Licenta 1 (1) (1) [607531]

1

UNIVERSITATEA CRE
ȘTINĂ ”DIMITRIE CANTEMIR”, BUCURE
ȘTI

FACULTATEA DE
ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

Specializarea: Pedagogia Învățământului Primar și
Preșcolar

LUCRARE DE LICEN
ȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
:

Lect.univ.dr.
Costea Octavia

ABSOLVENT: [anonimizat], 2018

2

UNIVERSITATEA CRE
ȘTINĂ ”DIMITRIE CANTEMIR”, BUCURE
ȘTI

FACULTATEA DE
ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

Specializarea:
Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar

UTILIZAREA TEHNOLOGIILOR ACTUALE IN

INVATAMANTUL PRESCOLAR

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
:

Lect.univ.dr.

COSTEA

OCTAVIA

ABSOLVENT: [anonimizat], 2018

3

CUPRINS



Argument………………………………………………………………………
4



Introducere
……………………………………………………………
……….
5

CAPITOLUL 1
. Documente de politica educationala……………………
…………
……
6

CAPITOLUL
2
.
Premise psiho
pedagogice ale dezvoltarii prescolarului
………………
…
7

2.1 Specificul dezvoltarii prescolarului
………………………………………………..
8

2.2 Particularitati ale proceselor psihice la prescolar………………
…………………
10

CAPITOLUL 3
.
Utilizarea tehnologiilor actuale

in invatamantul prescolar……
……….
..

3
.1 Aspecte
generale
…………………………………………………………………..
14

3.2 Tipuri de activitati in care se utilizeaza

multi
–
medi
a
……………………………..
17

3.3

Avantaje si dezavantaje ale utilizarii de multi
–
media in invatamantul prescolar
…
18

CAPITOLUL 4
. Metodologia

cercetarii…………………
…………………
……………..

4.1 Contextul cercetarii……………………………………………………
…………..
22

4.2 Scopul cercetarii………………………………………………………
…………..
22

4.3 Ipoteza cercetarii…………………………………………………………
………..
23

4.4
Obiectivele cercetarii……………………………………………………
…………
23

4.5 Modelul cercetarii………………………………………………………
…………
23

4.6 Prezentarea lotului de prescolari implicat in cercetare……………………
………
23

4.7 Metode si instrumente de cercetare………………………………………
………
.
25

4.8 Diagrama Gantt……………………………………………………………
….
…….
26

4.9 Interpretarea datelor

cercetarii
…………………………………………………
…
27

4.10 Concluzii si recomandari……………………………………………
…………..
32

4.11 Perspective ale cercetarii………………………………………………
………
…32



Bibliografie
……………………………………………………………………………33



An
exe
…
………………………………………………………………………………34

4

ARGUMENT

Am ales tema “Utilizarea de multi
–
media in invatamantul prescolar” deoarece se pun
e

tot
mai des problema folosirii metodelor modern in cadrul activitatilor instructiv
–
educative.

Lucrarea are urmatoarele capitole:



Capitolul 1
–

Documente scolare;



Capitolul 2
–

Premise psiho
–
pedagogice ale dezvoltarii prescolarului
;



Capito
lul 3
–

Utilizarea tehnologiilor actuale

in invatamantul prescolar;



Capitolul 4
–

Metodologia
cercetarii.

In toate aceste capitole am scris despre: documentele scolare in care este subliniata
utilitatea calculatorului in activitatea instructiv
–
educativa; gradul dezvoltarii prescolarilor
folosind metodele traditionale sau moderne; avantajele si dezanvantaje
le folosirii
calculatorului; partea de cercetare.

Cercetarea am efectuat
–
o la “Scoala nr.55
–
nivel prescolar”, de
–
a lungul unui an scolar
,2017
–
2018. Lotul de subieti este compus din 20 prescolari de varste 5
–
6 ani, grupa mare.

Pentru un rezulta
t cat mai bun trebuie folosit atat metode traditionale cat si moderne.

In timpul lucrarii de cercetare ,am observant implicarea prescolarilor intr
–
un numar mai
mare in activitatea cu calculatorul.

Instruirea asistata

de c
alculator reprezinta

o
nouă modalitate

de invatare eficienta, valabila

la toate niveluri
le si disciplinle scolare ale invatamantului prescolar
. Resursele sale interactive

demonstreaza o cale

de articulare a diferitel
or categorii de valori, teorii si cunostinte existente
în
planurile s
i pro
gramele s
colare.

Aparitia invatama
ntul
ui electronic a fost determinata de mai mult
i factori:

dinamica foarte
mare a informatiei, necesitatea invata
rii rapide, nevoia de a eficientiza costurile, plus ocaz
ia
de a avea acces flexibil la
invatare de
–
a lungul iregii viet
i.
1

Instruirea asistata de calculator reprezinta o metoda didactica / de invatamant, care
valorifica principiile de modelare s
i d
e analiza cibernetica a activitat
ii de instru
ire.

1

–

Va
ideanu ,George,
“Educatia la frontiera dintre milenii”,
pag 239

5

INTRODUCERE

“
Joc
ul este principala
forma

de organizare a pro
cesului educativ din invatamantul pres
colar,
iar utilizarea calculat
orului nu este pentru copii decat un alt mod de a invata juca
ndu
–
se
”
2
.

Calculatorul face parte din spat
iul
socio
–
cultural al copilului, ala
t
uri de televizor, c
arti, reviste,
ziare, afis
e,
etc; toate acestea ,,bombardeaza” spatiul vizual al copilului, ii influent
ează
li
mbajul
și comunicarea nonverbala, il pun în situatia de a gasi rapid solutii, de a se orienta s
i
adapta la o lume în care infor
matia circula

rapid
, iar schimbarea este accelerata
.

Transforma
rile economico
–

soc
iale pe plan mondial si international impun utilizarea pe
scara

l
arga a calculatorului, care astazi reprezinta

pentru omenire, ceea ce acum cinci secole a
reprezentat i
nvent
ia tiparului
.

Modifica
rile structurale ce

au avut loc in ultimii ani in tara noastra evidentiază necesitatea
reconstructiei invatamantului roma
nesc pe baze noi, potriv
it nevoilor sociale, economice s
i a
sistemului de valori promovat. Aceasta permite accentu
area
laturii pragmatice a aplica
rii
curriculum
–
ului

: cadrul didactic f
ace legatura directă si evidenta intre ce se invata si de ce se
invata
.

Pentru copilul de 3
–
7

ani cele mai benefice experient
e
sunt cele directe cu obiectele s
i
fenome
nele din lumea în
conjuratoare, folosind cat mai mult
i

analizatori, mai ales
experientele

din natura
. Calculatorul îi dezvoltă copilului un alt stil cognitiv care pare
a fi la
fel de eficient ca învat
area
prin contactul direct cu lumea inconjura
toare, pent
ru că il indreapt
a
spre independen
ța, ii dezvolta creativitatea tehnica, cultura vizuala
, îl introd
uce într
–
un climat
de autodepasire, de competitivitate punandu
–
l în situatia de a invat
a prin efort propriu.

Folosirea calculatorului în gradinita

cons
tituie o modalita
te de crestere a calitatii predarii
si învata
rii. Operarea pe calcul
ator reprezinta o noua

metoda

de lucru a educatoarei cu copiii,

devenind un nou

mod de instruire. Prin i
ntermediul computerului se ofera copiilor justificari
s
i ilustrări

ale proceselor s
i conceptelor abstracte,

ale fenomenelor neobservate.

În gradinita
, c
alculatorul este foarte util atat prescolarului cat si cadrului didactic, însa
folosirea lui trebuie realizata astfel încat sa conduca la îmbunatatirea calitativa

a

procesului
inst
ructiv
–
educativ si

nu sa

îl îngreu

2

–

Nica, Elena,
http://www.elearning.ro/noile
–
tehnologii
–
pentru
–
educatia
–
prescolarilor

6

CAPITOLUL 1

Do
cumente de politica educationala

Problematica utilizarii calculatorului in invatamatul prescolar este tratata si in Curriculum
National
:

„Metodele activ
–
participative, care încuraje
ază plasarea
copilului în situatia de a explora s
i

de a deveni independent. Situatiile de invatare, activitatile si interact
iunile

adultului cu copilul
trebuie sa corespunda diferent
el
or individuale în ceea ce prives
te interese
le, abilitatile si
capacitat
ile copilului.

Copiii au diferite niveluri de dezvoltare,
ritmuri diferite de dezvoltare si
învat
are precum și stiluri difer
ite de învățare. Aceste diferent
e trebuie luate în cons
iderare în
proiectarea activitat
ilor, care trebui
e sa

d
ezvolte la copil stima de sine si un

sentiment pozitiv
fata de invatare. În acelasi timp, predarea trebuie sa ia în considerare experienta de viata si
experienta de învat
are a copilului, pentru a adapta
corespunzător sarcinile de învat
are.

Dint
re înnoirile prezente, cea mai semnificati
va o reprezinta

compatibilizarea
documentelor curriculare elaborate în cadrul

reformei cu rezultatele cercetarilor pedagogice si
cu tendintele de practica educationala

de
pe plan international. Consecinta directa

pe termen
lung va fi formarea unei culturi
curricula
re, exprimate în practici educat
ionale
cu accent pe
mai multe aspecte s
i dimensiuni:



adaptarea continuturilor învatarii la realitatea cotidiana, precum si la preocuparile,
interesele, înclinatiile și aptitudinile copilului;



o introducere a unor n
oi modalitati de selectare si de organizare a obiectivelor si a
continuturilor, pe baza principiilor „nu cat, ci cum”, „nu mult, ci bine”. Important este
nu doar ce anume, ci cum învata copilul, prin ce mijloace, cat de bine, cand si la ce îl
ajuta ceea ce

a învatat;



promovarea oportunitatilor oferite de resursele educat
ional
e deschise, oferite de
comunitati s
i de tehnologii;



crearea prem
iselor pentru formarea competentelor și a competentelor
–
cheie de mai
ta
rziu; o adaptare
a copilului la dinamica viet
ii c
otidiene.
”
3

3

***
–

Curriculum Pentru
Educatia Timpurie
, p.8

7

CAPITOLUL 2

2.1
Premise psiho
pedagogice ale dezvoltarii prescolarului

“
Particularitatile de varsta si individuale ale pres
c
olarilor au importante, bogate s
i trainice
temeiuri psihopedagogice. Educatoare
a care tine cont de aceste aspecte
si este preocupata sa
trateze diferentiat copiii, reuseste sa

individualizeze
activitatea instructiv
–
educativa

din grupa
sa.

Cunoasterea personalitatii pres
col
arului este o necesitate curenta a activitat
ii instruct
iv
–
educative din gradinita

pentru a selec
ta cele mai eficiente mijloace s
i strategii de lucru cu
acesta. Cel m
ai bine este ca educatoarea sa
–
si cunoasca

copiii din grupa pe care o
conduce
pentru a le dirija cu maiestria ce o caracterizeaza, cu ca
t mai mul
te s
anse de
succes,
dezvolt
area personalitatii fieca
ruia.

Rolul important al gradinitei este cel de a cunoaste modul în care functioneaza

intelectul

copilului, de a sesiza înclinatiile pe care le manifesta, de a descoperi sensibilitat
ile acestuia,
p
entru a realiza predictii a
supra lui si pentru a
–
i deschide caile formative în directia
înclinat
iilor.

La sfarsitul perioadei prescolare copilul are o experienta însusita

pe

parcursul celor trei ani
de gradinita (cunostint
e, priceperi, deprinderi, c
omportamente însus
ite), pre
cum și o conturare
a personalitatii.

Perioada varstei prescolare, prin importanta si problematica ei, reprezinta o structura de
baza pentru dezvoltarea ulterioara a personalitatii copilului s
i a viitorului adult.

În perioa
da varstei prescolare este

prezenta detasarea, dezlipirea copilului de campul
perceptiv, precum si organizarea si stabilizarea mai buna

a comportamentelor
, iar acest aspect
se realizeaza prin prisma modificarilor esent
iale c
are au loc în structura activitatii psihice.
4

La
varsta prescolaritat
ii “tabl
oul” copilului are în componenta

aspe
cte reprezentative ale
activitati
i
–

motivele, ca
factori stimulatori ai activitat
ii, care se m
odifica

considerabil în
aceasta

perioada
”

4

4

–

https://www.didactic.ro/revista
–
cadrelor
–
didactice/formarea
–
si
–
dezvoltarea
–
personalitatii
–
prescolarului

8

2.1

Specificul dezvoltarii prescolarului

“
Psihologia defines
te
dezvoltarea

ca întregul traseu ontoge
netic al unui individ, de la
nastere pana la moarte, motivele s
i modurile în

care diferite aspecte ale functionarii umane
evolueaza si se transforma pe parcursul viet
ii
.
Palierele pe

care se desfasoara

dezvoltarea
organismului uman sunt:



dezvoltarea fizica
,

puternic influentata de alimentatie s
i de îngrijirea
sanatat
ii.

Ea include modificarile de lungime si greutate; modificari ale inimii, dar s
i a altor organe
interne, ale
scheletului si a musculaturii, cu implicatii directe asupra abilitatilor motorii;
modificari ale structurii si functiei creierului generate atat de factorii genetici, cat s
i de
stim
ularea sau deprivarea senzoriala din mediul în care cres
te copilul în primi
i ani de viata
.

Modificarile ment
ionate au o influen
ta

majora asupra intelectului si asupra personalitat
ii;



dezvoltarea cognitiv
a

implica modifica
ri
le care au loc în ceea ce priveste
perceptia, învatarea, memoria, rationamentul
s
i limbajul.



dezvoltarea psihosocial
a

cuprinde modifica
ri
le legate de personalitate, emotii
si relatii ale individului cu ceilalt
i.

Fiecare copil

este unic în modul în care creste, se dezvolta si dobandeste deprinderi si
competent
e. Copiii trec prin

stadii similare de dezvoltare, dar în

ritmuri diferite. Nu trebuie sa
ne asteptam ca toti copiii s atinga acelasi nivel de performanta în aceleas
i timp.

În general, este acceptat urma
torul traseu al ciclului vital:



Perioada prenatala (din momentul conceptiei pana la nas
tere);



Perioada de nou nascut s
i sugar (0
–

1 an);



Copila
ria timpurie (1
–

3 ani);



Varsta prescolara

(3
–

6 ani);



Varsta scolara mica

(6/7 ani
–

10/11 ani);



Preadolescent
a
–

pubertatea (10/11 ani

–

14/15 ani)



Adolescent
a (14/15 ani
–

20 ani);



Va
rsta
adulta tanara

(20
–

40 ani);



Va
rsta „de mijloc“ (40
–

65 ani);
”
5

5
–

http://www.creeaza.com/referate/psihologie
–
psihiatrie/STADI
ILE
–
DEZVOLTARII
–
PSIHIC

9

Copilaria timpurie reprezinta cea mai importanta perioada din viata copilului, întrucat este
marcata de momente cruciale pentru succesul sau de mai tarziu, la scoala si în viata. Interventia
adultului asupra copilului în aceasta perioada este fundame
ntala.

Daca procesul de dezvoltare este neglijat, mai tarziu, compensarea acestor pierderi este
dificila si costisitoare. Investitia in copii la varste cat mai fragede conduce, pe termen lung, la
dezvoltarea sociala a acestora si la realizarea sustin
uta a drepturilor copiilor. Daca la nivelul
educatiei timpurii sunt depistate si remediate deficientele de învatare si psihocomportamentale
ale copiilor, deci înainte de integrarea copilului în învatamantul primar
–

beneficiile recunoscute
se referă la: pe
rformantele scolare superioare, diminuarea ratei esecului scolar si a abandonului.

Calitatea educatiei, a îngrijirii si protectiei copilului de la nastere pana la 6/7 ani depinde de noi,
toti cei care interactionam cu copiii, zi de zi: parinti sau edu
catori, consilier scolar sau asistent
medical
–

toti actionand coerent s
i
avand în atentie permanenta copilul si particularitat
ile lui.

Valori promovate de orice curriculum
pentru educat
ia timpurie.



Drepturile fundamentale

ale copilului (dreptul la v
iata si sana
tate, drept
ul la familie,
dreptul la educat
ie, dreptul de a fi asc
ultat s
i de a se exprima liber etc.);



De
zvoltarea globala

a copilului;



Incluziunea, ca proces de promovare

a diversitatii si tolerant
ei;



Non
–
discriminarea si excluderea
inechitat
ii

sociale, culturale, economice si de gen
(asigurarea de s
anse egale tuturor copiilor, indiferent de gen, etnie,
religie printr
–
o
abordare educationala echilibrata
).

Copilul până la 3 ani est
e captivat de jocul cu obiecte si mai putin capab
il de a
–
s
i corela
p
ropria activitate cu a celorlalt
i c
opii, motiv pentru care se joaca singur chiar daca

este în
compania a
ltor copii. Acest fapt a dat nas
tere uneia din cele mai cunoscute teo
rii, cea a
egocentrismului, sustinuta de Jean Piaget, care expli
ca

natura jocului izolat al
copilului. Copiii
din grupa mica prefera

rolurile sin
gulare, active, principale și cand se joaca „De
–
a medicul” se
joaca izolat cu trusa medicala si papusa sau în interact
iune cu un alt copil di
n apropiere, de
obicei de acelas
i
gen, dar care e implicat într
–
un alt joc.

Uneori, jo
cul de rol urmează ceea ce adultii ar numi o înlantuire logica

a evenimente
lor,
alteori însă, jocul deviaza si urmeaza cai neas
teptate dictate de fantezia copiilor. Jocu
l cu roluri
permite copilului

sa

experimenteze o v
arietate de comportamente, dar si consecint
ele acestor
comportamente.

10

2.2 Particularitati ale proceselor psihice la presolar

“
În dezvoltarea psihica

a c
opilului, factorii care influenteaza

cel mai mult sunt factorii de
mediu. Mediul familial, socio
–
cultu
ral si apoi practica sociala se vor impune în actiunea lor de
modelare psihica

privitoare la caracterul,

temperamentul, comportamentul si procesele de
cunoas
tere ale copilului.

În peri
oada prescolara
, activitatea

senzitivo
–
motorie este dominata

de capacitatea co
pilului
de a imita. El începe sa imite modul de actiune s
i comportame
nt care, mai apoi, se transforma
în modele constiente si proprii. De aceea, în aceasta perioada, contributia
educativa a acestor
modele este deosebita
.

Pres
colarul prezi
nta o dorinta foarte mare de a cunoaste si, de aceea, întrebarile lui sunt
numeroase. Raspunsurile la aceste întrebari trebuie date cu vorbe pe întelesul sa
u. De
asemene
a, foarte important
este ca prescolarul sa nu fie mintit. Promisiunile fa
cute, legate d
e
o recompensa, de o activitate fizica împreună cu unul dintre parint
i trebuie respectate.



Motricitatea

copilului

Una din nevoile fundamentale pe care

o resimte copilul la această varstă este nevoia
de miscare. Se are în vedere nu atat mis
carea referitoar
e la contract
iile muscula
re, care
o produc sau la deplasarile în spatiu cu încarcatura mecanica si fiziologica, ci miscarea
introdusa în actul motor și

subordonata acestuia, miscare considerata ca element
constituant al act
iunilor cu obiecte.



Dezvoltarea proce
selor psihice senzoriale la pres
colari

La varsta prescolara asistam la o mare extensie a spatiului în care “se miscă” copilul.
Interiorul locuint
ei este comp
letat cu exteriorul ei. Trebuintele de cunoas
tere, de
investigare sunt extrem de importante. C
opilul vrea sa afle, sa stie ca
t mai multe
lucr
uri, curiozitatea lui este vie si permanenta. Pentru satisfacerea trebuintei de
cunoastere, copilul tre
buie sa

fie instrumentat d
in punct de vedere psihic, adica sa
dispuna de procese, functii și însus
iri și c
apacitati psihice care sa
–
i permita a lua în
“stapanire” noile obiecte s
i fenomene
.

Senzat
iile

Legatura informationala cea mai simpla

a omu
lui
cu realitatea este realizata prin
intermediul senzatiilor. “Senzat
iile sunt procese psihice elementare pri
n care se semnalizeaza
,

11

sepa
rat în forma imaginilor simple si primare, însusirile concrete ale obiectelor si
fenomenelor, în conditiile act
iunii direc
te a sti
mulilor asupra organelor de simt

( analizatorii )
.

Percept
iile

Percept
iile sunt procese senzo
riale complexe si, totodata imagini primare continand
totalitatea informatiilor despre însusirile concrete ale obiectelor s
i fen
omenelor
.
La pres
colar,
procesele senzorio
–
perceptive, leg
ate de cele motorii si actionale suporta o serie de
transformari. Tactul devine un simt de control si sustinere a vazului s
i a auzului. Aceasta fa
ce
ca întregul plan perceptiv sa se subordoneze act
iuni
lor de decodif
icare a semnificatiilor ce se
cons
tientiz
eaza tot mai mult. Perceptia devine observatie perceptiva si este implicata în toate
formele de învat
are.

Reprezenta
rile

Desprinderea însus
irilor

caracteristice ale obiectelor si fixarea lor prin cuvant creeaza
premisele formarii unor reprezenta
ri c
orecte si usureaza

trecerea la reflectarea realitatii în
forma de notiuni. Formarea reprezentarilor la copii nu este o simpla întipa
rire a obiectului
pe
rceput, ci este un pro
ces complex în care un rol esential îl are limbajul, cuva
ntul utilizat ca
denumire a obiectului, ca mijloc de analiză, ca mijlo
c de fixare a ceea ce este esent
ial în
obiecte
.



Dezvoltarea proce
selor psihice superioare la pres
colari

Intelectul desemneaza un sistem de relatii, activitati s
i proces
e psihice superioare
(limbaj, ga
ndire, mem
orie, imaginatie, atentie), sistem ce depaseste experienta
senzoriala, uzand de proprietat
i

specifice ale creierului uman si realiza
ndu
–
se numai
prin
modelare culturala si integrare socioculturala. Intelectul copilului, des
i insuficient
format, înregistrea
za în perioada prescolaritatii o serie de restructura
ri importante.

Limbajul

De
zvoltarea limbajului este legata de dezvoltarea gandirii. În
perioada prescolara
, limbajul
copilu
lui devine un instrument activ si deosebit de complex al relat
iilor cu ce
i din jur si, în
acelas
i timp, un

instrument de organizare a viet
ii psihice.

Limbajul se îmbogateste continuu ata
t
sub raport cantitativ, pri
n cres
terea volumului
vocabularului, cat s
i sub raport

calitativ, ca urmare a dezvoltarii capacitat
ii de form
ulare

12

logico
–

gramaticale si frazarii coerente, a organizarii de mici discursuri verbale si
introducerii unor continuturi cu sens si semnificat
ie
tot mai precise, tot mai bine structurate.

Gândirea

În comparație cu copilul de varsta anteprescolara
,

copilul prescolar are posibilitati mult
mai numeroase pentru largirea experientei sale cognitive: plimbari pe o raza mai mare si în
condit
ii mai v
ariate, mici excursii, forme de activit
ate mai complexe (copilul învata sa
deseneze, sa modeleze, sa

construi
asca, sa îndeplineasca

anumite munci accesibile lui).

Totodata

și jocurile sal
e devin mai complexe.

Pe de alta

parte, limbajul copilului

fiind tot mai dezvoltat, el înt
e
lege mai bine ceea ce
–
i
comunica adultul, astfel ca si volumul cunostint
elor pe c
are copilul le primeste de la adult
creste substant
ial.

Memoria

Datorita dezvolta
rii progre
sive a vorbirii, l
a copilul prescolar, memoria începe sa capete
particularitati mai evoluate, sa devina o memorie care opereaza cu reprezenta
ri complexe,
evocate verbal
. La vârsta de 3
–
4 ani predomina memoria involuntara bazata pe asociatii si nu
pe analiza. În condit
iile
jocu
lui, memoria este mai productiva și capata un caracter voluntar la
va
rsta de 4
–
5

ani. În joc, copilul trebuie sa memoreze, sa recunoasca
,

sa reproduca, să redea
cont
i
nutul unei sarcini. El începe sa constientizeze cerinta fixarii si pastra
rii sarcinilo
r ce
–
i
revin. De ac
eea, pe la 5
–
6 ani copilul cauta sa

utilizeze unele procedee de reproducere.

Creativitatea și imaginat
ia

Creat
iile
prescolarului dovedesc ca via
ta lui interioara este bogata, ca intentiile lui
depasesc cu mult posibilitatile de c
are dispune. Locul s
i rolul central î
n creatia prescolarilor îl
ocupa si îl are imaginatia. La prescolar are loc o adevarată explozie a imaginat
iei, ceea ce
i
–
a
determinat pe unii autori sa afirme ca la aceasta varsta imaginatia ar atinge apogeul
existentei
sale. Multitudinea creat
iilor copii
lor pres
colari
se datorează nu puterii imaginatiei, ci ga
ndirii,

care, fiind insuficient formata nu
–
s
i imp
une “cenzura” ca absolut necesara
.

13

Imaginatia copilului prescolar are o larga deschidere catre fan
tastic. Imaginarul ramane
instrument al viet
ii

intime, dar si instrument de interventie în situatii noi si dificile
–
sursa de
rezerve, de ipoteze, aspiratii, cautare, creatie s
i instruire a absurdului.

Atent
ia

Dezvoltarea unor elemente componente ale

intele
ctului copiilor n
–
ar fi posibila fara

prezenta atent
iei, care este capaci
tatea de orientare, focalizare s
i

concentrare asupra obiectelor
s
i

fenomenelor în vederea reflecta
rii lor adecvate
.

În pres
colaritate,

în contextul întregii
activitati psihice, se dezvolta formele atentiei voluntare s
i o
serie de calitat
i ale acesteia, cum
sunt: volum
ul, stabilitatea, concentrarea s
i altele.

Copilaria
, afectivitatea si sensul evolutiei personalitatii s
i al imaginii de s
ine

Ursula S
chiopu

leaga dezvoltarea emotionala a copilului pres
colar de proces
ul
identificarii, care trece prin ca
teva faze. La 3

ani, identificarea se manifesta prin cresterea
sta
rilor afec
tive difuze, în care copilul plange cu lacrimi si rade cu
hohote, dupa care
manifesta o retinere vinovata
. La 4
–
5 ani, identificarea devine mai
avansata. Identificarea si
constiinta morala se realizeaza în relat
ie cu modelele umane cele mai apropriate, modelele
parentale .
După 5 ani, identificarea se largeste, d
atorita contactelor sociale si culturale care
vehiculeaza

modele foarte diferite de oa
meni s
i valori cultural morale.
”
6

La preșcolar se manifestă contradicția dintre trebuința de autonomie și interdicțiile
manifestate de adult față de el. Satisfacerea
trebuinței de independență se asociază cu apariția
unor stări afective pozitive, plăcute, tonifiante, de bucurie și satisfacție, în timp ce
contrazicerea sau blocarea ei, cu manifestarea unor stări emoționale de insatisfacție, de
nemulțumire.” (M. Zlate, 2
004). Adultul și relația cu el rămân pentru copil elementele
esențiale ale dezvoltării afectivității sale. Prin imitație copilul preia de la adult o serie de stări
afective, precum și expresiile emoționale care le însoțesc.

6

–

http://ultrapsihologie.ro/2015/09/18/coordonate
–
ale
–
dezvoltarii
–
psihice
–
a
–
prescolarului/

14

CAPITOLUL
3

Utilizarea
tehnologiilor actuale
in invatamantul prescolar

3.1
Aspecte generale

„
Utilizarea

calculatorului în educatia prescolarilor permite transmiterea si asimilarea
noilor cunostint
e într
–
un mod atractiv pentru copii. Procesul de educatie este mult mai
eficient. Copiii învata jucandu
–
se, sunt pusi în situat
ia de

a gasi repede solutii s
i de a lua
decizii pentru rezolvarea problemelor.

Calculatorul es
te un mijloc de instruire care tine atentia copilului activa pe tot parcursul
activitatii de învat
are
.

Imagin
atia, la varsta prescolara, intra într
–
o noua faza de dezvoltare, capata

noi aspecte.
Formarea compet
ențelor descrise prin programa scolara nu este posibila

doar prin utilizarea
unor st
rategii clasice de predare
–
învat
a
re
–
evaluare. Instruirea difere
ntiata

i
ndividuala, pe nivel
de varsta, cu ajutorul softului educational, poate fi o alternativa

de succes.

Prin utilizarea calculato
rului, procesul de predare
–
învatare
–
evaluare capata noi dimensiuni
s
i caracteristici, p
ermite transmiterea de noi cun
ostint
e
si sugereaza semnificat
iile acesto
ra.
Strategiile de predare
–
învatare folosite pot sprijini si stimula procesele învatarii active.
Cunoas
terea este
un drum ce se deschide pe masura ce înaintam. Procesul de învatare devine
mai interesant si mai pla
c
ut prin intermediul calculatorulu
i. Imaginile viu colorate, însot
ite de
texte sugestive,

permit dezvoltarea limbajului s
i a vocabularu
lui celor mici. Bagajul de
cunostinte generale creste, pornind de la not
i
uni simple, cum ar fi culorile si ajungand pana l
a
cunoasterea de poezii, cantece, precum si a unor proverbe și zicatori. Not
iunile elementar
e,
cum ar fi animale domestice si sa
lba
tice, anotimpuri, etc., încep sa aiba înteles de la varste
fragede, dandu
–
le astfel posibilitatea sa le învete mult mai us
or.

Soft
–
urile sunt bine structurate,
copilul poate alege orice etapa
din cele prezentate cu
ajutorul mouse
–
ului,
sau poate repeta anumite secvente, pentru a ajunge sa cunoasca si sa
înteleaga toate not
iunile cuprinse în jocul respectiv.

Soft
–
ul
educațional realizat pentru copii

poate fi educativ, distractiv s
i interac
tiv. De
exemplu, folosind dorint
a copilului de a

citi, este invitat într
–
o „Calatorie misterioasa la
biblioteca
”, unde are

mai multe variante de joc. Prescolarii îsi pot consolida cu
nostint
el
e,
rezolva
nd sarcinile primite.

Personajul îi cere copilului sa

an
alizeze imaginea de pe ecran, sa

15

compare forma si marimea cartilor prin alaturare vizuala si apoi sa le aseze pe ra
nd în rafturile
bibliotecii. I
maginile individuale se prezinta pe
rand s
i copilul trebuie să facă apel, fie la
imaginea de ansamblu care i se prezintă când greșește, fie la cunoștințele dobândite anterior.
Jocul se desfășoară interactiv, calculatorul îl sfătuiește pe cel ce se joacă, să se gândească bine
și îl încurajeaz
ă să încerce din nou, dacă a greșit. Răspunsurile corecte sunt răsplătite cu
strigăte de bucurie, aplauze și laude, pentru că a așezat corect cărțile în rafturi. Programul are
mai multe variante de joc: repară jucăria (trebuie asamblate piesele lipsă și ap
oi colorate după
dorința copilului), matematică cu personaje din povești cunoscute, ghicitori, labirint,
construcții (căsuța greierașului), ghicește indicii (Personajul este ascuns și trebuie găsit dând
clic pe fiecare cifră. După ce rezolvă toate sarcinil
e, copilul este lăudat, aplaudat și primește
recompensă o medalie). În alte jocuri interactive, este recompensat cu o diplomă pe care își
scrie numele sau cu lucrarea pe care a avut de asamblat o jucărie, un mijloc de transport, o
colorează

și are opțiune
a de a le imprima.

Unul dintre obiectivele importante ale învățământului preșcolar este pregătirea pentru
școală, cu multele aspecte pe care le îmbracă: motivațional, intelectual, afectiv, fizic,
completate și prin activități comune, complementare, i
ndividuale, în care este utilizat
calculatorul, ca mijloc de învățământ integrat în acestea. Folosind tastele, copiii se
familiarizează cu literele, încep să scrie cuvinte simple, numele și prenumele, învață mult mai
ușor cifrele și rezolvă probleme simple

de adunare și scădere cu 1
–
2 unități, într
–
un mod foarte
plăcut de ei.

Metoda instruirii asistate de calculator oferă accesul comod și eficient la informațiile și
cunoștințele cele mai noi, este o metodă nouă și eficientă de predare
–
învățare
–
evaluar
e a
cunoștințelor și de formare permanentă.

Jocurile pe calculator îl pun pe copil în situația de a rezolva sarcini, care altfel ar părea
inaccesibile, dar atmosfera plăcută de lucru, caracterul ludic al acțiunii, posibilitatea
îndreptării greșelilor
, „stimulentele” primite: încurajări, aplauze, imagini cadou, diplome de
învingător, medalii, situarea în fruntea clasamentului, melodii, îi creează copilului emoții
pozitive, bucuria că a rezolvat singur o sarcină și îl responsabilizează, trecând de la în
vățarea
pasivă la cea activă, în care își însușește cunoștințe, acționând într
–
o strânsă relație de
comunicare interactivă calculator
–
copil. Mișcarea imaginilor, culorile diferite, dialogul,

16

spiritul de glumă și de joc, fac ca factorii stresanți, inhibator
i să dispară, iar copilul să
acționeze fără constrângeri.
”
7

“
Cu ajutorul programelor didactico
–
informatice, a softurilor educationale, se
eficientizeaza procesul

de predare
–
învatare
–
evaluare a cunostintelor.

Utilizând softurile
educationale

în
cadrul

activitatil
or

se vor dezvolta:



gândirea logica,



spiritul

de observatie,



memoria vizuala ,



atentia voluntara,



operatiile intelectuale prematematice,



deprinderile de lucru cu calculatorul,



abilitatile de utilizare a informatiilor primite prin
intremediul softurilor educationale.

Utilizarea soft
–
urilor educationale în activitatile din gradinita, se dovedeste a fi un
instrument de învatare eficient, care determina aparitia unor modificari semnificative în
achizitia cunostintelor si în atitu
dinea fata de învatare a copiilor. Copiilor le place mai mult sa
învete prin intermediul soft
–
urilor educationale, decat prin metode traditionale, acestea
contribuind la dezvoltarea unor atitudini pozitive fata de învatare si la îmbunatatirea
rezultatelor
obtinute
.
”
8

“
Eficiența calculatorului

în procesul educativ este

determinată de mai mulți factori:
gradul de pregătire al cadrului didactic în utilizarea calculatorului, de numărul de copii, de
interesul, cunoștințele și abilitățile acestora, de atm
osfera din clasă și tipul programelor
folosite, de timpul cât se integrează softul în activitate, de sincronizarea explicațiilor cu
secvențele utilizate, de metodele de evaluare, de fișele de lucru elaborate.

Utilizarea la întâmplare, fără un scop pr
ecis, la un moment nepotrivit a calculatorului în
timpul activității conduce la plictiseală, monotonie, ineficiența învățării prin neparticiparea
unor copii la activitate, nerealizarea obiectivelor propuse și poate produce repulsie față de
acest mijloc mod
ern de predare
–
învățare
–
evaluare.

7

–

http://www.elearning.ro/noile
–
tehnologii
–
pentru
–
educatia
–
prescolarilor

8

–

http://www.scoalaargeseana.ro/didactica
–
magna/1520
–
softul
–
educational
–
metoda
–
moderna
–
in
–
invatamantul
–
prescolar

17

“
Învă
țarea asistată de calculator o folosim în două ipostaze:



când utilizăm calculatorul ca mijloc demonstrativ în fa
ța copiilor pentru: a ilustra un
element din natură, a intui imaginea unor simboluri (cifre,

litere, semne de circula
ție),
a ilustra o situa
ție problematică, a derula un șir de imagini, etc;



când copilul este utilizatorul, el comunică direct cu acesta prin intermediul tastaturii,
folosind literele, cifrele
și tastele de comandă.

3
.2
Tipuri de activitati in care se utilizeaza multi
–
media

Elementele de joc pe care softul le conține sunt provocatoare, stârnesc curiozitatea, mențin
atenția un timp mai îndelungat și dezvoltă fantezia copiilor, oferindu
–
le în același timp și o
motivaț
ie intrinsecă, deosebit de importantă pentru îmbunătățirea performanțelor în
activitățile cu conținut matematic, cunoașterea mediului, educarea limbajului, educație
plastică etc..

Se impune respectarea unor reguli în folosirea acestor exerciții
–
joc,
pentru ca ele să aibă
succes. În acest sens trebuie avut în vedere ca:



timpul pe care copilul îl petrece în fața calculatorului să nu depășească timpul
prevăzut desfășurării unei activități comune;



educatoarea să lase copilului libertatea de a alege jocul
pe care el consideră că
–
i satisface nevoia de curiozitate și înțelegere;



să pună la îndemâna copiilor suficiente calculatoare pentru a nu fi nevoiți să
aștepte prea mult timp pentru a putea să acceseze softul, existând riscul
pierderii răbdării.

Softul educa
țional în grădiniță se poate folosi în orice moment al zilei.

În
cadrul

ALA
1
:

la

Bibliotecă

prin folosirea tastelor pentru a
–
și scrie numele sau diferite cuvinte;
listarea unor fi
șe de lucru, sortarea și denumirea unor imagini în funcție de t
ema în studiu,
reactualizarea unor poezii sau pove
ști învățate; la

Artă

realizarea unor desene în programul
Paint, combinarea culorilor primare pentru colorarea unor imagini, vizionarea unor tablouri
ale unor pictori renumi
ți, etc.; la

Știință
: jocuri
–
labi
rint, jocuri logico
–
matematice, puzzle, etc.;

18

la

Întâlnirea de diminea
ță
: completarea calendarului naturii, ascultarea unor istorioare,
realizarea gimnasticii de înviorare pe muzică, etc.; la

ALA
2
vizionarea unor desene animate,
pove
ști, concursuri interact
ive de ghicitori; la

ADE
, calculatorul
și softurile educaționale, pot
fi un mijloc excelent de captare a aten
ției, de învățare prin descoperire și de evaluare în
func
ție de propria manieră de proiectare a demersului didactic specifi
c fiecărei educatoare în

parte.”
9

Sigur folosirea calculatorului nu trebuie să înlature activitațile tradiționale, ci să le
completeze.

3
.3

Avantajele

si dezavantajele

folosirii calculatorului in activitatea
instructiv
–
educativ
a

“
Calculatorul este foarte util
atat elevului cat si profesorului insa folosirea acestuia trebuie
realizata astfel incat sa imbunatateasca calitativ procesul instructiv
–
educativ, nu sa il
ingreuneze. Calculatorul trebuie folosit astfel incat sa urmareasca achizitionarea unor
cunostinte s
i formarea unor deprinderi care sa permita elevului sa se adapteze cerintelor unei
societati aflata intr
–
o permanenta evolutie. Acestia trebuie sa fie pregatitti, orientati cu
incredere spre schimbare, ei vor simti nevoia de a fi instruiti cat mai bine pen
tru a face fata
noilor tipuri de profesii. Esecul in dezvoltarea capacitatii de a reactiona la schimbare poate
atrage dupa sine pasivitatea si alienarea. Profesorul traieste el insusi intr
–
o societate in
schimbare, si din fericire, in prima linie a schimba
rii, astfel incat va trebui sase adapteze, sa se
acomodeze, sa se perfectioneze continuu.

Utilizarea calculatorului are numeroase
avantaje

:



Stimularea capacitatii de invatare inovatoare, adaptabila la conditii de schimbare
sociala rapida
;



Consolidarea abilitatilor de investigare stiintifica;



Constientizarea faptului ca notiunile invatate isi vor gasi ulterior utilitatea ;



Cresterea randamentului insusirii coerente a cunostintelor prin aprecierea imediata a
raspunsurilor elevilor ;

9

http://gpncornuluncii.do.am/publ/softul_educational_mijloc_eficient_de_stimulare_a_gandirii
_critice_si_invatarii_active_la_prescolari/1
–
1
–
0
–
10

19



Intarirea

motivatiei elevilor in procesul de invatare ;



Stimularea gandirii logice si a imaginatiei ;



Introducerea unui stil cognitiv, eficent, a unui stil de munca independenta ;



Instalarea climatului de autodepasire, competitivitate;



Mobilizarea functiilor psiho
motorii in utilizarea calculatorului ;



Dezvoltarea culturii vizuale;



Formarea deprinderilor practice utile ;



Asigurarea unui feed
–
back perman
ent, profesorul avand posibilitatea de a reproiecta
activitatea in functie de secventa anterioara;



Facilitati de pr
elucrare rapida a datelor, de efectuare a calculelor, de afisare a
rezultatelor, de realizare de grafice, de tabele ;



Asigura alegerea si folosirea strategiilor adecvate pentru rezolvarea diverselor aplicati
i



Dezvolta gandirea astfel incat pornind de la o
modalitate generala de rezolvare a unei
probleme elevul isi gaseste singur raspunsul pentru o problema concreta ;



Asigura pregatirea elevilor pentru o societate bazata pe conceptul de educatie
permanenta (educatia de
–
a lungul intregii vieti);



Determina o
atitudine pozitiva a elevilor fata de disciplina de invatamant la care este
utilizat calculatorul si fata de valorile morale, culturale si spirituale ale societatii ;



Ajuta elevii cu deficiente sa se integreze in societate si in procesul educational .
”
10

“
Utilizarea calculatorului si a internetului permit o intelegere mai buna a materiei intr
–
un
timp mai scurt. Se reduce timpul necesar prelucrarii datelor experimentale in favoarea unor
activitati de invatare care sa implice procese cognitive de rang supe
rior: elaborarea de catre
elevi a unor softuri si materiale didactice necesare studiului. Se dezvolta astfel creativitatea
elevilor. Acestia invata sa puna intrebari, sa cerceteze si sa discute probleme stiintifice care le
pot afecta propria viata. Ei devi
n persoane responsabile capabile sa se integreze social.
”
11

10
–

http://fmi.unibuc.ro/cniv/2006/disc/cniv/documente/pdf/sectiuneaD/1_12_constantin.pdf

11

–

http://www.rasfoiesc.com/educatie/informatica/calculatoare/ROLUL
–
CALCULATORULUI
–
IN
–
VIATA
–
17.php

20

Utilizarea calculatorului prezinta si cateva
dezavantaje

Folosirea în exces a calculatorului poate duce la pierderea abilitaților practice, de calcul și
de investigare a realității, la
deteriorarea relațiilor umane.

De

asemenea, individualizarea excesivă a învățării duce la negarea dialogului copil
–
cadru
didactic și la izolarea actului de învățare în contextul său psihosocial.

“
Efectele asupra starii fizice:

Utilizarea
indelungata a calculatorului constituie un important factor de risc pentru
obezitate. Poate determina initial disconfort/tensiune la nivelul muschilor spatelui, pentru ca
ulterior sa observam diferite pozitii vicioase ale coloanei vertebrale (scolioze, cif
oze).

Favorizeaza aparitia tendinitelor, numite chiar nintendinite (dupa numele jocului
Nintendo), caracterizate prin durere severa la nivelul tendonului extensorului degetului mare
drept urmare a repetatelor apasari pe butoane din timpul jocu
lui. Este un factor trigger pentru
crizele epileptice (epilepsia fotosenzitiva determinata de 'licaririle frecvente' sau imaginile
rapide luminoase).

Efectele asupra dezvoltarii psiho
–
cognitive:

Utilizarea indelungata a calculatorului poate determina tulb
urari emotionale: anxietate,
iritabilitate, toleranta scazuta la frustrare, pana la depresie. Multi adolescenti prefera sa
foloseasca computerul atunci cand se simt abandonati de familie sau cand stau mult timp
singuri acasa, parintii fiind la servici sau
sunt ocupati cu diverse probleme.

Expunerea la numeroasele imagini ale tehnologiei electronice pot contribui la
cresterea selectiva a scorului inteligentei nonverbale fata de cei din secolul trecut.

Un studiu arata ca cei care au acces la un

calculator au note mai bune la matematica si engleza
decat cei care nu au.

Efectele asupra dezvoltarii aptitudinilor sociale:

Studiile longitudinale releva cum sunt influentate trasaturile de personalitate, dinamica
familiei, modul de comunicare la copi
i si adolescenti. Utilizarea indelungata a calculatorului
duce la tulburari de comportament: retragere sociala, introversie, agresivitate verbala sau
fizica, comportament exploziv iritant atunci cand i se cere sa faca altceva.

21

Pentru a dezvolt
a competenta sociala necesara copii trebuie sa interactioneze cu altii.
S
–
a evidentiat o crestere a numarului 'prietenilor electronici' la utilizatorii de calculator odata
cu o diminuare a relatiilor de prietenie care implica interactiunea sociala.

Mai mult, unul din cinci copii cu varste cuprinse intre 8
–
18 ani au declarat ca au
computer in dormitor. Aceasta duce la izolare si scade timpul pentru alte activitati sociale,
interferand cu dezvoltarea si mentinerea prieteniilor, 60% din ei petre
c timpul singuri la
calculator. Componenta sociala a utilizarii computerului este cel putin la fel de importanta ca
lectiile invatate cu ajutorul calculatorului. Faptul ca folosesc internetul impreuna cu colegii de
clasa ii ajuta pe copii sa lege relatii m
ult mai usor. Studiile longitudinale releva cum sunt
influentate trasaturile de personalitate, dinamica familiei, modul de comunicare la copii si
adolescenti. Comunicarea prin intermediul calculatorului cu altii este una din cele mai dese.
Adolescentii isi

fac noi prieteni prin intermediul internetului in mod frecvent. Cercetarile arata
ca efectele asupra competentei sociale depind in parte de cat de dese sunt contactele cu
familia si prietenii sau cu straini si noi cunostinte.

Efectele utilizarii
calculatorului asupra perceperii realitatii:

Lumea virtuala creata de computer (jocuri, internet) departeaza copii de cea reala. Prin
intermediul jocurilor copilul interactioneaza cu personaje simulate si creaturi diferite si prin
intermediul internetului
adolescentii isi asuma diverse identitati in interactiunea cu strainii.
Acestea fac ca limita real
–

virtual sa nu mai fie clara la copii si adolescenti . In timp ce se
joaca pe internet cu personajele favorite de desene animate, copiii invata sa recunoasc
a
literele si, intre timp, computerele devin o parte din viata lor. Ei vad site
–
uri cu povesti
interactive si lectii animate, prin intermediul carora se imprietenesc cu literele, cu numerele
sau cu sunetele. Sunt necesare mai multe cercetari care sa arate
impactul utilizarii indelungate
a calculatorului asupra dezvoltarii psiho
–
comportamentale la copii si adolescenti si a modului
in care parintii trebuie sa intervina astfel incat sa nu se ajunga la consecinte negative.
”
12

12

–

http://www.rasfoiesc.com/educatie/informatica/calculatoare/ROLUL
–
C
ALCULATORULUI
–
IN
–
VIATA
–
17.php

22

CAPITOLUL 4

METODOLOGIA CERCETAR
II

4.1 Contextul cerceta
rii

Am aplicat materialele necesare cercetarii la “Scoala Gimnaziala nr. 55
–
nivel prescolar”
pentru ca in anul scolar 2017
–
2018 aici imi sustin activitatea
.

Unitatea
scolara are săli de
clase adecvate, laboratoare si
cabinete utilizate și dotate corespunzător, modernizate și
aprovizionate periodic cu materiale corespunzătoare, consumabile, necesare desfășurarii
orelor si activitatilor administrative
.

SCOALA GIMNAZIALA NR. 55,

situata in Bucuresti, Sos. Industriilor nr.

46, sector 3, a
fost infiintata in anul 1958 sub denumirea de “
Scoala de 7 ani

Nr. 55”.

A functionat sub aceasta denumire pana in anul 1962, data de la care s
–
a numit

“Scoala de
8 ani Nr. 55”
, Raionul 23 August, Bucuresti.

In conformitate cu
Hotararea Consiliului Local nr. 199 din 28.07.2014, la data de
01.09.2014, Scoala Gimnaziala Nr. 55 a fuzionat prin absorbtie cu Gradinita Nr. 284 “Step by
Step”, astfel regasindu
–
se 3 forme de invatamant:

nivel prescolar

(Grupa mica, Grupa
mijlocie, Grupa

mare si Grupa mare “Step by step”),

nivel primar
(Pregatitoare, clasele I
–

IV,
din care clase Step by step),

nivel secundar inferior
–

gimnazial

(clasele V
–
VIII).

Actualmente, Scoala Gimnaziala Nr. 55 are o pozitie bine definita in cadrul Sectorului

3,
anual fiind inscisa la numeroase concursuri si olimpiade scolare, pregatite de un corp
profesoral de inalta calitate profesionala si morala (cadre didactice, majoritatea cu gradul
didactic I). Are o dotare corespunzatoare; clasele, laboratoarele si cab
inetele scolare fiind
dotate cu mobilier modern, calculatoare si linie de internet proprie
.

4.2 Scopul cercetarii

Scopul acestei cerceta
ri este

optimizarea
utilizarii de multi
–
media
si formarea ga
ndirii
cri
tice prescolarilor

prin folosirea adecvata
s
i
creativa a unor metode si mijloace de
învatama
nt inovative integ
rate, complementare celor tradit
ionale.

23

4.3 Ipoteza

cercetarii

Analiza cantitativa si calitativa

a datelor referito
are la utilizarea de multi
–
media care
poate
sa conduca la:
cresterea calitat
ii actului didact
ic; ridicarea motivatiei de lectură; cresterea
creativitat
ii

si a potentialului de gandire critica

a

prescolarului
; optimizarea mediului de
învat
are socio
–
profesional; valorificarea cunostintelor si concluziilor dobandite
in cadrul
cerceta
rii în contexte socio
–
profesion
ale diferite la nivel local, national si internat
ional.

4.4 Obiectivele cercetarii



Identificarea

nevoilor prescolarilor legate de utilizarea multimedia in cadrul
activitatilor instructiv
–
educative;



Prezentarea datelor de cercetare cantitative si calitative pe baza aplicarii
instrumentelor specifice optimizarii procesului instructiv
–
educativ;



Dezvoltarea potentialului instructiv
–
educativ prin schimbarea de comportament a
prescolarilor in raport cu uti
lizarea de multimedia, prin oferta inovativa de formare
pentru cadre didactice si pentru parinti, prin influenta si sensibilizare pentru decidenti
si publicul larg;



Diseminarea datelor cercetarii si a produselor acesteia in medii socio
–
profesionale
variate

locale, nationale si internationale.

4.5 Modelul cercetarii

constă în

descrierea variabilelor cercetarii s
i a loturilor de
cercetare.

Lotul de prescolari

implicat în cercetare este co
nstituit dintr
–
un grup de 20 de copii de
grupa mare

în va
rstă de

6
–
7

ani. În cadrul lotului de prescolari

i
mplicati în cercetare se
opereaza

cu următoar
ele variabile dependente cercetarii: genul copiilor
ș
i mediul educogen
(reprezentat, în acest

caz, de implicarea parintilor in activitatea educativa
).

4.6 Prezentarea
lotului de subiecti implicat in cercetare

Prescolarii provin din familii stabile din punct de vedere emo
țional și economic, ai căror
membrii au studii superioare în propor
ție de 30%.



Variabila 1: gen

La
cercetare au participat
baieti.



Variabila 2: mediul educogen

0
2
4
6
8
10
12
Fete
24

Figura 1.
–
Variabila gen

cercetare au participat
20 de prescolari

ai grupei mare 4 dintre care
Variabila 2: mediul educogen

Figura 2.
–
Mediul educog
en
Baieti
Mediul educogen

ai grupei mare 4 dintre care
:

55% fete si 45%

Optim
Mediu
Suficient

25

Majoritatea parintilor

frecventeaza gradinita, parti
cipand totodata la activitatile
extrascolare.

4.7 Metode si instrumente de cercetare

Pen
tru a aduna materialul faptic ca
t mai semnificativ, pentru

a
–
l putea prelucra în mod
stiint
if
ic în vederea descoperirii esent
ialului, pentru a afla

cauzele fenomenelor educative si a
ajunge la generalizari menite sa îndrume cu eficienta

pr
actica educativa în cercetarea
întreprinsa
, s
–
au utilizat o serie de metode s
i instrumente de cercetare:



Metoda
chestionarului
vizeaza

“
o succesiune logica s
i

psihologica de întreba
ri scrise

sau de imagini grafice cu funct
ie de stimuli, în raport cu ipotez
ele cerceta
r
ii, care prin
aministrarea de catre operatorii de ancheta

sau
prin autoadministrare, determina

din
partea celui anchetat un comportament verbal sau

nonverbal, ce urmează a fi
înregistrat în scris
.”
13

Am folosit aceasta metoda pentru a afla utilitatea calculatorului in procesul instructive
–
educativ
.(anexa 1)



Metoda proiectului

vizează demersuri de interventie didactica

în instruir
ea
prescolarilor
prin m
etode inovative, participative s
i creative
.

Au fost aplicate două proiecte de lec
ție.
(anexe 2 si 3)

În cadrul prezentei cerceta
ri
i

au fost utilizate d
ouă proiecte de activitate
ce au fost aplicate
la interval de aproximat
iv o lună între ele astfel:

Proiect de activitate

–

Legume timpurii
, de

Paula Cojocaru

(anexa 2)

În cadrul a
cestui proiect, s
–
au folosit metode clasice de predare
–
invatare.

Proiect de activitate

–

In ograda la bunici

(anexa 3)

În

cadrul acestui proiect, s
–
a

utilizat

calculatorul pentru a preda continutul poeziei.



Metoda observatiei
participative

vizează analiza comportame
ntului clasei de copii
în situatia aplica
rii pr
oiectelor de activitate

m
ai sus amintite. S
–
au alca
tuit 6

grile de
observ
at
ie ce cuprind fiecare câte 3

itemi s
i au fost
aplicate asupra unui numa
r de 20

subiec
t
i.

13

–

Chelcea, Septimiu,

Chestionarul

în

investigația

sociologică
, 1975, pp. 140

26

Insusiri
: Comportament adaptiv, dezvoltarea limbajului, comunicarea adecvata.

Itemi: optim, mediu,suficient



Analiza
comparativa

vizează analiza
comparata

a unui set de i
temi pentru a identifica
motivatia, creativitatea, gandirea critica a prescolarului în două situat
ii diferite de
î
nvat
are
.

4.8 Diagrama Gantt

Tabel 1.
–
Diagrama Gantt

Nr.
crt

Denumirea activită
ții

An
școlar 201
7

An
școlar 201
8

Oct

Noe

Dec

Ian

Feb

Martie

Apr

Mai

Iunie

1

Alegerea temei

2

Identificarea bibliografiei
pe resurse primare,
secundare a documentelor
școlare și documentarea
necesară

3

Structurarea temei

4

Formularea ipotezelor

de
lucru, a scopului
și a
obiectivului cercetării

5

Redactarea instrumentelor
de cercetare

6

Aplicare
a instrumentelor de
cercetare

7

Interpretarea datelor
și
sinteza datelor de cercetare

8

Realizarea concluziilor
și
pachetului de recomandări

9

Realizarea rezumatului

și a
fișelor PPT

10

Finalizarea administrativă,
tehnoredactarea, verificarea
și depunerea lucrării

11

Sus
ținerea lucrării

4.9 Interpretarea datelor


Metoda chestionarului
Figura 3.

In urma metodei chestionarului, am observat cat utilizeaza cadrele didactice
in activitatea instructiv
–
educativa: foarte des 80%, des 10% si rar 10%.



Metoda observatiei participative
Dezvoltarea comportamentului,limbajului si a comunicarii folosind metode clasice
Figura 4.

In urma graficului, am observat ca prescolarii
adaptive in urmatoarele proportii: optim 50%, mediu 30% si sufficient 20%.

27

4.9 Interpretarea datelor

Metoda chestionarului

Figura 3.
–
Utilizarea calculatorului in activitate
In urma metodei chestionarului, am observat cat utilizeaza cadrele didactice
educativa: foarte des 80%, des 10% si rar 10%.

Metoda observatiei participative

Dezvoltarea comportamentului,limbajului si a comunicarii folosind metode clasice

Figura 4.
–

Dezvoltarea comportamentului adaptiv
In urma graficului, am observat ca prescolarii

au reusit sa isi dezvolte comportamentul
adaptive in urmatoarele proportii: optim 50%, mediu 30% si sufficient 20%.
Utilizarea calculatorului in activitate

In urma metodei chestionarului, am observat cat utilizeaza cadrele didactice
calculatorul
Dezvoltarea comportamentului,limbajului si a comunicarii folosind metode clasice

Dezvoltarea comportamentului adaptiv

au reusit sa isi dezvolte comportamentul
adaptive in urmatoarele proportii: optim 50%, mediu 30% si sufficient 20%.

Foarte des
Des
Rar
Optim
Mediu
Suficient

Am observant ca
dezvoltarea limbajului s
mediu 35% si sufficient 10%.

Figura 6.

In urma graficului,
optim 55%, mediu 25% si suficient

Prescolarii au intampinat dificultati in dezvoltarea comportamentului adaptiv, limbajului
si a comunicarii adecvate in urma utilizarii metodelor clasice.

28

Figura 5. Dezvoltarea limbajului
dezvoltarea limbajului s
–
a rea
lizat in urmatoarele proportii: optim 45%,

Figura 6.
–
Dezvoltarea comunicarii adecvate

In urma graficului,
prescolarii au reusit sa isi dezvolt
e comunicarea in proportie :
optim 55%, mediu 25% si suficient
20%.

Prescolarii au intampinat dificultati in dezvoltarea comportamentului adaptiv, limbajului
si a comunicarii adecvate in urma utilizarii metodelor clasice.

lizat in urmatoarele proportii: optim 45%,

e comunicarea in proportie :
Prescolarii au intampinat dificultati in dezvoltarea comportamentului adaptiv, limbajului
Optim
Mediu
Suficient
Optim
Mediu
Suficient

Dezvoltarea comportamentului adaptiv, al limbajului si a comunicarii adecvate
folosind i
n activitate calculatorul:
Figura 7.
In urma utilizarii de multi
in proportie de
: 75% optim, 15% mediu si 10% suficient.

Am observant ca prescolarii si
mediu si 10% suficient.

29

Dezvoltarea comportamentului adaptiv, al limbajului si a comunicarii adecvate
n activitate calculatorul:

Figura 7.
–
Dezvoltarea comportamentului adaptiv

In urma utilizarii de multi
–
media, prescolarii si
–
au dezvoltat comportamentu
: 75% optim, 15% mediu si 10% suficient.

Figura 8.
–

Dezvoltarea limbajului

Am observant ca prescolarii si
–
au dezvolt
at limbajul in proportie de 70% optim, 20%
mediu si 10% suficient.

Dezvoltarea comportamentului adaptiv, al limbajului si a comunicarii adecvate

au dezvoltat comportamentu
l adaptiv

at limbajul in proportie de 70% optim, 20%
Optim
Mediu
Suficient
Optim
Mediu
Suficient

Figura 9.
Prescolarii au reusit sa isi dezvolte comunicarea in proportie de: 80% optim, 15%
mediu si 5%
suficient.

In urma utilizarii metodelor actuale, prescolarii au reusit sa isi dezvolte comportamentul,
limbajul si comunicarea in proportii mari.



Metoda analizei comparative
In urma graficelor prezentate, am observant influenta puternica a
comportamentului adaptiv, dezvoltarii limbajului si a comunicarii adecvate.
Rezultatele graficelor activitatilor in care am utilizat metode clasice:
0
5
10
15
20
25
Comportament
adaptiv
30

Figura 9.
–

Dezvoltarea comunicarii adecvate

Prescolarii au reusit sa isi dezvolte comunicarea in proportie de: 80% optim, 15%

In urma utilizarii metodelor actuale, prescolarii au reusit sa isi dezvolte comportamentul,
limbajul si comunicarea in proportii mari.

Metoda analizei comparative

In urma graficelor prezentate, am observant influenta puternica a
calculatorului asupra
comportamentului adaptiv, dezvoltarii limbajului si a comunicarii adecvate.
Rezultatele graficelor activitatilor in care am utilizat metode clasice:
Comportament
Dezvoltarea
limbajului
Comunicare
adecvata

Prescolarii au reusit sa isi dezvolte comunicarea in proportie de: 80% optim, 15%
In urma utilizarii metodelor actuale, prescolarii au reusit sa isi dezvolte comportamentul,
calculatorului asupra
comportamentului adaptiv, dezvoltarii limbajului si a comunicarii adecvate.

Rezultatele graficelor activitatilor in care am utilizat metode clasice:

Optim
Mediu
Suficient
Suficient
Mediu
Optim

31

Prescolarii si
–
au dezvoltat comportamentul adaptiv in proportie de 50%, limbajul in
proportie de 45% si comunicarea adecvata in proportie de 55%.

Rezultatele graficelor activitatilor in care am utilizat multi
–
media:

Am observant ca prescolarii

si
–
au dezvoltat comportamentul adaptiv in proportie de 75%,
limbajul in proportie de 70% si comunicarea adecvata in proportie de 80%.

Compararea graficelor

:

0
5
10
15
20
25
Comportament
adaptiv
Dezvoltarea
limbajului
Comunicare
adecvata
Suficient
Mediu
Optim
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
Metode clasice
Metode actuale
Comunicare adecvata
Dezvoltarea limbajului
Comportament adaptiv

32

4.10 Concluzii si recomandari

Analizând cantitativ
și calitativ rezultatele

înregistrate pe durata acestei cercetări putem
afirma că
ipotezele formulate

se confirmă:
utilizând calculatorul in activitatea instructive
–
educativa
va avea loc o cre
ștere atât a gradului de implicare și

cooperare a prescolarului

în
activitatea de învă
ța
re cât
și o creștere a rezultatelo
r scolare.

Coreland datele oferite de cercetarea desfasurata, am desprins urmatoarele concluzii:



Cadrul didactic va putea opta pentru
folosirea calculatorului

având în vedere câteva
aspecte semnificative: competen
țele cadru și cele specifice, obiectivele stabilite în
func
ție de conținuturile de învățare, particularitățile clasei de elevi, timpul alocat,
propriile sale competen
țe pedagogice și metodice.



Cres
ter
ea implicarii la activitati a prescolarilor.



Cunostintele si experienta pe care le
–
am doba
ndit

în elaborarea acestei lucra
ri d
e
cercetare îmi vor fi sprijin si folosi

activitatea la clasa.



Cadrele didactice opteaza pentru utilizarea calculatorului in acti
vitatea instructiv
–
educativa.



Prescolarii sunt mai implicati cand se folosesc metodele moderne.



Se inregistreaza rezultate mult mai satisfacatoare in urma folosirii calculatorului.



Cu ajutorul calculatorului, prescolarii isi dezvolta creativitatea, imagina
tia, limbajul,
gandirea.



In timpul folosirii calculatorului se dezvoltă cultura vizuală, întrucât este animat, viu
și interactiv.



Prescolarii isi consolidează abilitățile de investigare științifică.



Li se stimuleaza interesul si curiozitatea.



Se
dezvolta calități personale ca gândirea logică, imaginația, perspicacitatea,
creativitatea, puterea de concentrare, stimulandu
–
se capacitatea de invatare.



Cu ajutorul calculatorului se întărește motivația copiilor în procesul educativ.

4.11 Perspective
ale cercetarii

Aceasta cercetare a reprezentat o provocare pentru mine de a studia metodica desfsurarii
activitatilor ca o necessi
tate de clarificare a utilizarii

de multi
–
media in invatamantul
prescolar.

Pe viitor voi utiliza multi
–
media cat mai des
.

33

Bibliografie



Cioflica,
S.M,

Iliescu

B
, „
Prietenul meu, calculatorul
”, (Ghid de utilizare pentru
preșcolari),

Ed. Tehno
–
Art, Petroșani, 2003;



Curteanu,Silvia
, ,,
PC Ghid de utilizare
”
, Editura Polirom, Bucure
ști, 2001;



Ionescu

Miron
,Ioan Radu,

“
Didactica

Moderna
”

Editura Dacia, Cluj
–
Napoca;



Joi
ța, E. (2002).
“
Educa
ția cognitivă
”

Editura Polirom, Ia
și;



Marin
,
Manolescu,
„Curriculum pentru învățământul primar și preșcolar. Teorie și
practică”
, Ed. Credis, 2004;



Miclea M, (2000),

“
Psihologie
cognitive”
,

Editura Gloria, Cluj
–

Napoca;



Neac
șu, I.
“
Metode
și tehnici de învățare eficientă
”
. Editura Militara, Bucure
ști, 1990;



Oprea, C. L.
“
Strategii didactice interactive
”
. Editura Didactică
și Pedagogică,
Bucure
ști;



Ordean, Gra
țian.
“
Primii pa
și în lumea
calculatoarelor
”
. Editura Sigma Plus, Deva,
2001;



Păun, E., Iucu, R. (2002).
“
Educa
ția preșcolară în România
”
.
Editura Polirom, Ia
și

34