãrã drept de arbori și furt de arbori
Anexa 5. Fișã calcul prejudiciu

55

Anexa nr.1 Proces -Verbal de constatare și sancƫion are a contravenƫiei silvice – tãiere fãrã drept

56

Anexa nr.2 Proces -Verbal de constatare și sancƫionare a contravenƫiei silvice – pãșunat

57

Anexa nr.3 Înștiinƫare platã

58

Anexa nr. 4 Model plângere penalã

59

Rãspuns înregistrare plângere penalã Anexa nr. 4

60

Anexa nr. 5 Fișã calcul prejudiciu

61
BIBLIOGRAFIE
Bîrsan C orneliu, Drept Civil.Drepturi reale principale în reglementarea noului cod civ il, Editura
Hamangiu,București, 2015
Duƫu Mircea, Hosu Elena Giorgiana, Apãrarea mediului și a fondului forestier în dreptul penal ,
Editura Universul Juridic, București, 2012
Mitrache Constantin, Mitrache Cristian , Drept penal roman , Editura Universul Ju ridic, București,
2012
Bud Ioan Nistor , Silvicultura României în 200 de ani , Editura Ariadna, Baia -Mare, 2000
Dumitru Gheorghe Ion,Popescu , Gabriel Mihai, Pagini la istoria contemporanã a pãdurii , Editura
Bibliot heca, Târgoviște, 2004
Giurgiu Victor, Conștiinƫa forestierã la români , Editura Snagov, București , 2003
Gheorghiu Ion, Apãrarea fondului forestier împotriva infracƫiunilor și contravenƫiilor , Editura Ceres,
București, 1978
Nanu Nicolae, Influenƫa pãșunatului în pãdure și evaluarea prejudiciilor , Institutul de cercetãri și
amenajãri silvice, seria a II -a, București, 1986
Palacean Alexandru, Gociu D, Alexeiciuc Grigore, Pãdurea – rãdãcina sufletului , Editura Uniunii
Scriitorilor, Chișinãu, 1992
Popescu Gheorghe, Pãtrãșcoiu Nicolae, Pãdurea și omul, Editura Nord Carta, Suceava, 2004
Toader Tudor, Dumitru Ion, Pãdurile României , parcuri naƫionale și parcuri naturale , Editura Intact,
București, 2004
Ungur Aurel, 100 de ani de politici pentru gospodãrirea pãdurilor , Editura Magic Print, Onești, 2016
Revist aprolege.ro/ Analiza cauzelor având ca obiect infracƫiunile silvice în care s -au pronunƫat
hotãrâri judecãtorești rãmase definitive
Mobile.hotnews.ro.Pãdurarii 2.0: Tehnologia, un aliat în lupta contra tãierilor ilegale și un sprijin
pentru eforturile de regenerare a pãdurii
Raport privind starea pãdurilor din România în 2017, apepãduri.gov.ro
***Noul Cod Civil și legea de punere în aplicare, editura Hamangiu, București, 2015
***Noul Cod de Procedurã Penalã și legislaƫie conexã , editura Pro Lege, București , 2016
***Codul muncii, Editura Pro Lege, București, 2018
***Codul Silvic – Legea nr.46/2008, modificatã prin Legea 133 din 2015

62
***Legea 141/1998 pentru aprobarea O.G nr.96/1998, privind reglementarea organizãrii și
finanƫãrii activitãƫii de cercetare și dezvoltare , publicatã în Monitorul Oficial al României nr.260
la data de 13.07.1998
*** Legea 171/2010, privind stabilirea și sancƫionarea contravenƫiilor silvice, publicatã în
Monitorul Oficial al României, partea I, nr.513 din 23.07.2010
***Legea 137/200 5, legea protecƫiei mediului, publicatã în Monitorul Oficial al României nr.304
la data de 30.12.2005, republicatã la data de 17.02.2000
***HG 864/2016 – Ajutor minimis pentru asigurarea serviciilor silvice pentru fondul forestier
proprietate private a per soanelor fizice și juridice care desfãșoarã activitãƫi economice, publicat în
Monitorul Oficial al României nr.944 din 23.11.2016
***Legea 265/2017 pentru aprobarea Ordonanƫei Guvernului nr.9/2017 pentru modificarea și
completarea Legii nr171/2010 privind stabilirea și sancƫionarea contravenƫiilor silvice, publicat în
Monitorul Oficial al României, partea I, nr.265 din 20.12.2017,privind stabilirea preƫului mediu al
unui metro cub de masa lemnoasã
***Legea 84/2007 pentru aprobarea O.U.G nr.85/2006, privind modalitãƫile de evaluare a
pagubelor produse vegetaƫiei forestiere din pãduri și din afara acestora, publicatã în Monitorul
Oficial al României nr.84 din 2 .04.2007
https://www.juris prudenƫa.com/jurisprudenƫa/speƫa -130x6s12
https:/www.bing.com/images/incendii de pãdure
https://isucj.ro/incendii pãdure
https://www.sts.ro/Radarul pãdurilor
https://www.rosilva.ro/organizare
https://www.wikipedia.org/wiki/convenƫia Ramsar
https://www.adevãr ul.ro/locale/alba -iulia/cei mai bãtrâni copaci stejari seculri aproape 900 ani
www.rosilva.ro – Raport privind activitatea RNP -Romsilva
www.inscc.ro/cms/ro/tag s/statistica activitãƫilor în silviculturã în anul 2017

63