STUDIU PRIVIND IMPLICAREA STUDENȚILOR ÎN [607860]

UNIVERSITATEA BABEȘ BOLYAI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE POLITICE, ADMINISTRATIVE ȘI ALE COMUNICĂRII

STUDIU PRIVIND IMPLICAREA STUDENȚILOR ÎN
ACTIVITĂȚILE DE VOLUNTARIAT

PETRIȘOR BIANCA -ELENA CLUJ -NAPOCA, 2020

2
CUPRINS

1. INTRODUCERE …………………………………………………………………………………………….. 3

2. ANALIZA LITERATURII DE SPECIALITATE ………………………………………………… 4

2.1. DEFINIREA CONCEPTULUI ……………………………………………………………………. 4

2.2. CARACTERISTICILE SECTORULUI NONPROFIT …………………………………… 5

2.3. AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE ACTIVITĂȚILOR DE
VOLUNTARIAT ……………………………………………………………………………………….. 8

2.4. ALTE CERCETĂRI ………………………………………………………………………………….. 9

2.5. VOLUNTARIATUL ONLINE …………………. ………………………………………………. 10

2.6. ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND MOTIVAȚIA VOLUNARILOR ………… 11

3. BIBLIOGRAFIE…………………………………………………….. ……………………………………. 13

3
1. INTRODUCERE

Dacă vechile ideologii susțineau volorile umaniste, cum ar fi: respectul față de om,
întrajutorarea aproapelui, dragostea de lume și de ceilalți, capitalismul ne servește lecții de
egoism. O ideologie care te învață că tu și nevoile tale sunteți mai presus de orice, că totul este
permis, atâta vreme cât contribuie la presupusa ta evoluție personală, este seducătoare, deoarece
vine în întâmpinarea instinctelor noastre de conservare. În intimitatea caselor lor, părinții se
grăbesc să contribuie la mișcarea ge nerală, înnăbușind din fașă orice pornire generoasă a
copiilor lor, de a căror insensibilitate și indiferență se lovesc mirați mai târziu. În acest context,
ideea de voluntariat își găsește cu greu un loc. Voluntariatul presupune sacrificarea unor resurse
fără niciun beneficiu material. Este o sfidare la adresa principiilor ce guvernează societatea
actuală. Și totuși, dincolo de tot și de toate, voluntariatul îți oferă poate cea mai imporantă lecție
de viață. În (Legea voluntariatului, 2001 ), „voluntariatu l este activitatea de interes public
desfășurată din proprie inițiativă de orice persoană fizică, în folosul altora, fără a primi o
contraprestație materială; activitatea de interes public este activitatea desfășurată în domenii
cum sunt: asistența și serv iciile sociale, protecția drepturilor omului, medico -sanitar, cultural,
artistic, educativ, de învățământ, științific, umanitar, religios, filantropic, sportiv, de protecție a
mediului, social și comunitar și altele asemenea.”
Acestă cercetare urmărește să arate participarea activă a studenților din Facultatea de
Științe Politice, Administrative și ale Comunicării în activități de voluntariat, aceștia încurajând
și alți tineri să devină voluntari la rândul lor, pentru a dezvolt a aptitudini și abilități pe care cu
greu le -ai dezvolta în alt context.
Totodată se va prezenta disponibilitatea de participare la acțiuni de voluntariat ca
membri sau voluntari constanți, faptul că aceștia susțin importanța practicării acestor activități
în societate, principalele tipuri de activități de voluntariat în care sunt implicați studenții, cele
mai eficiente metode prin care tinerii să fie atrași să se implice în activități de voluntariat și
efectele voluntariatului asupra sectorului public. „Societatea civilă are un rol
important de jucat în rezolvarea
problemelor comunităților locale și în
reprezentarea intereselor acestora. ”
(Jonathan Scheele )

4
Datele empirice se vor colecta în urma aplicării unui chestionar. Chestionarul se va
construi cu ajutorul site -ului: http://www.isondaje.ro/surveys/ și se va distribui pe grupul de
Facebook al Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării , studenții fiind
încurajați să răspundă la acesta.

2. ANALIZA LITERATURII DE SPECIALITATE

A doua parte a lucrării de cercetare are în vedere analiza conceptelor de bază legate de
activitățile de voluntariat, prezentarea principalelor avantaje și dezavantaj e privind practicarea
acestor activități, tipurile de voluntari, câteva precizări cu privire la voluntariatul online, cât și
prezentarea câtorva abordări teoretice cu privire la motivația voluntarilor.

2.1.DEFINIREA CONCEPTULUI

Voluntariatul este definit dre pt „participarea benevolă la oferirea de servicii, cunoștințe
și abilități sau la prestarea unor activități în domenii de utilitate publică, din proprie inițiativă,
a persoanei denumită voluntar; acesta poate fi desfășurat în baza contractului de voluntari at sau
în afara acestuia.” (Legea voluntariatului, 2010)
Voluntariatele defășurate internațional sunt considerate „activități care se desfășoară, pe
termen lung sau scurt, fără remunerare, într -o altă țară decât cea de reședință ori de domiciliu.”
(Legea v oluntariatului, 2014.)
Cea mai uzuală definiție pentru activitatea de voluntariat este cea menționată și în
începutul cercetării și anume: „voluntariatul este activitatea de interes public desfășurată din
proprie inițiativă de orice persoană fizică, în fol osul altora, fără a primi o contraprestație
materială; activitatea de interes public este activitatea desfășurată în domenii cum sunt: asistență
și serviciile sociale, protecția drepturilor omului, medico -sanitar, cultural, artistic, educativ, de
învățămân t, științific, umanitar, religios, filantropic, sportiv, de protecție a mediului, social și
comunitar și altele asemenea”. (Legea voluntariatului, 2001)

5
Analizând definițiile de mai sus, s -a putut distinge o altă explicație a termenului de
voluntariat. Prin urmare, voluntariatul presupune sacrificarea unor resurse fără niciun beneficiu
material și totodată, reprezintă o sfidare la adresa principiilor ce gu vernează societatea actuală,
oferind, dincolo de toate, una dintre cele mai importante lecții de viață.

2.2 CARACTERISTICILE SECTORULUI NONPROFIT

Situat între sectorul privat și cel public, sectorul nonprofit cuprinde organizații ce au
următoarele caracteristici:
 sunt private în formă și publice prin finalități, oferind consumului comunităților
„bunuri colective” sau produse cu utilitate publică (s ervicii de sănătate, educație,
culturale, protective etc);
 sunt dependente de tendințele conturate pe piața distribuției sau redistribuției
veniturilor, pot genera profit, dar se supun restricției fundamentale a
nondistributivității profitului către cei ca re le dețin în proprietate sau le conduc;
 sunt independente de instituțiile și aparatul guvernamental, dispunând de
mecansime de conducere autonomă, similare cu cele ale organizațiilor pentru
profit;
 presupun participarea membrilor și sub formă de voluntar iat, într -o proporție
variabilă, dar oricum inevitabilă. (Mihaela Vlăsceanu, 2003)
Concret, sectorul nonprofit include organizații non guvernamentale, caritabile,
voluntare, asociative sau informale, ce pot lua o formă variată: cluburi (sportive, culturale,
sociale, de presă, recreaționale etc), societăți (literare, istorice, artistice, umaniste), muzee,
grădini zoologice și botanice, studiouri de radio sau televiziune, școli, universități, unități de
cercetare, spitale și alte centre de asistență sanitară, unități ofertante de servicii de protecție și
asistență socială, centre de dezvoltare comunitară (economică, socială, culturală), asociații
(filantropice, politice, profesionale, etnice, de afaceri etc), fundații etc. Zonele de activitate ale
acestora se p ot extinde de la o „vecinătate sau comunitatea locală la cea națională sau
internațională, luând forme corporatiste sau asociative, transparente sau secrete”. (Mihaela
Vlăsceanu, 2003) Indiferent că sunt considerate piloni ai re construcției societății civile, cum

6
este cazul României sau a altor țări eliberate de sub regimuri totalitare, ori componente ale
economiei, mai ales în economiile dezvolt ate, organizațiile sectorului non guvernamental
continuă să răspundă nevoilor de asoci ativitate liberă ale comunității sau persoanelor
individuale.
Mărimea sau dimensiunile sectorului nonprofit cât și importanța acestuia variază de la
o țară la alta, în funcție de contextul economic, politic, religios, cultural etc . specific fiecărei
societ ăți.
Mai mult, n oțiunea de sector nonprofit se confruntă cu o ambiguitate și lipsă de cla ritate
în definire. Prin urmare, Mihaela Vlăsceanu pune acest aspect pe seama mai multor factori:
 este un domeniu de studiu recent;
 termenul „nonprofit” nu semnifică lipsa profitului ci constrângerea sau interdicția
legală de distribuire a eventualelor câștiguri sau profituri persoanelor care exercită
control asupra organizației, acestea având obligația legală de a le folosi fie în
scopul distribuirii acestora persoan elor ce nu dețin control asupra organizației, fie
în cel al finanțării altor servicii;
 tentația de a identifica acest sector cu ceea ce în mod tradițional era reprezentat de
organizațiile caritabile, filantropice sau voluntare; în condițiile actuale,
carac teristici de genul filantropiei sau voluntariatului nu mai pot constitui
indicatori definitorii pentru sectorul nonprofit, din moment ce o serie de organizații
care inițial erau apreciate ca „voluntare” (exemplu: Crucea Roșie) folosesc într -o
proporție con siderabilă forță de muncă specializată și retribuită. (Mihaela
Vlăsceanu, 2003)
Esențiale pentru organizațiile sectorului nonprofit sunt : caracterul nonguvernamental,
oferta unor servicii publice sau personale diversificate, respectarea riguroasă a restric ției
nondistributivității profitului între proprii membri sau conducători, autoconducerea și
implicarea parțială a voluntariatului persoanelor angajate sau asociate.
Funcțiile sau rolurile organizațiilor voluntare, așa cum au fost delimitate de D. H. Smith ,
pot fi considerate următoarele:
 oferă societății o mare varietate de inovații sociale, testate parțial, din cadrul
cărora guvernul, organizații de afaceri și alte instituții pot selecta și

7
instituționaliza acele inovații ce par cele mai promițătoare; co ncluzionând, un
prim rol ar fi acela de a oferi soluții alternative în rezolvarea problemelor cu
care se confruntă societatea;
 oferă un forum pentru contrabalansarea definițiilor existente despre realitate și
moralitate – ideologii, perspective și consider ații despre lume – având de cele
mai multe ori rolul de chestionare a supozițiilor dominante cu privire la ce
există, ce este bun și ce ar trebui făcut în societate;
 asigură elementul recreațional sau relaxant al oamenilor și societății ca întreg;
 organiza țiile nonprofit au un impact major asupra nivelului integrării sociale
de la nivelul societății;
 sunt active cu privire la menținerea numeroaselor idei vechi;
 sunt caracterizate prin întruchiparea și reprezentarea în societate a sensului
misterului, uimirii și sacrului;
 au capacitatea de a elibera individul și a permite, în deplină măsură,
exprimarea capacităților personale și a potențialurilor, în cadrul unui mediu
social altminteri constrângător;
 constituie o sursă a „feedback -ului negativ” pentru s ocietate ca întreg;
 oferă sprijin mai ales sistemului economic al societății și în special într -o
societate modernă;
 constituie o importantă resursă latentă pentru toate tipurile de realizare a
scopurilor ce au în vedere interesele societății ca întreg. (Smith, D.H, 1988)
Deși multe dintre funcțiile enumerate mai sus sunt vag formulate, sau insuficient
explicate, pe baza acestora se pot identifica rolurile concrete în cadrul s ocietății ale
organizațiilor nong uvernamentale.
Referindu -se la fun cțiile sectorului nonprofit, Mihaela Vlăsceanu constată că
organizațiile acestui sector „se constituie într -o avangardă, îndeplinind rolul de inovare, inițiere
și experimentare a unor noi programe și idei, din care unele ar putea fi eventual preluate de
instituțiile guvernamentale” (Mihaela Vlăsceanu, 2003) , organizațiile neguvernamentale având
avantajul de a dispune de o libertate de mișcare mai mare, spre deosebire de instituțiile statului

8
care nu -și pot permite să adopte o abordare experimentală, ci mai degrabă una bazată pe
certitudini. Un alt rol al organizațiilor neguvernamentale, identificat de aceeași autoare, este
reprezentat de faptul că acestea dispun de „capacitatea de a veni în întâmpinarera nevoilor de
sociabilitate ale oamenilor, alături de fa milie sau colegii de la locul de muncă” (Mihaela
Vlăsceanu, 2003) .

2.3 AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE ACTIVITĂȚILOR DE VOLUNTARIAT

Totodată, implicarea într -o activitate de voluntariat poate avea atât avantaje, cât și
dezavantaje.
Un avantaj al activitățilo r de voluntariat este faptul că se poate considera experiență
profesională în specialitate „activitatea de voluntariat se consideră experiență profesională
și/sau în specialitate, în funcție de tipul activității, dacă aceasta este realizată în domeniul
studiilor absolvite” (Legea voluntariatului, 2014) De exemplu, un absolvent al Facultății de
Psihologie și Științe ale Educației, care se implică într -o activitate de voluntariat în cadrul unei
școli speciale pentru deficienții de auz are șanse mai mari de an gajare, dobândind pe parcursul
activităților desfășurate cunoștințe noi în domeniul respectiv, bazându -se mai mult pe practică,
decât pe teoria învățată în facultate. Totodată, la finalul oricărei activități, voluntarii primesc o
diplomă ce le poate dovedi competențele dobândite și constituie un plus la CV -ul lor.
Mai mult, activitățile de voluntariat contribuie la dezvolatarea persoanală a voluntarilor.
În anul 2009, Millette & Gagne au prezentat faptul că „nevoia de autonomie, nevoia de
competență și nev oia de implicare influențează implicarea în activitățile de voluntariat”, iar
satisfacerea celor trei nevoi, duce la dezvoltarea personală a voluntarului prin faptul că acesta
„are autocontrol față de acțiunile individuale, experimentează faptul că este ca pabil să ducă la
îndeplinire sarcinile și să atingă standardele de performanță și dezvoltă și menține relații sigure
și de respect cu ceilalți”. Prin voluntariat se pot dezvolta abilități și competențe sociale precum:
solidaritatea, încrederea, spiritul ci vic și responsabilitatea socială. Prin implicarea în activități
de voluntariat, tinerii devin conștienți de problemele din jurul lor, pe care poate ca în mod
normal nu le -ar observa.
Conform afirmației de mai sus, activitățile de voluntariat pot avea și d ezavantaje. Un
dezavantaj al acestor activități îl constituie măsura birocratică, prin care ONG -urile sunt

9
obligate să stabilească o documentație pentru fiecare serviciu prestart, acest lucru îngreunându –
le activitatea. „Aceștia vor trebui să încheie cu vo luntarii un contract în formă scrisă, care să
cuprindă printre altele, drepturile și obligațiile păților, document care va fi însoțit de fișa
postului și de fișa de protecție a voluntarului. În plus, ONG -urile vor fi obligate să încheie și un
contract de a sigurare împotriva riscurilor de accident și de boală sau a altor riscuri ce decurg
din natura activității, în funcție de complexitatea activitătii la care participă voluntarii. De
asemenea, ONG -urile vor trebui să aibă un registru de evidență a voluntaril or, în care vor nota
durata și tipul activităților desfășurate de aceștia, precum și rezultatele evaluării voluntarilor.”
(Legislație ONG, 2005)
Un alt dezavantaj al activităților de voluntariat îl constituie faptul că nu implică
remunerație. Pe parcursul studiilor universitare, studenții au tendința de a se implica în activități
ce le pot satisface într -o anumită măsură nevoile financiare, astfel, evitând să se implice în
activități de voluntariat.
În altă ordine de idei, voluntariatul presupune timp, efo rt și stres. Odată ce sunt stabilite
anumite obiective, acestea trebuie îndeplinite, chiar dacă nu există sancțiuni, așa cum se
întampla în cazul persoanelor care lucrează cu contract de muncă. Presiunea este la fel de mare,
pentru că alți oameni se bazeaz ă pe rezultatele pe care trebuie sa le obțină voluntarii.

2.4 ALTE CERCETĂRI

O cercetare din anul 1990, făcută de Brendtro și Brokenleg a prezentat faptul că unul
dintre beneficiile voluntariatului îl reprezintă incluziunea socială, voluntariatul transformând
excluziunea socială în incluziune. Așa cum am prezentat și mai sus, activitățile de voluntariat
au un rol semnificativ în dezvoltarea personală a tinerilor, cuprinzân d patru elemente
importante: apartenență, profesionalism, încredere și generozitae, aceste elemente fiind
esențiale în procesul de incluziune socială. Voluntariatul ajută la „dezvoltarea și optimizarea
tuturor elementelor esențiale – apartenență (conexiuni , interacțiune socială), profesionalism
(talente, competențe), încredere (încredere în sine, stimă de sine, mândrie) și generozitate
(împuternicire, sentimentul utilității).” (Larry Brendtro, Martin Brokenleg, & Steve Van
Bockern, 2010)

10
Un studiu făcut de Brenda J. Simpson și Associates, în anul 2011, arată că tineri, prin
practicarea activităților de voluntariat pot obține și beneficii fizice, mentale și emoționale, cum
ar fi: „experiența, sănătatea fizică, sănătatea psihologică/emoțională, dezvoltă senti mentul
de apartenență, ajută la relaționarea socială, oferă încredere în propria persoană, dezvoltă
abilități de leadership și oferă oportunități în carieră, oportunități de învățare și oportunități de
exprimare a generozității”. (Brenda J. Simpson și Asso ciates, 2011)
Un alt studiu făcut de Corporația pentru Servicii Naționale și Comunitare din SUA arată
că:
 „Voluntarii au o șansă mai mare cu 27% de a-și găsi un job după șomaj, decât non –
voluntarii;
 Voluntarii fără o diplomă de liceu au o probabilitate cu 51% mai mare de a-și găsi un
loc de muncă;
 Voluntarii care locuiesc în zonele rurale au o probabilitate cu 55% mai mare de a-și găsi
un job;” (CSNC, 2011)
Prin urmare, „voluntariatul este asociat cu o cu o probabilitate crescută de angajare pentru
toți v oluntarii, indiferent de gen, vârstă, etnie, zonă geografică, sau condițiile de pe piața
muncii”. (Spera et al. 2013)

2.5 VOLUNTARIATUL ONLINE

Mai mult, având în vedere că studiile, munca sau prietenii nu le permit studenților să se
implice constant în a ctivități de voluntariat ce presupun efort fizic, există varianta de a practica
acest tip de activitate de acasă, în mediul online. De exemplu, studenții români se pot implica
în activități de voluntariat online, prin care pot promova diferite cazuri, ce i mplică strângeri de
fonduri în vederea realizării acelei probleme. Totodată, voluntariatul online are atât avantaje,
cât și dezavantaje.
Un avantaj al acestui tip de voluntariat este faptul că unor persoane le este mult mai ușor
să își spună problemele în mediul online „oamenii sunt adesea mult mai dispuși să facă schimb
de informații și de sentimente online, decât sunt în față -în-față. De asemenea, voluntarii pot mai
ușor să partajeze fotografii de familie ale acestora, și povesti despre interesele lor pr in
intermediul internetului decât, să spunem, la un prânz la fața locului” (European Youth Portal,

11
2013). La întrebarea „Ce te împiedică să faci voluntariat?” un procent de 65% dintre subiecți
au răspuns „Lipsa timpului necesar”, în cadrul unui studiu rea lizat de către cercetătorii de la
Universitatea din Pennsylvania. Însă acest motiv nu este viabil și în cazul voluntariatului virtual,
deoarece acesta nu presupune un program fix și nu solicită timp în plus pentru deplasarea într –
un anumit loc.
Așadar, fle xibilitatea și posibilitatea de a alege dintr -o arie largă de oportunități conferă
acestui tip de voluntariat un avantaj semnificativ, iar orice posesor de computer ar putea să facă
acest lucru.
Conform raportului de activitate al voluntarilor din România, până în anul 2016, s -a
putut observa o creștere considerabilă a numărul de ONG -uri, a resurselor și a sprijinului
constant în dezvoltarea voluntarului din România, drept pentru care, a crescut și numărul de
voluntari: „16,588 vizite website 237,845 reach cumulat Facebook” (Federația Volum, 2016)

2.6 ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND MOTIVAȚIA VOLUNARILOR

O primă teorie care stă la baza motivației de a fi voluntar este teoria altruistă, care
prezintă faptul că majoritatea voluntarilor „se implică în astfel de activități din dorința de a -i
ajuta pe ceilalți, fără a aștepta vreo nimic în schimb.” (Tracy Daniel Connors, 1995)
O altă teorie este teoria instrumentalistă, „care arată că o persoană este motivată să
acționeze doar dacă prin această acțiune va avea ceva important de obținut. Potrivit acestei
teorii, înainte de a se implica în orice activitate, voluntarul își va pune anumite întrebări la care
va oferi potențiale răspunsuri bazate pe așteptările sale concrete de la aceste activități.” (Tracy
Daniel Connors , 1995)
Teoria întăririi, arată faptul că, prin sprijin, încurajări și laudă, voluntarii sunt motivați
să se implice în continuare în activități de voluntariat. „Această teorie ne învață despre
importanța recurgerii permanente la cuvinte și gesturi de apre ciere și mulțuumire, acestea fiind
modalitatea cea mai la îndemână de a evidenția aportul voluntarului” (Tracy Daniel Connors,
1995)
În teroria lui Maslow este prezentat faptul că, „voluntarii sunt motivați în mod diferit să
se implice în activități, în fu ncție de nevoile fiecăruia.” (Tracy Daniel Connors, 1995)

12
O ultimă teorie este cea a așteptărilor, care „a fost formulată de Victor Groom și
sublinează faptul că realitatea nu se ridică la nivelul așteptărilor, iar voluntarii să nu promită
mai mult decât c red că pot face.” (Tracy Daniel Connors, 1995)
Din toate acestea se poate concluziona faptul că motivele pentru care oamenii se implică
în activități de voluntariat sunt diversificate. Fie se implică din plăcerea de a da o mână de
ajutor, fie se dezvoltă d in punct de vedere personal, fie sunt încurajați de cei din jur sau își
satisfac anumite nevoi.

13
BIBLIOGRAFIE

 Brenda J. Simpson & Associates, „Understanding The Role of Volunteerism In Creating Social
Inclusion”, 2011, [Online], disponibil la adresa: http://swcrc.ca/wp –
content/uploads/2013/09/Understanding -the-Role -of-Volunteerism -in-Creating -Social –
Inclusion -Final -Report -for-SWCRC -September -2011.pdf , accesat la data de 23.04.2020
 Cannors, Tracy D. „The Volunteer Management Handbook. New York ”, NY John Wiley &
Sons, 1995
 Corporation for National and Community Serv ice „Volunteering as a Pathway to Employment:
Does Volunteering Increase Odds of Finding a Job for the Out of Work?”, 2013, [Online],
disponibil la adresa:
https://www.nationalservice.gov/sites/default/files/upload/employment_research_report.pdf ,
accesat la data de 23.04.2020
 European Youth Portal, „Volunta riat online”, 2013, [Online], disponibil la adresa:
https://europa.eu/youth/ro/article/45/12300_en , accesat la data de 23.04.2020
 Larry Brendtro, Martin Brokenleg & Steve Van Bockern, „The Cir cle of Courage”, 2010, The
Resilience Revolution: Our Original Collaboration, volumul 18, numărul 4. pp: 8 -11
 Legea nr. 121 din 24.09.2010 privind Legea voluntariatului, publicată în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 179 -181. Art. nr. 608.
 Legea nr. 246/2005, privind asociațiile și fundațiile, publicată în Monitorul Oficial al României
din 18 iulie 2005
 Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activității de voluntariat în România, publicată în
Monitorul Oficial nr. 469 din 26 iunie 2014
 Legea vol untariatului nr. 195/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.206
din 24 aprilie 2001. Art. nr. 2
 Mihaela Vlăsceanu , „Sectorul nonprofit. Contexte. Organizare. Conducere”, Ed. Paideia,
București 2003
 Millette V. & Gagne M., „Designing volunteers’ tasks to maximize motivation, satisfaction and
performance: The impact of job characteristics on volunteer engagement. Motivation and 44
Emotion ”, 32, 11 –22, 2008
 Smith, D.H. „The Impact of the Nonprofit Voluntary Sector on Society ”, în: T.D.
Connors (ed), TheNonprofit Organization Hand -book, New York, McGraw -Hill, 1988
 Vineyard, Sue. „Secret of Motivation: How to Get and Keep Volunteers and Paid Staff.
Downers Grove ”, IL: Heritage Arts Publishing
 Volum, „Raport de activitate”, 2016, [Online], disponibil la adresa:
http://federatiavolum.ro/wp -content/uploads/2014/09/Raport -activitate -2016 -VOLUM.pdf ,
accesat la data de 23.04.2020