Autoraport Guţul Olesea (1) [607801]

1

MINISTERUL EDUCA ȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA
Direcția Educație Ungheni
Liceul t eoretic ”Alexei Mateevici” com.Pîrllița , r.Ungheni

Discutat și aprobat la ședința Consiliului profesoral
proces -verbal nr. ……… din ………..2020

Directorul liceului___________R.Ciupercă

RAPORT DE AUTOEVALUARE
a activității didactice
pentru conferirea gradului didactic doi

Guțul Olesea,
Profesor de geografie

Ungheni 2020

2

CUPRINS

1. Date generale ………………………………………………………………. ………………………….2
2. Argumente în favoarea solicitantului gradului didactic ……………………… ……..3
2.1. Preocupările pentru dezvoltarea profesională ……………… …………………….3
2.2. Implicarea în act ivitatea instituției de învățămâ nt……….. …………………….4
2.3. Contribuția personală la prestigiul și imaginea unității de
învățămâ nt……………………………………………………………… …………………………5
3. Îmbunătățirea continuă a competențelor profesionale ……………………………..5
4. Rezu ltatele elevilor ……………………………………………………… .……. 7
5.Direcții de perspectivă ……………………………………………………………….. …….. …….9
6. Bibliografie ………………………………………………………………. ………………………… .10

3
1. DATE GENERALE
Numele, prenumele : Guțul Olesea Mihai
Data și anul nașterii: 06.12.1984
Adresa : s. Pîrlița, raionul Ungheni
Telefon : mob.061011574
Adresa de e -mail : [anonimizat]
Activitatea în domeniu : profesor de geografie
Vechime în muncă: 5 ani
Studii: 2004 -2008 Licențiat în Biologie și Chimie, Universitatea de Stat din Tiraspol cu sediul la
Chișinău la Facultatea de Biologie;
2017 -2019 – am obținut titlul Master în Educație , absolvind Specialitatea Geografie și
tehnologii educaționale, US T cu sediul la Chișinău ;
Activitatea profesională:
2010 -2011 – laborant și profesor de biologie;
2011 -2015 – bibliotecar la aceeași instituție;
2017 -2020 – profesor de geografie în L iceul teoretic ”Alexei Mateevici”, com.Pîrlița ,
r.Ungheni;
Alte activități:
2017 -2020 -Șef a Comisiei metodice Științelor – exacte.
Sunt Președinte a l Asociației primare a sindicatului ”Viitorul” din liceului teoretic ”Alexei
Mateevici”;
Competențe personale:
Comunicabilă, responsabilă, punctuală, energică, sârguin cioasă, sociabilă, întrețin relații de
muncă etice și abilitatea de a acționa ca o persoană de legătură între diferite tipuri de personalități,
persistentă, timpul liber dedicâ ndu-l lecturii și familiei .
Se spune că meseria de cadru didactic este una din profesiile nobile aflate în slu jba directă a
oamenilor. Doar cu timpul, după ani buni de practică, am înțeles că pedagogia nu este doar o știință a
educației și nu se reduce la instruire, învățare, formare, ci este o artă a devenirii umane, a exprimării
creative și unicității omului, care asigură formarea și pregătirea pe rsonalității tinerelor generații
pentru adaptarea armonioasă la toate aspectele vieții. Iar profesorul este acel specialist devotat, al
cărui rol în cadrul procesului instructiv este de a îndruma, motiva, conduce, asculta, observa, corecta,
a fi priete n, expert, lider, model pentru elevi.

2. ARGUMENTE ÎN FAVOAREA SOLICITANTULUI GRADULUI DIDACTIC:
2.1. Preocupările pentru dezvoltarea profesională
,,Performanța este omul care se perfe cționează
mereu pe sine și învață necontenit pe alții și de la alții. ’’
(Nicolae Iorga)
Profesorul are obligația morală și soc ială de a fi în pas cu timpul, a ltfel nu are șanse de reușită.
Acest deziderat poate fi realizat doar prin perfecționare și autoperfecționare continuă.
Dezvoltarea măiestriei profesionale tind s -o realizez în permanență prin autoinstruire , prin studierea
literaturii de specialitate, îndeosebi studiez literatura care elucidează problem e, cum ar fi:

4
• asigu rarea calității educației;
• metodica studierii geogafiei în gimnaziu și liceu;
• elemente ale educației centrate pe elev,
• studierea literaturii metodi ce despre predarea geografiei, utilizând strategii moderne ale
învățământului formativ.
• aplicarea metodelor de evaluare alternative la lecțiile de geografie;
• analiza și interpretar ea hărților din perspectivă didactică;
Am urmat cursurile de formare continuă la specialitatea Biologie și geografie, desfășurate în
perioada 02. 05. 2019 -28. 06. 2019 în cadrul Universității de Stat din Moldova . În cadrul cursului au
fost citite ore de specialiști de valoare, accentul fiind pus pe metodica predării, educația incluzivă,
implementarea noilor tehnologii inform aționale, dar și pe pregătirea lecției multimedia moderne.
Am studiat documentele normative în vigoare – Codul Educației, Standartele de eficiență,
Referențialul de evaluare, Reperele metodologice, Curricumul Național la geografie 2010 / 2019;
Am participat la ședințele catedrei cu tematica : ,,Strategii de evaluare a competențelor’’ , ,,Formarea
competențelor elevilor prin intermediul metodelor activ -participative’’ ,
Comunicare: ,,Proiectarea matricii de specificații și schema de notare’’
-am studiat experiența avansată a cole gilor de catedră prin asistarea la ore și analiza produselor
curriculare elabo rate de dumnealor.
Am participat în cadrul programului de Formare în contextul Proiectului ,,Reforma
Învățământului în Moldova ’’, 25 -29 septembrie 2017 ; la trainingul privind ,, Standartele de mediu și
a cerințelor în domeniul legislației de mediu ’’ ,06 octombrie 2018 Chi șinău; la atelierul de lucru în
cadrul Proiectului ,, Dezvoltarea competențelor digitale ale Cadrelor didactice’’
12 iunie 2019 ARTICO Chișinău
2.2. Implicarea în activitatea instituției de învățământ
Datoria fiecărui cadru didactic este să se implice în activitatea instituției de învățământ în care
activează. Particip cu regularitate la toate tipurile de întruniri, ce mă ajută în dezvoltarea mea
profe sională. Importante sunt ședințele Comisiei metodice ,,Socio -Umane ’’.
Pe parc ursul anilor 2017 -2020 de activitate î n Liceul teoretic „Alexei Mateevici” mi -am asumat
următoarele responsabilități:
 Membru al diferitor comisi i : CMI, PEI, VNET, Consiliul de etică .
 Participarea activă în cadrul Consiliului Profesoral.
 Membru ș i participant activ al Comisiei metodice – Științe socio -umane .
 Șef a Comisiei m etodice ,,Științelor Exacte ’’, anii 2017 -2020.
 Pregătirea elevilor pentru participare la concursurile școlare „Toamna de aur”, „Crăița și
crăișorul toamnei”, „Crăița și crăișorul iernii” etc.
Am petrecut ore demonstrative: În clasa a IX -a, subiectul lecției:”Așezările umane: Așezări
rurale. Așezări urbane”. În clasa a XI -a, subiectul lecției : „Transp ortul și căile de comunicații”
Activități extracurriculare:
 22 aprilie 2019 – TVC între clasele XI ,,A ’’ și ,,B’’ ,,O lacrim ă de astru cu nuanță de
albastru ’’
 2020 ianuarie clasa X-a ,,Meridian Olimpic ’’
 2019 -2020 – Proiect educativ „Râuri fără deșeuri pentru o Mare Neagră curată ’’.
Clasele de gimnaziu V -IX.

5
2020 martie – concurs municipal de desene ,,Să protejăm râurile și mările !’’ în cadrul
proiectului ,, Râuri fără deșeuri pentru o Mare Neagră curată’’.
Parteneriate:
 Diseminez informațiile primite î n cadrul seminarelor de formare, cadrelor didactice prin
organizarea diferitor ședințe;
 Implicarea în proiectele educaționale – ”Educația pentru sănătate. Dreptul meu – alegerea
mea” , finanțat de Orange Moldova.
 Mențin și dezvolt relații armonioase de parteneriat cu părinți – elevi a i cărui diriginte sunt.
2.3. Contribuția personală la prestigiu și imaginea unității de învățământ.
“Cel care dobâ ndește cunoașterea, dar nu o pune în practică
este ca acela care ară pămâ ntul, dar nu -l seamănă.”
Ralph W. Emerson
Orice instituție de învățământ trebuie să pledeze pentru armonie și echilibru, pentru curaj și
unitatea virtuților, educația morală , urmărind în cele din urmă să formeze dorințele ordonate în cel
mai corect mod posibil, adică să învețe oamenii să dorească ceea ce este bun pentru ei în mod
veritabil. Imaginea si prestigiul unei instituții sunt formate de calitatea celor care activează în cadrul ei
și de reușitele celor care i -au călcat pragurile în calitate de elevi.
 Am elaborat curriculumuri personalizate pentru elevii cu CES din clasa a VII I-a (2018 -2019);
clasa a VII -a(2017 -2018) pentru a facilita studierea și predarea disciplinelor, axate pe
parteneriatul elev – profesor.
 Am îmbunătățit proiectul de lungă durată în contextul formării de competențe, cu precizare clară
a raportului dintre subcompetențe: conți nuturi – activități de învățare -evaluare.
 În clasele de elevi dezvolt un mediu psihologic de încredere, corectitudine și respect reciproc.
 Mă strădui să asigur diferențierea și individualizarea procesului de predare – învățare. La lecțiile
predate , integrez într -o gamă variată materialele didactice: culegeri de exerciții, scheme, planșe,
mijloace audio, video, materiale ilustrative elaborate atât de mine , cât și de elevi.
 Imple mentez cu succes TIC -ul în cadrul orelor (aplicații Kahoot, Google Earth , Maps,
Learning.org )
 Particip cu elevii la Olimpiadele raionale.
3. ÎMBUNĂTĂȚIREA CONTINUĂ A COMPETENȚELOR PROFESIONALE
Pornind de la faptul că, prin predarea geografiei, se urmărește descoperirea progresivă a
aspectelor definitorii ale spațiului geografic, am dorit să tratez factorii care vizează sporirea
eficienței predării -învățării acestei discipline în învățământul gimnazial și liceal, prin interpretarea
corectă, originală și,totodată, calitativă a unor d ocumente geogr afice, cum este interpretarea hă rților la
lecțiile de geografie.
Aceasta este o consecință firească a faptului că, în contextul cerințelor actuale ale învăță mântului
modern, se urmărește crearea condițiilor favorabile elevilor de a -și forma ș i dezvolta competențele
într-un ritm individual, de a putea să -și transfere cunoștințele acumulate dintr -un domeniu de studiu în
altul.

6
Tema de cercetar e: ‚, Formarea și realizara competenței specifice în interpretarea hărților
la lecțiile de geografie ’’
Harta este un mijloc de instruire. G. Vâlsan (1930) scria că ,,harta este o mare înlesnire pentru
minte … pricepându -se ușor, întipărindu -se în minte și arătând dintr -o dată, în toată complexitatea,
fenomenul care interesează; o hartă înseamnă o mare econ omie pentru învățătură. Ea cruță multe
osteneli și îngăduie ca puterile cruțate să le întrebuințăm pentru înaintarea mai departe a adevărului”.
Harta este un instrument esențial în practică și în știință
Pentru început , m-am documentat cu curriculum ul școl ar, care mi-a servit drept punct de plecare în
cercetarea acestei teme. A f orma competența de a interpreta înseamnă a forma deprinderi de ascultare,
dialogare, însușire. Dar competența nu se formează pe parcursul unei lecții, unui modul sau chiar a l
unui a n de studiu. Procesul formării abilității de interpretare a hărților geografice e de lungă durată.
Problema cercetării . Geografia nu este doar o știință informativă, care are ca scop de a -i
„înarma" pe elevi cu un sistem de cunoștințe despre dinamica învelișurilor Pământului, de a -i educa în
spirit ul dragostei față de patrie, de a le forma deprinderi practice privind aprec ierea fenomenelor
meteorologice și hidrologice, ci are și un rol „formativ” de a -i învăța pe elevi să gândească geografic,
să analizeze fenomenele naturale și sociale în continuă dezvoltare și transformare, să pătrundă în
legăturile lor interne și în interdependența dintre ele prin prisma interpretării hărților geografice. Tot
mai mult sunt utilizate sistemele de poziționare globală în soluționarea diferitor probleme practice.
Berleant A. M . menționează că „este timpul să se extindă cunoștințele despre geo imagini, începând cu
geografia școlară. Omul modern trebuie să poată folosi atlasele, hărțile, fotografiile și alte geoimagini
la fel ca și cărțile sau calculatorul”.
Ipoteze. Aplicarea unor situații de învățare pe baza hărților tematice și surse de inform are în
cadrul orelor de geografie din perspectiva învățământului bazat pe competențe, contribuie la
eficientizarea și îmbunătățirea procesului educațional și formarea la elevi a competențelor funcționale
și practice.
Scopul cercetării este de a evidenția r olul și importanța hărților geografice în procesul de
predare -învățare -evaluare a geografiei.
Obiective :
– Evidențierea rolului hărții î n predarea -învățarea -evaluarea g eografiei;
– Formarea competenței de analiză și citire (interpetare) a hărții de către elevi;
– Evidențierea competențelor și abilităților dezvoltate prin utilizarea hărții geografice;
– Aplicarea metodelor didactice axate pe utilizarea hărții.
Citirea (interpretarea) hărților înseamnă descifrarea, înțelegerea realității unui teritori u sau
fenomen cu ajutorul mijloacelor grafice folosite la reprezentarea pe hartă. Citirea (interpretarea) unei
hărți include:
– stabilirea caracteristicilor calitative și can titative ale obiectelor și feno menelor reprezentate;
– explicarea caracteristicil or identificate;
– stabilirea semnificației obiectelor și fenomenelor reprezentate;
– identificarea relațiilor dintre obiectele și fenomenele reprezentate pe hartă (de exemplu, relații
cauză -efect);
– explicarea relațiilor și a interdependenței din tre elemente prin efectuarea unor raționamente;
– explicarea răspândirii obiectelor și fenomenelor în spațiul terestru;
– explicarea contrastelor regionale, a pragurilor sau a limitelor;
– efectuarea unor presupuneri, stabilirea unor ipoteze;

7
– căutarea unor dovezi pentru confirmarea sau infirmarea ipotezelor;
– formularea unor concluzii asupra particularităților teritoriului sau fenomenelor reprezentate pe
hartă;
Modelul propriu de soluționare a problemei de cercetare . O mare importanță o au și
mijloacele, tehnicile, strategiile și metodele utilizate pe parcusul lecțiilor. Totodată utiliza rea acestor
metode care su nt mijloace prin care se formează și se dezvoltă priceperile, deprinderile și capacitățile
elevilor de a ac ționa, de a folosi roadele cu noașterii, transformâ nd exteriorul în facilități interioare,
formându-și caracterul și dezvoltân du-și personalitatea.
În acest context aș vrea să menționez că am aplicat cu succes m etode și tehnici moderne,
precum : Algoritmiza rea, 6 “de ce?”, Exerciții de calcul, Pălăria gînditoare, Turul galeriei, Explozia
stelară, Relații cauză -efect;

Exerciții în care se utilizează harta.
Exercițiu: Să se calculeze ora locală în punctele B (Tokyo) și C (Los Angeles), dacă se știe că
în punctul A (Chișinău) este ora 1200 la 1 ianuarie 2014.
I. Este necesar de constatat:
a) O circumferință (globul) are 3600. Pe glob sunt 24 de fuse orare (24 ore l ocale). Ora se va
schimba la fiecare 150 (3600 : 24 ore), deci un fus orar cuprinde 150 .
b) Pământul se rotește de la Vest s pre Est ( V E), deci ora va creste la fel de la Vest la Est
(2 3 4 5 6 7….. etc.)
c) Nu are importanță latitudinea geografică, doar longitudinea.
d) Există ora universală – ora GTM (Greenwich Time Mean), adică timpul Greenwich de pe
Meridianul 00, orașul Londra din Marea Britanie. Se folosește ca oră de reper la nivel internațional.
II Calc ulul :
1. Mai întâi calculăm longitudinea punctelor A, B, C (orașelor menționate în exercițiu).
A – Chișinau – 280 longitudine estică; B – Tokyo – 1400 longitudine estică; C – Los Angeles – 1170
longitudine vestică.
2. Apoi calculăm distanța în grade dintre punctele A, B, C :
a) dacă orașele sunt situate în acee ași emisferă (ex: Tokyo și Chișinău, punctele A și B) atunci
gradele se scad, din cel mai mare număr, cel mai mic număr. În cazul nostru se va scădea din val oarea
punctului B valoarea punctului A, adică 1400 – 280 = 1120
Răspuns: distanța în grade de la Chișinău până la Tokyo este de 1120.
b) dacă orașele sunt situate în emisfere diferite (ex. Chișinău și Los Angeles, punctele A și C, atunci
gradele se adună A + C, adică 280 + 1170 = 1450
Răspuns: distanța în grade de la Chișinău până la Los Angeles este de 1450.
3. Transformăm gradele în fuse orare după formula 1fo = 150 .
a) 112 : 15 = 7,46 , deci aproximativ 7 fuse orare (se rotunjește).
b) 145 : 15 = 9,66 , deci aproximativ 10 fuse orare ( se rotunjește), sunt cazuri când nu se cere
rotunjirea.
4. Aflăm ora locală în punctele B si C, dacă în punctul A (Chișinău) este ora 1200, la 1 ianuarie
2014.
a) ora locală la Tokyo va fi mai mare, deoarece Tokyo se află mai la Est de Chișinău, deci adunăm
fusele orare obținute la ora locală de la Chișinău 12 +7 = 19.
Răspuns: la Tokyo va fi ora 1900, la 1 ianuarie 2014.

8
b) ora locală la Los Angeles va fi mai mică față de ora locală a orașului Chișinău, deoarece orașul
Los Angeles se află mai la Vest de Chișinău, deci scădem fusele orare obținute de la ora locală a
Chișinăului: 12 – 10 = 2. Răspuns: la Los Angeles va fi ora 200 la 1 ianuarie 2014.
Exemplu de secvență de învățare:
Obiectiv operațional : în timpul secvenței de învățare elevii vor fi capabili să formuleze ipoteze
privind cauza unor fenomene identificate pe Harta fizică a lumii .
– Curentul Ecuatorial de Nord și Curentul Ecuatorial de Sud din Oceanul Atlantic și din
Oceanul Pacific au direcția de curgere de la est spre vest. Din ce cauză nu curg în sens invers?
a. Pământul se rotește în jurul axei de la vest spre est, iar forța centr ifugă face ca apa să
fie împinsă spre exterior de la est spre vest. (ipoteză) (analogie: o persoană aflată într –
un autobus care virează cu viteză la dreapta este împinsă spre stâ nga)
b. Alizeele care bat în direcția NE -SV în emisfera nordică și SE -NV în em isfera nordică împing
apele de la suprafața oceanului în această direcție până ajung spre continent. (ipoteză)
– Din ce cauză s -au dezvoltat metropolele Boston, New York, Philadelphia, Washington pe
țărmul estic al Oceanului Atlantic apropiate unele de alt ele și nu s­au extins mai spre sud?
a. Aceste orașe s -au dezvoltat la capătul celor mai scurte trasee maritime unde soseau coloniștii
din Europa. (ipoteză)
b. Coloniștii nu dispuneau de resurse pentru a pleca mai departe în interiorul continentului,
motiv pentru care căutau un loc de muncă în aceste orașe. (ipoteză)
c. Existau condiții bune pentru dezvoltarea porturilor necesare pentru schimbul de mărfuri înt re
America și Europa sau Africa. (ipoteză)
Identificarea și explicarea contrastelor regionale
Exemplu de secvență de învățare:
Obiectiv operațional cognitiv : în timpul secvenței de învățare elevii vor fi capabili să explice
contrastele regionale dintre diferite regiuni de pe glob uti lizând Harta fizică a lumii
– Observați pe Harta fizică a lumii teritoriul Americii de Nord. Ce diferențe climatice și de
vegetație există între estul și vestul continentului dato¬rită reliefului?
– Ce diferențe climatice există între nord -estul și sud -estul continentului nord -american datorită
reliefului?
– Observați pe Harta fizică a lumii terit oriul Europei. Ce diferențe cli matice și de vegetație
există între vestul și estul continentului datorită prezenței Oceanului Atlantic?
– Observați pe Harta fizică a lumii Oceanul Atlantic, estul Americii de Nord și nord -vestul
Europei. Ce contraste există între cele două continente datorită existenței Curentului Golfului?
Identificarea pragurilor și a limitelor caracteristice
Exemplu de secvență de învățare:
Obiectiv operațional metodologic : în timpul secvenței de învățare elevii vor fi capabili să
identifice izoterme ce corespund extremelor de temperatură sau temperaturilor medii pe Harta
izotermelor lunii ianuarie în Europa .
– Ce tempe ratură are izoterma cu valoarea termică cea mai mare din Europa?
– Ce traseu are izoterma de …
C? (…)
– Ce temperatură are izoterma cu valoarea t ermică cea mai mică din Europa?
– În centrul Peninsulei Scandinave este mult mai rece decât în zonele de țărm. Cum explicați
această diferență de temperatură? (… curenții calzi din zona de țărm determină încălzirea aerului ce
ajunge pe continent, iar munții situați în centrul peninsulei împiedică deplasarea aerului spre est.)

9
– Cum explicați faptul că în vestul Europei temperatura medie a aerului în luna ianuarie este
mult mai mare decât la aceeași latitudine în estul Europei? (… curenții calzi din ocean încălzesc aerul
de deasupra, iar aerul mai cald se deplasează spre contine nt.) Tabelul 1.
Obiectivele operaționale adecvate competenței
Competența Obiective
cognitive Obiective procedurale Obiective atitudinale
Analiza și inter pre-
tarea unor hărți spe –
cifice referitoare la
populație (a XI -a)
exemplu: harta den –
sității populației pe
glob (cartogramă) -să definească den –
sitatea populației
-să enumere factorii
care determină
creșterea/scăderea
densității populației -să identifice conti nentele cu densi tatea
cea mai mare/mică (analiză)
-să identifice țările cu densitatea cea mai
mare/mică (analiză)
-să argumenteze , într-un eseu , cauzele
densității mari/mici a populației în
anumite țări (interpretare)
-să explice conse cințele densității mari/
mici a popula ției asup ra mediului -să precizeze în graficul
T 2 argumente pro și 2
argumente contra creș te-
rii/scă derii densității
popu lației într -o țară

4. Rezultatele elevilor.
A fi un bun profesor înseamnă a ști să te dăruiești copiilor cu pasiune, să îi iubești și să le oferi
sprijin și ajutor , să fii responsabil. Prin munca și perseverența profesorului, elevul ajunge să aibă un
larg orizont de cunoștințe despre tot ce -l înconjoară, să înțeleagă mai profund fenomenele, să
interpreteze evenimentele, să -și formeze o părere, să ia decizii.
Competențele/obiectivele preconizate curricular sunt aceleași pentru toți elevii, însă fiecare
copil posedă o personalitate proprie. Prin urmare, rezultatele școlare nu pot fi identice. Doar
diferențierea și personalizarea pot constitui premisele unei dezvoltări ascendente a fiecărui elev,
motivându -l, ajutându -l, încurajându -l, evaluându -l obiectiv, implicându -l în procesul propriei formări
și asigurându -i șanse reale de reușită.
În activitatea mea didactică am tendința permanentă de a forma la elevi competența de
autoevaluare: să sistematizeze materialele elaborate în portofolii, să analizeze, să interpreteze, să
elaboreze diverse lucrări, scheme, prezentări Power Point etc.
De asemenea elevii învață să soluționeze dif erite situații -problemă, care asigură formarea
competenței de a gândi corect în diverse situații cotidiene, prin analiză și sinteză, generalizare și
aplicare a cunoștințelor dobândite, dar și să comunice eficient, corect în diverse situații.
Progresul șco lar
Anul de învățământ Clasa Nota medie Procentul calității
2017 -2018 a VII -a 7,35 36,00
2018 -2019 a VIII -a 7,63 47,00
2019 -2020 (sem I) a IX-a 7,82 49,00

10
Fig.1

Tabel . Rezultatele olimpiadei raionale la geografie
Anul de studii Locul Numele, prenumele elevului
2019 -2020 III Casian Larisa cl. XII ,,B’’

5. Direcții de perspectivă
Se știe că calitatea educației depinde într -o măsură considerabilă de calitatea instruirii profesionale
a cadrelor didactice, dar și a motivării/inspirării permanente a elevului de a învăța. Pentru aceasta e
nevoie de perfecțio nare și autoperfecționar e continuă . Din aceste considerente, îmi propun:
 să continui tema de cercetare „Dezvoltarea competențelor specifice de interpretare a hărților
geografice”;
 să realizez un training în cadrul Comisiilor Metodice Științe Exacte și Socio -umane : Aplicarea
TIC la ore ; Evaluarea elevilor prin diverse aplicații.
 să asist la întrunirile metodice organizate de membrii catedrei, de instituție și cele raionale;
 să particip la diverse cursuri, seminare care au ca vector îmbunătățirea competențelor
profesionale didactice prin diverse strategii educaționale;
 să motivez elevii să participe la diverse concursuri, provocări.

Am optat , în cercetare , asupra interpretării hărților geografice , deoarece, din experiența practică,
m-am convins că acestea reprezintă un adevărat tezaur de resurse formativ -informative. Folosite cu
discernământ, ele devin pentru elev, un instrument cognitiv -creativ de acțiune, de conturare a realității
geografice, de adaptar e la diferite situații sociale. Prin utilizarea și interpretarea documentelor
geografice (harta ), elevilor li se creează imagini vii, intuiții autentice care au valoare reală.

11
BIBLIOGRAFIE
1. Curriculum pentru clasele X –XII, Geografie, Lyceum, Chișinău, 2010;
2. Curriculum pentru clasele V -IX, Geografie, 2019;
3. Curriculum pentru clasele X -XII, Geografie, 2019;
4. Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta l iceală, Geografie, 2019 ;
5. Cartaleanu Tatiana, Cosovan Olga , Viorica Goraș – Postică, Sergiu Lîsenco, Lia Sclifos, Formare
de competențe prin strategii didactice interactive.
6. Dulamă, Maria Eliza, (2002), Modele, strategii și tehnici didactice activizante , Editura
Clusium, Cluj -Napoca
7. Dulamă, Maria Eliza, (2006), Harta în predarea geografiei , Editura Clusium, Cluj -Napoca
8. Lungu, Al., Volontir, Nina, Boian, I., (2003), Geografie fizică generală. Manual pentru clasa a
X-a, Editura Litera Educațional, Chișinău
9. Lungu C., Roșcovan S., Axînti S, Beregoi E., Ghid de implem entare a curriculumului
modernizat pentru treapta gimnazială de învățămînt, Geografie, Lyceum, Chișinău, 2011
10. Marin M. Profesorul de succes, Mini ghid cu sugestii pentru structura raportului de
autoevaluare, Chișinău, 2012
Surse electronice:
www.edu.md
www.didactic.ro
www.scribd.com