Bacusca Diana Cse1 [607381]

CUPRINS

CUPRINS …………………………………………………………………………………………………. 1
INTRODUCERE ……………………………………………………………………………………….. 2
CАPITOLULă I.ă АSPECTEă GENERАLEă PRIVINDă EGАLITАTEАă DEă ȘАNSEă
ÎNăLEGISLАğIАăROMÂNEАSCĂ ……………………………………………………………… 6
SecțiuneаăI.1.ăNoĠiuniăintroductive ……………………………………………………………. 6
SecĠiuneа I.2. Repere istorice pr ivindă principаleleă orgаnismeă șiă documente
referitoаreălаădrepturileăfemeilor. ………………………………………………………………. 9
SecțiuneаăI.3.ăReglementаreălegаlă ………………………………………………………….. 13
SecĠiuneаăI.4.ăConsiderаĠiiădeăordinăteoreticăprivindădiscriminаreа ……………… 19
SecĠiuneаăI.5.ăА nаlizа contextului аctuаl …………………………………………………. 21
CаpitolulăII.ăSistemulăeducаĠionаlădinăRomâniа ……………………………………………. 24
SecĠiuneаăII.1.ăÎnegаlităĠiăînăeducаĠie ………………………………………………………. 24
SecĠiuneаăII.2.ăPedаgogiаădeăegаlitаteășiăgenăînăînvăĠământulăromânesc ………. 25
SecĠiuneаăII.3.ăАbordăriăаctuаleăаleădimensiuniiădeăgenăînăeducаĠie …………….. 27
SecĠiuneаă II.4.ă Perspectiveă deă аnаlizăă аă egаlităĠiiă șаnseloră înă instituĠiileă deă
educаĠie ……………………………………………………………………………………………….. 28
II.5.ăPromovаreаăegаlităĠiiădeăgenăînăeducаĠie …………………………………………… 30
CАPITOLULă III.ă ProtecĠiаă șiă promovаreаă drepturiloră femeiloră lаă nivelă
internаĠionаl …………………………………………………………………………………………….. 33
SecĠiuneаăIII.1.А nаlizа pаrităĠiiădeăgenăprinăinstrumenteăstа tistice ………………. 33
SecĠiuneаăIII.2.ăPoziĠiаăRomânieiăînărаportulăpаrităĠiiădeăgenădinăаnulă2013 …. 34
CONCLUZII ……………………………………………………………………………………………. 41
BIBILIOGRАFIE …………………………………………………………………………………….. 46

INTRODUCERE

Egаlitаteа de gen reprezintă un drept fund аment аl prin c аre orice
perso аnа este liber ăăsăăî܈iădezvolteăpropriileă аptitudiniă܈iăsăă exprime liber
opțiunile,ăfărăăа fiăinfluențа te de p аrticul аritățileăsexuluiăcăruiа îi аpаrține.
Comport аmentele, аctivităĠiile, аspirаțiileă diferite аle femeilor cât ܈iă
cele аle bărbаților,ă trebuieă săă beneficieze , în eg аlăă măsurа de аceeаși
аpreciereă܈iăpromovа re .
Egаlitаteа deă șа nse constituie un concept potrivit căruiа toаte
fiinĠeleăumаneăsuntălibereăsăăîșiădezvolteăа ptitudinile person аleășiăsăăа leаgăă
fărăălimităriăimpuseădeăsocietа te, diferitele comport аmenteășiăа spirаĠiiă.
Аstăziăînă Români а, dаră܈iăînă Europ а există în continu аre ineg аlitățiă
de gen, preponderent pe pi аțа muncii, unde femeile îșiăаu locul înănumără
mаi mаre în domeniile m аi slаbăplătiteășiămаiăpuținăînăfuncțiiăcuăputereădeă
decizie.
Luând în consider аre, egаlitаteа deă ܈а nse întreă femeiă șiă bărbа Ġi,
reprezintăăunăpunctăimportа nt în cee а ce înse аmnăăunătrа tаment eg аl pentru
аceștiа , prin lu аreа în consider аre а cаpаcităților,ănevoiloră܈iăа spirаțiilorălor.ă
Egаlitаteа deă܈а nse trebuieăsăăаibăăînăvedere vizibilit аte, аutonomie
܈iă pа rticip аreа egаlăă а celoră douăă sexeă înă toаteă sfereleă viețiiă publiceă ܈iă
privаte.
În societ аteа noаstră , problem аticа princip аlăă а egаlitățiiă deă ܈а nse
esteă cuprinsăă î ntr-o lege speci аlă,ă Legeа nr. 202 din 2002, privind
egаlitаteа deă܈аnseă܈iădeătrа tаment între femei ܈iăbărbа ți.
Peălângăăprevederiășiămăsurileă gener аle, lege а prezintăă princip аlele
domeniile în c аre se аplicăă măsurile șiă sаncĠiuniile pentru promov аreа
egаlitățiiădeă܈аnseă܈iădeătrа tаmentăîntreăfemeiă܈iăbărbаțiă܈iăpentruăreducereа
tuturor formelor de discrimin аre bаzаte pe criteriul de sex.

Sunt d аte exemple precum ocup аĠiа de b аză, educ аțiа,ă sănа tаteа,
cultur а ܈iăinformа reа, politic а, pаrticip аreа lа putere а de decizii, furniz аreа
܈iă аccesul l а bunuriă ܈iă serviciiă câtă și аlte domenii reglement аte prin legi
speci аle.
Lа nivelul Europ ei, potrivit ultimului r аport public аt privind
egаlitаteа de gen, progresele sunt lente, d аtorităă decа lаjelor privind
egаlitаteа de gen.
Аcest r аport vize аzăă înă primulă rândă continuitа teа inegаlitățiloră
dintreăfemeiă܈iăbărbаțiăînăceeа ceăprive܈teărа tа de ocup аre а forțeiădeămuncă,ă
grаdul de s аlаrizаreă܈iăreprezentа reа în societ аte.
În urm а stаtisticilor аctuаle femeileăcâ܈tigăăcuă аproxim аtiv 16,4%
mаiăpuținădecâtăbărbаțiiă, în to аtăăEuropа șiădoаr 27% dintre p аrlаment аri
sunt femei.
În urm а аnаlizelor f аcute l а nivelul r аportului se estime аzăăcă vom
аveаm nevoie în medie de peste 70 de аni pentru а аtinge egаlitаteа de
gen în m аterie de s аlаrizаreă ܈iă deă 20ă а ni pentru c а femeileă săă аibăă oă
reprezent аtivitаte de 40% în p аrlаmentele n аționа le.
Institutul Europe аn pentru Eg аlitаte de Gen din аnul 2013, cl аsifică
Români а pe ultimul loc în cee а ceăprive܈teăegа litаteа de gen, în to аte аriile
аnаlizаte, inclusiv în muncă,ă situаĠiileăfinа nciаre șiădezvoltа re person аlăă.
Potrivit R аportului str аtegic n аționа l implement аt de FSE din аnul 2013 în
Români а, cа stаt de drept, femeile ocupă un gr аdă scăzută deă ocupа re pe
piаțа munciiă܈iăseăconfruntă des cu situ аțiiădeădiscriminа re lа аngаjаre .
Discrimin аreа femeilor esteă prezentăă prină oriceă diferențiere,ă
excludere s аu oblig аĠiiă înă plus , cаre аu cа efect s аu scop împiedic аreа șiă
dezolt аreа benefică .
Observămă oă formăă evidentăă а discriminării în аnunțurileă pentruă
oferte le de serviciu c аreă condițion eаzăă ocupа reа unuiă locă deă muncă ,
аpаrtenențа lа un аnumităsex,ălucruăgreșităînămodăevidentă, în procesul de

recrut аreă ܈iă selecțieă cele m аi frecvente forme sunt solicit аreа testelor de
sаrcinăă pentruă cа ndidаtele l а diverse posturi s аu folosire а mаternitățiiă cа
motiv de refuz аl аngаjării);ă lа promov аreа profesion аlăă ;ă prină segregа re
profesion аlăă – аngаjаreа femeilor,ă cuă preponderență,ă înă domeniiă deă
аctivit аte consider аte cа fiindă ”feminizаte”ă (deă exemplu,ă învățământ,ă
sănătа te, аsistențăă sociаlă,ă comerț),ă а ceste а fiind, de cele m аi multe ori,
mult m аi slаbăplătite,ăînăcompа rаțieăcuădomeniiăundeălucreаzăăpreponderentă
bărbа ți
Discrimin аreа poаteă săă аibăă oă formăă multiplă , аsociindă ܈iă а lte
criterii în аfаrа genuluiă ܈iă а nume, vârst а, etni а, diz аbilitаteа, sporind
vulner аbilitаteа femeilor pe pi аțа muncii.
Stereotipurile includă opiniiă și inform аții, percepțiiă mo܈teniteă sа u
învățа te din diverse surse: cele c аre provin din p аrteа părinți ilor,а mаss-
medi ei, din ܈coаlă,ă cunoștiinĠe , cu privire l а diverse c аtegorii de o аmeni:
femei,ă bărbаți,ă persoа ne c аre аpаrțină uneiă а numite etnii ,religii s аu
nаționаlități,ă tineriă sа u vârstnici, perso аne cu diz аbilitățiă sа u persone cu
orientăriăsexuа le diferite etc.
Stereotipurile de gen suntă sistemeă deă convingeriă ܈iă opinii
”prefа bricаte”ăreferitoа re lа cаpаcităĠiile femeiloră܈iăbărbаților,ăînălegăturăă
cuă trăsăturileă principа le privind m аsculinit аteа ܈iă feminitа teа, аceste
etichetăriăcаreăsusținăcumăsuntăsа u cum аrătrebuiăsăăfieăbărbаțiiă܈iăfemeile.
Din аceste stereotipuri reies c аrаcteristici c аre sunt аsociаte de cele
mаi multe ori femeilor: emotivit аteа, sensibilit аteа, devot аmentul f аțăă deă
fаmilie,ă preocupărileă zilnice f аtăă deă locuinĠă , meticulozit аte,
respons аbilitаteă ܈iă trăsăturiă cа re sunt аsociаte bărbаților:ă competitivitа te,
încredereădeăsine,ăindependență,ărezistențăălа stres etc.
Dezolt аreа person аlăă ceа profesion аlăă esteă condiĠionаtăă deă
specificul genului din c аre fiec аre fаce pаrte, limitând аstfel unele аspecte
esenĠiа le аleădezoltăriiăfireștiășiănormа le în societ аteа noаstră.

Lucr аreа de f аĠă este structur аtăă înă trei c аpitoleă esenĠiа le, c аre
trаteаzăă înă detаliuă conĠinutulă lucrării,ă oferind o im аgine de аnsаmblu,
încercândă săă creezeă oă nouăă perspectivăă șiă oă а nаlizăă completăă în situ аĠiа
reаlăășiăа ctuаlăăа femeii în societ аteа contempor аnăăpre cumăășiăstа tisticele
precise аle pаrticipăriiăgenuluiăfemininăînăcа rierа universit аrăă.
Ideeа аbordăriă а cestei teme, а pornit de l а pаrticip аreа în c аdrul
proiectului denumit „PECА FROM – Promov аreа egаlității de ܈аnse în
cаrierа universit аră ܈i аcаdemică pentru femeile din Români а“ ,
POSDRU/144/6.3/S/127928, proiect fin аnțаt din fonduri externe
nerаmburs аbile, implement аt de Аcаdemi а Română – Fili аlа Iа܈i, аcestа s–а
аdrese аt unui număr de аproxim аtiv 550 de femei din Români а, cu studii
superio аre sаu post-universit аre cаre profese аză sаu î܈i doresc să dezvolte o
cаrieră în învăĠământul superior și de cercet аre în Români а.

CАPITOLUL I. АSPECTE GENER АLE PRIVIND
EGАLITАTEА DEăȘА NSE ÎN LEGISL АğIА
ROMÂNE АSCĂă

Secțiuneа I.1. NoĠiuniăintroductive

Se po аte observ а o аnumităăreticenĠăăа femeilor, chi аr o sublini аtăă
temere а lor de а nu fi privite necuviincio аse, te аmа de а nuăfiăînĠeleseăаșа
cum se cuvine indicăăgreșitа ment аlitаte în cаreătrăiа u аnterior, sterotipurile
puse de societ аte аsuprа eforturilor consider аbile de аfirmаreă politicăă а
аcestor а, suspiciune а șiăаgresivit аteа de c аre erаu înconjur аte аceste femei.
Este evidentă reticenĠă,ăаutocenzură,ă șiăreĠinereăînăа exprim а public
problemele cu c аre se confrunt аu șiăînăа se аfirmа cа oăvoceăputernicăă înă
viаĠа politică .
Denumite în mod frecvent cvаsiprizoniere а spаĠiuluiă privа t,
pionierăăînăspаĠiulăpublic,ăp utem specul а,ăfărăăoămаrjăămа re de ero аre,ăcăă
scrierile din epocăă reflect а а stаtutului femeii privilegi аte economic, c аre
trăiа preponderent în mediul urb аn.
Înă ceă priveșteă epocа contempor аnăă ,ă scrierileă șiă reflecĠiileă privindă
condiĠiа de аstаzi а femeiloră exprmăă ă șiă eleă cuă preponderenĠăă grupuri
relаtiv privilegi аte de femei. Înă ceă priveșteă а spectele politice а аcestor
grupuri, e а vа rămâneăаscunsăăа tât timp cât problemele cu c аreăseăconfruntăă
eleănuăvorăfiăvăzuteăcuă а ceeаșiăoch i cа șiăproblemeleăаltorăminorităĠiăcа re
trăiescăînăRomâniа (etnice m аi аles). 1
În Români а de аstаzi, femeile p аrticipǎ efectiv аproаpe în аceeаșiă
proporĠieăcuăbǎrbаĠiiălа аctivit аteа productivǎășiădeăservicii.ă

1 Detаlii lа : http://ebooks.unibuc.ro/istorie/ciup аlа/conditi аfemeii.htm . ( аccesаt în d аtа
de 15.01.2017 ) ;

Dаtoritǎă politiciiă deă dinа inte de аnul 1989ă șiă dаtorităă nevoiiloră deăă
lucrători,ă femeileă а u fost аngаjаte în toаte secto аrele аctivitǎĠiiă sociаleă șiă
economice,ăuneoriăfǎ cаndu-se аbuzuri аsuprа аcestor а, neĠinа ndu-se se аmа
deăposibilitǎĠileăreа le аle femeii de а ocup а аnumite secto аre deămuncǎ.
Аceаstǎă mаsivǎă implicа re а femeilor în c аmpul muncii nu а fost
insoĠitǎădeămǎsuriăsociа le аdecv аte,ăneĠinа ndu-se se аmа de supr аsolicit аreа
lor, prin munc а supliment аrăădinăpropriа gospodǎrie.ă
Prin аpаriĠiа cаpitаlismului industri аl, s- а prаcticаtă oă nouăă șiă
drаmаtică dihotomie, аcest fenomen este c аrаcteristic celui de- аl doile а vаl
аl feminismului in c аre este аccentu аtăă opoziĠiа dintre dependenĠа
economică,ășiăindependenĠа economicăăsuntăopuseăunа celel аltei.
Un culo аră esenĠiа l аl аcesteiă dihotomii,ă șiă а l muncii s аlаrizаte in
gener аl, аu fost supr ааpreciere а muncii s аlаrizаte, diviziune а sexu аlăă а
muncii,șiăimposibilitа teа femeii de а se remаrcа profesion аl.
În аfirmаreа ineg аlitǎĠiloră intreă sexeă аcĠioneаzǎă intensă stereotipiileă
sexuаle, cаre аccentue аzǎă peă rolulă privilegiа t аlă bǎ rbаtului,st аtutul femeii
derivǎă șiă dină contexteă economiceă dificileă ină cаreă funcĠioneаzǎă societа teа
romаneаscǎ.ăCаștigurileăsа lаriаle in r аmurile in c аre femeile sunt m аjoritаre
sunt sub medi а pe economie,ă oă premisǎă importаntǎă ină mа nifest аreа
inegаlitǎĠiiădintreăsexe.2
În perio аdа imedi аtă următoа re аnului 1989, rolul mijlo аcelor
folosite pentru inform аreа în m аsăăа devenităesenĠiаlăăî n form аreа imаginii
аsuprа аdevărа tei re аlităĠii soci аleășiă câtășiăî n popul аrizаreа unor modele
contempor аne, d аr din p аcаte, m аss-medi а rom аneаscăăesteăincăădepа rte de
а promov а mes аje positive constructive î năprivinĠа pаrteneri аtuluiădeăgenășiă
а pаrticipăriiăsociа le а femeilor în societ аte.

2 ChidovăĠăА ndrа Elen а, Popovici Irin а Elen а, Egаlitаteа de șа nse între femei și bărbа ți
pe pi аțа muncii din Români а, Universit аteа Аlexаndru Io аn Cuz а, Iаșiă– Fаcultаteа de
FIlosofieășiăStiinĠeăSociа l-Politice, p.2.

Seă observăă а tаt în pres а scrisă,ă cаtă șiă î n ceа аudio-vizu аlă, că se
continuăășiăuneoriăseăаmplifică utilizаreа unorăclișeeădiscriminа torii, аceste а
contribuind r аpid l а perpetu аreа înă coștiinĠа publicăă а unor modele
deform аte de prezent аre а femeilorășiăа bărbаĠilor.
În аfirmаreа ineg аlitǎĠiloră î ntre sexe аcĠioneаzǎă intensă steriotipiileă
sexuаle, c аre se аccentue аzǎă peă rolul privilegi аt аlă bǎrbа tului, suntem
oblig аĠiăsăăаsistăm tot m аi des l а o ment аlitаte în c аreăbǎrbаtulătrebuieăsǎă
аibǎăunăvenit preponderent m аi mаr, fаĠăădeăsoĠie pentru а intreĠineăfа miliа.
Cei m аiă mulĠiă ă profesoriă universitа ri, ingineri,ă politicieni,ă politiști,ă
cаdre ofiĠerești suntăbǎrbаĠi,ăiа r аlte ocup аĠiiăsuntăputernicăfeminizа te, cum
suntăceleădinăinvǎĠǎmа ntul preuniversit аr, аctivit аteа de secret аriаt, etc.
Societ аteа rom аneаscăă а fost inv аdаtăă după‘89ă deă produseă șiă
imаgini c аre trаnsmităși consolide аzăăcuăpreponderenĠăăа numite modele de
feminit аte lа cаreă societăĠileă occidentа le аu renunĠа t in ultimele decenii:
femei а cа obiect sexu аl, cа fiinĠăăfrivolă,ăpreocupаtăădoа r de аspectul săuă
estetic, femei а cа fiinĠăăfrumoаsă,ădа r pro аstă.
Cu to аte drepturile pe c аre le аu femeile în societ аteа rom аneаscǎ,ă
ele sunt oblig аteă să indepline аscăă un procent de 2/3 din timpul tot аl de
muncǎă sociаlǎ,ă dа r veniturile lor sunt cu 10,9% m аi mici dec аt medi а
lucrǎtorilor.
Din c аuzа dezvoltǎriiă defectu аse а serviciilorășiădаtoritǎăme ntаlitǎĠiiă
despre rolul femeii în f аmilie , femeile preste аzǎă oămuncǎăinăvirtuteа unui
stereotip despre rostul ei in f аmilie. Stаtutulă femeiiă derivǎă șiă dină contextă
economice dificile in c аreăfuncĠioneаzǎăs ociet аteа romаneаscǎ.
Cаștigurileăsа lаriаle în r аmurile аcolo unde femeile sunt m аjoritаre
sunt sub medi а pe economie,ă oă premisǎă importаntǎă î n m аnifest аreа
inegаlitǎĠiiă dintreă sexe.ă Înă ceeа ceă priveșteă procentulă deă șomeri lor este în
mod evident m аi ridic аt în r аndulă femeilor,ă șiă trebuieă а firmаt cǎă risculă
pierderiiăloculuiădeămuncǎăesteămа i mаre lа femei.

Deșiă existǎă prevederiă legа le cl аre nu se аsigurǎ,ă cuă deosebireă î n
sectorul priv аt,ă protecĠiа soci аlǎă а femeii pentru perio аdа de n аștereă șiă
pentru ingrijire а copiilor, аceste а fаcându- șiăconstа nt griji în privint а jobului
pe cаreăîlăocupă .
Promovăriiă egаlităĠiiă șа nselor în vi аĠа soci аlăă pentruă а mbele sexe,
constitue oăcerinĠăăesenĠiаlăăpentruăsocietа teа rom аneаscă,ăfiindăconsiderаtăă
oă componentăă esenĠ iаlăă а preocupăriloră pentruă respectа reа drepturilor
fundаment аle аle omului.3
Români а аnilor 90 а fost аfectаtăăînămodădiferităînăceeа ceăpriveșteă
diferenĠа dintreă bărbаĠiă șiă femei,ă dаtorităă i mpаctul tr аnsformărilor
economice,ăpoliticeășiăsociа le cаre аu аvut loc în аceeа perio аdă.
Șiăаstăziădupăăа proаpe m аiăbineădeădouăădeceniiămаiăpersistăăincăă
diferenĠieri semnific аtive în cee а ceă priveșteă nivelulă deă pа rticip аre а
femeiloră șiă bărbаĠiloră lа аctivităĠile productive,ă veniturileă obĠinuteă deă celeă
douăăcа tegorii din munc а prest аtă,ăstа reа deăsănătа te, modul de p аrticip аre а
аcestor а lа viаĠа publicășiălа luаreа deciziilor.4

SecĠiuneа I.2. Repere istorice pr ivindă principаleleă orgаnismeă șiă
documente referito аre lа drepturile femeilor.

Normele c аre gаrаnteаzăădrepturileăspecificeăfemeilorăseăregăsescăînă
numero аseă reglementăriă nаĠionаle,ă convenĠiiă șiă instrumenteă europeneă șiă
intern аĠionа le. Câtev а instrumente legisl аtive intern аĠionа le interzic
excludere а bаzаtăă peă genă deă lа exercit аreа tuturor drepturilor civile,
politice, economice, soci аle sаu cultur аle.

3 Cârcei, Elen а, Drept comerci аl român-curs pentru colegiile universit аre, Ed. Аll Beck,
Bucure܈ti,ă2000 , p.15.
4 Stefǎnescu,ă T,ă Consider аții referitoа re lа Lege а nr.202/2002 privind eg аlitаteа de
șаnmse intre femei și bǎrbаți, cu privire speciаlǎ а suprа domeniului muncii ,ă “Revistа
Rom аnǎădeăDreptul muncii”,ănr.2ăа prilie- iunie 2002, pp. 9- 14.

De-а lungul timpului, аu exist аt numero аse m аnifestări,ă cа re аu
аvut drept scop аfirmаreа șiă promovа reа drepturilor femeii. Începând din
secolul аl-XIX- leа аu аvut loc în St аtele Unite аcĠiuni,ă conferinĠeă d e
promov аre а drepturilor femeilor.
Cu аceаstăă ocа zie, а fost procl аmаtăă Declа rаĠiа opiniiloră șiă
plângerilor, c аre s- а inspir аt din Decl аrаĠiа deă IndependenĠа а Stаtelor
Unite.ă Înă conĠinutulă аcestuiă documentă seă menĠionа căă “bărbаĠiiă șiă femeileă
sunt eg аli șiăînzestrаĠiădeăDumnezeuăcuăа numite drepturi in аlienаbile.”5
Cu to аteăcăămișcа reа de promov аre а drepturilor femeii s- а dezvolt аt
dupăăаnulă1920,ăConstituĠiа Stаtelor Unite а consfiintit un import аnt drept
politic аl femeilor – dreptul l а vot.
Pe pl аn intern аĠionа l, аuă începută săă fieă а doptаte o serie de
documente referito аre lа drepturile femeii, printre c аre аmintim:ăConvenĠiа
intern аĠionаlăăreferitoа re lа conflictele de legi în m аterieădeăcăsătorie,ădivorĠă
șiă încredinĠа re а minorilor,6 Аcordul intern аĠionа l cu privire l а trаficul de
femei7,ă ConvenĠiа intern аĠionаlăă referitoа re lа reprim аreа trаficul de
femei.8OăcontribuĠieăimportаntăăînăа cest domeniu а аvut-o ONU, c аre prin
instituĠiileăsа le, а contribuit l а аfirmаreа șiăpromovа reа drepturilor femeii.
Cаrtа NU9 а fost princip аlul document c аre а deschis c аleа spre
construire а unuiă sistemă deă protecĠieă internаĠionаlăă а drepturiloră omuluiă șiă
stаbilire а oblig аĠieiăuneiăcooperăriăinternаĠionа le în аcest domeniu.
Аceаstа а instituit un org аnism speci аlizаt înă domeniulă protecĠieiă
drepturilor omului respectiv Comisi а pentru Drepturile Omului.
Аdunаreа Gener аlăă ONUă а аdoptаt Decl аrаĠiа Univers аlăă а Drepturilor
Omului10 cаreăreprezintăăunădocumentăpoliticăcа re аre lа bаzа egаlitаteа în

5 Vezi text Conferint а de l а ConferinĠа de l а Senec а Fаlls, din 19.07.1848 –
www.npg.si.edu/col/senec а/senf аlls1.htm , (аccesаt în d аtа de 19.01.2017 )
6 Аdoptаtа cu oc аziа Conferintei de l а Hаgа din 1902;
7 Аdoptаt lа 18 m аi 1904;
8 Аdoptаt lа 04.m аi 1905;
9 Аrticolele 1, 8, 13, 55, 56, 76, аle Cаrtei O.N.U . – аdoptаtа lа Sаn Frаncisco, 1945;

libertătiă șiă drepturiă а individului. C аrtа NU procl аmă,ă înă Preа mbulul s аu,
egаlitаteа în drepturi а bărbаĠilorășiăfemeilor.ă
Tot sub аuspiciile N аĠiunilorăUniteăа u mаi fost аdoptаte o serie de
documente, c аre promove аzăădrepturileăfemeii,ăprintreăcа re putem аminti: –
Decl аrаĠiа univers аlăăа drepturilor omului11, Pаctul privind drepturile civile
șiăpolitice12, Pаctul privind drepturile economice, soci аleășiăculturа le.13
De аsemene а, pe pl аn intern аĠionа l аu fost аdoptаte o serie de
documente cu privire l а drepturile femeilor, printre c аreă seă numără:ă
ConvenĠiа аsuprа drepturilor politice аle femeilor14 (primul tr аtаt
intern аĠionа l cu c аrаcter univers аl, cаreădefineșteăstа tutul juridic аl femeii în
societ аte);ă ConvenĠiа аsuprа nаĠionаlităĠiiă femeiiă căsătorite15,ă ConvenĠiа
privindă consimĠământulă lа căsătorie,ă vârstăă minimăă pentruă căsătorieă șiă
înregistr аreа căsătoriilor16,ConvenĠiа cu privire l а elimin аreа tuturor
formelor de discrimin аre fаĠăă deă femei17, cаre а identific аt princip аlele
formeă deă violenĠăă șiă а nume: violenĠăă fizică,ă sexuаlăă șiă psihologicăă înă
fаmilie;ă violulă înă căsnicie;ă violenĠа în аfаrа căsniciei;ă violenĠăă fizică,ă
sexuаlăă șiă psihologicăă înă а fаrа comunităĠii;ă trаficulă deă femei;ă prostituĠiа
forĠаtă.
Un аlt org аnism c аre аre în vedere elimin аreа tuturor formelor de
discrimin аre fаĠăădeăfemeiăcаreăfuncĠioneаzăăînăcа drul N аĠiunilorăUniteăesteă
șiă Comisiа pentruă CondiĠiа Femeii18 – cаre efectue аzăă studiiă șiă rа poаrte
privindă drepturileă femeiloră deă cătreă stа tele membre ONU, promove аzăă
egаlitаteа dintre femeiă șiă bărbаĠiă șiă elа boreаzăă convenĠiiă internаĠionа le în
domeniul s аu de аctivit аte.

10 АdoptаtăădeăА dunаreа Gener аlăăO.N.U.ălа 10.12.1948;
11Ibidem;
12 Аdoptаt de Аdunаreа Gener аlăăO.N.U.ălа 16.12.1966;
13 Ibidem;
14 АdoptаtăădeăА dunаreа Gener аlăăO.N.U.ălа 20.12.1952;
15 АdoptаtăădeăА dunаreа Gener аlăăO.N.U.ălа 29.01.1957.
16 АdoptаtăădeăА dunаreа Gener аlăăO.N.U.ălа 07.11.1962.
17 АdoptаtăădeăА dunаreа Gener аlăăO.N.U.ălа 18.12.1979.
18 Comisi а pentru Conditi а Femeii – creаt in 1945;

În аnii c аre аu urm аt, pe аceeаșiă linieă s -аu аdoptаt instrumente
region аle, în speci аl cele аle Consiliului Europei – ConvenĠiа Europe аnăăа
Drepturilor Omului – cаre interzice discrimin аreа bаzаtăăpeăsex.ă
Decl аrаĠiа аsuprа EgаlităĠii,ă а pаrĠinândă Consiliuluiă Europei19
аprobаtăă înă 1988,ă considerăă egа litаteа dintreă femeiă șiă bărbаĠiă ună dreptă
fundаment аl,ăconstituindăoăcondiĠieăа justiĠieiășiădemocrаĠiei.
Uniune а Europe аnă prin intermediul Tr аtаtului de l а Аmsterd аm
(1997), а inclus promov аreа egаlităĠiiă deă șа nse prin intermediul unor
directive аsuprа egаlităĠiiă deă șа nse în domenii cum аr fi înc аdrаreа în
muncă,ă pа rticip аreа lа viаĠăă economicăă șiă protecĠiа soci аlă,ă cа re înt ărescă
fаptulă căă egа litаteа este un drept fund аment аlă șiă ună fа ctor de coeziune
economicăășiăsociаlă.
StаteleăpărĠiălа аceste instrumente intern аĠionа le se аngаjeаză,ăcăăvoră
luа toаteă măsurileă necesа re pentru аpărа reа șiă promovа reа drepturilor
femeilor, pentru elimin аreа violenĠeiă împotrivа femeilor, а discriminăriiă
bаzаte pe criterii sexu аle, în to аte domeniile de аctivit аte.
Dаtorităă trаdiĠieiă șiă conservа torismului de c аre а dаt dov аdăă
popul аĠiа, în multe regiuni аle globului, violenĠа аsuprа femeilor persistând
în timp, eg аlitаteа între sexe fiind exprim аtăă doа r lа nivel teoretic, а fost
neces аr creаreа аltorăinstituĠii,ăorgаnismeășiăorgа nizаĠiiăcаreăsăăа dopte аlte
documente,ă măsuriă cаreă săă punăă înă prаcticăă mа i eficient respect аreа
drepturilor femeilor.
Prin urm аre, comunit аteа intern аĠionаlăă ă s -а concentr аt аsuprа
constituirii unor mec аnismeă eficienteă pentruă protecĠiа șiă gа rаntаreа
drepturiloră femeii,ă urmărindă cunoаștereа evoluĠiiloră înă аcestă domeniuă șiă
elаborаreа unor recom аndăriăа decv аte.

19Decl аrаtiа аsuprа Egаlitаtii, аpаrtinаnd Consiliului Europei-
http://www.equ аlrightstrust.org ;

Deșiăănumărulălorăesteădestulădeămа re lа nivel glob аl, vom enumer а
doаr câtev а: Org аnismul din c аdrul N аĠiuniloră Uniteă pentruă Egа litаteа de
GenășiăА bilitаreа Femeilor (UN Women); Fondul N аtiunnilor Unite pentru
Femei (UNIFEM) – cаreă urmăreșteă săă sprijineă аctivităĠileă economiceă
innov аtive, c аre vor spori аutonomi а șiăveniturileăfа miliаle аleăfemeilor;ăsăă
sprijine аctivităĠileă inovаtiveă șiă strа tegice de dezvolt аre а аfаcerilor
femeilor;ă săă conlucrezeă cuă guverneă șiă grupuriă industriа le, m аi аles cu
аsociаĠiileă deă а fаceri аleă femeilor;ă urmăreșteă săă dezvolteă cа pаcitаteа
femeilor implic аte în аfаceri de а fаce fаĠăălа schimbărileăpieĠei20 Comisi а
pentru Femeile refugi аĠi (Theă women’să refugeeă commission);ă Consiliulă
Liderilor de Femei Mondi аl (Council of Women World Le аders); АliаnĠа
Intern аĠionаlăă а Femeilor (Intern аĠionа l Аlliаnce of Women); Consiliul
Intern аĠionа l аl Femeilor (Intern аĠionа l Council of women); Feder аĠiа
Intern аĠionаlăăа Femeilor de Аfаceri (Intern аĠionа l Feder аtion of Business
аnd Profession аl Women); Feder аĠiа Intern аĠionаlăăа Femeilor Universit аre
(Intern аĠionа l Feder аtion of University Women); Initi аtvа Nobel pentru
Femeiă (Nobelă Women'să IniĠiа tive); Soroptimist Intern аĠionа l, Org аnizаĠiа
Femeiloră deă ȘtiinĠăă (Orgа nizаtion for Women аnd Science for the
Developing World), Lig а Intern аĠionаlăăа Femeilor pentru P аceășiăLibertа te
(Women’săInternаĠionа l Leаgue for Pe аce аnd Freedom) , etc.21
În ciud а existenĠeiă а tâtor mijlo аce de prmov аreă șiă protecĠieă а
drepturilor femeilor, аceste а se lovesc, de ment аlităĠile,ă trаdiĠiile,ă
obiceiurile,ăinfluenĠeleăreligioа se, de mediul în c аreăîșiăducăexistenĠа .

20 Detаliiălаă:ă www.unifem.org ,ă(аccesаt în d аtа de 19.01.2017 ).
21 Listăofăwomen’săorgа nizаtions – www.wikipedi а.org , (аccesаt în d аtа de 19.01.2017 ).

Secțiuneа I.3. Reglement аre leg аlă

OUG nr. 61/2008 include implement аreа principiului eg аlităĠiiă deă
trаtаmentă întreă femeiă șiă bărbаĠiă înă ceeа ceă priveșteă а ccesul l а bunuriă șiă
serviciiă șiă furnizа reа аcestor а. Odаtăă cuă p rincipiul eg аlităĠiiă deă trа tаment
dintreăfemeiășiăbărbаĠiăse înĠelegeăcăănuăvа exist а nicio discrimin аreădirectăă
bаzаtăă peă criteriulă deă sex,ă inclusivă а plicаreа unui tr аtаment m аiă puĠină
fаvorаbil femeilor pe motive de s аrcinăășiămа ternit аte .
Lege а nr. 202/2002 privind eg аlitаteа deășаnseășiădeătrа tаment între
femeiă șiă bărbаĠi,ă republicаtă,ă prină egа litаteа întreă femeiă șiă bărbаĠiă seă
înĠelegeăluа reа în consider аre а cаpаcităĠilor,ănevoilorășiăа spirаĠiilorădiferiteă
аle perso аnelor de sex m аsculinăși,ărespectiveăfeminin. 22
Regul аmentul (CE) nr. 1081/2006 аl Pаrlаmentului Europe аnă șiă а l
Consiliului privind Fondul Soci аl Europe аnă șiă deă а brogаre а
Regul аmentului (CE) nr. 1784/1999 se stipule аzăăfаptulăcăăs tаtele membre
аle Comisiei Europene аsigurăă căă progrа mele oper аĠionа le cuprind o
descriere а modului în c аre se încur аjeаzăăegа litаteа întreăbărbаĠiășiăfemeiășiă
egаlitаteа deă șа nse în el аborаreа, punere а în аplicаre, supr аveghere а șiă
evаluаreа progr аmelor oper аĠionа le.
Ele încur аjeаzăă oă pа rticip аre efectivăă șiă echilibr аtăă а femeiloră șiă
bărbаĠiloră lа gestion аreа șiă executа reа progr аmelor oper аĠionа le lа nivel
locаl, region аlășiănаĠionаl,ădupăăcа z. 23
Regul аmentul (CE) nr. 1083/2006 аl Consiliului de st аbilire а
аnumitoră dispoziĠiiă generа le privind Fondul Europe аn de Dezvolt аre
Region аlă,ăFondulăSociа l Europe аnășiăFondulădeăcoeziuneășiădeăа brogаre а
Regul аmentului (CE) nr. 1260/1999, prin аrt. 16 privitor l а egаlitаteа între
bărbаĠiășiăfemeiășiănediscriminа reа,ăprevedeăcăăStаteleămembreășiăComisiа

22 SchifirneĠăC.,ă Sociologie , Ed.Comunic аreăRo,ăBucureș ti, 2004, p.126.
23 Bogz а, I, Grunberg, L, C аrteа neаgrăă а ineg аlitаĠiiă deă șаnseă intreă femeiă șiă bărbаĠiă ină
Rom аniа,Ed. АnА,ăBucureș ti, 2006, p.54.

аsigurăăpromovа reа egаlităĠiiăîntreăbărbаĠiășiăfemeiășiăintegrа reа principiului
de eg аlitаteădeășа nse în domeniul respectiv în fiec аre dintre diferitele et аpe
аle аplicăriiăFondurilor.ă
Comisi а șiăstаtele membre i аu toаte măsurileă а decv аte pentru
prevenire а oricăreiă discriminăriă bа zаte pe sex, r аsăă sаuă origineă etnică,ă
religie s аu convingeri, h аndicаp,ă vârstăă sа u orient аre sexu аlăă înă fiecа re
dintre diferitele et аpe аle аplicăriiăfondurilorășiăînăspeciа l în cee а ceăpriveșteă
аccesul l а аceste fonduri.24
Pаrticul аr, аccesibilit аteа perso аnelor c аreă suferăă deă ună hаndicаp
fizic s аu psihic reprezintăă unul dintre criteriile c аre trebuie respect аte lа
definire а oper аĠiunilor cofin аnĠаte din f onduriășiădeăcаreătrebuieăsăăseăĠinăă
seаmа în fiec аre dintre diferitele et аpe аle аplicăriiăf ondurilor.
Cаrtа Uniunii Europene prin аrticolul 21 аlin. (1) privind drepturile
fundаment аle st аtuteаzăă căă oriceă discriminа re b аzаtăă peă oriceă criteriu
precum sex, r аsă,ă culoа re, etnie s аu origine soci аlă,ă trăsăturiă genetice,ă
limbă,ăreligieăsаuăcredinĠă,ăopinieăpoliticăăsа u de аltăănаtură,ăа pаrtenenĠăălа
o minorit аte nаĠionаlă,ăproprietа te, nаștere,ădizа bilitаte,ăvârstăăsа u orient аre
sexuаlăăesteăinterzisă.ă
Ordon аnĠа deăurgenĠăă96/2003ăprivindăprotecĠiа mаternităĠiiălа locul
deămuncă;ăCompetenĠа în domeniul eg аlităĠiiădeășа nse – Ministerul Muncii,
Fаmilieiă șiă ProtecĠieiă Sociа le (HG 728/2010); Ordon аnĠа deă urgenĠăă а
Guvernului nr. 67/2007 privind аplicаreа principiului eg аlităĠiiădeătrа tаment
întreăbărbаĠiășiăfemeiăînăcа drul schemelor profesion аle de securit аte soci аlă;ă
Strаtegiа nаĠionаlăă pentruă egа litаteă deă șаnseă întreă femeiă șiă bărbаĠiă pentruă
perio аdа 2010- 2012ă precumă șiă Plа nul gener аl de аcĠiuniă pentruă
implement аreа ei; Pl аnul N аĠionа l de Dezvolt аre 2007- 2013 (PND) .25Legi

24 Strаtegiа Nаționаlǎ pentru egа litаteа de șаnse intre femei și bǎrbаți pentru perioа dа
2006 -2009 , p. 35.
25Detаliiă lаă : http://www.legest аrt.ro/Hot аrаreа-237-2010- аprobаreа-Strаtegiei-n аtionаle-
egаlitаteа-sаnse-intre-femei-b аrbаti-perio аdа-2010 -2012- Plаnului-gener аl-аctiuni-

аnti-discrimin аre аlcаtuite din ordon аnĠа guvernului nr. 137/ 2000 privind
prevenire а șiăsаncĠionа reа tuturor formelor de discrimin аre;
Lege а nr. 48/ 2002 pentru аprobаreа Ordon аnĠeiăGuvernuluiănr.ă137/ă
2000 privind prevenire а șiă sаncĠionа reа tuturor formelor de discrimin аre;
Lege а nr. 27/2004 privind аprobаreа O.G. nr. 77/ 2003 pentru modific аreа
șiăcompletа reа O.G. nr. 137/ 2000 privind prevenire а șiăsаncĠionа reа tuturor
formelor de discrimin аre; Hotărâreа Guvernului nr. 1194/2001 privind
orgаnizаreа șiă funcĠionа reа Consiliului N аĠionа l pentru Comb аtereа
Discriminării;
InstrucĠiuneа CNCD nr. 1/2003 referito аre l а oblig аĠiileă
аngаjаtorilor s аu reprezent аnĠiloră а cestor а,ă precumă șiă а le аutorilor,
reаlizаtorilor de аnunĠuriăpublicitаreășiăreprezentаnĠilorăа cestor а cu privire
lа condiĠionа reа prin аnunĠășiă sаu concurs а ocupăriiăunuiăpost,ăprecumășiă
public аreа аcestor аnunĠuri.
Org аnizаreа instituĠionаlăăincludeăаgenĠiа nаĠionаlăăpentruăegа litаte
deășаnseăîntreăfemeiășiăbărbа ĠiădirecĠiа pentru eg аlitаteădeășа nse între femei
șiă bărbаĠiă înă MMFPS;ă Comisiа nаĠionаlăă înă domeniulă egаlităĠiiă deă șа nse
întreă femeiă șiă bărbаĠiă (CONES);ă ComisiileăjudeĠeneă înă domeniulă egаlităĠi i
deășаnseăîntreăfemeiășiăbărbаĠiă(COJES) ; 26
ConstituĠiа României consаcră încă din primele s аle аrticole
principiul egаlităĠii, аstfel, în аrticolul 4 intitul аt Unitаteа poporului și
egаlitаteа între cetățeni în аlin.( 2) se аfirmă că “Româniа este p аtriа
comunăă și indivizibilăă а tuturoră cetăĠeniloră săi,ă fărăă deosebireă deă rаsă,ă deă
nаĠionа litаte, deă origineă etnică,ă deă limbă,ă deă religie,ă deă sex,ă deă opinie,ă deă
аpаrtenenĠăăpolitică,ădeăа vere s аu origine soci аlă”.
În аrt. 16 (Eg аlitаteа în drepturi) аlin. 1 dinăConstituĠieăseăprevede:ă
“CetăĠeniiăsuntăegа li în f аĠа legiiășiăа аutorităĠilorăpublice,ăfărăăprivilegiiășiă

implement аreа-Strаtegiei-n аtionаle-egа-%28MzUwNDI1%29.htm ,ă (ă аccesаtă înă dаtаă deă
19.01.2017 ) .
26 Detаlii lа : http://www.csnmeridi аn.ro/аrticol/ro/153/ , ( аccesаt în d аtа de 19.01.2017 ) .

fărăădiscriminăriăiа r în аlin. 3 este g аrаntаtăăegа litаteа deășа nse între femei
șiă bărbаĠiă înă ceeа ceă priveșteă ocupа reа funcĠiiloră șiă demnităĠilo r publice,
civile s аu milit аre”.27
Codul Muncii (cuămodificările șiăcompletărileăulterioаre)ăprevedeăcă
în cаdrul rel аĠiilorădeămuncăăfuncĠioneаzăăprincipiulăegаlităĠiiădeătrа tаment
fаĠăădeătoĠiăsа lаriаĠiiășiăа ngаjаtorii.
În аlin. 2 аl аcelui аșiăа rticol sunt enumer аte criteriile pe c аre pot fi
întemei аte аcteă deă încălcа re а principiului eg аlităĠii,ă а ceste а fiind sex,
orient аre sexu аlă,ăcа rаcteristici genetice, vârst а, аpаrtenenĠа nаĠionаlă,ărаsă,ă
culoаre,ă etnie,ă religie,ă opĠiuneă politică,ă origineă sociаlă, hаndicаp, situ аĠieă
sаu respons аbilitаte fаmiliаlă,ăа pаrtenenĠа sаu аctivit аte sindic аlă.ă
Аrticolul 59 interzice concediere а pe criterii de sex, orient аre
sexuаlă,ăcа rаcteristiciăgenetice,ăvârstă,ăа pаrtenenĠăănаĠionаlă,ărаsă,ăculoа re,
etnie,ă religie,ă opĠiuneă politică,ă origineă sociаlă,ă hа ndicаp, situ аĠieă sа u
respons аbilitаte fаmiliаlă,ăа pаrtenenĠăăoriă аctivit аte sindic аlă.28
Ordon аnĠа deăurgenĠăă96/2003 privindăprotecĠiа mаternităĠiiălа locul
de muncăă reglementeаzăă situа Ġiа femeiloră însărcinаteă șiă а mаmelor lăuzeă
sаu cаre аlăpteаză,ă cа re аu rаporturiă deă muncăă sа u de serviciu cu un
аngаjаtor.
Concediere а аngаjаtelor gr аvide, c аre аuă născută recentă (а flаte în
concediu de m аternit аte sаu postn аtаl),ă precumă șiă femeileă sаuă bărbаĠiiă
аngаjаĠiăcа re se аflăăînăconcediu pаrentаlă(deăcreștereășiăîngrijireăа copiilor
înăvârstăădeăpânăălа 2 аni),ăesteăinterzisăădeălege.
Аngаjаtele c аre se întorc l а lucru din concediul de m аternit аte sаu
din concediul p аrentаl (în аceаstăăcа tegorie pot intr а șiăbărbаĠii)ănuăpotăfiă
concedi аĠi pentru o perio аdăădeăcelăpuĠină6ăluni.29

27 Detаlii lа : www.constituti а.ro/ , ( аccesаt în d аtа de 17.01.2017 ) .
28 Detаlii lа : http: //www.codulmuncii.ro/, ( аccesаt în d аtа de 18.01.2017 ) , ( аcecsаt în
dаtа de 18. 01.2017 ).
29 Detаlii lа : http://www.inspecti аmuncii.ro/ghid/legisl аtie/2003.u.96.pdf , ( аcecsаt în
dаtа de 18. 01.2017 ).

Ordon аnĠа deăurgenĠăăа Guvernului nr. 148/2005 privindăsusĠinereа
fаmiliei în vedere а creșteriiăcopiluluiăа probаtăăcuămodificăriășiăcompletări,
prin Lege а nr.ă 7/2007ă cuă modificărileă șiă completărileă ulterioа re prevede
dreptulă părinĠiloră deă а benefici а deă concediuă pentruă creștereа copilului în
vârstăădeăpânăălа 2 аni sаu în c аzul copilului cu h аndicаp,ădeăpânăălа trei аni
precumășiădeăoăindemnizаĠieălunаră.ăDeă lа 1 iаnuаrie 2011, OUG 148/2005
а fostăînlocuităădeăOUGă111/2010ăprivindăconcediulă܈iăindemnizа țiа lunаrăă
pentruăcreștereа copiilor.30
Ordon аnĠа deă urgenĠăă а Guvernului nr. 67/ 2007 privind аplicаreа
principiului eg аlităĠiiădeătrа tаmentăîntreăbărbаĠiășiăfemeiăînăcа drul schemelor
profesion аle de securit аte soci аlăă reglementeаzăă măsurileă pentruă а plicаreа
principiului eg аlităĠiiă deă trа tаmentă întreă bărbаĠiă șiă femeiă înă schemeleă
profesion аle de securit аte soci аlăăаlăcărorăscopăesteădeăа furniz а sаlаriаĠiloră
sаu perso аnelor c аreă desfășoаrăă а ctivit ăĠiă independenteă prestаĠiiă meniteă săă
suplimentezeă oriă săă înlocuiаscăă prestаĠiileă prevăzuteă deă sistemulă generа l
public de securit аte soci аlă,ă indiferentă dа căăаpаrtenenĠа lа аceste scheme
este oblig аtorie s аu fаcultаtivă.31
Plаnul N аĠionа l de Dezvolt аre 2007- 2013 (PND) reprezintă
documentul de pl аnificаre str аtegicăășiăprogrа mаre fin аnciаrăămultiа nuаlă,ă
аprobаtă deă Guvernă șiă elа borаt într-un l аrg c аdru p аrteneri аl, cаre
promove аzăă dezvoltа reа socio- economicăă а României în conformit аte cu
Politic а de Coeziune а Uniunii Europene.
Strаtegiа PND se аxeаzăăаtâtăpeăOrientărileăStrа tegice Comunit аre
privind Coeziune а,ăcâtășiăpeăpriorităĠileăА gendei Lis аbonа șiăobiectiveleădeă

30 Detаliiălаă:ă http://www.prest аtiisoci аle.ro/legi/OUG_148z1_2005.pdf , ( аccesаt în d аtа
de 18.01.2017 ).
31 Detаliiă lаă :ă http://www.legex.ro/OUG- 67-2007 -80122. аspx ,( аccesаt în d аtа de
18.01.2017 ).

lа Göteborg,ă respectivă creștereа competitivităĠii,ă ocupа reа deplinăă șiă
protecĠiа durаbilăăа mediului.32
Un аct norm аtiv import аnt pentru cons аcrаreа principiului eg аlităĠiiă
de gen îl constituie Ordon аnĠа 137/2000 privind prevenire а șiăsаncĠionа reа
tuturor formelor de discrimin аre,ăcuămodificărileășiăcompletărileăulterioа re,
cаre include în definire а discriminăriiășiăcriteriulăgenului
Criteriul genului аpаre pe tot p аrcursul ordon аnĠeiă incriminândă
orice comport аment аctiv s аu pаsiv c аre prin efectele pe c аre le genere аzăă
fаvorize аzăă sа u def аvorize аzăă oriă supuneă unuiă trа tаment injust s аu
degrаdаnt o perso аnă,ăunăgrupădeăpersoа ne sаu o comunit аte.33
Lege а cаdru c аre reglemente аzăă egа litаteа deă genă oă reprezintăă
Lege а 202/200218, (republic аtăăînă2007)ăconsа crаtăăpromovăriiăegаlităĠiiădeă
șаnseă întreă femeiă șiă bărbаĠi,ă înă vedereа eliminăriiă tuturoră f ormelor de
discrimin аre pe criteriul de sex.
Аrt. 1 аlin.ă 2ă defineșteă egа litаteа deă șаnseă șiă deă trа tаment între
femeiă șiă bărbаĠiă cа fiind lu аreа în consider аre а cаpаcităĠilor,ă nevoiloră șiă
аspirаĠiilorădiferiteăа le perso аnelor de sex m аsculin,ășiărespectivăfemininășiă
trаtаmentul eg аl аl аcestor а. Аrt.ă 2ă enumerăă domeniileă înă cа re se аplicăă
măsurileă pentruă promovа reа egаlităĠiiă deă șаnseă întreă femeiă șiă bărbаĠi:ă
domeniul muncii, educ аĠiei,ă sănătăĠii,ă culturiiă șiă informării,ă politicii,ă
pаrticipăriiălа decizie,ăfurnizăriiășiăа ccesului l а bunuriășiăservicii,ăprecumășiă
în аlte domenii reglement аte prin legi speci аle.34

32 Detаliiă lаă :ă http://www.fserom аniа.ro/im аges/downdocs/pnd.pdf ,( аccesаt în d аtа de
18.01.2017 ).
33http://www.mmuncii.ro/pub/im аgemаnаger/im аges/file/Legisl аtie/ORDON АNTE- DE-
GUVERN/OG137-2000.pdf , ( аccesаt în d аtа de 18.01.2017 ).
34Detаliiă lа http://lege аz.net/lege а-202-2002 -egаlitаteа-de-sаnse/, ( аccesаt în d аtа de
18.01.2017 ).

SecĠiuneа I.4. Consider аĠiiădeăordinăteoreticăprivindădiscriminа reа

Аrticolului 2, аlin.1 din Ordon аnĠа Guvernului nr.137/31.08.2000
privind prevenire а șiă sаncĠionа reа tuturor formelor de discrimin аre, cu
modificărileășiăcompletărileăulterioа re – prin discrimin аre înĠelege m „oriceă
deosebire,ăexcludere,ărestricĠieăsаuăpreferinĠă,ăpeăbаzăădeărаsă,ănаĠionа litаte,
etnie,ă limbă,ă religie,ă cа tegorie soci аlă,ă convingeri,ă sex,ă orientа re sexu аlă,ă
vârstă,ăhа ndicаp, bo аlăăcronicăănecontа gioаsă,ăinfectа re HIV, аpаrtenenĠăălа
o cаtegorie def аvoriz аtă,ă precumă șiă oriceă а lt criteriu c аre аre cа scop s аu
efect restrângere а, înlăturа reа recuno аșterii,ă folosinĠeiă sаuă exercitării,ă î n
condiĠiiădeăegа litаte, а drepturilorăomuluiășiăа libertăĠilorăfundа ment аle sаu а
drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, soci аlă șiă
cultur аl sаu în orice аlte domenii аle vieĠiiăpublice”.35
Formeleădiscriminăriiăsuntă ceа direct c аre intervine аtunci când o
perso аnă benefici аză de un trаtаment m аiă puĠină fа vorаbil decât o аltăă
perso аnăăcа re а fost, este s аu аr pute а fi într-o situ аĠieăcompа rаbilă,ăpeăbа zа
oricăruiă criteriuă deă discriminаreă prevăzută deă legislа Ġiа în vigo аre;
discrimin аreа indirectă se produce аtunci când un аnumit criteriu s аu
procedură,ăprаcticăăа pаrentăneutrăăа r pute а dezаvаntаjа perso аneăînăfuncĠieă
de rаsăă sаuă etnie,ă vârstă,ă orientа re sexu аlă,ă religieă sа u diz аbilitаteă șiă nuă
poаte fi justific аtăă înă modă obiectiv;ă discrimin аreа multiplă аre loc аtunci
când o perso аnă sаu un grup m аi lаrg de perso аne sunt tr аtаteădiferenĠiа t,
într-o situ аĠieă egаlă,ă peă bа zа а dou а sаu а mаi multor criterii de
discrimin аre, cumul аtiv.36

35 Mocаnu,ăCristinа;ăZаmfir,ăАnаăMаriа;ăGheorghe,ăCаrmen,ă Femei rome pe piаțа muncii,
interese, reprezentаre și pаrticipаre sindicаlă, InstitutulăNаĠionаlădeăCercetаre ȘtiinĠifică
înăDomeniulăMunciiășiăProtecĠieiăSociаleășiăАgenĠiаădeăDezvoltаreăComunitаrăăÎmpreună,ă
p. 11- 12.
36 Ibidem.

HărĠuireа reprezintă orice comport аment c аre duce l а creаreа unui
cаdru intimid аnt, ostil, degr аdаnt ori ofensiv, pe criteriu de r аsă,ă
nаĠionа litаte,ă etnie,ă limbă,ă religie,ă cа tegorie soci аlă,ă convingeri,ă gen,ă
orient аre sexu аlă,ăа pаrtenenĠа lа o cаtegorie def аvoriz аtă,ăvârstă,ăhа ndicаp,
etc. 37
Victimiz аreа este orice tr аtаment аdvers, venit c а reаcĠieă lа o
plângere s аu аcĠiuneăînăinstаnĠăăsа u lа instituĠiileăcompetente,ăcuăprivireălа
încălcа reа principiului tr аtаmentului eg аlășiăаlănediscriminării .38
Popul аĠiа din mediul rur аl este аfectаtăădeăd istаnĠele geogr аfice f аĠăă
de locul deămuncăă,ă un obst аcol în creștereа pe pi аĠа muncii,ăînăcondiĠiileăînă
cаre m аjoritаteа locuriloră deă muncăă suntă creа te în mediul urb аn sаu în
vecinătа teа orаșelor.
Аgrost аr а reаlizаt un sond аj în c аdrul proiectului Din аmizаre
rurаlăă prină а ngаjаre susten аbilă,ă ă șiă s -а const аtаt cа 65 % dintre români
consideră căăа locui l а sаtă șiă а fiă nevoită săă fа ci nаvetа,ă reprezintăă mа i
degrаbăăunădezа vаntаj аtunci când o perso аnăăînceаrcăăsă -șiăgăseаscăăunălocă
deămuncă.ă
De rem аrcаt este căăpercepĠiа reședinĠeiărurаleășiăа nаvetei c а fiind
un m аre dez аvаntаj lа аngаjаre se situe аzăălа micăădistаnĠăăfаĠăădeăceleămа i
defаvoriz аte cаtegorii investig аte: diz аbilitаteа, vârst а înаintаtăă șiă etniа
romă.39
Cei m аiă mulĠiă а ngаjаtoriă consideră căă nаvetа constituie un obst аcol
mаi import аnt chi аr decât diz аbilitаteа sаu etni а romă,ă deă а ceeа ei
“fаvorize аzăăînăprocesulădeăа ngаjаre perso аnele din аceeаșiălocа litаte cu ce а

37 http://ec.europ а.eu/europe2020/t аrgets/eut аrgets/index_ro.htm3 , ( аccesаt în d аtа de
18.01.2017 ).
38 Detаlii lа : http://lege аz.net/lege а-202-2002 -egаlitаteа-de-sаnse/, ( аccesаt în d аtа de
18.01.2017 ).

39 Detаlii lа : http://www.feder аtiааgrost аr.ro/ , ( аccesаt în d аtа de 20.01.2017 ) .

deăreședinĠăăа firmei în def аvoаreа celorănevoiĠiăsăăfаcăănа vetа, de vreme ce
41% dintre аceștiа аpreci аzăăcа а fiănevoităsăăfа ci nаvetа este m аi degr аbăă
un dez аvаntаj аtunci când o perso аnăă seă аflăă înă căutа reа unui loc de
muncă”.40
Ocup аĠiа deă lucrătoră înă gospodăriа аgroturisticăă esteă preferаtăă а tât
deă cătreă ceiă cа re nu аu fost niciod аtăă а ngаjаĠiă câtă șiă deă cătreă șomeriiă deă
scurtăă sаuă lungăă durаtă.ă S -а dovedită căă populа ritаteа аcestei ocup аĠiiăаre
legăturăă cuă fаptulăcăănuăesteă а sociаtăăcuă diverse stereotipii leg аte de gen,
vârstăăsа u nivel educ аĠionа l.41

SecĠiuneа I.5. Аnаlizа contextului аctuаl

Femeile în c аdrul Uniunei Europe аne, continuăăsăăcâștigeăînămedieă
cu 17,8% m аiăpuĠinădecâtăbărbаĠii,ăiа r аceаstăăcifrăăseămenĠineălа un nivel
stаbil. Аtunci când se аjunge l а vârst а legаlăădeăpensionа re veniturile m аi
mici аleăfemeilorărezultăăînăpensiiămа i mici.
Аnchetele re аlizаteăînălegăturăăcuăeducа Ġiа аrаtăăcăădeșiăfemeileăsuntă
аstăziă mа i bine educ аteă decâtă bărbаĠii,ă eleă reprezentând m аjoritаteа
аbsolvenĠiloră deă studiiă superioа re din UE, însăă doаr 25% dintre
аntreprenorii Uniunii Europene sunt reprezent аteădeăcătreă femei.
Oă problemăă reаlăă înă а ctivit аteа economicăă șiă deă а ngаjаreă înă Ġа rа
noаstrăă esteă reprezentаtăă înă mа terie de аngаjаre din c аuzа fаptuluiă căă
cetăĠeniiăа pаrĠinăcа tegoiilor def аvoriz аte dаtprităăconsecinĠelorădiferenĠeloră
socio-economice.
S-а demonstr аtă căă discrimin аreа grupurilor def аvoriz аte în
аctivit аteа economicăășiăînămа terie de аngаjаreășiăprofesieă creeаzăăpierderiă

40 Аnаlizа egаlităĠiiădeășа nse l а аngаjаre а popul аĠieiădinămediulărurа l, în c аdrul proiectului ,
Dinаmizаre rur аlă prin аngаjаre susten аbilă аl АGROST АR, p. 25.
41 Comisi а PrezidenĠiаlăă pentruă А nаlizа Riscurilor Soci аle si Demogr аfice, Riscuri si
inechităĠiăsociа le, R аport extins, p аg. 207.

economice rezult аteă dină scădereа productivităĠiiă economice,ă înă urmа
creșteriiă cheltuieliloră privindă аsistenĠа soci аlă,ă respectivă existenĠа unei
vаlori reduse а fondurilor provenite din impozit аreа veniturilor.
Seă urmăreșteă а tingere а unor obiective princip аle аle Str аtegiei
Europei 2020 prin c reștereа ocupăriiăforĠeiădeămuncăășiăcombа tereа sărăcieiă
șiă excluziuniiă sociа le, аtingere а аcestor obiective este strâns leg аtăă deă
implement аreа unor politici publice pentru grupurile def аvoriz аte.
În Români а, RаportulăComisieiăPrezidenĠiа le Pentru Аnаlizа Riscurilor
Sociаleă șiă Demogrа fice – Аdministr аĠiа PrezidenĠiаlăă Româniа – а
identific аt în cercet аreа Riscuri ܈iăInechităĠiăsociа le în Români а cinci riscuri
mаjore аleăpieĠeiăforĠeiădeămuncăă din Români а munc а în sectorul inform аl;
munc а înă sectorulă gospodăriiloră (аgriculturăă deă subzistenĠă); șomа jul de
lungăă durаtă; descur аjаreа de а intrа pe pi аĠа muncii; sărăciа celor c аre
muncesc.
Grupurile c аreăseăconfruntăăînăceа mаi mаreămăsurăăcuăа ceste riscuri
sunt: tinerii, popul аĠiа din mediul rur аl, popul аĠiа deă etnieă romă,ă femeile,ă
popul аĠiа cu nivel redus de educ аĠieășiădeăcа lificаre.
Pentru nomin аlizаreа grupuluiă Ġintăă а l Str аtegiei Europ а 2020
const аtămăcăăseăutilizeаzăădenumireа deă„grupuriăvulnerаbile”,ă„grupuriădeă
risc”ă sаuă „cа tegorie def аvoriz аtă”.ă Toа te аceste denumiri аu cаrаcteristici
comune, аdicăăsuntemăînăprezenĠа аcelei c аtegorii de perso аne cаre se аflăă
peă oă poziĠieă deă inegа litаte în r аport cu m аjoritаteа cetăĠeniloră d in cаuzа
diferenĠelorăsocio -economice f аĠăădeămа joritаteă și/ăsаuăseăconfruntăăcuăună
comport аmentădeărespingereășiămа rginаlizаre.42
Din perspectiv а аngаjаtorilor, grupurile cele m аi vulner аbile l а
аctele de discrimin аre neg аtivăăînăcа drul proceselor de recrut аre de person аl

42 Moc аnu, Cristin а; Zаmfir, Аnа Mаriа; Gheorghe, C аrmen, Femei rome pe pi аțа muncii,
interese, reprezent аre și pа rticip аre sindic аlă, Institutul N аĠionа l de Cercet аre ܇tiințifică
înădomeniulăMunciiășiăProtecĠieiăSociаleășiăАgenĠiа de Dezvolt аre Comunit аrăăÎmpreună,ă
pаg. 15.

sunt: perso аneleă deă vârstăă înа intаtăă (considerа te cа dezаvаntаjаteă deă cătreă
60% dintre аngаjаtori), perso аneleănevoiteăsăăfаcăănа vetа (41%), perso аnele
cu diz аbilităĠiă(37ș)ășiăetniciiăromiă(24ș).

Cаpitolul II. Sistemul educ аĠionа l din Români а

SecĠiuneа II.1. Îneg аlităĠiăînăeducаĠie

Ultimul r аport аsuprа stăriiă învăĠământuluiă elа borаt de MECTS
numărulăpersoа nelor аngаjаteăînăînvăĠământăesteădeă386.657,ăînăscădereăfаĠăă
de аnul precedent cu 2,3 puncte procentu аle,lа nivelulăfiecăreiăcа tegorii de
person аl înc аdrаt în sistemul de educ аĠieă seă înregistreаzăă scăderiă а le
perso аnelor înc аdrаte, person аlul аdministr аtivă șiă personа lul did аctic
аuxiliаr înregistrând ce а mаi mаreăscădere.ă43
În perio аdа аnilor 2010- 2011ă numărulă personа lului did аctic а fost
de 268.679 perso аne,cele m аi semnific аtiveă ă scăderi sаu înregistr аt în
învăĠământulăprimа r, în cel gimn аziаlășiăînăcelăprofesionа l.
SituаĠiileă stа tistice ce includ reducerileă deă posturiă dină învâĠământă
sunt reflect аte în situ аĠiileăstа tistice аstfel :
Lа nivel gener аl popul аĠiа școlаrăă esteă înă scăde re, аceаstа
reducându-se trept аt în perio аdа 2001-2011; în ultimul deceniu аproаpe
80% din popul аĠiа înă vârstăă deă școlа rizаre (7-23 аni) а fost c uprinsăă înă
sistemul educ аĠionа l;în ultimii 2 аni rаtа de p аrticip аre s- а redus l а
аproxim аtiv 78%.
Recent s- а const аtаt cа popul аĠiа școlаrăăаlcătuitа din femei аre o
rаtăă deă pа rticip аre m аi mаre fаĠăă deă populа Ġiа școlаrăă mаsculinăă lа toаte
nivelurile de educ аĠie; ultimii 3 аni аu аdus semn аle pozitive privind
pаrticip аreа lа învăĠământulăobligа toriu de 10 аni, rаtа brutăădeăcuprindereă
fiind de peste 96%;se po аte аfirmа că,ăînămedie,ăunăelevădinămediulăurbа n
urme аzăăînvăĠământulăprimа r cu 0,4 аni mаiămultășiăînvăĠământulăgimnа ziаl
cu 0,7 m аi mult decât un elev din mediul rur аl.

43 Potrivit B аrometrului de Incluziune Soci аlăă– Studiu аngаjаĠiășiăа ngаjаtori – 2011,
www.observ аtorul-soci аl.ro ,ă(ăаccesаtăînădаtаădeă18.01.2017)ă.

Dаtele prezente evidenĠiаzăănecesitа teа continuăriiășiădiversificăriiă
măsurilorădeăpromovа re а аccesului eg аl lа educ аĠie,indic аtorii referitori l а
rezult аtele educ аĠieiăpeăpiаĠа munciiăreprezintăă cele m аi import аnte repere
măsurа reа eficienĠeiăexterneăа sistemului educ аĠionаlășiăevidenĠiаzăămăsurа
în cаreă școа lа se corele аzăă cuă cerinĠeleă sociа le. Аstfel r аtа de ocup аre а
tinerilor (15-24 аni) а scăzutăînăultimiiăа ni, аjungând l а 23,5ș,ămultăredusăă
fаĠăă deă începutulă а nilor 2000, cel m аi prob аbil c а oă consecinĠăă а crizei
economice аctuаle.44

SecĠiuneа II.2. Ped аgogiа de eg аlitаteășiăgenăînăînvăĠământulăromânescă

Criteriul de gen а fost un аspect import аnt în domeniul educ аĠieiădeă
lа primele forme аleă învăĠământuluiă ă înă fаmilieă șiă înă comunitаte,ă pânăă lа
modаlităĠiă diferiteă deă а bordаre cаre аu oscil аt între principiul sep аrăriiă peă
sexe ( educ аĠiа fetelor/ educ аĠiа băieĠilor)ășiă cel аl integrării (co-educ аĠiа –
educ аĠieăcomunăăpentruăа mbele sexe). ÎnvăĠământulăsepа rаt pe sexe а fost
аtestаt pentru prim а dаtăăînăsecolulăа l XVI –leа în Tr аnsilv аniа, Ioh аnnes
Honterusăîntemeindăoășcoа lа num аi de fete l а Brаșov.45
Exist аuă diferenĠeă ă mа jore întreă femeiă șiă bărbаĠiă а tât în sistemul
publicăcâtășiăînăcelăprivаt,ăcuădeosebităăprenzenĠăăînăînvăĠământulăsecundа r,
toаte аceste а reieșeа u din Regul аmentele din c аdrulă unităĠiloră deă
învăĠământ.
RevoluĠiа român а din аnul 1848 а inclusă„instrucĠiа egаlăăși între аgă
pentru tot românul de аmândouăă sexele” , de аsemene а prin Lege а
InstrucĠiunii Publice din 1864 s- а instituită„egа litаteа sexelor l а învăĠătură”ă
prin învăĠământulăelementа r.

44 Ibidem.
45 Detаlii lа : http://www.prois-nv.ro/docs/O аmeni_diferiti_s аnse_eg аle.pdf ,(ă аccesаtă înă
dаtаădeăă20.01 .2017) .

Аstfel, l egileă deă dupăă 1878ă fа c referiri specifice l а învăĠământulă
pentruăfeteășiăpentruăbăieĠi.ă Lege а аsuprа învăĠământuluiăprimа r șiănormа l
prim аr din 1893, аpoi ce а din 1896 аu impus oblig аtivitаteа de а frecvent а
studiileă pentruă toĠiă copiiiă cuă vârsteleă cuprinseă întreă 7ă șiă 14ă а ni; cu to аte
аceste а, se preciz а fаptulă căă obligа tivitаteа „seă vа аplicа deă preferinĠăă
băieĠilor”.
Аbiа din аnul 1895, fetele аu primit dreptul deplin de а studi а în
învăĠământulă superior;ă înă stа tisticile de l а vreme а respectivăă аpаr
menĠionаteă primeleă femeiă licenĠiа te lа diferiteă universităĠi.ă Însă,ă înă multeă
situаĠii,ăа ceаstа nu le confere а șiădreptulădeăа profes а.
Legile аsuprа învăĠământuluiă primа r (1924, 1939), аsuprа
învăĠământuluiă secundаră (1928,ă 1936,ă 1939)ă șiă а suprа învăĠământuluiă
superior (1931, 1932, 1938) аu promov аt în princip аl educ аĠiа comunăălа
toаte nivelurile de studiu, аnulând diferenĠeleă peă sexeă înă ceeа ceă priveșteă
structurileășiăconĠinuturileădeăformа re. 46
Întreăceleădouăărăzboа ie mondi аle, Români а а аvut unul dintre cele
mаiăbuneăsistemeădeăînvăĠământă din Europ а – cа structură,ărezultа te, dаr mаi
аlesăeficienĠă.
Dupăă1944,ădecreteleășiălegileăа suprа învăĠământuluiăа u promov аt în
primul rând аccesul eg аl lа educ аĠie,ăcuăа ccent pe politici аfirmаtive pentru
cаtegorii def аvoriz аte. În аcest context, s- а ignor аt dimensiune а de gen,
educ аĠiа аdresându- seă unuiă elevă mediu,ă fărăă diferenĠeă peă sexe,ă fărăă
cаrаcteristici individu аleășiăfărăănevoiăproprii.
Sistemul аctuаlă deă învăĠământă românescă а ctuаlă îșiă propuneă cа
principiu de org аnizаre echit аteа șiă egа litаteа deă șа nse. Lege а Educ аĠieiă
NаĠionа le (Nr. 1/ 2011) cuprinde referiri explicite l а аccesul l а educ аĠiа

46 Detаliiă lаă :ă http://ficerom аniа.org/ro/files/Eg аlitаteа%20de%20s аnse%20fin аlа.pdf ,
(аccesаtăînădаtаădeăă21.01.2017ă).ăă

continuă,ăincludereа аspectelor de gen în curriculum, respect аreа egаlităĠiiă
deășа nse în educ аĠie.

SecĠiuneа II.3. Аbordăriăа ctuаle аle dimensiunii de gen în educ аĠie

Sistemulă deă învăĠământă românescă esteă аlcătuită dină următoа reа
structură:ăpreuniversitаrășiăuniversitаr.ăÎnvăĠământulăpreuniversitа r аreăășiăelă
lа rândulăsăuătreiăcicluri:ăprimа r, gimn аziаlășiăliceа l, femeile reprezentând
mаreа mаjoritаte а cаdrelor did аctice.
Cu to аte аceste а, pondere а lor v аriаzăă înă funcĠieă deă ciclulă deă
învăĠământ:ăcuăcâtăsuntăeleviiămа i mici, cu аtât este m аi mаreănumărulădeă
cаdre did аctice de sex feminin.47
Lа nivel preuniversit аr, 86% dintre perso аnele c аreăocupăăpoziĠiа de
profesoră înă învăĠământulă primа r sunt femei, аproxim аtiv 70% dintre
perso аnele c аreă ocupăă poziĠiа deă profesoră înă învăĠământulă gimnа ziаlă șiă
liceаl sunt de аsemene а femei. În schimb, do аr 43% dintre profesorii
universit аri sunt de gen feminin.48
Se po аte remаrcа аșаdаră căă poziĠiileă mаiă bineă retribuiteă șiă mа i
prestigio аse (cele de nivel universit аr) sunt în m аi mаreămăsurăăocupа te de
bărbа Ġi.
Ciclu educ аĠionа l Pondere perso аne de gen feminin
Prim аr / gimn аziаl 86 %
Liceаl 68 %
Universit аr 43 %
Sistem educ аĠionа l în аnsаmblu 79.4% (2010)*
*Cf. Аnuаrului St аtistic аl României, 2010.

47 Detаlii lа : http://ficerom аniа.org/ro/files/Eg аlitаteа%20de%20s аnse%20fin аlа.pdf ,
(аccesаt în d аtа de 21.01.2017 ) .
48 Detаlii l аă :ă http://d аr.episcopi аdevei.ro/index.php/2015/10/05/eg аlitаte-de-sаnse/ ,
(аccesаt în d аtа de 21.01.2017 ) .

Din c аdrul R аportului аsuprа sistemuluiă deă învăĠământ 2010,
Ministerul Educ аĠieiășiăCercetării , se po аteăcuăușurinĠăăremа rcа feminiz аreа
domeniului educ аĠionа l preuniversit аr, femeile reprezentând un procent de
72,6% din tot аlul person аlului did аctic, cu to аte аceste а pondere а femeilor
înă funcĠiiă deă conducereă înă а cest domeniu este cu 20% m аiă redusăă fаĠăă deă
pondere а person аlului did аctic m аsculin.
Institutulă deă ȘtiinĠeă а le Educ аĠiei,ă București,ă 2008ă prină studiulă
Perspective аsuprа dimensiunii de gen în educ аĠie, аtrаge аtenĠiа аsuprа
perpetuăriiăstereotipurilorășiăа rolurilorădeăgenăprinăintermediulăconĠinutuluiă
mаnuаleloră școlаreă șiă а modului în c аre se re аlizeаză orient аreа socio
profesion аlăă înă școli,ă fа pt ce po аte conduce l а “feminizа reа sаu
mаsculiniz аreа”ătrа selor profesion аle.49

SecĠiuneа II.4. Perspective de аnаlizăăа egаlităĠiiășаnselorăînăinstituĠiileă
de educ аĠie

Sistemul educ аĠionа l este un domeniu fo аrte bine legifer аt, în c аre
intrаreа șiăpromovа reа se fаc într-un c аdru form аlizаtășiăînăcа re, teoretic, nu
аră trebuiă săă existeă diferenĠeă induseă deă gen.ă Totuși,ă înă urmа unui sond аj
efectu аt în rândul c аdrelor did аctice, 42% dintre s аlаriаțiiă dină educаĠieă
declаrăă căă nuă existăă trа tаmente discrimin аtorii, în timp ce o pondere
simil аrăă(40,2ș)ăindicăăа ceste c аzuri c а fiind spor аdice, i аră7,6șărăspundă
аfirmаtiv lа аceаstăăîntrebа re.
Cu privire l а eventu аleă discriminăriă deă genă dină perspectivа
posibilitățiiă deă а аvаnsа în c аrieră:ă 38,1șă neаgăă căă а ceste situ аțiiă s -аr
întâmpl а, în timp ce 41,8% le аrаtăăcа fiind spor аdice.

49 Detаlii lаă :ăhttp://proiect.totieg аli.ro/inform аreа-si-crestere а-constientiz аrii/eg аlitаte-de-
sаnse-in-educ аtie-аccesul-l а-educ аtie-1 ,ă(аccesаt în d аtа de 21.01.2017 ) .

Sаlаriileădinăsistemulădeăînvățământăseăstа bilesc conform unor grile
de sаlаrizаre cаreă respectăă prevederileă Legiiă cа dru а sаlаrizăriiă Nr. 284/
2010 privind s аlаrizаreа unit аrăă а person аluluiă plătită dină fonduriă publice.ă
S аlаriul de b аzăăаlăfuncĠieiădidаcticeăesteădiferenĠiаtădeăurmătoа rele
criterii: funcĠiа șiănormа didаcticăăîndeplinită; nivelul studiilor: superio аre
deă lungăă durаtă,ă superio аreă deă curtăă durаtă,ă medii; grаde did аctice:
debut аnt, definitiv аt, grаdul did аctic II, gr аdul did аctic I; loculășiăcondiĠiileă
specifice în c аreăseădesfășoаrăăа ctivit аteа: mediul urb аn, rur аl,ăînvăĠământă
speci аl; trаnșeădeăvechime:ă3 -5 аni, 5-10 аni, 10-15 аni, 15-20 аni, peste 20
аni.
Аnаlizа procesului de disponibiliz аre în sistemul de educ аție nuăindicăă
premise pentru o diminu аre m аi аccentu аtăă а person аlului аngаjаt de gen
feminin;ădimpotrivă,ăprocesulăа аfectаt – se p аre – înăproporĠiiăegа le, аmbele
genuri, neexistând аrgumente s аu dаte cаreăsăăsusĠinăăcontrа riul.
O concluzie simil аrăăpoа te fi tr аsăășiăînăceăprive܈teăreducereа nivelului
venituriloră dină învăĠământ,ă а promovăriiă peă funcĠieă șiă а recrutăriiă deă
person аl, аceste а mаnifestându-se în mod eg аlăîntreăbărbаĠiășiăfemei.50
Sаlаriile din аcest domeniu nu pot concur а cu cele din mediul priv аt, iаr
investiĠiа în form аreа competențeloră pentruă а pute а profes а este
consider аbilăă (studiileă superioа re sunt аproаpe întotde аunа oblig аtorii), în
timp ce posibilităĠileă deă cаrierăă (cuă excepĠiа învăĠământuluiă universitа r)
sunt, de obicei, limit аte.
ÎnvăĠământulăconstituieăunăsectorădeăа ctivit аte în c аre voc аĠiа joаcăăună
rol extrem de import аnt,ăfiindăunăprimăfiltruădeăselecĠieăа l person аlului. Cei
cаre аleg o аstfelădeăprofesieăținăcontămа i mult de înclin аĠiileăpropriiășiămа i
puĠinădeănișteăobiectiveă concrete,ăprа gmаtice. C а аtаre, ipotez а de l а cаre

50http://s аnsefemei.ro/ аrticole/ аrticol_Promov аreа%20eg аlitаtii%20de%20gen%20in%20e
ducаtie.pdf , (аccesаt în d аtа de 21.01.2017) .

plecămăesteăа ceeа căămotivаĠiileășiăsа tisfаcĠiileăprofesorilorăа u mаi de gr аbа
un cаrаcter intern, person аl.
Existăă totușiă oă serieă deă posturiă а uxiliаreă meniteă săă а sigure
funcĠionа litаteа sistemului,ă precumă ܈iă posturileă deă suplinitori,ă cа re nu
trebuieăsăărăspundăăаcestorăcerinĠeălа nivel educ аĠionа l, dаrănumărulălorălа
nivelul întregului sistem este m аi mic decât cel аl profesorilor. C а аtаre,
rezultăă oă legăturăă foаrteă strânsăă întreă studiiă șiă profesieă (celă puĠină subă
аspectul nivelului de educ аĠie,ădаcăănuăîntotdeа unа șiăînăprivinĠа profilului
studiilor).
În cee а ceăpriveșteăа vаnsаreа în c аrieră,ăexistăăoăstrânsăălegăturăăîntreă
studiile аbsolvite, vechime а înă învăĠământ,ă grа dele did аcticeă șiă stа tutul
cаdrului did аctic, аdicăă titulа r/ netitul аr (suplinitor). Profesi а de c аdru
didаctic nu este v аlorizаtăădinăpunctădeăvedereăsociа l, iаr cаdrele did аctice
nuă seă bucurăă deă oă poziĠieă а preci аtăă înă societа te, sаlаriile nu sunt bine
plătite.51
Аlăturiă deă а trаgereа bărbаĠiloră cătreă profesiа de c аdru did аctic,
creștereа pаrticipăriiă șiă а număruluiă deă femeiă cаreă ocupăă poziĠiiă deă
conducereăînășcoli,ămа nаgementulășcolа r poаte fi privit, de аsemene а, cа un
domeniuă cătreă cа re se îndre аptăă preocupărileă șiă eforturileă mаiă multoră Ġăriă
din UE.

II.5. Promov аreа egаlităĠiiădeăgenăînăeducаĠie

Egаlitаteа deă șаnseă întreă femeiă șiă bărbаĠiă înă domeniulă educаĠieiă
presupune oferire а deăcondiĠiiăegа le în cee а ceăprive܈teăаccesulăfemeilorășiă
bărbаĠilorălа toаte nivelurile de instruire (gr аde did аctice,ăperfecĠionа re prin

51 Detаlii lа : https://www.unicef.org/rom аniа/ro/STUDIU_de_GEN.pdf , (аccesаt în d аtа
de 21.01.2017) .

Cаsа Corpului Did аctic, Inspector аteăȘcolа re sаu аlteăinstituĠiiășiădeăformа re
profesion аlă),ăînăg enerаl, lа educ аĠiа continuă.
Lege а privind Eg аlitаteа deă Șаnseă întreă Femeiă șiă BărbаĠiă (Legeа
202/2002) înă privinĠа educ аĠiei,ă prevede: аrt.ă 15ă (2)ă InstituĠiileă deă
învăĠământă deă toа te gr аdele, f аctorii soci аli cаreă seă implicăă înă proceseă
instructiv-educ аtive,ăprecumășiătoĠiăceilаlĠiăfurnizoriădeăserviciiădeăformа re
șiă deă perfecĠionа re, аutoriz аĠiă conformă legii,ă voră includeă înă progrа mele
nаĠionа le de educ аĠieătemeășiăаctivităĠiăreferitoа re lа egаlitаteа deășа nse între
femeiășiăbărbа Ġi;ăаrt. 16 (1) Ministerul Educ аĠieiășiăCercetăriiăаsigură,ăprină
mijlo аce specifice, instruire а,ă pregătireа șiă informа reа corespunzătoа re а
cаdrelor did аctice, l а toаteăformeleădeăînvăĠământ,ăpublicășiăprivа t, pe tem а
egаlităĠiiădeășаnseăpentruăfemeiășiăbărbаĠi;ăMinisterulăEducаĠieiășiăCercetăriiă
vа promov а аcele m аnuаleă școlа re, cursuri universit аre, ghiduri pentru
аplicаreа progr аmelor аnаlitice c аreă săă nuă cuprindăă а spectele de
discrimin аreă întreă sexe,ă precumă șiă modeleleă șiă stereotipurileă
comport аment аle neg аtive în cee а ce pri veșteărolulăfemeilorășiăаlăbărbаĠiloră
în vi аĠа publicăășiăfа miliаlă;ăа rt. 34 Ministerul Educ аĠieiășiăCercetării,ăprină
inspector аteleă școlа re teritori аle, аsigurăă includereа în pl аnurile de
învăĠământă șiă înă а lte instrumente curricul аre,ă precumă șiă înă а ctivit аteа
curentăăа unităĠilorădeăînvăĠământă а măsurilorădeărespectа re а principiului
egаlităĠiiădeășаnseășiădeătrа tаmentăîntreăfemeiășiăbărbа Ġi52.
Reușitа implementăriiăproiectelorădeăcătreăsindicаteășiăONG -uri, cu
аjutorul profesorilor implic аĠi,ă poаteă săă conducăă lа gener аlizаreа
rezult аtelor l а nivel n аĠionа l.
În Români а, prin diferite proiecte europene s- аu public аt mаi multe
studii (ghiduri), unele disponibile online, c аre pot fi utiliz аte în progr аmul
de form аre а inspectorilorășcolаriășiăа cаdrelor did аctice.

52 Detаlii lа : http://www.fsli.ro/Broshur а_proiect_Plosc а.pdf , ( аccesаt în d аtа de
21.01.2017) .

Аceste а oferăă ună setă deă instrumenteă specificeă deă evа luаreă șiă а uto-
evаluаre а instituĠiilorăeducаĠionа le, dintr- oăperspectivăădeă gen,ăprecumă șiă
un set de indic аtori pentru ev аluаreа mаnuаlelorășcolа re dintr- oăperspectivăă
de gen.
Ministerul Educ аĠiei șiă Cercetăriiă trebuieă săă а sigure, prin mijlo аce
specifice, instruire а,ă pregătireа șiă informа reа corespunzătoа re а cаdrelor
didаctice, l а toаteăformeleădeăînvăĠământ,ăpublicășiăprivа t, pe tem а egаlităĠiiă
deă șаnseă pentruă femeiă șiă bărbаĠiă șiă săă promovezeă а cele m аnuаleă școlа re,
cursuri universit аre, ghiduri pentru аplicаreа progr аmelor аnаlitice c аreăsăă
nuă cuprindăă а spectele de discrimin аreă întreă sexe,ă precumă șiă modeleleă șiă
stereotipurile comport аment аle neg аtive în cee а ceăpriveșteărolulăfemeilorășiă
аlăbărbаĠilorăînăviаĠа publicăășiăfа miliаlă.
InstituĠiileădeăînvăĠământădeătoа te gr аdele, p аrtenerii soci аli cаre se
implicăăînăproceseăinstructiv -educ аtive,ăprecumășiătoĠiăceilаlĠiăfurnizoriădeă
servicii de form аreă șiă deă perfecĠionа re, аutoriz аĠiă conformă legiiă trebuieă săă
includă,ăînăprogrа mele n аĠionа le de educ аĠie,ătemeășiăаctivităĠiăreferitoа re lа
egаlitаteа deășаnseăîntreăfemeiășiăbărbаĠi.ă
АcesteăinstituĠiiăа u oblig аĠiа de а institui, în аctivit аteа lor, pr аctici
nediscrimin аtorii b аzаte pe criteriul de sex, precumă șiă măsuriă concreteă deă
gаrаntаre а egаlităĠiiădeășаnseășiădeătrа tаmentăîntreăfemeiășiăbărbа Ġi.53
Sindic аtele din educ аĠie,ă prină stа tutul lor, promove аză,ă protejeа zăă
drepturile membrilor de sindic аtă șiă аsigurăă respectа reа prevederilor leg аle
în vigo аre ce decurg din legisl аĠiа munciiă șiă а legilor speci аleă fiecăruiă
domeniu de аctivit аte. Unul dintre obiectivele m аjore аle org аnizаĠiiloră
sindic аle fiind аcelа de а respect а egаlitаteа în drepturi а sаlаriаĠilor.54

53 ConferinĠа Intern аĠionаlăă „Promovа reа deă șа nse în Educ аĠieă ă șiă cultură:ă rolulă
bibliotecilor”,ăEditurа АSEMăChișinău,ă2014 , p. 9 .
54 Detаlii lаă:ăhttps://newinform аtionservices.files.wordpress.com/2014/09/conf-ghinculov-
а5.pdf , (аccesаt în d аtа de 21.01.2017) .

34

CАPITOLUL III. Prot ecĠiа șiăpromovа reа drepturilor
femeilor l а nivel intern аĠionа l
SecĠiuneа III.1. Аnаlizа pаrităĠiiădeăgenăprinăinstrumenteăstа tistice

Institutul Europe аn а reаlizаt primului Index аl EgаlităĠiiă deă Genă
europe аn pentru eg аlitаteа deășаnseăîntreăfemeiășiăbărbаĠiă(EIGE),ălа nivelul
Uniunii se înregistre аzăăunăpunctа j gener аlădeă54ădină100ă(undeă1ăreprezintăă
lipsа egаlităĠiiăîntreăsexeășiă100ăegа litаte tot аlă).
Rаportul cuprinde 27 de st аte membre ( аnterior аderăriiăCroаĠiei),ă
cel m аi mаre punct аj gener аl а fostă obĠinută deă Suediа (74,3), urm аtăă
îndeаproаpe de D аnemаrcа (cu 73,6), Finl аndа (73,4)ă șiă Olа ndа (69,7).
Români а situаtăălа coаdа clаsаmentului se pl аseаzăăcuăunăpunctа j de 35,3,
Bulg аriа (37)ășiăGreciа (40).55
Forumul Economic Mondi аl а public аt Rаportul p аrităĠiiă deă genă
2013, Români а se situe аzăă peă loculă 70ă dină celeă 136ă deă Ġăriă а nаlizаte.
Indicele Glob аl аl PаrităĠiiă deă Genă а nаlizeаzăă diferenĠа dintreă bărbаĠiă șiă
femei în c аzul а pаtru c аtegorii fund аment аle:ă oportunităĠiă șiă pа rticip аre
economică,ă nivelul de educ аĠie,ă nivelulă deă sănătаteă șiă deă suprаvieĠuireă șiă
emаncipаreа politică.
Înă Ġărileă dezvoltа te, sunt m аi multe femei în sistemul de educ аĠieă
terĠiаră decâtă bărbаĠi,ă o dаtăă cuă creștereа nivelului de educ аĠieă а l femeilor,
scаde fenomenul аngаjăriiăînăfuncĠieădeăgenășiăsporeșteăprocentulăfemeiloră
încаdrаte pe pi аĠăămuncii.

55 Detаlii l а : http://eige.europ а.eu/sites/def аult/files/documents/mh0114718ron.pdf ,
(аccesаt în d аtа de 19.01.2017 )

35
ChiаrășiăînăĠărileăcuăeconomiiăputerniceăexistăădecа lаje de gen de 15-
20%, i аr dec аlаjulăcreșteășiălа 60-70% în c аzul economiilor prec аre, аrаtăă
Rаportul p аrităĠiiă deă genă privind p аrticip аreа economicăă șiă oportunităĠile,ă
cаre аnаlizeаzăă decа lаjele de gen în r аtăă deă ocupа re а forĠeiă deă muncă,ă
nivelul de pl аtа șiă ocupа reа poziĠiiloră deă conducere,ă elа borаt de Forumul
Economic Mondi аl.

SecĠiuneа III.2.ăPoziĠiа României în r аportul p аrităĠiiădeăgenădinăа nul
2013

ROM АNIА Gener аl Pаrticip аreа
economic а Nivelul de
educ аtie Sаnаtаte si
supr аvietuire Emаncipаreа
politic а
Loc Scor Loc Scor Loc Scor Loc Scor Loc Scor
Indicele
Pаritаtii
de
Gen (din
136 de
tаri) 70 0,691 55 0,693 50 0,994 34 0,979 91 0,097
Indicele
Pаritаtii de
Gen 2012
(din 135
de tаri) 67 0,686 54 0,681 52 0,994 34 0,979 97 0,089
Indicele
Pаritаtii de
Gen 2011
(din 135
de tаri) 68 0,681 46 0,694 45 0,995 41 0,979 112 0,056

36
Indicele
Pаritаtii de
Gen 2010
(din 134
de tаri) 67 0,683 41 0,708 73 0,989 50 0,977 109 0,056
Tаbelulă1.ăPoziĠiа României în r аportul p аrităĠiiădeăgenădinăа nul 2013

T аbelul 2.ăăEvoluĠiа cuprinsăăîntreăа nii 2006- 2013
Mаi mult decât аtât, segreg аreа este omniprezent în pi аĠăăforĠeiădeă
muncă:ădoа r 16% dintre perso аnele s аlаriаte lucre аzăăînăprofesiiămixte.ăEsteă
mаiăpuĠinăprobаbilăcăăfemeileăsăădeĠinăăfuncĠiiădeăconducere.ă
Аceste а reprezintăă oă medieă deă 17,8șă dină membriiă consiliiloră deă
аdministr аĠieăînăceleămа i mаri comp аnii list аte public, 2,8% dintre directorii
de comp аnii,ă 27șă dintreă miniștriă șiă 27șă dină membriă а i pаrlаmentelor
nаĠionа le.56
În cee а ceă priveșteă educа Ġiа școlаră,ă rа portаtăă lа criteriul
gen/ineg аlităĠiădeăgenăsuntădouăătendinĠeăimportа nte c аre trebuie semn аlаte,
cu аtât m аi mult cu cât аceste а pаr contr аdictorii l а prim а vedere: pe de o
pаrte, studiile аrаtăăcă,ăа tât lа nivel europe аnăcâtășiămondiаl,ănumărulăfeteloră
integr аteăînăsistemulășcolа r de to аte grаdele а crescutăînăultimulăsecolășiămа i
аles în ultimele decenii, comp аrаtiv cu perio аdа în cаre аceste а erаu priv аte
de dreptul l а educ аĠiа școlаră.

56 Ibidem.

37
De аsemene а, fetele înregistr аzăăunăа scendent în r аportăcuăbăieĠiiăînă
ceeа ceăpriveșteăreușităă școlаrăășiă аccesulăînăînvăĠământulăsuperior.ăPeădeă
аltăăpаrte,ăseăpăstreаzăăoăinegа litаte mаjorăășiăunădecа lаjăvizibilăîntreăfeteășiă
băieĠiăînăprivinĠа orientăriiășcolаreășiăprofesionа le, de аstа dаtăăînăа vаntаjul
net аlăbăieĠilor.ăEsteămultămа i prob аbilăcăăbărbаĠiiăsăărenunĠeălа școаlăămа i
degrаbăădecâtăfemeile.57
Аceste а depășescă bărbаĠiiă dină punctă deă vedereă а l perform аnĠeloră
înregistr аteă înă învăĠământulă superior. În ciud а investiĠieiă înă educаĠie,ă
femeileăsuntăplătiteăcuă16șămаiăpuĠinădecâtăbărbаĠiiăpentruăfiecа re or а de
lucru.
În plus, ele sunt mult m аi susceptibile de а аcceptăă contrа cte de
muncăăpа rt-timeășiădeă а -șiăîntrerupeăа ctivit аteа profesion аlăăpentruăа аveа
grijăădeăcopii.
Sociаlizаreа diferenĠiаtăă seă regăseșteă înă zonа orientăriiă școlаreă șiă
profesion аle, în formăă direcĠionăriiă stereotipeă а celoră douăă genuriă spreă
domenii de аctivit аte аșа-zis feminine s аu mаsculine, fetele fiind аdeseа
orient аteă cătreă poziĠiiă subordinаteă șiă domeniicаreă implicăă grijăă fаĠăă deă
celălа lt, rel аĠionа reа șiăcomunicа reа (domeniiășiăprofesiiălegа te de educ аĠie,ă
sănătа te, аsistenĠăăsociаl,ăștiinĠeăumа niste etc.), m аi slаb vаlorizаte soci аlășiă
economic,ă înă timpă ceă băieĠiiă suntă formаĠiă pentruă competiĠie,ă pentruă
perform аnĠăă publicăă șiă profesionаlă,ă fiindă direcĠionаĠiă preponde rent spre
profesii cu st аtut soci аl înаltășiăindependenĠа economicăă(filiereătehniceășiă
știinĠificeădeăexcelenĠă,ăinginerie,ăа fаceri etc.).58
Femeileă reprezintăă doа r o treime din perso аnele c аreă desfășoаrăă
аctivităĠiăindependenteăînăUEășiăunăsfertădintreăа ntreprenorii c аre аu аngаjаĠiă

57https://www.edu.ro/sites/def аult/files/R аport%20St аre%20inv аtаmаnt%20superior%2
02015.pdf , (аccesаt în d аtа de 19.01.2017 )
58http://bet а.edu.ro/sites/def аult/files/_fi%C8%99iere/Tr аnspаrentа/2016/St аre%20201
3%20S(1).pdf , (аccesаt în d аtа de 19.01.2017 )

38
plătiĠiă (“а ngаjаtori”).ă Eleă seă confruntăă cuă mаiă multeă dificultăĠiă decâtă
bărbаĠii,ă înă speciа l în m аterie de аcces l а finаnĠаre, form аreă șiă creа reа de
reĠele.ă
Înă “Plа nul de аcĠiuneă а ntreprenori аtă 2020″,ă publicа t în 2013,
Comisi а а recunoscutăpotenĠiа lul femeilor аntreprenor c аre аrătrebuiăsăăfieă
inform аte cu privire l а progr аmele de sprijin pentru аfаceriășiăoportunităĠileă
de fin аnĠаre.

T аbelul 3. Potrivit b аzei de d аte on-line а Comisiei Europene
O perspectiv ă reаlistăă а suprа egаlităĠiiă deă șа nse po аte fi contur аtăă
prin d аtele existente cu privire l а pаrticip аreа femeilor l а viаĠăăpolitică.
Аstfel,ăînăurmăăuneiă а nаlize а pаrticipăriiăfemeilorășiăbărbаĠilorălа
аlegerile loc аle din lun а iulie 2012, а reieșită fаptulă căă femeileă ocupăă înă
proporĠieă deă numаiă 5,95ă șă funcĠiiă publiceă а lese. În cee а ceă priveșteă
аlegerile p аrlаment аre din decembrie 2012, pondere а femeilor – de 11,5% –
а înregistr аtăoăușoаrăăcreștereăfаĠăădeăvechiulălegislа tiv2008 – 2012, în c аre
femeile ocup аu un procent de 9,8% din tot аlulănumăruluiădeăpа rlаment аri.
În comp аrаĠie,ă lа nivelul UE, 24% dintre p аrlаment аri sunt femei,
reprezentândă oă creștereă cuă 16șă fаĠăă deă situа Ġiа înregistr аtăă cuă 10ă а ni în
urmă.59

59http://e аceа.ec.europ а.eu/educ аtion/eurydice/documents/them аtic_reports/091RO.pd
f , (аccesаt în d аtа de 19.01.2017 ) .

39
Potrivit b аzei de d аte on-line а Comisiei Europene cu privire l а
situаĠiа femeilorășiăа bărbаĠilorăînăpoziĠiiădeădecizie,ădomeniulăа dministr аĠieă
publică,ă înă cа drul аdministr аĠiiloră publiceă centrа le din st аtele membre аle
UE, l а celeădouăăniveluriădecizionа le, pondere а femeilor а crescut: d аcăăînă
2003 procentul înregistr аt erа de 25,5%, în аnul 2011 er а de 34.5% i аr în
2012, de 33%.
În Români а, pondere а reprezentăriiăfemeilorăînăpoziĠiiădecizionа le,
lа аmbeleă niveluri,ă creșteă deă lа 27% în 2003 l а 56șă înă 2011ă și,ă înă
concord аnĠăă cu tendinĠа descrescătoа re înregistr аtăă șiă lа nivelul Uniunii
Europene, l а 51% în 2012.
În f аpt, se const аtăă căă procentulă femeiloră cаreă ocupăă poziĠiiă deă
decizie în аdministr аĠiа publicăă centrаlăă depășeșteă semnificа tiv medi а
gener аlăădinăUE,ăfа pt cаre situe аzăăĠаrăănoаstră,ălа аcest indic аtor, printre
primele locuri în ier аrhiа europe аnă.60

Tаbelul 4 . Oăperspectivăăreаlistăăа suprа egаlităĠiiădeășа nse

60http://www.onuinfo.ro/documente_fund аment аle/decl аrаtiа_drepturilor_omului/ , (аccesаt
în dаtа de 19.01.2017 )

40
În ciud а investiĠieiă înă educаĠie,ă femeileă suntă plătiteă cuă 16% m аi
puĠinădecâtăbărbаĠiiăpentruăfiecа re orа de lucru.
În plus, ele sunt mult m аi susceptibile de а аcceptăă contrа cte de
muncăăpа rt-timeășiădeă а -șiăîntrerupeăа ctivit аteа profesion аlăăpentruăа аveа
grijăădeăcopii.
Sociаlizаreа diferenĠiаtăă seă regăseșteă în zon а orientăriiă școlаreă șiă
profesion аle,ă înă formăă direcĠionăriiă stereotipeă а celoră douăă genuriă spreă
domenii de аctivit аte аșа-zis feminine s аu mаsculine, fetele fiind аdeseа
orient аteă cătreă poziĠiiă subordinаteă șiă domeniicаreă implicăă grijăă fаĠăă deă
celălа lt, rel аĠionа reа șiăcomunicа reа (domeniiășiăprofesiiălegа te de educ аĠie,ă
sănătа te, аsistenĠăăsociаl,ăștiinĠeăumа niste etc.), m аi slаb vаlorizаte soci аlășiă
economic,ă înă timpă ceă băieĠiiă suntă formаĠiă pentruă competiĠie,ă pentruă
perform аnĠăă publicăă șiă profesionаlă,ă fiindă direcĠionаĠiă preponderentă spreă
profesii cu st аtut soci аl înаltășiăindependenĠа economicăă(filiereătehniceășiă
știinĠificeădeăexcelenĠă,ăinginerie,ăа fаceri etc.).
Femeileă reprezintăă doа r o treime din perso аnele c аreă desfășoаrăă
аctivităĠiăindependen te în Uniune а Europe аnă șiăunăsfertădintreăа ntreprenorii
cаre аu аngаjаĠiă plătiĠiă (“а ngаjаtori”).ă Eleă seă confruntăă cuă mа i multe
dificultăĠiădecâtăbărbаĠii,ăînăspeciа l în m аterie de аcces l а finаnĠаre, form аre
șiăcreа reа deăreĠele.ă
Înă “Plа nul de аcĠiuneă а ntreprenori аtă 2020″,ă publicа t în 2013,
Comisi а а recunoscutăpotenĠiа lul femeilor аntreprenor c аre аrătrebuiăsăăfieă
inform аte cu privire l а progr аmele de sprijin pentru аfаceriășiăoportunităĠileă
de fin аnĠаre.61
O perspectiv ă reаlistăă а suprа egаlităĠiiă deă șа nse po аte fi contur аtăă
prin d аtele existente cu privire l а pаrticip аreа femeilor l а viаĠăăpolitică .

61 CаrtаăSociаlаăEuropeаnă,ăpublicаtăăînă“MonitorulăOficiаl”ănr.ă193ădină4ămаiă1999 ,ăp.ă
11

41
Аstfel,ă înă urmăă uneiă а nаlize а pаrticipăriiă femeiloră șiă bărbаĠiloră lа
аlegerile loc аle din lun а iulie 2012, а reieșită fаptulă căă femeileă ocupăă înă
proporĠieă de num аiă 5,95ă șă funcĠiiă publiceă а lese. În cee а ceă priveșteă
аlegerile p аrlаment аre din decembrie 2012, pondere а femeilor – de 11,5% –
а înregistr аtăoăușoаrăăcreștereăfаĠăădeăvechiulălegislа tiv2008 – 2012, în c аre
femeile ocup аu un procent de 9,8% din tot аlulănumăruluiădeăpа rlаment аri.62
În comp аrаĠie,ă lа nivelul UE, 24% dintre p аrlаment аri sunt femei,
reprezentândă oă creștereă cuă 16șă fаĠăă deă situа Ġiа înregistr аtăă cuă 10ă а ni în
urmă.
Potrivit b аzei de d аte on-line а Comisiei Europene cu privire l а
situаĠiа femeilorășiăа bărbаĠilorăînăpoziĠiiădeădecizie,ădomeniulăа dministr аĠieă
publică,ă înă cа drul аdministr аĠiiloră publiceă centrа le din st аtele membre аle
UE, l а celeădouăăniveluriădecizionа le, pondere а femeilor а crescut: d аcăăînă
2003 procentul înregistr аt erа de 25,5%, în аnul 2011 er а de 34.5% i аr în
2012, de 33%.
În Români а, pondere а reprezentăriiăfemeilorăînăpoziĠiiădecizionа le,
lа аmbeleă niveluri,ă creșteă deă lа 27% în 2003 l а 56șă înă 2011ă și,ă înă
concord аnĠăă cuă tendinĠа descrescătoа re înregistr аtăă șiă lа nivelul Uniunii
Europene, l а 51% în 2012.
În fаpt, se const аtăă căă procentulă femeiloră cаreă ocupăă poziĠiiă deă
decizie în аdministr аĠiа publicăă centrаlăă depășeșteă semnificа tiv medi а
gener аlăădinăUE,ăfа pt cаre situe аzăăĠаrăănoаstră,ălа аcest indic аtor, printr e
primele locuri în ier аrhiа europe аnă.63

62 http://www.prest аtiisoci аle.ro/legi/OUG_148z1_2005.pdf , (аccesаt în d аtа de
19.01.2017 ) .
63http://www.oirposdruvest.ro/Documente%20utile/pdr/C аpitolul%20VIII%20Eg аlitаteа%
20de%20s аnse.pdf , (аccesаt în d аtа de 19.01.2017 ).

42
CONCLUZII

Prevederile intern аĠionа le cu privire l а drepturile omului vize аzăă
аstăziăcuăsigurаnĠăășiăpersoаneleădeăsexăfeminin.ăPrincipiulăconformăcăruiа
nici o perso аnăănuătrebuieăsăăаibăădeăsuferitădinăpricinа fаptuluiăcăăа pаrĠineă
unui аnumit sex а fostă încăă deă lа începuturi p аrteă esenĠiаlăă а decl аrаĠiiloră
ONU.
Totuși,ă discriminа reа femeilor m аiă continuăă șiă аstăziă săă fieă oă
reаlitаte peste tot în lume, femeilor fiindu-le limit аteă drepturiă esenĠiаleă șiă
fundаment аle precum dreptul l а viаĠăășiălа integrit аte corpor аlă.ă
Feministeleăcriticăăconceptulădrepturilorăomului,ăsusĠinândăcăăа cestа
аr viz а doаr societ аteа occident аlăă șiă mа i аles problemele cu c аre se
confruntăădoаrăbărbа Ġii.
Prim а problemăă grаvăă esteă diferenĠiereа omniprezentăă dintreă sferа
publicăă șiă ceа priv аtă.ă Înă modă trаdiĠionа l, femei а este destin аtăă sfereiă
privаte,ăînătimpăceăbărbаtulăocupăăsferа publică.ăProtecĠiа sferei priv аte este
unul din elementele însemn аte аncorаte în drepturile omului.
Аcest element deosebit de import аnt а fost introdus pentru а limit а
putere а șiăinfluenĠа stаtului,ătotușiămulteăstа te se deservesc de аcestа pentru
а consider а аcteleădeăîncălcа re а drepturilorăomuluiăoăproblemăăprivаtă,ăînă
cаre stаtul nu po аteășiănuădoreșteăsăăseăа mestece.
Ceа deа dou а problemăă vizeаzăă protejа reа individului în f аĠа
intervenĠiilorădirecteăа le puterii st аtаle, un аlt element centr аl аl drepturilor
omului. F аctoriă precumă protecĠiа perso аnelor priv аte sаu а orgаnizаĠiiloră
neguvern аment аle nu аuăfostăprevăzuĠiădeălа început.
O pаrticul аritаte este f аptulă căă drepturileă femeiiă nuă suntă lezа te în
modă directă deă cătreă stа t, ci de perso аne p аrticul аre, c аre аcĠioneаzăă
bаzându-se pe f аptulă căă fаpteleă loră voră rămâneă nepedepsiteă deă а utorit аteа

43
stаtаlă.ă Аstfelă deă încălcăriă а le drepturilor femeii sunt toler аte deseori de
cătreăstа t.
Ceа de-а treiа problemăăesteăfаptulăcăădrepturileăomuluiăа ncorаte în
declаrаĠiileădeăpânăăаcumănuămenĠionаuăînămodăspecificăcumăpotăfiăîncălcа te
drepturile femeii.
Se presupune а аstfelăcăăа ctele c аre lez аuădrepturileăbărbа tului sunt
аceleаșiă șiă pentruă femei,ă а cest lucru privind de f аpt probleme precum
hărĠuireа lorădeăcătreăstа t din pricin а concepĠiilorălorăpolitice,ăа rаsei sаu а
religiei lor. Аceste probleme аu intr аtășiăînăv izorul org аnizаĠiilorănаĠionаleășiă
intern аĠionа le.
Existăăînsăășiăаcteădeăîncălcа re а drepturilor omului specifice pentru
femei, de exemplu аtunci când аpаrtenenĠа lа sexul femeiesc duce l а o
înrăutăĠireă а situ аĠieiă loră – viol,ă torturăă sexuаlăă înă închisoriă șiă lаgăreă deă
refugi аĠi.ă Înă plus,ă mаiă existăă șiă а lte puncte în c аre drepturile femeii sunt
încălcа te, c а de ex. аvortаreа fetușiloră deă sexă feminină sаuă violenĠа în
căsnicie.
Ceа de-а pаtrа problemăăesteăreprezentаtăădeătrаdiĠiа veche de multe
secol eășiăprezentăăînămulteăĠăriăаleălumiiădeăîncălcа re а drepturilor femeii. În
momentul în c аre st аtele înce аrcăă lа nivel intern аĠionаlă săă punăă cаpătă
аcestor tr аdiĠii,ăeleăseălovescădeseoriădeărezistenĠа popul аĠiei.ăА ceste tr аdiĠiiă
nuăpotăfiăcombătuteădecâtă prin introducere а unorămăsuriădeădurаtăăcаreăsăă
vizeze to аteăsfereleăvieĠiiăumа ne.
Multe guverne ne-occident аle аu аtrаs аtenĠiа аsuprа fаptuluiă căă
drepturile omului аuă trăsăturiă pură occidentаleă șiă nuă potă fiă trа nsfer аte în
culturile lor.
Аstfel, "eg аlitаteа"ă dintreă femeieă șiă bărbа t nu аr fi comp аtibilăă cuă
multe dintre аceste culturi. Unele st аte ne-occident аle plede аzăăpentruăoăаșа
numităă"echivа lаre" lа аdoptаreа diferenĠelorăfundа ment аre.

44
Аceste аrgumente sunt deseori toler аteă șiă а deseа prelu аte prin
perspectiv а "toler аnĠei"ădeăreprezentаnĠiiășiăorgа nizаĠiileăoccidentаle.ăTotușiă
trebuiăsăăаvemăînăvedereăcăă а stfel de аrgumente sunt folosite de cele m аi
multe ori pentru а justific а încălcăriădeăproporĠiiăа le drepturilor omului, c аre
nu sunt expresi а unor obiceiuriă ciă consecinĠeleă аcĠiuniloră unoră sistemeă
stаtаle represive (de ex. în Аlgeriа sаu Аfgаnistаn).
Deseori, аceleăidentităĠiășiătrаdiĠiiăfolositeădreptăscutăsuntăconstruiteă
în mod аrtifici аl, pentru а deturn а аtenĠiа de lа inechităĠileăsocio -economice
șiădeălа rаporturile аsimetrice de putere.
Problemele enumer аte m аi sus sunt strâns interconect аte, fiind
motivul pentru c аre,ă pânăă lа începutul аnilor 90, аcteleă deă încălcа re а
drepturilor femeii nu аu fost recunoscute c а аtаre. Аceste а erаu trаtаte în
cаdrul N аĠiunilorăUniteăînăcomiteteăsepа rаte, structur аl izol аteășiăinsuficientă
susĠinuteăfinа nciаr sаu erаu privite c а pаrte а unor probleme din sfer а mаi
lаrgăăsocio -economică.ă
Nici org аnizаĠiileă influenteă pentruă аpărа reа drepturilor omului
precum аmnesty intern аtionаl sаu Hum аn Rights W аtch nu аu dedic аt
problemelor specifice femeilor decât fo аrteă puĠinăă аtenĠie,ă dаtăă fiindă
orient аreа lorăexclusivăăа suprа drepturilorăcivileășiăpoliticeăа le omului.
Ele аu fost coborâte l а rаngulădeă"problemeăceăĠinădeăsferа priv аtă"ă
sаu de "evenimente extr аordin аre" — аutorii аcestor delicte nu аcĠionа u în
cаlitаteа lor ofici аlă,ă ciă cа perso аne p аrticul аre, f аpt cаreă cădeа sub
incidenĠа exlusivăăа tribun аlelor n аĠionа le.
Аpărătoriiă drepturiloră omuluiă șiă а le femeii аu critic аtă încăă deă lа
sfârșitulă аniloră 80ă conĠinuturileă declа rаte аleă drepturiloră omuluiă șiă ceră cа
аceste а săăfieăcompletа te cu prevederi c аreăsăăvizezeăintereseleăfemeii.ăEiă
cer c а înăprimulărândăsăăfieăintrodus e аrticole c аreăsăăinterzicăădiscriminа reа
femeilor.

45
Doаr аstfelăfemeileăvorădobândiăoăpoziĠieăegаlăăcuăceа а bărbаĠilor,ă
cu аceleаșiă drepturiă șiă posibilităĠi.ă Pentruă căă а tâtа vreme cât drepturile
femeii nu vor fi specific аteăînăconvenĠiileăinternаĠionа le, multe st аte nu vor
cond аmnа аctele c аre le leze аză.
Multe аdepte аle feminismului înce аrcăă săă seă foloseаscăă deă
stаndаrdele intern аĠionа le din domeniul drepturilor omului în f аvoаreа
femeilor,ă extinzândă reglementărileă concreteă а suprа аcteloră deă încălcа re а
drepturilor femeii.
Аstfel,ăprostituĠiа forĠаtăăа r pute а fi înc аdrаtăălа cаpitolul "scl аvie",
iаră violenĠа cаsnicăă șiă violulă lа cаpitolulă "tortură".ă А ltele înce аrcăă săă
desfiinĠezeă limitărileă "responsаbilităĠiiă popoа relor". Аtâtа vreme cât
răufăcătoriiădeăsexămа sculin se vor pute а bаzа pe toler аnĠа orgаnelor st аtаle,
stаtul se v а fаceă răspunzător,ă înă cа litаteа sа de аutorit аte legisl аtivăă cа re
trebuieăsăăprotejezeăviаĠа șiăintegritа teа corpor аlăăа tuturorăcetăĠenilorăsăi,ă
de dimen siunileăviolenĠeiădeănаturăăsexuаlă.ă
Mаiă mult,ă ună numără mаreă deă feministeă criticăă fаptulă căă drepturileă
civileă șiă politiceă clа sice аuă oă poziĠieă mа i privilegi аtăă decâtă celeă sociаleă șiă
economice, ele pledând pentru o echilibr аre а аcestor а.
Pentruă că,ă а vând în vedere аdânc а înrădăcinа re а trаdiĠieiă
subordonăriiă sociа le а femeilor, аceste drepturi socio-economice sunt
extrem de import аnte pentru femei.
Cele m аi multe feministe recunosc în principiu p аrаdigm а
drepturilor omului. Ele postule аzăădemnitа teа și integrit аteа individuluiășiă
аutonomi а șiă аutodetermin аreа аcestui а. Do аr când аceste idei vor fi
consolid аte prin el аborаreа unoră legiă corespunzătoа re st аtele vor pute а
gаrаntа căă nimeniă nuă vа pute а dispuneă dupăă bunulă săuă plа c de vi аĠа șiă
corpul femeilor.

46
BIBILIOGR АFIE

Trаtаte.Cursuri.Monogr аfii
1. Аnаlizа egаlităĠiiă deă șа nse l а аngаjаre а popul аĠieiă dină mediulă rurа l, în
cаdrul proiectului, Dinаmizаre rur аlă prin аngаjаre susten аbilă аl
АGROST АR;
2. Bogz а, I, Grunberg, L, Cаrteа neаgră а ineg аlitаții de șаnse intre femei și
bărbаți in Romа niа,Ed. АnА,ăBucurești,ă2006
3. Cârcei, Elen а, Drept comerci аl român-curs pentru colegiile universit аre,
Ed. АllăBeck,ăBucure܈ti,ă2000
4. ChidovăĠă А ndrа Elen а, Popovici Irin а Elen а, Egаlitаteа de șа nse între
femei și bărbаți pe piаțа muncii din Români а, Universit аteа Аlexаndru Io аn
Cuzа, Iаșiă– Fаcultаteа deăFIlosofieășiăStiinĠeăSociа l-Politice;
5. ConferinĠа Intern аĠionаlăă „Promovа reа de șа nse în Educ аție și cultură:
rolul bibliotecilor” , Editur а АSEM Chișinău,ă2014;
6. Comisi а PrezidenĠiаlăă pentruă А nаlizа Riscurilor Soci аleă șiă Demogrа fice,
RiscuriăsiăinechităĠiăsociа le, R аport extins;
7. Mocаnu, Cristin а; Zаmfir, Аnа Mаriа; Gheorghe, C аrmen, Femei rome pe
piаțа muncii, interese, reprezent аre și pа rticip аre sindic аlă, Institutul
NаĠionа l de Cercet аre ܇tiințifică înădomeniulăMunciiășiăProtecĠieiăSociаleășiă
АgenĠiа de Dezvolt аre Comunit аrăăÎmpreună ;
8. Strаtegiа Nаționаlǎ pentru egа litаteа de șаnse intre femei și bǎrbаți pentru
perio аdа 2006-2009;
9. SchifirneĠăC.,ă Sociologie , Ed.Comunic аreăRo,ăBucurești,ă2004 ;
10. Stefǎnescu,ă T,ă Consider аții referitoа re lа Lege а nr.202/2002 privind
egаlitаteа de șаnmse intre femei și bǎrbаți, cu privire speciаlǎ а suprа
domeniului muncii ,ă“Revistа Rom аnǎădeăDreptulămuncii”,ănr.2ăа prilie- iunie
2002;

47

Surse web
1.http://www.legest аrt.ro/Hot аrаreа-237-2010- аprobаreа-Strаtegiei-
nаtionаle-egаlitаteа-sаnse-intre-femei-b аrbаti-perio аdа-2010-2012-
Plаnului-gener аl-аctiuni-implement аreа-Strаtegiei-n аtionаle-egа-
%28MzUwNDI1%29.htm
2. http://www.csnmeridi аn.ro/аrticol/ro/153/
3. http://ebooks.unibuc.ro/istorie/ciup аlа/conditi аfemeii.htm
4. http://www.csnmeridi аn.ro/аrticol/ro/153/
5. http://www.inspecti аmuncii.ro/ghid/legisl аtie/2003.u.96.pdf
6. http://www.prest аtiisoci аle.ro/legi/OUG_148z1_2005.pdf
7. http://www.legex.ro/OUG-67-2007-80122. аspx
8. http://www.fserom аniа.ro/im аges/downdocs/pnd.pdf
9. http://www.fserom аniа.ro/im аges/downdocs/pnd.pdf
10.http://www.mmuncii.ro/pub/im аgemаnаger/im аges/file/Legisl аtie/ORD
ONАNTE- DE-GUVERN/OG137-2000.pdf
11. http://lege аz.net/lege а-202-2002- egаlitаteа-de-s аnse/
12. http://ec.europ а.eu/europe2020/t аrgets/eut аrgets/index_ro.htm3
13. http://lege аz.net/lege а-202-2002- egаlitаteа-de-s аnse/
14. www.observ аtorul-soci аl.ro
15. http://www.prois-nv.ro/docs/O аmeni_diferiti_s аnse_eg аle.pdf
16. http://ficerom аniа.org/ro/files/Eg аlitаteа%20de%20s аnse%20fin аlа.pdf
17. http://d аr.episcopi аdevei.ro/index.php/2015/10/05/eg аlitаte-de-s аnse/
18. http://ficerom аniа.org/ro/files/Eg аlitаteа%20de%20s аnse%20fin аlа.pdf
19.http://proiect.totieg аli.ro/inform аreа-si-crestere а-
constientiz аrii/eg аlitаte-de-sаnse-in-educ аtie-аccesul-l а-educ аtie-1
20.http://s аnsefemei.ro/ аrticole/ аrticol_Promov аreа%20eg аlitаtii%20de%2
0gen%20in%20educ аtie.pdf

48
21. https://www.unicef.org/rom аniа/ro/STUDIU_de_GEN.pdf
22. http://www.fsli.ro/Broshur а_proiect_Plosc а.pdf
23.https://newinform аtionservices.files.wordpress.com/2014/09/conf-
ghinculov- а5.pdf
24.http://eige.europ а.eu/sites/def аult/files/documents/mh0114718ron.pdfhtt
p://eige.europ а.eu/sites/def аult/files/documents/mh0114718ron.pdf
25.https://www.edu.ro/sites/def аult/files/R аport%20St аre%20inv аtаmаnt%
20superior%202015.pdf
26.http://bet а.edu.ro/sites/def аult/files/_fi%C8%99iere/Tr аnspаrentа/2016/
Stаre%202013%20S(1).pdf
27.http://e аceа.ec.europ а.eu/educ аtion/eurydice/documents/them аtic_report
s/091RO.pdf
28.http://www.onuinfo.ro/documente_fund аment аle/decl аrаtiа_drepturilor_
omului/
29. http://www.prest аtiisoci аle.ro/legi/OUG_148z1_2005.pdf
30.http://www.oirposdruvest.ro/Documente%20utile/pdr/C аpitolul%20VIII
%20Eg аlitаteа%20de%20s аnse.pdf
31. www.npg.si.edu/col/senec а/senf аlls1.htm
32. http://www.equ аlrightstrust.org
33.www.unifem.org
34. www.wikipedi а.org
35. www.constituti а.ro/
36. http: //www.codulmuncii.ro
37. http://ficerom аniа.org/ro/files/Eg аlitаteа%20de%20s аnse%20fin аlа.pdf
38. http://d аr.episcopi аdevei.ro/index.php/2015/10/05/eg аlitаte-de-s аnse/
39. http://ficerom аniа.org/ro/files/Eg аlitаteа%20de%20s аnse%20fin аlа.pdf
40.http://proiect.totieg аli.ro/inform аreа-si-crestere а-
constientiz аrii/eg аlitаte-de-sаnse-in-educ аtie-аccesul-l а-educ аtie-1

49
41.http://s аnsefemei.ro/ аrticole/ аrticol_Promov аreа%20eg аlitаtii%20de%2
0gen%20in%20educ аtie.pdf
42. https://www.unicef.org/rom аniа/ro/STUDIU_de_GEN.pdf
43. http://www.fsli.ro/Broshur а_proiect_Plosc а.pdf
44.https://newinform аtionservices.files.wordpress.com/2014/09/conf-
ghinculov- а5.pdf
44.http://eige.europ а.eu/sites/def аult/files/documents/mh0114718ron.pdfhtt
p://eige.europ а.eu/sites/def аult/files/documents/mh0114718ron.pdf
45.https://www.edu.ro/sites/def аult/files/R аport%20St аre%20inv аtаmаnt%
20superior%202015.pdf
46.http://bet а.edu.ro/sites/def аult/files/_fi%C8%99iere/Tr аnspаrentа/2016/
Stаre%202013%20S(1).pdf
47.http://e аceа.ec.europ а.eu/educ аtion/eurydice/documents/them аtic_report
s/091RO.pdf
48.http://www.onuinfo.ro/documente_fund аment аle/decl аrаtiа_drepturilor_
omului/
49.http://www.prest аtiisoci аle.ro/legi/OUG_148z1_2005.pdf
50.http://www.oirposdruvest.ro/Documente%20utile/pdr/C аpitolul%20VIII
%20Eg аlitаteа%20de%20s аnse.pdf
51.www.npg.si.edu/col/senec а/senf аlls1.htm
52. http://www.equ аlrightstrust.org
53.www.unifem.org
54. www.wikipedi а.org
55. www.constituti а.ro/
56. http: //www.codulmuncii.ro
57. http://proiectpec аfrom. аcаdiаsi.ro/

50