Titularul prezentei teze de doctorat a beneficiat pe întreaga perioadă a studiilor [607401]

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCȚII BUCUREȘTI
Facultatea de Ingineri e a Instalațiilor

Titularul prezentei teze de doctorat a beneficiat pe întreaga perioadă a studiilor
universitare de doctorat de bursă atribuită prin proiectul strategic „Burse oferit e
doctoranzilor în Ingineria Mediului Construit” , beneficiar UTCB, cod
POSDRU /107/1.5/S/76896 , proiect derulat în cadrul Programului Operațional
Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, finanțat din Fondurile Structurale
Europene, din Bugetul Național și co finanțat de către Universitatea Tehnică de
Construcții București.

TEZA DE DOCTORAT
Rezumat

Contribuții la îmbunătățirea sistemelor
calității materialelor geosintetice cu aplicații
în domeniul infrastructurii și ingineriei
mediului

Doctorand: [anonimizat]. Raluca Ioana A. CHIRICĂ
Conducător de doctorat
Prof. univ. dr. ing. Lidia NICULIȚĂ

BUCUREȘTI
2013

Contribuții la îmbunătățirea sistemelor calității materialelor geosintetice cu aplicații în domeniul infrastructurii
și ingineriei mediului
____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________ ____
Ing. Raluca Ioana CHIRICĂ 2

Contribuții la îmbunătățirea sistemelor calității materialelor geosintetice cu aplicații în domeniul infrastructurii
și ingineriei mediului
____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________ ____
Ing. Raluca Ioana CHIRICĂ 3 CUPR INS

Introducere …………………………………………………………………………………………. ……………………… …………… .. 4
Partea I. Studiu documentar privind stadiul actual de dezvoltare a domeniilor de utilizar e a
materialelor g eosintetice ………………. …………………….. ……………….. ………………………….. ……………………… .. 4
Capitolul 1. Aspecte generale privind stadiul actual de utilizare a ma terialelor geosintetice…. ……………… .. 4
Capitolul 2. Analiza tipurilor de materiale geosintetice ………………………… …………………….. ………………….. .. 4
Capitolul 3. Studiu privind funcțiile materialelor geosintetice ………….. ………….. …………………….. ………….. .. 4
Capitolul 4. Analiza tipurilor de încercări pentru evaluarea caracteristicilor materialelor geosintetice ……. 4
Capitolul 5. Analiza utilizării materialelor geosintetice ………………………. …….. ………………………….. ………. .. 5
Capitolul 6. Concluzii ale studiului documentar și stabilirea planului de cercetare ………. …………………….. .. 5
Partea a II -a. Cercetări experimentale privind stabilirea principalelor caracteristic i ale sistemului
pământ -material geosintetic …….. ………………………….. ……………………………………………….. …………………… 5
Capitolul 7. A paratura și metodologia utilizată pentru determinarea caracteristicilor ma terialelor
geosintetice …………………………………………………………………………………………………………….. …………………. .. 5
Capitolul 8. Cercetări experimentale de performanță a sistemului pământ -material geosintetic…… ……… … 5
8.1. Studiul compatibilității hidraulice a componentelor sistemului pământ -material geosintetic…… … 5
8.2. Studiul compatibilității mecanice a componentelor sistemului pământ -material geosintetic ………. 8
8.3. St udiu privind caracteristicile de durabilitate ale sistemulu i pământ -material geosintetic.. ………… 8
8.3.1. Încercarea de rezistență la fluaj……………………… ……………………………………….. …………… .. 8
8.3.2. Încercar ea de rezistență la acțiunea razelor UV……….. ………………………………………… …….. 8
Partea a III -a. Analiză multicriterială privind selecția optimă a materialelor geosintetice în funcție
de tipul lucrărilor inginerești ………… ……………. ……………………………………………………. ………….. …………… 9
Capitolul 9. Analiză multicriterială și optimizarea selecției materialelor geosintetice …………….. …….. ……… 9
9.1. Metode de optimi zare multicriterială……………………….. ………………………………………………… ……… 9
9.2. Utilizarea metodelor de optimizare multicriterială pentru selec ția materialelor geosintetice.. …….. 10
9.3. Aplicația GeoSelect de selecție optimă a materialelor geosintetice…… …………………………….. …….. 12
Capitolul 10. C ercetări experimentale privind armarea și drenajul haldelor de cenușă volatilă cu
materiale geosintetice ………………………….. ……………………………………………………………………… ……………… .. 14
Partea a IV -a. Concluzii generale, contribuții proprii și valorificarea rezultatelor obținute în urma
cercetărilor efectuate ……….. ……………….. …………….. …………………………………………………………….. ………… 14
Capitolul 11. C oncluzii generale ……………………………………………………………………………. …………………….. .. 14
Capitolul 12. C ontribuții proprii și valorificarea rezultatelor obținute în urma cercetărilor efectuate…. …… 15
Bibliografie selectivă

Cuvinte cheie : materiale geosintetice, calitate, caracteristici, analiză multicriterială, selecție optimă

Contribuții la îmbunătățirea sistemelor calității materialelor geosintetice cu aplicații în domeniul infrastructurii
și ingineriei mediului
____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________ ____
Ing. Raluca Ioana CHIRICĂ 4 Introducere

Utilizarea materialelor geosintetice are ca obiectiv principal îmbunătățirea comportării generale a
pământurilor sau a altor materiale , sub acțiunea încărcărilor transmise de lucrările inginerești. În acest
context, n ecesitatea evaluării caracteristicilo r materialelor geosintetice capătă un rol deosebit de important în
activitatea de selecție a variantei optime pentru un anumit tip de structură inginerească. Pentru fiecare
aplicație este important un set specific de caracteristici ale materialului geosint etic, în vederea asigurării
eficienței și siguranței lucrării inginerești.
Realizarea unor lucrări complexe în care se pot utiliza materialele geosintetice cu funcții diverse
impune, pe de o parte, cunoașterea caracteristicilor acestora, iar pe de altă pa rte, existența unor sisteme
viabile de clasificare a acestora. Drept urmare, obiectivul specific al prezentei teze de doctorat constă în
îmbunătățirea sistemelor calității materialelor geosintetice existente prin elaborarea unei metode de selecție
obținute prin corelarea caracteristicilor acestora cu tipul aplicațiilor în care sunt utilizate.

Partea I. Studiu documentar privind stadiul actual de dezvoltare a domeniilor de utilizare a
materialelor geosintetice
Capitolul 1. Aspecte generale privind stadiul a ctual de utilizare a materialelor geosintetic e

Evoluția materialelor geosintetice pe plan internațional a fost una spectaculoasă, reprezentând în
prezent o categorie specială de materiale de construc ții, cu multiple func ții și posibilit ăți de utilizare în
numeroase domenii. În acest capitol se face o introducere în domeniul de specialitate aferent utilizării
materialelor geosintetice și se prezintă tematica lucrării de doctorat .

Capitolul 2. Analiza tipurilor de materiale geosintetice

În acest capitol su nt identificate principalele categorii de materiale geosintetice utilizate în mod
curent în cadrul lucrărilor inginerești. Dintre acestea, cele mai importante sunt următoarele: geotextilele,
geogrilele, georețelele, geocelulele, geomembranele și respectiv, geocompozitele.

Capitolul 3. Studiu privind funcțiile materialelor geosintetice

În cadrul acestui capitol se face o descriere detaliată a funcțiilor îndeplinite de materialele
geosintetice în cadrul domenii lor de lucr ări inginerești existente . Cele mai reprezentative dintre acestea,
considerate și în procesul de selecție, sunt următoarele: armare, filtrare, drenaj, separare, protecție și
respectiv, barieră de fluid.

Capitolul 4. A naliza tipurilor de încercări pentru evaluarea caracteristicilor materiale lor
geosintetice

Principalele tipuri de încercări pe materiale geosintetice aflate în concordanță cu funcțiile acestora
sunt următoarele:
– încercări de tip „index” ; aceste încercări de identificare furnizează caracteristicile standard garantate de
către pr oducător, însă pot fi determinate și în scopul comparării caracteristicilor de bază ale produselor;
acestea nu furnizează valori utilizabile în activitatea de proiectare, însă constituie o bază de plecare în
alegerea parametrilor necesari din punct de vede re calitativ;
– încercări de performanță , care presupun punerea în contact a geosinteticelor cu pământul din teren, în
condiții standardizate în laborator sau chiar la scară mare, „in situ”; aceste testări reprezintă baza unei
operațiuni corecte de selecție a materialului adecvat pentru un anumit tip de lucrare inginerească.
Toate î ncercările utilizate în mod curent pentru determinarea caracteristicilor materialelor
geosintetice sunt descrise pe larg în teza de doctor at, atât cele de identificare, cât și cele care iau în calcul
conlucrarea cu pământul sau alte materiale.

Contribuții la îmbunătățirea sistemelor calității materialelor geosintetice cu aplicații în domeniul infrastructurii
și ingineriei mediului
____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________ ____
Ing. Raluca Ioana CHIRICĂ 5 Capitolul 5. Analiza utilizării materialelor geosintetice

În urma studiului documentar efectuat, am delimitat domeniile majore de utilizare a materialelor
geosintetice, precum și funcțiile p rincipale și secundare pe care acestea le îndeplinesc în cadrul lucrărilor
inginerești . Acestea sunt descrise detaliat în teza de doctorat, fiind centralizate în tabelul 5.1 .

Tabel 5.1. Domeniile de utilizare a materialelor geosintetice și funcțiile îndep linite de acestea
Domenii de utilizare Funcții Materiale
Inginerie civilă
Lucrări de susținere armare, filtrare, drenaj, separație,
protecție geotextile, geogrile, georețele, geocelule,
geocompozite
Îmbunătățirea terenului de fundare armare, filtrare, d renaj, separație,
protecție geotextile, geogrile, georețele, geocelule,
geocompozite
Îmbunătățirea suprastructurii
rutiere armare, filtrare, drenaj, separație,
protecție geotextile, geogrile, georețele, geocelule,
geocompozite
Îmbunătățirea infrastructur ii căilor
de comunicații armare, filtrare, drenaj, separație,
protecție, etanșare geotextile, geogrile, georețele, geocelule,
geocompozite, geomembrane
Lucrări hidrotehnice armare, filtrare, drenaj, separație,
protecție, etanșare geotextile, geogrile, geo rețele, geocelule,
geocompozite, geomembrane
Filtre și drenuri filtrare, drenaj, protecție geotextile, georețele, geocompozite
Ingineria mediului
Controlul alunecărilor de teren armare, filtrare, drenaj, separație geotextile, geogrile, georețele, geocom pozite
Combaterea eroziunii solului armare, filtrare, drenaj, separație,
protecție, etanșare geotextile, georețele, geocompozite
Etanșarea și controlul infiltrațiilor etanșare, protecție geotextile, geomembrane, geocompozite
Lucrări de drenaj drenaj, pr otecție geotextile, georețele, geocompozite

Capitolul 6. Concluzii ale studiului documentar și stabilirea planului de cercetare

Pe baza studiului documentar efectuat, s -a conturat o viziune complexă asupra rolului materialelor
geosintetice în domeniul i ngineriei civile și respectiv, în ingineria mediului , precum și posibilitatea de
îmbunătățire a calității acestora în exploatare, prin mijloacele unei activități de selecție adecvate scopului
propus. Planul de cercetare aferent acestei teze de doctorat cuprinde atât cercetări experimentale de laborator,
cât și elaborarea unei metode de selecție a materialelor geosintetice optime pentru funcțiile necesare în cadrul
lucrărilor inginerești.

Partea a II -a. Cercetări experimentale privind stabilirea principalel or caracteristici ale
sistemului pământ -material geosintetic
Capitolul 7. A paratura și metodologia utilizată pentru determinarea caracteristicilor
materialelor geosintetice

În acest capitol se prezintă aparatura și metodologiile de lucru utilizate în cadr ul părții experimentale
a acestei teze de doctorat. Determinările experimentale s -au desfășurat în laboratoare de specialitate
aparținând Universității Tehnice de Construcții București, S.C. Geostud SRL și respectiv, Facultății de
Îmbunătățiri Funciare și Ingineria Mediului București (F.I.F.I.M.).

Capitolul 8. Cercetări experimentale de performanță a sistemului pământ -material geosintetic
8.1. Studiul compatibilității hidraulice a componentelor sistemului pământ -material
geosintetic

Am efectuat o serie de cercetări experimentale de laborator pentru evaluarea comportării hidraulice a
sistemului compozit pământ -geotextil, dar și pentru a putea analiza în mod detaliat capacitatea de filtrare și

Contribuții la îmbunătățirea sistemelor calității materialelor geosintetice cu aplicații în domeniul infrastructurii
și ingineriei mediului
____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________ ____
Ing. Raluca Ioana CHIRICĂ 6 drenaj a geosinteticului utilizat, precum și riscul de colmatare a acestuia . În acest scop , am selectat două
tipuri de pământ utilizat în contact cu 5 tipuri diferite de materiale geotextile nețesute în lucrările inginerești,
și anume: un material granular, de tipul unui nisip cu pietriș de neuniformitate medie și o val oare a
coeficientului de permeabilitate de 2,93×10-2 cm/s și respectiv, un material fin de tipul unei cenuși vola tile de
neuniformitate foarte mare și o valoare medie a permeabilității de 1,41×10-4 cm/s . Pentru încercări a m utilizat
permeametrul cu pereți rigizi, pe care l -am conceput și pus în funcțiune urmând indicațiile standardului
american ASTM D5101. Caracteristicile celor 5 tipuri de geotextile sunt prezentate în tabelul 8.1.

Tabel 8. 1. Caracteristicile geotextilelor testate
Geotextil Polimer Struct ură Masa
specifică
(g/m2) Dimensiune
pori
(mm) Grosime
(mm) Porozitate
(%) Permeabilitate
(cm/s)
GTX 1 PP Nt,CM -C 300 0,07 1,79 81,40 4,5
GTX 2 PP Nt,CM -C 150 0,08 1,17 85,80 9,0
GTX 3 PET reciclat Nt,CM 200 0,14 2,33 93,40 5,6×10-1
GTX 4 PET reciclat Nt,CM 400 0,12 3,81 91,60 5,9×10-1
GTX 5 PET reciclat Nt,CM 1000 0,07 5,47 85,90 3,9×10-1
Notă: PP=polipropilenă, PET=poliester, Nt=nețesut, CM=consolidat mecanic, C -calandrat

Pentru aprofundarea studiului privind compatibilitatea hidraulică a materialului granular cu
geotextilul utilizat ca filtru, am parcurs și analizat criteriile de filtrare indicate în literatura de specialitate
pentru geotextile, prezentate sintetic în continuare.

 Criteriul de permeabilitate
Criteriul de permeabilitate pentru filtrele din material geotextil impune condiția ca permeabilitatea
geotextilului să fie mai mare decât cea a pământului cu care vine în contact . Acest criteriu este respectat de
toate cele 5 geotextile analizate.

 Criteriul de retenție
Acest criteriu trebuie adaptat tipului de pământ aflat în contact cu geotextilul și este satsifăcut pentru
toate cele 5 geotextile analizate.

 Criteriul raportului de gradient și criteriul raportului de permeabilitate
Raportul de gradient ( RG) este definit ca raportul dintre gradientul hidraulic al sistemului compozit
(pământ -geosintetic) și cel al pământului . Pentru studiul experimental al unui sistem format din cenușă și
geotextil, urmărind anumite a specte legate de fenomenele interne care pot avea loc în sistem, am luat în
calcul un al doilea coeficient suplimentar, cel al rapo rtului de permeabilitate ( KR). Acesta se definește ca fiind
raportul dintre coeficientul de permeabilitate al pământului și c el al sistemului pământ -geosintetic. În studiile
de specialitate se recomandă ca RG și K R să aibă o valoare mai mică decât 3, pentru evitarea producerii
fenomen ului de colmatare. Pentru fiecare dintre cele 5 g eotextile analizate, am efectuat încercă rile de
laborator pe o perioad ă de 24 de ore pentru sistemul material granular -geotextil și respectiv, pentru sistemul
cenușă-geotextil, în condițiile unui gradient hidraulic unitar. Valorile coeficientului de permeabilitate și cele
ale RG și K R pentru cele două sisteme în stare stabilizată, rezultate în urma încercărilor, sunt prezentate în
tabelul 8.2. În continuare, am considerat că este necesară o evaluare complexă a celor două mărimi, pentru a
putea diferenția cele 5 geotextile analizate, din punct de vedere al capacității de filtrare. Astfel, am elaborat
un grafic de analiză criterială a celor 5 geotextile, grafic prezentat în figura 8.1.

Contribuții la îmbunătățirea sistemelor calității materialelor geosintetice cu aplicații în domeniul infrastructurii
și ingineriei mediului
____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________ ____
Ing. Raluca Ioana CHIRICĂ 7 Tabel 8. 2. Rezultatele încercărilor de permeabilitate pentru sistemele analizate
Pământ

Geotextil material granular cenușă volatilă
ksistem (cm/s) RG ksistem (cm/s) RG KR
GTX 1 4,866×10-1 1,10 1,37×10-3 1,11 2,28
GTX 2 5,435×10-1 1,11 1,70×10-3 0,60 1,44
GTX 3 6,510×10-1 1,02 3,19×10-3 0,46 1,69
GTX 4 7,735×10-1 0,95 3,62×10-3 0,17 1,64
GTX 5 5,450×10-1 0,94 2,08×10-3 0,29 2,08

Figura 8.1. Compatibilitatea hidraulică a sistemului cenușă volatilă -geotextil

În graficul de mai sus, se pot observa 3 zone distincte care reunesc valorile lui RG și K R și care
reprezintă o formă de evalua re a caracteristicilor de filtrare ale geotextilelor analizate, după cum urmează :
– Zona 1 , cea cuprinsă între 0 și 1, indică o permeabilitate mai mare a sistemului decât a cenușii, lucru
care este benefic realizării drenajului prin sistem;
– Zona 2 , cea cupr insă între 1 și 2, indică o permeabilitate mai mare a cenușii decât a sistemului cenușă –
geotextil, lucru care atrage după sine posibilitatea colmatării geotextilului; geotextilul își îndeplinește în
continuare funcția de filtru; geotextilele GTX 2, GTX 3 ș i GTX 4, situate în această zonă, asigură un
raport bun al coeficienților de gradient și permeabilitate ;
– Zona 3 , cea cuprinsă între 2 și 3, este o zonă similară zonei 2, însă cu risc mult mai mare de producere a
colmatării, cauzat de valorile mari ale rapo rtului de permeabilitate; drept urmare, geotextilele care se
situează în această zonă (GTX 1 și GTX 5) trebuie studiate cu atenție mărită.
Pentru efectuarea de investigații suplimentare privind capacitatea de filtrare a geotextilelor în contact
cu material e fine, am utilizat aparatul triaxial cu rol de permeametru cu pereți flexibili pentru analiza
sistemului format dintr -o probă de cenușă volatilă și geotextilul notat cu GTX 5 . În urma încercării a rezultat
o valoare a coeficientului de permeabilitate de 2 ,266×10-5 cm/s pentru sistemul cenușă volatilă -geotextil.
Această valoare este diferită ca ordin de mărime de cea obținută în urma încercării efectuate în permeametrul
cu pereți rigizi . Această diferență se poate datora atât modului de funcționare diferit al celor două instalații
utilizate, cât și dimensiunii diferite a probelor. Explicații suplimentare privind diferența dintre cele două
valori obținute cu cele două aparate diferite sunt redate pe larg în teza de doctorat.

Contribuții la îmbunătățirea sistemelor calității materialelor geosintetice cu aplicații în domeniul infrastructurii
și ingineriei mediului
____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________ ____
Ing. Raluca Ioana CHIRICĂ 8 Prin intermediul acestui studiu ex perimental de compatbilitate hidraulică a sistemului pământ –
geosintetic, am evidențiat caracteristicile materialului geosintetic a căror evaluare este necesară în scopul unei
selecții corecte și optime a materialului geosintetic utilizat cu rol de drenaj/f iltrare în lucrările inginerești.

8.2. Studiul compatibilității mecanice a componentelor sistemului pământ -material geosintetic

În acest studiu experimental am efectuat o încer care de performanță , dedicată determinării rezistenței
la forfecare a unei geo grile aflate în contact cu un material granular, în scopul investigării ef icienței armării
pământului și a caracteristicilor necesare pentru atingerea performanțelor optime în timpul exploatării.
Încercarea de forfecare directă a fost efectuată punând în contact o geogrilă cu rezistența maxim ă la
tracțiune de 76,04 kPa cu un material granular de tipul unui pietriș de granulozitate neuniformă . Pentru a
pune în evidență conlucrarea dintre materialul granular și geogrilă , am suprapus curbele efort -deformație
obținute în urma încercării la tracțiune a geogrilei și respectiv, prin încercări de forfecare a materialului
granular cu și fără geogrilă. La finalul studiului, am evidențiat rolul unei selecții corecte a materialului
geosintetic care urmează a fi utilizat pentru lucrări de pământ armat.

8.3. Studiu privind caracteristicile de durabilitate ale sistemului pământ -material geosintetic
8.3.1. Încercarea de rezistență la fluaj

Pentru structurile din pământ armat cu durată mare de exploatare, este necesar să se ia în calcul
comportamentul elementelor de armare la fenomenul de curgere lentă (fluaj). La ora actuală au fost propuse
mai multe metode de încercare de fluaj ținând cont de interacțiunea pământ -geosintetic, însă fără a fi în final
standardizate. Pentru r ealizarea acestei încercări, a fost adaptat a paratul de forfecare directă , prin adăugarea
unui platan cu greutăți care să asigure realizarea efortului normal constant pe probă. Peste casete a fost impus
efortul unitar normal σ = 50 kPa. Încărcarea platanul ui s-a efectuat gradual în mai multe zile și a fost
înregistrată evoluția în timp a deplasărilor în funcție de efortul impus .
Cercetările din literatura de specialitate indică o diferență a comportamentului polimerilor din care
sunt realizate materialele g eosintetice, din punct de vedere al fenomenului de curgere lentă. S -a constatat
faptul că fluajul are un efect mai pronunțat asupra geosinteticelor din polipropilenă sau polietilenă și mai
redus asupra celor din poliester . Pentru a putea aprecia durabilita tea structurilor de pământ armat din punct de
vedere al fluajului, este necesară determinarea efortului maxim de forfecare pe car e acestea îl pot prelua fără
a-și pierde stabilitatea.

8.3.2. Încercarea de rezistență la acțiunea razelor UV

Geotextilul utilizat în cadrul acestor încercări este cel notat GTX 3, având caracteristicile descrise în
tabelul 8. 1. Pentru simularea radiațiilor UV în laborator , am introdus ca dată de intrare un nivel al radiației de
162 W/m2/zi, pentru o perioadă de 6 zile, timp în care a avut loc funcționarea aparatului pentru o serie de
probe . Aceste valori corespund nivelului calculat al radiației UV pentru o perioadă de 6 luni în localitatea
Aldeni, unde au fost amplasate ulterior bariere antierozionale din același geotextil în s copul completării
studiului experimental .
Barierele antierozionale au rolul de a reține sedimentele antrenate de precipitații și de acțiunea
vântului, reducând astfel efectele eroziunii de suprafață asupra terenurilor agricole, a apelor de suprafață și
respectiv, asupra locuințelor din zonă. Bariere le antierozionale de la Aldeni (figura 8. 2) au fost realizate din
același geotextil nețesut utilizat în încercările de determinare a rezistenței la radiații UV în laborator . Acesta a
fost armat pe alocuri cu o g eogrilă din PP, cu noduri sudate, având o rezistență la întindere de 40 kN/m .
Pentru efectuarea încercărilor de permeabilitate am utilizat probe de pământ prelevate din locațîa unde au fost
instalate barierele de sedimente, acesta fiind de forma unui nisip prăfos de granulozitate uniformă .
Pentru a putea evalua comportamentul materialului geotextil înainte și după expunerea la UV, am
efectuat încercări de rezistență la întindere pe probe de geotextil în stare inițială și respectiv, după expunere la
radiații UV în laborator/teren , precum și încercări de permeabilitate pentru sistemul compus din materialul

Contribuții la îmbunătățirea sistemelor calității materialelor geosintetice cu aplicații în domeniul infrastructurii
și ingineriei mediului
____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________ ____
Ing. Raluca Ioana CHIRICĂ 9 geotextil și pământul din teren. Valorile experimentale rezultate în urma încercărilor efectuate inițial, după
expunere la UV în laborator și respectiv, după exploatare în teren sunt prezentate în tabelul 8. 3.

Figura 8. 2. Imagini ale celor trei cazuri de bariere, montate pe terenuri cu pante de 20%, 24% și respectiv, 50%

Tabel 8. 3. Rezultatele încercărilor efectuate
Parametru
Situație Rt(MD)
(kN/m) MD
(%) Rt(CMD)
(kN/m) CMD
(%) k
(cm/s)
înainte de expunere la UV/punere în operă 4,954 97,5 5,11 117,7 2,46×10-5
după expunere la UV în laborator 5,910 87,1 6,29 104,3 –
după exploatare în teren 3,334 82,6 4,10 83,3 1,45×10-5
Rt(MD, CMD) =rezistența la întindere pe direcția mașinii, respectiv pe direcție transversală
MD, CMD) = alungirea la rupere pe direcția maș inii, respectiv pe direcție transversală

În literatura de specialitate se consideră că un geotextil este stabil la acțiunea razelor UV dacă, după o
expunere la UV de 500 de ore, prezintă o valoare a rezistenței la întindere de 70% din valoarea inițială.
Rezultatele obținute pentru geotextilul expus la UV în laborator depășesc chiar valoarea inițială pe ambele
direcții, iar cele obținute pentru geotextilul expus în teren sunt apropiate de această valoare pe direcția mașinii
și o depășesc, pe direcție trans versală.
Ca urmare a scăderii coeficientului de permeabilitate al sistemul pământ -geotextil în urma exploatării
barierei antierozionale în teren, se poate afirma faptul că materialul geotextil suferă o colmatare parțială a
suprafeței, fenomen care îi afectează capacitatea de a drena apa din precipitații pe termen lung, însă este
adecvat unei utilizări temporare, de până la 6 luni.

Partea a III-a. Analiză multicriterială privind selecția optimă a materialelor geosintetice în
funcție de tipul lucrărilor inginerești
Capitolul 9. A naliză multicriterială și optimizarea selecției materialelor geosintetice

Alegerea unui material geosintetic potrivit pentru o anumită aplicație este pe deplin influențată de
funcții le pe care acesta trebuie să l e îndeplinească . Drept urmare, am considerat utilă elaborarea unei metode
facile de selecție a materialelor geosintetice în funcție de tipul lucrării în care urmează a fi înglobate, ținând
cont de caracteristicile calității acestora . Metoda de selecție pro pusă folosește instrumentele de decizii
multiatribut în scopul determinării materialului optim a fi utilizat cu o anumită funcție. În urma prelucrării și
interpretării rezultatelor experimentale obținute anterior, am particularizat sistemul general al cali tății în cazul
materialelor geosintetice, ținând cont de specificul fiecărei aplicații inginerești.

9.1. Metode de optimizare multicriterială

Se poate afirma faptul că orice proces definit printr -un algoritm care are drept scop selecția unei
variante op time în raport cu mai multe criterii, aparține unui model de decizii MADM (”Multi -Attribute
Decision Making ”). În cadrul modelelor MADM, variantele poartă denumirea de obiecte, iar criteriile sunt
denumite atribute. În acest subcapitol se prezintă detaliat entitățile tipice ale modelului MADM , care sunt
următoarele :
– Mulțimea obiectelor : Variantele posibile de luat în calcul în cadrul MADM ;

Contribuții la îmbunătățirea sistemelor calității materialelor geosintetice cu aplicații în domeniul infrastructurii
și ingineriei mediului
____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________ ____
Ing. Raluca Ioana CHIRICĂ 10 – Mulțimea atributelor : Criteriile posibile de luat în calcul în cadrul MADM ;
– Matricea decizională : Matricea decizională, denumită și matrice a consecințelor, se formează astfel:
pentru fiecare atribut a[j], se asociază fiecărui obiect o[i] un vector reprezentând rezultatul evaluării
acestui obiect în raport cu atributul considerat .
Luând în calcul modelul clasic al MADM de scris prin entitățile menționate anterior, rămâne de
rezolvat problema selecției obiectului optim în raport cu atributele corespunzătoare. Astfel, este necesară o
departajare a obiectelor în funcție de gradul de satisfacere a atributelor. Acest lucru se po ate realiza prin
aplicarea unui algoritm de calcul care să permită o ierarhizare a obiectelor în funcție de eficiența obținută în
raport cu fiecare atribut în parte. Am utilizat în acest scop varianta a doua a metodei Onicescu de calcul a
meritelor, care c uprinde următorii pași:
Pasul 0 : Se acordă importanțe absolute atributelor : imp_a[j],
j ji i ,1,,1)( 
Pasul 1 : Se constru iește matricea locurilor:
jjiijioa loc oa Loc
,1,1]),[_( _

(9.1)
, unde loc_oa[i,j] reprezintă locul ocupat de obiectul o i în ierar hizarea dată de atributul a j, conform
sensului acestuia. În cazul în care două sau mai multe obiecte ocupă același loc în raport cu un atribut, locul
imediat următor este ocupat de obiectul următor.
Pasul 2: Se calculează meritele obiectelor, cu formula:
i ija impmiom meritj
jjioa loc,1)(,2][_],[_
1],[_ 

(9.2)

9.2. Utilizarea metodelor de optimizare multicriterială pentru selecția materialelor geosintetice

Instrumentele metodelor de decizii multicriteriale MADM prezentate anterior oferă o bună soluție de
rezolvare a problemei leg ate de selecția optimă a materialelor geosintetice, în condițiile existenței unui număr
mare de obiecte, respectiv de atribute de luat în calcul.

Figura 9.1. Schema procesului de selecție a materialelor geosintetice optime

Având în vedere instrumentel e de calcul MADM (metoda Onicescu) și varietatea mare de posibilități
de selecție în ceea ce privește materialele geosintetice disponibile pe piață, am identificat 3 etape principale
necesar a fi parcurse în cadrul procesului de selecție optimă a materiale lor geosintetice (figura 9.1) , după cum
urmează:
– Etapa I : selecția funcțiilor pe care materialele geosintetice trebuie să le îndeplinească în cadrul lucrărilor
inginerești; lucrările pot fi din domeniul ingineriei civile sau a ingineriei mediului, iar în c adrul acestora,
materialele geosintetice pot îndeplini funcțiile de armare, filtrare, drenaj, separare, protecție, etanșare;
funcțiile reprezintă astfel obiectivele de realizat în cadrul procesului de selecție;

Contribuții la îmbunătățirea sistemelor calității materialelor geosintetice cu aplicații în domeniul infrastructurii
și ingineriei mediului
____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________ ____
Ing. Raluca Ioana CHIRICĂ 11 – Etapa II : selecția categoriilor de materiale geosintetice care pot îndeplini funcțiile necesare unui anumit
tip de lucrare; acestea pot fi: geotextile țesute/nețesute, geogrile uniaxiale/biaxiale, georețele, geocelule,
geomembrane, geocompozite etc.; toate aceste categorii au mulțimi de obiecte asoci ate;
– Etapa III : selecția materialelor optime pentru lucrarea propusă, pe baza calculului meritelor obiectelor;
cea mai importantă componentă a acestei etape constă în identificarea valorilor celor mai importante
caracteristici de comportare ale materialelo r geosintetice (valorile atributelor); de asemenea, fiecărui
atribut îi este alocată o valoare de importanță și un sens de optimizare (minim sau maxim).
Plecând de la modelul matematic MADM descris în subcapitolul 9.1, în continuare se prezintă
principalel e entități create în scopul analizei multicriteriale a materialelor geosintetice.

Mulțimea obiectelor
În cazul materialelor geosintetice, am considerat obiectele MADM ca fiind reprezentate de
materialele geosintetice situate în aceeași categorie principal ă de materiale, dintre cele 10 identificate ca fiind
principale în studiul documentar. Categoriile de materiale geosintetice luate în calcul (notate cu „M”) sunt
prezentate în tabelul 9.1. Pentru fiecare dintre aceste materiale am identificat și funcțiile pe care acesta le
poate îndeplini în cadrul unei lucrări inginerești, acestea reprezentând obiectivele de realizat în modelul
MADM. Aceste funcții sunt : armare, separare, drenaj, filtrare, protecție, etanșare. Pentru cele 10 categorii de
materiale am ident ificat un număr diferit de obiecte, în funcție de cantitatea de informații avută la dispoziție.

Tabel 9. 1. Categorii principale de materiale geosintetice considerate în modelul MADM
Acronim categorie Materiale geosintetice
M1 geotextile țesute cu funcția principală de armare
M2 geotextile țesute cu funcția principală de filtrare
M3 geotextile nețesute
M4 geotextile biodegradabile
M5 geogrile uniaxiale
M6 geogrile biaxiale
M7 geomembrane
M8 georețele
M9 geocelule
M10 geocompozite bentonitice

Mulțimea atributelor
În cazul materialelor geosintetice desemnate ca fiind obiecte, atributele sunt reprezentate de
caracteristicile specifice ale acestora. Pe baza studiului documentar efectuat și analizând datele conținute de
fișele tehnice ale materialelor geosintetice, am extras cele mai importante caracteristici ale materialelor
geosintetice, importante pentru realizarea funcțiilor propuse în exploatare. De asemenea, pe baza
cunoștințelor acumulate în urma studiului documentar și al celui experimental efe ctuat, am alocat fiecărui
atribut în parte un sens de optimizare și un coeficient specific de importanță. Trebuie precizat faptul că toate
atributele obiectelor din aceeași categorie de materiale sunt determinate prin aceleași metode și au aceleași
unități de măsură.

Matricea decizională
Prin colectare de informații din fișe tehnice și broșuri de prezentare ale acestora; am alcătuit baze
vaste de date care conțin valorile celor mai importante caracteristici de comportare a materialelor
geosintetice, difere nțiate pe categorii de materiale. Valorile caracteristicilor desemnate anterior ca fiind
atribute reprezintă, în modelul MADM, elementele care formează matricea decizională. Toate aceste
elemente, împreună cu o descriere a atributelor, a obiectelor și a fu ncțiilor asociate, sunt prezentate detaliat în
teza de doctorat, pentru fiecare categorie de materiale geosintetice în parte. În tabelul 9.2 se prezintă matricea
decizională obținută pentru materialele geosintetice din categoria M8 -georețele.

Contribuții la îmbunătățirea sistemelor calității materialelor geosintetice cu aplicații în domeniul infrastructurii
și ingineriei mediului
____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________ ____
Ing. Raluca Ioana CHIRICĂ 12 Tabel 9.2. C aracteristicile materialelor geosintetice din categoria M8 – georețele
Atribute a1 a2 a3 a4 a5
Importanță atribut 10% 7% 3% 15% 65%
Valoare minimă 1.40 5.0 0.94 7.9 0.002
Valoare maximă 3.00 8.6 0.95 17.0 0.010
Sens
optimizaremin min max max max
o1 HDPE 1.40 5.0 0.94 7.9 0.002
o2 HDPE 1.45 6.3 0.94 9.6 0.003
o3 HDPE 1.50 7.0 0.94 11.5 0.006
o4 HDPE 2.00 7.6 0.94 13.3 0.008
o5 HDPE 3.00 8.6 0.94 14.2 0.010
o6 HDPE 2.50 7.6 0.95 13.3 0.004
o7 HDPE 2.85 6.9 0.94 17.0 0.004
o8 HDPE 2.95 7.6 0.94 17.0 0.005
o9 HDPE 3.00 8.4 0.94 17.0 0.006m2/sproduse cu structură plană deschisă, sub formă de rețea, formate din nervuri ce
se intersectează sub diverse unghiuri (EN ISO 10318:2005)
Funcții€/m2mm g/cm3kN
DGeorețele =ObiecteU.M.

În continuare se prezintă etapele parcurse pentru a determina obiectele optime din categoria M8 :
a) Considerând că este necesar un material geosintetic care să asigure funcția de drenaj într-o anumită
lucrare inginerească, se vor studia obiectele dintr -o categorie de materiale care asigură această funcție,
cum ar fi M8 – georețelele, cu toate elementele de calcul prezentate în tabelul 9.2;
b) Se ordonează obiectele din categoria M8 în funcț ie de sensul de optimizare a atributelor, rezultând
ierarhizări pe coloane ale obiectelor, în ordine crescătoare sau descrescătoare ale valorilor atributelor ;
c) Calculul meritului fiecărui obiect în parte, folosind varianta a doua a metodei Onicescu; tabelul 9.3 are
ca elemente locul ocupat de fiecare obiect în ierarhizările de pe coloane, respectiv valoarea
coeficientului de importanță a acestuia. Se poate observa faptul că obiectul o5 este optim, având meritul
cel mai mare, urmat de alte obiecte apropiate d e această performanță, însă care ar necesita
îmbunătățirea unuia sau a mai multor atribute pentru a putea ajunge la nivelul optim.

Tabel 9. 3. Valorile meritelor pentru obiectele din categoria M8 de materiale geosintetice
Pondere 0.10 0.07 0.03 0.15 0.65
Obiect Col.1 Col.2 Col.3 Col.4 Col.5 Merit
o1 1 1 2 9 9 0.09406
o2 2 2 3 8 8 0.04938
o3 3 4 4 7 3 0.10117
o4 4 5 5 5 2 0.17656
o5 8 9 6 4 1 0.33537
o6 5 6 1 6 6 0.03172
o7 6 3 7 1 7 0.09063
o8 7 7 8 2 5 0.05926
o9 9 8 9 3 4 0.05990

9.3. Aplicația GeoSelect de sel ecție optimă a materialelor geosintetice

Având în vedere posibilitățile extinse ale aplicațiilor dezvoltate cu ajutorul Internetului, am
considerat utilă implementarea unei aplicații web de selecție optimă a materialelor geosintetice, bazate pe
instrument ele anlizei multicriteriale. În figura 9. 2 se descrie schema logică de funcționare a aplicației
GeoSelect.

Contribuții la îmbunătățirea sistemelor calității materialelor geosintetice cu aplicații în domeniul infrastructurii
și ingineriei mediului
____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________ ____
Ing. Raluca Ioana CHIRICĂ 13

Figura 9. 2. Schema logică a programului GeoSelect

Urmărind algoritmul de mai sus, se pot delimita etapele de lucru cu aplicația GeoSelect, pornin d de la
ecranul inițial, de lansare a aplicației prin intermediul unui browser web de către un utilizator și ajungând la
ecranul final, de afișare a materialelor optime rezultate în urma calculului meritelor, cu posibilitatea de
printare a rezultatelor obț inute. Aceste etape, precum și ecranele aferente sunt prezentate pe larg în teza de
doctorat. Funcțiile folosite în dezvoltarea aplicației web G eoSelect sunt redate în Anexa 1 a tezei de doctorat.

Contribuții la îmbunătățirea sistemelor calității materialelor geosintetice cu aplicații în domeniul infrastructurii
și ingineriei mediului
____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________ ____
Ing. Raluca Ioana CHIRICĂ 14 Capitolul 10. Cercetări experimentale privind armarea și dr enajul haldelor de cenușă volatilă
cu materiale geosintetice

Acest capitol al tezei de doctorat prezintă o serie de cercetări experimentale și modelări numerice
pentru evidențierea caracteristicilor materialelor care pot influența stabilitatea unei halde de cenușă volatilă,
atunci când în structura acesteia este utilizat un geotextil cu rol de drenaj și armare . Rezultatele experimentale
și cele ale modelării numerice sunt comparate în final cu cele obținute prin rularea aplicației GeoSelect,
reprezentând o formă de validare a acesteia.

Partea a IV-a. Concluzii generale, contribuții proprii și valorificarea rezultatelor cercetărilor
efectuate
Capitolul 11. C oncluzii generale

În urma investigațiilor bibliografice efectuate în prima parte a tezei de doctorat am obținut o serie de
concluzii privind stadiul actual de utilizare a materialelor geosintetice . Pornind de la acest studiu documentar
s-au conturat obiectivele principale ale planului de cercetare asociat tezei de doctorat.
Pe baza cercetărilor experim entale efectuate, am identificat caracteristicile sistemului calității,
prioritare în selecția materialelor geosintetice adecvate, în funcție de tipul lucrărilor inginerești. Totodată am
realizat o corelație între caracteristicile materialelor geosintetice și încercările necesare în scopul determinării
acestora. Principalele concluzii ale cercetărilor experimentale efectuate sunt sintetizate în cele ce urmează.

 Concluzii privind studiul compatibilității hidraulice a componentelor sistemului pământ -material
geosintetic
– încercarea de permeabilitate a sistemului pământ -geotextil realizată cu ajutorul permeametrului cu pereți
flexibili permite determinarea permeabilității unui sistem compozit supus unei stări controlate de eforturi
unitare efective, ceea ce o f ace potrivită pentru acele aplicații de risc mai mare, care implică și existența
unei stări de eforturi unitare pe probă; pe de altă parte, permeametrul cu pereți rigizi este mai potrivit
pentru determinarea fenomenelor care pot avea loc în interiorul prob ei analizate, cum ar fi formarea de
căi preferențiale de curgere și colmatarea suprafeței geosinteticului folosit .

 Concluzii privind studiul compatibilității mecanice a sistemului pământ -material geosintetic
– în urma încercărilor experimentale efectuate , a rezultat fenomenul de conlucrare care are loc între
materialul granular și geogrilă în timpul exploatării; prin studiul comparativ al caracteristicilor de
forfecare în cazul pământului armat cu geogrilă, respectiv a pământului nearmat, a rezultat efectul benefic
al geogrilei asupra eficienței în exploatare a lucrărilor inginerești de pământ armat.

 Concluzii privind studiul caracteristicilor de durabilitate ale sistemului pământ -material geosintetic
– în urma încercărilor de rezistență la fluaj a sistemului pământ -geogrilă, a rezultat că pentru a putea
aprecia durabilitatea structurilor de pământ armat din punct de vedere al fluajului, este necesară
determinarea efortului maxim de forfecare pe care acestea îl pot prelua fără a -și pierde stabilitatea;
– cercetăr ile experimentale efectuate pentru evaluarea rezistenței la acțiunea razelor UV a materialelor
geosintetice au pus în evidență creșterea rezistenței la întindere a geotextilelor expuse radiațiilor UV, ca
element favorizant pentru comportarea de scurtă dura tă (lucrări provizorii), cuplată însă cu o rupere
casantă, adică fără domeniu de deformație plastică; deoarece domeniul de comportare plastică este
necesar pentru comportarea de lungă durată, rezultă că aceste materiale trebuie selectate diferențiat, cu
atenție în cazu l lucrărilor de durată mai mare.
În partea a treia a tezei de doctorat, s -a desprins ca și concluzie generală necesitatea existenței unui
sistem facil de selecție a materialelor geosintetice, care să ia în calcul atât caracteristicile funcțio nale ale
acestora, cât și funcțiile pe care l e îndeplinesc în lucrările inginerești. Acest lucru a dus la crearea unei
aplicații web inovatoare denumite GeoSelect, prin intermediul căreia se realizează optimizarea multicriterială
a selecției materialelor g eosintetice pentru diferite tipuri de lucrări inginerești.

Contribuții la îmbunătățirea sistemelor calității materialelor geosintetice cu aplicații în domeniul infrastructurii
și ingineriei mediului
____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________ ____
Ing. Raluca Ioana CHIRICĂ 15 Capitolul 12. C ontribuții proprii și valorificarea rezultatelor obținute în urma cercetărilor
efectuate

În continuare se prezintă sintetizat principalele contribuții proprii rezultate în urma elaborării tezei de
doctorat.

Contribuții proprii principale aferente studiului documentar efectuat
În prima parte a tezei de doctorat, am realizat o clasificare a lucrărilor reprezentative de infrastructură
și de ingineria mediului în care utilizarea mater ialelor geosintetice a devenit prioritară, cu precizări asupra
interacțiunii dintre calitatea materialelor geosintetice și caracteristicile necesare prin raport cu mediul de
utilizare.

Contribuții proprii principale aferente studiului experimental efectu at
Din partea a doua a tezei de doctorat, se pot menționa ca și contribuții proprii principale următoarele:
– elaborarea schiței funcționale , realizarea și punerea în funcțiune a permeametrului cu pereți rigizi, utilizat
pentru efectuarea studiilor complexe de permeabilitate și colmatare a sistemului pământ -geosintetic;
– analiza a doi coeficienți suplimentari utilizați ca și criterii de filtrare, și anume: raportul de gradient și
respectiv, raportul de permeabilitate, cu ajutorul permeametrului cu pereți rig izi; elaborarea unui grafic de
evaluare și respectiv, de clasificare a materialelor geosintetice utilizate cu rol de filtrare/drenaj;
– evidențierea avantajelor, a diferențelor de funcționare și de furnizare a rezultatelor pentru cele două
aparate folosite î n studiul permeabilității sistemului pământ -geosintetic, și anume: permeametrul cu pereți
rigizi, respectiv permeametrul cu pereți flexibili;
– recomandări privind evaluarea sistemului cenușă -geotextil din punct de vedere al permeabilității, care
implică atâ t aparatura utilizată, cât și simularea corespunzătoare a condițiilor de consolidare a cenușii în
haldă;
– evidenți erea rolul ui unei selecții corecte a materialului geosintetic care urmează a fi utilizat pentru lucrări
de pământ armat, prin punerea în eviden ță a fenomenului de conlucrare dintre pământ și geogrile;
– explicitarea practică a modului de variație a caracteristicilor mecanice și hidraulice definitorii ale
materialelor geotextile, cum sunt rezistența la întindere și coeficientul de permeabilitate, pe ntru geotextile
supuse radiațiilor UV în exploatare;
– realizarea unui experiment practic în teren, prin montarea unor bariere antierozionale din geotextil și
evaluarea caracteristicilor materialului geotextil utilizat, înainte și după activitatea de exploat are.

Contribuții proprii principale aferente studiului de optimizare multicriterială a selecției
materialelor geosintetice
Din partea a treia a tezei de doctorat, pot fi menționate ca și contribuții proprii principale ale autorului
următoarele:
– sintetiz area parametrilor prioritari ai calității materialelor geosintetice , atât din punct de vedere al
funcțiilor pe care acestea le îndeplinesc, cât și al categoriilor de lucrări inginerești ;
– studiul și aplicarea instrumentelor de analiză multicriterială pentru selecția materialelor geosintetice
optime;
– extragerea de valori ale caracteristicilor principale tehnico -economice ale materialelor geosintetice din
fișe tehnice și broșuri de la numeroși producători;
– alocarea de ponderi și sensuri de optimizare ale cara cteristicilor materialelor geosintetice, pe baza
cunoștințelor și experienței acumulate;
– alcătuirea matricilor decizionale de calcul din metodele de analiză multicriterială și calculul meritelor
materialelor geosintetice;
– elaborarea algoritmului de calcul, a schemei logice și a bazelor de date necesare lansării aplicației web
GeoSelect, aplicație inovatoare cu rolul optimizării selecției multicriteriale a materialelor geosintetice,
conform funcțiilor acestora din cadrul lucrărilor inginerești; validarea apl icației GeoSelect, prin utilizarea
unui studiu de caz concret.

Contribuții la îmbunătățirea sistemelor calității materialelor geosintetice cu aplicații în domeniul infrastructurii
și ingineriei mediului
____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________ ____
Ing. Raluca Ioana CHIRICĂ 16 Ca direcții viitoare de cercetare, pot fi menționate următoarele :
– utilizarea unui aparat triaxial cu celulă de diametru mare, cu rol de permeametru cu pereți flexibili pentru
investigații supli mentare privind capacitatea de filtrare a geotextilelor în contact cu materiale fine;
– realizarea unor cercetări experimentale în scopul evaluării caracteristicilor de rezistență la oboseală și la
acțiunea factorilor chimici ale materialelor geosintetice;
– analiza posibilităților de extindere a aplicației GeoSelect, prin considerarea caracteristicilor specifice ale
pământului utilizat în contact cu materialele geosintetice.
Diseminarea rezultatelor experimentale obținute în cadrul tezei de doctorat a fost re alizată atât în
cadrul conferințelor și simpozioanelor din domeniu, cât și în publicații științifice de specialitate.

Bibliografie selectivă

1. Andrașiu, M., Baciu, A., Pascu, A., Pușcaș, E. și Tașnadi, Al., Metode de decizii multicriteriale , Editura Tehnic ă,
București, 1986, 200 p.
2. Baicu, A., Chirică, R.I. and Taloș, L.T., ”Shear streng th mobilisation with absolute deformation δ and the relative
deformation ε. Test comparison on large and small shear boxes ”, Proceedings of Eurogeo 5 – 5th European
Geosynthe tics Congress, 16th–19th September 2012, Valencia, Spain, p. 38 -42
3. Baicu, A., Chirică, R.I. and Taloș, L.T., ” Geotechnical study regarding the rehabilitation of Bucharest -Constantza
railway, km 7+480. Observation of the abutment wall ”, Proceedings of the 4th International Conference
Geosynthetics Middle East, 25th–26th October 2011, Abu Dhabi, UAE, p.41 -54
4. Banciu, D.D.M. and Resteanu, M., ” MADM Models for Decision Making in Acquisitions” , Studies in Informatics
and Control, ISSN 1220 -1766, vol. 20 (3), pp. 313-324, 2011
5. Chirică, R.I. and Taloș, L.T., ” Interplay between geotextiles and soil properties and its importance in selecting
operation ”, Proceedings of Eurogeo 5 – the 5th European Geosynthetics Congress, 16th–19th September 2012,
Valencia, Spain, p. 10 4-108
6. Chirică, R.I. , ”Some considerations about the proper selection of geosynthetics for railway networks in Romania ”,
Proceedings of the 5th Asian Regional Conference on Geosynthetics, 13th-16th December 2012, Bangkok, Thailand,
p. 583 -587
7. Chirică, R.I. and Taloș, L.T., “Selection activity optimization for a geotextile -ash system from filtration function
point of view”, Proceedings of the 7th International Conference on Case Histories in Geotechnical Engineering, and
Symposium in Honor of Clyde Baker, Application of Geo -Synthetics, April 29 – May 4, Chicago, Illinois, 2013
8. Chirică, R.I. and Veghiu, C., “ Seepage analysis for a shopping centre built near a river ”, Proc. of the 13th SGEM
GeoConference on Science and Technologies In Geology, Exploration and Mi ning, ISBN 978 -954-91818 -8-3/ISSN
1314 -2704, June 16 -22, Albena, Bulgaria, 2013, Vol. 2, 349 -356 pp (indexat ISI);
9. Chirică , R.I. , Barariu, A. și Taloș, L.T., “ Cercetări privind selecția materialelor geosintetice pentru lucrări de
infrastructură ”, Volumul lucrărilor celei de -a VI -a ediție a Conferinței Științifice Internaționale de Cercetare și
Administrare Rutieră CAR, editor Carmen Răcănel, Editura Conspress, București, România, 4 -5 iulie 2013, p.
1354 -1365
10. Găzdaru, A., Manea, S., Feodorov, V. și Batali, L. P., Geosinteticele în construcții. Proprietăți, utilizări, metode de
calcul , Editura Academiei Române, București, 1999, 329 p.
11. Giroud, J.P., Development of criteria for geotextile and granular filters, Prestigious Lecture , Proceedings of the 9th
Interna tional Conference on Geosynthetics, 9ICG, Guarujá, Brazil, May 2010.
12. Haliburton, T.A. and Wood, P.D., Evaluation of the U.S. Army Corps of Engineers Gradient Ratio Test for
Geotextile Performance, Proceedings of the Second International Conference on Geote xtiles , Las Vegas, Nevada,
USA, 1982, p. 97 -101
13. Holtz, R. D., Christopher B. R. and Berg R. R., Geosynthetic Engineering , BiTech Publishers, Ltd., Richmond,
B.C., Canada, 1997, 452 p.
14. Koerner, R. M., Designing With Geosynthetics , 5th Edition, Pearson Prent ice Hall Publ., Michigan University, USA,
2005, 796 p.
15. Kutay, M.E. & Aydilek, A.H., Hydraulic Compatibility of Geotextile Drains with Fly Ash in Pavement Structures ,
Proceedings of the 82nd Annual Meeting of the Transportation Research Board , Washington, D .C., January 2003
16. Morgan, R. P. C. and Rickson, R. J., Slope stabilization and erosion control. A bioengineering approach , E&FN
SPON, London, UK, 1995, 274 p.
17. Shukla, S. K. and Yin, J. -H., Fundamentals of Geosynthetic Engineering , Taylor and Francis Publis hers, London,
England, 2006, 410 p.