MMIINNIISSTTEERRUULL EEDDUUCCAAȚȚIIEEII NNAAȚȚIIOONNAALLEE ȘȘII [607817]

MMIINNIISSTTEERRUULL EEDDUUCCAAȚȚIIEEII NNAAȚȚIIOONNAALLEE ȘȘII
CCEERRCCEETTĂĂRRIIII ȘȘTTIIIINNȚȚIIFFIICCEE
UNIVERSITATEA DIN PETROSANI
Facultatea de Mine

Rezumat
Teză de doctorat

Doctorand: [anonimizat]. Nanu Gabriel

Petro șani,
2016

UNIVERSITATEA DIN PETRO ȘANI
Facultatea de Mine

_____________________________________________ _________________________

„„RReeccoonnssttrruuccțțiiaa eeccoollooggiiccăă aa zzoonneeii aaffeerreennttee
ccaarriieerreelloorr PPeeșștteeaannaa ddiinn bbaazziinnuull mmiinniieerr RRoovviinnaarrii””

Conducător științific:
Prof.univ.dr.ing. Romulus Sârbu

Doctoran d:
Ing. Nanu Gabriel

Petroșani,
2016

CUPRINS

Pag.
INTRODUCERE 6
CAPITOLUL 1: CADRUL NATURAL AL PERIMETRULUI MINIER PESTEANA 7
1.1. Asezare geografică 7
1.2. Geologia 8
1.3. Geologia zăcământului 9
1.4.stratigrafia regiunii. Descrierea stratelo r de cărbune 11
1.5. Hidrogeologia si tectonica zăcământului 12
1.6. Geomorfologia 14
1.7. Clima 16
1.7.1. Regimul termic 16
1.7.2. Nebulozitatea 17
1.7.3. Regimul pluviometric 17
1.7.4. Regimul eolian 18
1.7.5. Indicatori sintetici ai datelor cli matice 19
1.8. Hidrologie 20
1.9. Solurile 21
CAPITOLUL 2: DESCRIEREA GENERALĂ A PERIMETRULUI CARIEREI PEȘTEANA 22
2.1. Prezentarea generală a carierei Peșteana Nord 22
2.2. Prezentare generală a carierei Peșteana Sud 23
2.3. Metode de exploatare a l ignitului 23
2.4. Tehnologii de lucru aplicate în carierele de lignit 28
2.5. Utilaje de excavat folosite în carieră 29
2.6. Tehnologii de lucru și metode de exploatare aplicate în perimetrul minier
Peșteana 31
CAPITOLUL 3: REABILITAREA ECOLOGICA A ZON ELOR AFECTATE DE ACTIVITATEA
MINIERA 47
3.1. Considerații generale 47
3.2. Reconstrucția ecologică 49
3.3. Reconstrucție ecologică aplicată 51
3.4. Rezultate experimentale obținute la principalele culturi 52
3.5. Soluții privind reconstrucția ecologic ă a terenurilor eliberate de sarcini
tehnologice 52
3.6. Restaurare / revegetare progresivă 54
3.7. Utilizarea terenurilor 56
CAPITOLUL 4: SURSE DE POLUARE ÎN PERIMETRUL MINIER PEȘTEANA 59
4.1. Surse de poluare a apelor 59
4.4.1. Apele industriale uza te 59
4.4.2. Ape pluviale uzate 59
4.2. Surse de poluare a aerului 61
4.2.1. Determinări de pulberi în suspensie 65
4.2.2. Determinări de pulberi sedimentabile 67
4.2.3. Concentrații și debite masice de poluanți rezultați din procesele tehnologice
și de combustie 69
4.2.3.1. Surse cvasimobile și mobile 69
4.2.3.2. Calculul emisiilor de poluanți după metoda EEA/ EMEP/CORINAIR 70
4.2.3.3. Date de bază necesare (metodologia simplă EEA/EMEP/CORINAIR) 70
4.2.3.4. Elementele principale ale metodologiei C ORINAIR 71
4.2.3.5. Calculul emisiei de SO 2 73
4.2.4. Prognoza poluării aerului 74
4.3. Surse de poluare a solului și a subsolului 76
CAPITOLUL 5: E FECTELE NEGATIVE GENERATE DE ACTIVITATEA MINIERĂ DIN
PERIMETRUL PESTEANA ASUPRA MEDIULUI 79
5.1. Genera lități 79
5.2. Impactul asupra apei 79
5.2.1. Concluzii 80
5.3. Impactul asupra aerului 82
5.3.1 Recoltarea și analizarea probelor de aer 82
5.3.2 Calitatea aerului 83
5.3.3. Concluzii 83

5.4. Impactul asupra solului 84
5.4.1 Recoltarea și analizar ea probelor de sol 84
5.4.2 Concluzii 90
5.5. Impactul zgomotului și vibrațiilor 91
5.5.1 Concluzii 93
5.6. Impactul asupra vegetației și faunei 94
5.6.1. Efecte asupra faunei 100
5.6.2. Concluzii 102
CAPITOLUL 6: EVALUAREA GLOBALĂ A POLUĂRII PRODUS E ASUPRA MEDIULUI DIN
PERIMETRUL MINIER PESTEANA 103
6.1. Matricea de evaluare a impactului 103
6.2. Efecte cumulative și interacțiuni 106
6.3. Metoda tip rețea 108
6.4. Metoda de evaluare globală a impactului 110
6.4.1. Calculul notelor de bonitate p entru componentele mediului 111
6.4.1.1. Nota de bonitate pentru componenta de mediu sol 111
6.4.1.2. Nota de bonitate pentru componenta de mediu apă 112
6.4.1.3. Nota de bonitate pentru componenta de mediu aer 113
6.4.1.4. Nota de bonitate pentru star ea de debilitare a vegetației lemnoase 113
6.5. Concluzii 114
CAPITOLUL 7: POSIBILITATI DE REABILITARE ECOLOGICA A PERIMETRULUI MINIER
PEȘTEANA 116
7.1. Posibilităti de restaurare ecologică a perimetrului minier Pesteana 117
7.2. Utilizarea golului rem anent al carierei Pesteana Sud ca depozit de deșeuri
menajere 117
7.2.1. Cantități de deșeuri municipale generate 119
7.2.2. Indice de generare a deșeurilor municipale 119
7.2.3. Compoziția deșeurilor menajere 120
7.2.4. Calcul pentru depozitarea deșeu rilor 122
7.2.5. Schema generală constructivă a depozitului de deșeuri 123
7.2.5.1. Gestionarea levigatului 124
7.2.5.2. Gestionarea gazului de depozit 124
7.2.5.3. Compostul 124
7.2.6. Lucrări de recultivare în cariera Pesteana Sud 127
7.2.6.1. Etap a I – Amenajare 130
7.2.6.1.1. Reamenajarea haldei 131
7.2.6.1.2. Gospodărire a apelor 134
7.2.6.2. Etapa II – Recultivarea 135
7.3. Amenajarea unui spatiu de agrement în cariera Pesteana Nord 141
7.4. Împădurirea haldei interioare a carierei Pesteana Nord 147
7.4.1. Alegerea speciilor forestiere pentru ameliorarea prin împădurire 147
7.4.2. Formule și scheme de împădurire 148
7.4.3. Metode de pregătire a terenului și solului 149
CAPITOLUL 8: CALCULUL TEHNICO -ECONOMIC AL REABILITĂRII ECOLOGICE A
PERIMETRULUI PESTEANA 150
8.1. Cheltuieli cu reabilitarea Peșteana Sud 150
8.2. Cheltuieli cu reabilitarea Peșteana Nord 151
CONCLUZII FINALE ȘI CONTRIBUȚII PROPRII 152
BIBLIOGRAFIE 157
Anexa 1 163
Anexa 2 167
Anexa 3 175
Anexa 4 180

Cuvinte cheie : reabilitare ecologică, utilizarea terenurilor, revegetare, reamenajare, levigat, depozit de deșeuri

INTRODUCERE

Activitatea minieră implică o perturbare locală a mediului, dar se pot observa efecte ale
impactului asupra mediului departe de locul o perațiunilor miniere. Prin intermediul dezvoltării
resurselor minerale s -a încercat o creare a bunăstării, fapt de o importanță primară pentru
economie, în general. Din această cauză susținerea și dezvoltarea industriei miniere a unei țări,
într-o lume car e este tot mai conștientă de impacturi asupra mediului, sunt esențiale pentru
viitorul și bunăstarea unei țări. Practicarea unui management responsabil a devenit foarte
importantă în așa fel încât impacturi asupra mediului să fie tot mai mici, pe cat posib il.
Fără măsuri preventive adecvate, mineritul poate în mare măsură să afecteze mediului.
Pot apărea modificări în peisaj, habitatul animalelor, poluări ale apei și aerului precum și o
degradare continuă a terenului.
Progresul tehnic și industrial a însemn at uneori un regres din punct de vedere ecologic,
mai ales atunci când în mediu au apărut efecte secundare, de natură toxică pentru biosferă. Pe
lângă poluarea naturală, poluarea antropică prezintă o importanță deosebită și este cauza
principală a contamin ării aerului, apei și solului.
Dezvoltarea economico -socială fără precedent și folosirea de substanțe chimice în
agricultură conduc nemijlocit la evacuarea unor mari cantități de ape uzate conținând importanți
poluanți. Descărcarea lor în receptori are ca rezultat, atunci când măsurile de protecția mediului
sunt insuficiente, impurificarea acestora.
În prezent, în România se fac numeroase eforturi pentru păstrarea și îmbunătățirea
calității mediului înconjurător.
Scopul acestei lucrări este de a identifica principalele probleme de mediu cu care se
confruntă exploatările miniere din perimetrul minier Peșteana, iar pe baza acestora să se
găsească soluțiile care să contribuie la reabilitarea ecologică a mediului.
Necesitatea acestei lucrări derivă din faptul că în prezent lucrările de reabilitare a mediului
nu sunt corespunzător concepute, iar suprafețele de teren afectate de activitatea de extragere a
cărbunilor constituie o sursă permanentă de poluare a componentelor de mediu. Exploatările
miniere se confruntă cu o serie de probleme în desfășurarea activității de reabilitare a mediului,
cauzate în principal de lipsa fondurilor destinate acestor activități, care cumulate conduc la
stagnări și la creșterea cheltuielilor de refacere a mediului.
Propunerile și solu țiile din teza de doctorat vor contribui la îmbunătățirea atât a calității
mediului cât și la integrarea perimetrului minier Peșteana în peisajul zonei.

Capitolul 1 intitulat „Cadrul natural al perimetrului minier Pesteana ” prezintă o
descriere a cadrului natural în care este încadrat perimetrul minier Peșteana.
Perimetrul carierei Peșteana Sud este situat în partea de sud a bazinului carbonifer
Rovinari, județul Gorj, la distanța de cca. 40 km de municipiul Târgu -Jiu și de 15 km de Rovinari.
Perimetrul mi nier este delimitat astfel: la est – de canalul de regularizare a râului Jiu; la
vest – de intravilanul localității Urdari; la nord – de drumul dintre localitățile Cocoreni și Urdari; la
sud – de halda exterioară a carierei și de râul Jiu.
Cadrul natural f ace parte din Piemontul Getic care s -a format pe fosta depresiune Getică
în care stratele depuse au fost parțial afectate de încrețiri (Dealul lui Bran) iar restul sunt
formațiuni de platformă (sudul comunei).
Relieful actual se încadrează tipului deluros (Subcarpații Getici – reprezentați prin dealul
lui Bran) și podișul Getic (sudul).
Din punct de vedere geologic, în cuprinsul carierei Peșteana se întâlnesc formațiuni
sedimentare aparținând Piemontului Getic, alcătuite din straturi alterne de argile, marn e, luturi,
nisipuri si pietrișuri.
Zăcământul de lignit Peșteana Nord este situat în zona central sudică a cutei anticlinale
majore Negomir -Peșteana, fiind localizat în depozite de vârstă daciană, romaniană și pleistocen
inferioară. Este alcătuit din 7 str ate (IV -X), cele situate la partea superioară (IX -X) fiind erodate
pe suprafețe întinse sau chiar în întregime.
Cariera Peșteana face parte din etajul climei dealurilor (B). Acest etaj se caracterizează
printr -un regim termic moderat cu înghețuri timpurii și târzii și inversiuni termice frecvente, în
special în văi și depresiuni. Cantitățile anuale de precipitații variază între 580 mm și 750 mm.

Atât indicatorii sintetici ai datelor climatice cât și topoclimatul local, arată că pădurile din
zona Peșteana, a u condiții climatice favorabile.

Capitolul 2 intitulat „Descrierea generală a perimetrului carierei Peșteana ” cuprinde
descrierea celor două perimetre miniere Peșteana Nord și Peșteana Sud, cât și prezentarea
metodelor de deschidere, exploatare și tehnolo giile folosite în cadrul acestora.
Perimetrul carierei Peșteana Nord este situat pe teritoriul localității Bîlteni județul Gorj, în
partea centrală a bazinului carbonifer Rovinari, în zona colinară pe malul drept al râului Jiu
Perimetrul carierei Peșteana Sud se află localizat în partea sudică a bazinului carbonifer
Rovinari, pe malul drept al râului Jiu pe teritoriul comunelor Urdari și Plopșoru, și cuprinde zona
centrală de lunca a râului Jiu și zonele colinare adiacente la nord și sud
Deschiderea carier ei Peșteana Nord s -a realizat printr -o tranșee interioară de deschidere
ce a fost amplasată în interiorul perimetrului, la extremitatea nordică a acestuia, cu orientarea
est-vest și transportul sterilului la halda exterioară. Halda exterioară a fost amplas ată în
vecinătatea tranșeei de deschidere.
Pentru menținerea capacității de producție la cariera Peșteana Nord pe perioada licenței
de 20 de ani, nu sunt necesare lucrări noi de deschidere, în prezent fiind în exploatare stratele
V, VI,VII și VIII.

Capito lul 3 intitulat „Reabilitarea ecologică a zonelor afectate de activitatea minieră ”
cuprinde noțiuni teoretice privind reabilitarea ecologică a terenurilor afectate de activitatea
minieră.
Efectul distructiv al factorilor perturbatori și al dezastrelor ecol ogice asupra biocenozelor
naturale sau antropizate, impune reconstrucția ecologică a zonei afectate sau denudate de
viețuitoare, în scop ambiental, sanogenetic (parcuri, zone verzi), peisagistic, agricol sau silvic,
antierozional sau protectiv față de schi mbările climatice și tehnologice actuale și de perspectivă.
Reabilitarea ecologică a zonelor afectate de activitatea minieră implică un program
riguros, etapă cu etapă, adecvat pentru fiecare situație în parte
În această categorie întră zonele poluate pen tru care există un proiect de reutilizare,
siturile care au un impact asupra mediului și siturile industriale care prezintă un risc potențial de
poluare și trebuie ținute sub observație.

Capitolul 4 intitulat „Surse de poluare în perimetrul minier Peștean a” este centrat pe
identificarea și analizarea surselor de poluare din perimetrul minier Peșteana și influența lor
asupra tuturor componentelor mediului.
Influența exploatării miniere din perimetrul Peșteana asupra componentei de mediu apă
este atât cantit ativă cât și calitativă. Surse majore de poluare pentru apele de suprafață sunt:
• apele industriale folosite pentru umectarea materialului pe fluxul tehnologic;
• apele pluviale uzate care spală zăcământul și platforma carierei;
• apele menajere uzate.
În perim etrul minier Peșteana au fost identificate sursele de poluare a aerului:
 emisii de gaze de ardere și pulberi sedimentabile în aer , datorate funcționării în
perimetrul minier a utilajelor și mijloacelor de transport cu ardere internă, proprii sau închiriate
 emisii de hidrocarburi volatile , prin respirație naturală la depozitul de combustibili, sau
evaporări la manipularea combustibililor;
 emisii de particule în suspensie și pulberi sedimentabile în fazele de activitate excavare,
transport pe bandă, haldare s teril, haldare și manipulare cărbune, cu efecte strict locale, în jurul
punctelor de activitate și limitat în timp la perioadele de activitate efectivă;
 emisii acustice de origini diferite , fixe sau mobile, produse de utilajele tehnologice sau
mijloacele d e transport, cu efecte locale, limitate la distanțe de ordinul câtorva sute de metri de
surse, iar în timp limitate la perioada de funcționare a acestora.
O sursă de poluare a solului, de perturbare a echilibrului său fizico -chimic, o reprezintă
ansamblul lucrărilor complementare exploatării, cărbunelui, în special cele de suprafață, din
care amintim:
 activități de prospectare și explorare geologică;
 activități de pregătire a terenurilor, cum sunt defrișări de vegetație, schimbări de cursuri
de apă, realiza re căi de acces, drumuri și căi ferate, parcări;

 activități de depozitare deșeuri, piese de schimb, utilaje, cărbune;
 activitățile de excavări pentru construcții de orice fel, canalizare, alimentări cu apă,
rețele electrice;
 amenajarea traseelor benzilor t ransportoare și de distribuție, ale căilor de acces, ale
parcărilor;
 lucrări de regularizare de cursuri de apă, construirea de diguri sau baraje, asecare,
drenaj canale de gardă;
 activități de reparare a utilajelor și echipamentelor miniere;

Capitolul 5 intitulat „Efectele negative generate de activitatea minieră din perimetrul
Pesteana asupra mediului ” pune accent pe cuantificarea impactului exploatării lignitului în
perimetrul minier Peșteana asupra componentelor de mediu.
Influența exploatării miniere a supra factorului de mediu apă, este atât cantitativă, cât și
calitativă concretizată prin:
 modificarea văilor naturale, pârâurilor și râurilor;
 modificarea calității apelor de suprafață prin evacuarea în râul Jiu, a apelor încărcate cu
poluanți proveniți d in activitățile miniere de exploatare și a apelor pluviale de pe suprafețele
amplasamentelor unităților industriale și administrative (depozite deschise de cărbune, deșeuri,
utilaje, materiale, etc.);
 modificări ale calității apelor râului Jiu prin deversa rea apelor uzate provenite din
incintele carierelor;
 creșterea gradului de diluție a apelor de suprafață în urma evacuărilor de ape din
carieră și menajere;
 coborârea nivelelor piezometrice inițiale, efect manifestat prin scăderea nivelului apei în
fântâni , secarea unor izvoare, reducerea debitelor din captări subterane apropiate de suprafață.
Impactul asupra aerului se menține pe întreaga perioadă de exploatare a zăcământului,
manifestându -se printr -o poluare zonală cu pulberi sedimentabile, îndeosebi praf de cărbune. În
perioadele secetoase, cu vânturi puternice, particulele solide din carieră, haldă, depozit de
cărbune, sunt antrenate și transportate pe distanțe relativ mari, afectând comunicațiile locale și
creând disconfort populației.
Impactul produs d e activitățile de exploatare la zi a cărbunelui, în perimetrul minier
Peșteana, asupra solului și subsolului este un impact local și zonal în suprafață și volum, de
lungă durată și se referă la:
a. deranjarea echilibrului fizico -chimic al mediului geologic , produsă de prospecțiunile
geologice, hidrogeologice și geotehnice prin foraje, cu efecte nesemnificative, inevitabile și
ireversibile, asupra solului și sistemelor acvatice subterane, pe suprafețe și volume mici și în
interval de timp limitat;
b. afectar ea solului și subsolului prin activitatea de construcție de clădiri, drumuri,
infrastructuri și de transport masă minieră etc.;
c. distrugerea mediului geologic natural :
d. degradarea solurilor și scăderea clasei de fertilitate a acestora pe suprafețe înti nse, prin
schimbarea destinației inițiale a terenurilor agricole sau silvice și organizarea de activități
conexe exploatării.

Capitolul 6 denumi t „Evaluarea globală a poluării produse asupra mediului din
perimetrul minier Pesteana ” pune accent pe evaluare a globală a poluării produse asupra
mediului din perimetrul minier Peșteana utilizând metoda matricială, a rețelelor de impact și
metoda indicelui global de poluare. Evaluarea globală a poluării produsă de activitatea de
exploatare în carieră a lignitului în perimetrul minier Peșteana s -a făcut utilizând metoda
Rojanschi, care a permis evaluarea gradului de poluare într -un sit la un moment dat, adaptată la
specificul activității de exploatare a lignitului în carieră. Din calculel e efectuate a rezultat că
1<IPG<2, ceea ce corespunde unui mediu supus efectului activității umane, provocând
stare de disconfort formelor de viață .

Capitolul 7 intitulat „Posibilități de reabilitare ecologic ă a perimetrului minier
Peșteana” prezintă soluțiile de reabilitare ecologi că plecând de la premisa că ciclul de viață al
unei exploatări miniere la zi, ultima etapă este constituită de dezafectarea și reabilitarea

ecologică a acesteia. Proiectarea reabilitării ecologice a sit -urilor miniere trebuie să aibă în
vedere nu doar lucr ările standard, ci să ia în calcul și posibilitățile de regenerare socio –
economică a regiunilor miniere (regiuni preponderent monoindustriale). Utilizarea unui plan
conceptual de reabilitare, ca bază, în interpretarea rezultatelor studiului, pe care se ela borează
un plan de reabilitare detaliat pentru exploatarea la zi și punerea în aplicare pe sit -ul de 630,5
ha.
Prin lucrările de restaurare ecologică a perimetrului minier Peșteana se dorește
eliminarea surselor de poluare, minimizarea efectelor poluării asupra componentelor de mediu
și reintegrarea acestuia în cadrul natural al zonei.
Posibiltățile de restaurarea ecologică a perimetrului Peșteana sunt multiple, ținând cont de
morfologia zonei și necesitățile comunității locale, acestea sunt:
– utilizarea golului remanent al carierei Peșteana Sud ca depozit de deșeuri menajere;
– amenajarea unui spațiu de agrement în cariera Peșteana Nord;
– împădurirea haldei interioare a carierei Peșteana Nord.

Capitolul 8 intitulat „Calculul tehnico -economic al reabilit ării ecologice a
perimetrului Pesteana” a scos în evidenț ă necesitatea estimării cheltui elilor cu reabilitarea
ecologică a perimetrului minier Peșteana. Astfel, s -a realizat un model al costurilor în finalul
căruia se poate concluziona că lucrările de reab ilitare sunt estimate la aproximativ 550 000 euro.

Concluzii
Obiectivul principal al lucrării îl constituie prezentarea și analizarea procedurii de
reabilitare ecologică a perimetrului minier Peșteana.
Pentru a stabili strategiile de reabilitare ecologic ă a reliefului antropic generat de
exploatările miniere Peșteana Nord și Sud, am identificat sursele de poluare și analizat posibilul
impact indus componentelor de mediu. Acest lucru nu este posibil fără a ne raporta la cadrul
legislativ internațional și n ațional, a sistemelor de management de mediu și a celor mai bune
practici existente în sectorul minier.
Am analizat sintetic situația privind reabilitarea zonelor miniere pe plan național și
internațional, aceasta presupunând o analiză a literaturii de spe cialitate internaționale.
Am evidențiat sursele de poluare din perimetrul Peșteana Nord, încă în funcțiune, și
impactul asupra mediului pe baza lor stabilind și strategiile de reabilitare a celor două zone
miniere.
Pot să afirm că activitățile legate de r eabilitarea ecologică a unui obiectiv minier fac parte
dintr-un sir de proceduri și procese foarte complexe, dintre care cele mai importante sunt cele
legate de analizarea permanentă a condițiilor din teren și modul de adaptare a soluțiilor din
proiectele tehnice la acestea; dar și adaptarea soluțiilor ce urmează a fi aplicate la exigențele și
necesitățile comunității locale, afectate de activitățile miniere.
Pentru a elimina impactul carierei Peșteana Nord asupra componentelor de mediu am
propus amenajarea unei zone de agrement. La amenajarea acestei zone de agrement am
considerat necesar să proiectez dispunerea tuturor elementelor luate în calcul. Treptele carierei
am propus, să fie împădurite cu salcâm considerând că acesta au un rol de fixare foarte bun.
Pentru fixarea taluzurilor am experimentat în laborator și teren în vase de vegetație un
amestec de leguminoase cu graminee cu sistem de înrădăcinare adânc, care să realizeze o
fixare rapidă a taluzurilor. Acestea vor reduce eroziunea de suprafață, timpu l de instalare a
vegetație este redus și nu în ultimul rând poluarea mediului înconjurător.
Pentru stoparea poluării pe halda interioară am propus lucrări de înierbare.
Am propus realizarea unei săli de cinema, a unei sere de flori, a unui spațiu de joacă
pentru copiii, a unei parcări pentru participanți și spectatori. Zonele adiacente vor fi acoperite de
vegetație erbacee, flori cu un colorit specific anotimpului și arbuști ornamentali. De asemenea,
se vor instala bănci și se va construi o parcare pentru m așini. Locurile de camping vor fi de
asemenea marcate.
În cariera Peșteana Sud, care ocupă o suprafață de 162,5 ha, am considerat necesar
crearea unei păduri de recreere, iar golul remanent rezultat în urma exploatării să fie amenajat
ca spațiu de depo zitate deșeuri menajere .

Lucrările de reabilitare ecologică a celor două perimetre miniere va conduce la diminuarea
poluării cu praf, a apelor cu suspensii, va reduce debitul scurgerilor de suprafață și o va integra
în peisajul zonei.
Din analiza tehnico -econ omică a lucrărilor de reabilitare ecologică constatăm că valoarea
totală a acestora este de 3 105 251,9 lei , consider că efectele benefice asupra calității mediului
și a stării de sănătate a populației sunt inestimabile.
Pentru realizarea lucrărilor de re construcție ecologică a perimetrului minier Peșteana am
identificat ca sursă de finanțare POS de Mediu –
http://www.mmediu.ro/programe_finantare/pos_mediu.htm , AP 2 – Dezvoltarea sisteme lor de
management integrat al deșeurilor și reabilitarea siturilor istorice contaminate și AP 4 –
Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecția Naturii .

Contribuții proprii

Prezenta lucrare aduce o serie de contribuții noi, utile pentru gestionarea și reutilizarea
cât mai adecvată a terenului din perimetrul minier Peșteana, dar și pentru reabilitarea
perimetrului minier Peșteana, arie puternic afectată de activitățile antropice. Aceste contribuții
sunt:
– identificarea surselor de poluar e și recoltarea probelor de apă, aer, sol, flora și faună.
– determinarea proprietăților fizico -chimice a probelor recoltate în laboratorul de mediu de
la Agenția de Mediu Gorj.
– interpretarea rezultatelor obținute și propunerea unor soluții cât mai efici ente de
reducere a poluării cu costuri cât mai scăzute.
– efectuarea profilelor de sol și determinarea în teren a tipului de sol caracteristic fiecărei
zone analizate.
– cuantificarea impactului produs de activitatea din perimetrul Peșteana și stabilirea
zonelor de influență asupra mediului.
– adaptarea metodei rețelelor bazată pe rețele de tip cauză -efect, pentru a stabili
interacțiunile temporale dintre impacte și pentru a arăta întreaga dimensiune a impactelor
potențiale din perimetrul minier Peșteana.
– experimentarea în laborator și teren în vase de vegetație specii de leguminoase și
graminee cu înrădăcinare în profunzime, pentru fixarea în timp scurt a taluzurilor carierei și
haldelor de steril.
– identificarea necesităților comunității locale și trans punerea lor în Planul de Dezvoltare
Locală, pentru a se iniția proiectul de reabilitare ecologică a perimetrului minier Peșteana,
– identificarea și adaptarea soluțiilor de reabilitare ecologică pentru fiecare perimetru
minier;
– planificarea și proiectare a propriu -zisă a lucrărilor de reabilitare ecologică (inclusiv
estimarea resurselor ce vor fi necesare).
– soluții de reutilizarea terenului în scopul acoperirii necesităților comunității locale: depozit
de deșeuri, platformă pentru obținerea compostului, zonă de agrement și zone împădurite.,
Teza de doctorat vizează analiza comparativă a elementelor biotice și abiotice din
ecosisteme naturale și antropizate prin valorificarea capacității vegetației în reabilitarea
ecologică a terenurilor degradate de activ itățile miniere.
Pe termen lung, îmi propun evaluarea efectelor așteptate asupra mediului cu urmărirea
unor detalii referitoare la eficiența reabilitării ecologice , la costurile reale care susțin
implementarea acestor lucrări.