Sportul este teatrul in care principalele lucruri sunt in joc -curajul,pasiunea, perfidia, efortul, frica [607475]

Rezumat
„Sportul este teatrul in care principalele lucruri sunt in joc -curajul,pasiunea, perfidia, efortul, frica;
unde harul si uneori incredibile daruri sunt prezentate in fata noastra (David Robson)”
1.INTRODUCERE
1.1 Intenții de cercetare
In aceasta l ucrare voi expune studiile si concluziile aferente in vederea realizarii in Timisoara a
unui nou stadion in vecinatatea actualei arene Dan Paltinisanu. Voi expune cercetarile mele legate de
stadion ca program de arhitectura, despre fezabilitatea construiri i unui nou stadion in oras si voi
raspunde la intrebari cum ar fi: Ce ne dorim?;De ce avem nevoie? Ce ne permitem?.
1.2 Oportunitatea temei propuse

2. FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A TEMATICII DE STUDIU

2.1 Definirea tematicii de studiu
Potrivit Programe de arhitectura – Gheorghe Vais stadionul cuprinde familia de
construcții și instalații destinate desfășurării marilor comtetiții sportive și oferă condiți i
de vizibilitate publicului spectator și asigură toate spațiile necesare unei bune
desfășurări a activității de bază, respectiv practicarea uneia sau mai multor discipline
sportive, precum și a celorlalte activități complementare ce ar decurge din datele de
temă. Există două categorii principale de persoane care beneficiază de un astfel de program și
anume :
a) sportivi (persoanele care practică sau participă la desfășurarea unei activități
sportive în vederea inițierii, perfecționării sau performanței).
b) spectatori (persoanele care urmăresc o manifestare sportivă).
2.1.1. Clasificare
Clasificarea stadioanelor se poate face în funcție de foarte multe criterii, din care vom
lua în considerare doar acelea care ne ajută să definim programul arhitectural:
1) Criteriul nivelului competițional
– stadioane de antrenament (fără zonă destinată publicului);
– stadioane de competiție (cu zonă destinată publicului);
2) Criteriul specializarii
– stadioane omnisportive (oferă condiții de desfașurare pentru mai multe
sporturi);
– stadioane specializate (destinate exclusiv unui sport: atletism, fotbal, rugby
etc.);

Pâna nu demult stadioanele aveau un caracter omnisport, dovedindu -se nerentabile
deoarece marea majoritate a instalațiilor sale nu erau folosite. Astăzi marile stadioane
se specializează pe un singur sport, prima aplicație a fost fotbalul. Motivele care au
generat această tendintă au fost urmatoarele: dezvoltarea numărului de manifestări cu
participare pe echipe (sporturi colective), apariția profesionismului car e a introdus o
exigență sporită pentru calitatea gazonului (unele sporturi distrug masiv suprafața de
joc – rugby, fotbal, atletism etc.), nevoia de a apropia tribunele de spectatori de teren
prin eliminarea pistei de atletism.
Capacitatea unui stadion se stabilește în funcție de numărul de locuitori dintr -un
teritoriu (sau localitatea de amplasare) care pot fi potențiali spectatori:
– 8 000 -20 000 locuitori = stadion de 2 000 -5 000 locuri
– 20 000 -40 000 locuitori = stadion de 5 000 -8 000 locuri (3 ha)
– 40 000 -80 000 locuitori = stadion de 8 000 -15 000 locuri (4 ha)
– 80 000 -300 000 locuitori = stadion de 15 000 -25 000 locuri (5 ha)
– peste 300 000 locuitori = stadion de 25 000 – 50 000 locuri
2.2.3. Organizare funcțională
Stadionul prezintă câteva caracte ristici funcționale definitorii ale programului care sunt
valabile pentru toate stadioanele de dimensiuni mari. Anexele funcționale ale unui
stadion cuprind spațiile destinate sportivilor, oficialilor, presei, administrației și spațiile
tehnice.
-Blocul ve stiarelor este obligatoriu pentru toate tipurile de stadioane și conține
spațiile destinate echipării si dezechipării sportivilor si arbitrilor, înainte și după
competiție.
– Blocul oficialilor este zona destinată spectatorilor importanți, înalte
personal ități ale vieții politice, culturale, sportive, etc. El asigură spațiile anexe pentru
tribuna oficială și conține zona de primire, saloanele pentru întâlniri, foaier -barul
destinate contactelor cu sportivii și presa.
– Blocul presei este obligatoriu pentr u toate stadioanele pe care se desfasoară
competiții oficiale. El trebuie să ofere spații pentru toate tipurile de sisteme
mass -media, asigurandu -se transmiterea de informații către toate colțutile lumii. Pe
lângă spatiile tehnice de lucru blocul presei tr ebuie sa conțină și o zonă de primire
(asociată de multe ori cu o unitate de alimentație publică) destinată caracterelor
multiple ce decurg profilul profesional al utilizatorilor.

Accesul publicului în incinta stadionului se face prin mai multe puncte, a le căror număr
si poziții se stabilesc în funcție de capacitatea stadionului și căile de acces către
stadion. Circulația publicului de la intrare până la sectorul de tribune în care își are
locul, se realizează liber prin incinta stadionului, excepție făcâ nd zona blocurilor
(sportivi, presă, oficiali) și zona anexelor, care nu trebuie sa se intersecteze cu zonele
destinate suporterilor. Toate spațiile închise necesare stadionului se amplasează sub
gradene din motive de economicitate și pentru scurtarea unor circulații (sportivi, antrenori,
oficiali).
2.1.2. Configutația geometrică gradenelor

Poate părea logic să existe o legătură directă între configurația zonelor destinate
spectatorilor și geometria terenului de joc, astfel încât prima să constea într -un simplu
dreptunghi.
Gradenele alcătuiesc o parte a zonei destinate spectatorilor fiind realizate în scopul
vizionării în condiții optime de vizibilitate a competițiilor sportive și sunt în principal
planuri înclinate amenajate cu scaune care se pot realiza în două variante principale :
– tribune fără structuri portante proprii (realizate direct pe teren): sistemul în
rambleu are gradenele executate pe o umplutură de pământ iar terenul de joc este
realizat la nivelul terenului natural (stadioane mici); sistem ul în dableu presupune că
gradenele și terenul de joc sunt executate în săpătură, tribunele fiind rezolvate pe
taluzul rezultat (stadioane mici); sistemul combinat poate fi considerat și ca fiind o
varianta de extindere a capacității tribunelor pentru oric are din sistemele anterioare
(stadioane mijlocii);
– tribune cu structuri portante proprii : sistemul construit integral presupune
realizarea integrală a gradenelor pe structuri construite portante; sistemul construit cu
debleu are terenul de joc și primul tronson al tribunelor realizate în săpătură iar restul
capacitații este asigurată de tronsonul de gradene cu structură portantă proprie;
sistemul construit în debleu cu rambleu rezultă din combinarea celor două siseme
anterioare, asigurând capacități foart e mari; aceste sisteme sunt de obicei utilizate la
stadioanele mari și foarte mari presupunând si soluția multi -etajată. Trebuie sa fie
respectae și condițiile optime de vizibilitate conform standardelor actuale.
Pentru un stadion modern cu o capacitate ma re, în care se regasesc pe langă
spatiile principale și altele necesare stadionului contemporan, dotări pentru public,
spații destinate spectatorilor VIP/ VVIP, spații pentru alimentație și comerț, săli pentru
conferințe etc., cea mai avantajoasă soluție e ste cea cu sistemul construit integral,
pentru a amplasa toate spațiile de care sunt nevoie sub gradene, pentru eficiență funcțională dar
și din p.d.v.d. economic .

2.1.3 Suprafața de joc
Dimensiunile standard actuale pentru suprafața de joc sunt: 105 m x 68 m. Trebuie să
existe, de asemenea, o margine (din gazon natural sau gazon sintetic), de o lățime
minimă de 1,5 m, care să înconjoare întregul perimetru al suprafeței de joc. Aceste
dimensiuni sunt în prezent acceptate la nivel mondial și trebuie conside rate drept
obligatorii. Trebuie să existe, de asemenea, o suprafață exterioară perimetrului
terenului de joc, între marginea acestuia și primul rând de locuri. Există informații
suplimentare privind distanțele regulamentare, dar principiul general este ca publicului
să îi fie permisă prezența cât mai aproape de linia de tușă, însă suficient de departe
pentru asigurarea siguranței și mișcării libere a jucătorilor și a oficialilor de meci

2.2 Evoluția istorică a tematicii de studiu
2.2.1 Istoric
Practicar ea exercițiului fizic era una din preocupările preferate ale oamenilor din
antichitate, având ca scop menținerea unui tonus fizic performant, corespunzând și
unui ideal estetic (în cazul aritocrației), pe de o parte, și pentru asigurarea unui
antrenament m ilitar obligatoriu în cazul ostașilor pe de alta parte.
In grecia antica c ele mai mari construcții sportive erau stadioanele independente, de formă
dreptunghiulară, lungi de 190m și largi de cca. 30m, de jur -împrejur cu bănci pentru
spectatori, iar cele do uă capete cu câte o coloană trunchiată pe care alergătorul
trebuia să o ocolească.
În Roma antică practicarea exercițiilor fizice nu cunoștea amploarea din Grecia,
excepție făcând doar cele ce țineau de pregătirea militară, iar singurele programe
destinat e întrecerilor sportive dezvoltate vor fi: circul și hipodromul.
Circul este o construcție destinată curselor de care. Cel mai reprezentativ este Circus
Maximus construit la Roma, care devine model pentru construcțiile similare din imperiu.
Schema circului roman prezintă elemente funcționale întâlnite la teatru și amfiteatru
cu o cavea alungită și încheiată cu un podium lângă pistă.
Un program arhitectural nou, original, dezvoltat de romani sunt amfiteatrele.
Asemenea construcții s -au realizat în tot imperi ul (aproximativ 200). Primele au fost
construite din lemn și unele erau demontate după terminarea spectacolelor. Generația
a doua este cea a amfiteatrelor realizate din piatră. Cele mai semnificative sunt: Capua,
Pola, Veron, Aries, Nâmes, Colloseum -ul din Roma, etc.
Colloseum -ul avea un plan eliptic cu o lungime 189 de metri și o lățime de 156 de metri,
cu o amprenta totală la sol de 24000m2 și o înălțime a zidului exterior de 48 de m,
construită pe 4 niveluri din piatră și beton, ar reprezenta chiar și în zilele noastre o
realizare impresionantă. Cu o capacitate de minim 50.000 de spectatori, construcția
romană oferea o zonă de confort individual (prin perimetrul locului afectat ocupantului)
mai mare decât cea din stadioanele de astazi. Construcția prevede a amenajari
(facilități) aproape identice cu cele ale unei baze sportive moderne la standarde
internationale – vestiare, dusuri, bai cu sauna și zone de refacere, infirmerie pentru
gladiatori, grajduri și menajerie pentru cai și animalele sălbatice. Numero ase alte
facilități existau în cladirile anexe, majoritatea legate de arena principală prin tuneluri
subterane. Astfel în cadrul complexului mai erau o scoală (gymnasium) pentru
antrenamentul gladiatorilor, săli de arme, dormitoare, cantina și evident o mo rgă cu
servicii funebre pentru victimele confruntărilor marțiale.
Colloseum -ul a fost construit din blocuri de travertin de Tivoli și beton roman. S -a
urmărit obținerea unei arhitecturi monumentale, folosindu -se la fiecare nivel (de jos în
sus) un ordin di ferit: doric, ionic și corintic. Ultimele spectacole s -au desfășurat în anul
523 e.n.
Evul Mediu va exclude aproape în întregime practicarea sportului din viața cotidiană,
excepție făcând vânătoarea și turnirele practicate în exclusivitate de nobilime. Tur nirul
este atestat încă din a doua jumătate a sec. XI -lea în zona dintre Meuse și Loara și era
în prima fază un sport de echipă.

Perioada secolelor XVII și XIX nu va produce elemente semnificative din punctul de
vedere al programului arhitectural. Renașter ea Jocurilor Olimpice (moderne),
impulsionată de baronul Pierre de Coubertin (1863 – 1937), culminează cu
desfășurarea la Atena în 1896 a primei Olimpiade moderne, care va însemna startul într-o nouă
etapă a construcțiilor sportive. Lipsa de experiență în acest domeniu se va
resimți prin adoptarea unor formule de plan inspirate de arhitectura antică. Secolul XX
(mai ales a doua jumătate) va avea meritul de a pune la punct tipologiile standard ale
diverselor construcții și instalații sportive, tipologii afla te într -o permanentă adaptare la
caracterul extrem de dinamic al competițiilor sportive.
La nivel de stadioane, față de perioada Greciei și a Romei antice, în
contemporaneitate conceptul de stadion s -a dezvoltat în mod considerabil, reflectând
astfel cerin țele specifice ale unei largi varietăți de discipline sportive. Doar dacă luăm
în considerare ultimele decenii, au avut loc schimbări radicale în abordarea proiectelor
de construcție a stadioanelor. În timp ce, în urmă cu 30 de ani, stadioanele de fotbal
erau adeseori concepute pentru a fi utilizate și pentru alte sporturi (de ex., atletism),
designul modern pune accent pe nevoile specifice ale jocului de fotbal. În 1872 se
construiește la Dublin „Lansdowne Road” care era până în 2007, când a fost demolat,
cel mai vechi stadion de fotbal, din lume. Pe locul său a fost ridicat „Aviva Stadium”, cu
o capacitate de 50000 de locuri. Anul 1878 este unul de referință pentru fotbalul din
Regatul Unit deoarece reprezintă anul în care apar două din cele mai prestigioa se
arene din albion. „Deepdale” este casa celor de la Preston North End F.C., prima
campioană a Angliei, dar și locul desemnat de F.A. să fie muzeul național al fotbalului
englez.
Preston North End este una din echipele fondatoare Football League și unul d intre
cele două cluburi, alături de Brunley, care își dispută și în prezent meciurile de pe teren
propriu pe același stadion pe care au debutat. Una dintre tribune poartă numele de
„Pavilionul Invincibililor”, în onoarea legendarei echipe din 1889, ce a câ știgat atât
primul campionat, fără a fi învinsă, cât și FA Cup, devenind prima echipă din istorie ce
realizează dubla istorică .
“La începutul secolului al XXI -lea, stadioanele s -au transformat din edificii sobre și
funcționale în puncte de referință spect aculoase, bio -mofice, care adesea simulează
absența greutății: așa cum sînt Stadionul Olym -pia din Beijing, luînd forma unui cuib de
pa-săre (Jacques Herzog și Pierre de Meuron), Stadionul Olim -pic din Atena (Santiago
Calatravas) sau Stadionul Național Wem bley din Londra (Sir Norman Foster). Căci,
între timp, stadionul a înlocuit muzeul ca obiect al prestigiului urban. O re -flecție simptomatică a
acestei transformări e faptul că la Rotterdam, în anul 2000, a avut loc
prima retrospectivă cuprinzătoare pe tem a ar-hitec -turii moder -ne a stadioanelor.
Începînd din anii ’70, aceste stadioane multifuncționale, high -tech au fost construite în
conformitate cu standar -dele stipulate de asociații precum CIO, UEFA și FIFA – care
dețin mo -nopolul asupra drepturilor de t ransmisie televizată și al con -tractelor de
sponsorizare –, iar în ultima vreme au fost proiectate de arhitecți -ve-de-tă. Ele servesc,
în principal, competițiilor dintre orașe, dar și ca simboluri și, în mod regu -lat, pun în
circulație sume enorme de bani publici și privați,căci: În toată lu -mea,

megaevenimente, cum ar fi Jocurile Olimpice, Campionatul Mondial de Fotbal, sau alte
importante evenimente sportive regionale se desfășoară la interval de doi ani. În acest
pro-ces, mai ales în ultimul timp s -a inv estit extrem de mult în stadioane.” 9
Practic din cauza sau datorită fotbalului, sport care a devenit din ce în ce mai popular,
supranumit și sportul rege, programul de stadion s -a dezvoltat considerabil în ultimele
decenii. Legile jocului de fotbal au fost formate în Anglia de The Fotball Association în
1863. Prima ligă de fotbal a fost creată tot în Anglia în 1888 și conținea 12 echipe. FIFA
s-a format la Paris, în 1904 și a adoptat setul de reguli de la englezi. Fotbalul a început
să fie practicat și în a lte țări , iar în 1930 a avut loc primul Campionat Mondial, jucat în
Uruguay.

2.2.2 Stadionul in tara nostra
La nivel național, stadionul ACU din Arad a fost gazda primului meci de fotbal din
România. În anul 1899 s -a înființat Clubul Atletic Arădean și tot atunci a avut loc primul
meci de fotbal pe actualul teritoriu al României. Arena, construită după un proiect
elvețian de un antrepenor arădean, a fost dată în folosință în 1903, când s -a disputat
primul meci între reprezentantele Aradului și Timișoarei , câștigat de arădeni cu 3 -0. A
fost începutul rivalității sportive dintre cele două orașe. Stadionul, una dintre cele mai
moderne construcții arădene ale vremii, avea 600 de locuri, pistă de atletism și
velodrom de 500 de metri, cu o înclinație de 30 de g rade. Acest stadion a fost demolat
în anul 2005.
În trecut, multe din stadioanele de fotbal erau construite cu pistă de atletism în jurul
perimetrului suprafeței de joc, de exemplu. Acest lucru însă nu contribuie la crearea
unei bune atmosfere în timpul me ciului, deoarece reduce efectul acustic de „cazan sub
presiune”. Structura stadionului trebuie să fie cât mai apropiată de suprafața de joc
pentru a mări acest efect însă, bineînțeles, fără a afecta siguranța jucătorilor și a
staff-ului tehnic, a oficialil or de meci sau a spectatorilor.

2.3 Fotbalul in ziua de azi
Conform unui sondaj realizat de FIFA, în anul 2006, aproximativ 270 de
milioane de oameni din întreaga lume sunt implicate activ în fotbal devenind azi primul
spectacol la nivel planetar. Pe mas ură ce a trecut timpul fotbalul a devenit tot mai
popular, iar oamenii ce nu puteau participa la aceste evenimente, se mulțumeau
ascultând la radio, urmărind turneele importante sau alte campionate la televizor și
culminând cu vizionarea 3D a finalei Euro 2012. Toate aceeste inovații în mediatizarea
jocului de fotbal, au indapărtat câte puțin lumea de stadion, ei preferând sa stea acasă
să urmarească evenimentul. Datorită acestui fapt FIFA și UEFA au hotărât
implementarea rețelei de stadioane în Europa pent ru a încuraja și participarea activă a
suporterului la spectacolul sportiv.
În opinia lui Jaquez Attali timpul va fi perceput ca o marfă din cauza lipsei lui, iar
industriile care vor excela vor fi cele de asigurări și divertisment: “…pentru evitarea
preca rității, fiecare va dori să se deconecteze, adică să se distanțeze, să se apere de
agresiunile prezentului. Industriile de divertisment (turism, cinema, televiziune, muzica,

sport, spectacole în direct, jocuri) vor deveni, dacă nu sunt deja, primele indust rii din
lume în privința timpului pe care îl va ocupa consumul produselor și al serviciilor pe
care le oferă. Aceste spectacole, ultimele locuri de întâlnire vor fi și ultimele subiecte
de conversație. Marile competiții sportive, in special fotbalistice, v or costitui piete
importante pentru inteprinderi -circuri organizatoare de spectacole.“

2.3 Considerații personale asupra tematicii studiate
Intr-un articol citit in urma cu ceva timp se spunea ca sportul nu are nici o legatura cu
arhitectura. In ziua de azi acest lucru este complet gresit, cele doua lucruri merg mana in mana.
Sportul este facut pentru divertisment,de obicei divertismentul celor care il urmaresc. Daca in
trecut pentru a merge la un meci de fotbal nu conta contextul arhitectural, era mai im portant
meciul de fotbal , in ziua de azi acest lucru s -a schimbat, oricine poate vedea meciul la televizor
si nu mai accepta sa mearga intr -un mediu in care nu exista dotari necesare pentru confortul lui.
In schimb putem spune ca trairile unui meci viz ionat acasa la televizor si un meci vizionat pe
stadion nu se pot compara. Vizionarea lui pe stadion in preajma altor oameni/prieteni te fac ca
pentru un anumit interval de timp sa uiti de problemele cotidiene. Arhitectura spatiului in care se
se desfasoar a evenimentul sportiv joaca un rol extrem de important in ziua de azi pentru ca
publicul de sport sa ia parte la a cest gen de divertisment .

In aceasta lucrare voi expune studiile si concluziile aferente in vederea realizarii in Timisoara a
unui nou stadi on in vecinatatea actualei arene Dan Paltinisanu. Voi expune cercetarile mele legate de
stadion ca program de arhitectura, despre fezabilitatea construirii unui nou stadion in oras si voi
raspunde la intrebari cum ar fi: Ce ne dorim?;De ce avem nevoie? Ce ne permitem?.
Un stadion nou nu este doar o simpla constructie sportiva. Este o afacere de dezvoltare…Un stadion nou
nu este altceva decat un motor de gentrificare” – Vincent Ford.
Exact acest lucru se doreste prin aceasta lucrare.
2.4 Stadionul din p unct de vedere economic
Potentialul de dezvoltare economica a sportului nu este diferit fara de sectorul cultural: sa
construiesti un stadion(sau muz ee) stimuleaza economia locala si se presupune ca reprezinta o
investitie durabila in profilul unei locati i, la nivel local si probabil, la nivel international. Pentru a
compensa intretinerea si finantarea publica a unui stadion(sau a unui muzeu) exista oportunitati pentru
diversificarea fluxurilor de venituri. Veniturile sunt generate de vanzarile de bilete, de taxe de parcare si
salariile persoanelor angajate de conducerea stadionului si a echipelor care isi reinvestesc partial venitul
ca si consumatori.Vanzarea de bauturi racoritoare si suveniruri, transport, cazare si divertisment inainte
si dupa joc. Cel m ai important (strict vorbind) imaterial ( si totusi improbabil calculabil) profit rezulta din
campaniile de publicitate si mass -media. Expertii si consultantii asigura ca pur si simplu mentionarea
nume lui unui oras in repetate randuri in anunturile mass -media stimuleaza cresterea economica in
intreaga regiune. Astfel spus daca toate lucrurile sunt facute cum trebuie si gandite dinainte veniturile

generate direct,indirect si imaterial ar trebui sa depaseasca cu mult nivelul de costuri necesare construiri
si intretinerea unui nou stadion. Ceea ce proprietarul sau managerul unui stadion poate considera ca
fiind rezonabil ca fiind venituri probabile si anume vanzarile de bilete la cateva zeci de meciuri pe an –nu
vor putea sa finant eze constructia si intretine rea unui stadion. Cu toate acestea in comparatie cu
veniturile potentale din sponsorizare ,vanzarea drepturilor de numire a stadionului,inchirierea de boxe
VIP ,drepturi de televiziune si marketing, suma costurilor ar trebui sa fie neglijabila. Nu toata l umea
poate sa isi permita luxul de a avea un stadion mono -functional (doar pentru fotbal) astfel este
necesara inchirierea si altor promotori de diferite tipuri de evenimente.Cu toate astea costurile imense,
dimensiunea extrem de mare si logistica de tra nsport a unui nou stadion, principala si deobicei
indispensabila sursa de finantare este cea publica. Evenimentele majore (cum sunt jocuri ale echipe
nationale,sau jocuri din cupe europe, turnee finale) sunt citate pentru a legitima investitiile
extinse,pr ecum si beneficiile culturale si economice pe care un nou stadion (sau modernizarea unui
vechi) este de asteptat sa aduca in vecinatatea sa. Arhitectura unui nou stadion poate deveni benefica.
Mai multe stadioane au devenit repere puternice care cresc prof ilul regional sau chiar international al
unui oras si la nivel local stimuleaza gentrificarea si investitii noi in zona. In timp stadionul a evoluat de la
o simpla constructie la o bucata dintr -o dezvoltare mixta a utilizarii, scena pentru c elebritati , pen tru
economie si media si o destinatie de top pentru turistul urban si chiar si rezidentul local.

Astfel prin acest proiect propun construirea unui nou stadion de de 30 000 de locuri cu tribune
acoperite,fara pista de atletism.

Junkspace
Intr-una din crit icile sale tipice, Rem Koolhaas(2001) a introdus termenul de “junkspace” pentru a
descrie acele aglomerari structurale foate versatile capabile sa se adapteze constant la noile cerinte ale
pietei. Prototipul de junkspace argumenteaza acesta este aeroportul contemporan care s -a indepartat
de un simplu loc de unde se poate decola sau ateriza , aeroportu este azi un canal petru masa critica de
bunuri si servicii si pentru un public cu o putere de cumparare mare, un amestec econommic puternic,
conpus din mall -uri,centre de divertisment,restaurante, hoteluri, parcari, transport marfuri si asa mai
departe. Iar un fapt dovedit este acela ca pentru a eroporturi aceste lucruri sunt mult mai avantajoase
decat transportul aerian. Ca si aeroporturile,stadioanele consta u in mega -structuri economice
optimizate ideale cu un bazin hidrografic regional. Ca si aeroporturile,nu mai sunt niste simple
monumente ale modernismului functional ci au devenit niste hibrizi multifunctionali, obligati sa treca
continuu prin conversii s au extinderi pentru a se potrivi cu paleta in continua schimbare a atractiilor.

Stadionul viitorului

Bazat pe conceptul sau de dezvoltare a generatiilor de stadioane, arhitectul Rod Sheard a identificat
doua tendinte esentiale pentru viitorul constructi ilor.In primul rand prezice el ca stadioanele vor revenii
la a fi construite in centru urbane –si aume ca arhitecturi urbane de evenimente alaturi de

cinematografe si mall -uri si in al doilea rand ca se vor integra digitalizarea si mediatizarea jocului de
fotbal arhitecturala,pentru a elimina concurenta televiziunii si a internetului. Sheard explica aceste
concepte cu ajutorul unor argumente economice. Daca se doreste ca stadionul sa fie profitabil , este
necesar ca factorii de decizie sa fie deschisi la a lte functiuni cum ar fi cele de living ,iesit in oras si
shopping: Stadioanele moderne ale viitorului vor fi doar despre facilitatiile care sunt impachetate in si in
jurul acestora si efectele pe care aceste facilitati le vor avea asupra mediului local.
Diversificarea functiunilor vor insemna ca stadionul ar putea fi utilizat pentru mai mult de 20 de mari
evenimente pe parcursul unui an, de la sarbatori in familie in restaurantele din interior la vizitele
magazinelor pentru fani.
Pentru a face stadionul sa fie cat mai competitiv in fata televiziunii si a internetului unde poti vedea un
meci de fotbal direct din locuinta ta,stadioanele trebuie sa devina confortabile si rezitente la intemperii
in viitor.Vor fi necesare echipari care vor aduce un plus util izatorului cum ar fi dispozitive electronice in
scaune pentru a putea fi la curent cu statistici si alte tipuri de informatii despre joc.”sportul este vorba
despre pasiunea de a privi un eveniment.Stadioanele viitorului sunt prin urmare ,despre pierderea
acestei pasiuni”Cum poate fi acest lucru atins ,este lasata discutia deschisa de catre Sheard.
Pe fundalul studiilor si elementelor prezentate in aceasta lucrare vreau sa concluzionez ca stadioaele
viitoare trebuie sa fie orientate catre adevaratele princi pii fundamentare,indiferent de marimea
lor,locatia lor sau forma ele ar trebui sa reprezinte:1 -o separatie clara de lumea exterioara ;2 -focalizarea
atentiei tuturor spectatorilor spre centru;3 – o structura prin care ultimiile devin vizibile si reflexiv
contiente de ele insele si 4 – stagiile actiunilor deoarece nu doar jucatorii cat si spectatorii vor sa iasa in
evidenta. Interactiunea dintre acesti 4 factori fac diferenta intre un stadion si alte tipuri de cladiri cu
care stadionul este comparat fregvent ( sufragerii,piete publice,catedrale sau studiouri de televiziune).

2.5 Definirea metodologiei de cercetare aplicativă
In urma lucrurilor pe care le propun prin acest proiect am ales 3 exemple de stadioane care merg pe ideea
de mixt de functiuni si o sa prezint lucruri mai putin cunoscute despre aceste 3 arene.

2.5.1 Cluj Arena
Cel mai important element conceptual al acestui proiect este transparenta care permite un dialog
vizual intre activitatile cotidiene din afara si cele din interiorul arenei. Acea sta relatie
functioneaza mai ales prin permeabilitatea vizuala a fatadei care face posibil ca privirea
spectatorului sa scape în exterior, catre silueta orasului sau spre peisajul înconjurator. La nivel
urban, am simtit ca era nevoie de un reper simbolic c ontemporan, alegand fluiditatea ca expresie
arhitecturala. Relatia cu contextul este rezolvata printr -o remodelare artificiala a terenului, in
dialog constant cu raul Somes si cu Parcul Central. Taluzul artificial care bordeaza tribunele

leaga verdele parc ului de constructie, reduce scara arenei si ofera un al doilea loc de promenada
pe langa punctele de acces. De aici, trecatorii pot arunca o privire in interiorul stadionului.
Interviu cu Serban Tiganas despre stadion:A fost un design& build.A castigat at at
solutia dar si “made in Romania”. Adica am reusit impreuna cu antreprenorii sa facem
un pret bun, si conta! Un pret pe care nu il puteau bate nici germanii de la Von Gerkan
nici spaniolii,pentru ca ei aveau alt consum de resurse. A fost o presiune foa rte mare,
pentru ca amplasarea acestui stadion din Cluj avea mai multe componente: odata era o
continuitate istorica,e al treilea stadon pe acelasi loc. Deci locul era consacrat. Pe de
alta parte sigur ca orasul putea sa ia decizia sa mute stadionul altund eva,sa -i creeze o
zona(era mult mai scump,dar asta e alta discutie) cu o infrastructura proprie si adecvata
si sa foloseasca spatiul respectiv pentru alta destinatie. Insa cum sportul universitar e in
brandul orasului, e in ADN -ul Clujului,orasul a decis s a-l faca tot acolo. Era grea tema,in
acelasi loc,care era oricum stramt si problematic ,un stadion de doua ori mai mare. Si
cum sa il faci atat de bun incat toate grijile astea, absolut firesti, ca el este inoportun
acolo, sa fie contrazise. Ce a lipsit es te partenerul public. Noi am simtit la un moment
dat ,lucrand ,ca avem nevoie de discutii cu utilizatorul. Si am facut o tura prin Europa,ca
sa invatam.Am fost sa vedem ultima generatie de stadioane facute pentru campionat un
Austria si Elvetia si ne -am du s sa discutam cu cei care le opereaza. Sa invatam
secretele programului, care e complicat, e o masinarie mare si dificil de tinut in viata
intr-un oras, pentru ca exista aceasta problema,ce faci cu stadionul cand nu se intampla
nimic pe el? Am invatat din aceasta tura prin Europa ca e fundamental sa ai o astfel de
firma de operatori, care stiu sa rezolve aceste probleme… Noi ne -am intors la clientul
public din Cluj si am cerut consiliului judetean sa ne creeze acest dialog, sa furnizeze
interlocutorul, s a ne ssfatuim cu cei care vor opera stadionul astfel incat sa -l facem
fiabil. Si nu au vrut .Au spus ca pe ei nu ii intereseaza “voi respectati normele
,standardele, si asta nu e problema voastra”. Si acum au probleme….Oamenii le -au
asumat si este o zon a de promenada,de intalnire. Ceea ce demonstreaza pe undeva ca
ipoteza orasului de a construi un ansamblu sportiv acolo a functionat.
Stadion unicat
Arhitectul a ținut să precizeze că stadionul va fi unul unicat, având în vedere că a fost dezvoltat specia l
pentru locul în care se află amplasat. “Atât parcul, cât și râul și Dealul Cetățuii au contribuit cu influențe
în modul în care a fost configurat stadionul. Totul este gândit pentru acest loc, pentru învecinarea cu
terenul de joacă, cu curbura Someșului, vederea de pe podul Garibaldi și relația cu viitoarea sală
multifuncțională cu care va trebui să fie într -un dialog arhitectural coerent. Una din primele teme care
ne-au preocupat a fost realizarea unei construcții care are o interfață permanentă cu publi cul în zilele
cele mai multe din viața sa, în care nu este meci, spectacol de mare anvergură, deci o relație
permanentă cu cei care se plimbă în zonă și cărora să le stârnească interesul de a arunca o privire liberă
înăuntru spre dreptunghiul verde magic a l terenului și spre inelul pistei de alergări. Această privire va fi
posibilă datorită promenadei care va înconjura stadionul și va fi oferită permanent publicului, care va
putea privi nestingherit pe sub inelul de gradene superior în spațiul stadionului”, a detaliat Șerban
Țigănaș.

Sute de spații interioare

Sub tribune, Cluj Arena devine un adevărat mall, cu sute de spații care pot găzdui de la birouri la săli
pentru nunți sau concerte. „Am folosit modelul german. Am studiat stadioanele din München și
Frankfurt. Diversitatea a fost cea mai mare reușită. Cluj Arena înseamnă o diversitate cât mai mare de
sporturi, dar și de alte activități“, spune Radu Rațiu, directorul Cluj Arena. La subsol au fost
compartimentate spații pentru parcări subterane, anexe și s pații tehnice (centrală termică, grupuri
electrogene, tablouri electrice). Tot acolo se găsesc și spații comerciale, dar și un muzeu al sportului
clujean. Și pentru primirea echipelor a fost alocat un spațiu impresionant. Vestiarele sunt înconjurate de
birouri pentru oficiali, staff -ul administrativ și VIP, săli de încălzire, cabinete medicale sau spații de
recuperare. La etaje, pe lângă sălile de conferință au mai fost construite săli VIP și VVIP cu loje și zone de
bar, dar și două terase de 90 și 374 metr i pătrați.
A găzduit 12 ramuri sportive
Cluj Arena este recunoscut în special ca stadionul pe care joacă FC Universitatea Cluj . „Șepcile roșii“ au
disputat 42 de partide pe acest stadion din 2011 încoace. Fotbaliștii lui „U“ au împărțit însă gazonul și cu
alte echipe, în acești ani. Echipa feminină de fotbal Olimpia Cluj a jucat partidele din Champions League,
iar în toamna lui 2012 s -a jucat și un meci de Liga a III -a între Sănătatea Cluj ș i Unirea Dej. Au fost și
meciuri de rugby pe Cluj Arena. „U“ Cluj și -a disputat aici, pentru o perioadă, partidele din campionat,
iar naționala României a fost și ea prezentă pe stadion la meciuri din preliminariile pentru Campionatul
Mondial. „Am găzduit chiar și un meci de fotbal american“, spune directorul Radu Rațiu, cu referire la
finala campionatului național pe care Cluj Crusaders l -a jucat pe stadion. În afara sporturilor de echipă,
arena mai găzduiește sporturi individuale, în sălile de sub tribuna a doua sau pe cele două piste de
atletism. Există secții de box, haltere, lupte, karate, arte marțiale și judo, pe lângă toate probele
atletismului.
Prima arenă profitabilă din România
Cluj Arena a devenit, la finalul anului 2013, primul stadion din istor ia României cu profit operațional.
Conform surselor ProSport, profitul Cluj Arena pe 2013 s -a ridicat la 10 milioane de lei. Sursele de venit
ale stadionului sunt în mare parte generate de închirierea spațiilor din incinta arenei. „Chiria pentru
închiriere a stadionului este 7.500 de euro pe meci. Mai avem 6 spații comerciale și 8 spații sportive, care
pot fi închiriate. De asemenea, în sălile de festivități se organizează nunți sau petreceri“, declară Radu
Rațiu.
Birouri langa stadion
Idea pentru un turn ca accent veritical, in dialog cu volumul orizontal masiv al stadionului s -a
nascut demult, inca inainte de decizia de demolare si inlocuire a vechiului stadion. Ne apartine in
totalitate. Nu a fost cerut prin tema de catre clientul public dar a fost de inda ta imbratisata, pentru
ca parea o posibilitate de a genera o dezvoltare cu functiuni complementare compatibile zonei,
altfel pericolul de a fi foarte intens activ este doar ocazional. Am propus o consolidare si
activare a acestui pol de activitati, a partii vestice centrului istoric care asteapta o mai complexa
transformare legata de axa podului Garibaldi, a strazii Uzinei electrice si a amplasamentului
fostei fabrici de bere Ursus. Meandra Somesului de dupa pod face ca locul propus pentru turn sa
fie un perfect capat de perspectiva dinspre amonte. Legatura volumului cu stadionul este dubla,
prin corpul salii de conferinte care acopera intrarea, un plug -in ferm care indica zona de acces

oficial si prin banda translucida pe verticala fatadei, care acopera functiunile de la zona teraselor
observator si coboara pentru a se plia peste copertina arenei marcand in aceasta zona tribunei
VIP.
Concluzii: Arhitectii au simtit nevoia crearii unui mixt de functiuni care sa produca bani, prin
spatiile interioare si p rin viitoarea cladire de birouri acest lucru este posibil iar costurile de
constructie si intretinere sa fie amortizate.
2.5.2 St. Jakob Park Arena
St. Jakob Park Arena in Basel ,Elvetia, a fost construit in 2001 avand un teren fix. Nu a existat destul lo c pentru a
scoate iarba de joc afara .Nu are un acoperis retractabil. Are un numar de 32 000 de locuri pentru spectatori aditionat
in 2008 cu alte 6000. A fost construit de un parteneriat public -privat care manageriaza toate evenimentele majore
sportive din oras. Locatia stadionul care se afla langa cai ferate si linii de tramvaie si autobuze, a facut ca situl sa fie
mult prea valoros pentru a fi doar un simplu monofunctional stadion. Astfel arhitectii au fost insarcinati nu numai cu
designul unui stadion de fotbal incorporat cu o dezvoltare comerciala intensiva ,dar si sa vina cu un sensibil concept
pentru spatiul de sub iarba de jos si teren. Astfel sub toata arena se afla doua etaje de parcaje subterane, si care
acomodeaza in partea exterioara periferic a un shopping mall ce beneficiaza de reteaua de transpport public si
parcarile stadionului.
Aici,d e asemenea, se găsesc zone de presă și primire de dimensi uni la fel de impresionante. Aceste doua spatii ,
împreună cu etajele duble ale Zone i VIP de deasupra lor, se poate considera ca un centru de conferinte de lux .
Concepută cel puțin în parte ca un aco periș pentru partea stradală acest acoperis compune si intrarea in mall. Mai
exista un centru pentru persoane cu dizabilitati care sunt tinute treaze o data pe saptamana in timpul meciurilor. Iar
pe terenul ramas liber langa arena s -a construit o cladire d e birouri ,ca un landmark vertical. Rationalizarea spatiala si
economica a fost marca comerciala a acestei arene. Demonstrare faptului ca orice spatiu din interiorul unui oras
poate fi folosit la maxim.O alta caracteristica arhitecturala neobisnuita a aces tei arene este fatada structurata.Chiar
daca ziua elementele de sticla acrilica covexa de pe fatada par reci,noapta in timpul evenimentelor din interior,ele
eflecta ambianta interioara prin scaldarea exteriorului in diferite culori:rosu si albastrul in tim pul meciurilor de acasa
ale Fc Basel,sau cand nationala Elvetiei joaca pe aceasta arena aproape exclusiv rosu cu exceptia unei cruci
Elvetiene albe.Iar fanii care se deplaseaza de la sau spre locurile lor in spatele acestei fatade par ca niste personaje
intr-un teatru de umbra.Acest stadion este primul facut de Herzog si de Meuron care mai tarziu au construit si Allianz
Arena in Munchen si stadionul olimpic ‘cuib de pasare’. Coooptarea acestor arhitecti in realizarea stadionului a adus
acoperirea media op tima. Schitele si machetele viitorului stadion au fost prezentate in diferite expozitii cu mult
naintea demararii lucrarilor .Trecerea de la economia industriala la o economie post -industriala a transformat sportul
intr-o industrie culturala majora. ‘Nou a economie’ face profit din simboluri,imagini si dorinte.Stadioanele nu sunt doar
semnificante si adevarate masini de dorinte dar sunt si niste arene publice in care simbolurile culturale pot fi expuse
,observate,comercializate si dobandite.

Concluzii:In aceste doua exemple prezentate putem observa atat caracterul multi cultural al stadionului ,cat si directia
de dezvoltare a acestui program de arhitectura, unul care se desparte de traditionala constructie si devine un
ansamblu de functiuni orientate spre toate tipurile de public.

2.5.3Amsterdam Arena
A fost construita in 1996 cu un acoperis care se retracteaza din sticla si otel care poate fi inchis si deschis in 20 de
minute . Stadionul a fost construit direct pe o portiune de autostrada in sud -estul orasului si pare monumental celor
care se aproprie pe autostrada din ambele directii de mers.Drumurile de iesire de pe autostrada duc aproape
instantaneu la o parcare subterana uriasa ,deasupra careia stadionul este construit. Aceste solutii elaborate de a cces
sunt benefice atat pentru stadion cat si pentru complexul pentru petrecerea timpului liber care s -a dezvoltat in jurul
lui. Aceasta locatie a fost selecatat in 1992 .Decizia a fost bazata in principal pe potentialul situ -lui de a deveni un hub
al traf icului precum si pe nevoia de regenerare imediata a vecinatatiilor.Inaintea construirii acestuui stadion ,zona era
descrisa ca fiind sinonima cu tot ce putea merge prost la marginea unui oras.Prin urmare a fost plasat in mod

constient in a fata acestui ca rtier si astfel s -a inceput constructia unui nou sub -centru in jurul lui, Bulevardul
Arena.Circa 200 000 metri patrati de spatii de birouri si 20 000 de metri patrati de mega -magazine in jurul a celor 600
de metri lungime si 70 metri latime a bulevardului. Principala atractie este Villa Arena la sfarsitul sau:un mall imens
inchis care gazduieste 75 000 de metri patrati de magazine de mobilier diferite.Se doreste ca mare parte din masa de
fani asteptati la meciuri, vor petrece timpul impreuna cu familile lor inainte si dupa meci sau chiar sa se intoarca in
aceasta zona chiar si atunci cand nu exista vreun eveniment programat .Acest lucru genereaza o valoare ridicata atat
financiara cat si simbolica de care beneficiaza locutorii orasului,in special cei din ime diata vecinatate.In plus costurile
suportate pentru dezvoltarea si mentinerea stadionului pot fi compensate prin vanzarea si inchirierea de spatii
comerciale.
Concluzii: Chiar daca acet exemplu este la scara mult mai mare decat putem avea noi,prin acest e xemplu am vrut sa
arat ca un stadion nou poate gentrifica o zona a orasului sau chiar poate schimba cu totul un oras.
Asa cum s -a intamplat de multe ori la scara larga schemele de dezvoltare prezentate in aceste exemple au avut
nevoie de ajustari frecven te deoarece efectele anticipate au avut efecte secundare neasteptate. Iar unele sperante
au fost spulb erate amar.Cu toate acestea ec hipe de consultanti sunt intotdeauna gata sa aduca noi fluxuri de venit
,sustinand ca un nou stadion stimuleaza o crestere suficienta pentru ca profiturile sa depaseasca in cele din urma
investitiile.

3. STUDIUL AMPLASAMENTULUI

3.1Context
3.1.1Context international
In europa exista 330 stadioane de fotbal cu o capacitate de 20 000 sau mai mare: Marea Britanie -54
stadioane, G ermania -47 stadioane, Italia -35 stadioane si Spania – 29 stadioane conduc topul. In europa,
tarile fara nici un stadion de 20 000 de locuri sunt deobicei mici si nu au traditie in sport.
Se estimeaza ca 90% din stadioanele Europene cu o capacitate de 20 000 de locuri au mai mult de 30 de
ani vechime si au nevoie de reparatii masive sau upgrade -uri pentru a ajunge la nivelul de asteptari al
fanilor din zoua de azi. Multe din acestea au fost renovate, cum este cazul Old Trafford in UK, fiind un
stadion cons truit acum mai mult de 100 de ani si care in urma restructurarii sale a devenit unul din cele
mai moderne arene din lume. Multe alte tari au optat pentru a renova stadioanele vechi in detrimentul
contruirii altora noi.
Pentru a renova sau construi o arena noua exista obstacole destul de subtantiale dar cu un concept ,un
plan de business ,un design de arena inovativ si o o echipa potrivita,aceste obstacole pot fi depasite.
3.1.2Context national
In tara noastra lucrurile stau in acelasi fel, existand un num ar de 50 de stadioane cu o capacitate mai
mare de 10 000 de locuri. Astfel avem un singur stadion cu peste 50 000 de locuri: National Arena –
Bucuresti (55 600);peste 30 000 de locuri 4 stadioane:Dan Paltinisanu -Timisoara 32 972, Stadionul
municipal – Medgidi a(32 700),Ion Oblemenco – Craiova(30.854), Cluj Arena – Cluj Napoca(30 335); iar intre
20 000 si 30 000 7 stadioane;restul sunt stadioane de dimensiuni mai mici intre 10 000 si 20 000.

Marea majoritate a acestor stadioane sunt construite dupa 1960 cu o structura formata din pamant
tasat si gradene din beton.Din pacate aceasta solutie constructiva s -a dovedit extrem de problematica,
tasarea in timp a pamantului folosit conducand la det eriorarea arenelor.
Incepand cu anul 2010 statul roman a inceput sa investeasca in infrastructura sportiva si implicit in
refacerea arenelor de fotbal din romania.Astfel in toate cazurile s -a optat pentru demolarea arenelor
vechi si constructia unui nou st adion pe acelasi amplasament. Oarecum in contradictie cu ce se intampla
in europa. Astfel in 2011 s -au inaugurat 3 stadioane construite de la zero :National Arena -Bucuresti,Cluj
Arena -Cluj Napoca si Ilie Oana -Ploiesti. In 2017 a fost inaugurat stadionul di n Ion Oblemenco. Iar alte
doua stadioane cel din Arad si cel din Targu Jiu sunt in constructie iar pentru stadionul din Alexandria au
fost aprobate finantarile de la Comisia nationala de investitii. Exista un plan de reconstrucție a
stadioanelor pentru Eur o 2020 care a trecut deja de faza proiectelor de prefezabilitate pentru 3 dintre
arene, Steaua, Giulești și Arcul de triumf care vor fi terminate pana in anul 2020.

3.1.3Context local
In Timisoara situatia sta foarte prost din punct de vedere al dotarii c u infrastructura sportiva. Exista o
singura arena care are o capacitate mai mare de 8000 de locuri : Stadionul Dan Paltinisanu 32 972
construit in 1963 este al doilea stadion ca marime din Romania si este principala arena din Timisoara. Pe
acest stadion se desfasoara meciuri ale echipelor: ACS Poli Timisoara –echipa de prima liga, unele
meciuri de acasa ale echipei ASU Poli Timisoara -Liga a II -a, unele meciuri de acasa ale echipei Ripensia
Timisoara -Liga a II -a si echipa de rugby RCM Timișoara.
Alte stadi oane de fotbal: Stadion Stiinta – aproximativ 500 de locuri in tribuna, stadion unde activeaza
echipa suporterilor ASU Politehnica Timisoara –liga a II -a.
Stadion Ciarda Rosie –aproximativ 1000 de locuri, stadion unde activeaza echipa Ripensia Timisoara -liga
a II-a.
Stadion UMT – aproximativ 10 000 de locuri,stadion in momentul de fata in paragina, nici o echipa nu
activeaza pe acest stadion.
Stadion CFR -aproximatv 7000 de locuri, stadion unde activeaza echipa din campionatul municipal CFR
Timisoara ,cat si unele meciuri ale echipei de rugby RCM Timisoara.
Mai exista o serie de arene: stadionul Electrica, stadionul Banatul, stadionul Calor, stadion Auto si
Electromotor care au o capacitate de locuri foarte redusa si unde activeaza echipe din ligi inferioare.

3.2 Analiza urbanistica asupra amplasamentului

In privinta amplasamentului propus pentru un viitor stadion conform noului Plan de Urbanism General si
al Regulamentului Local de Urbanism in curs de avizare si aprobare pentru municipiul Timisoara,
amplas amentul este situat in Unitatea Teritoriala de Referinta (UTR) 44 – cuprinsa din 3 zone :

Is_A – Zona de institutii si servicii publice si de interes public constituite in ansambluri independente ;
Vs- zona verde cu rol de complex sportiv
Va-subzona spatiil or verzi publice aferente arterelor de circulatie

REGLEMENTARI URBANISTICE

Este situat in sudul -estul orasului Timisoara , în vecinătatea :
S -Cartierul de locuit Soarelui: zona rezidentiala cu densitate mare a populatiei
E zona industriala Calea Buzi asului:
N – zona Complexul Studentesc: are o densitate mare de studenti, potentiali utilizatori ai
complexului sportiv si al functiunilor pe care acesta le -ar putea oferi
Cladiri importante in jur:
Spitalul Judetean
Casa Tineretului
Liceul Sportiv "Banatul "
Poitehnica Timisoara Baza
Conform Planului Urbanistic General stadionul se află în UTR 44 Vs- zona verde cu rol de complex sportiv
– utilizări admise
-plantații înalte, medii și joase
sistem de alei și platforme cu stratificare permeabilă pentru circula ții pietonale și velo
mobilier urban, amenajări pentru jocacă, odihnă, sport si alte activități în aer liber compatibile
edicule, componente ale amenajării peisagere
construcții pentru activități culturale și alimentație publică
grupuri sanitare, sp ații pentru administrare si întreținere
terenuri de sport în aer liber
tribune pentru spectatori
construcții pentru activități sportive vestiare, grupuri sanitare, săli de antrenament, spații tehnice, pentru administrare
si întreținere
unități de ali mentație publică, cu ADC de maxim 120mp (cafeterie, cafenea, bufet etc)
Se conservă de regulă actualele utilizări, ce pot fi dezvoltate, reorganizate sau modernizate, în conformitate cu necesitățil e
actuale.
-arhitectura clădirilor noi va fi de factură mo dernă și va exprima caracterul
programului
– utilizări interzise
Orice utilizări, altele decât cele admise la punctele anterioare
Sunt interzise lucrări de terasament și sistematizare verticală de natură să afecteze amenajările din spațiile publice sau de pe
parcelele adiacente.
-amplasarea clădirilor față de aliniament:
În situația construirii unei clădiri noi se va stabili amplasamentul acesteia prin PUD. Se recomandă integrarea în peisaj și
respectarea zonelor de activitate existente în arealul de ac ces situat la frontul stradal.
-amplasarea clădirilor unele față de altele pe aceeași parcelă:
in situația construirii unei clădiri noi se va stabili amplasamentul acesteia prin PUD.

-staționarea autovehiculelor :
Staționarea autovehiculelor pe zonele v erzi este interzisă. Acestea se vor amplasa în proximitatea zonelor de acces
ca parte a sistemului de parcaje publice.

-necesarul de parcaje:
1 loc de parcare la 250 mp teren de sport + 1 loc de parcare la 15 locuri pentru public – parcare pentru biciclet e** – 1
loc la 250 mp teren de sport + 1 loc la 30 locuri pentru public
-inălțimea maximă admisibilă a clădirilor:
Pentru clădiri noi înălțimea maximă la cornișă nu va depăși 20m și respectiv (3S)+P+1. Se admit nivele parțiale (supante,
mezanine) cu con diția încadrării în înălțimea la cornișă reglementată.
-condiții de echipare edilitară:
Toate clădirile se vor racorda pentru asigurarea utilităților necesare la rețelele edilitare publice.
Se va da o atenție deosebită iluminatului public, ce va face o biectul unor studii de specialitate.
Se vor prevedea puncte de alimentare cu apă din rețeaua publică
Se interzice conducerea apelor meteorice spre domeniul public sau parcelele vecine.
Infrastructura de branșament și contorizare va fi integrată în împr ejmuiri sau în clădiri dedicate, situate în interiorul
incintelor.
Se interzice dispunerea aeriană a cablurilor de orice fel (electrice, telefonice, CATV etc) pe spațiul public.

Spații libere și spații plantate:
Se conservă, de regulă, actuala structu ră a spațiilor verzi, a sistemului de alei și platforme.
Intervenții importante asupra spațiilor verzi și a sistemului de alei și platforme se vor realiza numai pe bază de studii
dendrologice și peisagere, în contextul conservării caracterelor specifice, pe baza unui PUD. Suprafața spațiilor verzi
propriu -zise, organizate pe solul natural vor ocupa minim 75% din suprafața totală a zonei verzi și vor cuprinde
exclusiv vegetație (joasă, medie și înaltă). Suprafețele având o acoperire de orice tip sunt cupri nse în categoria
spațiilor libere.
Eliminarea arborilor maturi și sănătoși este interzisă.
-imprejmuiri:
Împrejmuirile se vor realiza ca garduri vii către spațiile publice, respectiv ca și completări ale unor împrejmuiri
existente cu o valoare stilistic ă în situația extinderii perimetrului spațiului verde aferent complexului sportiv în cauză.
Imprejmuirile pe zonele de învecinare cu proprietăți private vor fi de tip opac, cu înălțimea maximă de 2,20 m, de
regulă din zidărie de cărămidă aparentă sau ten cuită.

-procent maxim de ocupare a terenului:
pentru utilizările admise – 10%,

-coeficient maxim de utilizare a terenului:
pentru utilizările admise – 0,2

O problema majora pe care o observ legat de situl ales pentru constructia noului stadion
este aceea a accesibilitatii.In urma unui studiu a reiesit ca marea majoritate a
suporterilor vin spre stadion din partea de nord a sitului mai precis dinspre centrul
orasul,complex studentesc,Strada Aries si strazile adiacente cu directia spre stadion
sunt foa rte aglomerate atunci cand se organizeaza pe actualul stadion evenimente
sportive.Astfel un punct important care va trebui rezolvat este accesibilitatea atat la
nivel de autovehicule cat si la nivel pietonal avand in vedere ca viitoarele accese pe
noul sta dion se va face in principal pe langa actualul stadion si liceul cu program sportiv
Banatul si din sud de pe Bulevardul Liviu Rebreanu.Acest lucru este un punct important
care va trebui rezolvat prin acest proiect.

Un alt lucru important care trebuie rezol vat este legat de parcari, in urma studiilor am
observat un numar extrem de mic de parcaje in zona stadionului.Acest lucru se va
rezolva prin realizarea parcarilor subterate de sub noul stadi on de fotbal.

3.2.1 Analiza contextului socio -economic
În urma expertizei tehnice întocmite s -a ajuns la următoarele concluzii:
– Construcțiile aferente stadionulu i Dan Paltinisanu din TImisoara : cele patru tribune (I, II și peluza
Sud si Nord ) precum și anexele adiacente lor sunt într -un grad de deteriorare, incom patibil cu
exigențele impuse unei funcționări normale.
– Verificările făcute în cadrul expertizei tehnice au pus în evidență numeroase locuri (zone) unde
betonul este degradat prin carbonatare, sau măcinat prin igrasie conducând la corodarea unor
armături de rezistență.
– înfiltrări de apă, igrasie și condiții neigienice.
– Tribunele sunt într-o stare instabilă, datorită modificării în timp a gradului de compactare a
pământului de sub ele.
– Instalațiile sunt deteriorate sau sunt dimensionate la necesitățile actual e.
Din cauza acestor degradări stadionul a devenit impropriu desfășurării unor activități sportive – fotbal, la
nivelul cerințelor actuale .
In aproape toata tara lipsa dotarilor de pe stadioane a facut ca suporterul roman sa nu mai participe la
evenimentel e sportive asa cum se intampla pana acum.Daca in momentul acesta media de spectatori
care asista pe stadion la meciurile echipei de liga 1 ACS Politehnica Timisoara este de 3600 ( 13% din
capacitate) in trec ut in sezonul 2008 -2009 media spectatorilor in mec iurile de acasa a fost de 14 000 de
spectatori.O diferenta extrem de mare ,iar netinant seama de actualele probleme ale clubului din liga 1
si lipsa de rezultate,putem spune ca acest lucru se intampla in aproape toate orasele din Romania. Lipsa
rezultatelo r unei echipe, calitatea fotbalului din Romania in continua scadere fata de anii 2000 –
2010,disparitia unor echipe de traditie, dar poate cel mai important degradarea tot mai mare a arenelor
din Romania au facut ca suporterul roman sa nu mai participe acti v la meciuri.
Poate ca acest lucru nu se poate rezolva intr -un termen scurt avand in vedere lipsa finantarior
cluburilor si a tot mai putinilor bani bagati in fotbal,dar exista o perspectiva frumoasa avand in
vedere revenirea echipelor de traditie in fotb al ,chiar daca din ligile inferioare,echipe sustinute
de suporteri, unde lumea merge la meciuri si sustine din placere o echipa ,acest lucru zic eu
poate deveni scanteia care poate renaste acest fenomen.Un exemplu este echipa suporterilor
din liga a II -a ASU Politehnica Timisoara sustinuta de suporteri prin aducerea finantarilor
necesare unei echipe impreuna cu Politehnica,aceasta echipa a fost preluata din liga a V -a si
adusa pana in liga a II -a din fonduri proprii.Suporterii merg din placere la meciuri,su stin si

traiesc prin aceasta echipa exact cum se intampla acum 10 -20 de ani. Aceasta emulatie care a
pornit si in alte locuri fac ca fotbalul sa se retraga la origini la faptul ca fotbalul se joaca pentru
suporteri,trebuie facut din placere si trebuie rupt de latura aceasta financiara. Un nou stadion
poate porni o astfel de emulatie in jurul echipei ,avand un centru unde jucatorii se pot antrena
,unde pot juca,iar spectatorul sa se simta bine atunci cand merge pe un stadion sunt lucruri
necesare pentru a avea suces in acest sport pe langa partea financiara. Un exemplu este echipa
suporterilor U Cluj din liga a III -a unde datorita faptului ca acest stadion s -a construit ,s -a
reinfintat aceasta echipa si care aduna in jur de 6000 de spectatori la fiecare me ci de liga a III -a.
Poate nu este mult dar o data cu accederea echipei intr -o liga superioara acest numar se
asteapta sa creasca. Constructia unei noi arene de fotbal asa cum a aratat la Cluj ,Buc uresti sau
Craiova recent a readus publicul pe stadion ,a cr eat o noua legatura intre echipa si suporteri si
diferentele dintre numarul de spectatori pe care o echipa care juca pe un stadion
vechi,numarul de spectatori a crescut cu un procent intre 50 % si 100% dupa ce stadionul nou a
fost reconstruit.

In Timis oara municipalitatea a decis ca este nevoie de un nou stadion. In trecut propunandu -se
diferite variante de viitoare stadioane.In momentul de fata primaria Timisoara doreste
construirea unui complex sportiv de dimensiuni mari langa actualui stadion cuprin zand un
stadion nou intre 30 000 si 40 000 de locuri , un bazin de inot,sala polivalenta,hotel,velodrom si
multe alte functiuni.Lasand la o parte diferentele de opinie dintre reprezentantii Primariei si cei
ai Consiliului Judetean Timis care doreste constr uirea acestui stadion pe amplasamentul
actualului stadion care va fi daramat ,lucrurile in momentul de fata oricare va fi decizia finala
asupra acestor lucruri tin de factorul financiar. In acest moment finantare nu exista iar bugetul
local nu poate supor ta o finantare de unu singur a unui proiect atat de mare. Insa exista
perspective ca in anul care va veni , sa se aprobe inceperea studiilor de fezabilitate sustinute de
Compania Națională de Investiții iar inceperea lucrarilor se preconizeaza in urmatorii 2 -3 ani.

(1). Lucrarea va conține fundamentarea teoretica a tematicii alese:
A. Rezumat
B. 5 cuvinte cheie
C. INTRODUCERE
a Intenții de cercetare (tema propusă spre studiu; date de amplasament)
b Oportunitatea temei propuse (p rin raportare la contextul socio -economic asupra căruia se
intervine)
D. FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A TEMATICII DE STUDIU / A PROGRAMULUI ABORDAT (cercetarea
bibliografica)

a Definirea tematicii de studiu / a programului abordat (concepte și termeni)
b Evoluția istorică a tematicii de studiu / a programului abordat. Teorii consacrate Analiza
bibliografică a teoriei actuale privitoare la tematica aleasă
c Considerații personale asupra tematicii studiate / a programului abordat.
d Definirea metodologiei de cercetare aplicativă
e Datele de temă vor fi susținute cu argumente solide bazate pe principiile studiate la disciplinele
teoretice cuprinse în programa de învățământ și pe analize interdisciplinare, unde este cazul.
f Partea de fundamentare a temei va avea la bază materialele predate anterior privind strategia și
spectrul clar al intervenției și va fi o dezvoltare firească a acestora în urma feedback -ului primit
de la îndrumătorii de diplomă, conducătorii de unitate tematică și îndrumătorii de workshop.
g Se va realiza un draft orientativ privind principiile de rezolvare, zonele, suprafețele și funcțiunile
preconizate a se detalia la proba a doua.
E. STUDIUL AMPLASAMENTULUI (cercetarea aplicata) – regiunea, dispozitiv ter itorial,sit, landscape,
teritoriu, etc.
a Analiza urbanistica asupra amplasamentului (prin raportare la contextul mai mare, precum și la
concluziile cercetării bibliografice și la metodologia de cercetare definita în capitolul anterior:
încadrare, acc esibilitate, caracteristici fizice, structura funcționala, etc.) Descriere succintă,
situare, vecinătăți, suprafața terenului considerat, cadrul construit, disfuncționalități, fluxuri,
circulații -parcaje, regim juridic și economic, probleme sociale alte ca racteristici care pot
influența soluțiile de arhitectură sau constructive.
b Analiza contextului socio -economic
c Pentru proiecte de puneri în valoare de clădiri existente, studiul istoric și estetic al construcției,
investigare completă (releveu analitic, descărcare arheologică, etc.) și principiile de rezolvare
arhitecturală preconizate.
d Oportunitatea intervenției (în raport cu concluziile analizei – puncte tari / puncte slabe; posibile
scenarii / strategii de intervenție)
F. MEMORIU D E PREZENTARE A SOLUȚIEI
a Scurtă prezentare a soluției propuse / Schița de structurare a regulamentului de urbanism care
va fi elaborat (în cazul lucrărilor de acest tip) însoțite de o evaluare bazică de impact.
b Vor fi prezentate, ca aplicare p ractică a datelor din documentare, toate datele relevante care
determină și influențează soluția.
(ex.: înscrierea în amplasament, regimul de înălțime și volumetria propusă, fluxuri, accese, circulații,
parcaje, sisteme constructive, principii de plastică arhitecturală, echipare tehnică, aspecte
juridice,sociale și economice, orice alte aspecte care sunt considerate de candidat ca relevante în
condiționarea soluțiilor care vor fi adoptate).

c Indici. Se vor prezenta și analiza orice indici considerați relevanți în funcție de specificul temei
(procentul de ocupare a terenului, suprafața construită preconizată, volum construit, evaluarea
costului lucrării, indici comparativi, bilanț teritorial, etc.).
G. CONCLUZII
H. BIBLIOGRAFIE

Problema -definire a problemei
Ipoteza
Obiective
Metodologie -pasii studiului
Concluzii

Avand in vedere posibilitatea de castig din vanzarea biletelor la un singur meci la o medie de 15
000 de oameni (o medie mare avand in vedere fotbalul din ziua de azi) – 150 000 de lei (33 000
de euro) avand aproximativ 20 de evenimente sportive intr -un an (pentru o singura echipa de
fotbal) , stadionul ar produce pe an in jur de 660 000 de euro care ar putea acoperi doar
costurile de intretinere ale arenei.Pentru ca o constructie sa fie ren tabila pentru o investitie
,acea investitie trebuie amortizata in maxim 10 ani. Daca socotim ca o arena de fotbal costa
intre 1,2 -1.7 milioane de euro /loc si avand un numar de 30 000 de locuri pe viitoarea arena
putem evalua costul de constructie a sta dionul intre 35 000 000 euro si 50 000 000 euro. Astfel
pe an costurile de intretinere sunt in jur de 500 000 de euro iar pentru amortizarea costurilor
constructiei in 10 ani avem nevoie de alte 350 000 -500 000 euro.In consecinta arena trebuie sa
produca aproximativ 1 milion de euro anual pentru a -si scoate banii investiti in 10 ani. Pentru a
acoperi aceste costuri de intretinere si pentru a deveni profitabila,arena trebuie sa contina
spatii care sunt inchiriate ,locuri de parcare si spatii care atrag publi cul chiar si atunci cand nu
exista evenimente sportive.
Un management inteligent si o gestionare inteligenta a spatiilor unui stadion inca din faza de
proiectare pot face ca aceasta constructie sa fie profitabila atat pentru investitor cat si pentru
mediul urban din zona adiacenta acestuia .

1 Aceste reguli guvernează criteriile structurale ce trebuie îndeplinite de un stadion pentru a putea fi în
categoriile UEFA de elită.
2 La aceste cerinte vor fi adaugate in viitor alte spatii necesare conform cu conceptul propus.

CAP1.Terenul de joc

Denumire Detalii Dimensiuni
Terenul de joc trebuie să fie uniform și plan, cu iarbă naturală și să
prevadă o fâșie de protecție de minim 6 m față de liniile laterale și
respectiv de minim 7,5 m față de liniile de poartă, precum fâsii de
protecție înierbate pe toate laturile, de min. 1,5 m.

A1. Terenul de
joc 2. Acesta trebuie să fie prevăzut cu un sistem performant de drenare a
apelor și sistem de încălzire.
3. Acesta trebuie să îndeplinească următoarele cerințe referitoare și să
aibă următoarele dimensiuni:
Arie înierbată 120 m X 80
m
Suprafață teren 105 m X 68
m în
întregime
fără gard.
A2.Zona de
incalzire De-a lungul liniilor de tușă sau în spatele panourilor publicitare din
spatele porții trebuie prevăzută o zonă de încălzire pentru rezerve.
1. Stâlpii porții și barele transversale trebuie să fie realizate din aluminiu
sau alt material similar și treb uie să fie de formă rotundă sau eliptică. În
plus, acestea trebuie să corespundă prevederilor Legilor Jocului,
aprobate de International Football Association Board (IFAB) care prevăd,
în special:
a) o distanță între stâlpi de 7,32 m;
A3.Portile si
portile de
rezerva b) o distanță între marginea inferioară a barei transversale și sol de 2,44
m;
c) stâlpii porții și barele transversale trebuie să fie albe;
d) acestea nu trebuie să constituie un pericol pentru jucători.

2. Pe stadion, trebuie să fie disponibilă o poartă de rezervă care să poată
fi ușor instalată în caz de necesitate.
A4.Băncile
pentru reserve Stadionul trebuie să fie dotat cu două bănci acoperite, la nivelul terenului,
fiecare cu o capacitate de minim 13 persoane. Acestea trebuie amplasate
la cel puțin cinci metri de linia de tușă.

A5. Steagurile Stadionul trebuie să fie prevăzut cu cel puțin cinci catarge pentru steaguri
sau alte tipuri de suporturi care s ă permită arborarea pe stadion a unui
număr de cinci steaguri.
1 Fiecare stadion trebuie prevăzut cu:
a) câte un vestiar pentru fiecare echipă a min.150 mp fiecare, egale ca
suprafață, dotări și confort, dotat cu cel puțin zece dușuri fiecare, trei
toalete individuale, cameră cu bănci pentru cel puțin 25 de persoane,
telefon, frigider, trei mese de masaj și o tablă lecții tactice;
A6. Vestiarele Se recomandă două vestiare suplimentare:
b) un vestiar pentru arbitri de min. 40 mp, dotat cu cel puțin două dușuri,
o masă de masaj, o toaletă individuală, cinci scaune și un birou.
2. Pe stadion trebuie să fie asigurat accesul direct, separat și protejat al
ambelor echipe și al arbitrilor, de la vestiare pe t erenul de joc, precum și
sosirea pe stadion și părăsirea acestuia în siguranță.
A7. Camera
delegatului Stadionul trebuie să fie prevăzut cu o cameră pentru delegat, care să aibă
acces la instalațiile de comunicare amplasate în apropiere, cum ar fi
telefon și fax, și cu acces ușor la vestiarele echipelor și arbitrilor.
A8. Unitățile de
prim ajutor și
tratare pentru
jucători și
oficiali Stadionul trebuie să fie prevăzut cu o cameră specială de prim ajutor și
tratament medical pentru jucători și oficia li.

1.Stadionul trebuie să fie prevăzut cu un post special de control
antidoping, care trebuie să corespundă cerințelor prevăzute în Anexa I a
prezentelor regulamente.
2. Postul de control antidoping trebuie să fie situat în apropierea
vestiarelor și să nu fie accesibil publicului sau reprezentanților mass –
media.
3. Acesta trebuie să aibă o suprafață de cel puțin 20 m2 și să cuprindă o
sală de așteptare, sala de testare și zona de toaletă, toate acestea fiind
dispuse una lângă cealaltă.
A9. Postul de
control
antidopin 4. Sala de așteptare face parte sau este imediat adiacentă sălii de testare
(se acceptă și posibilitatea separării acestora printr -un panou
despărțitor). Această sală trebuie să fie dotată cu scaune suficiente
pentru o capacitate de opt persoane, cuiere sau dulapuri pentru haine,
precum și un frigider.
5. Sala de testare trebuie să fie dotată cu: o masă , patru scaune, o
chiuvetă cu apă, un dulap cu cheie și o toaletă (adiacentă acestei săli sau
amplasată chiar în aceasta).
6. Zona toaletei trebuie să fie dispusă în interiorul sălii de testare sau
imediat lângă aceasta și să aibă acces direct la sala de testare. Aceasta
trebuie să fie dotată cu un WC, precum și cu o chiuvetă cu apă.

A10.Instalația
nocturnă 1 Stadionul trebuie să fie prevăzut cu o instalație de nocturnă, care să
mențină următoarea iluminare medie minimă și/sau maximă (calculată
conform anexei II):
2. Pentru a asigura continuarea meciului în cazul unei căderi de tensiune,
stadionul trebuie să dispună de un sistem independent de alimentare
electrică de rezervă, care să îndeplinească următoarele cerințe:
Capabil să asigure totalul valorile echival ente de intensitate luminoasă
instantaneu și fără întrerupere.
În E v (lx) spre camerele fixe min. 1400
În E v (lx) spre camerele mobile min.1000
A11. Zonele de
parcare
minime 1 Stadionul trebuie să asigure un spațiu de parcare pentru cel puțin două
autocare și zece autoturisme pentru echipe și oficiali.
2 În plus trebuie îndeplinite următoarele cerințe:
Numărul minim de locuri de parcare pentru VIP -uri într -o zonă sigură 150
Spațiu de parcare pentru minim 400 de autocare în apropierea
stadionului.

CAP2. Zonele destinate spectatorilor

Denumire Detalii Dimensiuni
B1 – Tribunele
și facilitățile
pentru
spectatori 1 Locurile pentru spectatori trebuie să fie individuale, fixe (fixate),
separate unul de celălalt, modelate, numerotate, realizate din materiale
incasabile și neinflamabile, și prevăzute cu spătare, o înălțime minimă de
30 cm de la scaun. Scaunele trebuie să fie vizibil numerotate și ușor de
identificat. Distanțele între rîndu ri trebuie să fie de cel puțin de 80 de cm,
de la spătar la spătar.

2 Se interzice utilizarea tribunelor temporare.
3 Stadionul trebuie să fie prevăzut cu unități de vânzare a băuturilor
răcoritoare și a alimentelor, disponibile în fiecare sector al stadionului.
4 În plus, tribunele trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
Meciurile se pot desfășura numai cu spectatori cu locuri pe scaune, cu
toate sectoarele prevăzute pentru spectatori în picioare închise (statul
pe bănci de orice fel este interzis și va fi considerat stat în picioare).
B2. Suporterii
echipei care
joacă în
deplasare Cel puțin cinci procente din capacitatea totală a stadionului trebuie să
fie puse la dispoziția exclusivă a suporterilor echipei care joacă în
deplasare, într -o zonă separată a stadionului.

B3. Accesul și
ieșirea
publicului 1 Porțile de intrare și/sau turnicheții trebuie astfel proiectat încât să se
evite situațiile de congestionare și să asigure deplasarea cu ușurință a
fluxului mulțimii.
2 Toate pasajele și scările destinate publicului din zonele spectatorilor
trebuie să fie vopsite într -o culoare deschisă, la fel și porțile care duc din
zonele spectatorilor în in cinta terenului de joc și toate ușile și porțile de
ieșire care duc în afara stadionului.
3 Toate ușile și porțile de ieșire de pe stadion, precum și toate porțile care
fac legătura între zonele spectatorilor și incinta terenului de joc trebuie:
-să fie prevăzute cu un sistem de închidere, ușor și rapid de operat de
către oricine din interior, în cazul ușilor și porților de ieșire, sau din
exterior, în cazul ușilor și porților care duc spre incinta terenului de joc;
-să fie astfel proiectate încât să rămână descuiate pe perioada în care
spectatorii se află pe stadion.
4 Căile de acces pe stadion trebuie să fie semnalizate în mod
corespunzător (cu ajutorul pictogramelor, de exemplu) pentru a ghida
spectatorii în s ectoarele în care au bilete, iar toți turnicheții, ușile și
porțile de intrare trebuie să fie în stare de funcționare și semnalizate, la
rândul lor, prin semne universale.
5 În plus, stadioanele din categoria elită trebuie să fie dotate cu un sistem
electronic modern de control acces, care să asigure analizarea datelor în
timp real și prevenirea utilizării biletelor contrafăcute.
B4. Sistemul de
iluminat de
urgență În scopul de a asigura siguranța și dirijarea spectatorilor, stadioanele
trebuie să f ie prevăzute cu un sistem de iluminat de urgență, aprobat de
autoritățile locale competente, care să poată fi utilizat în cazul unei pene
generale de curent în toate părțile stadionului în care publicul are acces,
inclusiv toate căile de ieșire și evacuare .
B5. Capacitatea
de spectatori În ceea ce privește capacitatea de spectatori, stadioanele trebuie să
îndeplinească următoarele cerințe:
Dispune de cel puțin 30.000 de locuri, inclusiv un minim de 22.500 de
locuri acoperite.
B6. Sistemul de
sono rizare 1 Stadioanele trebuie să fie dotate cu un sistem de sonorizare.
2 Sistemul de sonorizare nu trebuie să fie sensibil la căderile de tensiune.
Este necesar un sistem alternativ de alimentare cu energie electrică
care să asigure funcționare neîntreruptă a sonorizării min. 3 ore, în caz
de cădere a rețelei.
3 În plus, stadioanele din categoria elită trebuie să fie dotate cu un
ecran gigant, care să permită transmit erea de mesaje către public.
B7. Instalațiile
sanitare pentru
spectatori În fiecare sector al stadionului trebuie să existe toalete, pentru ambele
sexe, precum și pisoare, la un raport de o toaletă la 200 de spectatori și
un pisoar la 125 de spectatori, dotate cu uscătoare mâini, apă curentă
rece și caldă.

B8. Puncte de
prim ajutor
pentru
spectatori 1În fiecare sector al stadionului trebuie să existe puncte de prim ajutor
pentru spectatori, echipate complet și aprobate de autoritățile
competente.
2 Aceste unități trebuie să fie clar identificate, iar accesul la acestea să fie
semnalizat în mod corespunzător.
B9. Facilitățile
pentru
spectatorii cu
dizabilități 1 Stadioanele trebuie să fie prevăzute cu accese speciale pentru
spectatorii cu dizabilități și însoțitorii acestora.

2 În plus, pentru persoanele cu dizabilități trebuie prevăzute instalații
sanitare speciale, precum și unități de vânzare a băuturilor răcoritoare și
a alimentelor, amplasate în apro pierea sectorului în care aceștia au
locuri.
B10. Camera
de control Stadioanele trebuie să îndeplinească cerințele de mai jos:
Trebuie să fie prevăzute cu o cameră de control care să asigure vederea
generală asupra interiorului stadionului și care să fie dotată cu instalații
de comunicare.
B11. Sistemul
de televiziune
în circuit închis Stadioanele trebuie să îndeplinească cerințele de mai jos:

Dotat atât în interior cât și în exterior cu un sistem permanent de
televiziune cu circuit închis
Sistemul de televiziune cu circuit închis trebuie să aibă integrată
opțiunea de a face stop -cadre și să aibă monitoare color în camera de
control.
B12. Zonele
rezervate VIP –
urilor și
invitaților 1 Stadioanele trebuie să fie prevăzute cu cel puțin numărul minim de
locuri pentru VIP -uri, menționat mai jos, și să aibă o zonă pentru invitați
exclusivă cu următoarele dimensiuni minime:
Numărul minim de locuri pentru VIP -uri 1500
Numărul minim de locuri pentru VIP -uri rezervate echipei în d eplasare 200
Zona exclusivă pentru invitați 400m2
2 Locurile destinate VIP -urilor trebuie situate în tribuna, cât mai
aproape de linia mediană, între cele două zone de penalti.

CAP3. Zonele rezervate mass media

Denumire Detalii Dimensiuni

C1. Zona de
lucru pentru
reprezentanții
mass media 1 Reprezentanților mass media trebuie să le fie pusă la dispoziție cel
puțin o încăpere, dotată cu pupitre și acces la mijloacele de comunicare.

2 Acest spațiu trebuie să ai bă următoarele dimensiuni minime: 150 m2
C2. Pozițiile
camerelor 1 Tribuna trebuie prevăzută cu o platformă pentru camera principală.
Aceasta trebuie poziționată pe centru, la o înălțime față de teren care să
garanteze calitatea optimă a imaginii.
2 Poziția camerei principale trebuie să fie exact pe linia mediană, la o
înălțime care să formeze un unghi de 15 -200 de la planul orizontal la
punctul de centru.
3 Platforma pentru camera principală trebuie să aibă următoarele
dimensiuni minime: 12 m2
C3. Masa
presei 1 Stadioanele trebuie prevăzute cu locuri rezervate pentru
reprezentanții mass media, care să îndeplinească următoarele cerințe:
Numărul minim de locuri acoperite 200
Numărul minim de locuri acoperite dotate cu pupitre 100
Poziție centrală în tribună (în apropierea vestiarelor pentru jucători și a
diferitelor facilități media)
2 Toate locurile trebuie să fie echipate cu un sistem de alimentare
electrică și conexiuni de telefon/modem.
3 Pupitrele trebuie să fie suf icient de mari pentru a permite amplasarea
unui laptop și a unui bloc -notes. Montarea unui monitor TV la 8 locuri se
consideră suficientă
C4. Posturile
comentatorilor
radio și TV 1 Stadioanele trebuie să fie prevăzute cu următorul număr minim de
posturi acoperite pentru comentatorii radio și TV. 40
2 Fiecare post pentru comentatori trebuie să aibă cel puțin trei locuri.
C5. Studiourile
TV Stadioanele trebuie să fie prevăzute cu studiouri TV, care să
îndeplinească următoarele condiții:
Numărul impus 3
Dimensiunile impuse 5 m
lungime x
5 m lățime
x 4 m
înălțime
Cerințe suplimentare:
Inclusiv un studio de prezentare cu vedere asupra terenului. Spațiu
adecvat pentru o zonă mixtă securizată.

C6. Zona
carelor de
transmisie Stadioanele trebuie să fie prevăzute cu o zonă pentru carele de
transmisie, care să îndeplinească următoarele cerințe:
Amplasată pe aceeași parte a stadionului precum camera principală
Suprafața Cel puțin
2.000 m2
C7. Sala pentru
conferințele de
presă Trebuie pusă la dispoziție cel puțin o sală pentru conferințele de presă,
dotată cu un pupitru, platformă pentru cameră, podium, split box,
sistem audio, sistem de traducere simultană și scaune.
Numărul minim de locuri 100