F A C U L T A T E A D E G E O G R A F I E [607964]

UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI, CLUJ -NAPOCA
F A C U L T A T E A D E G E O G R A F I E
S PE CI AL I ZAR E A : G E O G RAFI A T URI S MUL UI

L U C R A R E D E L I C E N Ț Ă

FUNCȚIA TURISTICĂ A BĂILOR SOMEȘENI

Coordonator științ ific, Absolvent: [anonimizat], 2018

Cuprins
INTRODUCERE
1. Turismul balnear -concepte teoretice si metodologice
1.1 Definitia si istoricul turismului balnear
1.2 Stațiuni profilate pe turismul balnear la nivel european
2. Resurse de ape minerale si termale din Romania
2.1 Aparitia primelor statiuni balneare si primele atestari
2.2 Evoluția amenajărilor turistice balneare
2.3 Exemple de s tatiuni balneare din Romania
3. Potentialul hidro -mineral al Bailor Someseni
3.1 Amplasare geografică
3.2 Istoricul Băilor Someșeni
3.3 Băile Someșeni în zilele noastre
4. Infrastructura turistica a Bailor Someseni
4.1 Baza de cazare
4.2 Baza de alimentatie publica
4.3 Baza de animatie
4.4 Baza de tratament
4.5 Cai si mijloace de transport

5. Circulatia turistica
6. Propuneri de dezvoltare a statiunii Baile Someseni
BIBLIOGRAFIE
Fig. 1 Stațiunea Szechenyik, Budapesta ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 2
Fig. 2 Stațiunea Karlovy Vary ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 2
Fig. 3 Stațiunea Bath ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 2
Fig. 4 Stațiunea Bagno Vignoni ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 2
Fig. 5 Laguna Albastră ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 2
Fig. 6 Nufărul Nymphea lotus thermalis ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 2
Fig. 7 Hotel R oman, Băile Herculane ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 2
Fig. 8 Stațiunea Geoagiu Băi ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 2
Fig. 9 Lacul Ursu ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 2
Fig. 10 Băile Olănești ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 2
Fig. 11 Stațiunea Sângeorz Băi ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 2
Fig. 12 Masivul de sare, Slănic Prahova ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 2

1. TURISMUL BALNEAR – CONCEPTE TEORETICE SI
METODOLOGICE
1.1 Definitia si istoricul turismului balnear

Turismul balnear reprezintă o formă specifică a turismului de
odihnă, care a avansat nu doar pentru nevoia de tratare a unor boli ci și
pentru a preveni oboseala determinată de ritmul vieții citadine, moderne.
Turismul balnear s -a dezvoltat mai ales în zonele vulcanice. Regiunile
vulcanice p rezintă cea mai mare ofertă turistică pentru practicarea
turismului balnear , și constă în apele minerale cu o mineralizare diversă, cu
valențe curative în vindecarea bolilor aparatului respirator, digestiv,
circulator, afecțiuni reumatismale, neurologice, bolilor dermato -venerice,
tratamente ale epidermei și tenului, nevralgii, alergii, polinevrite. Izvoarele
termale și minerale sunt produse postvulcanice, rezultatul erupțiilor din
trecut.
Infrastructura turistică și baza de tratament recuperator care pe lâ ngă
tratamentul propriu zis garantează și practicarea unor activități de agrement,
servicii de cazare oferă o înfățișare în întregime asupra turismului balnear la
nivel mondial, european și românesc.
Conceptul de apă minerală balneară, a suferit diverse mo dificări. Cu
cțteva decenii în urmă, când se vorbea despre ape minerale se înțelegea că
este vorba despre acele ape subterane folosite în scop terapeutic, în
tratamentul balnear. Apele de tratament balnear au primit denumirea de ape
curative, în timp ce co nceptul de ape minerale cuprinzând toate apele
subterane care grație calității lor chimice pot fi utilizate în tratamentul
balnear, industria de îmbuteliere sau extragerea unor săruri ori gaze. Cu
trecerea timpului, conceptul a devenit mai cuprinzător deoa rece în cura
balneară sunt utilizate pe lângă apele minerale, nămoluri terapeutice. În
acest caz, întregul ansamblu de factori naturali de cură balneară poartă
numele de substanțe minerale terapeutice. Acest concept, a fost adoptat în
anul 1978, prin Legea de ocrotire a sănătății populației, potrivit căreia sub
denumirea de substanțe minerale terapeutice se încadrează apele minerale și
termominerale, nămolurile și gazele utilizate în cura balneară.

1.2 Stațiuni profilate pe turismul balnear la nivel european

Stațiunile balneare Baden -Baden, Karlovy -Vari, Sarvar, Gyula,
Borsec, Băile Tușnad, Geoagiu, Vața, Moneasa, Malnaș, Covasna, Vatra
Dornei, Sângeorz Băi, reprezentau destinațiile cele mai cunoscute si
preferate de turiștii europeni în perioada interbelică.
Stațiunile balneare: Vichy, Biarritz, Neris -les-Bains, Evian,
Auvergne, Greux les Bains (Franța), Bad Teinach, Bad -Homburg
(Germania), Bad Ischl, Alpentherme Gastein, Therme Laa, Bad Waltersdorf,
Warmbad Villach, Gasteinertal Salzburg (Austria), Baden -Baden, Aque
Dome, Leukerbad, La Roche Posay (Elveția), Karlovy -Vari (Cehia), San
Pellegrino, Castrocaro, Chianciano, Lungomare Riva, Lingnano Terme
(Italia), Kislovodsk, Piatygorsk (Rusia), San Sebastian, Palma de Mallorca,
Fortuna, Marina D,Or (Spania), Spa (Belgia), Truskaveț (Ukraina),
Kusadasi, Alanya, Bodrum, Belek, Lara, Side, Kemer, Bursa, Cekirge
(Turcia), Gyula, Buk, Heviz, Hajdúszobosz ló, Eger, Szecheny, Zulakaros,
Oroshaza (Ungaria), Băile Felix, Băile 1 Mai, Geoagiu Băi, Moneasa,
Tinca, Vața de Sus, Băile Herculane, Băile Tășnad, Sângeorz Băi, Vatra
Dornei, Borsec, Tușnad, Jigodin -Băi, Malnaș -Băi, reprezintă turismul
balnear de întreț inere, recuperare tratament în spațiul european.
Conform National Geographic, cele mai bune stațiuni din Europa, în
funcție de condițiile și facilitățile pe care le oferă sunt: Budapesta prin
stațiunile Gellert, Szechenyi, unul di ntre cele mai mari din Eur opa, și Rudas,
ce datează din secolul XVI. Budapesta este cunoscută ca fiind un oraș
balnear care are 118 izvoare naturale sau artificiale, din care izvorăsc mai
mult de 70 de milioane de litri de apă termală în fiecare zi.

Fig. 1 Stațiunea Szechenyik, Budapesta

Sursa : http://www.vacanteungaria.com/details/340

Karlovy Vary, Rep ublica Cehă, este o stațiune balneară aflată în
apropiere de orașul Praga la
doar 2 ore, și este foarte
cunoscută prin cele 13
fântâni termale care există
încă din secolul XIV având
valențe curative uimitoare.
Karlovy Vary este cea mai
veche și cea mai imp ortantă
stațiune balneară din Boemia
de Vest și este poziționată la
confluența râului cu apa
termală Teplá și al râului
Ohře.
Bath, este singura stațiune din Marea Britanie cu ape termale. După
ce au cucerit Britania, romanii au construit baile termale de la Bath, în acea
vreme erau numite Aquae Sulis. Acestea reprezintă un complex folosit î n
trecut ca baie publică de
către romani, azi se pot
vizita însa accesul în apă
este interzis. Băile se află
la subsol unde se este
izvorul natural de apă
termală iar construcția de
deasupra există din anul
1897 și este alcătuit din 4
părți: Izvorul Sacru ,
Templul Roman, Casa băilor romane și artifacte ale Băilor Romane.

O alta stațiune foarte apreciata și cunoscuta pentru izvoarele termale,
la nivel european este Bagno Vignoni din Italia. Apele termale din acest loc
sunt cunoscute și folosite î nca din an tichitate, primii beneficiari au fost
roman ii. În centrul oraș ului, se află un rezervor vechi, ce datează din secolul
XVI și reprezintă sursa originală de apă ce are origini vulcanice si vine din
subteran, de la 1000 de m adancime.

Fig. 2 Stațiunea Karlovy Vary
Sursa: http://www.ziare.com/vacanta/statiuni/cele –
mai-bune -statiuni -balneo -climaterice -din-europa –
galerie -foto -1247580

Fig. 3 Stațiunea Bath
Sursa: http://bgswim.com/new.php?new_id=4405

Grindavik se află in Islanda și este una dintre cele mai cunoscute
stațiuni balneoclimaterice din lume . Aceasta poartă denumirea de Laguna
Alba stră și atrage sute de mii de turiști anual impresionând prin apele sale
turcoaz.
Laguna Albastră
reprezintă de fapt un
complex artificial alimentat
cu apă bogată în minerale.
Turiștii prezenți aici vor
putea sa iși facă măști de
față datorită existenței
noroiului alb geotermal
bogat în siliciu .

O altă stațiune reprezentativă pentru turismul balnear este Baden
Baden localizată în Pădurea Neagră din Germania. Apele au origini vechi,
datează de pe vremea romanilor, izvorăsc de la o adâncime de 2000 de metri
iar temperaturile sunt între 50 și 68 C0.

Fig. 4 Stațiunea Bagno Vignoni
Sursa: http://www.ziare.com/vacanta/statiuni/cele -mai-bune -statiuni –
balneo -climaterice -din-europa -galerie -foto-1247580

Fig. 5 Laguna Albastră
Sursa: http://www.ziare.com/vacanta/statiuni/cele –
mai-bune -statiuni -balneo -climaterice -din-europa –
galerie -foto -1247580

2 RESURSE DE APE TERMALE SI MINERALE DIN ROMANIA
2.1 Apariția primelor stațiuni balneare și primele
atestări

Statiunile balneare au cea mai mare vechime, au fost in atentia
omului din cele mai vechi timpuri, acestea au aparut in urma prezentei a
numeroase acvifere cu ape minerale si termale. Efectul curativ al apelor
termale asupra corpului uman, a fost identificat inca din antichitatea
timpurie. Nevoile legate de refacere si tratament au condus oame nii
antichitatii sa caute efectele tamaduitoare ale apelor termale, minerale, ale
namolurilor. Exista urme arheologice certe ca romanii au construit instalatii
balneare si au folosit intens apele minerale si termo -minerale in cel putin
cinci sase statiuni care mai exista si in zilele noastre. Descoperirile
arheologice au scos la iveala dovezi ale unei intense practici curative in
diferite localitati cu topice dacice si romane precum : Germisara(Geoagiu
Bai), Herculanum (Baile Herculane), Aque( Calan).
Primele atestări scrise în care găsim informaț ii referitoare la apele
minerale de pe teritoriul țării noastre au apărut la începutul secolului al
XVIII -lea. Un manuscris transilvan din anul 1702, enumeră o serie de
localități unde se află "ape tămăduitoare". În anul 1717, Dimitrie Cantemir
vorbește în Descrierea Moldovei, despre existența unor "izvoare sărate de
leac". În anul 1737, a fost constituit cuprinsul unei dizertații, intitulată "De
thermis Herculanis nuper in Dacia detectis" cu privire la stațiunea B ăile
Herculane.
Secolul al XIX -lea, debutează cu o serie de lucrări descriptive și de
analiză întocmite de I. Kauschi în anul 1802, a medicului clujean Francisc,
în anul 1804, a chimistului Gergely în anul 1814, lucrări întocmite pentru
Transilvania, iar pentru Moldova lucrarea realizată de autorii Abramfi și
Zotta în anul 1834.
În anul 1821, a fost publicată la Sibiu prima lucrare cu privire la
apele minerale, în limba română, este vorba despre cartea intitulată "Despre
apele minerale de la Arpătac(Vîlcele), Bodoc si Covasna", a carei autor este
doctorul Vasile Pop. La scurt timp , în anul 1837, Ștefan Episcopescu
lansează cartea intitulată "Apele metalice ale României Mari", unde

vorbește despre apele minerale din Moldova si Muntenia. Curând apar
prezentări descriptive mai ample a unor stațiuni cu ape minerale precum:
Pucioasa, Bo rca, Slănic Moldova, Vatra Dornei, Poiana Negrii , și Sîngeorz –
Băi.
Intr-o conferinta din anul 1979, arheologul O. Floca, vorbeste despre
“Germisara -Geoagiu Bai” discutand originea tipica traco -dacica a
toponimului antic germ, care inseamna cald, fierbint e, si sara care inseamna
apa. Prin urmare, izvoare calde, pe care romanii le-au construit si folosit in
stilul lor. Pareri asemanatoare sunt sustinute si pentru Baile Herculane.
Mai tarziu, principiile curative au prezentat aspecte variate prin
utilizare a apelor minerale in cura interna si a namolurilor terapeutice pentru
diverse afectiuni reumatismale si locomotorii. Ambele resurse se gasesc in
numar mare in Romania, unde se regaseste orice tip h idrochimic de ape
minerale cuno scute precum : carbogazoase , clorurate, sulfurate, feruginoase,
bromurate, arsenicale, radioactive, cat si numeroase lacuri cu mari rezerve
de namol sapropelic.

2.2 Evoluția amenajărilor turistice balneare

Perioada romana
Amenajarile cu scopuri balneare din perioada romana sunt
comparabile cu cele similare din alte provincii. Intre acestea se numara,
alaturi de Geoagiu Bai – Germisara -Thermae Dodonae – si Calan -Aque, Baile
Herculane unde vestigiile arheologice si cele epigraf ice demonstreaza
calitatiile curative ale apelor termale si folosirea lor in acest scop precum si
alte amenajari mai complexe, cu scop curativ, agremental si
religios(captarile de apa termala si conducerea lor in therme, vilele, templele
dedicate lui Hercu le, patronul statiunii si zeilor sanatatii).

Perioada moderna
Dupa 1750, si pana la al doilea Razboi Mondial pot fi urmarite
aceleasi tendinte si orientari in amenajarile care au dus la constituirea unui
sistem de statiuni balneoturistice. Baile Herculane , poate fi considerata
statiune -etalon in aceasta perioada, fiind redescoperita si amenajata conform
timpului.

In aceasta perioada, s -au edificat statiunile cu ape carbogazoase,
bicarbonate : Borsec, Hebe, Sangeorz -Bai, Vatra Dornei, Slanic Moldova,
Buzi as, cele cu ape termale precum Baile Episcopiei( actuala 1 Mai) si
Moneasa, sau cu ape sarate : Bazna, Ocna Sibiului. Acestea puneau la
dispozitie bazine cu apa, complexe balneare in formare cuprinzand instalatii
de incalzire a apelor si bailor, spatii de cazare si chiar spatii de agrement
care functionau doar in sezonul estival.
Pe parcursu l secolului XIX, au fost descoperite, pe langa statiunile
cu ape minerale cunoscute, izvoare noi, care prin calitatile lor deosebite au
fost valorificate turistic. Acestea sunt : Sovata, Pucioasa, Strunga, Baltatesti,
Oglinzi, Borca, cele de la Govora, Tus nad, Sacelu -Gorj, Covasna, Slanic
Prahova, Sarata —Buzau.

Perioada contemporană
Între anii 1945 -1990, se reabilitează baza materială a principalelor
stațiuni dar și dispar unele stațiuni mai mici de importanță locală, apărute în
perioada interbelică. În anul 1951, ca urmare a organizării Universiadei de
iarnă de la Brașov, apare stațiunea Poiana Brașov, care a devenit una dintre
cele mai cunoscute ș i apreciate stațiuni reprezentative pentru turismul
montan și sportiv de iarna din România.
Perioada dintre anii 1960 -1975, marchează cea mai dinamică
perioadă din istoria turismului românesc datorită amenajărilor turistice de
mare complexitate. Stațiunile tradiționale din România au fost modernizate
prin dotarea lor cu unități hoteliere și hote lier-balneare, prin modificarea
profilului fizionomic -urbanistic a unelor localități precum: Covasna, Poiana
Brașov, Călimănești, Căciulata, Băile Herculane, Băile Felix.
Tot în această perioadă, se dezvoltă noi stațiuni de mici dimensiuni,
valorificând ap ele termale și minerale. Aceastea sunt: Amara, Lacul Sărat,
Călacea, Beliș, Bizușa, Ocna Șugatag.

2.2 Exemple de stațiuni balneare din România

Cele mai cunoscute, si apreciate statiuni cu profil balnear din
Romania sunt :Baile Felix, Baile Herculane, Geoag iu Bai, Techirghiol,

Sovata, Baile 1 Mai, Sangeroz Bai, Olanesti, Slanic Prahova, Slanic
Moldova, Ocna Sugatag, Govora, Moneasa, Malnas, Zizin, Valcele,
Sacelu(Gorj), Vata de Jos, Amara, Balta Alba, Ocna Sibiului, Ocna Mures,
Ocna Dejului, Costiui, Pucioas a, Bala, Telega, Targu Ocna, Bazna, Turda,
Harghita Bai, Miercurea Sibiului, Tasnad, Cojocna.

Baile Felix si Baile Episcopiei sunt situate in vecinatatea
municipiului Oradea(9km), si a
frontierei cu Ungaria, unde se
regasesc mari rezerve de ape
termale . Prezenta apelor termale in
izvoare naturale este pusa in
evidenta de pastrarea unui relict
floristic tropical, nufarul,
Nymphaea lotus thermalis, ce poate
fi admirat in bazinul din centrul
statiunii sau in rezervatia paraului
Pețea. Apele termale prezinta o
mineralizare de 0,7 -12 gr/l c e creste odata cu adancimea acviferului, lucru
ce le adauga un principiu curativ in plus.
Statiunea Baile Felix s -a dezvoltat foarte mult in perioada 1970 –
1990, cand au fost construite hotelurile cu capacitate mare precum :
Padis(1490 locuri), Muncel (1040 locuri ), Mures(648 locuri), Somes(350
locuri), International(408 locuri), Unirea(320 locuri), Poienita(306 locuri),
Termal(294 locuri),
Felix (288 locuri),
Crisana(186 locuri),
Nufarul(156 locuri),
dotate majoritatea cu
baze de tratament si
agrement.

Băile
Herculane reprezintă

Fig. 6 Nufărul Nymphea lotus thermalis
Sursa: http://www.travelpointmm.ro/balneo –
romania -baile -felix -2016/

Fig. 7 Hotel Roman, Băile Herculane
Sursa: http://www.viaromania.eu/cazare.cfm/4171 -poze –
hotel -roman -baile -herculane.html

una dintre cele mai vechi destinații turistice din Europa, grației dezvoltării
sale în epoca daco -romană prin numeroasele vestigii aflate în zonă: băi,
apeducte, monumente. În secolul XVIII, stațiunea este supusă unor
schimbări ma jore, inclusiv la nivelul infrastructurilor de cazare, compatibile
cu cei care o vizitează(împărații Iosif al II -lea, Francisc I și Franz Josef ai
Austriei și Austro -Ungariei, regele Carol I al României, regele Alexandru al
Serbiei).
Dupa al doilea razboi mondial, în stațiune s -au construit hoteluri
grandioase precum Roman, Diana, Afrodita, Decebal, și au apărut
numeroase pensiuni ceea ce a dus la o capacitate de cazare considerabilă.
Principalul factor de cură reprezintă apele termale cu o mineralizare di versă
și o temperatură cuprinsă între 38 -56o C. Un alt factor îl constituie climatul
tonic, cu influențe submediteraneene, cu o puternică ionizare a aerului.
Vizitatorii stațiunii Băile Herculane au posibilitatea de a vizita Valea
Cernei, c u numeroase peșteri: Peștera de la Despicătură, cu izvoare termale
subterane, Peștera lui Adam, Peștera Hoților, Peștera lui Ion Bârzoni.

Geoagiu Băi reprezintă cea mai importantă stațiune balneară din
Munții Apuseni. Apărută in
perioada antică, a primit
denumirea de Germisara,
semnificând "apă caldă".
Cucerirea romană a însemnat
atât schimbarea numelui în
Thermae Dodonae cât și
amenajarea spațiului curativ
prin captarea izvoarelor
termale și construirea băilor.
Printre obiectele de mare valoare din s tațiune se enumeră și statuile lui
Aesculap si Hygeea, divinități romane cu har tămăduitor. Importanța
stațiunii este evidențiată încă din Evul Mediu, când Ioan Zapolya o
amenajează și dotează conform standardelor vremii.
Factorul de cură este reprezentat de a pele mezotermale cu o
temperatură de 30 -35o C, încarcate cu săruri de calciu, magneziu și bioxid
de carbon, ceea ce înseamna utilizarea lor atât in cura externă(afecțiuni
Fig. 8 Stațiunea Geoagiu Băi
Sursa :https://commons.wikimedia.org/wiki/
File:Complexul_termal_roman_Germisara
_-_(Geoagiu_Bai).JPG

reumatismale, cardiovasculare, ginecologice) cât și în cura internă(afecțiuni
digesti ve și metabolice).
Turiștii stațiunii pot vizita localitatea Băc âia cu ape minerale, dar si
spectaculoasele chei(Cheile Cibului, Băcâiei, Ardeului, Glodului), peșteri și
ponoarele carstice.
În ceea ce privește infrastructura de cazare, există un număr mare de
pensiuni, case de vacanță și hoteluri(Germisara, Ceres, Diana, Alexandra)
care oferă turiștilor un sejur de neuitat.

Sovata este o stațiune rec unoscută la nivel european, renumele
stațiunii provenind de la fenomenul unic în Europa și anume heliotemia,
specifică Lacului sărat Ursu.
Lacul Ursu conține și depozite de nămol terapeutic iar celelalte
lacuri sărate din areal
(Aluniș, Negru,
Verde,Roșu) aduc un plus
stațiunii din punct de
vedere curativ. Un alt
obiectiv care sporește
atractivitatea turiștilor
este salina Praid, unde
vizitat orii pot practica
terapia subterană în
atmosfera bogată în particule de sare.
Stațiunea Sovata a devenit foarte cunoscută datorită vindecării atât
afecțiunilor ginecologice cât și afecțiunilor reumatismale, locomotorii,
cardiovasculare, ale sistemului ner vos.
Fenomenul de heloiotermie a fost cunoscut la sfârșitul secolului XIX
însa strațiunea s -a afirmat abia după 1970 când au fost construite hoteluri
precum: Aluniș, Sovata, Făget, Brădet. După 1990, s -au construit și alte
hoteluri de mici dimensiuni dar cu un confort mai ridicat. Pe langă acestea
mai există pensiuni, vile, campinguri, hanuri, cabane.

Fig. 9 Lacul Ursu
Sursa : http://radiocluj.ro/2017/06/23/se -deschide –
lacul -ursu -din-sovata/

Băile Olănești este o stațiune
renumită în România ocupând primul loc
în ceea ce privește numărul de iz voare
naturale de ape minerale (30), cu o
compoziție chimică variată: clorosodică,
feruginoasă, iodurată, sulfuroase. Apele
de la Băile Olănești sunt ideale pentru
tratamentul tuturor bolilor tubului
digestiv și ale rinichilor. Utilizarea
apelor minerale în tratamentul unor boli
datează din anul 1760 , iar în 1873 a
câștigat medalia de aur la expoziția de la Viena pentru calitatea lor
tămăduitoare. Între anii 1970 -1980 au avut loc ample dezvoltări datorită
multiplicării investițiilor statului dar și datorită faptului că băile reprezentau
unul din locurile de sejur preferate al familiei Ceaușescu.
În ceea ce privește baza d e cazare unitățile sunt numeroase și
diversificate. Pe lângă hoteluri (Parâng, Olănești, Livadia, Suprem, Premier,
Tisa, Alice, Latina, Select, Stogu), există și pensiuni(Casa Vânătorilor, Trei
Brazi, Izvoare), vile și case cu posibilități de închiriere a unor apartamente.

Sângeorz Băi este o sta țiune aflată în Nord -Estul județului Bistrița
Năsăud, cunoscută prin numeroasele bogății naturale și apele minerale
vindecătoare. Apele minerale de la Sângeorz Băi fac parte dintr -un areal
hidromineral dezvoltat în bazinul superior al Someșului Mare, împre ună cu
cele de la Parva, Maieru,
Anieș, Valea Vinului,
Șanț, Rodna. Acestea sunt
utilizate atât pentru cura
externă cât și pentru cura
internă . Efectul
tămăduitor este
recunoscut în tratamentul
bolilor tubului digestiv,
hepato -biliare,

Fig. 10 Băile Olănești
Sursa: http://www.andreea –
tour. ro/sejururi/destinatii/olanesti/

Fig. 11 Stațiunea Sângeorz Băi
Sursa: http://www.informatii –
romania.ro/listing/statiunea -sangeorz -bai/

nutriționale, endocr ine.

În anul 1880 au apărut primele amenajări în scop turistic iar în 1928
apar unele dintre cele 16 vile cu arhitectură arhaică, fiind utilizată în scop
terapeutic apa celor 6 izvoare din partea nord -estică a stațiunii. Din 1936 se
îmbuteliază și comercializează apele minerale cu marca "Hebe".
Capacitatea de cazare crește în mod vizibil în deceniile șase -șapte
ale secolului trecut, după 1990 apar și pensiunile turistice. Cazarea la
localnici este foarte frecventă mai ales în perioadele aglomerate.

Slănic Prahova este o stațiune localizată în Subcarpații Curburii, și
este una dintre cele mai căutate stațiuni balneare din România deoarece: aici
întâlnim una dintre cele mai spect aculoase saline din continentul european,
cu 14 săli și galerii unde există și un sanatoriu subteran, tot aici găsim 7
lacuri sărate(Verde 1, Verde 2, Verde 3, Baia Baciului, Baia Roșie, Baia
Porcilor, Lacul Miresii), lacuri utilizate în scop terapeutic da torită unei
mineralizzări cuprinse între 80 -280 g/l și datorită prezenței nămolului
sapropelic. Compoziția chimică a apelor minerale intră în ategoria celor
clorurate, calcice, sodice, sulfuroase. S-au constatat rezultate surprinzătoare
în tratarea bolilor reumatismale, ale sistemului nervos, afecțiuni
ginecologice, dermatologice și
respiratorii.
Pe lângă factorii curativi
deja menționați, zona oferă
turiștilor un peisaj pitoresc prin
Masivul de sare, Grota Miresii, cu
lacul sărat omonim.
În anul 1688 a început
exploatarea sării la Slănic Prahova
iar între anii 1877 -1885 s -au
utilizat apele minerale în scop
curativ.
Turiștii care vizitează această stațiune se pot caza la hotelurile:
Slănic, Baia Roșie, Roberto, și la pensiuni, vile și case de vacanță care vin
cu prețuri accesibile oricărei categorie socială.

Fig. 12 Masivul de sare, Slănic Prahova
Sursa: http://www.infopensiuni.ro/cazare -slanic –
prah ova/obiective -turistice -slanic –
prahova/muntele -de-sare -de-la-slanic_4079

Băile Someșeni, zăcământul hidromineral, este o stațiune bine
cunoscută atat la nivel de țară cât și la nivel european. Aici au existat 29 de
izvoare cu ape clorurate, sulfatate, bicarbonate, sodice, calcice cu rezerve
importante din punct de vedere cantitativ (debitul cumulat izvoarelor fiind
estimat la cca.450.000 l/24h). Aceste izvoare au fost de folos atât în cura
internă, la afecțiunile gastro -intestinale, afecțiunile hepato -biliare,
afecțiunile c ăilor respiratorii superioare (rinite, traheite, bronșite cronice),
cât și în cura externă sub formă de băi , în bolile aparatului locomotor, bolile
sistemului nervos, bolile ginecologice și dermatoze cronice. Tot aici exista
nămol sapropelic acumulat într -o zonă de înmlăștinare, acesta fiind asimilat
cu cel de la Techir ghiol în urma efectuări unor analize.
La extremitatea estică a Băilor Someșeni sistemul de cute diapire
continuă, iar în partea de vest a depresiunii se intersectează masivul de sare
cu numeroase izvoare sărate de la Lobadaș.
În apropierea perimetrului în care sunt localizate Băile Some șeni, se
găsesc și alte izvoare minerale legate de prezența masivelor de sare . Astfel,
dintr -o cută anticlinală, situată mai spre vest , apare m asivul de sare de la
Turda, iar pe o a treia cută anticlinală apare masivul de la vest de satul
Crairât, înconjurat de asemenea de izvoare sărate. În partea de vest a
Cojocnei există un mic masiv salin între satele Pata și Gheorgheni unde apar
de asemenea o serie de izvoare sărate. De asemenea, la marginea satului Sic,
marnele și nisipurile fine îndreptate spre verticală au permis scoaterea în
evidență a unui masiv de sare înconjurat de izvoare sărate.

Fig.1 13 Băile Someșeni
Sursa: https://www.ziardecluj.ro/top -5-obiective -clujene -pastrate –
doar -fotografii

3 POTENȚIALUL HIDRO -MINERAL AL BĂILOR SOMEȘENI
3.1 Amplasare geografică

Stațiunea balneo -climaterică Băile Someșeni , este situată în estul
municipiului Cluj -Napoca, în apropierea aeroportului International Avram
Iancu, în cartierul Someșeni, la aproxima tiv 4 metri de centrul orașului și se
întind pe o suprafață de 6,2 ha de teren.
Someșeni este în prezent un cartier al orașului Cluj, având în trecut
statutul de comună suburbană. Cartierul Someșeni deține aproximativ
10.000 de locuitori și este delimitat la V de IRA, la E de Aeroportul
Internațional Avra m Iancu, la S Unitatea militară de infanterie și
transmisiuni.Se află la periferia orașului, și este cartierul „primitor”, cel care
întâmpină vizitatorii orașului.

3.2 Istoricul Băilor Someșeni

Băile se află pe un masiv de sare situat la mică adâncime, însușirile
vindecătoare, benefice sănătății au fost descoperite de un grup de cercetători
maghiari în jurul anului 1880 iar mai târziu cercetările fiind continuate de
către doctorul Dominic Stanca, fondatorul Spitalului de ginecologie din
Cluj.
Izvoarele de la Băile Someșeni au fost descoperite și scoase în
evidență de către doctorul Dominic Stanca, în anul 1927, în urma unei
cercetări privind combaterea bolilor din regiune în s pecial tuberculoza și
sifilisul, foarte răspândite după război. În urma anchete i, acesta descoperă că
localnicii din Someșeni consumau apă de la un izvor din marginea comunei,
lucru care la determinat să ia probe și să facă studii asupra calității apei.
„Această mlaștină era acoperită în mare parte cu stuf caracteristic pentru
locuri le sărate, iar în (…) apropierea liniei ferate era un izvor cu apă
limpede, cu gust sălciu ușor sărat. Am aflat că oamenii din sat nu beau
această apă, însă vitele de pe câmp aleargă la acest izvor pentru a se adăpa.
(…) Intrând pe cât era posibil în a ceastă mlaștină și cercetând minuțios flora
și fauna, scormonind nămolul am constatat că are un miros puternic de

hidrogen sulfurat, iar gustând din apa din baltă care avea un gust intens
sărat, cu miros de sulf, mi -am dat seama imediat că am aflat un tere n cu
nămol turbo -sapropelic și cu apă minerală, deci am presupus că în
profunzime trebuie să se afle un strat salifer", scria Dominic Stanca în
articolul numit „Istoricul înființării Băilor Someșeni".

Un alt motiv care la determinat să facă studii asupra apei de pe acest
teren a fost ănvecinarea Someșeniului cu comuna Apahida. Semnificația
comunei Apahida este de "apă rea, apă amară", lucru ce stârnește
curiozitate. În ochii unui specialist această semnificație era de apă minerală,
nu tocmai bună la gust d ar bună pentru sănătate. A luat probe de apă și
nămol și a început experimentele la Spitalul de Ginecologie din Cluj, cel
care ii poartă numele azi. A sesizat că apa de la izvorul cu numărul 1 e
eficientă în vindecarea afecțiunilor cronice gastro -intestina le și ale
aparatului urinar iar nămolul a fost utilizat pentru tratarea afecțiunilor
inflamatorii genitale ale femeii.
Profesorul Stanca a cumpărat acel teren, pe care a descoperit acele
ape unice în Europa care aveau rolul de a trata diabetul, boli ale pielii, boli
intestinale dar și boli ale rinichilor, prin existența unui izvor care dizolva
pietrele de la rinichi.
În anul 1928, cu aprobarea Ministerului de resort, Dr. Stanca a
înființat stațiunea Băile Someșeni , care a devenit cunoscută atât în rândul
localnicilor cât și pentru turiștii din țară și dinafara țării.
Stațiunea a fost amenajată cu 3 bazine, camere de masaj, băi la vană, terase
și un restaurant.
Între anii 1950 -1975, stațiunea a avut o perioadă de glorie, înregistrând cel
mai mare număr de vizitatori. Turiștii care vizitau băile erau vizitatori din
țară și din Ungaria, Franța, Anglia, Germania. „Izvoarele descoperite de
doctorul Stanca sunt printre cele mai importante din Europa. Nu degeaba
veneau în perioada interbelică turiști taman din An glia și Franța”. Afirmă
istoricul Gheorghe Bodea.
„De nămolul și izvoarele descoperite s -au putut bucura mii de turiști,
majoritatea din Ungaria, dar și din alte țări. Câte 400 -500 de turiști anual
veneau doar din Ungaria”, scria medicul Stanca.

După anul 1989, stațiunea a început să se degradeze, astfel că în anii 2000,
baza de tratament a fost inchisă.

3.3 Băile Someșeni azi

În prezent, în locul vestitelor Băi Someșeni e totul ruinat, însă mai există și
acum oameni care mai trec pe acolo pentru a -și lua apă de la cele doua
izvoare funcționale. Complexul
balnear numit în acea perioadă
„perla băilor” este de
nerecunoscut, acoperit de
vegetație și deșeuri, lasă
trecătorilor un gust amar .
Vegetația a pus stăpânire pe Băile
Someșeni, astfel ca avem
impresia că ne aflăm într -o
pădure, nicidecum în mediul
citadin.

Accesul către bazine arată în felul următor(fig.15)

Fig. 14Vegetația de la Băile Someșeni

Fig. 15 Accesul către bazine

Persoanele aflate în trecere, eventuali vizitatori sunt întâmpinați de o
clădire unde sunt depozitate deșeuri.

jhhh

Mai există persoane, obișnuite cu apa acestor izvoare care încă
mai apelează la valoarea terapeutică a acestora riscând , deoarece apa curge
prin țevi insalubre ceea ce poate duce la dăunarea sănătății.

Fig. 16

Fig. 17 Cele 2 izvoare funcționale de la Băile Someșeni

Faimoasele bazine care atrageau numeroși turiști an de an azi sunt
într-un stadiu de degradar e, mai exista doar ziduri sau cără mizi care sunt o
mărturie a existenței băilor. Până și cărămizile care au mai ramas sunt furate
de către localnici.

Fig. 18 Bazinele de la Băile Someșeni de azi

Fig. 19 Lacul de la Băile Someșeni

Fig. 20 Zidurile care dovedesc existența băilor

4. Infrastructura turistică

Infrastructura turistică cuprinde totalitatea bunurilor care fac posibilă
valorificarea și exploatarea resurselor atractive ale unui teritoriu.
Infrastructura turistică reprezintă totalitatea dotărilor și amenajărilor având
ca scop cazarea, agrementul, activitățile sportive.
Infrastructura turistică cuprinde: structurile de cazare, structurile de
alimentați e publică, structurile de animație, structurile destinate curei, căile
și mijloacele de transport turistic.

4.1 Baza de cazare
Baza de cazare reprezintă elementul cheie al desfășurării actului
turistic, elementul cel mai caracteristic al bazei tehnico -materiale.
În zona studiată, am identificat 4 structuri de cazare. Aceste sunt
Pensiunea Verde, Pensiunea Verona, Pensiunea Zbor, Pensiunea Sada.

Pensiunea Verde functionează din anul 2012, și oferă servicii de
cazare, alimentație. Se află la aproximativ 2,4 km de Băile Someșeni și 5,7
km de centrul orașului. Aceasta este clasificată la categoria de 3 flori și pune
la dispoziția clienților un număr total de 14 spații de cazare cu o capacitate
totală de 28 de adulți. Unitatea dispune de bar, parcare, restaurant, sală de
mese, spălătorie, terasă, fax, internet wireless, recepție deschisă non stop.
Pensiunea găzduiește diferite evenimente precum cursuri, botezuri,
zile onomastice etc. Tarifele diferă în funcție de tipul spațiului de cazare.

Tip camera Pret
Camera dubla 168 lei
Camera twin 168 lei
Camera tripla 186 lei

Fig. 21 Tarife Pensiunea Verde

Fig. 22 Camere Pensiunea Verde

Pensiunea Verona se află în cartierul Someșeni , la o distanță de
aproximativ 650 m față de Băile Someșeni și 6,5 km față de centru l
Clujului. Aceasta este clasificată la categoria de 4 stele, punând la dispoziția
turiștilor servicii și facilități cu un grad ridicat de satisfacere. Unitatea
dispun e de 10 spații de cazare, cu un total de 20 de locuri, și este dotată cu
restaurant, sală de conferințe, salon fumători și nefumători, parcare gratuită
supravegheată, business corner, internet wireless în toată clădirea .