Proiectare Complexa, Cladiri sportive [STADION -COMPLEX SPORTIV DAN PALTINISANU ] Se completează cu o descriere de 50 cuvinte a lucrării. Balint… [607476]

2017

Balint Alexandru Sebastiano

Proiectare Complexa, Cladiri sportive

[STADION -COMPLEX SPORTIV DAN PALTINISANU ]
Se completează cu o descriere de 50 cuvinte a lucrării.

Balint Alexandru Sebastiano
Stadion -Complex sportiv Dan Paltinisanu
2

Rezumat
Cuvinte cheie
1.INTRODUCERE
1.1 Intenții de cercetare
1.2 Oportunitatea temei propuse
2. FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A TEMATICII DE STUDIU
2.1 Definirea tematicii de studiu
2.1.1. Clasificare
2.1.2. Configutația geometrică gradenelor
2.1.3 Suprafața de joc
2.2 Evoluția istorică a tematicii de s tud
2.2.1 Istoric
2.2.2 Stadionul in tara nostra
2.2.3 Fotbalul in ziua de azi
2.3 Considerații personale asupra tematicii studiate
2.4 Stadionul din punct de vedere economic
Junkspace
Stadionul viitorului
2.5 Definirea metodologiei de cercetare aplicativă
2.5.1 Cluj Ar ena
2.5.2 St. Jakob Park Arena
2.5.3 Amsterdam Arena
3. STUDIUL AMPLASAMENTULUI

Balint Alexandru Sebastiano
Stadion -Complex sportiv Dan Paltinisanu
3

3.1Context
3.1.1Context international
3.1.2Context national
3.1.3Context local
3.2 Analiza urbanistica asupra amplasamentului
REGLEMENTARI URBANIS TICE
Surse de venit
Reguli si cerinte U EFA

Balint Alexandru Sebastiano
Stadion -Complex sportiv Dan Paltinisanu
4

Rezumat
„Sportul este teatrul in care principalele lucruri sunt in joc -curajul,pasiunea, perfidia,
efortul, frica; unde harul si uneori incredibile daruri sunt prezentate in fata noastra (David
Robson)”
Sportul nu este o urmărire intele ctuală, ci implică angajamentul inimii si nu a creieru lui
…… nu este atât de mult o distracție ca o religie co mpletă cu catedralele și ritualuri '
În ultimele decenii, sportul a evoluat la nivelul societății, de la mod de petrecere a
timpului liber, la o industrie majoră, el având o contribuție directă la creșterea bunăstării
sociale (prin efectele de socializare pe care le generează, prin îmbunătățirea condiției
biologice a membrilor societății) și a celei economice (pr in aportul său la consum, venituri,
sector terțiar, încadrarea în muncă și dezvoltarea economică locală, regională și națională).
Daca vorbim de fotbal, unul din cele mai umarite sporturi de pe planeta, creșterea
participării populației la jocul de fotbal (atât ca participant activ, cât și ca spectator),
creșterea duratei timpului liber și dezvoltarea finanțării private au determinat crearea unei
piețe largi, în cadrul căreia stadionul joacă un rol central.
Aceasta lucrare se concentreaza pe expertiza nec esitatii unui nou stadion in orasul
Timisoara, pe rezolvarea unor probleme cu care se confrunta orasul si pe o analiza atenta a
domeniului economic care implica constructia unui nou stadion.
Orice lucrare necesită o clarificare inițială a conceptului pe c are îl prezintă, prin
prezentarea diferitelor păreri ale specialiștilor din domeniu, prin prezentarea elementelor ce
deosebesc conceptul în cadrul categoriei din care face parte, dar și a acelor elemente ce îl
fac să aparțină de acea categorie.
Depășind ni velul cognitiv, consider că trebuie să existe o legătură între lucrare și
autorul acesteia, așa cum există și în lucrarea de față. Menționez că am abordat lucrarea de
față în primul rând datorită pasiunii mele pentru fotbal. În calitate de participant acti v la
evenimente sportive de peste 15 ani,am considerat că tema acestei lucrări ar fi foarte
aproape de sufletul meu.
Prima parte a lucrarii consta in analizarea problemelor cu care se confrunta
infrastructura stadioanelor atat in contextul international c at si cel local si o sinteza a
stadionului ca program de arhitectura, despre evolutia istorica a acestui program, despre ce
semnifica stadionul in viata orasului, despre ce implica o noua constructie de dimensiuni
masive in evolutia orasului.A doua parte a lucrarii consta in descrierea conceptului de la care
va pleca fundamentarea temei de arhitectura, in analizarea unor exemple relevante si
despre studiul amanuntit al zonei in care se propune realizarea viitoarei constructiei.

Cuvinte cheie : Stadion , Sport, Complex sportiv, Echipe , Mall
1.INTRODUCERE
1.1 Intenții de cercetare
In aceasta lucrare voi expune studiile si concluziile aferente in vederea realizarii in
Timisoara a unui nou stadion in vecinatatea actualei arene Dan Paltinisanu. Voi expune
cercet arile mele legate de stadion ca program de arhitectura, despre fezabilitatea construirii
unui nou stadion in oras si voi raspunde la intrebari cum ar fi: Ce ne dorim?;De ce avem
nevoie? Ce ne permitem?. O parte importanta a analizei consta in realizarea u nui studiu
despre noile tendinte in constructia de stadioane si in principal despre latura economica a
acestuia.

Balint Alexandru Sebastiano
Stadion -Complex sportiv Dan Paltinisanu
5

1.2 Oportunitatea temei propuse
In aproape toata tara lipsa dotarilor de pe stadioane a facut ca suporterul roman sa nu
mai participe la eve nimentele sportive asa cum se intampla pana acum.Daca in momentul
acesta media de spectatori care asista pe stadion la meciurile echipei de liga 1 ACS
Politehnica Timisoara este de 3600 ( 13% din capacitate) in trecut in sezonul 2008 -2009 media
spectatorilo r in meciurile de acasa a fost de 14 000 de spectatori.O diferenta extrem de mare
,iar netinant seama de actualele probleme ale clubului din liga 1 si lipsa de rezultate,putem
spune ca acest lucru se intampla in aproape toate orasele din Romania. Lipsa rez ultatelor
unei echipe, calitatea fotbalului din Romania in continua scadere fata de anii 2000 –
2010,disparitia unor echipe de traditie, dar poate cel mai important degradarea tot mai mare
a arenelor din Romania au facut ca suporterul roman sa nu mai partic ipe activ la meciuri.
Poate ca acest lucru nu se poate rezolva intr -un termen scurt avand in vedere lipsa
finantarior cluburilor si a tot mai putinilor bani bagati in fotbal,dar exista o perspectiva
frumoasa avand in vedere revenirea echipelor de traditie in fotbal ,chiar daca din ligile
inferioare,echipe sustinute de suporteri, unde lumea merge la meciuri si sustine din placere o
echipa ,acest lucru zic eu poate deveni scanteia care poate renaste acest fenomen.Un
exemplu este echipa suporterilor din liga a II-a ASU Politehnica Timisoara sustinuta de
suporteri prin aducerea finantarilor necesare unei echipe impreuna cu Politehnica,aceasta
echipa a fost preluata din liga a V -a si adusa pana in liga a II -a din fonduri proprii.Suporterii
merg din placere la me ciuri,sustin si traiesc prin aceasta echipa exact cum se intampla acum
10-20 de ani. Aceasta emulatie care a pornit si in alte locuri fac ca fotbalul sa se retraga la
origini la faptul ca fotbalul se joaca pentru suporteri,trebuie facut din placere si treb uie rupt de
latura aceasta financiara. Un nou stadion poate porni o astfel de emulatie in jurul echipei
,avand un centru unde jucatorii se pot antrena ,unde pot juca,iar spectatorul sa se simta bine
atunci cand merge pe un stadion sunt lucruri necesare p entru a avea suces in acest sport
pe langa partea financiara. Un exemplu este echipa suporterilor U Cluj din liga a III -a unde
datorita faptului ca acest stadion s -a construit ,s -a reinfintat aceasta echipa si care aduna in
jur de 6000 de spectatori la fi ecare meci de liga a III -a. Poate nu este mult dar o data cu
accederea echipei intr -o liga superioara acest numar se asteapta sa creasca. Constructia unei
noi arene de fotbal asa cum a aratat la Cluj ,Bucuresti sau Craiova recent a readus publicul
pe stadi on ,a creat o noua legatura intre echipa si suporteri si diferentele dintre numarul de
spectatori pe care o echipa care juca pe un stadion vechi,numarul de spectatori a crescut cu
un procent intre 50 % si 100% dupa ce stadionul nou a fost reconstruit.

In Timisoara municipalitatea a decis ca este nevoie de un nou stadion. In trecut
propunandu -se diferite variante de viitoare stadioane.In momentul de fata primaria Timisoara
doreste construirea unui complex sportiv de dimensiuni mari langa actualui stadion
cuprinzand un stadion nou intre 30 000 si 40 000 de locuri , un bazin de inot,sala
polivalenta,hotel,velodrom si multe alte functiuni.Lasand la o parte diferentele de opinie dintre
reprezentantii Primariei si cei ai Consiliului Judetean Timis care dorest e construirea acestui
stadion pe amplasamentul actualului stadion care va fi daramat ,lucrurile in momentul de fata
oricare va fi decizia finala asupra acestor lucruri tin de factorul financiar. In acest moment
finantare nu exista iar bugetul local nu poa te suporta o finantare de unu singur a unui proiect
atat de mare. Insa exista perspective ca in anul care va veni , sa se aprobe inceperea studiilor
de fezabilitate sustinute de Compania Națională de Investiții iar inceperea lucrarilor se
preconizeaza in u rmatorii 2 -3 ani.

Balint Alexandru Sebastiano
Stadion -Complex sportiv Dan Paltinisanu
6

2. FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A TEMATICII DE STUDIU

2.1 Definirea tematicii de studiu
Potrivit Programe de arhitectura – Gheorghe Vais stadionul cuprinde familia de
construcții și instalații destinate desfășurării marilor comtetiții sp ortive și oferă condiții
de vizibilitate publicului spectator și asigură toate spațiile necesare unei bune
desfășurări a activității de bază, respectiv practicarea uneia sau mai multor discipline
sportive, precum și a celorlalte activități complementare ce ar decurge din datele de
temă. Există două categorii principale de persoane care beneficiază de un astfel de program
și anume:
a) sportivi (persoanele care practică sau participă la desfășurarea unei activități
sportive în vederea inițierii, perfecționăr ii sau performanței).
b) spectatori (persoanele care urmăresc o manifestare sportivă).

2.1.1. Clasificare
Clasificarea stadioanelor se poate face în funcție de foarte multe criterii, din care vom
lua în considerare doar acelea care ne ajută să definim pr ogramul arhitectural:
1) Criteriul nivelului competițional
– stadioane de antrenament (fără zonă destinată publicului);
– stadioane de competiție (cu zonă destinată publicului);
2) Criteriul specializarii
– stadioane omnisportive (oferă condiții de desfașu rare pentru mai multe
sporturi);
– stadioane specializate (destinate exclusiv unui sport: atletism, fotbal, rugby
etc.);
Pâna nu demult stadioanele aveau un caracter omnisport, dovedindu -se nerentabile
deoarece marea majoritate a instalațiilor sale nu erau folosite. Astăzi marile stadioane
se specializează pe un singur sport, prima aplicație a fost fotbalul. Motivele care au
generat această tendintă au fost urmatoarele: dezvoltarea numărului de manifestări cu
participare pe echipe (sporturi colective), apar iția profesionismului care a introdus o
exigență sporită pentru calitatea gazonului (unele sporturi distrug masiv suprafața de
joc – rugby, fotbal, atletism etc.), nevoia de a apropia tribunele de spectatori de teren
prin eliminarea pistei de atletism.
Capacitatea unui stadion se stabilește în funcție de numărul de locuitori dintr -un
teritoriu (sau localitatea de amplasare) care pot fi potențiali spectatori:
– 8 000 -20 000 locuitori = stadion de 2 000 -5 000 locuri
– 20 000 -40 000 locuitori = stadion de 5 00 0-8 000 locuri (3 ha)
– 40 000 -80 000 locuitori = stadion de 8 000 -15 000 locuri (4 ha)
– 80 000 -300 000 locuitori = stadion de 15 000 -25 000 locuri (5 ha)
– peste 300 000 locuitori = stadion de 25 000 – 50 000 locuri
2.2.3. Organizare funcțională
Stadionu l prezintă câteva caracteristici funcționale definitorii ale programului care sunt
valabile pentru toate stadioanele de dimensiuni mari. Anexele funcționale ale unui
stadion cuprind spațiile destinate sportivilor, oficialilor, presei, administrației și spa țiile
tehnice.
-Blocul vestiarelor este obligatoriu pentru toate tipurile de stadioane și conține
spațiile destinate echipării si dezechipării sportivilor si arbitrilor, înainte și după

Balint Alexandru Sebastiano
Stadion -Complex sportiv Dan Paltinisanu
7

competiție.
– Blocul oficialilor este zona destinată spectatorilor im portanți, înalte
personalități ale vieții politice, culturale, sportive, etc. El asigură spațiile anexe pentru
tribuna oficială și conține zona de primire, saloanele pentru întâlniri, foaier -barul
destinate contactelor cu sportivii și presa.
– Blocul pres ei este obligatoriu pentru toate stadioanele pe care se desfasoară
competiții oficiale. El trebuie să ofere spații pentru toate tipurile de sisteme
mass -media, asigurandu -se transmiterea de informații către toate colțutile lumii. Pe
lângă spatiile tehnice de lucru blocul presei trebuie sa conțină și o zonă de primire
(asociată de multe ori cu o unitate de alimentație publică) destinată caracterelor
multiple ce decurg profilul profesional al utilizatorilor.

Accesul publicului în incinta stadionului se face prin mai multe puncte, ale căror număr
si poziții se stabilesc în funcție de capacitatea stadionului și căile de acces către
stadion. Circulația publicului de la intrare până la sectorul de tribune în care își are
locul, se realizează liber prin incinta s tadionului, excepție făcând zona blocurilor
(sportivi, presă, oficiali) și zona anexelor, care nu trebuie sa se intersecteze cu zonele
destinate suporterilor. Toate spațiile închise necesare stadionului se amplasează sub
gradene din motive de economicitate și pentru scurtarea unor circulații (sportivi, antrenori,
oficiali).

2.1.2. Configutația geometrică gradenelor
Poate părea logic să existe o legătură directă între configurația zonelor destinate
spectatorilor și geometria terenului de joc, astfel încât prima să constea într -un simplu
dreptunghi.
Gradenele alcătuiesc o parte a zonei destinate spectatorilor fiind realizate în scopul
vizionării în condiții optime de vizibilitate a competițiilor sportive și sunt în principal
planuri înclinate amenajate cu scaune care se pot realiza în două variante principale :
– tribune fără structuri portante proprii (realizate direct pe teren): sistemul în
rambleu are gradenele executate pe o umplutură de pământ iar terenul de joc este
realizat la nivelul terenului natur al (stadioane mici); sistemul în dableu presupune că
gradenele și terenul de joc sunt executate în săpătură, tribunele fiind rezolvate pe
taluzul rezultat (stadioane mici); sistemul combinat poate fi considerat și ca fiind o
varianta de extindere a capacit ății tribunelor pentru oricare din sistemele anterioare
(stadioane mijlocii);
– tribune cu structuri portante proprii : sistemul construit integral presupune
realizarea integrală a gradenelor pe structuri construite portante; sistemul construit cu
debleu ar e terenul de joc și primul tronson al tribunelor realizate în săpătură iar restul
capacitații este asigurată de tronsonul de gradene cu structură portantă proprie;
sistemul construit în debleu cu rambleu rezultă din combinarea celor două siseme
anterioare, asigurând capacități foarte mari; aceste sisteme sunt de obicei utilizate la
stadioanele mari și foarte mari presupunând si soluția multi -etajată. Trebuie sa fie
respectae și condițiile optime de vizibilitate conform standardelor actuale.
Pentru un stadio n modern cu o capacitate mare, în care se regasesc pe langă
spatiile principale și altele necesare stadionului contemporan, dotări pentru public,
spații destinate spectatorilor VIP/ VVIP, spații pentru alimentație și comerț, săli pentru
conferințe etc., ce a mai avantajoasă soluție este cea cu sistemul construit integral,
pentru a amplasa toate spațiile de care sunt nevoie sub gradene, pentru eficiență funcțională
dar și din p.d.v.d. economic.

Balint Alexandru Sebastiano
Stadion -Complex sportiv Dan Paltinisanu
8

2.1.3 Suprafața de joc
Dimensiunile standard actuale pentru s uprafața de joc sunt: 105 m x 68 m. Trebuie să
existe, de asemenea, o margine (din gazon natural sau gazon sintetic), de o lățime
minimă de 1,5 m, care să înconjoare întregul perimetru al suprafeței de joc. Aceste
dimensiuni sunt în prezent acceptate la ni vel mondial și trebuie considerate drept
obligatorii. Trebuie să existe, de asemenea, o suprafață exterioară perimetrului
terenului de joc, între marginea acestuia și primul rând de locuri. Există informații
suplimentare privind distanțele regulamentare, d ar principiul general este ca publicului
să îi fie permisă prezența cât mai aproape de linia de tușă, însă suficient de departe
pentru asigurarea siguranței și mișcării libere a jucătorilor și a oficialilor de meci

2.2 Evoluția istorică a tematicii de s tudiu

2.2.1 Istoric
Practicarea exercițiului fizic era una din preocupările preferate ale oamenilor din
antichitate, având ca scop menținerea unui tonus fizic performant, corespunzând și
unui ideal estetic (în cazul aritocrației), pe de o parte, și pent ru asigurarea unui
antrenament militar obligatoriu în cazul ostașilor pe de alta parte.
In grecia antica cele mai mari construcții sportive erau stadioanele independente, de formă
dreptunghiulară, lungi de 190m și largi de cca. 30m, de jur -împrejur cu bănc i pentru
spectatori, iar cele două capete cu câte o coloană trunchiată pe care alergătorul
trebuia să o ocolească.
În Roma antică practicarea exercițiilor fizice nu cunoștea amploarea din Grecia,
excepție făcând doar cele ce țineau de pregătirea militară, iar singurele programe
destinate întrecerilor sportive dezvoltate vor fi: circul și hipodromul.
Circul este o construcție destinată curselor de care. Cel mai reprezentativ este Circus
Maximus construit la Roma, care devine model pentru construcțiile simil are din imperiu.
Schema circului roman prezintă elemente funcționale întâlnite la teatru și amfiteatru
cu o cavea alungită și încheiată cu un podium lângă pistă.
Un program arhitectural nou, original, dezvoltat de romani sunt amfiteatrele.
Asemenea constru cții s-au realizat în tot imperiul (aproximativ 200). Primele au fost
construite din lemn și unele erau demontate după terminarea spectacolelor. Generația
a doua este cea a amfiteatrelor realizate din piatră. Cele mai semnificative sunt: Capua,
Pola, Veron , Aries, Nâmes, Colloseum -ul din Roma, etc.
Colloseum -ul avea un plan eliptic cu o lungime 189 de metri și o lățime de 156 de metri,
cu o amprenta totală la sol de 24000m2 și o înălțime a zidului exterior de 48 de m,
construită pe 4 niveluri din piatră și beton, ar reprezenta chiar și în zilele noastre o
realizare impresionantă. Cu o capacitate de minim 50.000 de spectatori, construcția
romană oferea o zonă de confort individual (prin perimetrul locului afectat ocupantului)
mai mare decât cea din stadioanel e de astazi. Construcția prevedea amenajari
(facilități) aproape identice cu cele ale unei baze sportive moderne la standarde
internationale – vestiare, dusuri, bai cu sauna și zone de refacere, infirmerie pentru
gladiatori, grajduri și menajerie pentru ca i și animalele sălbatice. Numeroase alte
facilități existau în cladirile anexe, majoritatea legate de arena principală prin tuneluri
subterane. Astfel în cadrul complexului mai erau o scoală (gymnasium) pentru

Balint Alexandru Sebastiano
Stadion -Complex sportiv Dan Paltinisanu
9

antrenamentul gladiatorilor, săli de arme, dor mitoare, cantina și evident o morgă cu
servicii funebre pentru victimele confruntărilor marțiale.
Colloseum -ul a fost construit din blocuri de travertin de Tivoli și beton roman. S -a
urmărit obținerea unei arhitecturi monumentale, folosindu -se la fiecare n ivel (de jos în
sus) un ordin diferit: doric, ionic și corintic. Ultimele spectacole s -au desfășurat în anul
523 e.n. Evul Mediu va exclude aproape în întregime practicarea sportului din viața cotidiană,
excepție făcând vânătoarea și turnirele practicate în exclusivitate de nobilime. Turnirul
este atestat încă din a doua jumătate a sec. XI -lea în zona dintre Meuse și Loara și era
în prima fază un sport de echipă.
Perioada secolelor XVII și XIX nu va produce elemente semnificative din punctul de
vedere al pro gramului arhitectural. Renașterea Jocurilor Olimpice (moderne),
impulsionată de baronul Pierre de Coubertin (1863 – 1937), culminează cu
desfășurarea la Atena în 1896 a primei Olimpiade moderne, care va însemna startul într -o
nouă etapă a construcțiilor sp ortive. Lipsa de experiență în acest domeniu se va
resimți prin adoptarea unor formule de plan inspirate de arhitectura antică. Secolul XX
(mai ales a doua jumătate) va avea meritul de a pune la punct tipologiile standard ale
diverselor construcții și inst alații sportive, tipologii aflate într -o permanentă adaptare la
caracterul extrem de dinamic al competițiilor sportive.
La nivel de stadioane, față de perioada Greciei și a Romei antice, în
contemporaneitate conceptul de stadion s -a dezvoltat în mod consid erabil, reflectând
astfel cerințele specifice ale unei largi varietăți de discipline sportive. Doar dacă luăm
în considerare ultimele decenii, au avut loc schimbări radicale în abordarea proiectelor
de construcție a stadioanelor. În timp ce, în urmă cu 30 de ani, stadioanele de fotbal
erau adeseori concepute pentru a fi utilizate și pentru alte sporturi (de ex., atletism),
designul modern pune accent pe nevoile specifice ale jocului de fotbal. În 1872 se
construiește la Dublin „Lansdowne Road” care era până în 2007, când a fost demolat,
cel mai vechi stadion de fotbal, din lume. Pe locul său a fost ridicat „Aviva Stadium”, cu
o capacitate de 50000 de locuri. Anul 1878 este unul de referință pentru fotbalul din
Regatul Unit deoarece reprezintă anul în care ap ar două din cele mai prestigioase
arene din albion. „Deepdale” este casa celor de la Preston North End F.C., prima
campioană a Angliei, dar și locul desemnat de F.A. să fie muzeul național al fotbalului
englez.
Preston North End este una din echipele fonda toare Football League și unul dintre
cele două cluburi, alături de Brunley, care își dispută și în prezent meciurile de pe teren
propriu pe același stadion pe care au debutat. Una dintre tribune poartă numele de
„Pavilionul Invincibililor”, în onoarea lege ndarei echipe din 1889, ce a câștigat atât
primul campionat, fără a fi învinsă, cât și FA Cup, devenind prima echipă din istorie ce
realizează dubla istorică.
“La începutul secolului al XXI -lea, stadioanele s -au transformat din edificii sobre și
funcționa le în puncte de referință spectaculoase, bio -mofice, care adesea simulează
absența greutății: așa cum sînt Stadionul Olym -pia din Beijing, luînd forma unui cuib de
pa-săre (Jacques Herzog și Pierre de Meuron), Stadionul Olim -pic din Atena (Santiago
Calatra vas) sau Stadionul Național Wembley din Londra (Sir Norman Foster). Căci,
între timp, stadionul a înlocuit muzeul ca obiect al prestigiului urban. O re -flecție simptomatică
a acestei transformări e faptul că la Rotterdam, în anul 2000, a avut loc
prima ret rospectivă cuprinzătoare pe tema ar -hitec -turii moder -ne a stadioanelor.
Începînd din anii ’70, aceste stadioane multifuncționale, high -tech au fost construite în
conformitate cu standar -dele stipulate de asociații precum CIO, UEFA și FIFA – care
dețin mo -nopolul asupra drepturilor de transmisie televizată și al con -tractelor de
sponsorizare –, iar în ultima vreme au fost proiectate de arhitecți -ve-de-tă. Ele servesc,
în principal, competițiilor dintre orașe, dar și ca simboluri și, în mod regu -lat, pun în
circulație sume enorme de bani publici și privați,căci: În toată lu -mea,
megaevenimente, cum ar fi Jocurile Olimpice, Campionatul Mondial de Fotbal, sau alte
importante evenimente sportive regionale se desfășoară la interval de doi ani. În acest
pro-ces, m ai ales în ultimul timp s -a investit extrem de mult în stadioane.”9

Balint Alexandru Sebastiano
Stadion -Complex sportiv Dan Paltinisanu
10

Practic din cauza sau datorită fotbalului, sport care a devenit din ce în ce mai popular,
supranumit și sportul rege, programul de stadion s -a dezvoltat considerabil în ultimele
decenii. L egile jocului de fotbal au fost formate în Anglia de The Fotball Association în
1863. Prima ligă de fotbal a fost creată tot în Anglia în 1888 și conținea 12 echipe. FIFA
s-a format la Paris, în 1904 și a adoptat setul de reguli de la englezi. Fotbalul a î nceput
să fie practicat și în alte țări , iar în 1930 a avut loc primul Campionat Mondial, jucat în
Uruguay.

2.2.2 Stadionul in tara nostra
La nivel național, stadionul ACU din Arad a fost gazda primului meci de fotbal din
România. În anul 1899 s -a înfii nțat Clubul Atletic Arădean și tot atunci a avut loc primul
meci de fotbal pe actualul teritoriu al României. Arena, construită după un proiect
elvețian de un antrepenor arădean, a fost dată în folosință în 1903, când s -a disputat
primul meci între repreze ntantele Aradului și Timișoarei, câștigat de arădeni cu 3 -0. A
fost începutul rivalității sportive dintre cele două orașe. Stadionul, una dintre cele mai
moderne construcții arădene ale vremii, avea 600 de locuri, pistă de atletism și
velodrom de 500 de me tri, cu o înclinație de 30 de grade. Acest stadion a fost demolat
în anul 2005.
În trecut, multe din stadioanele de fotbal erau construite cu pistă de atletism în jurul
perimetrului suprafeței de joc, de exemplu. Acest lucru însă nu contribuie la crearea
unei bune atmosfere în timpul meciului, deoarece reduce efectul acustic de „cazan sub
presiune”. Structura stadionului trebuie să fie cât mai apropiată de suprafața de joc
pentru a mări acest efect însă, bineînțeles, fără a afecta siguranța jucătorilor și a
staff-ului tehnic, a oficialilor de meci sau a spectatorilor.

2.3 Fotbalul in ziua de azi
Conform unui sondaj realizat de FIFA, în anul 2006, aproximativ 270 de
milioane de oameni din întreaga lume sunt implicate activ în fotbal devenind azi primul
spec tacol la nivel planetar. Pe masură ce a trecut timpul fotbalul a devenit tot mai
popular, iar oamenii ce nu puteau participa la aceste evenimente, se mulțumeau
ascultând la radio, urmărind turneele importante sau alte campionate la televizor și
culminând c u vizionarea 3D a finalei Euro 2012. Toate aceeste inovații în mediatizarea
jocului de fotbal, au indapărtat câte puțin lumea de stadion, ei preferând sa stea acasă
să urmarească evenimentul. Datorită acestui fapt FIFA și UEFA au hotărât
implementarea rețe lei de stadioane în Europa pentru a încuraja și participarea activă a
suporterului la spectacolul sportiv.
În opinia lui Jaquez Attali timpul va fi perceput ca o marfă din cauza lipsei lui, iar
industriile care vor excela vor fi cele de asigurări și divert isment: “…pentru evitarea
precarității, fiecare va dori să se deconecteze, adică să se distanțeze, să se apere de
agresiunile prezentului. Industriile de divertisment (turism, cinema, televiziune, muzica,
sport, spectacole în direct, jocuri) vor deveni, da că nu sunt deja, primele industrii din
lume în privința timpului pe care îl va ocupa consumul produselor și al serviciilor pe
care le oferă. Aceste spectacole, ultimele locuri de întâlnire vor fi și ultimele subiecte
de conversație. Marile competiții sport ive, in special fotbalistice, vor costitui piete
importante pentru inteprinderi -circuri organizatoare de spectacole.“

Balint Alexandru Sebastiano
Stadion -Complex sportiv Dan Paltinisanu
11

2.3 Considerații personale asupra tematicii studiate

Intr-un articol citit in urma cu ceva timp se spunea ca sportul nu are nici o legatura cu
arhitectura. In ziua de azi acest lucru este complet gresit, cele doua lucruri merg mana in
mana. Sportul este facut pentru divertisment,de obicei divertismentul celor care il urmaresc.
Daca in trecut pentru a merge la un meci de fotbal nu cont a contextul arhitectural, era mai
important meciul de fotbal , in ziua de azi acest lucru s -a schimbat, oricine poate vedea meciul
la televizor si nu mai accepta sa mearga intr -un mediu in care nu exista dotari necesare pentru
confortul lui. In schimb pu tem spune ca trairile unui meci vizionat acasa la televizor si un meci
vizionat pe stadion nu se pot compara. Vizionarea lui pe stadion in preajma altor
oameni/prieteni te fac ca pentru un anumit interval de timp sa uiti de problemele
cotidiene.Arhitectur a spatiului in care se se desfasoara evenimentul sportiv joaca un rol
extrem de important in ziua de azi pentru ca publicul de sport sa ia parte la acest gen de
divertisment.
Un stadion nou nu este doar o simpla constructie sportiva. Este o afacere de
dezvoltare…Un stadion nou nu este altceva decat un motor de gentrificare” – Vincent Ford.

2.4 Stadionul din punct de vedere economic

Potentialul de dezvoltare economica a sportului nu este diferit fara de sectorul cultural:
sa construiesti un stadion(sau muzee) stimuleaza economia locala si se presupune ca
reprezinta o investitie durabila in profilul unei locatii, la nivel local si probabil, la nivel
international. Pentru a compensa intretinerea si finantarea publica a unui stadion(sau a unui
muzeu) exist a oportunitati pentru diversificarea fluxurilor de venituri. Veniturile sunt generate
de vanzarile de bilete, de taxe de parcare si salariile persoanelor angajate de conducerea
stadionului si a echipelor care isi reinvestesc partial venitul ca si consumato ri.Vanzarea de
bauturi racoritoare si suveniruri, transport, cazare si divertisment inainte si dupa joc. Cel mai
important (strict vorbind) imaterial ( si totusi improbabil calculabil) profit rezulta din campaniile
de publicitate si mass -media. Expertii s i consultantii asigura ca pur si simplu mentionarea
numelui unui oras in repetate randuri in anunturile mass -media stimuleaza cresterea
economica in intreaga regiune. Astfel spus daca toate lucrurile sunt facute cum trebuie si
gandite dinainte veniturile generate direct,indirect si imaterial ar trebui sa depaseasca cu mult
nivelul de costuri necesare construiri si intretinerea unui nou stadion. Ceea ce proprietarul sau
managerul unui stadion poate considera ca fiind rezonabil ca fiind venituri probabile si anume
vanzarile de bilete la cateva zeci de meciuri pe an –nu vor putea sa finanteze constructia si
intretinerea unui stadion. Cu toate acestea in comparatie cu veniturile potentale din
sponsorizare ,vanzarea drepturilor de numire a stadionului,inchirier ea de boxe VIP ,drepturi
de televiziune si marketing, suma costurilor ar trebui sa fie neglijabila. Nu toata lumea poate
sa isi permita luxul de a avea un stadion mono -functional (doar pentru fotbal) astfel este
necesara inchirierea si altor promotori de diferite tipuri de evenimente.Cu toate astea costurile
imense, dimensiunea extrem de mare si logistica de transport a unui nou stadion, principala
si deobicei indispensabila sursa de finantare este cea publica. Evenimentele majore (cum sunt
jocuri ale ech ipe nationale,sau jocuri din cupe europe, turnee finale) sunt citate pentru a
legitima investitiile extinse,precum si beneficiile culturale si economice pe care un nou stadion
(sau modernizarea unui vechi) este de asteptat sa aduca in vecinatatea sa. Arhit ectura unui
nou stadion poate deveni benefica. Mai multe stadioane au devenit repere puternice care
cresc profilul regional sau chiar international al unui oras si la nivel local stimuleaza
gentrificarea si investitii noi in zona. In timp stadionul a evolu at de la o simpla constructie la o

Balint Alexandru Sebastiano
Stadion -Complex sportiv Dan Paltinisanu
12

bucata dintr -o dezvoltare mixta a utilizarii, scena pentru celebritati, pentru economie si media
si o destinatie de top pentru turistul urban si chiar si rezidentul local.
Junkspace
Intr-una din criticile sale tipice, Rem Koolhaas(2001) a introdus termenul de “junkspace”
pentru a descrie acele aglomerari structurale foate versatile capabile sa se adapteze constant
la noile cerinte ale pietei. Prototipul de junkspace argumenteaza acesta este aeroportul
contemporan care s -a indepartat de un simplu loc de unde se poate decola sau ateriza ,
aeroportu este azi un canal petru masa critica de bunuri si servicii si pentru un public cu o
putere de cumparare mare, un amestec econommic puternic, conpus din mall -uri,centre de
divertism ent,restaurante, hoteluri, parcari, transport marfuri si asa mai departe. Iar un fapt
dovedit este acela ca pentru aeroporturi aceste lucruri sunt mult mai avantajoase decat
transportul aerian. Ca si aeroporturile,stadioanele constau in mega -structuri ec onomice
optimizate ideale cu un bazin hidrografic regional. Ca si aeroporturile,nu mai sunt niste simple
monumente ale modernismului functional ci au devenit niste hibrizi multifunctionali, obligati
sa treca continuu prin conversii sau extinderi pentru a se potrivi cu paleta in continua
schimbare a atractiilor.

Stadionul viitorului

Bazat pe conceptul sau de dezvoltare a generatiilor de stadioane, arhitectul Rod Sheard
a identificat doua tendinte esentiale pentru viitorul constructiilor.In primul rand pr ezice el ca
stadioanele vor revenii la a fi construite in centru urbane –si aume ca arhitecturi urbane de
evenimente alaturi de cinematografe si mall -uri si in al doilea rand ca se vor integra
digitalizarea si mediatizarea jocului de fotbal arhitecturala, pentru a elimina concurenta
televiziunii si a internetului. Sheard explica aceste concepte cu ajutorul unor argumente
economice. Daca se doreste ca stadionul sa fie profitabil , este necesar ca factorii de decizie
sa fie deschisi la alte functiuni cum ar f i cele de living ,iesit in oras si shopping: Stadioanele
moderne ale viitorului vor fi doar despre facilitatiile care sunt impachetate in si in jurul acestora
si efectele pe care aceste facilitati le vor avea asupra mediului local.
Diversificarea functiu nilor vor insemna ca stadionul ar putea fi utilizat pentru mai mult de
20 de mari evenimente pe parcursul unui an, de la sarbatori in familie in restaurantele din
interior la vizitele magazinelor pentru fani.
Pentru a face stadionul sa fie cat mai competi tiv in fata televiziunii si a internetului unde
poti vedea un meci de fotbal direct din locuinta ta,stadioanele trebuie sa devina confortabile
si rezitente la intemperii in viitor.Vor fi necesare echipari care vor aduce un plus utilizatorului
cum ar fi d ispozitive electronice in scaune pentru a putea fi la curent cu statistici si alte tipuri
de informatii despre joc.”sportul este vorba despre pasiunea de a privi un
eveniment.Stadioanele viitorului sunt prin urmare ,despre pierderea acestei pasiuni”Cum
poate fi acest lucru atins ,este lasata discutia deschisa de catre Sheard.

2.5 Definirea metodologiei de cercetare aplicativă
In urma lucrurilor pe care le propun prin acest proiect am ales 3 exemple de stadioane
care merg pe ideea de mixt de functiuni si o sa prezint lucruri mai putin cunoscute despre
aceste 3 arene.

Balint Alexandru Sebastiano
Stadion -Complex sportiv Dan Paltinisanu
13

2.5.1 Cluj Ar ena
Cel mai important element conceptual al acestui proiect este transparenta care permite un
dialog vizual intre activitatile cotidiene din afara si cele din interiorul arenei. Aceasta relatie
functioneaza mai ales prin permeabilitatea vizuala a fatadei c are face posibil ca privirea
spectatorului sa scape în exterior, catre silueta orasului sau spre peisajul înconjurator. La
nivel urban, am simtit ca era nevoie de un reper simbolic contemporan, alegand fluiditatea
ca expresie arhitecturala. Relatia cu cont extul este rezolvata printr -o remodelare artificiala a
terenului, in dialog constant cu raul Somes si cu Parcul Central. Taluzul artificial care
bordeaza tribunele leaga verdele parcului de constructie, reduce scara arenei si ofera un al
doilea loc de prom enada pe langa punctele de acces. De aici, trecatorii pot arunca o privire
in interiorul stadionului.
Interviu cu Serban Tiganas despre stadion:A fost un design& build.A castigat atat solutia
dar si “made in Romania”. Adica am reusit impreuna cu antrepre norii sa facem un pret bun,
si conta! Un pret pe care nu il puteau bate nici germanii de la Von Gerkan nici spaniolii,pentru
ca ei aveau alt consum de resurse. A fost o presiune foarte mare, pentru ca amplasarea
acestui stadion din Cluj avea mai multe com ponente: odata era o continuitate istorica,e al
treilea stadon pe acelasi loc. Deci locul era consacrat. Pe de alta parte sigur ca orasul putea
sa ia decizia sa mute stadionul altundeva,sa -i creeze o zona(era mult mai scump,dar asta e
alta discutie) cu o i nfrastructura proprie si adecvata si sa foloseasca spatiul respectiv pentru
alta destinatie. Insa cum sportul universitar e in brandul orasului, e in ADN -ul Clujului,orasul a
decis sa -l faca tot acolo. Era grea tema,in acelasi loc,care era oricum stramt si problematic
,un stadion de doua ori mai mare. Si cum sa il faci atat de bun incat toate grijile astea, absolut
firesti, ca el este inoportun acolo, sa fie contrazise. Ce a lipsit este partenerul public. Noi am
simtit la un moment dat ,lucrand ,ca avem nev oie de discutii cu utilizatorul. Si am facut o tura
prin Europa,ca sa invatam.Am fost sa vedem ultima generatie de stadioane facute pentru
campionat un Austria si Elvetia si ne -am dus sa discutam cu cei care le opereaza. Sa invatam
secretele programului, c are e complicat, e o masinarie mare si dificil de tinut in viata intr -un
oras, pentru ca exista aceasta problema,ce faci cu stadionul cand nu se intampla nimic pe el?
Am invatat din aceasta tura prin Europa ca e fundamental sa ai o astfel de firma de oper atori,
care stiu sa rezolve aceste probleme… Noi ne -am intors la clientul public din Cluj si am cerut
consiliului judetean sa ne creeze acest dialog, sa furnizeze interlocutorul, sa ne ssfatuim cu
cei care vor opera stadionul astfel incat sa -l facem fia bil. Si nu au vrut .Au spus ca pe ei nu ii
intereseaza “voi respectati normele ,standardele, si asta nu e problema voastra”. Si acum au
probleme….Oamenii le -au asumat si este o zona de promenada,de intalnire. Ceea ce
demonstreaza pe undeva ca ipoteza ora sului de a construi un ansamblu sportiv acolo a
functionat.

Stadion unicat
Arhitectul a ținut să precizeze că stadionul va fi unul unicat, având în vedere că a fost
dezvoltat special pentru locul în care se află amplasat. “Atât parcul, cât și râul și De alul Cetățuii
au contribuit cu influențe în modul în care a fost configurat stadionul. Totul este gândit pentru
acest loc, pentru învecinarea cu terenul de joacă, cu curbura Someșului, vederea de pe podul
Garibaldi și relația cu viitoarea sală multifuncțio nală cu care va trebui să fie într -un dialog
arhitectural coerent. Una din primele teme care ne -au preocupat a fost realizarea unei
construcții care are o interfață permanentă cu publicul în zilele cele mai multe din viața sa, în
care nu este meci, spectac ol de mare anvergură, deci o relație permanentă cu cei care se

Balint Alexandru Sebastiano
Stadion -Complex sportiv Dan Paltinisanu
14

plimbă în zonă și cărora să le stârnească interesul de a arunca o privire liberă înăuntru spre
dreptunghiul verde magic al terenului și spre inelul pistei de alergări. Această privire va fi
posibilă datorită promenadei care va înconjura stadionul și va fi oferită permanent publicului,
care va putea privi nestingherit pe sub inelul de gradene superior în spațiul stadionului”, a
detaliat Șerban Țigănaș.
Sute de spații interioare

Sub tribune, Cluj Arena devine un adevărat mall, cu sute de spații care pot găzdui de la birouri
la săli pentru nunți sau concerte. „Am folosit modelul german. Am studiat stadioanele din
München și Frankfurt. Diversitatea a fost cea mai mare reușită. Cluj Arena înseamnă o
diversitate cât mai mare de sporturi, dar și de alte activități“, spune Radu Rațiu, directorul Cluj
Arena. La subsol au fost compartimentate spații pentru parcări subterane, anexe și spații
tehnice (centrală termică, grupuri electrogene, tablouri electrice ). Tot acolo se găsesc și spații
comerciale, dar și un muzeu al sportului clujean. Și pentru primirea echipelor a fost alocat un
spațiu impresionant. Vestiarele sunt înconjurate de birouri pentru oficiali, staff -ul administrativ
și VIP, săli de încălzire, cabinete medicale sau spații de recuperare. La etaje, pe lângă sălile
de conferință au mai fost construite săli VIP și VVIP cu loje și zone de bar, dar și două terase
de 90 și 374 metri pătrați.
A găzduit 12 ramuri sportive
Cluj Arena este recunoscut în sp ecial ca stadionul pe care joacă FC Universitatea Cluj .
„Șepcile roșii“ au disputat 42 de partide pe acest stadion din 2011 încoace. Fotbaliștii lui „U“
au împărțit însă gazonul și cu alte e chipe, în acești ani. Echipa feminină de fotbal Olimpia
Cluj a jucat partidele din Champions League, iar în toamna lui 2012 s -a jucat și un meci de
Liga a III -a între Sănătatea Cluj și Unirea Dej. Au fost și meciuri de rugby pe Cluj Arena. „U“
Cluj și -a disputat aici, pentru o perioadă, partidele din campionat, iar naționala României a
fost și ea prezentă pe stadion la meciuri din preliminariile pentru Campionatul Mondial. „Am
găzduit chiar și un meci de fotbal american“, spune directorul Radu Rațiu, cu re ferire la finala
campionatului național pe care Cluj Crusaders l -a jucat pe stadion. În afara sporturilor de
echipă, arena mai găzduiește sporturi individuale, în sălile de sub tribuna a doua sau pe cele
două piste de atletism. Există secții de box, halter e, lupte, karate, arte marțiale și judo, pe
lângă toate probele atletismului.
Prima arenă profitabilă din România
Cluj Arena a devenit, la finalul anului 2013, primul stadion din istoria României cu profit
operațional. Conform surselor ProSport, profitul C luj Arena pe 2013 s -a ridicat la 10 milioane
de lei. Sursele de venit ale stadionului sunt în mare parte generate de închirierea spațiilor
din incinta arenei. „Chiria pentru închirierea stadionului este 7.500 de euro pe meci. Mai
avem 6 spații comerciale ș i 8 spații sportive, care pot fi închiriate. De asemenea, în sălile de
festivități se organizează nunți sau petreceri“, declară Radu Rațiu.
Birouri langa stadion
Idea pentru un turn ca accent veritical, in dialog cu volumul orizontal masiv al stadionului s -a
nascut demult, inca inainte de decizia de demolare si inlocuire a vechiului stadion. Ne
apartine in totalitate. Nu a fost cerut prin tema de catre clientul public dar a fost de indata
imbratisata, pentru ca parea o posibilitate de a genera o dezvoltare cu functiuni
complementare compatibile zonei, altfel pericolul de a fi foarte intens activ este doar
ocazional. Am propus o consolidare si activare a acestui pol de activitati, a partii vestice
centrului istoric care asteapta o mai complexa transformar e legata de axa podului
Garibaldi, a strazii Uzinei electrice si a amplasamentului fostei fabrici de bere Ursus.
Meandra Somesului de dupa pod face ca locul propus pentru turn sa fie un perfect capat de
perspectiva dinspre amonte. Legatura volumului cu sta dionul este dubla, prin corpul salii de

Balint Alexandru Sebastiano
Stadion -Complex sportiv Dan Paltinisanu
15

conferinte care acopera intrarea, un plug -in ferm care indica zona de acces oficial si prin
banda translucida pe verticala fatadei, care acopera functiunile de la zona teraselor
observator si coboara pentru a se plia peste copertina arenei marcand in aceasta zona
tribunei VIP.
Concluzii: Arhitectii au simtit nevoia crearii unui mixt de functiuni care sa produca bani, prin
spatiile interioare si prin viitoarea cladire de birouri acest lucru este posibil iar costurile de
constructie si intretinere sa fie amortizate.
2.5.2 St. Jakob Park Arena
St. Jakob Park Arena in Basel ,Elvetia, a fost construit in 2001 avand un teren fix. Nu a
existat destul loc pentru a scoate iarba de joc afara .Nu are un acoperis retractabil. Ar e un
numar de 32 000 de locuri pentru spectatori aditionat in 2008 cu alte 6000. A fost construit
de un parteneriat public -privat care manageriaza toate evenimentele majore sportive din oras.
Locatia stadionul care se afla langa cai ferate si linii de tr amvaie si autobuze, a facut ca situl
sa fie mult prea valoros pentru a fi doar un simplu monofunctional stadion. Astfel arhitectii au
fost insarcinati nu numai cu designul unui stadion de fotbal incorporat cu o dezvoltare
comerciala intensiva ,dar si sa vi na cu un sensibil concept pentru spatiul de sub iarba de jos
si teren. Astfel sub toata arena se afla doua etaje de parcaje subterane, si care acomodeaza
in partea exterioara periferica un shopping mall ce beneficiaza de reteaua de transpport public
si par carile stadionului.
Aici,d e asemenea, se găsesc zone de presă și primire de dimensiuni la fel de
impresionante. Aceste doua spatii , împreună cu etajele duble ale Zonei VIP de deasupra lor,
se poate considera ca un centru de conferinte de lux. Concepută cel puțin în parte ca un
acoperiș pentru partea stradală acest acoperis compune si intrarea in mall. Mai exista un
centru pentru persoane cu dizabilitati care sunt tinute treaze o data pe saptamana in timpul
meciurilor. Iar pe terenul ramas liber langa arena s -a construit o cladire d e birouri ,ca un
landmark vertical. Rationalizarea spatiala si economica a fost marca comerciala a acestei
arene. Demonstrare faptului ca orice spatiu din interiorul unui oras poate fi folosit la maxim.O
alta caracteristica arhitecturala neobisnuita a aces tei arene este fatada structurata.Chiar daca
ziua elementele de sticla acrilica covexa de pe fatada par reci,noapta in timpul evenimentelor
din interior,ele eflecta ambianta interioara prin scaldarea exteriorului in diferite culori:rosu si
albastrul in tim pul meciurilor de acasa ale Fc Basel,sau cand nationala Elvetiei joaca pe
aceasta arena aproape exclusiv rosu cu exceptia unei cruci Elvetiene albe.Iar fanii care se
deplaseaza de la sau spre locurile lor in spatele acestei fatade par ca niste personaje i ntr-un
teatru de umbra.Acest stadion este primul facut de Herzog si de Meuron care mai tarziu au
construit si Allianz Arena in Munchen si stadionul olimpic ‘cuib de pasare’. Coooptarea acestor
arhitecti in realizarea stadionului a adus acoperirea media op tima. Schitele si machetele
viitorului stadion au fost prezentate in diferite expozitii cu mult naintea demararii lucrarilor
.Trecerea de la economia industriala la o economie post -industriala a transformat sportul intr –
o industrie culturala majora. ‘Nou a economie’ face profit din simboluri,imagini si
dorinte.Stadioanele nu sunt doar semnificante si adevarate masini de dorinte dar sunt si niste
arene publice in care simbolurile culturale pot fi expuse ,observate,comercializate si
dobandite.

Concluzii:In aceste doua exemple prezentate putem observa atat caracterul multi
cultural al stadionului ,cat si directia de dezvoltare a acestui program de arhitectura, unul care
se desparte de traditionala constructie si devine un ansamblu de functiuni orientate spre toate
tipurile de public.

Balint Alexandru Sebastiano
Stadion -Complex sportiv Dan Paltinisanu
16

2.5.3 Amsterdam Arena
A fost construita in 1996 cu un acoperis care se retracteaza din sticla si otel care poate
fi inchis si deschis in 20 de minute . Stadionul a fost construit direct pe o portiune de autostrada
in sud -estul orasului si pare monumental celor care se aproprie pe autostrada din ambele
directii de mers.Drumurile de iesire de pe autostrada duc aproape instantaneu la o parcare
subterana uriasa ,deasupra careia stadionul este construit. Aceste solutii elaborate de acces
sunt benefice atat pentru stadion cat si pentru complexul pentru petrecerea timpului liber care
s-a dezvoltat in jurul lui. Aceasta locatie a fost selecatat in 1992 .Decizia a fost bazata in
principal pe potentialul situ -lui de a deveni un hub al tra ficului precum si pe nevoia de
regenerare imediata a vecinatatiilor.Inaintea construirii acestuui stadion ,zona era descrisa ca
fiind sinonima cu tot ce putea merge prost la marginea unui oras.Prin urmare a fost plasat in
mod constient in a fata acestui c artier si astfel s -a inceput constructia unui nou sub -centru in
jurul lui, Bulevardul Arena.Circa 200 000 metri patrati de spatii de birouri si 20 000 de metri
patrati de mega -magazine in jurul a celor 600 de metri lungime si 70 metri latime a
bulevardului .Principala atractie este Villa Arena la sfarsitul sau:un mall imens inchis care
gazduieste 75 000 de metri patrati de magazine de mobilier diferite.Se doreste ca mare parte
din masa de fani asteptati la meciuri, vor petrece timpul impreuna cu familile lor inainte si dupa
meci sau chiar sa se intoarca in aceasta zona chiar si atunci cand nu exista vreun eveniment
programat .Acest lucru genereaza o valoare ridicata atat financiara cat si simbolica de care
beneficiaza locutorii orasului,in special cei din im ediata vecinatate.In plus costurile suportate
pentru dezvoltarea si mentinerea stadionului pot fi compensate prin vanzarea si inchirierea de
spatii comerciale.
Concluzii: Chiar daca acet exemplu este la scara mult mai mare decat putem avea
noi,prin acest exemplu am vrut sa arat ca un stadion nou poate gentrifica o zona a orasului
sau chiar poate schimba cu totul un oras.
Asa cum s -a intamplat de multe ori la scara larga schemele de dezvoltare prezentate
in aceste exemple au avut nevoie de ajustari frecve nte deoarece efectele anticipate au avut
efecte secundare neasteptate. Iar unele sperante au fost spulberate amar.Cu toate acestea
echipe de consultanti sunt intotdeauna gata sa aduca noi fluxuri de venit ,sustinand ca un nou
stadion stimuleaza o crestere suficienta pentru ca profiturile sa depaseasca in cele din urma
investitiile.

3. STUDIUL AMPLASAMENTULUI

3.1Context
3.1.1Context international
In europa exista 330 stadioane de fotbal cu o capacitate de 20 000 sau mai mare: Marea
Britanie -54 stadioane, Germania -47 stadioane, Italia -35 stadioane si Spania – 29 stadioane
conduc topul. In europa, tarile fara nici un stadion de 20 000 de locuri sunt deobicei mici si nu
au traditie in sport.
Se estimeaza ca 90% din stadioanele Europene cu o capacitate de 20 000 de locuri au
mai mult de 30 de ani vechime si au nevoie de reparatii masive sau upgrade -uri pentru a
ajunge la nivelul de asteptari al fanilor din zoua de azi. Multe din acestea au fost renovate,
cum este cazul Old Trafford in UK, fiind un stadion cons truit acum mai mult de 100 de ani si

Balint Alexandru Sebastiano
Stadion -Complex sportiv Dan Paltinisanu
17

care in urma restructurarii sale a devenit unul din cele mai moderne arene din lume. Multe alte
tari au optat pentru a renova stadioanele vechi in detrimentul contruirii altora noi.
Pentru a renova sau construi o arena noua exista obstacole destul de subtantiale dar
cu un concept ,un plan de business ,un design de arena inovativ si o o echipa potrivita,aceste
obstacole pot fi depasite.

3.1.2Context national
In tara noastra lucrurile stau in acelasi fel, existand un nu mar de 50 de stadioane cu o
capacitate mai mare de 10 000 de locuri. Astfel avem un singur stadion cu peste 50 000 de
locuri: National Arena -Bucuresti (55 600);peste 30 000 de locuri 4 stadioane:Dan Paltinisanu –
Timisoara 32 972, Stadionul municipal – Medgid ia(32 700),Ion Oblemenco – Craiova(30.854),
Cluj Arena – Cluj Napoca(30 335); iar intre 20 000 si 30 000 7 stadioane;restul sunt stadioane
de dimensiuni mai mici intre 10 000 si 20 000.
Marea majoritate a acestor stadioane sunt construite dupa 1960 cu o str uctura formata
din pamant tasat si gradene din beton.Din pacate aceasta solutie constructiva s -a dovedit
extrem de problematica, tasarea in timp a pamantului folosit conducand la deteriorarea
arenelor.
Incepand cu anul 2010 statul roman a inceput sa inve steasca in infrastructura sportiva
si implicit in refacerea arenelor de fotbal din romania.Astfel in toate cazurile s -a optat pentru
demolarea arenelor vechi si constructia unui nou stadion pe acelasi amplasament. Oarecum
in contradictie cu ce se intampla in europa. Astfel in 2011 s -au inaugurat 3 stadioane construite
de la zero :National Arena -Bucuresti,Cluj Arena -Cluj Napoca si Ilie Oana -Ploiesti. In 2017 a
fost inaugurat stadionul din Ion Oblemenco. Iar alte doua stadioane cel din Arad si cel din
Targu J iu sunt in constructie iar pentru stadionul din Alexandria au fost aprobate finantarile de
la Comisia nationala de investitii. Exista un plan de reconstrucție a stadioanelor pentru Euro
2020 care a trecut deja de faza proiectelor de prefezabilitate pentru 3 dintre arene, Steaua,
Giulești și Arcul de triumf care vor fi terminate pana in anul 2020.

3.1.3Context local
In Timisoara situatia sta foarte prost din punct de vedere al dotarii cu infrastructura
sportiva. Exista o singura arena care are o capacitate mai mare de 8000 de locuri : Stadionul
Dan Paltinisanu 32 972 construit in 1963 este al doilea stadion ca marime din Romania si
este principala arena din Timisoara. Pe acest stadion se desfasoara meciuri ale echipelor:
ACS Poli Timisoara –echipa de prima liga, unele meciuri de acasa ale echipei ASU Poli
Timisoara -Liga a II -a, unele meciuri de acasa ale echipei Ripensia Timisoara -Liga a II -a si
echipa de rugby RCM Timișoara.
Alte stadioane de fotbal: Stadion Stiinta – aproximativ 500 de locuri in tribuna, stadion unde
activeaza echipa suporterilor ASU Politehnica Timisoara –liga a II -a.
Stadion Ciarda Rosie –aproximativ 1000 de locuri, stadion unde activeaza echipa Ripensia
Timisoara -liga a II -a.
Stadion UMT – aproximativ 10 000 de locuri,stadion in momentul de fata in paragina, nici o
echipa nu activeaza pe acest stadion.
Stadion CFR -aproximatv 7000 de locuri, stadion unde activeaza echipa din campionatul
municipal CFR Timisoara ,cat si unele meciuri ale echipei de rugby RCM Timisoara.

Balint Alexandru Sebastiano
Stadion -Complex sportiv Dan Paltinisanu
18

Mai exista o serie de arene: stadionul Electrica, stadionul Banatul, stadionul Calor, stadion
Auto si Electromotor care au o capacitate de locuri foarte redusa si unde activeaza echipe
din ligi inferioare.

3.2 Analiza urbanistica asupra amplasamentului

In privinta amplasame ntului propus pentru un viitor stadion conform noului Plan de
Urbanism General si al Regulamentului Local de Urbanism in curs de avizare si aprobare
pentru municipiul Timisoara, amplasamentul este situat in Unitatea Teritoriala de Referinta
(UTR) 44 – cuprinsa din 3 zone :
Is_A- Zona de institutii si servicii publice si de interes public constituite in ansambluri
independente ;
Vs- zona verde cu rol de complex sportiv
Va-subzona spatiilor verzi publice aferente arterelor de circulatie

REGLEMENTARI URBANIS TICE

Este situat in sudul -estul orasului Timisoara , în vecinătatea :
S -Cartierul de locuit Soarelui: zona rezidentiala cu densitate mare a populatiei
E zona industriala Calea Buziasului:
N – zona Complexul Studentesc: are o densitate mare de studenti , potentiali utilizatori ai
complexului sportiv si al functiunilor pe care acesta le -ar putea oferi
Cladiri importante in jur:
Spitalul Judetean
Casa Tineretului
Liceul Sportiv "Banatul"
Poitehnica Timisoara Baza
Conform Planului Urbanistic General stadion ul se află în UTR44 Vs- zona verde cu rol de
complex sportiv
– utilizări admise
-plantații înalte, medii și joase
sistem de alei și platforme cu stratificare permeabilă pentru circulații pietonale și velo
mobilier urban, amenajări pentru jocacă, odihnă , sport si alte activități în aer liber
compatibile
edicule, componente ale amenajării peisagere
construcții pentru activități culturale și alimentație publică
grupuri sanitare, spații pentru administrare si întreținere
terenuri de sport în aer libe r
tribune pentru spectatori
construcții pentru activități sportive vestiare, grupuri sanitare, săli de antrenament, spații
tehnice, pentru administrare si întreținere

Balint Alexandru Sebastiano
Stadion -Complex sportiv Dan Paltinisanu
19

unități de alimentație publică, cu ADC de maxim 120mp (cafeterie, cafenea, bufet etc)
Se conservă de regulă actualele utilizări, ce pot fi dezvoltate, reorganizate sau modernizate,
în conformitate cu necesitățile actuale.
-arhitectura clădirilor noi va fi de factură modernă și va exprima caracterul programului
– utilizări interzise
Orice utilizări, altele decât cele admise la punctele anterioare
Sunt interzise lucrări de terasament și sistematizare verticală de natură să afecteze
amenajările din spațiile publice sau de pe parcelele adiacente.
-amplasarea clădirilor față de aliniament:
În situația construirii unei clădiri noi se va stabili amplasamentul acesteia prin PUD. Se
recomandă integrarea în peisaj și respectarea zonelor de activitate existente în arealul de
acces situat la frontul stradal.
-amplasarea clădirilor unele față de alt ele pe aceeași parcelă:
in situația construirii unei clădiri noi se va stabili amplasamentul acesteia prin PUD.
-staționarea autovehiculelor:
Staționarea autovehiculelor pe zonele verzi este interzisă. Acestea se vor amplasa în
proximitatea zonelor de a cces ca parte a sistemului de parcaje publice.

-necesarul de parcaje:
1 loc de parcare la 250 mp teren de sport + 1 loc de parcare la 15 locuri pentru public –
parcare pentru biciclete** – 1
loc la 250 mp teren de sport + 1 loc la 30 locuri pentru public
-inălțimea maximă admisibilă a clădirilor:
Pentru clădiri noi înălțimea maximă la cornișă nu va depăși 20m și respectiv (3S)+P+1. Se
admit nivele parțiale (supante, mezanine) cu condiția încadrării în înălțimea la cornișă
reglementată.
-condiții de echi pare edilitară:
Toate clădirile se vor racorda pentru asigurarea utilităților necesare la rețelele edilitare
publice.
Se va da o atenție deosebită iluminatului public, ce va face obiectul unor studii de
specialitate.
Se vor prevedea puncte de alimenta re cu apă din rețeaua publică
Se interzice conducerea apelor meteorice spre domeniul public sau parcelele vecine.
Infrastructura de branșament și contorizare va fi integrată în împrejmuiri sau în clădiri
dedicate, situate în interiorul incintelor.
Se interzice dispunerea aeriană a cablurilor de orice fel (electrice, telefonice, CATV etc) pe
spațiul public.

Spații libere și spații plantate:
Se conservă, de regulă, actuala structură a spațiilor verzi, a sistemului de alei și platforme.
Intervenții i mportante asupra spațiilor verzi și a sistemului de alei și platforme se vor realiza
numai pe bază de studii dendrologice și peisagere, în contextul conservării caracterelor
specifice, pe baza unui PUD. Suprafața spațiilor verzi propriu -zise, organizate pe solul
natural vor ocupa minim 75% din suprafața totală a zonei verzi și vor cuprinde exclusiv
vegetație (joasă, medie și înaltă). Suprafețele având o acoperire de orice tip sunt cuprinse în
categoria spațiilor libere.
Eliminarea arborilor maturi și sănă toși este interzisă.
-imprejmuiri:

Balint Alexandru Sebastiano
Stadion -Complex sportiv Dan Paltinisanu
20

Împrejmuirile se vor realiza ca garduri vii către spațiile publice, respectiv ca și completări ale
unor împrejmuiri existente cu o valoare stilistică în situația extinderii perimetrului spațiului
verde aferent complexulu i sportiv în cauză.
Imprejmuirile pe zonele de învecinare cu proprietăți private vor fi de tip opac, cu înălțimea
maximă de 2,20 m, de regulă din zidărie de cărămidă aparentă sau tencuită.

-procent maxim de ocupare a terenului:
pentru utilizările admi se – 10%,

-coeficient maxim de utilizare a terenului :
pentru utilizările admise – 0,2

O problema majora pe care o observ legat de situl ales pentru constructia noului stadion
este aceea a accesibilitatii.In urma unui studiu a reiesit ca marea majoritat e a suporterilor vin
spre stadion din partea de nord a sitului mai precis dinspre centrul orasul,complex
studentesc,Strada Aries si strazile adiacente cu directia spre stadion sunt foarte aglomerate
atunci cand se organizeaza pe actualul stadion evenimente sportive.Astfel un punct
important care va trebui rezolvat este accesibilitatea atat la nivel de autovehicule cat si la
nivel pietonal avand in vedere ca viitoarele accese pe noul stadion se va face in principal pe
langa actualul stadion si liceul cu prog ram sportiv Banatul si din sud de pe Bulevardul Liviu
Rebreanu.Acest lucru este un punct important care va trebui rezolvat prin acest proiect.
Un alt lucru important care trebuie rezolvat este legat de parcari, in urma studiilor am
observat un numar extrem de mic de parcaje in zona stadionului.Acest lucru se va rezolva
prin realizarea parcarilor subterate de sub noul stadion de fotbal.

………………………………………………………………..

Surse de venit ????????????????????????? ?????????????
Avand in vedere posibilitatea de castig din vanzarea biletelor la un singur meci la o
medie de 15 000 de oameni(o medie mare avand in vedere fotbalul din ziua de azi) – 150 000
de lei (33 000 de euro) avand aproximativ 20 de evenimente sportiv e intr -un an(pentru o
singura echipa de fotbal) , stadionul ar produce pe an in jur de 660 000 de euro care ar putea
acoperi doar costurile de intretinere ale arenei.Pentru ca o constructie sa fie rentabila pentru
o investitie ,acea investitie trebuie amor tizata in maxim 10 ani. Daca socotim ca o arena de
fotbal costa intre 1,2 -1.7 milioane de euro /loc si avand un numar de 30 000 de locuri pe
viitoarea arena putem evalua costul de constructie a stadionul intre 35 000 000 euro si 50
000 000 euro. Astfel pe an costurile de intretinere sunt in jur de 500 000 de euro iar pentru
amortizarea costurilor constructiei in 10 ani avem nevoie de alte 350 000 -500 000 euro.In
consecinta arena trebuie sa produca aproximativ 1 milion de euro anual pentru a -si scoate
banii investiti in 10 ani.Pentru a acoperi aceste costuri de intretinere si pentru a deveni
profitabila,arena trebuie sa contina spatii care sunt inchiriate ,locuri de parcare si spatii care
atrag publicul chiar si atunci cand nu exista evenimente sportive.
Un management inteligent si o gestionare inteligenta a spatiilor unui stadion inca din
faza de proiectare pot face ca aceasta constructie sa fie profitabila atat pentru investitor cat si
pentru mediul urban din zona adiacenta acestuia.

Balint Alexandru Sebastiano
Stadion -Complex sportiv Dan Paltinisanu
21

Reguli si cerinte U EFA

1 Aceste reguli guvernează criteriile structurale ce trebuie îndeplinite de un stadion
pentru a putea fi în categoriile UEFA de elită.
2 La aceste cerinte vor fi adaugate in viitor alte spatii necesare conform cu conceptul
propus.
CAP1.Terenul de joc

Denumire Detalii Dimensiuni
Terenul de joc trebuie să fie uniform și plan, cu iarbă naturală
și să prevadă o fâșie de protecție de minim 6 m față de liniile laterale
și respectiv de minim 7,5 m față de liniile de poartă, precum fâsii de
protecție înierbate pe toate laturile, de min. 1,5 m.
A1. Terenul de
joc 2. Acesta trebuie să fie prevăzut cu un sistem performant de
drenare a apelor și sistem de încălzire.
3. A cesta trebuie să îndeplinească următoarele cerințe
referitoare și să aibă următoarele dimensiuni:
Arie înierbată 120 m X 80
m
Suprafață teren 105 m X 68
m în întregime
fără gard.
A2.Zona de
incalzire De-a lungul liniilor de tușă sau în spatele panourilor
publicitare din spatele porții trebuie prevăzută o zonă de încălzire
pentru rezerve.
1. Stâlpii porții și barele transversale trebuie să fie realizate
din aluminiu sau alt material similar și treb uie să fie de formă
rotundă sau eliptică. În plus, acestea trebuie să corespundă
prevederilor Legilor Jocului, aprobate de International Football
Association Board (IFAB) care prevăd, în special:
a) o distanță între stâlpi de 7,32 m;
A3.Portile si
portile de rezerva b) o distanță între marginea inferioară a barei transversale și
sol de 2,44 m;
c) stâlpii porții și barele transversale trebuie să fie albe;
d) acestea nu trebuie să constituie un pericol pentru jucători.

2. Pe stadion, trebuie să fie disponibilă o poartă de rezervă
care să poată fi ușor instalată în caz de necesitate.
A4.Băncile
pentru reserve Stadionul trebuie să fie dotat cu două bănci acoperite, la
nivelul terenului, fiecare cu o capacitate de minim 13 persoane.
Acestea trebuie amplasate la cel puțin cinci metri de linia de tușă.
A5. Steagurile Stadionul trebuie să fie prevăzut cu cel puțin cinci catarge
pentru steaguri sau alte tipuri de suporturi care s ă permită
arborarea pe stadion a unui număr de cinci steaguri.
1 Fiecare stadion trebuie prevăzut cu:

Balint Alexandru Sebastiano
Stadion -Complex sportiv Dan Paltinisanu
22

a) câte un vestiar pentru fiecare echipă a min.150 mp fiecare,
egale ca suprafață, dotări și confort, dotat cu cel puțin zece dușuri
fiecare, trei toalete individuale, cameră cu bănci pentru cel puțin 25
de persoane, telefon, frigider, trei mese de masaj și o tablă lecții
tactice;
A6. Vestiarele Se recomandă două vestiare suplimentare:
b) un vestiar pentru arbitri de min. 40 mp, dotat cu cel puțin
două dușuri, o masă de masaj, o toaletă individuală, cinci scaune și
un birou.
2. Pe stadion trebuie să fie asigurat accesul direct, separat și
protejat al ambelor echipe și al arbitrilor, de la vestiare pe t erenul
de joc, precum și sosirea pe stadion și părăsirea acestuia în
siguranță.
A7. Camera
delegatului Stadionul trebuie să fie prevăzut cu o cameră pentru delegat,
care să aibă acces la instalațiile de comunicare amplasate în
apropiere, cum ar fi tele fon și fax, și cu acces ușor la vestiarele
echipelor și arbitrilor.
A8. Unitățile
de prim ajutor și
tratare pentru
jucători și oficiali Stadionul trebuie să fie prevăzut cu o cameră specială de
prim ajutor și tratament medical pentru jucători și oficia li.

1.Stadionul trebuie să fie prevăzut cu un post special de
control antidoping, care trebuie să corespundă cerințelor prevăzute
în Anexa I a prezentelor regulamente.
2. Postul de control antidoping trebuie să fie situat în
apropierea vestiarelor și să nu fie accesibil publicului sau
reprezentanților mass -media.
3. Acesta trebuie să aibă o suprafață de cel puțin 20 m2 și să
cuprindă o sală de așteptare, sala de testare și zona de toaletă, toate
acestea fiind dispuse una lângă cealaltă.
A9. Postul de
control antidopin 4. Sala de așteptare face parte sau este imediat adiacentă sălii
de testare (se acceptă și posibilitatea separării acestora printr -un
panou despărțitor). Această sală trebuie să fie dotată cu scaune
suficiente pentru o capacitate de opt persoane, cuiere sau dulapuri
pentru haine, precum și un frigider.
5. Sala de testare trebuie să fie dotată cu: o masă , patru
scaune, o chiuvetă cu apă, un dulap cu cheie și o toaletă (adiacentă
acestei săli sau amplasată chiar în aceasta).
6. Zona toaletei trebuie să fie dispusă în interiorul sălii de
testare sau imediat lângă aceasta și să aibă acces direct la sala de
testare. Aceasta trebuie să fie dotată cu un WC, precum și cu o
chiuvetă cu apă.
A10.Instalația
nocturnă 1 Stadionul trebuie să fie prevăzut cu o instalație de nocturnă,
care să mențină următoarea iluminare medie minimă și/sau maximă
(calculată conform anexei II):
2. Pentru a asigura continuarea meciului în cazul unei căderi
de tensiune, stadionul trebuie să dispună de un sistem independent
de alimentare electrică de rezervă, care să îndeplinească
următoarele cerințe:
Capabil să asigure totalul valorile echival ente de intensitate
luminoasă instantaneu și fără întrerupere.

Balint Alexandru Sebastiano
Stadion -Complex sportiv Dan Paltinisanu
23

În E v (lx) spre camerele fixe min. 1400
În E v (lx) spre camerele mobile min.1000
A11. Zonele
de parcare minime 1 Stadionul trebuie să asigure un spațiu de parcare pentru cel
puțin două autocare și zece autoturisme pentru echipe și oficiali.
2 În plus trebuie îndeplinite următoarele cerințe:
Numărul minim de locuri de parcare pentru VIP -uri într -o
zonă sigură 150
Spațiu de parcare pentru minim 400 de autocare în
apropierea stadionului.

CAP2. Zonele destinate spectatorilor

Denumire Detalii Dimensiuni
B1 –
Tribunele și
facilitățile
pentru
spectatori 1 Locurile pentru spectatori trebuie să fie individuale, fixe (fixate),
separate unul de celălalt, modelate, numerotate, realizate din materiale
incasabile și neinflamabile, și p revăzute cu spătare, o înălțime minimă de
30 cm de la scaun. Scaunele trebuie să fie vizibil numerotate și ușor de
identificat. Distanțele între rînduri trebuie să fie de cel puțin de 80 de cm,
de la spătar la spătar.

2 Se interzice utilizarea tribune lor temporare.
3 Stadionul trebuie să fie prevăzut cu unități de vânzare a
băuturilor răcoritoare și a alimentelor, disponibile în fiecare sector al
stadionului.
4 În plus, tribunele trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
Meciurile se pot desfășura numai cu spectatori cu locuri pe scaune,
cu toate sectoarele prevăzute pentru spectatori în picioare închise (statul
pe bănci de orice fel este interzis și va fi considerat stat în picioare).
B2.
Suporterii
echipei care
joacă în
deplasare Cel puțin cinci procente din capacitatea totală a stadionului trebuie
să fie puse la dispoziția exclusivă a suporterilor echipei care joacă în
deplasare, într -o zonă separată a stadionului.

B3.
Accesul și
ieșirea
publicului 1 Porțile de intrare și/sau turnicheții trebuie astfel proiectat încât
să se evite situațiile de congestionare și să asigure deplasarea cu ușurință
a fluxului mulțimii.
2 Toate pasajele și scările destinate publicului din zonele
spectatorilor trebuie să fie vopsite într -o culoare deschisă, la fel și porțile
care duc din zonele spectatorilor în incinta terenului de joc și toate ușile
și porțile de ieșire care duc în afara stadionului.
3 Toate ușile și porțile de ieșire de pe stadion, precum și toate
porțile care fac le gătura între zonele spectatorilor și incinta terenului de
joc trebuie:

Balint Alexandru Sebastiano
Stadion -Complex sportiv Dan Paltinisanu
24

-să fie prevăzute cu un sistem de închidere, ușor și rapid de operat
de către oricine din interior, în cazul ușilor și porților de ieșire, sau din
exterior, în cazul ușilor și porț ilor care duc spre incinta terenului de joc;
-să fie astfel proiectate încât să rămână descuiate pe perioada în
care spectatorii se află pe stadion.
4 Căile de acces pe stadion trebuie să fie semnalizate în mod
corespunzător (cu ajutorul pictogra melor, de exemplu) pentru a ghida
spectatorii în sectoarele în care au bilete, iar toți turnicheții, ușile și
porțile de intrare trebuie să fie în stare de funcționare și semnalizate, la
rândul lor, prin semne universale.
5 În plus, stadioanele din ca tegoria elită trebuie să fie dotate cu un
sistem electronic modern de control acces, care să asigure analizarea
datelor în timp real și prevenirea utilizării biletelor contrafăcute.
B4.
Sistemul de
iluminat de
urgență În scopul de a asigura siguranța și dirijarea spectatorilor,
stadioanele trebuie să fie prevăzute cu un sistem de iluminat de urgență,
aprobat de autoritățile locale competente, care să poată fi utilizat în cazul
unei pene generale de curent în toate părțile stadionului în care publicul
are acces, inclusiv toate căile de ieșire și evacuare.
B5.
Capacitatea de
spectatori În ceea ce privește capacitatea de spectatori, stadioanele trebuie
să îndeplinească următoarele cerințe:
Dispune de cel puțin 30.000 de locuri, inclusiv un minim de 2 2.500
de locuri acoperite.
B6.
Sistemul de
sonorizare 1 Stadioanele trebuie să fie dotate cu un sistem de sonorizare.

2 Sistemul de sonorizare nu trebuie să fie sensibil la căderile de
tensiune.
Este necesar un sistem alternativ de aliment are cu energie
electrică care să asigure funcționare neîntreruptă a sonorizării min. 3 ore,
în caz de cădere a rețelei.
3 În plus, stadioanele din categoria elită trebuie să fie dotate cu un
ecran gigant, care să permită transmiterea de mesaje către public.
B7.
Instalațiile
sanitare pentru
spectatori În fiecare sector al stadionului trebuie să existe toalete, pentru
ambele sexe, precum și pisoare, la un raport de o toaletă la 200 de
spectatori și un pisoar la 125 de spectatori, dotate cu uscătoare mâini,
apă curentă rece și caldă.
B8.
Puncte de prim
ajutor pentru
spectatori 1În fiecare sector al stadionului trebuie să existe puncte de prim
ajutor pentru spectatori, echipate complet și aprobate de autoritățile
competente.
2 Aceste unități tre buie să fie clar identificate, iar accesul la acestea
să fie semnalizat în mod corespunzător.
B9.
Facilitățile
pentru
spectatorii cu
dizabilități 1 Stadioanele trebuie să fie prevăzute cu accese speciale pentru
spectatorii cu dizabilități și însoțitorii acestora.

Balint Alexandru Sebastiano
Stadion -Complex sportiv Dan Paltinisanu
25

2 În plus, pentru persoanele cu dizabilități trebuie prevăzute
instalații sanitare speciale, precum și unități de vânzare a băuturilor
răcoritoare și a alimentelor, amplasate în apropierea sectorului în care
aceștia au locuri.
B10.
Camer a de
control Stadioanele trebuie să îndeplinească cerințele de mai jos:

Trebuie să fie prevăzute cu o cameră de control care să asigure
vederea generală asupra interiorului stadionului și care să fie dotată cu
instalații de comunicare.
B11.
Sistem ul de
televiziune în
circuit închis Stadioanele trebuie să îndeplinească cerințele de mai jos:

Dotat atât în interior cât și în exterior cu un sistem permanent de
televiziune cu circuit închis
Sistemul de televiziune cu circuit închis trebuie să aibă integrată
opțiunea de a face stop -cadre și să aibă monitoare color în camera de
control.
B12.
Zonele
rezervate VIP –
urilor și
invitaților 1 Stadioanele trebuie să fie prevăzute cu cel puțin numărul minim
de locuri pentru VIP -uri, menționat mai jos, și să aibă o zonă pentru
invitați exclusivă cu următoarele dimensiuni minime:
Numărul minim de locuri pentru VIP -uri 1500
Numărul minim de locuri pentru VIP -uri rezervate echipei în
deplasare 200
Zona exclusivă pentru invitați 400m2
2 Locuril e destinate VIP -urilor trebuie situate în tribuna, cât mai
aproape de linia mediană, între cele două zone de penalti.

CAP3. Zonele rezervate mass media

Balint Alexandru Sebastiano
Stadion -Complex sportiv Dan Paltinisanu
26

Denumire Detalii Dimensiuni
C1. Zona
de lucru pentru
reprezentanții
mass media 1 Reprezen tanților mass media trebuie să le fie pusă la dispoziție
cel puțin o încăpere, dotată cu pupitre și acces la mijloacele de
comunicare.

2 Acest spațiu trebuie să aibă următoarele dimensiuni minime: 150 m2
C2.
Pozițiile
camerelor 1 Tribuna trebuie prev ăzută cu o platformă pentru camera
principală. Aceasta trebuie poziționată pe centru, la o înălțime față de
teren care să garanteze calitatea optimă a imaginii.
2 Poziția camerei principale trebuie să fie exact pe linia mediană,
la o înălțime care să formeze un unghi de 15 -200 de la planul orizontal la
punctul de centru.
3 Platforma pentru camera principală trebuie să aibă următoarele
dimensiuni minime: 12 m2
C3. Masa
presei 1 Stadioanele trebuie prevăzute cu locuri rezervate pentru
reprezentanț ii mass media, care să îndeplinească următoarele cerințe:
Numărul minim de locuri acoperite 200
Numărul minim de locuri acoperite dotate cu pupitre 100
Poziție centrală în tribună (în apropierea vestiarelor pentru
jucători și a diferitelor faci lități media)
2 Toate locurile trebuie să fie echipate cu un sistem de alimentare
electrică și conexiuni de telefon/modem.
3 Pupitrele trebuie să fie suficient de mari pentru a permite
amplasarea unui laptop și a unui bloc -notes. Montarea unui mo nitor TV
la 8 locuri se consideră suficientă
C4.
Posturile
comentatorilor
radio și TV 1 Stadioanele trebuie să fie prevăzute cu următorul număr minim
de posturi acoperite pentru comentatorii radio și TV. 40
2 Fiecare post pentru comentatori trebuie să aibă cel puțin trei
locuri.
C5.
Studiourile TV Stadioanele trebuie să fie prevăzute cu studiouri TV, care să
îndeplinească următoarele condiții:
Numărul impus 3
Dimensiunile impuse 5 m
lungime x 5 m
lățime x 4 m
înălțime
Cerințe supliment are:
Inclusiv un studio de prezentare cu vedere asupra terenului. Spațiu
adecvat pentru o zonă mixtă securizată.
C6. Zona
carelor de
transmisie Stadioanele trebuie să fie prevăzute cu o zonă pentru carele de
transmisie, care să îndeplinească următ oarele cerințe:

Balint Alexandru Sebastiano
Stadion -Complex sportiv Dan Paltinisanu
27

Amplasată pe aceeași parte a stadionului precum camera
principală
Suprafața Cel puțin
2.000 m2
C7. Sala
pentru
conferințele de
presă Trebuie pusă la dispoziție cel puțin o sală pentru conferințele de
presă, dotată cu un pupitru, platformă pentru cameră, podium, split box,
sistem audio, sistem de traducere simultană și scaune.
Numărul minim de locuri 100