Cannabisul reprezinta, in ansamblu, un concept controversat ce a creat pe parcursul istoriei [607929]

Introducere
Cannabisul reprezinta, in ansamblu, un concept controversat ce a creat pe parcursul istoriei
numeroase argumente care sustin, dar si resping, in egala masura, consumul acestei substante sub orice
forma
Fiind descoperit acum 4000 de ani, cannabisul a fost utilizat cu scopuri multiple de catre
populatii diferite, existand, astfel, posibilitatea de a analiza efectele consumului asupra organismului
uman si de a propaga informatia la nivel global pana in prezent. Cu toate acestea, au existat diversi
factori care au impidicat progresul in domeniul medical, vizand consumul de cannabis si modul de
actiune asupra fizicului si psihicului uman.
In primul rand, informatiile incomplete rezultate din volumul infim de studii au condus catre
formarea unor opinii eronate intr-o oarecare masura. Acest eveniment s-a concretizat in ciuda
amplasarii punctului de intersectie intre cannabis si umanitate la mare distanta fata de momentul actual
care a creat, teoretic, suficient timp pentru descoperirea in amanunt a potentialului terapeutic in
patologiile clinice. Ca urmare, a fost permisa declansarea unei interdictii in vederea consumului
exercitata de catre societate si intarzierea desfasurarii studiilor necesare pentru analiza cannabisului in
context medical. Cu alte cuvinte, cannabisul a capatat un loc in sfera ilegalitatii, datorita efectelor
psihostimulante si desemnarii lui ca fiind un drog, termen ce influenteaza negativ mentalitatea
societatii.
In al doilea rand, cercetatorii secolului trecut nu au dispus de tehnologia necesara pentru
explorarea riguroasa a notiunilor referitoare la farmacocinetica si farmacodinamia cannabisului. Acest
fapt a contribuit la accentuarea confuziilor populatiei despre cannabis, ridicand multiple semne de
intrebare a caror existenta persista si in prezent printre oamenii societatii comune.
In ultimele decade, atitudinea globala a oamenilor capata un traiect reversibil datorita
progresului stiintific si dezvaluirii proprietatilor pozitive ale consumului in diverse patologii. Astfel,
cannabisul devine o substanta legala in unele state, fiind permis consumului fara restrictii atat in scop
terapeutic, cat si recreational.
In ciuda evolutiei studiilor in sectorul clinic, sfera psihologiei continua sa se pozitioneze pe o
treapta inferioara, motiv pentru care, in lucrarea de fata se va aborda cannabisul din perspectiva
efectelor asupra psihicului uman. Se propune deemonstrarea unei relatii intre consumul de cannabis in
randul adolescentilor si adultilor tineri si declansarea distresului emotional reprezentat in mod deosebit
de anxietate si depresie. In alta ordine de idei, se va raspunde la intrebarea: apar tulburarile psiho-
comportamentale inainte sau dupa consumul cronic de cannabis, iar daca apar ulterior, in ce fel
influenteaza aceasta substanta starea psihica a tinerilor. Importanta acestei lucrari consta in extinderea

orizontului academic al psihologiei, dar si in posibilitatea educatiei populationale cu privire la
cannabis, mai ales in randul tinerilor al caror numar continua sa creasca printre consumatori.

I. Notiuni generale
I.1.1. Definitie
Termenul “cannabis” a determinat de-a lungul istoriei o vasta controversa, devenind, astfel,
piesa centrala a numeroase studii de cercetare cu scopul elucidarii notiunilor farmacologice si efectului
acestei substante asupra organismului uman.
Drept urmare, incepand cu perioada aflata inainte de Hristos si pana in prezent, in spatele
cannabisului au fost acumulate multiple informatii care permit o mai buna intelegere a acestui element
si a impactului atat asupra individului, cat si a societatii.
Astfel, cannabisul este definit ca fiind o planta anuala care, prin consumul anumitor elemente
constitutive bogate in Δ9-THC ( Δ9-tetrahidrocanabinol, principalul element cu proprietati psihoactive)
ofera diverse stari si senzatii euforice in functie de tulpina.
Privind in ansamblu, speciile de cannabis pot fi clasificate in trei mari categorii, astfel:
1. Cannabis sativa;
2. Cannabis afghanica (“indica”);
3. Cannabis ruderalis (“hibrid”), aceasta fiind o specie rezultata prin asocierea primelor doua
tipuri.
Fiecare tulpina poseda diferite proprietati si efecte psihostimulante specifice care pot fi expuse
dupa cum urmeaza in urmatoarele fragmente.
Cannabis sativa este asa-numita forma “day-time” ( pentru consum “de zi”), intrucat furnizeaza
stari inaltatoare, energizante, oferind consumatorului senzatia de invincibilitate. Cu toate ca acesta se
situeaza intr-o stare accentuata de euforie, utilizatorul este alert, sociabil, creativ, fiindu-i stimulata
imaginatia, starea de amuzament si senzatia de bine excesiv.
Specia Cannabis sativa poate fi recunoscuta dupa frunzele lungi, subtiri, colorate intr-o nuanta
verde-deschis si este responsabila pentru aparitia la nivel inalt a fenomenelor descrise anterior datorita
continutului ridicat in THC.
In contrast cu Cannabis sativa se pozitioneaza Cannabis afghanica, specie cunoscuta sub forma
“night-time” (“de noapte”) ce transforma consumatorul intr-o persoana calma, linistita, relaxata,
somnolenta, oferind senzatia de siguranta si bine generalizat, imbracate intr-o destindere marcata.
Caracteristice speciei Cannabis indica sunt frunzele late, groase, de culoare verde-inchis si
continutul redus de THC in comparatie cu Cannabis sativa.
Printre cele din urma se regaseste Cannabis ruderalis sau “hibrid” care, dupa cum sugereaza si
denumirea, reprezinta o combinatie intre cele doua tulpini descrise anterior, manifestand in timpul
consumului caracteristicile speciei dominante.

I.1.2. Ciclu de viata
Cannabisul se dezvolta viguros in medii insorite cu lumina puternica si sol uscat si impune o
supraveghere riguroasa pentru satisfacerea necesitatilor referitoare la cantitatile de apa si nutrienti utile
pentru o buna dezvoltare. Intr-un sezon cu perioada cuprinsa intre 4-6 luni, poate atinge inaltimi
cuprinse intre 3-5 metri.
Cannabisul este, totodata, o planta dioica, astfel incant florile mascule si cele femele se afla pe
indivizi separati. Cu alte cuvinte, unele exemplare contin numai flori mascule, iar altele, numai flori
femele, caracteristica importanta pentru prevenirea autopolenizarii. Din punct de vedere anatomic, cele
doua sexe sunt identice, existand posibilitatea diferentierii in momentul aparitiei florilor. In cultura
traditionala, genul cannabisului, denumit popular “canepa’, este recunoscut in functie de sezonul de
crestere, astfel: “canepa de vara” este individul mascul, in timp ce “canepa de toamna” este individul
femel.
Florile mascule sunt pozitionate in buchete destinse aflate pe ramuri superioare spre deosebire
de florile femele organizate in conglomerate la nivelul ramurilor inferioare. Aceasta asezare
caracteristica are un rol foarte important in procesul de reproducere. Datorita amplasarii florilor
mascule spre varful tulpinii, curentii de aer pot transporta mai usor granulele de polen catre florile
femele, rezultand fertilizarea si, ultrior, dezvoltarea semintelor. Dupa 4-8 saptamani de la fertilizare,
plantele mascule mor, timp in care semintele ajung la finalizarea procesului de maturuziare si fie sunt
culese de oameni, fie sunt consumate de pasari si rozatoare, fie cad la nivelul solului, unde vor germina
si vor da nastere unei noi plante de cannabis, ajungandu-se la finalul ciclului biologic.
I.1.3. Istoric si nomenclatura
Gama denumirilor pentru cannabis este foarte ofertanta, incepand cu termeni de specialitate din
domeniul botanicii pana la termeni subiectivi utilizati indeosebi in limbajul particular al
consumatorilor.
Cannabis sativa/ afghanica/ ruderalis reprezinta denumirile de originie latina din tratatele ce se
ocupa cu studiul botanicii. Preparatul din seminte si frunze uscate este cunoscut sub denumirea
colocviala de “marijuana”, un produs ce contine nivele de THC intre 1-20%. “Hashish” este denumirea
de origine araba pentru rasinile obtinute prin comprimarea glandelor bogate in aceasta substanta si are
un continut de THC cuprins intre 5-20%. In functie de continutul de THC, dar si de CBD, “canepa” se
divide in diferite tipuri de drog si fibre. O succinta clasificare a cannabisului, folosind ca variabile
fenotipul, produsul rezultat din planta, tipurile de canabinoizi predominanti, cantitatea de THC si
potentialul pshistimulant, poate fi observata in Tabelul I.

Fenotip Produs Canabinoid
predominantContinut de THC Activitatea
psihostimulanta
Tip drog Marijuana, hashish Δ9-THC1-20% prezenta
Tip intermediar – Δ9-THC, CBD0,3-1% posibila
Tip fibra Fibra,ulei
comestibilCBD <0,3% absenta
Tabel I. Caracterele fenotipurilor de cannabis
Avand in vedere teritoriile la nivel global, se poate afirma faptul ca exista diferente regionale
intre termenii “cannabis”, “canepa”, “marijuana” si definitiile acestora. Spre exemplu, in SUA si
Canada, denumirea de “canepa” desemneaza produsele utilizate mai cu seama in scop terapeutic, in
timp ce in Europa, prin “canepa”, respectiv “marijuana”, se face referire atat la substanta cu proprietati
psihogne, de tip drog, cat si cele fara capacitate psihoactiva. Exceptia este repezentata de Regatul Unit
unde “marijuana” se refera strict la cannabisul utilizat in scop medical.
LALALALA
I.1.4. Forme disponibile pentru consumul uman
In ceea ce priveste variantele existente pentru consum, cannabisul furnizeaza fibre, seminte,
frunze, uleiuri si rasini medicamentoase.
Importante pentru potentialul psihoactiv sunt semintele si frunzele uscate care pot fi consumate
fie sub forma de tigarete ca atare sau in asociere cu tutunul, fie ingerate ca ingredient in diferite
preparate culinare, uleiurile si rasina avand o valoare aparte mai mult in sfera clinica decat in cea
psihologica.
In alta ordine de idei, in lucrarea de fata se doreste a fi demonstrata o posibila conexiune intre
distresul emotional si formele de cannabis care confera utilizatorului senzatia de alterare a realitatii de
intensitati diferite. Astfel, prin orice referire la cannabis, se va intelege consumul semintelor si
frunzelor cu caractere psihoactive si nu utilizarea uleiurilor si rasinii care au mai mult potential
terapeutic (acestea din urma avand un continut mai bogat in CBD [ canabidiol ] in comparatie cu
nivelele de THC).
Numeroasele varietati de mediu au permis diversificarea posibilitatilor de cultivare, rezultand
specii cu proprietati si compozitie chimica distincte, utile pentru dezvoltarea caracterelor farmacologice
si a consumului in scop medical.