0NORME METODOLOGICE DE CITARE CORECTĂ A SURSELOR DE INFORMARE ÎNTR-O TEZĂ DE DOCTORAT ÎN DOMENIUL TEOLOGIE I.Citarea unei cărți se va face în felul… [607515]

0NORME METODOLOGICE DE CITARE CORECTĂ
A SURSELOR DE INFORMARE ÎNTR-O TEZĂ DE
DOCTORAT ÎN DOMENIUL TEOLOGIE
I.Citarea unei cărți se va face în felul următor:
I. 1.La prima utilizare a sursei, se va cita astfel:
Prenumele1 și NUMELE2autorului / autorilor3sau
îngrijitorului ediției (ed. / eds.), Titlul (și subtitlul )operei4(acolo
unde este cazul), urmat de Titlul colecției în care a fost publicată
lucrarea, editura (Ed.) sau sine nomine (s.n.), locul ediției5sau
sine loco (s. l.), numărul ediției deasupra rândului (format
exponent sau indice)6 înainte de anul (data) apariției sau data
editării (sine anno – s. a. acolo unde este cazul), pagina sau
paginile (p. / pp.).
Observație:
La citarea sursei, se va redacta cu scriere italică cursivă
titlul și sibtilul cărții, precum și titlul colecției, urmând ca
celelalte indicații (referitoare la carte) să fie redactate cu literă
dreaptă cursivă, obișnuită.
Exemple :
1 Inițiala prenumelui nu este suficientă.
2NUMELE va fi redat cu Small Caps (CTRL+SHIFT+K).Prenumele și NUMELE
unui autor răposat va fi încadrat de un chenar. NUMELEierarhilor va fi
precedat de t (Font Clearface); cel al celorlalți clerici va fi precedat de
mențiunea: ierom., ierod., pr., diac. etc.
3 În cazul unei lucrări cu mai mult de 3 autori, se va menționa prenumele și
NUMELE primului autor urmat de et alii (cu literădreaptă).Nu se recomandă
folosirea siglelor XXX (uzanța anglo-saxonă)sau AAVV (Autori Vari-uzanța
italiană).
4Titlurile anglo-saxone pun cu majuscule substantive, adjective și verbe.
5 Locul ediției, data și numărul ediției se găsesc pe pagina unde se află
copyright-ul.
6 Ediția a doua și următoarele se indicăînscriind cifra respectivăînainte de
anul publicării deasupra rândului (Scrieți numărul ediției, selectați și apăpsați
CTRL+SHIFT+=).

1Nicolae CHIFĂR, Istoria creștinismului, vol. II, Ed.
Universității „Lucian Blaga”, Sibiu, 2008, p. 46.
John Bagnell BURY, A History of the Eastern
Roman Empire , Form the Fall of Irène to the
Accesion of Basil I, AD. (802-867) , MacMillan,
London, 1912, p. 83.
Olivier CLEMENT et alii, La douloureuse joie.
Aperçus sur la prière personnelle de ľOrient
chrétien , coll. Spiritualité orientale 14, Abbaye de
Bellefontaine, Bégrolles en Mauges7, 1999.
Ion RĂMUREANU, Milan ȘESAN, Teodor
BODOGAE8,Istoria Bisericească Universală, vol. I,
Ed. IBMBOR, București, 1987, p. 123.
Nicolae ACHIMESCU (coordonator) Inițiere și
familie. O abordare fenomenologică, Ed. Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2012, p. 111.
Nechita RUNCAN, Relațiile României cu Vaticanul
în perioada interbelică, Ed. Ex Ponto, Constanța,
2004, p. 277.
I. 2.La următoarea citarese va proceda astfel:
Ințiala prenumelui și NUMELE autorului / autorilor, apoi
Titlul operei prescurtat… , și pagina (p.) sau paginile (pp.).
Exemple :
N. CHIFĂR, Istoria creștinismului…, p. 30.
7NUMELE va fi redat cu Small Caps (CTRL+SHIFT+K).Prenumele și NUMELE
unui autor răposat va fi încadrat de un chenar. NUMELE ierarhilor va fi
precedat de t (Font Clearface); cel al celorlalți clerici va fi precedat de
mențiunea: ierom., ierod., pr., diac. etc.
8 În cazul unei lucrări cu mai mult de 3 autori, se va menționa prenumele și
NUMELE primului autor urmat de et alii (cu literădreaptă).Nu se recomandă
folosirea siglelor XXX (uzanța anglo-saxonă)sau AAVV (Autori Vari-uzanța
italiană).

2J. – B. BURY, A History of the Eastern Roman
Empire… , p. 3.
N. RUNCAN, Relațiile României cu Vaticanul…, p.
130.
II.La citarea articolelor dintr-o revistă se va proceda
astfel:
Prenumele și NUMELE autorului / autorilor, „Titlul
articolului”, în Titlul revistei , urmat de alte indicații: Serie Nouă
(SN), volumul sau tomul (cu cifre romane – vol. I, tom. II), anul
publicării (an. VI), locul (București), fascicula sau numărul,
paginile care cuprind articolul (pp.) sau doar pagina citată (p.).
Exemple :
Constantin PREDA, „Doctrina și practica botezului
după Faptele Apostolilor” în Ortodoxia , XLIX,
București, 1997, 3-4, p. 36-65.
Bary BALDWIN, „Theophanes on the Iconoclasm of
Leon III”, în Byzantion , LX, Bruxelles, 1990, p. 426-
429.
Teodor M. POPESCU, „Vitalitatea Bisericii
Ortodoxe”, în Studii Teologice , s. a II-a, XLVII,
București, 1995, 1-3, p. 3-40.
Alexandru BARNEA, „Contribution epigraphiques â
ľhistoire de la ville de Noviodunum”, în Dacia , S.N.
XIX, București, 1975, p. 255-261.
III.Citarea unor studii / capitol din lucrări collectivese
va face în felul următor:
Prenumele autorului și NUMELE său, „Titlul studiului /
capitolului” în Titlul operei colective , urmat de numele
îngrijitorului ediției, numărul volumului, editura (Ed.) sau sine
nomine (s.n.), locul ediției sau sine loco (s.l.), data editării sau
sine anno (s.a.), paginile care cuprind studiul / capitolul citat
(pp.).

3Exemple:
†IPS. Laurențiu STREZA, „Tainele de ințiere după
Sfânta Scriptură. Tradiția apostolică”, în Inițiere și
familie. O abordare fenomenologică,(coordonator
Nicolae Achimescu), Ed. Presa Universitară
Clujeană, Cluj-Napoca, 2012, p. 13-52.
Alexander KAZHDAN, „Theodore of Stoudios”, în
Oxford Dictionary of Byzantium , Aleksandr
Petrovitch KAZDHAN et allii (eds. 3), Oxford
University Press, New York / Oxford, 1991, pp.
2044-2045.
Ioan-Aurel POP, „Relațiile între Transilvania și
Moldava în timpul lui Ștefan cel Mare”, în Ștefan cel
Mare și Sfânt (1504-2004) – Portret în istorie,
(coordonator Ștefan S. Gorovei), Ed. „Mușatinii”,
Suceava, 2003, pp. 419-433.
Pr. Constantin RUS, „Primirea eterodocșilor în
Biserică după Dreptul canonic ortodox”, în
Simpozionul internațional:„Sfintele Taine și familia
creștină”, Ed. ASTRA Museum / Ed. Vasilianaʼ98,
Sibiu / Iași, 2012, pp. 240-253.
IV.Citarea unui articol dintr-un ziar se face la fel cu
citările de articole publicate în periodice, doar că se specifică și
data apariției publicației. Se vor menționa:
Prenumele autorului / autorilor, NUMELE, „Titlul
articolului”, în Titlul publicației, locul apariției, data (ziua, luna,
anul), pagina (p.) sau coloana (col.).
Exemple:
Andrei PLEȘU, „Sensul vieții – punctaj pregătitor”
înDilema Veche , București, 6 martie, 2009, p. 6.
Pr. Stelian POPESCU, „Din frământările sufletului
preoțesc”, în Troița, I, 1, Constanța, 20 mai, 1946, p.
1.

4Nistor BARDU, „Preocupările statului român, ale
slujitorilor școlii privind dezvoltarea învățământului
în județele Durostor și Caliacra” în România de la
Mare, Constanța, 1994, nr. 3-4, p. 44.
Pr. Stephen HEADLEY, „Bisericile Ortodoxe din
Asia”, în Vestitorul Ortodoxiei , anul XII, București,
nr. 262-263, 15 februarie 2001, pp. 6-7.
V.Citarea unei opera clasice , cum ar fi cele din colecția
J. P. Migne, Patrologiae Cursus Completus , Series latina (P. L.),
Paris, 1844-1864, și Series graeca (P. G. ), Paris, 1857-1866. În
acest caz se va cita astfel:
Numele autorului, Titlul operei , numărul cărții cu cifre
romane, și al capitolelor cu cifre arabe, specificând apoi P.G. sau
P. L., tomul (volumul) și coloana (col.).
Exemple:
V. 1. La prima citare :
Sfântul CHIRIL al Ierusalimului, Cateheza III, 5 , în
col. J. P. MIGNE, Patrologiae Cursus Completus ,
Series graeca (P. G.), Paris, 1857-1866, t. XXXIII,
col. 434.
TERTULIAN, De baptismo, III, 1, în col. J. P.
MIGNE, Patrologiae Curus Completus , Series latina
(P. L.), Paris, 1844-1864, t. I, col. 1202.
V. 2. La a doua citare :
Sfântul CHIRIL al Ierusalimului, Cateheza III, 5 , P.
G., t. XXXIII, col. 434.
TERTULIAN, De baptismo, III, 1, P. L., t. I, col.
1202.
V. 3. Citarea operei unui autor classic laic se va face
astfel:
NUME,Titlul lucrării, numărul cărții cu cifre romane, iar
al capitolului cu cifre arabe.
V. 4. La prima citare se va indica și ediția folosită:

5Exemplu:
ARISTOTEL, Politica, V, 3-4 (ediție bilingvă),
traducere și comentarii de Alexander Baumgarten,
Ed. IRI, București, 2001, p. 30.
V. 5.La următoarea citarese va proceda astfel:
ARISTOTEL, Politica , V, 3-4 ed. cit., p. 38.
V. 6. La citarea unei opera clasice în versuri se va
proceda în felul următor:
Se va indica NUMELE autorului, Titlul lucrării poetice,
numărul cântului cu cifre romane, iar al versului cu cifre arabe.
V. 6. 1. La prima citare se va indica ediția folosită.
Exemplu:
DANTE, Purgatoriu , XXVII, 40 (tradus de G.
Coșbuc, ed. îngrijită și comentată de Ramino Ortiz),
Ed. Cartea Românească, București, s. a. p. 30.
V. 6. 2.La următoarea citarese va proceda astfel:
DANTE, Purgatoriu , XXVII, 40, ediția citată (ed.
cit.), p. 30.
VI. Citarea surselor electronice se va face în felul
următor:
Prenumele autorului, NUMELE, Denumirea sursei [notă
despre document] <Adresa electronică>, data (data accesării:
ziua / luna / anul), cheie.
Exemplu :
Adrei PLEȘU, Sensul vieții- punctaj pregătitor, în Dilema
Veche , 6 martie 2009, <http:/www.dilemaveche.ro/index.php?nr.
=264&cmd=articol&id=10157>. 19martie 2009.
VII. Cum se vor utilize notele de subsol:
Trimiterile la notele de subsol se vor face prin cifre
plasate ca exponent (superscript) în dreapta cuvântului / pasajului
/ citatului vizat. Se recomandă ca sistemul trimiterilor, odată
stabilit, să fie aplicat consecvent în întreaga lucrare.
Vor fi verificate următoarele situații referitoare la notele
de subsol:

6-existența tuturor indicilor din textul lucrării;
-corespondența dintre indice și corpul notei (textul notei);
dacă acesta din urmă se află, în cazul notelor de pagină
unde apare indicele;
-corespondența dintre indice și conținutul notei de subsol;
-corectitudinea trimiterilor la alte pasaje din sursa citată;
-existența și corectitudinea precizărilor făcute de autorul
lucrării (de exemplu: n.a. = nota autorului; n. t. = nota
traducătorului).
Dacă se fac referințe în cadrul notelor de subsol, se vor
avea în atenție următoarele aspect:
-toate detaliile bibliografice se vor preciza la prima citare,
în cadrul aceluiași capitol;
-dacă se citează din mai multe lucrări ale aceluiași autor,
trimiterea la titlu se poate face sub o formă abreviată,
urmată de indicarea paginii / paginilor;
-Idem – se folosește de regulă pentru a indica faptul că
este vorba de același autor citat;
-Ibidem („în același loc”) se folosește când trimiterea se
face la același autor și în aceeași lucrare;
-prescurtările termenilor din altă limbă se vor redacta în
italic.
VIII.Abrevieri (prescurtări) frecvente în notele de subsol:
Cele mai frecvente abrevieri (prescurtări) în notele de
subsol pot fi următoarele:
cf. = confer, compară;
v. = vezi;
p. = pagina;
pp. = paginile;
t. = tomul;
și urm. = și următorul/următoarea/următorii/umătoarele;
vol. = volumul;
ed. = ediția;
ed. cit. = ediția citată (cu drept cursiv!);

7loc. cit. = locul citat;
op. cit. = opera citată (cu italic cursiv!);
art. cit. = articolul citat;
ms. = manuscrisul;
mss. = manuscrisele;
passim = în mai multe locuri;
ș. a. = și alții; și altele;
et al. = și alții; și altele;
s.v. = sub voce (pentru trimiteri la articole de dicționare,
glosare etc., unde nu sunt folosite indicațiile de pagină).
IX.Pentru referințele biblice, se vor utiliza siglele din
tabelul de mai jos, în ordinea lor alfabetică:
IX. 1.Pentru citările din cărțile VECHIUL TESTAMENT:
SIGLA – TITLUL
Ag. = Agheu
Am. = Amos
Avc. = Avacum
Avd. = Avdia
Bar. = Baruh
Bel. = Bel și Balaurul
Cânt. = Cântarea Cântărilor
Dn. = Daniel
Dt. = Deuterenoum
Ecc. = Ecclesiastul
Epist. = Epistola lui Ieremia
Est. = Estera
Ezr. = Ezdra
Fc. = Facerea
Idt. = Iudita
Ioil = Ioil
Iona = Iona
Ios. = Iosaua Navi
Iov = Iov
Ir. = IeremiaIs. = Isaia
Iș = Ieșire
Iz. = Iezechiel
Jd. = Judecători
Lv. =Leviticul
1 Mac.= 1 Macabei
2 Mac. = 2 Macabei
3 Mac = 3 Macabei
Mal. = Maleahi
Man. = Manase
Mi. = Miheia
Naum = Naum
Ne. = Neemia
Num. = Numerii
Os. = Osea
1 Par. = 1 Paralipomena
2 Par. = 2 Paralipomena
Plg. = Plângerile lui Ieremia
Pr. = Proverbele lui
Solomon

8Ps. = Psalmii
1 Rg. = 1 Regi
2 Rg. = 2 Regi
3 Rg. = 3 Regi
4 Rg. = 4 Regi
Rut = Rut
Sir. = Înțelepciunea lui Iisus,
fiul lui SirahSof. = Sofonie
Sol. = Înțelepciunea, lui
Solomon
Sus. = Istoria Susanei
Tin. = Cântarea celor trei
tineri
Tob. = Tobit
Za. = Zaharia.
IX. 2.Pentru citările din cărțile NOULUI TESTAMENT:
SIGLA – TITLUL
Ap. = Apocalipsa
1 Co. = 1 Corinteni
2 Co. = 2 Corinteni
Col. = Coloseni
Ef. = Efeseni
Evr. = Evrei
FA. =Faptele Apostolilor
Fim =Filimon
Flp. Filipeni
Ga. = Galateni
Iac. = Iacob
In. = Evanghelia după Ioan
1 In. = 1 Ioan
2 In. = 2 Ioan3 In. = 3 Ioan
Iuda = Iuda
Lc. = Evanghelia după Luca
Mc. = Evanghelia după
Marcu
Mt. = Evanghelia după
Matei
1 Ptr. = 1 Petru
2 Ptr. = 2 Petru
Rm. = Romani
1Tes. = 1 Tesalonicieni
2 Tes. = 2 Tesalonicieni
1 Tim. = 1Timotei
2 Tim. = 2 Timotei
Tit = Tit
IX. 3.Citarea cărților biblice se va face după următoarele
modele:
Ps. 3, 1
Ir. 11, 7
Is. 21, 19
Pr. 4, 8
1 Rg. 18, 5
Rut 1, 11
Sol. 16, 12
Za. 5, 51 Co. 3, 18
Col. 5, 3
Ef. 6, 12
In 3, 15
Mt. 4, 6
1 Ptr. 3, 2
2 Tes. 4, 12, etc.

9X.Cum încadrăm citatele în textul lucrării de doctorat
Atunci când inserăm citate din diverse surse în teza de
doctorat, vom proceda astfel:
Dacă un citat este mai lung de trei rânduri
dactilografiate, acesta va fi pus în evidență într-un
paragraf distinct care să-l evidențieze printr-un
corp de literă mai mică – „format citat” (adică cu
10 pt).
Dacă un citat nu depășește două trei rânduri, se
poate introduce în corpul unui paragraf din textul
tezei de doctorat între ghilimele („……”).
Citatele luate dintr-o sursă de prim ordin se vor
încadra între ghilimele de tipul <<……>>, iar
celelalte vor fi inserate în ghilimele de tipul „…..”.
Exemple :
„Omul duhovnicesc gândește duhovnicește; nădejdea
lui este să audă într-o bună zi îngerii bucurându-se <<pentru un
păcătos care se pocăiește>> (Lc. 15, 10) și care nu este altul
decât el însuși”. (Citat luat din Tito COLIANDER, „Calea
asceților”, în Studii Teologice, seria a II-a, XLVII, București,
1995, nr.1-3, p. 46.).
Pentru a se asigura fidelitatea citatelor recomandăm
următoarele:
– semnalarea de lipsă, prin inserarea a trei puncte de
suspensie (…) pentru partea omisă;
– marcarea interpolărilor, clarificarilor și specificărilor
autorului tezei de doctorat între două acolade […], însoțite de
mențiunea subl. ns. (sublinierea noastră);
– marcarea întregirii textului;
– semnalarea unei erori evidente a autorului citat prin
mențiunea [sic!].
XI.Alte precizări:
Notele de subsol se scriu astfel:
Font: Time New Roman, 10 pt.

10Primul rând: 0,5 cm.
Distanța dintre rânduri: 1.
Notele se așează la demisolul paginii aferente, nu la
sfârșitul capitolului sau lucrării.
Despărțirea notelor de subsol de textul principal al tezei
de doctorat se face printr-o linie continuă de 5 cm, care începe
de la stânga spre dreapta, după modelul de mai jos:
[ ]
Notele se numerotează de la 1 până la ultima notă a
lucrării, fără nicio întrerupere pe capitole sau pagini.
Credem că aceste sumare norme metodologice de citare
corectă a surselor de informare și argumentare într-o teză de
doctorat vor veni în sprijinul doctoranzilor tomitani care aspiră
la titlul științific de „doctor în teologie ”.